vorba nr. 11

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 1 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 11

ANUL I

Numărul 11

12 Pagini

1 LEU

Lumea fuge de cuvinte, nimeni nu mai spune ce simte!

Odată cu venirea zilei de 8 Martie şi a primă-

verii, în fiecare zi să înflorească o floare în

viaţă dumneavoastră. Să aveți o primăvară

minunată. La Mulți Ani !

Vă urează Primăria

Orașului Geoagiu

Primar Vălean Ioan

An de an sărbătoarea de 8 Martie ne readuce speranța, optimismul, credința în mai bine și spor la toa-te. Din încleștarea frigului cu raze-

le soarelui , a întunericului cu lumina, învinge viața, învinge soarele, învinge PRIMAVARA.

Vă doresc o viață ca o primăvară!

Viceprimarul Municipiului Orăștie, ing. Dorin Ioan Popa

Conducerea Liceului Tehnologic Nicolaus Olahus din Orăștie

dorește tuturor doamne-lor o primăvară

frumoasă, plină de soare, cu sănătate

și multe realizări

Fie ca toate împlinirile frumoase, să-

nătatea și spiritul acestei zile să vă

însoțească pretutindeni. Și fie ca pri-

măvara să vă inunde sufletul!

ORGANIZATIA MUNICIPALĂ P.A.S

ORĂȘTIE

PREȘEDINTE TIMARIU

NICOLAE

8 Martie cu multe, multe

petale de fericire,

bucurie și dragoste.

Președinte Partidul Conservator,

TODEA CORNEL NICOLAE

Filiala Orăștie

MULTE ȘI BUNE

ÎMPLINIRI!

1,20 lei\plic

Școala Generală Dominic Stanca Orăștie

ROŞU MIRCEA-OVIDIU, director

vă

Nu avem directori sau şefi.

Redactor şef: Dan Orghici

Redactori: Mona Szucsik

Adrian-Iulian Secui

Sorin Szücsik

Colaboratori permanenţi:

Adriana Chira

Virgil Sabău

Caricaturist: Mihai Matei

Mircea Zdrenghea

Foto reporter : Călin Jorza

Rubrica sport: Dorin Stroia

Zona Geoagiu: Claudiu Simonati

Caseta redacţională

Reproducerea, materialelor

publicate în paginile săptămâna-

lului VORBA, se face doar cu

acordul redacţiei. Plagiatul intră

sub incidenţa legii.

Responsabilitatea asupra

conţinutului articolelor publicate

este asumată de autorii acestora.

Nu publicăm articole nesem-

nate, ilizibile sau atacuri directe

la persoane publice sau private.

Revenim cu precizarea: Nu

publicăm articole olograf (scrise

de mână), articole asupra cărora

redacţia trebuie să intervină (cu

greşeli gramaticale, scriere fără

diacritice şi altele asemănătoare).

Acordăm drept la replică dar cu

respectarea celor menţionate mai

sus.


ISSN 2286 – 0339

ISSN-L 2286 – 0339

Aici a cui este lepădarea?

Ne găsiţi pe şi pe mail, site, face-

book căutând „VORBA”

http://

saptamanalvorba.wordpress.com

http://vorbadeorastie.blogspot.ro/

https://www.facebook.com/

Vorba.Orastie

mail: [email protected]

Telefonic: Nu este public.

Talon de publicitate gratuită

NUMELE………………………………………………………………..

ADRESA………………………………………………………………...

PUBLICITATE…………………………………………………………

…………………………………………………………………………...

Taloanele pot fi trimise şi la adresa ELECTRONICĂ

[email protected]. Postarea reclamei, o săptămână.

Reclama dumneavoastră poate fi găsită şi online pe paginile noastre.

Decorări la Castelul Peleș Joi, 28 februa-rie 2013, Alteța Sa Regala Prin-cipesa Moșteni-toare Margareta, în prezența Al-tețelor Lor Re-gale Principele Radu și Princi-pele Nicolae ai

României au decorat mai multe personalități marcante din țară și străinătate. Astfel, Principesa Moștenitoare, în numele Majestății Sale Regelui, a conferit „Ordinul Coroana României în grad de Cavaler “, dom-nișoarei Liana Greavu, dlui. Cătălin Popescu, dlui. Sebastian Brinzas, dlui. Andrei Dimitriu, dlui. Dinu Zamfirescu, dnei. Catherine Sofianou, dlui. Andrei Pippidi, PS Episcop Sofronie, Maestrului Nicolae Licaret, dnei. Doina Uricariu, dnei. Danielle Nobs si ASS Principelui Wenceslas de Lobkowicz. In cadrul aceleiași ceremonii, Alteța Sa Regală a conferit decorația regală “Nihil Sine Deo“, Maestrului Victor Rebengiuc, dlui. dr. Raed Arafat, dlui. Michael Flaks, Maestrului Cristian Badea, dlui. Vladimir Zamfirescu, Alteța Sa Anne de Ligne si Marchizul Olivier de Trazegnies. Ceremonia a fost urmată de un concert ex-traordinar al Corului Regal, format din tineri talentați, studenți ai Facultății de Muzica din București. In cadrul ceremoniei de la Castelul Peleș, Corul Regal a primit Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principelui Radu. Biroul de presa al Casei Regale

Domnule Timaru Nicolae, președin-te al organizației P.A.S ORĂȘTIE

În primul rând nu-mi amintesc să vă fi permis să mă tutuiți, ca urmare eu mă adresez dumneavoas-tră respectuos așa cum am fost educat. Spre deosebire de alți politicieni locali, eu nu pot să fac diferența între omul Heiuș Lucian, politicianul Heiuș Lucian sau directorul Heiuș Lucian, sunt unul și aceiași persoană cu defectele și calitățile me-le, nu sunt un cameleon care să-și schimbe culoare în funcție de interes. Dumneavoastră cred că nu știți că s-a încheiat de opt luni campania electorală și din păcate, cred eu pentru Orăștie, nu eu am câștigat aceste alegeri. Chiar dacă am avut cel mai bun program electoral al acestei campanii. Ca urmare îmi pare penibil din partea dumneavoastră să pun în practică ce voi rea-liza dacă voi fi ales primar al municipiului Orăștie. Domnule Timaru Nicolae, nu mai mințiți! De când sunt eu director la Uzina Mecanică Orăștie nu s-a făcut nici o disponibilizare. Ce se întâmplă în acestă perioadă este o reașezare a salariilor angajaților, deoarece nu mi se părea corect ca muncitorii direct productivi să aibă salariul mai mic decât paznicii sau funcționarii. Astfel o nouă grilă de salarizare va fi aplicată începând cu luna Aprilie a acestui an, prin care se vor elimina inegalitățile existente și fie-care va fi plătit în funcție de munca pe care o pres-tează. Oare deranjează acest lucru? Ceea ce eu am realizat în câteva luni, de când sunt director la Uzina Mecanică Orăștie, lucruri ca-re dumneavoastră vi se par neimportante, puteau fi făcute și acum un an, și acum cinci ani sau și acum zece ani, dar nu au fost făcute. De ce oare? Știind că dumneavoastră aveți mult timp liber, timp pe care eu nu îl am, vă garantez ca încheiere căci este ultima dată când răspund la scrisorile dumneavoastră. Dacă doriți să obțineți la viitoarele alegeri un procent bun, cu respect vă dau un sfat: Lăsa-ți polemica prin intermediul presei și puneți-vă la muncă, astfel veți avea rezultate pe plan uman, pe plan profesional și bineînțeles pe plan po-litic.

