viziunea comportamentala asupra autismului

Upload: louis-villarreal

Post on 14-Oct-2015

98 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

bun

TRANSCRIPT

  • VIZIUNEA VIZIUNEA COMPORTAMENTALA COMPORTAMENTALA ASUPRA AUTISMULUIASUPRA AUTISMULUI

    CONDITIONAREA OPERANTACONDITIONAREA OPERANTAIn In interventiainterventia comportamentalacomportamentala pot pot fifi identificateidentificatetreitrei tipuritipuri de de invatareinvatare::a.conditionareaa.conditionarea clasicaclasicab.conditionareab.conditionarea operantaoperantac.invatareac.invatarea prinprin observareobservare

    ConditionareaConditionarea operantaoperanta esteeste modalitateamodalitateaprincipalaprincipala de de invatareinvatare in in scoliscoli, , spitalespitale sisi acasaacasa..

  • Initial conditionarea clasica a fost studiata de catre cercetatorul rus Pavlov(1849-1936). El a pus bazele investigarii stimulilor care determina un raspuns

  • Unii stimuli din mediul nostru produc zgomot, lumina sau sunt responsabili de gustul mancarii. Aceste caracteristici ale stimulilor determina raspunsuri reflexe ale organismului, ce sunt numite raspunsuri respondente sau neconditionate.

    Raspunsurile neconditionate sunt automate si involuntare, ele fiindincontrolabile si neinvatate de catre individ

  • De exemplu, un zgomot puternic determina o reactie de soc sau spaima;

    salivarea se produce ca urmare a prezentei mancarii in gura;

    constrictia pupilara (micsorarea pupilei) este un raspuns al ochiului la lumina puternica, etc.

  • Uneori aceste raspunsuri neconditionate pot fi determinate de stimuli neutri, care au nsotit stimulul activator.

    Stimulul neutru este cel care n mod normal nu determina un raspuns reflex.

    nsa, acesta poate sa initieze un raspuns reflex prin asocierea lui repetata si constanta cu stimulul respondent/neconditionat. n aceasta conditie stimulul neutru devine un stimul conditionat.

  • Procesul prin care stimulii noi, neutri provoaca raspunsuri respondente, neconditionate se numeste conditionare clasica sau respondenta.

    nvatarea conditionata este destul de complexa, ntruct nvatarea relatiei dintre stimuli depinde de o varietate de factori care pot sa faciliteze sau sa mpiedice aceasta asociere. Unele tipuri de conexiuni ntre stimuli sunt mai usor de nvatat dect altele, iar asocierea simpla a stimulilor doi cte doi nu determina nvatarea automata.

  • CONDITIONAREA OPERANTA

    B. F. Skinner (1904-1990) spre deosebire de Pavlov a observat ca multe comportamente sunt emise spontan si sunt controlate primordial de consecintele lor.

  • Comportamentele emise spontan sunt numite comportamente operantedeoarece sunt raspunsuri care au operat sau au actionat asupra mediului pentru a se ajunge la consecintele lor.

  • Comportamentele operante sunt ntarite(accelerate) sau eliminate (decelerate) ca functie a evenimentelor care le-au urmat. Majoritatea comportamentelor care le facem zilnic sunt operante, adica nu sunt raspunsuri reflexe, controlate de stimuli activatori

  • Comportamentele operante se disting de cele reflexe prin faptul ca sunt controlate sau influentate de consecintele lor.

    Comportamentele operante includ: cititul, plimbatul, mersul, vorbitul, zmbitul si alteraspunsuri emise n mod spontan sau liber

  • Procesul de nvatare a comportamentelor operante se numeste conditionare operanta.

    Principiile conditionarii operante sunt reprezentate de relatia dintre anumite ntariri si cresterea si descresterea unui comportament. Principiile postuleaza afirmatii generale cu privire la relatia dintre comportament si evenimentele din mediu

  • Retragerea pe o durata mai lunga de timp a evenimentului aparut dupa raspuns, determinnd descresterea frecventei raspunsului ntarit anterior prin acel eveniment

    Extinctia

    Retragerea pe o durata mai lunga de timp a evenimentului aparut dupa raspuns, determinnd descresterea frecventei raspunsului ntarit anterior prin acel eveniment

    Pedeapsa

    Prezentarea sau ndepartarea unui eveniment aparut dupa un raspuns, determinnd cresterea frecventei raspunsului

    intarirea

    Caracteristicile procedurii si efectele ei asupra comportamentului

    Principii

  • nvatarea raspunsului n prezenta unui stimul, dar nu si n prezenta altui stimul. Aceasta procedura creste frecventa raspunsului aparut n prezenta primului stimul si descreste frecventa raspunsului n prezenta celui de-al doilea stimul.

    Antrenarea discriminarii si a controlului stimulilor

  • Incercarea discreta este o unitate de predare care foloseste teoriaconditionarii operante.aceasta metoda de predare este utilizata in munca cu copii cu autism si alte deficiente.

    Conceptul de predare in unitati distincte se refera la creeare unor serii de oportunitati de a invata,care au un inceput si sfarsit specificate.

    Sedintele se desfasoara de obicei in serii scurte,cu elevul asezat la masa,departe de stimulii perturbatori.

    Metoda se caracterizeaza prin faptul ca fiecare copil este asistat de un profesor anume, fiind un program individualizat.

    Intaritorii si abilitatile-tinta sunt identificate pentru fiecare copil in parte.Aceasta modalitate ajuta la cresterea potentialului copilului si faciliteaza un

    ritm rapid de invatare.Asezarea materialelor didactice create special pentru fiecare copil intr-un

    anumit loc permite prezentarea acestora intr-o maniera consecventa sifluida.

    IncercareaIncercarea discretadiscreta

  • Incercrea discreta este format din:

    SD...........RSR(stimul discriminativ) (raspuns) (stimul de intarire)

    SD (stimul discriminativ) = Antecedent

    R (raspuns) = Comportament

    SR (stimul de intarire) = Consecinta

    Folosind unitatea discreta de predare: comportamentele pot fi manipulate si schimbate in mod sistematic; copilului ii este clar ce se asteapta de la el si ce se va intampla in situatia de

    predare; inregistrarea datelor este simpla; se mentine consecventa pe toata durata predarii; evaluare progresului poate fi realizata cu obiectivitate;

  • StructurareaStructurarea oportunitatiloroportunitatilor de de invatareinvatare in in cadrulcadrul sedintelorsedintelor

    Cele patru segmente de baza ale uneisedinte:

    1. Obtinerea atentiei elevului2. Prezentarea instructajului3. Raspunsul din partea elevului4. Oferirea unei consecinte

  • 1.Obtinerea atentiei elevului elevul este introdus intr-un mediu lipsit de factori

    perturbatori; mediul este organizat incat sa se potriveasca cu

    activitatile,materialele si intaritorii; profesorul este asezat in asa maniera incat copilul sa-I

    poata vedea fata si toate materialele pe care acesta le foloseste;

    intervalul de timp care precede sedinta este folosit pentrua capta atentia elevului;

    profesorul poate angrena copilul intr-o maniera ludica; profesorul poate atrage atentia elevului prin simpla rostire

    a numelui,atentionareaFi atent sau prin a-I arataintaritoru

  • FactoriiFactorii care pot care pot sasa impiediceimpiedice elevulelevul sasa fie fie atentatent la la profesorprofesor

    intaritorii alesi de profesori pot sa nureprezinte, la un moment dat,itemii doriti;

    exista si alti stimuli in mediul ambiant care pot prezenta un anumit interes pentru elev;

    unii stimuli pot sa nu fie destul de satisfacatori pentru elevi, raportat la duratasau dificultatea sacinii

  • 2. Prezentarea instructajului Majoritatea programelor de dezvoltare a

    abilitatilor au un stil de predare creat in asafel incat sa-l determine pe elev sa se implice intr-un comportament-tinta specific.

