INMEMORIAMIISTVANFERENCZI I(1921-2000) universitarclujean, arheologica. ausuferitogrea printrecerean la8mai 2000. Iauneitumultuoase, a unei laborioase aarheologului Ferenczi. Mormntul din cimitirul reformat de laOiejdeaeste unmonumet al uneidedicate mai bunei a istoriei Transilvaniei, care,asemenea unui corn ali-aoferit attea daruri spirituale care de-acumi un loc pentru odihna-i S-a la Cluj, la15 aprilie 1921. A fost primul fiu allui Fcrenczi, "omcu o eminent arheolog", discipol al lui BelaP6sta, creatorul arheologiceclujene. s-a dovedit a fin fixareacarierei. De la vrstade treiani a fostprezent la le de - deprofesorul D.M. Teodorescu - la dacicede pevalea Apeimai apoi lacercetarea dinSecuime nmulte alte punctedeinteres arheologic din Transilvania. Sub severaindrumare elaborat, lavrsta de 18 ani, primalucrare arheologiei. Student fiinddeja, pe delaCovasna-Valea Miske, sub atenta supraveghere a a condus primelesale Initierea in casa a un cadruorganizat prin studiile secundare urmatela renumitul colegiureformat clujean, cu ca istoricul Sndor 13ir6, mai trziu profesor laSorbona, lingvistul Finta carei-au asigurat o Studiileuniversitare le-ainceput inoctombrie 1940, ca student lasectiaistorie-geografic a Perene Jozsef dinCluj, sub indrumarea unor ndomeniu, caarheologii Gyula Meri ori geografii GyulaHantos GyulaPrincz.nrolarea innanul 1943, i-aintrerupt studiilesuperioare. Evenimentelecelui de-aldoilea mondial l-audus inGermania careaurmat unprizonierat englez de17 luni. revenireanpatrie, reluat studiilelaUniversitateaBolyai din Cluj. Sub impulsulimpresiilor din primii ani ai studentiei, cnd a participat la geologice din bazinulcarbonifer conduse de unchiulomonim, precum a dobndite ca pionierntimpul cariera degeograf. Dar a cedat blajine"EPHEMERIS NAPOCENSIS, XI, 2001, p. 347-366348 Inmemoriam 2afostuluiprofesor, lingvistul AttiJaT. Szab6, arevenit laFacultateadeFilologie-Istorie. n1947 a diploma deprofesor, culucrarea longobarzilor dinPannonia, magnacum laude, iar peste doi ani sustinutcu succes teza de doctorat.Cariera a lui Istvan Ferenczi a debutat n 1948, cnd a fost numit asistent lacatedrade arheologie de Gyula plecarea din a acestuia dinn1949apreluat predareacursurilor, fiindavansat lagradul didacticde de (1950), apoi delector (1952). Apredat mai multe cursuri de (Istoria a Romniei. Introducere narheologie, Elementeleetnografici generale, Epigrafie erc.), precumundedespecialitate n DaciaPagini alese dinarheologiaepociietc.). Paralel cuactivitatea n perioada 1949-1956 a lucrat ca al Institutului de Istorie alAcademiei Republicii Populare Romne. unificarea.n1959, a Bolyai, i s-auretrasunelecursuri, iar cucrearea, n 1962, aMuzeului deIstorieaTransilvaniei, afost transferat lanouaAici a Ia nceput ca alpreistorice. apoi al celei deistoric a perioadeiprefeudale, la pensionarca sa, la 31 decembrie1982.Ca pensionar. n ciuda tot mai mult a nu ntrerupt activitatea decercetarepe teren de publicarearezultatelor, iar decembrie 1989aceastaaprimit unnouimpuls. reluat activitatea la a afost profesoral Hyperiondin filiala Sfruu-Gheorghe. apredat cursuri deistorie la universitatea dinPccs (Ungaria). Ca membru saumembrufondator al unor ca Societateade Studii Clasicedin Romnia, SocietateaMuzeului Ardelean, deistorie dinZurich. Societatea pentru ocrotirea monumentelor istorice..KelemenLajos"dinCluj, "Gal Mozes' dinBaraolt etc., a o activitate de a istorice.Ca semn alla organizarea dc a materialului dinfostasaMuzeul deIstorie a Transilvaniei.i-aacordattitlul de.muzeograf emerit" nanul 1993. n1996, cuocazia mplinirii vrstei de75ani.Universitatea Ianus Pannonius dinPecsi-a conferit titlul de doctor honoriscausa. Evenimentul a fostmarcatdedicndu-i-se volumul din acel an al anuarului editatde catedrele de istorie ale Operalui Ferenczi constituie un model de integrarea rezultatelor romne maghiare. Ea cuprinde aproape toate epocile istorice.epoca pietrei n-a fost n sale directe, cu ocazia topografico-arheologice a unor zone geografice (bazinul Trnavei Mari. Clujul mprejurimile,Depresiunea a inventariat urmele din unui singur mormnt tumular, lipsit de orice inventar, dinhotarul Cmp iaTurzii, aridicat oscriede lora necesitat trei decenii destudii ample, la a dat o ncercare de a deproblemelegatede perioadade trecere delaepocapietrei laceaabronzului. Confruntndcaracteristicile, laprimavedere total diferite. aleunornecropole dinTransilvania (cimitirul plancu ocrudela Deceanecropola cuciste de de la Cheile Aiudului, mormintele tumulare de la Cmp iaTurzii), a observat de multeori contrareale acestor cimitirese rentlnescn cadrulnecropolen est-european. Extinzndstudiul asupraplastici! minorede a pieselor de cupru din a constatat analogiilepieselor dinTransilvania se cunoscinimpresionantdinstepele dela nordulNegre, respectivdinmorminteprinciare dinCaucaz. Concluzia estemult discutatul material arheologic din Transilvania a apartinut unor grupuri diferite (triburileamforelor sfcrice saumormintelor cucutiedc mormintelor cuocru) ale de nmai multevaluri dinest. careauformat mici insulenmasapopulatiei neoliticetrzii dinTransilvania, cndcontopirea celor a duslaindo-europene ale epocii bronzului.3 In rnemoriam 349Seria de dedicate primei a flerutui interesul profundpentrumai buna adin le cu caracter informativ executate deluilacetateade la Rece i-au indreptat atentiaspre nurma de laHuedin paralel cuactivitatea a lui Kurt Horedt, a stabilit unele comuneale acestui tipde unteritoriu de mai multehectare, auun plan mult maicomplex dect celedinepoca bronzului, valul de areunmiez arsprovenit dinprima den general unmaterial arheologicNupot fi, deci. considerate ci mai centre de refugiu ale unor triburi sau uniuni tribale.Dezvoltnd coleguluiBodor, a ajuns la concluzia fluviul MarisamintitdeHerodor nupoatefi identificat cu cieventual cu deci trebuie undeva pe teritoriul dintre Marea nicidecum n Transilvania. Cele30de cimitire, respectivmorminteizolatedepc valea care pot fi atribuite - dintrecare cel din Ciumbrud a fostde Ferenczi - sunt, aproapedepe cnd, potrivitlui Herodot, incinerau Concluzia este n Transilvania nprimul sfert al veacului al VI-lea a. Ch. carevreosecole a n bazinul a unui alt grup scitic, venit de undevadin bazinulNiprului. n marea triburilor tracice dinTransilvania, acest grupa constituit o aparte, fiintrat ntr-un proces deamalgamare cu autohtonii saufi impusdominatia pesteTimpde unsfert deveac Ferenczi a fost, de Ion HadrianDaicoviciu, Octavian Floca, NicolaeGostar, NicolaeVlassaun nelipsit participant al arheologic de al dacice din condus de ConstantinDaicoviciu. Se oarecum continuator al paterne,ani de-a Ferencziala dela o-aufost pc muncii depuse, acestecampanii, la carea jucat doar un rol de executant care demulte oris-aurezumat la simple deconservare, l-ausustras dela pe sale departiciparea laacest mare acondus laalte dacicePorumbcniiMari etc.).ncursul careauvizat anmodspecial dintreniveluleconomico-sociale (rnetalurgia, nceputul puterii militar-politice. Pefondul temeinicei sale geografice, a dedicat maimultestudii naturale care au impus crearea sistemului din Expresie a aprecieriispeciale aduse ladacice, primul volumal proiectateidedicate lor dacice, avndca prezentareanaturale-geografice istoricului este, 1n cea mai mare parte, opera lui Ferenczi.n scurs ntre publicarea, la vrsta de18 ani, a primei unui studiucu ocazia la 75 de ani a titlului de doctor honoris callsa, IstvanFcrcnczia dedicatpeste 50 de legate de provincia Dacia. Marea lor majoritate este o larezolvarea problemei ntinderii, provinciei. Concluziileaula undedar mai ales numeroaseobservatii topograficeefectuatepc teren. Evocndperieghezele de obositoaredar bogate nimpresii, afirma: "incursul peterenefectuate de-alungul anilor, am o de aproximativ 400kma limesului Daciei. la anilor1960, aproximativ 320 kmdinacesta nicinuse n cursul peteren, temeinicorganizate, stimulatederezultatele Torma. ArpadBuday), acercetat Iimesului romandepe Mare,Gurghiului Harghita. efectuate pe teren au adus o la clarificarea