Cu stimă, Heiuș Lucian

Față de precedenta, ultima săptămână s-a bucurat de evenimente mai puține, dar mai deosebite. Ea a înce-put ușor amuzant, ba, dacă n-am trăi vremurile acestea de austeritate, ar fi chiar înduioșător gestul aleșilor ca-re și-au votat fonduri pentru o deplasare. Scopul: mic dejun cu rugăciune. La... Seul! Tocmai acum când Pon-ta s-a dovedit atât de zgârcit cu fondurile către Parla-ment. Nu se precizează cum se va desfășura ceremo-nia, dacă întâi vor lua micul dejun împreună cu colegii din parlamentul sud-coreean și apoi se vor deplasa într-o biserică ortodoxă (O fi așa ceva în capitala Coreeii de Sud?) și, respectiv, la un templu budist sau invers. Nu am aflat nici poziția Bisericii Ortodoxe, care nu prea agreează manifestări ecumenice, decât atunci când le are sub control. Evenimentul care a dat sare și piper săptămânii a fost gâlceava văcarului cu satul. Mai exact, dl Ponta s-a su-părat pe Uniunea Europeană. Aflând că la reuniunea JAI din 7 martie ni se pregătește un refuz brutal la a intra în Nirvana Europei, adică în Shengen, onorabilul s-a burzuluit prin reprezentanții săi (miniștrii de inter-ne și externe), cum că, dacă ei, europenii, mai fac mof-turi și nu ne primesc, o să ne vedem și noi de alte tre-buri de pe agendă. Mofturi fiind pentru nemți și cei-lalți „mofturoși”: corupția și neregulile din justiția ro-mânească, mai exact protecția penalilor din guvern și parlament! Pentru cititorii noștri, intrarea în acordul Shengen înseamnă în primul rând libera circulație a persoanelor și mărfurilor în toate țările din UE, chestie la care Ro-mânia s-a obligat încă din 2007, odată cu intrarea în acest organism european. Iar pentru asta trebuia să res-pecte mai multe condiții, între care nerezolvate până acum au rămas, ați ghicit, corupția și protejarea „penalilor” după fusta imunităților parlamentare. Ca să nu mai vorbim de amenințarea de „șoricel” la adre-sa „elefantului” pe care a „chițăit-o” prim-ministrul nostru: vom folosi dreptul de veto! Iaca poznă! cum ar fi exclamat, minunându-se tare de așa tărășenie, Creangă. Cu alte cuvinte, necopții noștri guvernanți (aici l-am parafrazat pe dl Băsescu) au ajuns să declanșeze un adevărat război diplomatic în interiorul UE, ce are pre-tenții mai mari decât binevoiesc ei să îi acorde. Deși foarte uzată, nu-mi vine în minte altă comparație decât aceea cu copilul care se supără pe tovarășii săi de joacă, își ia mingea și pleacă. Se supără de parcă miliar-dele de euro, parțial nerambursabile, venite dinspre „elefant” n-ar conta defel în bugetul „șoricelului”. De altfel, Ponta a avut de unde învăța chestia cu burzulu-iala: în urmă cu vreo doi ani și Băsescu s-a stropșit la olandezi, (Olanda fiind primul investitor la noi!), care se încăpățânau să nu treacă cu vederea scăpările româ-nești din aria corupției și pe care i-a amenințat cu... blocarea exportului de flori în România! Poate aducân-du-și aminte de propria gafă, Băsescu l-a lăudat pe Ponta că a revenit (seara) asupra declarațiilor atât de belicoase și iresponsabile date dimineața. Adică le-a „nuanțat”, cum se spune acum când un politician, du-pă ce dă cu bâta în baltă, se străduiește să „dreagă bu-suiocul”. Cert este că amânarea intrării României în Shengen înseamnă pur și simplu victoria penalilor! Lor nu le pasă de România! Lor le convine o justiție coruptă, ne-reformată, influențabilă politic! Desigur că nu putem ignora nici faptul că și politicie-nii germani, după modelul maghiar cu steagurile secu-ilor, simt adierea campaniei electorale și sunt în căuta-re de subiecte populiste, cum ar fi stoparea migrației din România și Bulgaria, în special a romilor, fenomen ce dă fiori reci oricărui alegător. Lelea de la Orăștie

Căutăm: agenți pentru recla-

mă, distribuitori presă, oferim

comision. Informații la tel.: 0744297129

Răspuns scrisoare Vorba, Lerinţi Nicolae – 08.02.2013

Urmare a scrisorii dumneavoastră publicată în ziarul Vorba, vă comunicăm că retrocedarea unui imobil (teren sau construcție) se face în baza unei cereri adresate de fostul proprietar Primăria Muni-cipiului Orăștie la care se anexează actele dovedi-toare ale dreptului de proprietate. În urma analizei dosarului care conține actele arătate I se va da un răspuns petiționarului, con-form situației existente. În consecință, vă rugăm să depuneți o solicita-re în acest sens la care să se anexeze actele cores-punzătoare. P.S. Vă comunicăm de asemenea că în prezent acest cimitir nu este administrat de către primăria Municipiului Orăștie şi nici nu știm cine îl adminis-trează.

Precizare: „Semnatarii articolelor din această rubrică îşi asumă întreaga responsabilitate asupra materialului transmis, noi nu inter-venim asupra textelor trimise. Conform dreptului la liberă exprimare şi a legii presei, acordăm dreptul la replică tuturor. Nu publicăm articole ce conţin atacuri directe la persoană!” Notă: nu corectez articole din acest grupaj! Redactor şef!

Guvernul Ponta a renunţat, oficial, la soli-citarea unui vot pentru aderarea la Schengen şi a plasat acest obiectiv pe un plan secun-dar, ceea ce lasă Uniunea Europeană fără pârghii pentru a impune reforme în Justiţie. România nu va solicita în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 7 şi 8 martie ca subiectul aderării la spaţiul Schengen să fie supus la vot, a anunţat, ieri, premierul Victor Ponta. De asemenea, Guvernul a renunţat să mai facă din aderarea la Schengen o priorita-te. Mesajul lui Ponta a fost, justificat, la nivel oficial, de intenţia Germaniei de a-şi folosi dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei. „Când se va putea lua decizia po-litică de către Germania sau de alte state o vom saluta, până atunci ne concentrăm la alte lucruri foarte importante dacă nu mai impor-tante“, a concluzionat Ponta. Redactor şef!

Vând apartament situat pe Str. Pricazului Bl.

36 Etaj 3. Compus din 2 camere, cămară, baie,

complet izolat cu CT. Preț 58.000 lei

Informații la tel.: 0747.322.067

………………………………………………..

Caut apartament cu 2 camere de închiriat pe

termen lung.

Informații la tel.: 0737.820795

E-mail: [email protected]

………………………………………………..

Vând chitară nouă, cu husă, stare excelentă,

fabricată la Reghin. Preț: 250 lei.

Informații la tel.: 0747.109.124 .


Consiliului local al municipiului Orăştie a fost convocat pentru data de joi, 28 februarie 2013, ora 14 în sala de şedinţe a Consiliului local Orăştie, cu

următoarea ORDINE DE ZI :

1.Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetu-lui împrumuturilor externe şi interne al municipiu-lui Orăştie pe anul 2013 - comisia economică. 2.Proiect de hotărâre privind aprobarea Regula-mentului de organizare şi desfăşurare a evaluării anuale a managementului Casei de Cultură "Alexandru Grozuţă" Orăştie 3.Proiect de hotărâre privind aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu – „Hotel şi extindere spaţii de alimentaţie publică” în Orăştie, str.Codrului, nr.1 4.Proiect de hotărâre privind modificarea organi-gramei şi statului de funcţii ale Serviciului Public de Asistenţă Socială 5.Proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr.99/2009 referitoare la aprobarea de taxe speciale şi contribuţii lunare pentru unele servicii prestate de Serviciul Public de Asistenţă Socială Orăştie 6.Proiect de hotărâre privind aprobarea regula-mentului de organizare şi funcţionare al Creşei Municipale din cadrul Serviciului Public de Asis-tenţă Socială Orăştie 7.Proiect de hotărâre privind unele măsuri referi-toare la incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor din municipiul Orăştie 8.Proiect de hotărâre privind aprobarea casării unor mijloace fixe aflate în administrarea Colegiu-lui Naţional „A.Vlaicu” Orăştie, Liceului Tehnolo-gic „N.Olahus” Orăştie şi Şcolii Gimnaziale „D.Stanca” Orăştie – comisia economică, comisia

pentru învăţământ, sănătate, sport, cultură şi culte. 9.Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de încheiere a execuţiei bugetare pe anul 2012 al Regiei Publice Locale Ocolul Silvic ”Valea Orăştiei 10.Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetu-lui de venituri şi cheltuieli al Regiei Publice Locale Ocolul Silvic „Valea Orăştiei” pe anul 2013 11.Proiect de hotărâre privind aprobarea concesio-nării directe a unui teren situat în Orăştie, str.Unirii, nr.78 D 12.Proiect de hotărâre privind aprobarea rapor-tului de evaluare şi a vânzării unui teren intravi-lan situat în Orăştie, str.Horea, nr.68 13.Proiect de hotărâre privind aprobarea închiri-erii prin licitaţie publică a unui spaţiu situat în Orăştie, str.N.Bălcescu, nr.16 cu destinaţia de sediu 14.Proiect de hotărâre privind aprobarea atribui-rii în folosinţă gratuită a unui spaţiu în Orăştie, str.O.Goga, nr.25 către Asociaţia Umanitară „Renaître România” 15.Proiect de hotărâre privind aprobarea prelun-girii contractelor de închiriere şi a metodologiei de calcul a chiriei lunare a locuinţelor A.N.L din mu-nicipiul Orăştie pentru titularii de contracte de în-chiriere care împlinesc vârsta de 35 ani, conform Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe 16.Proiect de hotărâre privind aprobarea Planu-lui de lucrări de interes local prestate de persoane-le care beneficiază de venitul minim garantat 17.Proiect de hotărâre privind aprobarea decon-tării navetei cadrelor didactice din cadrul Colegiu-lui Naţional „A.Vlaicu” Orăştie, Liceului Tehnolo-gic „N.Olahus” Orăştie, Şcolii Gimnaziale „D.Stanca” Orăştie şi Grădiniţei cu Program Nor-

mal nr.1 Orăştie 18.Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la HCL nr.99/2007 referitoare la aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în municipiul Orăştie – comisia pentru servicii şi comerţ. 19.Proiect de hotărâre privind darea unui acord de principiu pentru scoaterea din fondul forestier a unei suprafeţe de teren aflată în proprietatea muni-cipiului Orăştie şi în administrarea Regiei Publice Locale „Valea Orăştiei” în vederea realizării in-vestiţiei „Amenajare hidroenergetică Sibişel (Microhidrocentrală Sibişel)” Suplimentar 20. Proiect de hotărâre privind regu-lamentul de organizare și funcționare al complexu-lui de servicii pentru vârstnici Orăștie. Președinte de ședință fiind dl. PAŞCA IOAN Au fost votate favorabil 19 din cele 20 de puncte, punctul 19 privind acord de principiu pentru scoa-terea din fondul forestier a unei suprafețe de teren pentru: „Amenajare hidroenergetică Sibişel (Microhidrocentrală Sibişel)” a fost votat ca nefa-vorabil și retrimis petiționarului pentru a aduce mai multe date care să sprijine demersul său. Con-siliul Local Orăștie considerând insuficientă argu-mentarea acestuia În încheiere consilierii au mediat conflictul pri-vind încheierea contractului de furnizarea de apă între SC Activitatea Goscom Orăștie și SC AQUA ENERG SRL Simeria. Menționat fiind că SC AQUA ENERG SRL Simeria are un aviz de cuplare la re-țea încă din 03.02.2011, iar hidrocentrala a cărei be-neficiar este acel contract funcționează de aproape un an, cu toate acestea SC Activitatea Goscom Orăștie nu a încheiat nici azi 05.03.2013 contractul solicitat și care era obligat să-l încheie acel contract după prevederile legale. Dan Orghici