    Aceste sarcini de invatare solicita din partea elevului capacitati de discriminare.

    Majoritatea programelor solicita un anumittip de discriminare numit discriminareconditionala ,in care elevul invata saurmeze un anumit instructaj oferit de profesor.

  • Instructajul poate consta intr-un cuvant, o propozitie, prezentarea unuiobiect sau a unei actiuni si are scopul de a-i comunica elevului ce trebuiesa faca

    La inceput nu are nici o semnificatie pentru elev dar, dupa un anumitnumar de intariri, instructajul ajunge sa controleze comportamentulelevului.

    Din momentul in care instructajul controleaza comportamentul copilului el se va numi stimul discriminativ sau SD.

    Instructie sau intrebare adresata copilui,exFa cu mana sauCe esteaceasta?

    El semnalizeaza copilului ca se cere un raspuns si intaritorul estedisponibil.

    Trebuie realizat cu o voce care este usor mai tare si mai autoritara decatmodul obisnuit de vorbire, in special in etapele initiale ale programului.

    Nu trebuie adaugat nici un cuvant in plus.SD trebuie lansat cu consecventa pe toata durata predarii.

    Numele copilului nu trebuie folosit inainte de lansarea SD-ului. Nu va fi repetat inainte de terminarea fiecare incercari.

  • SD-ul pentru fiecare program pe care copilultrebuie sa-l mastereze este oferit pe foi de hartie care vor fi atasate jurnaluluicopilului.Acesta trebuie tinut la zi cu inregistrarile astfel incat tutorii sa fie consecventi si copilul sa nu devina confuzpentru ca oamenii folosesc instructiunidiferite.

  • Raspunsul (R) Acesta este ceea ce copilul face ca raspuns la si prin

    urmare urmeaza SD. Criteriile pentru un raspuns corect la un anumit SD sunt

    stabilite de la inceput si vor fi considerate ca si corecte doaracele criterii.exemplu: SD=Fa cu mana; R=Copilul ridica un brat dintr-o parte in alta

    Copilul are un interval de 3-5 secunde pentru a raspunde;daca raspunsul nu apare in acest interval se considera un nonraspuns (acesta nu este inclus cand se calculeaza rata succesului).

    Nici un alt comportament nu trebuie sa fie prezentat peperioada raspunsului (nici comportamentele autostimulative).

  • Stimulul intaritor (SR) Acesta este o consecinta pozitiva oferita cand

    copilul demonstreaza un raspuns corect. Urmeaza imediat unui raspuns corect. Nu trebuie sa existe nici o intarziere in oferirea

    intaritorului in stadiile initiale ale programului. Intaritorul oferit drept consecinta unui raspuns

    corect nu trebuie sa fie disponibil pentru copilin nici o alta ocazie (aceasta inseamna ca lucrurile pe care copilul le primeste ca intaritoripe durata sesiunii nu vor fi disponibile in afaraei).

  • Lucrurile care vor fi folosite drept inataritori variazade la copil la copil, prin urmare ele trebuiescselectate individual.

    Este necesar ca intaritorii utilizati sa fie usor de oferit, iar mancarea sa fie usor de mestecat.

    Intaritorii verbali trebuie sa sune foarte diferit de vocea folosita pentru lansarea SD-ului si de ceacare spune NU.

    Ea trebuie sa fie vesela si plina de emotii. O cantitate mai mare de intaritori va avea un efect

    mai puternic dar poate cauza satietate. Intarirea trebuie sa fie diferentiata. Exista diferite tipuri de intaritori:pozitivi si

    negativi,primari si secundari.

  • Modalitatea de a spune NU Folosit drept consecinta imediata pentru un

    raspuns care este incorect sau un nonraspuns.Folosit doar atunci cand copilul a atins criteriile

    de masterare pentru acel raspuns, deci suntemsiguri ca copilul cunoaste raspunsul.

    Folosind NU inseamna ca copilului ii este clarce este corect si ce nu este si ajuta copilul sadiscrimineze intre raspunsuri diferite.

    Folosind NU inseamna ca tutorii suntconsecventi in consecintele pentru un raspunsincorect sau nonraspuns.

    Nu se spune cu voce calma si neutra.

  • INTARIREAINTARIREA

    Definitie:

    Principiul intaririi se refera la cresterea in frecventa a raspunsului cand raspunsul este urmat de o anumitaconsecinta. (Kazdin, 1994)

  • Intarirea este un eveniment pozitiv prezentatimediat, dupa un comportament.

    Este definita de faptul ca va creste frecventacomportamentului caruia ii urmeaza.

    Daca frecventa comportamentului nu crestedrept urmare a prezentarii a ceea ce se vaconsidera a fi intaritorul,atunci evenimentul sauitemul nu este intaritor.

    Intaritorul nu este acelasi lucru cu recompensa.Recompensa este un evenimentsau item placut care poate fi dat sau primit in schimbul a ceea ce faci, dar nu inseamnaneaparat ca va creste frecventacomportamentului.

  • IntarireaIntarirea pozitivapozitiva sisi negativanegativaAmintiti-va ca toti intaritorii cresc

    comportamentul.

    Intarirea pozitiva..se refera la cresterea in frecventa a

    raspunsului care este urmat de un evenimentfavorabil (intaritor pozitiv)(Kazdin,1994).

    Intarirea pozitiva in termeni simpli poate figandita ca un eveniment/item favorabil care este dat in urma unui raspuns.

  • 1. Aplicare contingenta cu comportamentul Pentru ca o ntarire sa si faca efectul ea

    trebuie aplicata contingent cu comportamentul (dupa ce acesta se manifesta si nu n alte situatii). Parintii si profesorii spun adesea ca utilizeaza ntaririle, dar de fapt aplica stimulii pozitivi aleatoriu si cnd se manifesta comportamentul si n absenta acestuia, astfel ca acesti stimuli nu au valoare de ntarire

  • 2. GRADUL DE INTARZIERE IN APLICAREA INTARITORILOR

    Eficienta ntaririlor depinde de momentul n care se livreaza stimulii pozitivi dupa ce comportamentul a fost executat. Cele mai eficiente ntariri sunt cele care sunt administrate imediat dupa ce se manifesta comportamentul. Aceasta livrare imediata este foarte importanta n faza de nvatare a comportamentului. Dupa ce comportamentul a fost nvatat se recomanda utilizarea unor programe de ntariri amnate a intaririlor.

  • 3. Cantitatea in care se aplica intaririleApare fenomenul de satiere, caracterizat de faptul ca ntre cantitatea de ntariri aplicate si performanta n realizarea comportamentului dorit nu exista o relatie direct proportionala.Cresterea cantitatii de ntariri aplicate depinde de limita de satiere a individului. Cel mai bun exemplu l constituie ntaririle primare (alimente, lichide). ntaririle secundare sunt mai rezistente la satiere

  • 4.Calitatea diferitelor tipuri de intaririEste data de preferinta clientilor. Se tine seama de faptul ca preferintele subiectilor pentru anumite ntariri se pot modifica n timp. De asemenea anumite tipuri de ntariri au efecte mai pronuntate asupra comportamentului, ntaririle simbolice sunt mai eficiente dect lauda, de pilda.

