' * • , • • • • • * / : ' • • , : . , • ' " - v f : ' , - r - - , " 3 |

V ••-jf »** 1 1 >» » w* jptwuf^Wi

* ' ' J " h ' *' : ^ ' ' • - % • • • . / / ' " • / * ; : i /

i:

iw. r

4 * •

v*P

mum Mm tuşim m ma d. m,mm w is rcr of wwau m, m

f 2sfj\ ww mi w mm, m - itwkwk of ut nesnon, n s. nhesoi nmm mm.

; THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENE­FICIAL AND CULTURAt ' ^s SOCIETIES OE AMEBIC 4

MK,

iEONLYROUl

ciEST CIRCULATION. VOLUME XV.—NO. 281

'^S

IÂN DAILY NfcWS

REACHES 100,000 PEOPLE.

ORGANUL OFICIOS AL UNIUNEI SOCIETĂŢILOR ROMtNE DE AJUTOR Şl CULTURA DIN AMERICA

Cele din *£'<• A ştiri telegrafice din lumea-întreagă. CLEVELAND, OHIO, II, 6 DECEMBRE, 1920. I Cele din urmă ştiri telegrafice din

I lumea întreagă. ANUL XV.—NO. 282.

Constantin clştigă in Grecia REGALIŞTII AU CÎŞTIGAT O MAJORITATE COVIR-

ŞITOARE CU TOATE AMENINŢĂRILE ALIAŢILOR ATENA, 5 Dec.—-Plebiscitul de

Duminică a arătat că o mare ma­joritate a poporului grec este pen­tru întoarcerea regelui Constantin pe tronul Greciei.

Localurile de votare au fost des-eliise pînă la sfinţitul soarelui şi rcsultatul va fi p&bjioat, probabil, miine.

Incidente grave n'att avut loc; prinţii care se aflau în At&ia au Votat de dimineaţă.

* Votările n'au fost secrete. Sol­daţii mergeau în plutoane^purtînd placate cu fotografia lui Constan­tin. 1

Una din localurile de votare a lost într'o catedrală, unde un grup 4ţ|e copii împărţia cărţile âe votare Şe care era scris numele lui Con­stantin, în afirmativ, ori votantul, «Iacă. nu era pentru Constantin, iteria "nu" cu mîna lui. Bucata •ceasta de hîrtie a fost apoi dată. g&lăuntru şi aruncată Iţi cutia de Votare.

Deschiderea parlamentului a fost «minată cu o lună de zile. Acea­sta se poate lua ca dovadă că cabi­netul are d<* gînd ca se facă alte tioui alegeri spre a Obţine o majo­ritate în v parlament şi mai mare, ftentru Constantin, pentru ea par->mentMl, cum e .constituit pcilm,

I i*e Î20 de deputaţi contra regelui. Pregătirile pentru reîntoarcerea

lui Constantin, continuă. Premie­rul Rhallis încurînd va trimite o ltouă notă aliaţilor, în care, din cît «'a aflat, va desminţi că Constan­tin a lucrat vre-odată contra alia­ţilor. V

Miniştrii france* şi englez au cerut instrucţii dela guvernele lor respective, şi sunt foarte ocupaţi cu pregătirile- de plecare. Ade­renţii lui Venizelos înfricaţi de cele ce pot urma, şi temîndu-se de o rea tratate din partea rcgajişti-lor fug spre legaţiile străine.

Ziarul "Patris" a apărut azi avînd pe prima pagină, în litere mari, cuvintele: "Jos cu tirania! Trăiască Libertatea!" şi "Con­stantin vine însă Smirna se duce!"

In portul Piraeus, în ^apropiere jle Atenq, mari unităţi ntţvâlc, franceze şi engleze, sunt ancorate,

£ata de oricţ pe cînd alte cinci vapoare de ră'sboi engleze staţio­

nează la o mică distanţa de aci. O not! trimisă de guvernele

* miglo-francez a fost primită da, gu­vernul grec aseară, în care se a-

jfninteşte acestui guvern că sub în­ţelegerea din 1897, prin care fi-fjianţele Greciei au fost '• puse sub controlul Angliei şi Franţei, auto­

rităţile greceşti nu pot tipări alţi fbani noui, fără permisiunea An­gliei şi Franţei.