spinoasei probleme antinderii provinciei. n urma lor, nu incape niciun dubiu depresiunilcGiurgeului, Ciucului nu parte dinDaciaDeasemenea, estesigurnciudaunor opuse, exista unsingurlimes nchegat al Daciei romane, dar alspecificera350 lnmemoriam 4diferit nceledoua geograficedistinctealeprovinciei. Transilvania, careconstituiatrunchiulprovinciei, ea e ca "o "un turnde ,,0 n apaTraian s-afolosit dinplin de avantajele oferite de naturale, doar n punctelemai periclitate(Poarta defileuldelaDeva al etc.) a dispus consolidarea, prinamplasareamai acastrelor, alimesului format dinliniacastrelor de dublalinieaturnurilor.Pentru localizarea tuturor elementelor constitutive ale "gtului" cetrunchi ului cu provinciile balcanice (Banatul Oltenia), se impune organizarea unor celor din Transilvanian parte a provinciei. limesului au adus ndiscutatachestiunea dintre repetatele administrativealeprovinciei, pe deoparte, principiile strategice. pe de parte. Pentruconducerea a Imperiului Romana devenit totmaiclar uncomandant unical trupelor dinDacianupoate face cusuccesatacurilor venitedin diferite. Seimpunea organizareaa respectiv trei administrative mai mici cu ele, a unuiegal decomandamente care fie pentru respingerea unor atacuri venite doar dintr-o Astfel, armata provinciei Dacia Malvensis a primit sarcina de aincursiunilesarmato-roxolane venite din est, cea a Daciei Apulensis trebuia asigure Imperiuluimpotriva atacurilor iazigi dinvest, pc cnd dinDacia Porolissensisle-arevenit datorie inpericolului reprezentat dedacii liberi din nord.Ferenczi a manifestat un interesdeosebit pentru multicolora a Cteva sistematicesaude salvaresunt tot attea ale acestei (Ciumbrud, Cluj- Mugeni, Sic). Politica aregimului, care insista asupra slave,mai apoi a celei geto-dace, l-a oprit inaprofundarea acestor Poate un personal,ulterior recunoscut, acontribuit la luarea unei asemeneadecizii: nconditiilede izolare anilor '50, necropola din secolul al X-lea delaCiumbrudaatribuit-o, ' .Din anii '60, n sale auprimit un loc tot mai importantprivitoarela asistemului de al statului maghiar n formare (secolele X-X/ll). nacest domeniunus-aputut baza perezultateleunor a peun terenarheologictotal necercetat, undeel a fost celcarea deschis primele dateistorice lingvistice, un restrns de foartemulte peteren- n efectuarea cel maicredincioscolaborator a fost fratelemaimic'f'GezaFerenczi - staula baza saleprivind crearea, ntrei etape succesive, a sistemului de maghiar n Transilvania,Pentru secolele X-XI, IstvanFerenczi presupune pe o linie care ncepe la Cuzdrioarase la aunui de dealval se pe o delemn.Pentruunele dintreelementeleacestui sistem dovezi arheolcgice, cumarfi necropola cu150mormintede la de la Tmpa. La multe nus-au efectuat (Cuzdrioara, iar pentru altele chiar localizarea (castrum Nollgians.castrumNicolai). n schimb. dateistorice lingvistice, nprimul rndtoponime, depevaleaeului,din Depresiunea Trei Scaune, din Tara Brsei etc., impun presupunereape a unorgrupuri combatantedeetnie Acesteelemente, dealtfel, se de-alungul intregiia statului maghiar timpuriu,Sub presiunearepetatelor atacuri ale uzi lor cumanilor - presupunencontinuare IstvanFerenczi -, 1091, regii Ladislau1Colomanauimpinsest cuvreo 15-20km Valul delungdeaproximativ100km, caresedistingepelatura a MuntilorGurghiului Harghitape cea a cunoscut delocalnici sub diferite denumiri = Granita, Fejedelmi meta= Semnul dehotar al principelui, Kakasborozda= Creasta esteelementul cel mai important al acestui sistem.l-aatribuit secuilor, iar l-a considerat element allimesului roman. n de U, 5 In memoriam 351variate, urmelede cnd la est, cndla vestdevalsunt elemente evidentecare exclud atribuirea acestuia romanilor. n plus, de verificare au demonstrat unuisingur stratarheologic, databil nsecolele XI-XII.n unelepuncte. acest valeste de dedintre careceamai ar fi ceade la iar cea mai - cetatea Tepeu cedefileul Gitului dela de10s.Materialul, dedatatnsecoleleXl-XII, al unor de cu nmortar, defratii Ferenczi (Praid - Rabsonne - Tart6dvnt, - Firtos Ocland - Kustalyvara). precum alorcuvalul mai sus au fostelemente alesistem de ridicat nunor atacatori din est. lui Istvan Ferenczi, atacul bizantino-cumano-viah din 1166 a demonstratacestui sistemde La secolului alXII-lea - nceputul secolului al XIIIlea, valul pomenite aufost nvoia soartei, iar aufost mai spreest, n noii linii defensivede pe coamacelor mai esticeculmi ale Oricntali, Acest altreilea sistem de va ndeplinimenirea n epoca Esteo pierdere a istorice faptul rezultatul al lungi lors-aconcretizat ntr-unrelativmic de acestea, n parte, ndedicatecititorilor Cei 79deani ai lui Ferenczi s-audovedit prea pentru ancheiasintezateoriei sale privind asistemului de al statului maghiar nformare. Pe masadelucru ne-aun manuscris neterminat. Un tors ...profesorul Istvan Ferenczl se printreremarcabilele alearhcologiei dinsecolul XX. Afost unbun al opereia peacel fundament, iar acolo unde mintea-iadescoperit goluri sau a pedrumuri noi. De aceea, opera sa constituie o ntregeneratiilede ale dearheologieclujene viitori. nansamblul ei, nu esteun tors: maicurnd o Intr-un VINCZEBIBLIOGRAFIALUI ISTVFERENCZIo a depopularizare a istoricealelui Perenczi afost de autorul a nanuarul din 1996al dinPecs. Tabelul demai jos arela ntregirea ei fiind cu aportul lui Geza Ferenczi, JuliaFcrenczi Fcrenczi jr., sprijin pentrucarele aducem CArti la volume1. Bevezetes a reges:.elb{' tlntroducere n arheologie), Bolyai 1952,99 p. (cursuniversitar litogratiat).2. A Roman regi-kori tortenete (Istoria veche a R/'['uhficii Populare Romne), Bolyai 1952, 208p. (cursuniversitar litografiat).3. Romnia okori tortenete (Istoria a Romniei),Bolyai Tudomnyegyetem. 1958,380 p. + 12 (curs universitar litografiut l4.8evezetes a regeszetbe (Introducere n arheologie), Kolozsvan Bolyai 1959,361p. (curs universitar litografiatl.5. Az osztlytrsadalmak eltti tarsadalmak tortcnete (Istoria dinaintea bazate pe clase), s. a. (cursuniversitar manuscris).6. Ar6mai Dacia (Istoria aDaciet romane), s. a. (cursuniversitar manuscris).352 In memoriam 67. Bevezctes a neprajzba (Introducere n etnografie), s. a (cursuniversitar manuscris).8. Anepvndorlskor regesretenek: egyes kereset (Probleme alearheologiei epocii Kolozsvr, s. a. (curs universitar manuscris).9. Muzeul deistoriedinCluj. Ghid(red. H. Daicoviciu), 1967 (cuM. Bunta, H. Daicoviciu,V. Marica, V. Pintea, C. Pop, N. Vlassa).10 Micia. Grupul de cuptoare romane pentru ars ceramica, Deva. 1970 (cu O. Floca, L. II. Tresors de1'an anclen enRoumanie, Paris, 1970,nr. 276-277, 278-279, 285, 372-377, 378-381.383-387,388-391(colaborare la ntocmirea ghidului expozitiei).12. TreasuresfromRomania, nAspecial Exhibitionheld al theBritishMuseum. January-March197J, London, 1971 (colaborare la intocmirea ghidului 13. dacice n sud-vestul Transilvaniei, 1989, 292p. (cuH. Daicoviciu,l. Glodariu).14. I.H.M.E. V. Vasiliev, 1. Winkler, Repertoriul arheologicCluj, Cluj-Napoca. 1992,457 p. (colaborator).15. Sovideki vrainkrol din Depresiunea Praid), Korond, 1994, 149 p.16. Eszrevetelek: az erdelyi rezkor keleti nepi es miiveltsegi elemeivel kapcsolatban privitoare laelementeleetnice culturale orientalealeepocii cuprului dinTransilvania),Szolnok, 1997, 83 p.17. Beseny6 a Nagy-Sramos - Sajo menten pecenege pe cursul Mare al Szekelyudvarhely. 1999.71p. + 2 Rapoarte de topografie arheologicll18./Ugeszet-helyrajzi kutatsoka volgyenek felsoreszeben1955-1956-ban. El6zetesjelentes arheologico-topografice inpartea a Timavei Mari in1955-1956. Raport preliminar), in Studia UniversitatumVictor et Johunnes Bolyai,Cluj, series IV, tomusIII, nr. 8, fasc. 2, Historia, 1958, p.(cu G. Fcrcnczi).19. arheologice de la Ciumbrud (r. Aiud, reg. Cluj), inMateriale, 6, 1960, p. 605-615(cuA. Dankanits).20. arheologice de la Ciumbrud (rai. Ait/d), n ProblMue, 1960, p. 230-250.21. de salvare de la Ciumbrud. in Materiale, 7,1961, p. 191-199.22. de salvare din /957-1958 de la Slnpaul, in Materiale, 7, 1961, p. 401405 (cuG. Ferenczi).23. Regeszet-helyrajzi kutatdsokKolozsvrott es kornyeken arheologicen Clujin imprejurimile sale), in Studia, Historia, 2,1962, p. 3158.24. de salvare de la 1955-1956, n AetaMN,1, 1964, p. 39-66 (cu G. Ferenczi).25. Sondaje arheologicela Huedin- .Botic ", n AClaMN. 