  • ntariri materiale Sunt obiecte materiale cu valoare

    personala: mncare, haine, jucarii, casete audio-video.

    Mncarea nu este utilizata foarte des n medii naturale, scoala, deoarece nu nsoteste uzual comportamentele efectuate n astfel de medii. Ocazional s-a folosit mncarea ca si ntarire n institutiile care ngrijesc copii cu diferite deficiente.

    Consideratii privind utilizarea mncarii pe post de ntarire

  • .1. Eficienta aplicarii lor depinde de fiecare individ n parte. Chiar daca se foloseste nghetata, de exemplu, aroma preferata de fiecare individ este diferita. O problema care poate interveni cu utilizarea unor astfel de ntariri este interferenta cu un comportament aflat n desfasurare n momentul aplicarii ei. La scoala consumul de alimente mpiedica desfasurarea activitatilor uzuale. 2. Apoi exista consideratii etice si legale privind utilizarea acestor ntariri. Folosirea eficienta a ntaririlor apare doar n conditiile deprivarii subiectilor de stimulii alimentari. Ori sa lasi pe cineva flamnd ncalca drepturile legale ale clientului. Din aceasta cauza mncarea este utilizata de obicei ca aport suplimentar fata de masa normala. Astfel ca ea si pierde din forta cu care ar trebui sa influenteze comportamentul.

  • ntariri socialeSunt ntariri conditionate, exemple fiind: lauda verbala, atentia, contactul fizic (atingerile pline de afectiune sau aprobatoare, tinerea de mna) si expresiile faciale (zmbet, contact vizual)

  • Consideratii privind intaririle sociale Sunt usor de administrat.

    2. Nu consuma timp.3. Lauda este o ntarire conditionata generalizata pentru ca a fost asociata cu o multitudine de alte ntariri.4. Apar n situatii "ecologice" administrarea lor nu pare fortata.5. Comportamentele nvatate ntr-un program n care sunt utilizate astfel de ntariri sunt mai usor de mentinut, pentru ca este foarte probabil ca ntaririle sociale sa apara si n mediul natural unde se manifesta aceste comporta

  • ntaririle de tip activitate

    Atunci cnd un individ este lasat sa aleaga dintre comportamentele pe care le va manifesta, el va prefera anumite activitati. Aceste activitati, care au o probabilitate mai mare de aparitie pot fi utilizate ca ntariri pentru formarea unor comportamente.

  • Consideratiii privind intaririle de tip activitate

    Avantaje: n cele mai multe cazuri aceste ntariri sunt considerate privilegii,

    care pot fi cu usurinta manipulate (acasa-vizionatul unui film, diverse jocuri, etc.; la scoala-timp liber, o lectura preferata).

    Dezavantaje: 1. De cele mai multe ori este necesara amnarea aplicarii unei astfel

    de ntariri, ncalcndu-se principiul contingentei (n scoala nu poate fi lasat sa se joace dect dupa finalizarea activitatilor curriculare). n astfel de cazuri comportamentul poate fi ntarit prin aplicarea ntaririlor verbale pna n momentul n care este posibila punerea n practica a ntaririlor de tip activitati.2. Flexibilitatea redusa, sunt ntariri care se aplica respectnd conditia "totul sau nimic". Ele trebuie administrate n totalitate sau deloc.3. Folosirea unui repertoriu prea ngust de activitati pe post de ntarire poate sa esueze daca preferintele copiilor pentru o activitate sau alta difera. Se recomanda n acest caz acordarea de timp liber pentru ca elevul sa-si poata alege activitatea pe care o prefera

  • ntaririle simboliceSunt ntariri conditionate, exemple ar fi: stelute, monede, carti de poker. Sunt ntariri generalizate pentru ca pot nlocui cu succes alte tipuri de ntariri, denumite ntariri de substitutie. Un program de modificari comportamentale bazat pe astfel de ntariri poarta numele de economia ntaririlor simbolice. ntaririle simbolice sunt utilizate n mod analog cu folosirea monedei ntr-un sistem economic. Punctele cstigate ca urmare a primirii unor ntariri simbolice pot fi schimbate cu ntaririle de substitutie: mncare, activitati preferate, privilegii. Comportamentul tinta este descris explicit, la fel si numarul de ntariri simbolice care sunt administrate pentru ndeplinirea acestuia.

  • Consideratii privind aplicarea intaririlesimbolice

    Avantaje:1. Sunt mai puternice ca efect asupra comportamentului dect ntaririle sociale (lauda, aprobarea). Este indicata utilizarea lor n perioada de formare a comportamentului, si completarea cu lauda, aprobare, n perioada de mentinere a comportamentului.2. ntaririle simbolice presupun o ntrziere ntre momentul n care este executat comportamentul si momentul n care sunt administrate ntaririle de substitutie. Daca nu este posibila aplicarea unei ntariri imediat dupa efectuarea comportamentului, vor fi acordate puncte, iar schimbul acestora pe ntariri primare va fi realizat mai trziu.3. Se satureaza mai greu. Daca clientul se plictiseste de o ntarire de substitutie care poate fi obtinuta n schimbul ntaririlor simbolice, poate alege alte ntariri preferate.4. Nu interfereaza cu activitatile pe care le desfasoara individul n momentul executarii comportamentului (un contraexemplu este mncarea care poate ntrerupe activitatile scolare).

  • Dezavantaje:1. Introducerea ntaririlor simbolice poate exercita un efect negativ prin aparitia fenomenului denumit "stimulus control" - un comportament este controlat de stimulii din mediu. Elevii nvata ca prezenta unui sistem de acordare de puncte semnaleaza aparitia comportamentului dezirabil. Dupa eliminarea acestui sistem comportamentul dezirabil format anterior se va diminua nemaifiind semnalizat de acordarea de puncte.2. Este posibila aparitia fraudei, a furtului de puncte ntre copii. De aceea se recomanda utilizarea unui sistem de acordare a ntaririlor simbolice specific fiecarui copil.

  • Exemplul 1 Stefan si Ionel sunt doi baieti cu ntrzieri in

    dezvoltare care rareori zmbeau cnd interactionau cu ceilalti. Dr. Popescu a utilizat o procedura prin care i scotea la plimbare, iar n momentul n care observa ca baietii zmbesc la trecatori le oferea cte o acadea. Prin aceasta procedura baietii zmbeau mai frecvent dect o faceau de obicei.

  • Exercitii Situatia prezentata este un exemplu de

    ntarire pozitiva? Da/ Nu Justifica daca ai raspuns da

    Care este comportamentul modificat?Care este intarirea?ntarirea este: materiala /sociala/ activitate /

    simbolica

  • Exemplu 2 Maria este o eleva n clasa I. Ea se joaca

    rareori cu ceilalti copii. Profesoara ncepe sa o laude si sa o ncurajeze ori de fiecare data cnd observa ca aceasta desfasoara o activitate de grup. Datorita acestei proceduri nivelul angajarii n activitati de grup a fetitei a crescut.

  • Intarirea negativase refera la cresterea in frecventa a raspunsului

    prin indreptarea unui eveniment aversiv imediat ceraspunsul a fost dat(Kazdin,1994)

    Intarirea negativa se refera la situatia in care cinevaexperimenteaza un eveniment pe care il gasesteneplacut si caruia ii urmeaza un raspuns,acesteveniment este indepartat.

    Prin urmare in aceeasi situatie ei vor prezenta acelraspuns din nou.

    Indepartarea evenimentului aversiv trebuie sadetermine o crestere a comportamentului,astfel nueste intaritor.