Știri din Județ Hunedorenii au liber pe pi-

aţa muncii din UE, înce-pând de anul viitor

Cu o serie de ţări care au în prezent restricţii pentru muncitorii români şi bulgari, reprezentanţii Comisiei Eu-ropene au dat asigurări că locuitorii din cele două state vor avea undă verde să muncească în statele membre, începând de anul viitor. Anunţul a fost făcut la reuniunea Consiliului Ocu-pare, Politică Socială, Sănătate şi Afacerile Consu-matorului, de la Bruxelles. De tot şi pentru totdeauna. „În comunicarea cu privire la restricţiile de acces pe pieţele muncii din unele state membre pentru lucrătorii români şi bulgari, Comisia a asigurat că acestea se vor încheia în mod irevocabil în data de 31 decembrie 2013”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii. În cadrul reuniunii, Consiliul a adoptat o reco-mandare care presupune crearea unei garanţii pentru tineri, prin care se doreşte implementarea unor măsuri care să ducă la reducerea numărului de şomeri în rândul categoriei sociale menţionate. Discuţiile au vizat şi identificarea unor instrumen-te pentru combaterea muncii „la negru” şi pro-tecţia drepturilor muncitorilor români peste hota-re. Hannelore Acarnulesei http://hunedoaramea.ro/

Tot mai mulți copii abandonează școala Inspectorii şcolari din judeţul Hunedoara au întocmit un raport referitor la abandonul şcolar în 2011-2012 şi riscurile pentru anul şcolar în curs. Situaţia este îngrijo-rătoare, iar cazurile diverse. Totuşi, stăm mai bine de-cât în anul precedent. Chiar şi aşa peste 1.000 de elevi aflaţi în categoria de risc au rămas repetenţi în anul 2011-2012, dintre care aproape 100 pentru a doua oară. Ce se întâmplă în prezent? În primele două luni ale anului şcolar 2012-2013, la ca-re se referă raportul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, 160 de elevi aflaţi în riscul de a abandona şcoala nu au trecut deloc prin clasă. Pe de altă parte, aproape 300 de tineri au strâns, în această perioadă, peste 40 de absenţe nemotivate. Referitor la elevii în risc, care nu au dat pe la ore, cei mai mulţi sunt în clasa a IX-a, majoritatea fete. În rân-dul celor cu peste 40 de absenţe, băieţii sunt „campioni” (159 de elevi).

Spitalul din Orăștie prins în tăvălugul datoriilor

Spre jumătatea lunii trecute scriam despre problemele Spitalului Municipal Orăștie, menți-onând atunci lipsa banilor și posibila acutizare a actualelor probleme. La nivel de unitate spita-licească, nu s-a reușit corectarea structurii de personal moștenite în care personalul non-medical – e drept, prost plătit – are o pondere foarte mare. Sistemul spitalicesc este încă extrem de rigid, în ciuda faptului că finanțarea se face în formu-la plată-per-servicii. Urgența numărul unu la nivel de unitate este totdeauna acoperirea sala-riilor. Spitalul Municipal Orăștie, cu circa 36.000 lei "Am avut, la sfârșitul anului trecut, trei spi-tale cu arierate, respectiv Spitalului Municipal Vulcan, cu datorii de aproximativ 900.000 lei, Spitalul Orășenesc Hațeg, cu peste 440.000 lei si Spitalul Municipal Orăștie, cu circa 36.000 lei, declară Lăcrămioara Uibariu, director relații contractuale în cadrul CJAS Hunedoara. Primarul municipiului Orăștie, domnul Ovidiu Bălan declara pentru Radio Color: „Este o situație de criză din care trebuie să ie-șim, spitalul are până la acestă dată datorii de peste zece miliarde lei vechi, are arierate de trei miliarde șapte sute și până la sfârșitul lui martie vor fi opt miliarde jumătate, bani care trebuie puși jos, dacă nu ne vor fi blocate conturile. Nu suntem la momentul în care se căută vi-novați, acum trebuie să găsim soluții”. Deși am fost la Spitalul municipal pentru a cere detalii am fost amânați pe altă dată spu-nându-ni-se: „nu este momentul”. Vom reveni!

Cercul de Literatură al elevilor A luat ființă Cercul de Literatură al elevilor talen-tați la limba română din municipiul Orăștie. La început se va lucra cu elevii claselor VII-XII, pe parcurs se întrevede posibilitatea înființării unei gru-pe din clasele II , VI. Cercul de Literatură funcționea-ză sub egida filialei 43 Orăștie, a Societății „Limba noastră cea Română” și va fi condus de către domnul prof. Nicolae Cătăniciu. Se preconizează editarea unei reviste școlare a ele-vilor ce fac parte din acest cerc. În viitor domnul N.Cătăniciu a cerut și aportul ma-estrului în artă plastică A.Nedel, care va crea un curs al elevilor pentru ilustrarea materialelor literare. Cercul își va ține ședințele la Școala Aurel Vlad, iar acestea vor fi bilunare. Ne precizează domnul prof. Miron Simedrea, pre-ședintele filialei 43 Orăștie, a Societății „Limba noas-tră cea Română”.

Olimpici Orăștiei Olimpiada de matematică faza județeană se va des-fășura sâmbătă 9 martie la Colegiul Național Aurel Vlaicu din Orăștie. Dorim mult succes participanților. Trebuie consemnat că la celelalte materii, la care s-au desfășurat, școlile din Orăștie au mai mulți fina-liști. La Informatică Igna Ionel din clasa a 7-a și Vlad Șendroiu din clasa a 10-a. La limba Română, a doua oară, în finalele pe țară Ana Maria Fredeș , mai vechea mea cunoștință. La religie Orăștia o să fie reprezentată de doi elevi. Au mai fost o mulțime de premii doi și trei, menți-uni, dar despre toate promitem să vorbim pe larg într-un număr viitor. Merituoși sunt toți cei ce au participat, pentru aceea săptămânalul Vorba îi felicită, dorindu-le succese multe și spor la învățătură, ne bucurăm alături de voi și suntem mândri cu voi!

Astăzi săptămânalul Vorba voia să

vă prezinte: Liceului Tehnologic Nicolaus

Olahus din Orăștie Din motive independente de noi nu am reușit, poate pe viitor vom avea mai mult succes la conduce-

rea acestei instituții de Învățământ Orăștian!


Decalogul Chomsky strategiile diversiunii Avram Noam Chomsky (n. 1924) este un reputat lingvist american, profesor emerit la Massachusetts Institute of Tec-hnology (MIT). În afara mediilor academice, Chomsky este mult mai cunos-cut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică, îndeosebi în ceea ce priveşte critica vitriolantă la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar şi a gu-vernelor altor mari puteri. Drept care este conside-rat şi o personalitate marcantă a stângii politice din Statele Unite. Noam Chomsky a identificat şi a explicat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, regulile de bază ale manipulării pe care se bazează puterea politică în criza de legimitate şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele au fost sintetizate în ceea ce poate fi numit "Decalogul Chomsky".

Decalogul Chomsky 1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate. Pentru aceasta: Să distragi permanent atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subi-ecte minore, dar cu mare impact emoţional. 2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii. Pentru aceasta: Inventează false ameninţări, ori creează probleme grave, care îngrijorează real şi angajează opinia publică, iar apoi oferă soluţiile. Un exemplu: Favorizează insecuritatea cetăţenilor, apoi guvernarea providenţială salvează naţiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, cu

preţul limitării propriilor libertăţi democratice. 3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău. Pentru aceasta: Mecanismele propagandei "albe" (oficială, integral asumată de guvern), "gri" (parţial asumată) şi "negre" (niciodată asuma-tă) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permamenţă preocupat pentru ameliorarea con-diţiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile anti-populare dure se vor aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine suportabil dacă e adminis-trat în porţii anuale, conform unui program anunţat. 4. Poporul trebuie să creadă că şi ceea ce guver-nele îi pregătesc spre a trai mai rău este tot pentru binele său. Pentru aceasta: Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din vii-tor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, da-că e prevenit şi amânat. 5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte. Pentru aceasta: Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire superficială, naivă şi cu predispoziţie la intoxicări informaţionale. 6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematize-ze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor. Pentru aceasta: Să faci tot timpul apel la senti-mente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să în-curajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manipulat. 7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe timpul şi să-l demotiveze în atinge-rea unor idealuri superioare.