2,1965, p. 637-643(cu 1. Alcxa, N. 26. arheologice cucaracter informativ executate intreanii 1962-1965de Muzeul dinOdorhet n Studii materiale, 2, 1967, p. 53-63 (cuG. Ferenczi).27. arheologice la Mugeni in 1960-1961, n Sesiunea de a nuucclor deistorie. Decembrie 1964, 1971, 1, p. (cu G. Ferenczi).28. detopografie n bazinul superioral Trnavei Mari intreanii 1957-1970(Raport preliminar), nMateriale, 10, 1973, p. 335-351 (1); AclaMN, 15, 1978, p. 85-99 (11)(cu G. Ferenczi).29. arheologicela Mugeni (studiu preliminar), n AetaMN, 12,1975, p. 4568(1); 13, 1976,p. 239-255 (Il); 14. 1977, p. 295-304 (111) (cu G. Ferenczi).30. la topografic a (in sectorul Vad - Surduc). n ActaMN, 13,1976, p. 37-50.7 In memoriam 35331. arheologice de ia imprejurimi, n Ziridava, 10, 1978. p. 67-79(cu M, Barbu).32. arheologicedela Bulci (jud. Arad)inanul J978. Raport preliminar, n Materiale. 13,1979, p. 289-290 (cu M. Barbu).33. de topografie in nAcraMN, 19, 1982. p. 557-584(1); 20.1983, p. 113-129 (Il)(cu M.34. de topografie privinddrumul roman imperial Napoca - Porolissum(tronsonul Baciu - jud. Cluj), n ActaMN, 22-23, 1985-1986, p. 213-222(cu D. 35. ACsiki medencetelepulesei azokorban dinDepresiuneaCiucului in antichitate), nA Cstki MlizeumKbzlemenyei, Csfkszcrcda. 2,1957, p. 51-73.36. arheologicelaMugeni in1960 196/,nRevtdur, 2, 1965 p. 417(cu G. Ferenczi).37. de topografie in partea a Depresiunii Homoroadelor(jud.Harghita) intre anii 1957-/978(Raport preliminar), nActaMN, 16. 1979, p. 411-429(cu G. Ferenczi).38. Regeszetikutatsok aTorockai-medenceben arheologiceinDepresiunean LII, 1999.2, p. 14-18 (cu Z. Vineze).39. Regeszeti a koroJfoi Riszeg-tetii (Periegherearheologicein mprejurimiledealului Resig de la Izvorul nMiiveldes. LII, 1999,5, p. 22-23.40. Barangolsaket Homorodmentenndtjban. Ata)telepulestortenetenek vzlata intrecutul Homorodului. a istoriei habitatului), n AHomorod faes partjn.Dolgozatok aSzekelyfold esaSzszfold(red. P. Cseke, J. Hula), Csfkszereda.2000. p. 69-101.Publiciri de materiale arheologice41. Statuetta di Nike di tradieionegreca. n FastArch, 16, 1964, No. 3174, Fig. no. 52 (cu a. Fcrenczi).42. Recente acquisto di unacollesione di manete imperiali romanedin bronza edi argento, nFastArch, 16, 1964, No. 6388(eu G, Ferenczi),43. Un altare dedicate a Giove ea Giunone, n FastAreh, 16, 1964, No.6399(cu G. Ferenczi).44. Mugeni, nearOdorhei(Roumania, Transylvania). Abitatarurale dacieo ditardaepoca romana,FastArch, 16, 1964, No. 7154(cu G. Ferenezi).45. Staztone forttftcatadelia prima del ferrosul Rece, n FastArch, t 7, 1965, No. 6960.46. Huedln. Starlone fortificatadelta prima eta del ferro, n FastArch, 17,1965, No. 6981.47. near Odorhei (Dacia, Romania, Stazione delta I e lf del ferro. n FastArch, 17,1965, No. 7059.48. Ciumbrud, nEnzykLopddisches HandbuchzurUr- undFruhgeschichte, 1 (hrsg. 1. Filip), Prag,1966, p. 235-236.49. Cluj ibidem, p. 239.50. Mugeni, ibidem, Il, 1969, p. 862-863(cu G. Ferenezi).SI. Ricerche interne al limes dacico lungo lacresta dei Monti n FastAreh, 20, 1968,NO.10790.52.Homorod. nearOdorhei (Dacia. Roumania: Transylvania). Un piccolocastraromanaa Homorod (reg. A. M.), nFast/vrch, 20, 1968, No. 10978 (cu G. Ferenezi).53. Satu Mare (Dacia, Roumania:TransyLvania). Citadella - rifugio hallstattiana (Haltstatt B3-DI),1n FastArch, 20,1968, NO.I1154 (cu G. Ferenezi).54. Sic (Roumania, Cluj). Abitato de lV-V sec. e. n., n FastAreh, 20, 1968, No. 12169.354Studii articolePreistorieIn mcmoriam 855. Cteva asupra problemei de din Transilvania din nApulum, 5,1964, p.lIS-126.56. la din epoca de la Rece, nActaMN, 1, 1964, p. 67-77.57. Cimitirul "scitic"delaCiumbrud, nActaMN, 2, 1965, p. 77-105 (1); 3,1966, p. 49-73(II); 4,1967, p. 19-45(III); 6, 1969, p. 47-65 (IV); 8,1971, p. 11-36 (V).58. EinigeFragebetreffend dcn Ubergangvonder jitngerenSteinzeit zur BronzezeitimsiidostlichenSiebenburgen,in Actes duVlIeCongresInternational des Sciences Prehistoriquesel Protohistorlques, Praguc. 21-27 a0l11 /966, I, (red. 1. Filip), Prague. 1970, p. 464-468(cuG. Ferenczi).59. Uj tvlatok aterdtyi kutatdsban. Az Aranvosgyeresen fottnhalomsir (Perspectivenoin cercetareaepocii cuprului dinTransilvania. Monnntul tumular dezvelit la CmpiaTurzii),nKorunk; XXXIII, 1974, 1, p. 127-135.60. Vaskobanyas:ata=Erdelyben(Exploatareaminereului de fier nnBnyszati esKohszatiLapok. Ballyaszat, Budapcst, 120, 1987, 10, p. 703-708.61. dinepoca bronzului de laDealu (jud. Harghita). n ActaMN, 32/1, 1995,p. 729-734 (cu G. Ferenczi).Epoca 62. Studiul traiului dacilor n arheologic de la Muncelului.Rezultatul de colectivul din Cluj n anul 1950), n se/v, 2, 1951, p. 95-126(cu C. Daieovieiu, o.Floca, P. Duka, E. V. Manoliu, I. Pop, M. Rednic, M. Rusu, H. Teodoru).63. Muncelului. Studiul traiului dacilor n n SC/V, 3, 1952,p. 281-310 (cu C. Daicoviciu. LBerciu, A. Palko, O. Floea, M. Munteanu, M. Maerea,D. Radu, M. Rcdnic, P. Duka).64. Muncelutut. n SClV, 4, 1953, 1-2, p. 153-187, 193-194, 209-218 (cuC. Daicoviciu. A. Bodor, N. Gostar. D. Radu, M. Dediu, P. Duka).65. arheologic Muncelului (rai. reg. Hunedoara), n SC/V, 5, 1954, 1-2,p. 123-159(cuC.Daicoviciu, O. Pleca. M. Maerea, A. Deac. M. Dediu, P. Duka, N. Gostar,An. 1. Mitrofan, D. Radu, 1.Winklcr).66. arheologic Muncelului -Blidarul, nSCIV, 6, 1955, 1-2, p. 195-238(cuC.Daicoviciu, A Bodor, N. Gostar,M. Rusu, L Winklcr, L H.G. Ferenczi).67. A Csiki medencetelepulesei az 6korban din DepresiuneaCiuculuin antichitate), n A MureumKiulcmenyei. Csfkszereda. 2,1957, p. 51-73.68. arheologic Muncelului, nMateriale, 5, 1959, p. 379-401(cuC. Daicoviciu,O. Floea, N. Gostar, A Bodor, 1. l-I.H. Daicoviciu, G. Cazimir, P.Duka).69. arheologic - (reg. Hunedoara, rai. nMateriale, 6. 1960, p- 331-358 (cu C. Daicoviciu. o. FIDea, N. Gostar, H. Daicoviciu, G. Kazimir).70. Cetatea de la Odorheiul Secuiesc, nCrisia. 2, 1972, p. 59-63(cu G. Ferenczi).71. arheologic dacicdin jud. Hunedoara(1960-1966), nMateriale, 10,1973, p, 62-68 (cu C. Daicoviciu, 1. H.H. Daicoviciu, 1.Glodariu, V. Vasiliev).72. Cetatea de de la Porumbenii Mari, n IMCD, p. 137-150(cu G. Ferenczi).73. Amplasarea dacice din geomorfologicetopografice), inAputum14,1976, p. 45-64.74. Problema civile dacice din din punctde vedere geografic, nActaMN.14,1977, p. 73-80.9 In memoriam 35575. Premisele naturaleale metalurgiei jierului in in 2, 1977,p.299-309.76. Uneleaspecte geograficealeluptei de adacilor impotriva romanilor(10/-102,105-106), In Sargetia. 13, 1978, p. 13-18.77. geomorfologice privind acomplexului dacicedin In Sargetia. 13,1978, p. 155-169.78. de ordin geomorfologic topografic cu privire la campaniilor Traianpentru cucerirea dacicedin (1), n Apulurn, 16.1978, p. 119-134.79. Oposibilitate de naintare atrupelor militare romane cuocazia celor dacice(101-102, 105-106), acumprin Meridionali, InTibiscus. 5, 1979,p.115-126.80. unormetaleneferoase a unormineralen procesul de formare a puterii dacicen In Sargetia, 14, 1979, p. 93-101.81. Castrele de delaPonorict (corn. Pui, jud. Hunedoara) - romane acumnecunoscute din partea a n3,1979. p.133-151.82. Cteva n cumaterialulde litic folosit n dacice din 103, 1979. p. 263-271.83. in incinta a Sarmizegetusei, n Materiale, 13.1979, p. 135-137(cuH. Daicoviciu,1. Glodariu, E. Iaroslavschi).84. DieVoraussetzungenjUrdieVerarbeitung desEisensim Gebirgesudlich von nDacia,N.S., 24, 1980, p. 151-156.85. noi n cetatea de dela Porumbenii Mari (jud. Harghita), n ActaMN, 18,1981, p. 387-404(cu G. Ferenczi).86. la problemei la-daci, nStudii dacice, Cluj-Napoca,1981, p. 48-64.87. in cu castrelede romane din partea a nActaMN, 18,1981, p. 409-412.88. arheologice la Sarmizegetusa Regia. n Materiale. 14, 1982. p. 105-108 (cu H. Daicoviciu,1. Glodariu, A. Rusu).89. arheologice la Sarmizegetusa Regia, n Materiale. 15, 1983, p. 232-235 (cu H. Daicovicu,1. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, 1. 90. tipologice comparative cuprivire la castrele de romane situate inzona dacice din in Sargetia, 16-17. 1982-1983, p. 179-200.91. DepresiuneaCemet a fost ea in cuinaintareaunortruperomanespre complexul dacice din ? geomorfologice). nSargetia. 18-19, 1984-1985, p. 101-107.92. Corecturi referitoare la topografla daco-romane. 1. A existat oare peteritoriul (jud. Harghita) uncartier general alTraian?, nApulum. 23, 1986, p. 9194 (cu G. Ferenczi).93. arheologice in de la (1983-1984), nActaMP, 10,1986, p. 83-94.94. la problema cu caracter protourban la daci (cu privire laSarmiregethusa ta Basileion), In Apulum, 25, 1988, p. 127-159 (1); 26,1989, p. 99-134 (II).95. La val/ee de Maros et L'expedition militaire de Marcus Yinicius, n Specimina Nova, 5, 1989, p. 3-20.96. Adk: llamrl (Desprestatul dac). nA pecsi Romn-Magvar Trsasgevkonyve, Pecs.1990, p. 128-142.356 In memoriam 1097. Dovezi epigraficereferitoarelaparticiparealegiunilor JJAdiutrix VI Ferrata lacucerireacomplexului dacicedin nSargetia, 21-24,1991, p. 46-61(cuH. Daicoviciu, A. Rusu).98. de la (com. Arid, jud. Harghita), n StComSatuMare, 1992-1993. p. 29-40 (cu G. Ferenczi).99. zurKenntnis derFeldzuge desTrajaninDacia (lnschriftenalslndizuberdieTdtigkeitder Legio II Adiutrix undder Legio VI Ferrata betliglich. der Belagerung des dakischenFestungskomplexes im n Specimina Nova, 8. 1992 (1994), p. 52-58.100. Valea a luiMarcusVinlcius, n Ziridava, 18, 1993, p. 39-54.101. dela (jud. Harghita). arheologicedinanii 1986-1993, nActaMN, 3111, 1994, p. 377-433 (cu V. Epoca102. Regeszeti megfigyeleseka Limes Dactcus eszaknyugati arheologicepe a limesului dacie), nErdMllz, 46, 1941, p.l89-214; ErdeiyiFuietek; 129, 1941.103. Romai epulet maradvnyaKovasznan(Vestigiile unei romane laCovasna), n ErdelyiTudomnyos Fiizetek. 205, 1947.104. A romai Daciakiterjedesenek; fis kerdesehez la problemaintinderii, Daciei romane), n Buletinul ; V"JBolyai",Cluj, 1, 1956, 1, seria sociale, p. 153-169-170.241-242.105. Atihl rmai tborrol (Despre castru/ roman de lan Emlekkonyv Kelemen Lajosszuteusenek: nyolcvanadik (red.A. Bodor el alii), 1957, p. 279-292.106. /aprob/ema limes-u/ui devest al Daciei, In SC/V. 10. 1959. p. 337-354 (i); AcraMN,9. 1972. p. 387-412 (ll/I); 10. 1973. p. 545-568 (1I/2); II. 1974. p. 23-40 (IV3).107. Un noumonument epigrafic dela Snpaul, nRevMuz, 2, 1965 p. 432-433 (cuG. Fercnczi).108. Lesysteme et lecaracteredusoi-dlsant "Limes Dacicus", n TheResumees of Papers readtothe1hInternational Congress for Roman Frontier Studies, Tel Aviv, 1967.109. DieErforschungdes romlschen Limesauf denHohendes Mesesgebirges(ElnVorbericht), nDacia.N.S. Il, 1967. p. 143-162.IlO. cu privire la sistemul caracterul.Jimes dacicus", nActaMN,5, 1968,p.75-98.III. Cu privire la hotarului de nord al provinciei Dacia. arheologice,geograficeistorice, nStComSatu Mare, 1,1969, p. 91-110.112. O n cu activitatea Lucius Verus n provinciile dede Jos nDacia. (Unnoualtar romandela Stnpoul), n Sargetla, 7, 1970,p. 59-79(cu G. Ferenczi).113. Citeva in cude Limes Doctcus. in Apulum, 9, 1971, p. 599-625.114. rezultate noi pelimes-ul de nord al Dacie! romane, n FI, 2, 1972, p. 37-46.115. rezultate noi pe limes-ul Daciei intracarpatice, nApulum, 11, 1973, p. 191-222.116. ZurVerteidigungderNordgrenzederProvin:Dozien, n RomanFrontierStudies 1969. EighthInternational Congress of Limesforschung (ed. E. Birlcyet alii), Cardiff, 1974, p. 204-211.117. DieNordstreckedesdakischen Limesvom Repedebis zu denOstkarpaten. nLimes9, p.201-205.118. Opinii vechi noi n cudrumurile intreDacia, Pannonia Moesia Superiorprin.harbaricum", nTibiscus, 3, 1974, p. 111-127.119. NeueForschungsergebnisseliber denLimes desinnerkarpatischenDazlens. nDacia, N.S. 18,1974, p. 127-136.11 In memoriam 357120. noi pelimes-ulde nordde nord-est al Dacie; Porolissensis. nFI, 3, 1974, p. 181-189(cu G. Ferenczi, A. 121. Limes-ul Daciei Porolissensis ntre Valea Zagrei valea n Sargetia, 1112, 1974-1975,p.285-289.122. la limes-ului romande la nordul Mare. Studiu preliminar, inSargetia, 10,1973, p. 79-104 (1); FI, 4,1976, p. 107-133 (Il).123. Neue ForschungenundErgebnisse am Nordostlimes derDaciaPorolissensls, n Akten desXl.lntemationalen Limesskongresses Szekesfehervar, Budapest, 1976, p. 365-375 (cu G. Ferenczi).124. Beitragezur Kennmis des romischenLimes van Mare, nDacia, N.S., 22,1978, p. 259-288.125. asupra limes-ului roman din Dacia de vest, n Ziriduva, 11, 1979. p. 125-139.126. arheologicenhurgul roman delaOcland(jud. Harghita), nActaMN, 19, 1982,p. 279-286 (cu G. Ferenczi).127. lasistemului de romandepe cursul n ActaMN,24-25,1987-1988, p. 171-191.128. Limes-ul Daciei. Sectorul de pe (unit). Elementele de de pe subsectorul Ileanda- n ActaM?, 12,1988, p. 251-289.129. Untersuchungen an der nordlichen Umesstrecke Datlens, nActaArchHung, 41, 1989, p. 299-311.130. Limes-ul Daciei. Sectorul de pe (unil). Elementele de de pe subsectorul - Ileana, n ActaM?, 14-15, 1990-1991, p. 127-151.131. A dacia;eszaki limes-szakasz nyugatt felenek fbbkutatsi(Principalele rezultateale vestice a de nord a limes-ului Daciei), n ErdMuz, 54, 1992, 1-4,p.52-65.132. Limes-ul Daciei. lasectoarelor - (jud. nApulam, 31,1994, p. 139-166 (1); 32,1995, p. 121-143(11) (cu M.133. Investigarea unei deltmes din estul Daciei intracarpatice(ntre valea Homorodului defileul Oltului de lan ActaMN, 32/1, 1995, p. 393-400 (cu 1. Denes),134. arheologicelaCluj-Napoca. Vii/arusticadinValeaCampania 1988, nActaMN, 32/1, 1995, p. 619-624 (cu D. Alicu, S. A. Paki, C. 135. A romaiDaciakiterjedesenek; vedelmenek eskerdesehez la problemantinderii, Daatet romane), nSpecimina Nova, 12, 1996(1998), p. 21-47.136. Einige wesentliche UnterschiedebezUglich derromischenVerteidigungssysteme im NordenundNordosten der Provtnz Dakien(VersucheinerinterdisziplinrenUntersuchung), nRomanFrontier Studies. Proceedings ofthe XVllth International Congress ofRoman FrontierStudies (ed. N.Gudea), 1999, p. 443-461.Epoca 137. slavi/ar n Transilvania. Raportul colectivului asupra executate nregiunea TmavaMare, nSCIV, 1, 1950, p.123-130(cuK. Horedt. N. Liu,V. Mirea, M. Rusu).138. O descoperire din epocain cartierul al Clujului, n OmCD, p.193204.139. O descoperire timpurie n Transilvania, nActaMN, 7, 1970,p. 565-573.140. deordinarheologica-istoric privind DeprestunilorCiucului in epoca nActaHargitensia. 1, 1980.p. 23-27.141. Le probleme des Daces libres dans I'Est de la Transylvanie (Considerations d'ordre archeologiqueet historique eoncemantl'importance des depressions du Csik l'epoqueromaine et postromaine),n Specimina Nova, 9. 1993,p. 13-26.358 In memoriam 12Evul mediu timpuriu142. Csikkarcfalviregtsegek dinn ErdMuz, 48, 1943, 3A, p. 416427; ErdetyiTudomnyosFuzetek, 165, 1943.143. Cimitirulde Ciumbrnd(sec. X), n Articole IMF Cluj, 1959, p. 3-17(cu LG. Russu,M. N. Motioc).144. A szekelyek: eredetenek: es Erdelybe kerdesero! (Despre problema originii nTransilvania a secui/or), nKorunk, XXVII, 1968,2, p. 205-213.145. Avarsgt Tartodvraes jelentsege(CetateaTartodei inKorunk; XXX, 1971, 8, p. 11381146 (cu G. Ferenczi).146. Szekelyfoldi Megold6d6banarikai toltesvonulatrejteiye de inSecuime.Despreapropiatarezolvarea enigtneivaluluidinRtka), inKorunk; XXXI, 1972, 2,p. 305312 (cu G. Ferenczi).147. A menti Bogoz kozsegnek es nevenek (Despre originea comunei numelui Bogoz / Mugeni depeTrnavaMare), n Almanahul Muzeului dinCristuruSecuiesc.Studii octombrie 1971, Miercurea Ciuc. 1974, p. 165-182.148. Rovaslrs (Scriere la Dalnic), n F6rum. A Megyei Tlikor melleklete,Sepsiszentgydrgy, 1978. 