    Intarirea negativa nu ar trebui sa fie confundata cu pedeapsa.

  • Un exemplu de intarire negativa din viatade fiecare zi :

    cand un parinte cere copilului sa facaordine in camera(eveniment negativ),

    copilul face ordine in camera(raspuns/comportament),

    parintele se opreste in cererea lui (intarirenegativa);

  • Un exemplu care poate fi aplicat copiilor esteacela al unui copil care doreste sa-si scoatajacheta deoarece ii este cald(evenimentnegativ),

    daca are nevoie de ajutor,la inceput copilulpoate tipa,ceea ce nu este un comportament pecare noi dorim sa-l crestem astfel incat vomignora acest lucru.

    Copilul va spune apoiAJUTA-MA(raspuns/comportament),

    parintele/tutorele va ajuta copilul cu jacheta(intarire negativa)prin aceasta crescandprobabilitatea ca copilul sa spuna AJUTA-MAdata viitoare.

  • ContingentaContingenta Strategia de a ne folosi de consecinte si de

    efectele lor asupra comportamentului poatefi ilustrata grafic.

    Un stimul este un obiect sau un evenimentcare se afla in mediul ambiant al uneipersoane.

    Un stimul oferit imediat dupa ce un anumitcomportament are loc poarta numele de contingenta.

    O contingenta este o regula:Daca facilucrul x, atunci se intampla lucrul y.

  • Exista patru modalitati posibile de a utiliza consecintelepentru a schimba comportamentul.Acestea sunt:

    1. atunci cand oferi un anumit stimul dupa un anumitcomportament, iar ulterior frecventa cu care acesta se manifesta creste-aceasta procedura se numeste intarirepozitiva;

    2. atunci cand inlaturi un stimul in urma unuicomportament,iar frecventa de manifestare a acestuiatinde sa creasca-aceasta procedura se numeste intarirenegativa;

    3. atunci cand oferi un anumit tip de stimul dupa un comportament specific,iar acesta ca urmare tinde sascada-este vorba despre pedeapsa de gradul I;

    4. atunci cand indepartezi un anumit stimul dupa un comportament particular,iar acesta ca urmare tinde sascada-este vorba de pedeapsa de gradul II.

  • Analistii comportamentali se refera la aceastaprocedura ca fiind definitaprin operatie si functie.

    Operatia se refera la oferirea stimulului.

    Functia se refera la efectuloperatiei asupraposibilitatii de manifestarea comportamentului in viitor.

    Pedeapsa de gradul II

    Intarirenegati-va

    Pedeapsa de gradul I

    Scade(-)

    Intarirepoziti-va

    Iei un stimul(-)

    PROCEDURA SE NUMESTE:

    Adaugi un stimul(+)

    Creste(+)

    (2)Iar comportamentul

    (1) Cand tu

    FunctieOperatie

  • IntarireaIntarirea primaraprimara sisi secundarasecundaraIntaritori primari

    Cunoscuti de asemenea ca intaritorineconditionatideoarece ei nu au proprietati conditionate sau de intarire a invatarii, deoarece ei intaresc in mod natural evenimentele sau itemii.

    Exemple de intaritori primari sunt mancarea si apa. Intaritorii primari pot sa nu aiba rolul de intarire tot

    timpul, daca cineva deja a mancat mult atuncimancarea nu va actiona ca intaritor.

    Intaritorii primari sunt folositi in etapele initiale ale programului dar sunt asociati ca intaritori secundari.

  • Intaritorii secundari Cunoscuti de asemenea ca

    intaritoriconditionati deoarece au proprietati de intarire conditionata ,pecare am invatat sa o folosim.

    Asocierea evenimentelor care nu au puterede intarire initiala cu ceva care este un intaritor natural,de exemplu un intaritorprimar,va determina evenimentul sacastige in proprietatile de intarire(deexemplu:asocierea imbratisarilor cu mancarea).

  • Intarirea diferentiata

    Aproximarea raspunsului copilului apropiata de cel corecttrebuie intarita puternic.

    Raspunsurile care nu sunt asa de apropiate de cel corect nuvor primi atat de mult intaritor.

    Criteriile unui raspuns corect trebuiesc stabilite si apoi oferitaintarirea adecvata.

  • ProblemeProbleme motivationalemotivationaleIn procesul educational motivatia joaca un rol foarte

    important.Persoanele cu intarzieri de dezvoltare par lipsite de motivatie atunci cand sunt confruntate cu sarcini educationale.Aceste persoane prezinta o intarziere in asimilarea intaritorilorsecundari(dobanditi,sociali sau simbolici).

    La inceperea tratamentului profesorul trebuie sa se bazeze pe recompense primare sau biologice, cum sunt micile bucatele de alimente.

    Intaritorii alimentari au limitarile lor,insa constituie o buna recompensa in primele saptamani ale tratamentului.Ei induc elevului un sentiment de securitate.

  • Un alt intaritor primar puternic estepermisiunea data elevului de a evada dintr-osituatie stresanta.

    Cheia pentru un proces de educare eficienteste data de eficacitatea intaritorilor.

    Identificarea intaritorilor se realizeaza prinutilizarea unei tavite cu dimensiunile de 30 pe 35 cm pe care se amplaseaza in jur de 25 articole reprezentand alimente bauturijucarii.

  • Tabla de premiere

    Tabla de premiere consta dintr-un afisaj vizual care arata cu claritate premiile pe care un elev le poatecastiga, odata ce obtine un anumit numar de simboluri.Dupa castigarea unui anumit numar de simblouri primite dupa indeplinirea unor sarcinicopilul poate sa le schimbe pentru un premiu de valoare cum ar fi mancarea, jucaria sau activitateafavorita.

    In cazul elevilor cu intarzieri de dezvoltare, afisareavizuala pare sa fi de ajutor in mentinerea motivatieiacestora.

    Intarzierea de a oferi intaritorii prin intermediulacestei table de premiere poate duce la crestereamemorarii materialului dat.

  • Tabla de premiere este construita dintr-obucata de placaj cu dimensiunile de aproximativ 60 pe 90 cm de culori diferite.

    Simbolurile pot fi obiecte simple ca banutiide plastic,personajele Disney sau papusilede deget.

    Alegeti simboluri interesante si placuteelevului simboluri ce poseda ele inselecapacitati intaritoare.

    Premiul folosit in sesiune respectiva de predare va fi expus pe toata durata predariiintr-o punga de plastic transparenta prinsade tabla.

  • Fiecare simbol va avea prins pe spate o bucata de arici care sa-i permita elevului sa-lfixeze cu usurinta pe tabla de premiere.

    Intaritorii nu vor fi la dispozitia elevului decatprin intermediu tablei de premiere.

    Premiile abstracte sau care nu incap in interiorul pungii sunt afisate cu ajutorulfotografiilor.

  • Folosirea tablei de premiere

    Pasul 1- Predati o asociere intre raspunsuri simboluri si

    premii.- Asezati mai multe simboluri pe tabla,lasand un

    singur spatiu liber, pentru un ultim simbol .- Cu simbolul in mana chemati elevul langa tabla si

    incepeti o etapa de lucru.- Dupa furnizarae raspunsului corect, laudati-l pe

    elev si inmanati-i simbolul spunandu-i Pune-l petabla.

    - Constrageti elevul sa aseze simbolul in pozitiecorecta apoi oferiti-i premiul.

  • - Ajutati elevul sa asocieze simbolurile cu recompensa punanadu-l sa le numere.

    - Comentati efectul:10!Ai luat premiul!