Chestia financiară este factorul >$el mai grav din această situaţie,

lingură armata costă 4,000,000 drachme pe zi. Pînă azi armata • fost plătită prin cecuri făcute în jnumele comisiei financiare inter­aliat*.

că interesele}:j#fiî cer ca el se ab-dice. * ;ţAl CH

Constantin nu aşteaptă ca se afle rcsultatul alegerilor deeît numai pe Luni după aniiazi. El conside­ră că alegerea recentă din Grecia a fyst adevărata expresiune a do-rinţii poporului. Fostul rege şi d.f Strit pare a da foarte mică însem­nătate atitudeni aliaţilor.

Chiar rapoartele din ziare «are spun că Anglia, Franţa şi Italia au decis ca se detragă sprijinul finan­ciar dat pînă acunfi Greciei,' n'a putut tulbura pe Constantin, iar d. Strit a zîmbit numai.

Dl. Strit a refuzat ca să-şi ex­prime opinia, însă sentimentul ge­neral printre grecii cari se află aici e: "Vor aliaţii ca armata grecea­scă să stea în'Asia Minoră, ori sunt ei capabili de a trimite forţele ne­cesare ca se înJceu iască armata grecească, care va trebui rechema­ră dacă se vt refuza sprijinul fi­nanciar?"

Sprijinitorii iui Constantin spun că nota aliaţilor şi ameninţarea cu retragerea sprijinului financiar, cît şi svonurile cu revizuirea tra­tatului dela Sevres, sunt numai tu­nete din campania din nainte de alegeri spre a influenţa plebiscitul.

Comentările grecilor asifpra a-meninţărîTor aliaţilor poate fi su-marizate astfel: Azi aşteptăm; mî-ne vom vedea* şi noi cît şi aliaţii ce efect a făcut ameninţările lor."

PARTS. 5 Dec.-—Premierul Lea­gues s'a reîntors la Paris azi sea­ră. El n'a făcut nici o declaraţie asupra situaţiei greceşti însă în cercurile diplomaţilor însărcinaţi cu afacerile externe se admite că o posibil ca ducele de Sparta, "prin­ţul de coroană al Greciei," eum îl numesc francezii, care va pleca azi din Constanţa, Romînia, va fi che­mat pe tronul Greciei.

f lr

0 CRIMA GROAZNICA Temee r&nltiUr-copli arşi de vii

YOUXGSTOWX, 5 1)<%. — Un a c$?ui identitate nu se fctiq

jft|înfrat noapte îu casa de far­mă a lui Thomas Koehler, aproape de Ilubbard, O., a împuşcat de trei ori asiipWi ei şif după aceea a dat foc la ^iâsă. Copiii ei, William, de 2 ani, şi Warren de 5 ani, au ars de vii. Cadavrele lor, pînă astăzi tîrziir nu s'ati' putut descoperi.

D-na^Koehler, care e în etate de 26 ani, se află în stare gravă în spitalul din Youn^Stown.

Harry Haggerty, un vecin, a spus autorităţilor că d-na Koehler a întrat în casa lui cam pela orele şapte într'o stare isto^iiă. Dînsa a spus membrilor familiei Hagger-ty că un bărbat a întrat îu casa lor, încercînd să-i jefuiască şi ea a încercat sa se lupte'cu omul, şi atunci tîlîiarul a tras trei focuri de revolver asupra'ei şi a dat foc

BIRUITOI Noi stăm laolaltă cu cei ce au fot zori ca şi 'n noapte cu ei net Tovarăşi cu morţii cci vii ne-am învingem în luptă prin cei ce-au

%

Cel mort fără preget hiptîndu-s4 In suflet prieten, să moară încei$g ha groapa-i să sune, vorbind de învingem în luptă prin mi ce-at1

Cuei mortul iţi lasă murind lucri De două ori truda-ţi se cade s'o Şi scopul său este uşor de văzut: învingem în luptă prin cei < f a\$

Flăcăi, dragi ftieM, ce $faţi Primejdia luptei a fost pentru votH

Şi vorba să meargă *n întregul Ţii învingem în luptă prin cei ce-au

Cînd pacea se lasă pe ţară acum, Spre dîn.fii grndirea să-şi afle tiu O inimi oprite, vă este ştiut

' Cînd zicem că pace-i prin cei ce-au itî

Neam. Romînesc. (Laurence Hotisi trad, de X. I.)