22 (cu G. Ferenczi).149. HargitamegyehlteiesrovasErasosemlekei (Monumenteautenticealescrierii runicen Harghita), inHargita /978, Csrkszcrcda, 1977, p. 172-175.J50. Magyarrovasirdsos (Despre monumentelescrierii runicemaghiare), inMuvelOdestdrtenetiBukarest, 1979, p. 932, 212215(cu G. Ferenczi).151. Vdros./ej/5des terben es (Dezvoltarea n timp), n Korunk Evkonyv 1980(Ember, vros, Napoca, 1980. p. 11-25.152. Megjegyzesek egy velemnynyilvnltssa! kapcsoiatban, amely Kelet-Erde!y kora kozepkorikvrainak kerdeset taglalja (Feld Istvn javitott n cu oopinie care problema de din evul mediu timpuriu din estulTransilvaniei. Cu textul corectat de Feld lstvn}; n MuemlekwJdelem, XXXV, 1991,4, p. 220226.153. Regeszeti megfigyelesek: a hromszeki toltesvonukuon arheologice lavalul .Honarka" dinTreiScaune), n ACTA, 1991,1, p. 217-228.J54. feudal-timpurie de la (corn. jud. Cluj). Primele vestigiiarheologice din interiorulnActaMN. 31/1, 1994, p. 305-321 (cu JuliaFerenczi, 1. Ferenczi jr.).155. Eltiint falvak nyomaban (Pe urmele unor sate n Nepismereti dolgozatok 1994,Bukarest, 1994, p. 714.156. Udvarhelyszeki toltesvonulatokrol. Adalek Erdety Szenthatrvedelmenek kerdesehez(Despre valuriledinscaunul Odorhei. la problema Transilvaniein epoca regelui Ladislau cel SJnt), n AZiirichi Magyar Tortenelmi Egyesidet Elso(Szekelyudvarhelyi} Ovezeti Eladsat es tratat, Budapest - Ztlrich, 1994,p. 85104 (cu1. Denes).157. Az erdelyi honfoglalds kerdesearegeszett leletek(Problema maghiaredinTransilvania n lumina descoperirilor arheologice), inErdMIJz, 58,1996,1-2, p. 9-40.J58. Barot nevert saz csopon torteneti (DespretoponimulBaraolt despre rolul istorical grupuluipecenegdin Bazinul Baraolt - Brsei), nACTA, 1996, 2, p.133 150; Adaltikok Bar6t tortenetehez; Bar6t, 1999, p. 3764.159. Az erdelyi Galat = Galats (Galac) hozz fiIzlJdo(Despretoponimul Galat = Galats dinTransilvaniauneleprobleme legate deel),in ACrA,1996,2, p. 151170.160. Tordavrar61 (Despre cetatea Turda), nEmlekkonyv Jak6Zsigmond szuletesenek nyolcvanadikevforduiojra (red. el alii), 1996, p. 187207.13 In memoriam 359161. Atorok nyelvii bulakok (Despreproblemabulacilor de nAZurichiMagyar Tortenelmi Egyesulet Tizedik(Tapolcai) Magyar OstorteneuTollkoxoes NegyedikMagyar Tortenelmt lskola es Budapest - Ztlrich, 1996.162. A kora kozepkori vrak kerdesehez. 1. kozlemeny (Despre de cu inmortar, din evul mediutimpuriu, dinestul Transilvaniei.Comunicarea nr. 1), in ACTA, 1997, 1, p.199-234 (cuG. Ferenczi).163. A nyugat-erdelyi Torockai-medence foldtani-foldrafzi viszonyair61 es s-, valamint telepideselnek kerdeserol(Despre geologico-geografice problema dinepoca veche ale Depresiunii din vestul Transilvaniei), nACTA, 1997,2, p. 178-198.164. AdatokEszakkelet-Erdely kora Arpdd-kori hatrvedelmi rendszere kerdesehez (Date privindproblema Transilvaniei de nord-est in epoca timpurie), n Turan.Budapest, 1(XXVIII), 1998, 4, p. 21-44.165. Eszakkelet-Erdeiy rpd-korivedelmi (Despre Transilvaniei denord-estn epoca in Szeketyfold. 9, 1998, p. 46-59.166. A kora Arptid-kori keleti vedelmi rendszer regeszeti kutatsai (Cercetarea asistemului de oriental dinepoca timpurie), n Kelet-Magyarorszagi esErdelyikora vede/mikeszultBudapest, 2000, p. 5-19 (cu T. Muzeografie, istoriacercetArii167. A Szekely Nemzeti Miaeum ekizmenyeihez es az olasztelki romai (Fazele aleMuzeuluiSecuiesccastrul roman de la in Szekelyseg, 9, 1939, 9-10,p.66-71.168. Aportul muzeografilor la munca peteren, nActMuz, 2, 1956, p. 68-75.169. A mUzeumi gyiil'temenyek lil' (Despre noile de a muzeale), n Mtiveldes , XIII,1960,9, p. 5860.170. esregeszeti(Cercetarea arheofogia in XXIV, 1971, 10, p. 52-53, 63.171. Organizarea a depozituluide istorie veche a Muzeului de istorie al Transilvaniei,n RMMM, 1978,2, p. 45-49.172. regeszet es nepismeret arheologieetnografie), nNepismereti dolgozatok;Bukarest, 1978, p. 15-24.173. Erdeiyikozepkori tortenetkutats es regeszet (Cercetarea a evului mediun Transilvania), n Korunk , XXIX, 1970,4, p, 500-505(cu G. Ferenczi).174. Oincercare de localizare a centrului tribal dacic Sangidava inDepresiunea Ciucului, nApulum, 20,1982, p. 81-86 (cu G. Ferenczi).175. Poate fi identificat hidronimul Marisal lui Herodot cu hidronimul dinTransilvania>, nMartsia. 13-14,1984, p. 33-50.176. Sepoate identifica hidronimul antic Sargetias curul dinestul Transilvanieii, nActaMN. 26-30/1, 1989-1993, p. 91-103 (cuG. Ferenczi).177. Peut-anidentifierI'hydronymeMarisde Herodoteil I'hydronymeMarosde Transylvanie?, nSpecimina Nava, ID, 1994, p. 137-150.178. az erdelyi Marosviznev Herodotosz Mdriszdval?(Poate fi identificat hidronimul dinArdeal cuMaris al lui Herodot?), in ErdMuz, , 60, 1998, 1-2, p.15-28.179. Posta Bela, a muzeumszervezotud6s (Bela Posta, savantorganizator de muzeu), n ErdMuz, 61,1999,1-2, p. 56-63.360Recenziilnmemoriam 14180. A koroncoi lelet es a honfoglal magyarok nyerge. Archaeologiaflungarica27. Budapest 1941(Descoperireade la Koronc6maghiarilor n ErdMul,47, 1942,p.151-1S2.181. Az "Istoria Romniei"J. (Volumull al Istoriei Romniei), in Elre, XV, 1961, p. 4.182. Edith B. Thomas: Helme, Schilde, Dolche. Studien romisch-pannonische Waffenkunde.Akademiai Kiad6. Budapest 1971, in ActaMN, 10, 1973, p. 795-796.183. The Beginings ofUrbanisationinBarbarian Europe. Paperspresented ta a conference alOxford, October 1975, editedby Barry Cunliffe andTrevor Rowley. BAR. SupplementarySeries II 1976, in ActaMN, 16, 1979, p. 873-881. 184. A szekelyudvarhelyi muzeumkhdesehez (Problema muzeului de la Odorheiu/ Secuiesc), nElore, X, 1956, 30 (2677) (cu E. Csetri).185. Miiemlekeink vedelmeben (nmonumentelor istorice), n Elare, X, 1956, 2778 (cuE. Csetri).186. Elmelkedes egy muzeumi kiadvnyr61 despre o n Utunk, XI,1956,46 (420).187. Igenyesebb munkiitl(Se impune o activitate mai n A SepsiszengyorgyiTartomnyi Muzeum 1879-1954(red. Z. Szekely), 1956. p. 165(cu A. Bodor).188. Atomenergiaa regeszetben (Energia inarheologie), nKorunk, I (XVI), ]957, 3,p.291-293.189. Morva foursaaMaros(Dezvelireaunui cimitir morav in valeainKorunk, 1(XVI), 1957,8, p.l101-1I03.190. Nyugati szlv bukkantak Csombordon(S-adescoperit un cimitir al slavilor apuseni laCiumbrud), in lgarsg, XIX. 1957, 159.191. Szempontokvideki muzeumi kutatokregeszeti tevekenysegehez(Punctede vedereinactivitatea adin muzeele provinciale), n Miivel6des, XI, 1958,4, p. 49.192. Az europa! avar tarsadalomkutatasanak mai allasaro! (Despre stadiul actual al avare din Europa), n Korunk,17, 1958, p. 747-751.193. Anumizmatikai kutauisokm6dszereir61(Despremetodele numismatice), nKorunk,18,1959, 1, p. 18-24.194. Azigazi a fafelmelettudomanya ellen contra rasismului), nKorunk. 19. 1960, 5,p. 563-569195. Ahol Apczai Csere Jonos tanltott...unde a predat Apczat Csere Jnos), n Utunk, Cluj,XV. 1960,7 (590), p. 4.196. Ujabb kkonleletek aBcst-torokban (Descoperiri dinneoliticlaGura Baciului),n XXI, 1960, 180, p. 4.197. A muuat kutatva (Peurmele trecutului), in, XXI, 1960, 183, p. 4.] 98. Aregmult tanusaga. Tizeve kezd6dtekaz egykori dkszekheiyasatasai aletrecutului. Zeceani dela dela de a dacilor),in lgarsg, XXI, 1960,209, p. 4.199. A hrom neviivar (Cetatea cu trei nume), n Igazsg, XXI, 1960,28], p. 4.200. Sebes-vara (Cetatea Bologa), in lgaesg, Xli, 1961, 12, p. 4.201. Alms- vagyDezs-vra (Cetatea sau Cetatealui n Igazsg, XXII, ]961,79, p. 4.202. A hidegszamusi "Duriusz vara"("Cetatealui Darius" dela Rece), n Igazsg, XXII,1961, 126, p. 4.203.vara(Cetatea de la in lgatsg, XXlI, 1961. 138, p. 4.204. Torockvara (Cetatea in XXll, 1961, 162, p. 4.15 In memoriam 361205. Desvara(Cetatea Dejului), in Igazsg, XXll, 1961, 174, p. 4.206. Megsl6lalnak a mohos kovek(Pietre - aletrecutului), in XXll, 1961, 198, p. 4.207. Al egeresivrkastely (Castelul de la in XXII, 1961, 281, p. 4.208. lJjsagok esujsagiras azokori(Ziare ziaristicain Roma n lgazsg, XXII,1961,287, p. 4.209. Iskolai muzeumok (Muzeeie inKorunk, XXI, 1962,3, p. 363-365.210. Regmult nyomai. Tudositsahidegszamosi.Dartus (Urmeale trecutului.despre" Cetatea lui Darius" deia Rece), in Igazsg, XXlII, 1962, 244, p. 4.211. Astnfalvl-mesekovi"Bdba-wira"("CetateaBabei"dela nlgaesg, XXIII,1962, 268,p. 4.212. A vaj es a sajt mulljab61 (Dintrecutul untului al n Dolgou:XXVI1I, 1962, 12, p. 6.2l3. A szszfenesi Leanyvr(" Cetatea Fetei"de la n XXIV, 1963, 16, p. 3.214. A muzeolgiais legyenkonkret (Muzeologiatrebuie fie nKorunk,XXII, 1963. 