  • Pasul 2- Mariti cerintele de raspuns.- Variati cerintele de simboluri din cadrul

    programului precum si regulile de castigare a unui simbol.

    - Cresteti necesarul de simboluri pana candelevul trebuie sa castige 10 simboluri pentrua primi premiul.

    - Asigurati-va ca elevul poate observa tabla sica va achizitiona numarul de 30 de simboluriin 30 de minute.

    - Creste-ti apoi intervalul de timp la 45 de min. simultan cu cresterea valorii premiului.

  • Pasul 3

    - Lungiti intervalul fata de furnizareaintaritorului.

  • Pasul 4- Cresteti in continuare motivatia.

    - Lasati elevului posibilitatea de a-si alegesingur premiul, dintr-o gama de doua sau treiobiecte afisate.

    - Mentineti constanta cerinta de simboluri.

    - Daca elevul nu intruneste necesarul in cadrulunei sedinte, atunci nu castiga premiul.

  • Pasul 5- Utilizati un sistem de recompensare cu tabla de

    premiere pentru a diminua anumite manifestaricomportamentale.

    - Realizati acest lucru prin costuri de raspuns, ceeace implica pierderea unui obiect dorit ca urmare a unui comportament.

    - Retragerea unui simbol ca o consecinta a unuicomportament inadecvat, poate duce la scadereaincidentei unui aseamenea comportament.

    - Cand elevul se angajeaza intr-un comportamentpredefinit,indepartati un simbol de petabla,explicandu-i elevului relatia de cauzalitate.

  • METODE PRIN CARE PUTEM DUCE LA NORMALIZAREA MOTIVATIILOR

    1.Maximizati succesul elevului si minimalizati esecul.2.Simplificati mediul de invatare, pentru a creste succesul

    elevului si pentru a-l face sa capete incredere. Intr-o sesiuneeducationala intensiva directa , perioada de timp alocata unuiintaritor nu trebuie sa depaseasca 5-10 secunde, astfel incatfrecventa etapelor de invatare si a oportunitatilor de a asimilacomportamente noi sa fie maxima.

    3.La inceputul tratamentului exagerati recompensele.Afisati un entuziasm extrem atunci candexclamati Bine!, Fantastic, Bravo.

    4. Intaritorii inerenti din comportamentele autostimulative pot intra in conflict cu intaritorii furnizati de catre profesor.Inhibati comportamentul autostimulativ, tinand elevul cu mainile in jos, in timp ce il instructati.

  • 5. Comportamentul autoagresiv ilustreaza teamaelevului fata de esec si dorinta de a ajunge sacontroleze mediul.

    Furia este un bun factor motivational si poate fifolosita in mod constructiv.

    6. Incercati in timp sa inlocuiti recompenseleexagerate de la inceputul tratamentului cu factoritipici de intarire.

    7. Folosirea intaritorilor artificiali, cum suntrecompensele alimentare si simbolurile poateduce la generalizari limitate ale progreselorobtinute, dintr-un mediu in altul sau de la un profesor la altul

    8. Intaritorii trebuie sa fie variati pentru a evitasenzatia de satietate

    9. Intaritorii favoriti ai elevului trebuie sa se gaseascadoar in spatiul educational al acestuia

  • CONCLUZII: Normalizarea structurii motivationale a

    elevului este importanta din trei motive:1.Il ajuta pe elev sa invete2.Ajuta la transferul comportamentelor nou

    asimilate din spatiul educational in altespatii

    3.Ajuta la prevenirea recidivelor.

  • PROCESUL DE PREDAREPROCESUL DE PREDARECand un elev nu stie cum sa realizeze o anumita sarcina toate

    metodele descrise pot fi folosite pentru a ne ajuata sapredam noua sarcina.

    Procesul de predare foloseste toate acele tehnici in:

    A) Incercari de masaB) Training de discriminareC) Incercari extinseD) Alternare aleatorie cu prompt si fara

  • PROBLEME DE ATENTIEPROBLEME DE ATENTIEAcest tip de probleme sunt considerate a fi motivul

    principal pentru esecul individului in a se dezvoltanormal.

    Prezenta unui aparent deficit senzorial este una din primele indicatii ca dezvoltarea unui copil nu se desfasoara normal;

    Itard primul specialist care a studiat deficientele de procesare senzoriala la un copil cu grave intarzieri de dezvoltare.

    In 1995, Mundy sustine ca nu exista un defect in procesarea unui singur impuls senzorial, ci in procesareaa doua impulsuri simultane.

  • IpotezaIpoteza AtentieiAtentiei CombinateCombinate

    Supraselectivitatea stimulilor se refera la descoperireaca copiii cu autism raspund initial la un singur element, sau la o gama restransa de elemente ale unui complex de stimuli.

    Atentia restransa nu este o cauza variabila in sine, ci maidegraba, rezultatul unei motivatii inadecvate si a unoroportunitati restranse de invatare

    Daca un individ nu e intarit in incercarile sale anterioarede a si castiga un mediu social,deoarece nu intelegeceea ce se intampla in jurul sau, el nu va mai avea motivsa incerce sa-si atinga mediul social, nici in prezent niciin viitor.

  • IpotezaIpoteza de de invatareinvatare aplicataaplicata in in tratareatratareaproblemelorproblemelor de de atentieatentie esteeste sustinutasustinuta dede ::

    1.La inceperea tratamentului , copiii studiati se comportauca si cand nu puteau vedea sau auzi, pana cand erauconfruntati cu un stimul de intrare care oferea o recompensa manifesta.

    2.Invatarea este mecanismul major de captare a atentiei.3. Invatarea discriminatorie ajuta elevii sa se focalizeze pe

    stimuli relevanti, cum ar fi instructiunile date de profesor.4.Persoanele cu intarzieri de dezvoltare invata sa faca o

    asociere datorita intaritorilor oferiti ca o consecinta a unui comportament ; dar aceasta asociere poate sa nufie cea dorita de profesor

  • In In cadrulcadrul problemelorproblemelor de de atentieatentie discutatediscutate, , modalitateamodalitatea de de predarepredare are o are o importantaimportanta majoramajora, , deoarecedeoarece existaexista douadoua

    modalitatimodalitati de de invatareinvatare::

    Una foloseste indici verbali ,invatand elevii sa raspundala un sistem auditiv cum este vorbirea.

    Alta este vizuala invatand elevii sa raspunda la un sistem bazat pe indici vizuali.

    Este foarte importanta obesrvarea copiilor si predarea in sistemul la care raspunde fieacare.

  • ActiuneaActiunea de a de a stasta pepe scaunscaun Statul pe scaun este prima sarcina care va fi predata pentru ca este

    o sarcina usoara care poate fi dusa la bun sfarsit, copilul putand firecompensat pentru acest lucru.

    Statul pe scaun este edificator in privinta reactiilor copilului sireprezinta un raspuns clar, usurand decizia profesorului de a oferiintaritor de reactie.

    PROCEDURA DE LUCRU:

    -Asezati doua scaune fata in fata la distanta de 30-60 cm intre ele.-Elevul va fi asezat in picioare, cu fata intre picioarele dumneavoastra,

    cu scaunul plasat exact in spate, astfel incat asezatul sa fie usor de indeplinit.

    -Asezati-va picioarele in spatele picioarelor din fata ale scaunuluielevului, pentru ca acesta sa nu poata da scaunul inapoi, sa se loveasca sau sa fuga.