Pentru aceasta: Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tine cetăţenii în ignoranţă şi a manipula opiniile colecti-ve după bunul-plac. 8. Poporul nu trebuie să aiba acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă. Pentru aceasta: Să încurajezi financiar acele mij-loace de comunicare în masă care îndobitocesc pu-blicul şi îl ţin legat de emisiuni şi seriale vulgare, ce trag inteligenţa în jos. 9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul tur-mei. Pentru aceasta: Să stimulezi sentimentul indivi-dual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoa-nele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin o turmă şi sunt uşor de controlat. 10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare. Pentru aceasta: Să apelezi la toate cuceririle şti-inţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psiho-logia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, as-tfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strate-giile statale de manipulare.

GRUPUL CORAL EPIFANIA, VA PARTICIPA LA FESTIVALUL „MUSICA SACRA BRATISLAVA”

În cardul Ligii Tinerilor Creştini Or-todocşi – Filiala Orăştie (preşedinte, pr. diac. Alexandru Oltean) şi sub oblădui-rea Protopopiatului Ortodox Român Orăştie, fiinţează Grupul coral bărbătesc Epifania. Continuatoare a fostului grup Anastasis, formaţia condusă acum de masterandul Ioan-Marius Popa – nepo-tul regretatului muzician Ioan Popa – este alcătuită acum din tinerii: Alexan-dru Oltean, Radu Olaru, Sebastian Stan, Dan Ţambă, Ionuţ Cândea şi, desigur, liderul amintit.

Recent, grupului i s-a ivit şansa să participe la Festivalul Internaţional „Musica Sacra Bratislava”, care se va desfăşura în capitala Slovaciei, în peri-oada 25-27 iunie 2013. Deocamdată, problema este, desigur, cea a banilor. Ca prim pas, prin grija părintelui protopop Narcis Terchet, a fost achitată taxa de înscriere. O altă problemă, cu siguranţă mai uşor de rezolvat, va fi înlocuirea din for-maţie a lui Ionuţ Cândea, care va fi atunci în plin Bacalaureat (succes, Ionuţ!). Însă pentru Ioan-Marius Popa provocările nu se opresc aici, corul Arhan-ghelii al Parohiei I (Catedrala), pe care îl conduce, are de ales să participe, în toamnă, la Festivalul „Varsovia Cantat”, în octombrie, sau la Festivalul Muzi-cii de Crăciun „Petr Eben” de la Praga, în noiembrie. Probabil, va fi aleasă prima variantă. Ilie Coman

INCĂ UN PAS PENTRU JUDEŢ Duminică 3 martie 2013, a avut loc Adunarea Generală a PARTIDULUI ALIANŢA SOCIALISTĂ, organizația Orăștie. La această ședință a participat şi președintele organizației Județene a PAS-ului, dl. Dinu Mihai. Ședința a fost deschisă de către președintele organi-zației PAS Orăștie, dl. Tima-riu Nicolae, care a adus la cunoștința membrilor că în această ședință va avea loc constituirea organizației PAS Geoagiu precizând că aces-ta va fi un nou început al

“primăverii socialiste” în municipiul Orăștie precum şi în județul Hunedoara. Totodată dl. Timariu Nicolae a făcut un scurt istoric al organizației Orăștie, care în urmă cu doi ani “era sublim şi lipsea cu desăvârșire” însă, după eforturile personale cumulate cu cele ale membrilor existenți şi a celor noi veniți şi cu sprijinul organizației județene, a ajuns astăzi să poată spune că a trecut de prima sută de membri. Dezideratul principal al perioadei trecute precum şi a celei de viitor este şi va fi CREŞTEREA COMBATIVITĂŢII partidului, i prin a-l face cât mai cunoscut, prin activitățile şi acțiunile sale, în rândul cetățenilor acestui municipiu, a județului şi a întregii țări. Se are în vedere creșterea numărului de organizații, în localitățile din jurul municipiului Orăștie, dar şi pe întreg teritoriul județului, având spriji-nul conducerii județene de partid. Prin constituirea organizației Geoagiu se realizează primul pas in sprijinul acestui dezide-rat, având in vedere ca in aceasta localitate exista 11 membrii cu domiciliul pe raza orașului, având ca obiectiv atragerea de noi membri in vederea constituirii unei noi organizații si pe raza comunei Balsa . In viitorul apropiat se are in vedere constituirea organizațiilor Beriu si Orăștioara, urmând a se avea in vedere mărirea numărului de membri la Rapoltu pentru a putea constitui si aco-lo o organizație, găsirea simpatizanților si primirea de noi membri la Mărtinești si Turdaș, tot in aceeași idee. In continuare dl. Timariu Nicolae, propune pentru funcția de președinte a organizației PAS Geoagiu, pe dl. Popa Sorin, cunoscut ca fiind un om pe care te poți baza, care a partici-pat prin acțiunile sale la viaţă de partid, a susținut și găsit noi membri, cu înclinare clară spre politica de stânga. Propunerea a fost votată în unanimitate iar la propunerea președin-telui nou ales, a fost ales și vicepreședintele acestei organizații, în persoana scriitorului Clau-diu Șimonați, cunoscut cititorilor de carte, precum și a tuturor cetățenilor, tot prin vot una-nim. În continuarea ședinței a luat cuvântul dl. Dinu Mihai președintele organizației județene a PAS, care a început prin a felicita noua organizație și conducerea nou aleasă, asigurând-i de sprijinul său personal precum și al partidului. A atras atenția că trebuie întărita organizația prin atragerea de noi membri, precum și prin organizarea de activităţi și acțiuni menite să facă cât mai cunoscut acest partid, mai ales că se apropie alegerile Euro Parlamentare și Pre-zidențiale. A indicat ca toți membri de partid, indiferent de locul în care își desfășoară activi-tatea, să ia atitudine asupra neregulilor celor aflați la putere, asupra abuzurilor făcute de către aceștia, în așa fel încât să fie obligați să-și respecte promisiunile electorale. De asemenea, prin acțiunile și activitățile viitoare, prin folosirea în măsură cât mai mare a mijloacelor media, ziare, televiziuni, trebuie făcut cât mai cunoscut și mai popular acest par-tid, căci reprezintă problemele majorității cetățenilor. Trebuie luată atitudine împotriva des-ființării în continuare a ceea ce a mai rămas din industria țării, întreprinse măsuri de creare de noi locuri de muncă, eliminarea fraudelor și abuzurilor, atât politice cât și de altă natură. Prin activitatea următoare să acorde o mai mare importanță întineririi rândurilor membrilor de partid, prin atragerea de cât mai mulți tineri, să nu fie uitată nici mișcarea feministă, sa se aibă în vedere înființarea organizațiilor de femei în toate organizațiile municipale, orășe-nești, comunale, având ca prim obiectiv promovarea femeii în funcții de conducere și impli-carea lor, în măsură cât mai mare în viitoarele activităţi. Anul 2012 a fost un an bogat în activitatea politica, prin participarea la vot. Deşi au fost încălcate multe dintre prevederile Legii Electorale, partidul întâmpinând multe greutăți din acest motiv, să nu se uite că nici financiar nu s-a stat atât de bine ca alte partide, totuși orga-nizația PAS a județului Hunedoara se poate mândri cu cel mai bun nivel a reprezentării prin numărul de candidați, la toate nivelurile, precum şi la numărul de voturi obținute, faţă de tot restul tarii. Din totalul de 2331 voturi la nivel național, pentru Camera Deputaților orga-nizația PAS Hunedoara a obținut 1200 de voturi, adică un procent de 61.73%. Din totalul de

2171 voturi obținute la nivel național, pentru Senatori, organizația PAS a județului Hune-doara a obținut 1124, adică un procent de 52.97%. Dacă toate județele tarii ar fi obținut măcar atât cât județul Hunedoara, acest partid ar fi obținut cota de 2% necesară reprezentării în Parlamentul României. În timp ce candidații altor partide au primit de la guvernul României 55.000 euro, pentru campanile electorale, candidații PAS, nu au beneficiat de acest sprijin. Pe viitor trebuie avut în vedere atragerea de fonduri, din cotizații, din acțiuni proprii şi sponso-rizări, pentru ca să se poată ținti către acest prag de 2%. Ar fi bine ca pe viitor, conducerea acestui partid sa revină județului Hunedoara, pentru a impulsiona activitatea organizațiilor celorlalte organizații județene. Organizația județeană PAS Hunedoara are cele mai multe organizații pe teritoriul județului, cei mai mulți membri la nivel de tara, cei mai mulți candi-dați, deci se poate spune că este cel mai de stânga județ din tara. Să nu se uite faptul că noua orientare politică europeană este de stânga, în tari precum Elveția dovedindu-se că este cea mai bună pentru nivelul de trai al oamenilor. Strategia partidului pentru etapa următoare este de a atrage cât mai mulți tineri, de a im-pulsiona activitatea feministă a partidului, de a căuta şi identifica femei potente politic, în vederea promovării lor ca viitori candidați la nivel local şi central, dezvoltarea mediului de

afaceri în așa fel încât să se creeze cât mai multe locuri de muncă, inițierea şi dezvoltarea acțiunilor împotri-va distrugerii industriei rămase, a păstrării resurselor noastre naturale, depistării cazurilor sociale şi iniție-rea de măsuri pentru rezolvarea lor. Cea mai mare preocupare a organizațiilor județene, municipale, comunale, trebuie să aibă în vedere alege-rile ce vor urma celor Euro Parlamentare precum şi pentru a obține cel puțin 1000 de mandate în Consilii-le Locale, 100 de primari, cel puțin 3 președinți ai Consiliilor Județene, obținerea unui procent de cel puțin 5% în vederea intrării în Parlamentul României. RoMaDO