1,p. 105-107.215. Gyaluerditeu telepulesei esvrai de lan lgatsg, XXIV,1963, 82, p. 3-4.216. lIatodik szazadbelt szlv maradvnvok Erdelyben (Vestigii slave din sec. al VI-lea nTransilvania), in Konmk, XXll, 1963,3, p. 392-393.217. A dobokai var(Cetatea de la n Igazsg, XXIV, 1963, 140, p. 3.218. A tih6i r6mai tabor {Castrul roman delain lgazsg, XXIV, 1963,223, p. 3.219. Atordaszentldszloi .Pkavra"(,.Cetatea delan tgarsg, XXIV, 1963,271, p. 3.220.tetepuleseknyomaia Mezsegen (Urme de dacice n Cmpia Transilvaniei). nIgatsg, XXV, 1964,33, p. 3.221. Urme autohtone din epoca n Tribuna, 6, 1964, 12(372), p. 8.222. Ababoc-gerecset de la n Igarsg, XXV, 1964,93, p. 3.223. 6skorunkemlekei a Koiozsvri Muzeumban(Monumente preistoricela Muzeul deIstorie dinCluj), inIgazsg, XXV, 1964, 151, p. 3.224. Al alpareti Bbolna-hegy (Dealul Boblna de laOlpret), in XXVI, 1965, 181, p. 3.225. A osvenyein. Kutat6k(Pe trecutului. laSarmizegethusa), inXXVI, 1965,204, p. 3.226. A dk koremlekei aKolozsvrlMuzeumban(Monumentealeepocii dacice laMuzeulde Istorie dinCluj),in XXVI, 1965,234, p. 3-4.227. AKolozsvriToneneti Muzeumrmai kori osulya epocii romanelaMuzeul deIstoriedinCluj), in lgazsg, XXVII, 1966,38, p. 3.228. Az eszak-dactai hatrvedelemmaradvnyainaknyomaban(Pe urmele vestigii/ar denord a Daciei), in lgazsg, XXVII, 1966, 174, p. 3.229. A mirai(Dealul de la Mera), n XXVII, 1966, 273, p. 3.230. eletrojzbol(Dinbiografiacelui mai al nostru), n Igazsg,XXVlII, 1967,6, p. 3.231.lenne az inkk kincsenektitka ? (inEuropa ar trebui secretul tezaurului ?), in XXVIII, 1967, 18, p. 3.232. Egyiitt a mUzeumes az iskola (Colaborarea muzeului cun XXVIII, 1967,25, p. 3.233. A kalotadmosi Tordalma (Vrful Turdanului de lain lgazsg, XXVIII, 1967, 167, p. 3.234. Sistemul de din nord-vestul Daciei, n Magazinistoric, II, 1968,4 (13), p. 56-57.235. AgyOrgyfalvi Vrhegy(Dealul de laGheorgheni, jud.Cluj), in XXIX, 1968,130, p. 3.362 Inmemoriam 16236. Aelius IuliusNapoca-ban. Regenyes korrajz (Aelius Iulius la Napoca. n XXIX, 1968, 142, p. 3; 144, p. 3; 147, p. 3; 150, p. 3; 151, p. 3; 153, p. 3; 155, p. 3;157, p. 3; 158, p. 3; 161, p. 3; 163, p. 3; 164, p. 3; 168, p. 3; 170, p. 3.237. Torda- vagy Aranyosvara(Cetatea Turda sauAranyos de la nlgazsg, XXX, 1969, 157, p. 4.238. Azvgroct; var" dela n lgazsg, XXX, 1969,271, p. 4.239. Oj Ieielkardosfalvt negyedebl (O descoperire dinepoca in cartierul al Clujului), n lgatsg, XXXI,1970, 235, p. 2.240. O descoperire dinepoca n cartierulnXXVI,1970,7439, p. 2.241. A magyargorboi "Babavara"(" Dealul Babii" de lan Igazsag, XXXI, 1970,303, p. 4.242. A sztanai de la Stana). nIgarsg, XXXI, 1970,69, p. 4.243. ABimffyhunyad.ibllikseteji" korai vaskori jO/dvar din prima afierulul dela Huedin - Bolic), n XXXI, 1970, 147, p. 5.244. dela Izvoruln lgazsg, XXXI, 1970, 216, p. 2.245. A magyarmacsksi .. Varhegy" ("Dealul de la n Igarsg, XXXII, 1971, 133,p. 8.246. A koiozsi "Tundervarhegy" ("Cetatea" delaCojocna), n XXXII, 1971,209, p. 2.247. Leta vara(La ruinele Lita), inFiatal szvvel. Akotozsvrt Brassai SamuelLlceum diklapja, VII, 1971,8, p. 56-58.248. a(Lapas spre PiatraCraiului), nIgazsg, XXXIll, 1972,lI,p. 9;XXXIll,1972, 17, p. 9.249. Aromai limes. eredmenyekaromai kori Daciaeszaki kutatdsaban{Limesul roman. Rezultaten cercetarea de nord a Daciei romane), n XXXIll, 1972, 190, p. 4.250. Megyericsei Jnos (1470-1517). Emlekezes a korai humanlsmus egyik erdetyt(Megyericsei Jnos- 1470-1517. Comemorarea unei ardeleneaumanismuluitimpuriu),n XXV, 1972, 5, p. 45-46.251. Limitele denord aleDaciei romane, n Amfiteatru, VII, 1972, 10 (82), p. 18-19.252. Fenichel Samu. Aregesz; neprajtkutato termeszetbuvar (1868-/893).amultszazadmsodik [elenek elfelejtett tud6sara (Arheologul, etnograful naturalistul FenichelSamu 1868-1893. Comemorareasavantului uitat din adoua asecoluluitrecut), inMuvelOdes, XXVI, 1973,2, p. 43-44.253. A bedecsi var [Cetatea dela Bedeciu), n XXXIV, 1973,63, p. 3.254. Marosillye (Ilia), n lJjumunkas, IV. sor, XVII, 1973, 12, p, 6.255. Akicsiny Csicsi-hegyseg kora-vaskan torzsi menedekvra (Cetatea de refugiudinprima afierului din Ctceulut), nlgarsg, XXXIV, 1973, 111, p. 3.256. Saekely tmadtc.Szekely bnja delaOdorheiul Secuiesc nIjjumunkLis, IV. sor,XVII, 1973,37, p. 6.257. Aporokfeseke (Cuibul familiei Apor), nIjjumunkas, IV. sor, XVII, 1973,38, p. 6.258. Kozarvar (Cuzdrioara), n XXXIV,1973,224, p. 3.259. Anyrszat Foldvr es az 6rhegy (Cetatea de Dealul Strajade la in XXXIV, 1973,290, p. 3.260. Az okori Egyiptomregeszeti emleket Kolozsvron. A ak6zgyUjtemenyig(Monumete arheologice ale Egiptului antic la Cluj. De la la cea n lgazsg, XXXV, 1974,21, p. 4.261. Napoca MDCCCL Ajubill Kotozsvr (Napoca MDCCCL Clujul lajubileu), nXXXV, 1974,48, p. 4; 72, p. 4-5; 78, p. 4-5;84, p. 4-5; 90, p. 4-5.262. Memoria Aspecte din a Napoca. in XXX,1974,8651, p. 2.263. Khezer eves valasztasmiertje (Pe urmele unei alegeri de acum 2000 de ani), n A Het, VI, 1975,52, p. 9.17 Inmcmoriam 363264. satasai addkszekhelyen(Unsfert deveacdela la a dacilor). in A Hit, VII, 1975,31, p. 8.265. Apamjdi Rabsonne(Cetatea delaPmid), in Korunk, XXXVI, 1977, 1-2, p.123-125.266. Mit tudunk a szekely (Ce desprescrierea a secui/or?), n A Het, VIII,1977, 15, p, 8.267. Vitaa A joszndek nemeleg desprescrierea ... nueste in A Het, VllI, 1977, 30, p. 8.268.Mareletezaurdinsud-vestul Transilvaniei. Anul arheologic1977, n Contemporanul, 1978,2(1627), p. 4.269. Monumente dacice in Harghita. "Dealul delaMiercurea Ciuc- Jigodin. n harghitene. Supliment al ziarului Harghitei" cuOJ.T.Harghita. Miercurea Ciuc. 3 iunie 1978.270. SarmizegetusaRegia- puterniccentrual metalurgieidace. nMagazinistoric, XIII, 1979,6(147), p. 24-25.271. Jratlan osvenyeken. uttoro szenvedellyel. Orban Bakizs regeszeti kutatsai (Peneumblate, cu pasiunea unui pionier. arheologice alelui Balazsn A Het,XI, 1980,6, p. 9.272. Topografiecele dacice. n Tribuna, 24, 1980,40, p. 1, 6.273. Dave lor: Sangidava, in Magazin istoric. XV, ]981,2 (167), p. 33.274. aHargita-alji Morefalvamultjaban n trecutul SatuMaredela poalele Harghitei), inMiivelades. XXXIV, 1981, 5, p. 45-46.275. Arejteiyehez laenigmavalurilor nAHet,XIII, 1982, p.19.276. Atemeskozi romai (Despre limesul roman din Banat). n Korunk; XLIV, 1985, 3,p. 248, 250.277. Agetkrol szolo tortenelmiforrasok (Primele izvoare istorice despre geti), nUj Elet,XXIX,1986, 18 (668), p. 5.278. Firtosvararol (Desprecetatea n 1, 1990, 1, p. 4-8.279. Van-e koze akorondi esavarkori leleteknekaszekelyeredetkrdeshez?(Au vreo cu problema originii secuilor descoperirile din de la Corund mprejurimi ?), n 1, 1990,2, p. 4-8.280. Gondolatokaszekelyek: korai(Gnduri despre istoriatimpurieasecui/ar) (1), nSzekelyUtkereso. esmiivetdesi folyirat, Szekelyudvarhely, 11,1991,3, p.4-5; 4,p. 3; 5-6, p. 3-4; 111,1992,1-3, p. 4-5; 4, p. 4.281. Aparajdi .Jdncsei"(" Tezaurele" Rabsonne de la Praid), n Hazanez. II,1991, 1, p. 4-8.282. (Despre cetatea Tanod), inHazanez. 11, 1991,2, p. 4-8.283. Ahajdani Beseny6falvavajonazonos-e amai nemeseu-eKorondteriiletere?