  • InstructiuniInstructiuni, , SugestiiSugestii sisi StimulenteStimulente pentrupentruinvatareainvatarea actiuniiactiunii de a de a stasta josjos

    Inainte de inceperea tratamentului exersati urmatorii pasi cu un adult:

    ETAPA I1.Asezati-va pe scaun.2.Asezati elevul in fata scaunului sau, orientat spre voi.3.Dati instructiunea verbala clar si tare: Stati jos!4. In cazul ideal copilul va sta jos.5. In cazul in care nu se aseaza constangeti-l asezandu-va ambele

    maini pe umerii lui si impingeti-l usor in spate catre pozitia de sederepe scaun.

    6. Sugestia trebuie sa coincida cu instructiunea verbala.7. In functie de elev vor fi necesare grade diferite de sugestie, de la o

    simpla atingere pe umeri pana la o apasare suficient de puternicaspre scaun.

  • 8.Imediat 8.Imediat cece elevulelevul se se gasestegaseste asezat(siasezat(si inainteinainte de a se de a se ridicaridica), ), trebuietrebuie sasa i se i se administrezeadministreze toatetoate recompenselerecompensele pepe

    care le care le putetiputeti oferioferi..

    9.Indeplinirea sarcinii va creste increderea elevului in sine insusi si in voi.

    10. Recompensele vor fi: o bautura, un aliment, un obiectdrag lui sau orice altceva va accepta elevul si care il vaface sa se simta comfortabil in acel moment.

    11. Toti cei din jur vor aplauda, vor zambi si ii vor oferi o cat mai mare doza de apreciere verbala.

    12. Lasati-l pe copil sa se deplaseze la unul din parinti, pentru o imbratisare: folositi acest lucru drept intaritor de reactie.

    13. Pozitionati copilul cu fata spre unul din parinti care ilasteapta cu bratele deschise, spunandu-IVino aici!

  • ETAPA II Dupa ce elevul a fost stimulat lasandu-l sa stea pentru

    circa jumatate de minut la parintele sau , repetati intregulproces, asezand copilul din nou langa scaun si incepetietapa a doua.

    Urmariti exact aceeasi pasi ca si in prima etapa. Comanda Stai , sugestia, si recompensa. Frecventa etapelor este de una-doua pe minut la

    inceput. In timp, pentru a optimiza activitatea scurtati timpul de

    recompensare petrecut cu parintele, pana la 10-15 secunde, astfel incat sarcina de a sta jos sa fie puternicintarita. Simultan cresteti timpul petrecut de copil pescaun de la 3-4 sec la 10 sec.

  • IntelegereaIntelegerea sarciniisarcinii de de catrecatre copilcopil se se manifestamanifesta prinprin::scadereascaderea stariistarii de de agitatieagitatiesisi scadereascaderea constrngerilorconstrngerilor..

    Cautarea privirii asistentei, cautand anticiparea siaprobarea acesteia

    DIMINUAREA SUGESTIEIScopul sugestiilor este de a-l ajuta pe copil saindeplineasca corect tintele comportamentale.Dezavantajul sugestiilor este ca copilul nu maiindeplineste comportamentul respectiv pe cont propriu, atunci cand sunt utilizate metode de sugestie, el fiind tentat sa raspunda nu la cerereadumneavoastra ci la sugestie.

  • EvitareaEvitarea creeriicreerii acesteiacestei dependentedependente se se poatepoate realizarealiza prinprindiminuareadiminuarea treptatatreptata a a sugestiilorsugestiilor, , prinprin folosireafolosirea gradatagradata

    a unor sugestii din ce in ce mai slabe , darpastrand in acelasi timp fermitatea in instructiuni.

    Diminuarea sugestiei in cazul statului pe scaunse realizeaza pronuntand instructiunea Staijos, in timp ce simultan usurati apasarea fizica, mentinand doar atata forta cat este necesarapentru a induce raspunsul corect

    Mutarea controlului asupra raspunsului de la sugestie la instructiunea verbala trebuieconsiderata de importanta majora.

  • TransferulTransferul stimulilorstimulilor de controlde control se se caracterizeazacaracterizeaza prinprindiminuareadiminuarea unuiunui stimulstimul de de sugestiesugestie odataodata cu cu amplificareaamplificarea

    unuiunui stimulstimul verbal.verbal.

    In acest caz controlul asupra comportamentului elevuluieste transferat de la stimulul sugestie la cel verbal.

    Pe masura ce stimulii verbali castiga putere , devenindun intaritor de reactie sugestia devine din ce in ce maiputin necesara.

    Principiul de ghidare este ca se va folosi minimum de sugestie pentru obtinerea raspunsului corect.

  • proprioceptiv distinct, deoarece sunt mai usor de controlat prin stimulare.

    Instructiunea IVPrecizati in detaliu raspunsul corect inainte de a incepesa-l predati, descriind cu exactitate exercitiul care corespunde acelui raspuns.

    Instuctiunea VAsigurati-va ca toti membrii echipei inteleg cerinteleprivitoare la exercitii si la raspunsuri.Prima etapa in diferentiere este predarea separata a fiecarui exercitiu pana cand elevul stapaneste raspunsul.Incercarile de grup reprezinta incercarile pe care le realizeaza elevul pentru o anumita sarcina, in mod consecutiv si repetitiv.

  • Incurajarea diferentiata consta intr-o procedura in care profesorul face diferenta intre raspunsurile corectesi incorecte ale elevului prin incurajari consolidandraspunsurile corecte si micsorand probabilitatearaspunsurilor incorecte.

  • INCERCARILE DE GRUPINCERCARILE DE GRUP

    In cadrul acestei proceduri se fac prezentarirepetate ale aceluiasi exercitiu, iar elevului i se sugereaza si este stimulat sa dea raspunsul corect.

    In cadrul incercarilor de grup se reduc treptatsugestiile iar incercarile de grup inceteaza atunci elevulraspunde corect fara sugestii la un anumit numar de incercari numit criteriu de stapanire.

    Vom folosi in scop demonstrativ: SD1 va fi: bate din palme, SD2 va fi : atinge masa.

  • Etapa I Prezentati SD1 bate din palme prin incercari de grup. Asteptati raspunsul pana la 3 secunde, iar apoi oferiti

    raspunsul. Daca elevul nu raspunde corect repetati exercitiul si

    oferiti sugestii. Sugestiile simultane cu prezentarea exercitiului se fac in

    asa fel incat intervalul de timp dintre SD si raspuns sa fie de maximum o secunda.

    Daca sugerati raspunsul corect dupa un interval de timpde 3 secunde de la SD, asocierea dintre sugestie siraspuns este consolidata mai bine decat asocierea dintreexercitiu si raspuns.

    Sugestia se realizeaza asezand mainile pe incheieturileelevului si apropiindu-i si departandu-i mainile.

    Reduceti treptat sugestia Continuati incercarile de grup pana la intrunirea

  • criteriului 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte farasugestii.

    Etapa II Prezentati SD atinge masa. Realizati incercari de grup pentru SD2. Oferiti sugestii asezandu-I mana elevului pe masa corect

    sau oferind ca model raspunsul corect. Reduceti treptat sugestiile Sarcina este insusita cand elevul intruneste criteriul de 9

    din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte.

    Masterarea incercarilor de grup pentru aceste douaexercitii se realizeaza in mai multe sedinte separate de-alungul mai multor zile (cu programe diferite combinatecare au drept scop sa reduca plictiseala si sa creascamemorarea).

  • COMBINAREA STIMULILORCOMBINAREA STIMULILOR

    Combinarea este esentiala pentru asigurareastapanirii acestor exercitii.

    Prezentati fiecare exercitiu cu voce clara sitare.