Atinge Viitorul! De mai bine de 2 ani îmi doresc ceva foarte, foarte tare. Să pot lucra pe un touchscreen. Destul de banal, ar spune multă lume având în vedere puzderia de gadget-uri cu touchscreen. Dar nu vorbesc de smartphone sau de tabletă. Vreau să joc în liga mare. Vreau un display de 42 de inchi cel puțin, ca să mă pot juca liniștit la proiectele mele video sau audio, la fel ca Tom Cruise în Mi-nority Report. Tare film, fain concept. Facând o căutare rapidă pe Google, dau de câteva soluții:

1. Monitor Touch 42 inch – preț 7115,32 lei (pcgarage.ro). Totul de-a gata dar nu prea văd soluția ideală de a-mi vinde mașina pentru un ecran. Sau poate există totuși șansa de 1 la un mili-on să îți convingi ne-vasta... 2. Kit Touchscreen Infraroșu 42 inch – aproximativ 600$

(ebay.com). Foarte tare chestia asta. Practic o ramă de monitor cu senzori in-fraroșu și conectare USB. Din câte am văzut pe Youtube, se mișcă foarte fru-mos. Se montează foarte ușor pe orice monitor transformându-l instant într-un dispozitiv touchscreen. O alternativă mai puțin costisitoare, dar se poate și mai bine... 3. Kinect pentru Win-dows – 999 lei (emag.ro). Un succes neașteptat de mare a avut acest acceso-riu pentru consola Xbox360. Să te poți juca fără manete doar flendu-rându-te în fața monito-rului e un mare progres. Am rămas puțin dezamă-git de versiunea pentru Windows. Destul de limi-

tat în implementarea gesturi-lor către programele de Win-dows. Recunosc, merge de minune în Windows Media Center sau XBMC, dar vreau mai mult de la jucăria asta, nu doar o simplă telecoman-dă fără butoane. Cam astea sunt alternati-vele dacă ai vrea să se uite prietenii tăi ca vițelul la poar-ta nouă atunci când lucrezi la un proiect pe ditamai ecra-nul...cu degetul. Și știți că nu mă pot abține până nu vă dezvălui te miri ce chestie ciudată ce va apărea în minunata lume a gadget-urilor. De data asta am găsit 2 chestii foarte tari. LEAP MOTION CONTROLLER. Numai denumirea te face să ți-l dorești. O chestie mică, de mărimea unui stick de memorie, pe care îl conectezi la USB și gata! Devine cel mai sensibil dispozitiv de gesturi pe care îl poți avea. Pe site-ul lor, leapmotion.com, scrie că: „nu este un dispozitiv obișnuit pen-tru jocuri. Este de 200 de ori mai precis în detectarea mișcării decât orice al-ternativă de pe piață. Îți poate urmări mișcarea individuală a degetelor până la a suta parte dintr-un milimetru.” Uau! În special pentru că am nevoie de portabilitate, jucărioara asta e chiar bineve-nită. Dacă îl vrei neapărat îl poți precomanda direct de pe pagina lor. Costă 79.99$. Pentru americani. Până la noi în țară costă 111.18$, la care mai adaugi TVA plus te miri ce taxe vamale. Încep să pun bani deoparte... MYO – dezlănțuie Jedi-ul din tine! Un slogan care pe mine efectuv m-a șo-cat. Băieții ăștia sunt dați naibii! Au făcut o brățară, care monitorizează acti-vitatea musculară transformând toate gesturile tale din degete și mână, în comenzi pentru calculator. Posibilitățile sunt nelimitate. De la simpla utiliza-re a mouse-ului, până la jocuri, aplicații militare sau medicale. Și acesta se poate precomanda pe pagina lor, getmyo.com. Costă 149$. Din nou vă rog să luați în calcul faptul că sunteți în România, deci prețul final e mult mai mare decât atât. Până una alta, bătrânul mouse, rămâne șoricelul de bază, permanent la datorie atunci când am nevoie de ajutor în proiectele mele. Deocamdată...

Spor la butonat, clicăit… Numai bine. Sorin Szucsik


Foarte scurtă istorie a calculatoarelor așa cum am văzut-o eu

Eram doar un copil când am auzit prima dată de conceptul de computer. La televizor am auzit și văzut. Posi-bil să nu fi fost o emisi-une de știință ci un film SF. Oricum era clasica imagine în care un mo-nitor, destul de mono-crom și primitiv, era legat la o cutie imensă cât un perete, plină de beculețe care clipeau intermitent, pe lângă

care se agitau niște indivizi pletoși, mustăcioși și foarte importanți. Acuma daca stau sa mă gândesc, dacă era cu beculețe care clipeau, musai să fi fost un film SF... În fine, nu-mi mai amintesc precis. Pe la sfârșitul anilor '80 am văzut primul calculator compatibil Sinclair Spectrum. Din Basic nu am înțeles mare lucru, dar apoi pe ecranul televizo-rului a apărut o bilă care ricoșa din două linii care alunecau pe verticală în stânga și dreapta ecranului. Tocmai am avut primul contact cu Pong, unul dintre primele primul jocuri. Anul 1990 a adus primele reclame românești postdecembriste printre care și cea la Felix PC produs de ICE Felix. Expresia "V-am prins vrăjitoarelor!" a rămas lipită de memoria telespectatorilor acelor vremuri și a intrat în folclo-rul popular. În '92 am devenit unul dintre fericiții posesori ai unui CIP03. Avea un pro-cesor MN80 (clonă est-europeană a procesorului Z80-A) funcționând la 3,5 MHz și 64 KB de RAM. Memorie video avea rezervată 8K iar ca display folo-seam un televizor normal pe care aveam o rezoluție de 192 x 256 pixeli cu 16 culori. Da, asta era nVidia GeForce 690GTX-ul de acuma două decenii. Pro-

gramele se stocau pe casetă audio, prin intermediul unui casetofon conectat la calculator. Citind rândurile astea generația iTunes & mp3 cred că-și în-cruntă sprâncenele și se întreabă ce-i aia o casetă audio. În '94 a apărut la liceul "Aurel Vlaicu" primul calculator compatibil IBM/PC colocvial denumit 386, primul PC cu procesor Intel 80386 și astronomica cantitate de 2MB memorie RAM. Gama de programe și jocuri a crescut în mod exponențial. Lemmings, Monkey Island, Prince of Persia și Leisure Suit Larry făceau furori printre gameri (de fapt, pe atunci nici nu exista cuvântul "gamer"). Auzeam denumiri noi de programe: Norton Commander (cel mai folosit manager de fișiere pe vremea aia, de la el se inspira Total Commander-ul), Norton Disk Doctor (da, pe atunci cuvântul "Norton" era mai des întâlnit decât "Windows") și... Windows. Da, un Windows 3.1 tânăr ca un adolescent plin de coșuri, ambiție și dorință de afirmare. În vara lui '96 aveam deja 486-le meu. Fără unitate optică sau placă de su-net, care erau destul de scumpe pe-atunci. De legătură la internet nici nu pu-tea fi vorba, aceasta exista doar in centrele universitare. Fără să-mi dau sea-ma am intrat în epoca Windows 95, iar o dată cu Windows 95 au apărut tim-pii de așteptare la pornirea/încărcarea programelor. Cursorul cu mica clepsi-dră învârtindu-se sau programele care "sacadează" au ajuns obsesiile calcula-toriștilor. Aici a început o foame după capacitate cât mai mare de memorie RAM, sau procesoare de generație cât mai nouă, care nu a încetat nici în pre-zent. Tăvălugul Microsoft a călcat în picioare și a nivelat aproape totul din pei-sajul software, toți s-au chircit, s-au uscat și au dispărut sub umbra amenință-toare a ferestrei din Redmond. Așa au dispărut sisteme de operare promiță-toare ca OS2 Warp 4 (IBM) sau BeOS (Be Inc.). Și Apple cu al lor MacOS ar fost cât pe ce să dispară dacă nu ar fi avut cineva magistrala idee să-l aducă înapoi pe Steve Jobs. Peste vreo 10 ani cred că o să mă uit la viitoarele gadget-uri care o sa ne invadeze ca și țața Floarea la un iPad 3, mă voi scărpina în cap în timp ce mă voi întreba cu ce mănâncă. Iar atunci o să-mi amintesc cu nostalgie vremurile când calculatorul era format dintr-o cutie, o tastatură și un monitor, iar la pornire te întâmpina cu mesajul scris cu litere albe pe un fond negru: Starting MS-DOS... C: IT-istu’ de servici

Materiale construcţii Str. Pricazului CT 1

Str. N. Bălcescu nr. 11

Construiţi, reparaţi - vă suntem alături!

Telefon: 0740.020.305

PRELMEC S.A.ORĂȘTIE PLATFORMA industrială MECANICA ORĂȘTIE

Angajează muncitori calificaţi în următoarele meserii: Sudori electrici COR 721203 Lăcătuşi mecanici COR 721400 Depunerea cererilor de angajare, a CV-urilor şi pentru relaţii

suplimentare la sediul firmei din Orăştie; Str. N. Titulescu nr. 60 de luni până vineri între orele 07-15 sau la telefon 0254241040

Calculatorul CIP03. Procesor MMN-80 (Clonă est-europeană a procesorului Z80-A), 3.5469 MHz. Tastatură cu 40 de taste. RAM

Jesii Filip Deoarece şi arta este parte integrantă a vieții de zi cu zi a orăștienilor, pentru a cinsti cum se cuvi-ne ziua de 8 Martie, Ziua internațională a femei, am ales o doamnă, un artist și un medic. Toate trei sub același nume Georgeta Filip.