*

DE ALE ZILEI

, Princesa Christofor, fosta d-nă la casă. , • ŞRf. B. Leeds d,in Cleveland, 0., stu-, Dînsa zice că înefercârîJfe de iliază limba franceză şi grecă. Ea fi'a făcut nici o vizită la ambasada americană, pînă acum. ' Bogăţia

1 |>rincesei Christofor se spune ct pu He în siguranţă familia regală.

j, LUCER>TE, Elveţia, 5 Dec. — : iFostul rege Constantin al Greciei

. J|?i cei din jurul lui sunt âtît de ' figuri că plebiscitul din Grecia va

v ,da lui Consiântin o majoritate co-^vîrşitoaite, încît'nici nu mai urmă-

^ ir esc cu atenţie ştirile ce sosesc. •/ Ei admit îasa că dacă aliaţii au

( ^ protestat serios, atunci Constantin, N? idupă ce va sosi la Atena, va decide

lâk *£*^tit ii

salvk copiii au fost zadarnice. Cînd a a sosit vecinii la faţa locului flă­cările eoprinseseră casa şi toate în­cercările de a scăpa copiii au dat greş. Casa a fost cu totul mistui­tă de flăcări.

Trei bărbaţi suspecţi au fost a-restaţi în scurt timp după săvîrşi-rea crimei şi sunt' deţinuţi la în­chisoarea din Warren. >

D-na "Koehler a fost rănită în spate, la c'ap şi la braţul drept.

Bărbatul ei, *care lucrezaă în Youngstown, n'a fpst acasă în tim­pul tragediei.

'. . • . "" .• r '*

Ştirile din Ungaria zic că hi ziua cînd Ungaria a semnat tratatul <V pace cu aliat ii ifi toată ţara s'a arborat drapele negre ţi « fo$i un doliu general.

Au de ce jeli şi cerni. Nu e bine, tiw-i %man să te bucuri de întrista­rea şi nenorocirea altuia, fie chiar duşmanul tău de moarte, şi nu ne bucură nîbi întristarea şi nenoroci-rea ungurilor, cu toate că neamul nostru a suferit multe defa ei, mai presus de toate hula fi batjocura degradatoare. '•"*>

Refledind seri o* la "catul lor nu sunt tocmai atît de nenorociţi. N'au perdut nimic din al lor, au perdut numai prada pe care an cu­cerit-o dela alţii, în cele mai multe cazuri prin intrigă şi viclenie, ca dupăl aceea s'o stăpînească ,prin forţă, mreganţă j* # mîndrie se­meaţă.

Că prada a fost bogată şi perde-rea ci le sîngerează inima, o ştim, admitem, dar tot ei sunt de vina. Nemulţumiţi cu ce-au avut, împre­ună cu militarismid german au ştiricit răsboiul, în vederea imor noul prăzi, ţi dam l'ar fi cîş-tigat, astăzi nu ar fi qrlforat drapele negre în Ungaria ci drape­lul un§uresc ar fi fUf rit asupra nouilor prăzi şi mîndria semeaţă ungurească sfar fi întins şi peste ele, mărind numărul Hoţilor pe cari să-i stoarcă de vlagă ca apoi să-i umilească, să-i batjocurească, aşa cum ne-au batjocorit p$ nOi timg de zece veacuri.

j "Ale tale dm ale tale,'f şi "cel sunveţ se va umili," zice sfînta scriptură, şi cnvîntul s'a înfăptuit.

CĂRĂBUŞ.