(Oare Beseny6falvade e cude saus-a situat pe teritoriulCorunduluii}, n 111,1992,1, p. 4-8.284. AKorondkornyeki (szekelyfoldi) beseny kerdesehez la problema pecenege din imprejurimile Corundului - Secuime), in Haaanez. III, 1992,2, p. 4-8.285. Szekelyfoldi toltesvonulatokrol (Desprevalurile de din Secuime). n IV, 1993,1, p. 4-9.286.Multbeli nyomol.s a Gorgenyi-hegyseg korul (Pe urmele trecutului din Gurghiului), n IV, 1993, 2, p. 47.287.A sreketyek szarmazasar6l (Despreoriginea secui/ar), n SzekelyIV, 1993, 1-3, p. 4-5;4-6, p. 4-5; V, 1994,1-3, p. 10-11; 4-6, p. 13, 15; VI, 1995,1-4, p. 5-6.364 In memoriam 18288. BonyodalmakaSovidek: korakozepkori vrat korul nproblema dinevulmediu timpuriu dinDepresiunea Praid), n V. 1994,1, p.289. Sovtdeki erssegeink:birtokkozpontokvagymenedekvrak voltak-e? dinDepresiuneaPraidau fost oarecentrededomeniusau derefugiu?), nHazanez. V,1994, 2, p. 4-7.290. Ferenczi Sandor es Gyuta tudomnyos levelezese dintre Ferenczi GyulaLszio), n Hazanez. VI, 1995.2, p. 11 (colaborare: G. Ferenczi).291.Ujabbvelemenya szekeiy kapcsolatban. ReszletekMakkay"Amagyarstigkeltezese" cimii(O opinie despre originea secuilor. Fragment dinlucrarea luiMakkay "Formarea poporului maghiar"). nHazanez. VI, 1995,2, p. 26-27,292. A messegt magyarsag betelepedese kerdeserol (Despreepoca maghiari/ar dinCmpia Transilvaniei), n Erdeiyi Gyopr, 1995-1996, november-december, p. 6-7;Muve/6des, XLIX, 1996,7-8, p. 16-18.293. Ajtonykozseg regmultjab61(Dinistoriaacomunei Aiton), n XLVIII,1995, 6, p. 41-42.294. Emtekezesegy, amagyar tortenelem750evelezajlott gyszos esemenyere. Az1241-1242. evimongol hadjrat (Comemorareaunui eveniment tristalistoriei maghiare, petrecut acum750de ani. Campania din 1241-1242), n Hazanez. VI, 1995,2, p. 26-27; Vll. 1996, 1,p. 4-6;2, p. 4-6.295. Curriculum vitae. Ferenczi lstvn tudomnyos tevekenysege (Curriculum vitae. Activitatea alui Istvan Ferenczi), nSpeciminaNava, 12, 1996(1998), p. 17-19;Miveldes.XLIX, 1996,7-8, p. 15-16; Hazanez, XI, 2000, 2, p. 3-4.296. A honfoglalokrol (Despre n XLIX, 1996,7-8, p. 1-8.297. Bronzkori telepules a ffargita megyei Oroszhegyen din epocabronzului delaDealu, Harghita), n SzekelyfiJld, 1, 1997, p. 14-16 (colaborare: G. Ferenczi).298. Tortenelemesnemzeti erzes (Istoria sentimentul nTurn, Budapest, 1 (XXVIII),1998,3, p. 11-17.299. A megnehnyhozz fiadkerdesrt (Despre de unele probleme adiacente), n Hozanez, IX,1998,2, p. 4-7.300. VzlatokSovidek ismeretehez a istorieiaDepresiunii Praid), nHasanez. X, 1999, 1, p. 4-7(1); 2, p. 4-6(li).301. Posta enn Miiveldes. un, 2000, 2, p. 29-31.302. Levele a szerkesztjehez 1998. julius l-en (Scrisoareredactorul revisteiHazanez. la 1 iulie 1998), n Hazanez. XI, 2000, 2, p. 4.303.Delibbos brtindkesueue-e Csoma Sndort saspreAsia KorasiCsomaSandorafost doar de o i/uzie?, n Kor6si CsomaSandor ee amagyarsg eredete/sub red. GazdaJ6usef/, Covasna, 2000, p. 115-161.304. Azonogur-magyar torteneti modell mai szemmeliModelul istoric onogur-ungur, nMtiveldes, Llv. 2001, p.26-27.Aprecieri ale operei1. Vmszer Gcza, A Cski MuzeumKozlemenyei (Buletinul Muzeului Ciucului), nKorunk, II, 1958,p.767.2. Benda Dercsenyi P6cz Klara, Tarnai Andor, T6thAndrs, EmlekkonyvKelemenLajos stuletesenek nyolcvanadik evfordulojra.- Bukarest 1957. ABolyaiTudomnyegyetem kiadvnyai 1, n Seamdok; Budapest, 1958, p. -B4-444.19 In memoriam 3653. EmlekkonyvKelemenLajos siutetesmek nyolcvanadik evfordul6jara. Kolozsvr :Bukarest 1957. AKolozsvri BolyaiTudonulnyegyetemkiadvnyai1, n Antik Studia Antiqua Budapest, V. 1958, 3-4, p, 302.4. FerencziIstvn. in Enciclopedla istoriografiei (red. 1978, p. 142.5.Ferenczi Istvnn Magyar[roda/mi Lexikan1, (red. BaloghBukarest.1981, p. 572.6. Nemere, Aregeszetutj{m. Beszelgetes Ferencri (Pedrumulanevoiosalarheologiei. Convorbire cuFerencti [SIvan),n A Het,XII. 1981,42, p. 9- JO.7. Torteneszekmiihetyeben. Ferenczi (fnatelierul istoricilor. In laFerenczi n Uj Eter, XVII, 1984,6 (608), p.12, 19.8. Hajnal, Amir51 eddignembeszelheuunk es nemirhattunk (Subiecteinterzise acum), in Figyel. 11, 1990,7, p. 13.9. FoSZl6A. Aszekelyek {Despre originea secuilor). n HldfiJ. eskbzeteri tap, Szekelyudvarhely, 1, 1990,9, p. 4.10. Foszt6A. Zoltn,Hetvenev utan deani), In Falvak A Romnia; MagyarGardk herilapja, III, 1991,86, p. 5.11. satdsok tantivallomsa. Ferencnregeszeti kutatsairl Despre arheologice ale lui Ferenczi Istvn}; n Harangszoamelyb61. Beszelgetesekromniai magyar ertelmisegiekkel, Budapest, 1991, p. 151-159.12. Kocsis Srent Lssl-kori vede/mi rendsrera Besrelgetes Ferencti lstvnnal(Sistemul de dinSecuimedinepocalui Ladislaucel Sfnt. ConvorbirecuFerenczin Europoi Ido, Sepsiszentgybrgy, 1994,20, p. 5.13. M. HubbesEva, FerenczilstvnkOszontese(Omagiului Ferencti Istvn], nMuvelodes, XLIX,1996,7-8, p. 14.14. Gyula, Egy dicserete (Laudauneidearheolog), nSpeciminaNava. 12,1996(1998), p. 7-14.15. T6th (Laudatio cu ocazia titlului de doctor honoris causa), ibidem, p. 15-16.16. Kocsis Krcly,Regeszeti asatasa Rhyi Nyfrben. Magyar epftmeny a Honrka arheologicen de laReci. Honarkaa fost o n Europa! Ido, VIII.1997, 16, p. 1,7.17. Tok-DierrichKriszta, A rejtelye- megfejtve! Magyarvedvonal .- letesitmenyvoit a enigmei valului Honarka!Afost o linie de nEuropai Ido, X, 1999,16, p. 1, 7.18. Denes InmemoriamFerenczi Mihly(1921-2000), nErdvtdekiLapok; Barot, 1,2000,1, p. 18-21,19. Ambrus Lajos, Ferenczi Mihaly, n Hazanez. XI, 2000, 2, p. 2.20.Vineze Elfogult emlekezes Ferenczi Istvnra(Evocare a lui Ferenczi nMr1veIOdes, LlII, 2000, 10, p. 27-29.21. vineze Ferencu - reghzsorsErdlyben(Ferencri - dearheolog nTransilvania), in ErdMrlz, 62, 2000, 3-4, p. 325-329.22. Ferenczi Istvn, nClujeni ai secolului 20, Cluj-Napoca. 2000, p. 116.AbrevieriACTA =A Cslki SzekelyMl1zeumos a Szekely Nemzeti Evkonyve. Cslkszereda -SepsiszentgyorgyActaHargitensia =Anuarulmuzeelor din Harghita, Miercurea CiucAntik tanulmnyok= Studia antiqua, BudapestAmfiteatru ;;; 366 Inmemoriam 20ContemporanulCrisiaDaciaDolgoz6 n6EioreErdelyi Erdelyi Muzeum LapokEur6pai Id6Falvak Dolgoz6NepeFastiArch A hetHidf6If IgaszagKorunkMarisia Specimina Nava SzekelyfoldSzekelysegSzekelyUtkereso TribunaVj EletUtunk= politic, social, cultural, ;:;: Culegere de materialestudii, Oradea= de arheologieistorie veche. = Magazin de Cluj 1989 tukor) Cotidian, 1989 Magyar Sz6)= Cluj=lingvistica Cluj= cultural, Baraolt= cultural, Sfntu Gheorghe= cultural, = Fasti Archaeologici.Annual bullctin of classical archaeology,Firenze= Cotidian, Cluj= Corund= social, politic, cultural. = cultural, Odorheiu Secuiesc= cultural, 1989 Fiatal f6rum) Cotidian, Cluj 1989= Cluj=Studii materiale, Trgu= de Budapest= = Speciminanovadissertationumex Institute historico Universitatis Quinqueecclesiensisde IanoPannonio nominatac,Pccs.= AMagyar Tcrtenelmt kozlonye. Budapest= Miercurea Ciuc Odorheiul Secuiesc=Odorheiul Secuiesc= Budapest cultural, Cluj Magazin cultural, Trgu 1989 Erdelyi figyel) literar, Cluj 1989Helikon). A INSTITUTULUIACTIVITATEAINSTITUTULUI DEARHEOLOGIE ISTORIAARTEI DIN CLUJ-NAPOCASECTORULARHEOLOGIE(2000)1. PERSONALULUI DECERCETARENu s-auprodus pe parcursul acesteetape semnificative. Cosma AdrianUrsutiu au fostn ianuare, princoncurs, la gradul principal III.II. ARIIEOLOGICEDE TEREN(CAMPANIA 2000) (jud. Hunedoara): curtea de biserca (A. ARusu, colaborarecu OPPCNIemut - Si Gheorghe"(jud. preistorice dinmileniul 1 p.Chr., aufost cercetate cteva gropimenajere (C. Cosma).Lazuri- .Lubi tag"(jud. Satu Mare): preistoricedinmileniul 1p. Chr. Au fostcteva gropi din epocabronzului Noi puncte din epoca sec.IX-Xau fost identificate n intravilanul (1. Stanciu, n colaborare cu MJSM), - (jud. preistorice din mileniul 1 p. Chr., afost o dinsec. VII p. Chr. (1. Stanciu, colaborare cu MJM). - "Fntna(jud. dinmileniul1 p.Chr. (1. Stanciu, ncadrul unuicolectiv de la MJIAZ).Oradea(jud. Bihor): sondaje corpul estic al palatului din interiorul nvederea (A. ARusu, colaborare cu MTCOOPPCNPorolissum(Moigrad, jud.ViCllS-ul militar, sector LM, LM1 - templul luiJupiter Dolichenus, n acest complex (N. Gudea, colaborare cu MJlAZ).(jud. preistorice a fost o celei dacice un val de care a unei prime fortificatiimedievale (AA. Rusu,colaborare cu MJBOPPCNSuceagu(jud. Cluj): din epocaa timpurie; aufostidentificate din structura unor romane (C. Opreanu, S. TropaeumTraiam(Adamctisi, jud. Constanta): roman, a fost faza dinsec. V-VIa de nord (1. Bogdan EPHEMERIS NAPOCENSIS, XI,2001, p. 367-369368 aInstitutului 2Urlueni (jud. castrul roman, a fost o de20x 4 m n partea devest acomandamentului (1. Bogdan 1II. ORGANIZATEColocviulal lnstrumentum, Les transports en Europe. Des origines il lafin de l'Antiquite, Oradea, 25-27 mai (colaborarecuFacultatea deTeologie dinOradea).IV. LA INTERNEEranos Napocensis (seria de a Muzeului de Istorie a Translvaniei).Cluj-Napoca. 