Sentimente învăluite în păreri de rău mă apăsa acum. Iluzii pierdute în fum pe suflet cad în picuri. Regretele sunt învelite în umbre. Din iubirea noastră au rămas doar urme. Şi ele sunt vagi şi par a fi uitate într-un colţ ascuns şi întunecat. Gândul că te-am avut şi te-am pierdut mă urmăreşte. Te-am avut şi ai plecat. Speranţa care atunci mai exista, acum se stinge. Mână întinsă spre tine , acum se frânge. Impresii şi resemnare . Încercarea de a te uita nu dă rod. Deşi plantate demult, aceste gânduri, nu par să răsară, sau pur şi simplu , nu pot. Iubirea nu vrea să moară. Tremur de dor atunci când mă atingi. Când în braţe mă strângi simt că visez. Şi chiar visez pentru că asta nu se mai întâmplă. Te simt golit de orice simţire pentru mine. Caut lumina care mă va duce la tine, dar e stinsă şi nu reuşesc să o mai aprind. Focul dintre noi nu mai arde ca la început. Aproape că s-a stins.Să plâng nu pot, pentru că până să ajung la lacrimi, tu vei fi plecat, vei fi doar o amintire la fel de vagă ca urmele de sentimente ce încă ne mai unesc.