Biografie: Se naște în localitatea Făgăraș din județul Bra-șov, 10 septembrie 1965. Urmează școala primară și liceul la Liceul Teore-tic Aurel Vlaicu din Orăștie Termină Institutul de medicină și farmaceutică de la Cluj-Napoca 1982

1984 se căsătorește ca timpul și căsnicia să o răsplătească cu doi copii. Se stabilește la Orăștie unde profesează medicina. Încă din timpul facultății participă cu lucrări la „Salonul de iarnă al medici-lor”, din 1986 la expozițiile de grup din Orăștie, Hunedoara, Cluj-Napoca. Este Membru al Uniuni Artiștilor Plastici Transilvăneni din 2011

Expoziții personale și de grup: 1978 – 1982 Expune la Salonul de Iarnă

al Medicilor, Cluj-Napoca 1984 Expoziție personală la Muzeul de

Etnografie Orăștie 1991 Expoziție personală la Spitalul Municipal Orăștie

2000 Expoziție personală la Galeria Mircea Zdrenghea Orăștie 2004 Expoziție de grup cu maestrul Aurel Nedel la Galeria Forma Deva

2008 Expoziție personală la Galeria de Artă Hunedoara 2010 Simezele Sinagogi Orăștie 2011 Simezele Sinagogi Orăștie

2011 Expoziție personală la Galeria de Artă „Cetate” Alba-Iulia Salonul-National-de-Arta-Alba-Iulia 1Decembrie 2012

Lucrări în colecțiile din străinătate: Germania, Italia, S.U.A., Canada, Fran-ța, Olanda

Despre Jesii Filip profesorul Aurel Nedel, recunoscut pictor scria: „Talentul este starea de spirit care te sâcâie continuu, nu te lasă șă dormi, nu-ți dă timp de odihnă și te împinge mereu de la spate către paleta de cu-lori. Așa este și Jessi Filip care se odihnește lucrând de la șevalet. Optimistă și exuberantă, dă frâu liber sentimentelor, evadează din cotidi-an și creează . În orice caz nu are scăpare, pentru-că talentul o împinge de la spate” (Albumul de pictură „Jessi Filip 2012) Dan Orghici: Ce sentimente trăiți pictând, au ceva comun cu viața de zi cu zi?

Jesii Filip: Di-versitatea sentimen-telor ce te asaltează când pictezi, este foarte bizară; o as-tfel de eterogenitate creează creația. În menajul culorilor care se suprapun tresar sentimentele, trăirile, emoțiile. Re-zultatul este o stare de spirit, iar dacă îți

trezește o îndoia- lă, o uimire, o tresărire, ți-ai realizat menirea, poți trece la următorul tablou. Cotidianul, viața de zi cu zi, cum ai numit-o, fa-ce cam același lucru. Te uimește, îți creează îndo-ieli, te face să tresalți, ca apoi să te întrebi dacă poți trece la următorul tablou sau trebuie să te implici în terminarea celui prezent, la care nu ești nici pe departe autor, dar devii fără de voie implicat ca coautor. Viața, timpul, semenii nu te întreabă, vin tăvă-lug peste tine și nu poți să nu observi cum totul se duce întro direcție sau alta, nu poți sta inert ți de ce să o faci, nu ai fi toate vin mai apoi pânză deve-nind culori, mai se așază pe frunte, riduri, și mult

mai mult co-lorant pentru păr. Dan Orghici: Însemnă pictura o eva-dare? Jessi Filip: Pentru mine a picta este aidoma cu a respira, a mânca, a iubi, a trăi. Explozia de formă și culoare a vieții îmi creează o necesitate violentă de co-municare. Aș vrea să cânt, să scriu poe-me, dar nu știu cum și atunci caut eva-darea în culoare. Ce bine că există cu-lori!

În fiecare lucrare, în fiecare tablou, pun un crâmpei de suflet, un chin, o ali-nare, o bucurie, mai pun câte o bucată de timp, un strop de sudoare, chiar și câte u zâmbet sau o lacrimă. Pictez pentru a trăi! Dan Orghici: Cum vedeți oamenii? Jesii Filip: Leonardo da Vinci, vorbind despre simțuri spunea următoarele „ Toate organele receptive ale omului, inclusiv auzul, sunt ușor de educat; ochiul este un organ trainic, al cărui educație se face greu”. Viața este culoare, iar tablourile sunt imitații ale vieții și culoare se percepe cu ochiul. Iar ochiul format aparține unui om educat. Este greu să vezi oameni când în jur totul capătă o altă conotație, natura rămâne aceiași, noi ne chinuim să o educăm după chipurile strâmbe pe care le vedem în oglindirea noastră. Îi plac omului modern etaloanele răsturnate, nu vede floarea de pe câmp în zoru-i de a ajunge la autostradă. De ciripit de păsări ce să mai vorbesc, maneaua răsună și în pădure, doar de aceea a are luat pe credit un ultra DVD Recorder. Dan Orghici: Atunci vom avea vreo șansă sau...? Jesii Filip: Cât de mult contează onestitatea, iubi-rea, bunătatea, iertarea, corectitudinea sufleteas-că? Răspunsul ne dă sau nu șanse. Avem dacă vom crede cu adevărat în educație, dacă vor prima pentru noi valențele frumosului, a binelui, a prosperității în general, armonia perma-nentă cu universul și in acord cu Legile Divine. Dan Orghici

Presa veche. Ce citim în Orăştie la ...1900 Orăştia a fost un centru al tipăriturilor, iar acest fapt a dus la apariţia multor cărţi, ziare, reviste etc. Una dintre tipăriturile apărute la Orăştie a fost ziarul „Bunul econom”. Astăzi, datorită tehnologiei moderne – internet mai ales-, putem citi presa veche în format digitalizat. Este şi cazul pentru „Bunul econom”, care se găseşte pe saitul Bibliotecii Centrale Univesitare, Cluj Napoca, pe lângă multe alte periodice. Practic, dintr-o curiozitate uşor nostalgică, vrem să vedem ce titluri se puteau citi în jurul anului 1900 şi cum erau scrise articolele la acea vreme?

Bunul econom” a apărut la Orăştie, ca organ al Reuniunii Economice din Orăştie şi Reuniunii române de agricultură din comi-tatul Sibiu. Era un ziar pentru ”agricultură, industrie şi comerţ”. Acest periodic era tipărit de către tipografia ”Minerva” din Orăştie iar ”editorul proprietar” era Aurel P. Barcianu. Numerele ziarelor pe care le-am văzut pe in-ternet, până acum, apăreau în fiecare săptămână, duminica, şi conţin o gamă vastă de informaţii.

Avem în pagilnile ziarului de la ştiri pe scurt până la ştiri ”din lume” (externe (”Încoronarea regelui George al VII-lea”), mai găsim reţete de bucătărie, rubrici agricole, sfaturi juridice (”Advocatul poporului”) şi medicale („Medicul casei”). Despre limbajul jurnalistic al vremii şi alte ştiri de epocă într-un număr viitor. MIHAELA CAZAN



Acolo, sus, la Sarmizegetusa Regia, unde poţi ajun-ge într-o zi chiar şi mergând pe jos de la Orăştie, din Valea Mureşului mijlociu (36 km depărtare), comoara cea mai de preţ lăsată de Decebal nu a fost enormul tezaur de monede şi artefacte din aur, ci complexul de sanctuare construit dincolo de cetate, pe trei terase succesive (nu întâmplător, veţi vedea). Acest complex nu poate fi evaluat în bani, el este o extraordinară moştenire culturală, prin conţinutul său vizual atât de ciudat, purtător, la rândul său, al unui alt conţinut deopotrivă ştiinţific şi spiritual. Pietrele de la Sarmizegetusa nu sunt aşezate de amorul artei, din cine ştie ce raţiuni estetice. Ele transmit un mesaj permanent! Măsurarea timpului a preocupat orice popor antic având un minimum necesar de nivel al civilizaţiei. Fără orientare în spaţiu şi timp, un popor nu poate fi organizat! Ar fi haos! Iar străbunii noştri daci atinseseră de mult nivelul pentru a crea unul dintre cele mai fascinante şi mai performante sisteme de măsurare a timpului, din totdeauna. Dacii se voiau eterni, ca orice popor, motiv pentru care au imaginat un calendar în piatră care măsoară şi scurgerea mileniilor, iar precizia sa este extraordinară: o întârziere de 38,88 secunde la 2275 de ani! Este, aici, un întreg sistem informatic, clădit în piatră, iar, din mo-mentul cuceririi Sarmizegetusei şi al dispariţiei acelor sacerdoţi stăpâni pe tainele calendaru-lui, poporul dac şi-a pierdut inima... Iată de ce o înaintare romană mai departe de arealul Orăştiei (până la Apulon) şi al Apusenilor (până la Napoca şi Potaissa) nu-şi mai avea ros-tul. Obiectivul era îndeplinit: aurul, fierul şi sarea din Dacia sub control, iar poporul dezori-entat. Mai departe, ce să caute? “Mecanismul” în piatră de la Sarmizegetusa se oprise şi, prin acesta, a dispărut identitatea unui popor. Însă nu a dispărut şi poporul, cum tot acredi-tează diverşi “savanţi”. Dovadă este tocmai limba păstrată şi chiar răspândită, iar nu impor-tată pe un teritoriu atât de vast unde n-a călcat picior de roman, dar asta-i o altă discuţie. Prezentăm mai jos, sumar şi explicit, rezultatele cercetării începute în anul 1977, de o echipă braşoveană mate-info şi topo (exact ce era nevoie! Degeaba se opun arheologii noştri...) alcătuită din Şerban Bobancu, Cornel Samoilă şi Emil Poenaru. Rezultatul muncii lor a fost publicat în lucrarea “Calendarul de la Sarmizegetusa Regia” - Editura Academiei Republicii Socialiste România - Bucureşti, 1980.