27ianuarie: L Stanciu, Slavii timpurii tnnord-vestul Romniei (sec. VI-VIJ). slavilor n Transilvania.Simpozionul Cultura- pe termenlung. Premisepentru () strategie nRomnia, 28-29ianuarie: L Bogdan Proiect pentru cercetareain Romnia.AXXXIV-aSesiune deRapoarte s-heotogice. Deva, 24-28mai: aufost prezentate11rapoarte.ColocviulLestransporteenEurope. Desorigines ala finde1'Antiquite,Oradea,25-27mai: C. Opreanu, Transport and InformationinRomanDacia; S. Fibuielebarbare detip Almgren 245.Simpozionul al Numismatice Romne, Alba Iulia, 25-26 octombrie:N. Gudea, R. Ardevan, Descoperiri monetare tn templul dolicheniandinPorolissum; R. Ardcvan colab., Tezaurul monetar roman imperial Apulum VII.Simpozionul romna-iugoslav Arheologia istoria regiunii de Fier ntre anii106-275, Drobeta-TurnuSeverin- Kladovo, 2-5 noiembrie: R. Ardevan, Money andSociety inSouthernRomanDacia; N. Gudea, Einige BetrachtungenzurLagedeslinkenDonauufersimGebietdesEisernenToreszwischen derzweiten des1. lh. und 378 n. Chr.Colocviul ntinderea regatului dac Daciei romane,Cluj-Napoca, 17-18noiembrie: LBogdan Punctul de vedere al unui de despreintinderearegatelordace; R. Ardevan, ProvinciasauBarbaricum?Cazul tezaurului monetar delaPoiana 1. Stanciu, Al. V. Matei, Barbarii din limes-ului nordic al Daciei Porolissensis.Sesiunea a Muzeului de Arheologie Constanta recente privindistoria arheologia Dobrogei, 28-29 noiembrie: 1. Bogdan Descoperirea denorda canstantinian TropaeumTraiani.V. CONTACTECUMEDIUL DE SPECIALITATE A. LA International Congress of Roman Frontiers Studies, Iordania, 2-12septembrie: 1.Bogdan Dacian ancient Geography (Ptolemy, Tabula Peutingeriana, Ravennatus) andRomanStrategy;N. Gudea, Beziiglich. deseuropaischen Periplus derLegio III Gallica.B. STAGII DEDOCUMENTARE- CERCETAREInstitutul deArhcologic al Academiei Maghiaredc Budapesta, schimbinteracademic:C. Opreanu (19iunie-2 iulie); C. Cosma, FI. Gogltan (1-14 sept.}; S. (25 oct.-7 nov.).Institutul deArheologie al Academiei Slovace de Nitra: A. A.Rusu(sept.).3 Viata a Institutului 369C. Opreanu, prin concurs la Academia din Roma(1 oct, 2000-30decembrie 2000).FI. Gogltan, prin concurs la Alexandcr van Humboldt. Berlin(Ioel.20OQ-dee. 2001).C. CONFERINTEA. A. Rusu. materiale de ncetatea Oradea, Muzeul NationalMaghiar, Budapesta. 24-26 mai.A. A. Rusu, Arheologia medievale din Transilvania, la Europa Nostra XXXVI.SoietuificCouncil Meeting, Praga. 10-14 sept..A. A. Rusu, Bisericile de la SatuMare, sept..VI. ACTIVITATEA A R. Ardevan: cursurileIstorie Cadrul istoric al filosofiei Izvoarele numismatice ale istoriei Dac/ei; seminarii la cursul general Istoria aRomniei - epoca (UBB, Facultatea deIstorie); cursulMitologie (UBB,Facultatea dcFilologie).N. Gudca: cursul/storia religiilor (UBB,Facultatea deTeologie C. Opreanu: cursulArheologia mileniului/p. Chr. nbazinul carpatic. SecoleleIV- V (UBB,Facultatea deIstorie).1. Stanciu: cursul Arheologiamileniului/ p. Chr. tnbazinul carpatic. Secolele V-IX(UBB,Facultatea deIstorie).VII. BIBLIOTECA INSITUTULUIPeparcursul acestuianauintrat inbibloteca Institutului, caurmare a deschimbinternextern cu cele anuare (Ephemeris Napocensis Transsilvaniae), 52 volume 60 volumeperiodice. Fondurilepentru prin au lipsit complet. Trebuie fie ungravsemnal deingrijorare faptul deanii schimbul - externmai ales- adrastic,nurma lipsei fondurilor pentru expedierea revistelor noastre.ABREVIERI: MJB- Muzeul MJlAZ - Muzeul deIstorie MJM- Muzeul Judetean (BaiaMare); MJSM- Muzeul Satu Mare(Satu Mare): MTCO- Muzeul (Oradea); OPPCN- Oficiul pentru PatrimoniulCultural UBB - Universitatea (Cluj-Napoca),IOAN STANCIU (secretar BIBLIO(;RAFIAINSTITUTULUI DEARHEOLOGIEISTORIAARTEI DIN CLUJ-NAPOCASECTORUL ARHEOLOGIE(2000)ARDEVAN, Radu- Monede antice dinjude(lI! SalII vtare, n ,\'tCoIllSatuMare, 15M16,1998-1999, p. 71-74(colaborare) .- Corrigcnda la III.H'rIjJ(ia lui Aelius Faventinusdin Oescus. n ActaMP. 23/1, 2000. p. 319325.a luliu. 811> - 10lil October 1999 (ed. H. Ciugudean, V. Moga), AlbaIulia, 2000. p. 91-108.- Zur Dellfll1lg tlt',\ MUIl:J/(}rfes 1'011Apahida(Dakien), nB. Klugc. B. Weisser (Hrsg.), XII.lntcrnationaler NlI/IIi.\'Il/llu/1'I' Kongress Berlin 1997. Akten- Procecdlngs . Actes, Berlin, 2000,r 494-498.- Picrre Grimal. in FI'!I(,/I/Nap. 8. 1998, p. 313316 (necrolog).BOGDAN Ioana- [('1"1';10;1'(' civil et miluuireil Apnlum, nArmyandUrban DevelopmentintheDanubianProvinccs(/1' thcRomanEmpire. Proceedings of theInternational Symposium - AlbaIulia, Bth-l OthOctobcr/YW led. H. Ciugudean, V. Moga), Alba Iulia, 2000, p. 109-139. Sorin- tiu' POT/a.\' in l atr a Tene Traditionof Nupora, n tkraMN. 37/1, 2000. p. 141-200(colaborare ).- J)t' 1(11/ .Napoca: vorlufige Angaben tur Metallanalyse, nAI. Giumlia-Mair(cd.), AncicntM('taJlllr,I{I hl'flll'/'II Oriental Alps and Pannoniun l'tain. Trieste, 2000, p. 189-192.COSMA. - dinsecolele X-XIdelaOrtelec I nCronica arheologicedin Romnia. Campania 1999. AXXXIVa Sesiune de Rapoarte Arheologice. Deva.2000, p. 114.- dinsec. X-XIdinvestul nord-vestul Romniei. privind actual al n ActaMP. 23/1, 2000, p. 453-498.EPHEMERISNAPOCENSIS,XI, 2001, p. 371-373372 a Institutului 2GOGLTAN. Florin- Aria de a culturii Otomani, n Acla MP, 23/1, 2000, p.121-152.- Bronzul timpuriumijlociu n Banat. Meralurgia aurului, inEphemNap, 8, 1998. p.13-34.GUDEA, Nicolae- DaciaPorotissensts.l . lao bibliografie a istoriei militarela un scurt istoric al n Revista14,2000. p. 355-378.- Despreanimalelor, dezootehnie n provinciiledacice (/06-275). Oncercare pentrustadiul actual al (Il). n Apulum,37/1,2000, p. 241-278 (colaborare).- Moigrad, corn.jud. roman. arheologice de la Porolissum -sectorul LM1, LMl-S. n Cronicaarheologice. Campania 1999, 2000, p. 62-64.- Beziiglich des Peripiusder LegioIIIGallicazuBeginndes3. lhs., nArmyand Urban Development in the Danubian Provincesof the Roman Empire. Proceedings of theInternational Symposium- AlbaIulia, 8th-10thoctober 1999(ed. H. Ciugudean, V. Moga), AlbaIulia, 2000, p. 277-283.OPREANU, Coriolan- Les dela Dacieromaine, Cluj-Napoca, 2000, 236 p. + 17 p. il. (colaborare).- The Consequencesof the First Dacian-RomanWar (101-102). ANewPoint of View, nTrajano emperador de Roma (ed. J. Roma, 2000, p. 389-401.- Relationsiup of FortstoTownOrigins in Roman Dacia, n Anny and UrbanDevelopment intheDanubianProvinces of the RomanEmpire. Proceedings of theInternational Symposium- AlbaIulia, 8lh-IOlh Oaober 1999,(ed. H. Ciugudean, V. Moga), Alba Iulia, 2000, p. 79-90.RUSU, Adrian Andrei- medievale din Arad, Arad,1999, 127 p.+ XVI pl. (colaborare).- Capela dincetatea{jud. Reinterpretarea unui monument arheologic, nArhitectura dinTransilvania,Satu Mare, 1999, p. 60-75.- Les citadellesmedievotes et pre-modernesde laTransytvanie, nTransyLvanianReview.Cluj-Napoca, VIII, 1999,4, p. 3-18.- Locuirea trzte din interiorul nConcepte tehnici de restaurare,2000, p. 77-94.- Incultura segregarea - factori ai deprecieri!patrimoniului construit tn Transilvania, nBuilt Heritage and Society / Patrimoniul construit societatea. 2000, p. 87-89.- H. Fablnl. Atlas der siebenbiirgisch-siischsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. l-lI,Hermannstadt-MonumentaVerlagund Arbeitskreis furSiebenbiuglscheLandeskundee. V.. 1998-1999, n MediaevaliaTransilvanica. 111,1999,1-2, p. 157-159 (recenzie).- A. Lukaes, n evul mediu(sec. XIII-XVI), 1999,219 p.+4 pl.,n MediaevaliaTransiLvanica, III, ]999. 1-2, p. 159-162 (recenzie).STANCIU. Ioan- Vestigii din epoca (sec. Jl-1Vp. Chr.) innord-vestical Romaniei, Cluj- 2000, 538p. (colaborare).- Teritoriul nord-vestic al Romniei Khaganatul avar, n ActaMP, 23/1, 2000. p. 403-451.- O timpurie laSilvaniei (jud.n ActaMP, 23/1,2000, p. 395-402.3 aInstitutului 373- Despreceramica timpurie deuz comun, laroatan depe teritoriul Romniei (sec. VII/-X), n Arheologia3, 2000, p. 127199.Adrian- O de la Bemadea, nMarisia, 26, 2000, p. 2528.- de dela Iernut,Sf. Gheorghe (ceramicadincomplexe), nMarisia, 25, 2000. p. 29-37.- O de lut dinetapamijlocie a primei vrstea fieruluide la Bemadea. jud. Mures,n Analele BanalUlui, 7, 2000, p. 35-41.- The .Portab!e Hearths" Found in the First IronAge Settlement of Bernadea, County, nLes Ce/tes el les Thraco-Dacesde"est dubassindes Carpates. Lesactes ducolloquenational qui a eu lieu il le 16-17octobre 1998, 2000, p. 10-21.- privind etapa mijlocieaprimei vrstea fierului nTransilvania, n ActaMP,23/1.2000, p. 221-252.NORAOPREAN