ÎNCERCARE DE K TRIMITE ARME DIN GERMANIA

LA ROMA MILAN, 5 Dec. <—«• O încercare

mdsterioasă a fost făcută <de nişte nectinosouţi din Beriir^ de a tri­mite un vagon de tunuri^ explo­zibile,'re voliv ere şi ibinlocurd. mili­tare' Toate aceste au fost «trimise

•sub masca de transport diploma­tic, care e imun cercetărilor,

Pe vagon era o%eţiehetă mare care spunea: Conţine acte şi do­cumente destinate ambasadei ger­mane, însă când a sosit la Ins-'bruck, lucrătorii d<e cale ferată italieni, au descoperit adevărata natură a conţinutului ««ti au în­ştiinţat aceasta la consulat, din â cărui ordin tot conţinutul, * fost dus la primărie. - Afacerea est$ foarte sensaţio-nală. * •

PRINŢUL PUEACHATRA, Fratele regelui din tiiam, care a sosit în Statele Unite cu vaporul " Mauretania," spre a studia căile ferate ale Statelor Unite. El e un bărbat foarte democrat şi vorbeşte

limba engleză excelent de bine.

COMPANIA DE PUBLICITATE A UNIUNEI SOC. ROBDNE.

CONCURS Ziarul America ~avînd lipsă de

un Expeditor, prin presenta pu­blicaţie deschide concurs, salarul este de $140 lunar.

Doritorii de a ocupa acest post sunt rugaţi a trimite ofertele la Administraţia Ziarului.

Condiţiile sunt următoarele: Să fie o persoană cu trecut cinstit, şi menţru al organizaţiei noastre, să cunoaccă limba Engleză, şi de preferat ar fi şi dacă ştie a oon-duce Automobilul, ofertele să se trimeată pînă la 15 a lunei Decem­brie iar postul este a se ocupa cu începere de 25 Deotmbrie.

Cleveland, Ohio 6 Dec. 1980* I. O. Hooa, Preşedinte. N. Nestor, Secretar.

(82—84). "7

Ptatm HoaonenM Ecalow* '

Snma cea din urmă: $1220.0.3 Colecta if acută de: N. Toma şi

J. Ciuii. , N. Tdrtfca 4t.<K) I. Guia $1.00 I. Dumitraş $1.00 1. Dămian ' $1.00 Aldea Husea $1.00 Dan Stănilă $1.00 George lovan \ $1.00 Vacile ftorşa $1.00 I. Po<p Văduy $1.00 Soni ca Tom* $1.00 G. Rus Vfdtt % $1J00 Secţia Ligei N. R. A. din

E. Cleveland $5.00 loan Haller $3.00 Petru Ma naţie $1.00 Teodor Mit'lea . •»... Pavel Mailov George Tanchina .. Tenasiu Achim ....

Colecţia făcută <§i ereţia 1. Dam ian. L. I. Dami^n iMicke Mandrean .. Pavel Xegru $1.00 Elisaibeta Ghidu ... Elena Campean ... Ana Isac iParaschiva Toms .. Marinca X. Tonâl . Domnica V'lâdeseu . iXicolae Truţa IParascihiva Stanflft. .

... —.50

... —.50

... —.50

. . . —.25

D-ntf Lu-

... $i.oo .. t $2.00

£-.25 .10 .50 .25 .25 .50 .50 jo

Ana V. B o r ş a . . . . . . . . . . . . % — -.20 Ana Start —''7 J

.z.) ElisaWta Vidu —.25 Maria Mailov —.25 Paul Morany —.50 Maria G,. Urde-a. —.50 Andy Vijole —.50 Xirigorie Modoroea ....... —.50 Elisaibeta Apolzaa ........ —.50

Colecta făcută de LH-erbţia I. Dam ia n şi Ana Dumitraş. M. Limibaşan Stefan Moroşu Ga vrii Giurcan ...» loan Buibaş Teodor Borzea Teodor Cuceie Vanilie Buna Florian Harji George Vancu George Rusu D-na John Iova ....... P. Clglugly Petru Paipuia» —.50 Hlorea Bar ........... loan Vanciiji Vasilie Trial ... . v Vasile Ferel 1., Ya&ile Blidar • *........

• _

—.50 $1.00 •1.00 —.50 —.50

—.10 —.10 $1.00 —.25 —.10 —.2~>

.25

.25

.25

.50

Cite-va date statistice oficiale privitoare la muncile agricole Intr'un articol precedent, aan

arătat că ne aineiiinţâ spectrul foamei, în faţa căruia autorită­ţile stan cu braţele încrucişate.