13 lespezi mai late şi 101 pie-se mai înguste, denumite “stâlpi”, alcătuiesc componenta materială a micului sanctuar circular. Mai departe, vorbim despre aşezarea acestor pietre. Cei 101 stâlpi sunt divizaţi, din loc în loc, cu câte o lespede, re-zultând 13 grupe alcătuite din câte 8 piese, mai puţin două dintre ele: una de 7 şi una de 6. Aici e aici: să fi pus dacii cele două grupe mai mici din lipsă de material ori din raţiuni “estetice”, cum apreciază - din lipsă de “materie” - arheologii activişti? Absurd! Piatră era su-ficientă, “estetica” însă, pardon, cam lasă de dorit... Însă, dacii se pricepeau la artă încă din neoli-tic, de unde ne-au rămas o serie de artefacte (cultura Turdaş,

aici, dar şi altele, risipite pe teritoriul ţării). Concluzia este că, aici, la Sarmizegetusa, conţinutul este încifrat. Ca să nu mai lungim vorba, avem de a face cu unul dintre cele mai precise calendare din istoria omenirii. Aceşti stâlpi reprezintă nu altceva decât zile. Cum stau lucrurile. Parcurgând întregul perimetru, nu adunăm decât 101 (numărul total de stâlpi), insuficient pentru a marca trecerea unui an apropi-at de cel tropic. Dacă mai continuăm cu încă o rotire şi încă una, obţinem 303 - tot insuficient, ştiindu-se valoarea anului tropic de 365,25 zile. Atunci - şi iată prima mare cheie a problemei -, după parcurgerea de 3 ori, nu ne oprim, ci continuăm, dar numai până la a opta grupă. Acest adaos, de maximum 64

de zile (când sunt 8 grupe a câte 8 stâlpi), fa-ce din micul sanctuar rotund o proiecţie în plan a spiralei timpului, fiindcă, pentru anul următor, vom porni de la stâlpul care urmea-

ză imediat, în continuare (după lespedea de separaţie, desigur). Spuneam, mai sus, că aceste 8 grupe adunate însumează maximum 64 de zile. Acum, urmează a doua mare cheie a problemei: cele două grupe a câte 7, respectiv, 6 stâlpi vor imprima valori diferite anilor (364, 365, 366, 367), astfel încât, după un ciclu încheiat după 13 ani, să ne găsim în situaţia rămânerii în urma tim-pului astronomic, cu aproximativ 1,014 zile şi să facem necesara corecţie. Cu alte cuvinte, al 13-lea an dintr-un ciclu complet, se va prelungi cu o zi, fără, însă, a se marca. Acea zi e lăsată să treacă, pentru simplul motiv că nu se face altceva decât o corecţie, astfel încât ciclul următor va porni de la un timp as-tronomic aproape real. Mai departe, ajungând la finalul celui de al 104-lea an (după încă 7 cicluri a câte 13 ani), nu se mai lasă să treacă doar o zi de corecţie, ci două, deoarece a mai apărut o zi rămasă în urmă - cea rezultată din valoarea fracţionară de 1,014 zile la finalul unui ciclu de 13 ani. În următorii 416 ani (încă 4 “secole” de 104 ani), totul merge cum am arătat, iar la finele anului 520 se mai cumulează fracţiunile mici de zi, astfel încăt să fie necesară încă o corecţie. Iată ce nivel de civilizaţie aveau străbunii noştri! Însă, e doar începutul... Trebuie observat că pe acest sanctuar sunt puse în evidenţă zilele şi “săptămânile” (de 8, 7 şi 6 zile) unui an, respectiv parcurgerea circumferinţei de 3 ori, iar, în continuare, încă 8 grupe (“săptămâni”). De aici trebuie înce-put un nou an, însă pe cel încheiat unde îl “notăm”? Va trebui să ştim şi când trec ciclurile specifice de 13, 104 şi 520 de ani. Ei, bine, micul sanctuar nu este decât o parte a complexului, “contorul” anual într-un ciclu de 13 ani, fluctu-anţi ca mărime (dar, sub control!), baza calendarului dacic. În final, sunt pa-tru sanctuare interconectate şi cooperează, părând a trăi... De fapt, asta fac şi acum, numai că nimeni nu mai are nevoie de ele. Taina lor a dispărut în anul 106 d.C., odată cu vânarea sacerdoţilor la căderea Sarmizegetusei. Poporul dac, de atunci, nu a mai avut inimă. De la romani nu a rămas decât calenda-rul iulian (propus, la vremea sa, de egipteanul Sosigene lui Iulius Cezar), ba-za calendarului pe care îl folosim acum, însă total imprecis pe atunci (12 luni / 365 de zile), fiindcă nu avea corecţii pentru sincronizarea cu timpul astronomic (precum ştiau să facă dacii !), lucru care s-a făcut abia în perioada Renaşterii... Cine era mai “barbar”, şi cine mai “civilizat”?...

Vom continua explicaţiile în numărul viitor. Până atunci, câteva consideraţii refe-ritoare la complexul de la Sarmizegetusa Regia, aşa cum arată în prezent. Florin DRĂGHICIU

Știi cum se folosește numărul de urgență -112? Te afli într-o situație specială în România sau într-o altă țară? Ai asistat la un accident, ești martorul unui incendiu sau observi o tâlhărie? Trebuie să folosești numărul de urgență 112 pentru a lua legătura cu un dis-pecerat. Apelarea numărului 112 vă pune în legătură cu Jandarmeria, Poliţia, Pompierii sau Am-bulanţa. Numărul a fost creat în 1991 și în 2005 a devenit operațional în România. În 8 ani au fost realizate 200 de milioane de ape-

luri la acest număr. 112 este numărul de urgenţă care poate fi folosit de pe orice tele-fon fix, telefon public sau mobil în mod gratuit în orice țară a Uniunii Europene. Poa-te fi apelat şi în ţări din afara UE, precum Croaţia, Muntenegru şi Turcia. Exemple de situații de urgență care pot fi anunțate: omor, atac armat, atentat, tâlhărie, tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice, dezertări, evadări, trafic și consum de droguri, fur-turi, accident de circulație soldat cu victime sau cu persoane blocate în autovehicule, explozii, electrocutări, căderi de la înălțime, surpări de teren, accident de aviație, ac-cident feroviar, probleme medicale grave, incendii, inundații. Modalitatea de procesare a unui caz: Un cetățean apelează 112 pentru a semnala un caz.

Sistemul identifică numărul de telefon al persoanei. Se determină numele și adresa abonatului postului telefonic, fiind o măsură nece-sară pentru aflarea veridicității apelului. Operatorul cere apelantului date despre natura cazului. Se transmit toate datele la dispeceratele Jandarmeriei, Poliției, Ambulanței sau Pompierilor, în funcție de natura cazului (această operațiune se realizează în 2-3 secunde). Dispecerii stabilesc rapid mijloacele de intervenție care participă la soluționarea cazului. În schimb dacă vrei să te amuzi nu trebuie să folosești 112 pentru a afla informații meteo sau despre trafic, nici pentru a anunța un fapt inexistent. Dacă ai sunat din greșeală nu închide telefonul și comuni-că greșeala. . Adriana Chira

„Albina Coop” Orăştie

organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente

la Restaurantul „Coroana”.

MENIUL ZILEI 11 LEI

Înscrierile se fac la sediul „Albina Coop”, str. N. Bălcescu, nr. 8

(vis-a-vis de Trezorerie).