    Stabiliti un interval de 2-3 secunde intreincercari la inceput, dupa care descresteti intervalul la una-doua secunde.

    Cu cat diferenta dintre doua exercitii este maimica cu atat creste probabilitatea stapanirii diferenteidintre ele. Intervalul de timp scurt nu lasa timp elevuluisa se autostimuleze.

    Prezentati instructiunile in perioada in care elevul nu prezinta comportament autostimulativ.

  • Etapa III Prezentati SD1 bate din palme Elevul va face o greseala pentru ca a fost recompensat

    pentru atinge masa. Elevul va pierde premiul de incurajare si va face o criza. Pentru a evita acest lucru sugerati raspunsul corect

    imediat dupa prezentarea exercitiului. Prezentati prin incercari de grup SD1 concomitent cu

    reducerea treptata a sugestiilor. Stapanirea etapei III si IV inseamna raspunsuri corecte

    consecutive.

  • Etapa IV Prezentati SD2 atinge masa la un interval de 3 secunde

    de la insusirea SD1 bate din palme. Oferiti simultan incurajari pentru raspunsuri corecte. Criteriul de stapanire este reprezentat de 4 raspunsuri

    corecte consecutive fara sugestii.

    Etapa V ReintroducetI SD1 bate din palme. Sugerati batutul din palme inainte ca elevul sa comita o

    greseala. Reducedti treptat sugestiile. Criteriul de insusire este de 3 raspunsuri corecte fara

    sugestii.

  • Etapa VI Reintroduceti SD2 atinge masa Oferiti sugestii si incurajari Criteriul de insusire: trei incercari corecte fara sugestii.

    Etapa VII Reintroduceti SD1 bate din palme. Nu oferiti sugestii. Daca elevul raspunde corect, prezentati inca o incercare si

    treceti la etapa VIII. Daca raspunsul este incorect folositi cantitatea minima de

    sugestii pentru obtinerea unui raspuns corect. Dupa 2 raspunsuri consecutive corecte treceti la etapa VIII.

  • Etapa VIII Reintroduceti SD2 atinge masa. Nu oferiti sugestii. Daca raspunsul este corect fara sugestie mai prezentati o

    incercare si treceti la etapa IX. Daca raspunsul este incorect oferiti cantitatea minima de

    sugestii. Dupa 2 raspunsuri corecte fara sugestii repetati etapa VII si

    VIII.

    Etapa IX Alternati cele 2 exercitii pana elevul raspunde corect la

    fiecare de prima data cand sunt prezentate alternativ. Oferiti incurajari diferentiate prin incurajari maxime a

    raspunsurilor corecte si prin retinerea incurajarile pentruraspunsurile incorecte

  • AsimilareaAsimilarea deprinderiideprinderii de a de a stasta josjos

    Necesita pana la zece ore pana va fi insusita. Pe masura ce sesiunea progreseaza ar trebui sa apara o

    crestere gradata a usurintei si incidentei cu care elevulsta jos.

    Procesul de asimilare este definit ca o crestere a incidentei cu care elevul sta jos , dobandita cu ajutorulstimulentelor.

    In cadrul terapiei ABA comportamentele autoagresive, autodistructive sunt inlocuite cu comportamenteadecvate din punct de vedere social.

  • In In tratamentultratamentul comportamentalcomportamental, , atitudinileatitudinile adecvateadecvate social social suntsunt intariteintarite de de catrecatre aceiasiaceiasi stimulentistimulenti, , sausau stimulentistimulenti

    similarisimilari, ca , ca sisi ceicei pentrupentru manifestarilemanifestarile istericeisterice sausauautoagresiveautoagresive, , scazandscazand treptattreptat nevoianevoia copiluluicopilului de a se de a se

    angajaangaja in in acesteaacestea din din urmaurma..

    IndiferentIndiferent dacadaca copilulcopilul prezintaprezinta sausau nunu comportamentecomportamenteistericeisterice pepe duratadurata sederiisederii pepe scaunscaun , , datoritadatorita faptuluifaptului ca el ca el reusestereuseste sasa steastea asezatasezat vava fifi recompensatrecompensat corespunzatorcorespunzator..

    In In cazulcazul in care in care acesteaceste manifestarimanifestari istericeisterice nunu dispardispar pepe o o duratadurata de de douadoua ore de la ore de la incepereainceperea procesuluiprocesului de de invatareinvatare

    vi se vi se recomandarecomanda sasa incepetiincepeti programulprogramul de de invatareinvatare a a renuntariirenuntarii la la acesteaceste manifestarimanifestari..

  • 6.Este 6.Este utilutil in in asemeneaasemenea situatiisituatii sasa plasatiplasati copilulcopilul cu cu spatelespatelela la parintiparinti celcel putinputin in in stadiilestadiile de de inceputinceput ale ale procesuluiprocesului de de

    invatareinvatare

    7.Odata ce elevul si-a insusit procedeul de a sedea jos faraalte manifestari ,vor fi introdusi in procesul de invatareprofesori alternanti (inclusiv parintii copilului), acestprocedeu numindu-se castiguri ale tratamentuluigeneralizat.

    8.Manifestarile isterice se vor repeta in prezenta fiecareipersoane noi care lucreaza cu copilul si a fiecarei situatiinoi de invatare aparute.

    9.Manifestarile isterice si tratamentul necooperant vorscadea in timp, demonstrand ca consecintele faptelorelevului raman constante.

  • ConstruireaConstruirea unuiunui puzzlepuzzle

    1.Daca nu observati nici un progres pe parcursul primelorore, fiti flexibili si schimbati sarcinile.

    2.Sarcina de a construi un puzzle se poate preda la masasau pe podea.

    3. Incepeti prin asezarea jocului de puzzle cu trei piese(de exemplu: cerc, patrat, triunghi ) pe podea sau pemasa.4.Indepartati una dintre piese .5.Aduceti elevul in fata si inmanatii piesa dandu-I in acelasi timp instructiunea Aseaz-o.6. Sugerati amplasarea corecta si intariti

    comportamentul cu alimente si aprecieri verbale.

  • INVATAREA PRIN DIFERENTIEREINVATAREA PRIN DIFERENTIERE

    DEFINITIE: Invatarea prin diferentiere reprezinta un proces de baza de predare care ajuta elevul sa execute (sadiferentieze), deci sa inteleaga, toti stimulii subtili sicomplecsi la care trebuie sa raspunda oamenii pentru a supravietui si pentru a se dezvolta.Acest procedeu determina creasterea atentiei elevului sidrept urmare sanse mai mari de reusita ale acestuia in indeplinrea sarcinii.Invatarea prin diferentiere ii ajuta pe copii cu intarziere in dezvoltare si autism sa:

  • Sa imite comportamentul altor persoane Sa isi poata dezvolta limbajul Sa reactioneze in mod corespunzator la aparitia

    anumitor stimuli Sa dobandeasca conceptele ce corespund unor

    evenimente complexe, cum ar fi: identificarea sidescrierea relatiilor spatiale

    Sa faca diferenta dintre sentimentele lor si cele ale altorpersoane

    Sa invete care este cauza anumitor emotiiInainte de inceperea oricarui exercitiu realizati un test simplu pentru a vedea daca elevul raspunde la elementele esentiale ale exercitiului. Utilizati douacomenzi simple: impinge camionul si bate din palme.