Timp de doui ani < de zile nu s au adus uneltele, maşinile agri­cole distruse din, cauza războiu­lui; nu s a-udat vite .muncitorilor de pămînt; iar bonurile de rechi-ziţie ale armatei pentru vitele* luaU' de săteni, au rămas şi as­tăzi, n^plătite.

Nu s'a făcut nimic ipentru o dreaij>tă repartizare a vitelor pe toată suprafaţa României, invo-ciudu-se 'cit motivul care a exas­perat şi pe cei mai liniştiţi oa­meni : ' 'criza mijloacelor 4e tran»-port". * .

Frigul timpuriu â grăbit de­zastrul datorit lipsei de «pirit gos­podăresc al autorităţilor. Pămîn-tul îngheţat nu se mai poate lu­cra, eu toată circulara ministeru­lui de domenii, care nu poate des­ţeleni pămîniul.

Căci ministerul de domenii a trimis tuturor consilierilor agri­coli, din ţară, o circularii «lut care extragem următoarele;

"Faţă de criza ce ameninţă pro­ducţia viitoare a griului, duaţi măsuri energice pentru activarea semănăturilor de griu §i secară, sfă t u iiulf ^e. % iie^arn . ţeaii^ semene cel puţin un sfert din te­renul arabii ce posedă, ca grâu şi secara".

$i pentru a evidenţia conseein-iacut, cu această circulară, toată datoriei.

Şi pentru a evidenţa conwin-' ţele acestei circulari, dăm mai jos, deoeaftidat» fără nici un comenta­riu, datele statistice oficiale, pri­mite de ministerul de domenii, pînă la 6 Xovembrie a. c. .

In vechiul regat, a semănat griu: marea iproprietate: 18.102 ha. obştiile 25.7!>9; mica proprie­tate 28.062 ha.

In total 71.96.'} ha. Secară : marea iproprietate 62

lia.: obştii 483 ha.; mica proprie­tate 2.347 ha.

In total 3892 ha. Rapiţă: marea proprietate 275

ha.; obştiile 60'J ha.; mica pro­prietate 148 ha.

Jn total 1032 ha. Orz: marea iproprietate 390 ha.;

oibştiile 165 ha.; mica proprietate 1601 ha.

In total 2156 ha. • In Basarabia s'a «emanat: Grîu: marea proprietate 6867

obştiile 17.823 lia.; mica pro­prietate 66.697 ha.

in total 91.387 ha. Secară : marea proprietate. 1328

ha.; obştiile 604# ha»; mica pro­prietate 16.929 ha.

In total 24.305 ha.' Orz: marea proprietate M)3 ha.; Rapiţă : marea (proprietate 14

ha.; mica proprietate 20 ha. 1

Total 34 ha. In Bucovina s'a semănat: Grîu : marea propri<»tate 292 ha.

mica proprietate 1025. Total 1371 ha. Secară : marea proprietate 331:

ha.; mica .proprietate 1419. Total 1758 lia. In Transilvania a'a eeouănat: Grîu: marea proprietate 638 ha.

mica proprietate 29..917 ha. Total 30.555 ha.

• «Secară : marea proprietat 180| ha.; mica .iu"<«n:ieUa*x

Orz: marea proprietate 25 ha ; mica proprietate 145 ha.

Total 170 ha. Aeestea sunt datele. Frigul care

s'a mai temperat, <poate schimba, foarte puţin, starea actuală a se­mănăturilor, dat fiind obiceiul să­tenilor m tragă brazde «in pn-runvbişte, în lunile Octombrie şi Novembrie.

Pericolul persistă ineă. Credem interesant să se cunoască ce mă­suri înţeleg să ia autorităţile pen­tru activarea muncilor agricole şi promiitem să aşteptăm, pînă c aceste măsuri vor fi aduse la cu­noştinţa opinie publice, lesritim adarmate. R. Matei.

("Dacin" V '

Umi conplat iapr s Arieai Un nou oomploi unguresc con­

tra statului s'a, descoperit la Turda. Organizatorii acestui com­plot au fost arestaţi şi uşi la Cluj, unde vor fi daţi In judecate Curţii marţiale.

