CE SUNT VITAMINELEVitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza.

Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). Structura chimica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, B8, B12, C, D, E, K si PP) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.

CLASIFICARE Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe: vitamine hidrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12, PP), si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A, D, E si K.

VITAMINA AMai este cunoscut si sub numele de retinol, vitamina antixeroftalmic sau vitamina cresterii. n stare pur se prezint sub form de ulei (vit. A2) sau cristale (vit. A1) de culoare galben . n plante se afl sub form de provitamine A - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta-carotenul. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate n retinoli. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste n industria alimentar, farmaceutic, medicin, cosmetic si n hrana animalelor,el se gseste n toate legumele si fructele, dar n cantitate mai mare se afl n morcov, spanac, urzici, varz, mcese, rosii, citrice, ctin, pepeni, porumb etc. Vitamina A se gseste ca atare n uleiul de peste, ficat, lapte, glbenusul de ou, unt. Vitaminele A au un rol important n cresterea organismelor tinere, n protejarea mucoaselor si n procesul vederii.

VITAMINA BVitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Surse: n alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne, peste, lapte, oua etc). Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc n drojdia de bere, in coaja si germenii boabelor de gru. Antivitamina B1 (piritiamina, neopiritiamina etc). Produc fenomene paralitice. Prin resorbtia intestinala ajunge n snge sub forma libera.

Riboflavina (vitamina B2)- este o vitamina hidrosolubila ce se inactiveaza rapid la lumina. Este parte constitutiva a unor enzime cu rol in eliberarea energiei necesare fiecarei celule. Acest lucru o face indispensabila organismului. Este implicata in cresterea somatica si in formareahematiilor. Surse: alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina), crustacee si unele vegetale (spanac, salata verde, rosii etc). Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii.

Acidul folic- folatul functioneaza in organism in stransa legatura cu vitamina B12, fiind implicat in formarea hematiilor. Prezenta lui este necesara si sintezei de AND (iar prin aceasta, acidul folic este implicat in procesul de crestere si dezvoltare tisulara, pe care il controleaza strict). Acidul folic are roluri protectoare pentru fat, pe care il protejeaza impotriva aparitiei diverselor anomalii congenitale, de aceea femeile insarcinate ar trebui sa fie foarte atente la nivelul acestei vitamine. Printre cele mai frecvente malformatiii legate de insuficienta acidului folic se numara sispina bifida.

Vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul si piridoxamina. n mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa. Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. n organismul animal predomina piridoxamina. Vitamina B6 intervine n metabolismul substantelor organice si intra n compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol n metabolismul lipidelor. Eliminarea vitamine B6 se face n cea mai mare masura pe cale renala si scade cu vrsta.

Vitamina B12- se mai numeste ciancobalamina si, ca si restul vitaminelor din grupul B, indeplineste roluri in complexele enzimatice asociate diverselor metabolisme. De asemenea, promoveaza reepitelizarea mucoasei digestive (rol important inulcer), stimuleaza dezvoltarea si intretine activitatea maduvei hematoformatoare. Vitamina B12 se gaseste mai putin n regnul vegetal si mai mult n alimentele de origine animala (ficat, splina, creier, muschi). Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana.

Vitamina C Este acidul ascorbic, sau vitamina anti-scorbutica. Are o importanta capitala pentru organism, intervenind in procesele de oxido-reducere. Are rol anti-infectios, tonifiant, participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier, protejeaza vitaminele A si E, economiseste vitaminele din complexul B. Produsele animale, cerealele, produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. In Zonele cu clima temperata sau rece, unde productia de fructe este sezoniera, exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara, cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C.

Vitamina D Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi), care au efecte de prevenire si combatere a rahitismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti). Cele mai importante sunt vitaminele D2 si D3. Vitamina D2 (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci, drojdii, etc.) Vitamina D3 (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului, secretat de piele. Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala, oua, peste, produse lactate grase:lapte integral, unt, smantana, frisca, branzeturi grase. Ficatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D. Excesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor.

Vitamina E- sau tocoferol, este o substanta cu importante proprietatiantioxidante. Este o vitamina cu roluri in mentinerea structurii si functiei normale a organelor de reproducere, in asigurarea troficitatii sistemului muscular. Are dovedit efect hepatoprotector (prin sinteza unor produsi), rol de a stimula proliferarea celulara si de a forma hematiile, si faciliteaza utilizarea vitaminei K in organism. Vitamina K- desi nu este o vitamina esentiala, rolurile sale in procesul coagularii (efecte procoagulante) o fac indispensabila organismului. Studii recente demonstreaza ca vitamina K este implicata si in mentinerea rezistentei si integritatii structurilor osoase la persoanele in varsta. Principalele surse de vitamina K sunt legumele verzi, ficatul si, nu in ultimul rand, galbenusul de ou. Nu ocoliti, asadar, spanacul, salata, loboda, urzicile, mararul, leusteanul, ceapa verde, etc.

Biotina- sauvitamina B7, face parte din grupul vitaminelor B si are rol esential in metabolismul proteinelor si carbohidratilor, in procesul de gluconeogeneza, precum si in producerea unor hormoni si sinteza de colesterol si acizi grasi. Alte functii importante ale biotinei sunt: mentinerea in limite normale a glicemiei si promovarea sanatatii fanerelor (par si unghii). Niacina- sauvitamina PP(B3) apartine complexului B. Apartenenta la familia vitaminelor B explica functiile ei in procesele metabolice, avand rol esential in eliberarea energiei din moleculele de glucide, lipide si proteine. Printre alte functii se numara: scaderea niveluluicolesteroluluidin sange, mentinerea sanatatii pielii si promovarea functionalitatii la randament maxim a structurilor nervoase.

Necesarul de vitamine variaza in functie de mai multi factori:starea de sanatate sau de boala,graviditate,varsta,tip de activitate,temperatura mediului ambiant etc.In general,vitaminele sunt necesare in cantitati foarte mici. In cazul omului,necesarul de vitamine este adigurat ,in cea mai mare parte,in alimente.Alimentele de orgine vegetala si animala trebuie sa fie cat mai diverse pentru a asigura toate vitaminele necesare organismului.Anumite grupe de alimente precum fructele,legumele,laptele sunt remarcabile prin continutul calitativ si cantitativ de vitamine.

In procesul de prelucrare a alimentelor prin fierbere sau conservare,o parte din vitamie se distrug.De aceea,se recomanda consumul fructelor si legumelor in stare cruda. Utilizarea produselor farmateutice ce contin vitamine trebuie sa se faca numai la recondarea medicului.Consumul in exces a unor astfel de preparate poate sa duca la acumularea in organism a unor vitamine (in special vitamine liposolubile) si la degradarea starii de sanatate.