  • ILUSTRAREA ETAPELOR DE BAZA ALE INVATARII PRIN ILUSTRAREA ETAPELOR DE BAZA ALE INVATARII PRIN DIFERENTIERE CU AJUTORUL PROGRAMULUI DE LIMBAJ DIFERENTIERE CU AJUTORUL PROGRAMULUI DE LIMBAJ

    RECEPTIVRECEPTIV

    Instructiunea IIncepeti cu doua exercitii care sunt cat se poate de diferite: bate din palme si atinge masa

    Instructiunea IIRealizati un dcor cat mai simplu al locului unde se desfasoara predarea

    Instructiunea IIIFolositi cat mai multe si diverse tipare comportamentalela momentul potrivit. Folositi raspunsuri cu feed-back

  • In etapa VII se recomanda testarea stapanirii prin retinereasubita si nu treptata a sugestiilor.

  • ALTERNAREA ALEATORIEALTERNAREA ALEATORIE

    Alternarea aleatorie a stimulilor educationali poate ficonsiderata o verificare de siguranta si o masura de consolidare prin care se asigura insusirea de catre elev a tehnicilor de diferentiere prin utilizarea mai multor proceduride incurajare.

    Alternarea aleatorie este o procedura in care prezentarea a doua sau mai multor SD-uri este combinataintr-o ordine nespecifica aleatorie.

    Aceasta ordine se numeste aleatorie deoarece nupermite elevului sa intuiasca ce SD urmeaza la rand.

  • STRATEGII UTILIZATE IN CADRUL PROCEDURII DE STRATEGII UTILIZATE IN CADRUL PROCEDURII DE ALTERNARE ALEATORIEALTERNARE ALEATORIE

    I. Strategia de izbanda prin inversarea sarcinilor.Daca profesorul alterneaza in mod sistematic exercitiile

    elevii pot invata ca trebuie sa combine raspunsurile la urmatoarea incercare pentru a obtine recompensa. In terminologia de specialitate stimularea R1 (bate din

    palme) devine SD-ul pentru R2 (atinge masa). Acestprocedeu se numeste strategia de inversare a sarcinilorsi nu ajuta elevul sa reactioneze la instructiunileprofesorului.

    2.Strategia de izbanda prin perseverareDaca profesorul repeta acelasi exercitiu in mai multe

    incercari, intr-o procedura similara celei a incercarilor de grup,intentia profesorului este de a consolida raspunsul.

  • ElevulElevul esteeste invatatinvatat sasa perseverezepersevereze, , aceastaaceasta strategiestrategiepoartapoarta numelenumele de de izbandaizbanda prinprin perseverareperseverare..

    In termeni de specialitate, SD pentru raspunsul elevului se refera la incurajarea primita pentru executarea aceluiasiraspuns si nu la instructiunile profesorului. Alternareaaleatorie este esentiala pentru a pentru a preveni acestlucru.

    3.Strategia de inversare a randuluiDaca profesorul prezinta SD1(Bate din paleme) iar elevul

    raspunde cu R2 (atingerea mesei) si nu primeste nici o recompensa , iar profesorul repeta sd1, si elevulrasounde cu R1 (batand din palme) si primeste o recompensa, elevul poate invata ca, daca nu a primitrecompensa pentru ca a atins masa la ultima incercaretrebuie sa bata din palme la urmatoarea.

  • AceastaAceasta strategiestrategie poartapoarta numelenumele de de strategiestrategie de de inversareinversare a a randuluirandului in in care care pierderapierdera uneiunei recompense recompense devinedevine SD SD pentrupentru trecereatrecerea sprespre

    raspunsulraspunsul alternativalternativ..

    O modalitate de a preveni aceasta strategie este de a introduce o incercare SD-R deja stapanita dupaincercarea recompensata SD1-R1. Stimulul diferentiattrebuie sa constea dintr-un exercitiu la care elevul stiedeja sa raspunda, cum ar fi Ridica-te, sau la o incercare de imitare nonverbala de tipul scuturareabratului ca raspuns la un model .Ordinea SD-urilor va fi:

    1.SD1-R incorect, fara recompensa2.SD1-R corect, recompensa3.Prezentati un stimul diferentiat si recompensati corect.4.Prezentati SD1; daca raspunde cu R1 puteti fi increzatori

  • INTRODUCEREA CELUI DEINTRODUCEREA CELUI DE--AL TREILEA EXERCITIUAL TREILEA EXERCITIU

    Criteriul de stapanire atunci cand SD1si SD2 suntalternate aleatoriu, se poate stabili la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte fara sugestii.

    Generalizati ulterior pe o perioada de cateva zile cele 2 SD-uri si prin combinarea cu alte programe cum ar fiPotrivire si sortare, sau Imitarea nonverbala.

    Introduceti al treile exercitu Cubul in galeata. Introduceti prin incercari de grup SD3, apoi combinati si

    incurajati diferentiat SD3 si SD1. COmbinati si alternati aleator SD3 cu SD2. La introducerea fiecarui SD nou va scadea numarul

    greselilo pe care le face elevul.

  • SfereSfere de de dificultatedificultate

    1.Stimulii alternanti sunt prea asemanatori. 2.Membrii echipei nu s-au pus de acord ce si cum vor preda. 3.Sarcina pe care o foloseste profesorul este extrem de dificila. 4.Exista probleme cu recompensele si motivatia.Puteti utiliza unul din remediile:a) cautati recompense noi si ,ai puternice sau evitati plictiseala de cele

    vechib)Daca comportamentele autostimulatorii sunt frecvente implicati elevul

    in exercitii. Utilizati asa-numitele exercitii de trezire timp de 10 panala 15 secunde alternand rapid SD-urile sarcinilor stapanite deja cum ar fiSezi, Ridica-te, Intoarce-te, sau sarcini de imitatienonverbala. Si api reveniti brus la SD-ul pe care il predati.

    c)Asigurati-va ca recompensa vine imediat.Daca intarzierearecompensei depaseste 5 secunde elevul va incepe sa aiba o altapreocupare.

  • d)asiguratid)asigurati--vava caconsecintelecaconsecintele incercarilorincercarilor nereusitenereusite nunufunctioneazafunctioneaza pepe post de post de stimulentestimulente pozitivepozitive sporindsporind astfelastfel

    raspunsurileraspunsurile incorecteincorecte..

    e)Nu recompensati elevul inainte de a terminaraspunsul.f) Aveti grija sa nu suprasolicitati elevul.g) Daca intregul curriculum al elevului , nu doar un

    anumit program are un puternic caracter scolar, comporatmentele de tipul crizelor catre sfarsitul zilei silipsa de raspuns la program pot fi foarte pregnante la sfarsitul zilei.

    5.Profesorul poate da sugestii necorespunzatoare, cum arfi privirea atintita asupra mainilor in cazul exercitiuluiBate din palme.

  • 6.Elevul 6.Elevul raspunderaspunde la un element al la un element al exercitiuluiexercitiului care care nunu esteestesingurulsingurul element element cece trebuietrebuie receptionatreceptionat, , asaasa cum cum arar fifi prima prima

    parteparte a a exercitiuluiexercitiului BateBate din din Bate din Bate din palmepalme

    7. Profesorul trece la un nou SD dupa ce a sugerat un raspuns la incercarea anterioara.

    8.Profesorul stimuleaza necorespunzator anumiteraspunsuri, de exemplu, oferind incurajari elevului care da un raspuns corect. Exemple de astfel de incurajariinclud Buna incercare , Mai incearca.

    9.Intre incercari poate aparea un interval de timp prealung.

    10. Intervalul de timp intre instructia data de profesor siraspunsul elevului este prea mare.

    11. SD si sugestia nu se suprapun.

  • 12.Profesorul 12.Profesorul permitepermite elevuluielevului sasa se se autocorectezeautocorecteze..