Ei sunt: Egerhasi L&jos, preot reformat. Dese Imre fost judecă­tor, Kemeny Osfcer, fost prefect Lorincs prof. d$ Hceu, Dr. M. VarfalVy advocat» Frenkel Lipot comerciant şi

Arestările \LVm-aml.

% • " l X V * J 1

*>* ' •

. i

*s v4* A j

ii§.

la Turda

Total ........ $1262.65 Odată cu înmiînarea acestei

sume am primit următoarea scri­soare :

Stiate d-le Pascu: Primiţi din partea societăţii Di\

Constantin Angeleseu suma de $42.60 pentru monumentul Eroi­nei Ecaterina Teodoroiu, colec­taţi de la membrii societăţii noa­stre şi prietenii noştrii.

Văaînd aipelurile publicate pen­tru acest scop în ziarul America, cu toată că celelalte socigţiăţi şi cluburi din Cleveland încă nu s'au mişcat ne-am decis ca şi noi să venim în ajutorul realizării nobilului scop, şi în una din şe­dinţele societăţii s'a hotărât sa se înceapă colecta, al cărui resultat regretăm că n'a fost după cum am dorit, fiind-că eolectatorii au suferit batjocuri şi ocară din partea unora cari nu înţeleg ce

^însemnează ridicarea unui monu­ment spre amintirea unei eroine ca*e a murit în luptă pentru în-ifăptuirea României Mari.

Lista alăturată cu numele do­natorilor, vă rog. a'o publicaţi spre certificare.

Mulţumim cildwo* ; 1 - v • . . . ,

încercare de a face pace — Lloyd George şi Republicanii

Irlandezi au început ;

negocierile.

DUBL1X, 5 Dec. — Preotul Michael O'Flanagan, interimarul de preşedinte al organizaţiei Sinn Fein, a trimis următoarea tele­gramă premierului Lloyd George:

"D-fca ma ji informat că eşti dornic de a pune pace imediat, fără a aştepta »să sosiaseă Crăciu­nul. La 'fel şi Irlanda doreşte. Care este primul pas pe care do­riţi al 'propune?44

O înţelegere pe ziua Crăciunu­lui a fost sugerată de Roger X. Sweetman, un membru repuibli can irlandez din parliament, care a insistat ca să se folosiască de

prilejul cercetărilor făcute de co­misia muncitorilor englezi, ia fel a «se chema toţi irlandezii mii moderaţi şi a pune "pace'4.

E uu sentiment general. în cea anai mare parte suportat de in­fluenţa Wdesisiastică de a înrola toate elementele mai modorate, insă nu se aşteaptă nimeni* că fruntaşii republicani cu posiţii autorita-tive &ă fie satisfăcuţi cu propunerile guvernului englez. Fruntaşii repulblicani desmint zvonurile că ei au participat în aceste negociaţii.

Organele republicanilor «pun că măsurile de represiune sunt luate de Anglia rnumai ca să for­ţeze un 'compromis, şi insistă că irlandezii trebuie să resiste.

A

au sprijinit această colectă, care e o faptă frumoasă şi naţională din partea românilor din America. -In numele Societăţii "Dr. C.

Angeleseu". N. Toma, Preşedinte. P. Manaţie, Secretar I. In numele ideei, care as va

(înfăptui din darul Românilor din America, aducem cele anai vii mulţumiri donatorilor'acestui fond socotit de nobilă de toţi acei cari înţeleg însemnătatea ei.

* . . . , • . . • • * {.

CHURCHILL VA IN INDII

t ^

* ,II

v v

-•i i

AUJHABAD, Indiiile engleze, 5 Dec. — După cum scrie ziarul Poineer, Winston Spencer Char-chill este de a fi numit, vice-rege ai Indiilor.. D. Cîhurchidl este de present ministru de război ia SA* J binetul englez. v.

Baronul Chelmsford este kt presant vice-rege şi guvern or ghe­neral al Indiilor El a fost numit

^ In 19M»* • . <

. /'"î >1 H

¥$ • '•

, 4