Relaţii la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Puteți cumpăra Vorba de la:

Magazinele FIRST CLASS

Magazinele MERCUREAN

Magazinul MIMI (micro 2)

Magazinul Tarexim

şi Barul Laurden

(Fosta centrală termică de la

Greu)

Librăria de lângă

Liceul N. OLAHUS

FASCINANTUL CALENDAR DE LA SARMIZEGETUSA REGIA (I)

Ingeniosul SANCTUAR MIC, CIRCULAR

Itinerariu spiritual pentru

vârstnici şi tineri „Pe când şedea El la masă în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi şedeau la masă cu Isus şi cu ucenicii Săi; că mulţi erau aceştia şi-I urmau. Iar căr-turarii şi fariseii, văzându-L că mănân-că împreună cu păcătoşii şi cu vameşii, ziceau către ucenicii Lui: „De ce mă-nâncă şi bea învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?“ Şi auzind Isus, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevo-ie de doctor, ci cei bolnavi. Nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi am venit să-i chem la pocăinţă“.Mc 2, 14-17 ACCEPTAREA. „Atât de mult a iu-bit Dumnezeu lumea, încât l-a trimis pe Fiul Său Unul născut, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (In. 3, 14) Acesta e planul Domnului de reconciliere a umanităţii cu Creatorul prin Jertfa pe cruce. Dumnezeu nu caută la faţa omului, pentru că Mântuirea e universală, Ra-iul e deschis pentru toţi. Ca un Tată, El îi iubeşte pe toţi copiii, mai ales pe cei care se îndepărtează, dorind nu moar-tea păcătosului, ci să trăiască, să fie viu. Capitolul 15 al Evangheliei după Luca ne oferă trei exemple ale grijii lui Dumnezeu pentru cei rătăciţi, ale iubi-

rii Sale pline de iertare: oaia pierdută, drahma pierdută şi fiul risipitor. Tatăl plin de îndurare merge să caute pe cei rătăciţi, iese cu braţele deschise în în-tâmpinarea fiului pierdut şi apoi regă-sit. Cei bolnavi au nevoie de doctor, iar El e Doctorul sufletelor şi al trupu-rilor. Acest exemplu al iubirii ne-condiţionate, universale, trebuie urmat şi de către creştinul care caută să-şi îm-plinească cât mai plenar misiunea. Nu-i iubesc doar pe cei ce mă iubesc, pe cei buni, pe cei sfinţi, ci mai ales pe cei păcătoşi, pentru a căror convertire mă rog zilnic. Dacă Isus a făcut aşa, la fel trebuie să trăiesc şi eu. N-am auzit glasul Tău, n-am ascul-tat Scriptura Ta, Dătătorule de lege. Ci întru pocăinţă mă primeşte, şi întru cunoştinţă mă cheamă, ca să nu mă fac câştig, nici mâncare celui străin. Ci Tu Însuţi, Mântuitorule, mă miluieşte. Mi-luieşte-mă, Dum-nezeule, milu-ieşte-mă! Încerc să aduc zâmbetul pe faţa unei persoane triste

Din: „Itinerariu spiri-

tual pentru tineri” ,

ASTRU Cluj


- Cine sunt ei ? Dacă ar fi să mă întrebaţi pre mi-ne. ei sunt certitudinea că „mâine” vor mai fi ziare, ziaristul şi re-dacţia îşi sporesc prestigiul – as

zice: în primul rând – prin tineri apoi prin reportaj. Prestigiul, nu faima. Onorabilitatea. Distincţia. Reportajul e floarea de la butonieră. Este reportajul, o specie pe cale de dispariţie? Nu, reportajul nu este pe cale de dispariţie. Trece printr-o perioadă mai în-tunecată, dar nu va dispărea. Ba chiar îndrăznesc să spun că va avea un viitor mai bun. Reportajul se confundă cu însăşi ideea de presă. În bătălia cu televi-ziunea şi internetul, care epuizează/valorifică evenimentul jurnalistic aproa-pe instantaneu, ziarele – câte vor mai fi – vor fi nevoite să adauge în oferta lor reportaj, anchetă, comentariu, sinteză, documentar. Reportajul este un gen costisitor şi cronofag, de aceea este oprimat în prezent; însă îşi va recu-ceri locul meritat o dată cu ieşirea din criza economică. Există o anume rutină şi nişte mecanisme practice ale documentării şi ale redactării care nu pot fi deprinse decât într-o practică de câţiva ani. Dar tot timpul mai e ceva de în-văţat. Un reporter bun moare ca reporter care mai are încă ceva de învăţat. In privinţa abilitaţilor: orice subiect este bun pentru reportaj, de la clanţa uşii până la aclimatizarea urşilor polari pe litoralul romanesc, în măsura în care prezintă un anume interes pentru public. Interesul poate fi o simpla curiozi-tate a cititorului, în reportajul de fapt divers, sau o cauza directă şi personală, ca în cazul reportajului cu subiect economic sau edilitar, de exemplu. Un per-sonaj puternic, o poveste acaparatoare, o situaţie extraordinară, un caz social reprezentativ, un eveniment la ordinea zilei – toate pot fi subiecte pentru re-portaj. Din păcate, la noi nu reporterul decide când un subiect este bun pen-tru reportaj. Asta o decid, de cele mai multe ori, editori birocraţi care au uitat de mult culoarea şi mirosul realităţii, care lor le vine pe firul internetului şi cu avionul de hârtie al faxului. Ca un sac de nailon pe capul victimei în filmele cu mafioţi şi reportajul îşi dă duhul în câţiva cuadraţii umpluţi la normă cu rumeguş verbal şi cu câteva figuri de stil de uz comun... Şi aş mai adăuga ştiinţa de a con-duce textul reportajului cu precizie pe lina fi-nă care desparte jurnalismul de literatură, fără a-l scapă nici într-o parte, nici în alta. De ase-menea, un reporter bun mai are nevoie de oa-se tari şi de stomac sănătos, rezistent. Nu e o glumă. Cum bine zicea Viorel Ilişoi în „Din laptopul unui zeţar .” Dar hai mai bine să îi cunoaştem şi să ve-dem ce zic ei.

De ce vreau să fiu jurnalist „Aş vrea să fiu jurnalistă deoarece: Sunt pasionată să fac mai întâi o fotografie şi apoi să spun şi să dezvolt povestea acelei fotografii; Îmi place să spun lumii ce este ne-voie de ştiut; Îmi place jurna l i smul .” Iulia-Alexandra PITEA „Vreau să devin jurnalist pentru că, în primul rând, nu pot ţine şti-rile pe care le aflu fără să le spun şi celorlalţi. Pentru început e doar un hobby pentru că sunt încă mică şi mai am şi alte lucruri care îmi plac, dar sper ca pe viitor să devină ceva serios. Sunt multe lucruri interesante pe lumea asta, iar ele trebuie împărtăşite tutu-ror.” Laura VĂLEAN „Eu am intrat în această cursă deocamdată doar de hobby, dar nu m-aş su-păra ca pe viitor să îmi fac o carieră din jurnalism, precum d-l Szucsik Sorin, dar nu ştiu dacă ajung aşa departe precum d-l Sorin.” Adrian-Ionuţ NISTOR „Vreau să devin jurnalist pentru că doresc să descopăr adevărul ascuns în spatele cuvintelor. Chiar dacă momentan este doar o activitate care îmi face plăcere, pe viitor mi-ar place să devină slujba mea, căci este o meserie care te ţine mereu în suspans şi te supune unei provocări în orice moment.” Denisa-Mihaela SPANACHI „... Simplu, îmi place, mă face să trăiesc, mă ajută să exprim ceea ce prin fapte momentan nu pot. Jurnalistul este omul care trebuie să trăiască prin lucrarea sa, să se poată exprima prin cuvânt mai mult ca prin faptă. Jurnalistica este un stil de viaţă pe care foarte puţini îl pot trăi. Sincer, cred că pot face faţă acestui stil de viaţă. Ar fi şansa prin care gura mea mare să se exprime prin vorbe pe hârtie, mai

apoi să se poată face auzită... Deci, în concluzie, jurnalistica ar fi cea mai mare provocare a mea.” Iza MEZEI „Azi mi-am dat seama că sunt în stare de aşa ceva şi cred că voi putea şi pe viitor să fac o carie-ră din asta, nu doar un hobby de moment.” Ioana BUCEA „Euvreau să ştiu cât mai bine să fac tot ceea ce se întâmplă aici, pentru a publica tot ce am învăţat de la Sorin Szucsik, de fiecare dată când am venit aici.” Maria RĂDAC

Mic dejun la Tiffany de Truman Capote

Editura Polirom Fiind o lună foarte plină am luat-o în-cet cu cititul. Totuşi, am citit cartea „Mic dejun la Tiffany” de Truman Capo-te. Cartea mi-a fost oferită de Librăria online Libris. De la această carte am avut nişte aşteptări foarte mari. Autorul este destul de cunoscut şi foarte de succes. Cartea Mic dejun la Tiffany este bestseller, fiind o carte foarte bine vândută. Sincer? Da, este o carte bună, dar nu excepţională. La cât de bine este promovată mă aştep-tam la o poveste care să şocheze, dar a fost o carte simplă, accesibilă oricărui tip de cititor care se citeşte foarte repede. Personajele pot fi cu uşurinţă asociate cu alte personaje din alte cărţi, sunt con-turate după un anumit stereotip. Acţiunea se petrece în perioada anului 1947, în New York. Am aflat în carte o altă imagine a New York-ului. Un New York autentic, mai frumos şi la fel de fai-m o s c a ş i î n z i u a d e a z i . Holly Golightly este o tânără foarte controversată, un personaj liber. Are un trecut destul de zbuciumat, se căsăto-reşte la doar 14 ani şi nu după mult timp îşi părăseşte fratele, soţul şi copii şi pleacă în lume. Îşi schimbă des locuinţa, este foarte frumoasă, aşa că iese cu mulţi bărbaţi cunoscuţi de pe urma cărora tră-ieşte. Locul ei preferat pe care îl şi consi-deră “acasa” este localul Tiffany. “Lucrul care mă ajută cel mai mult e să mă sui într-un taxi şi să mă duc la Tif-fany. Mă linişteşte pe loc tihna şi splen-doarea locului; nu ţi se poate în tâmpla nimic rău acolo, nu alături de acei domni amabili şi bine îmbrăcaţi, în

mireasma aceea plăcută de argint şi de port-vizite de crocodil. Dacă aş putea găsi un loc în viaţa reală în care să mă simt ca la Tiffany, aş cumpăra nişte mo-bilă şi aş boteza pisica.” Mi-a plăcut mult de Holly pentru că ea nu avea reguli. Trăia cum vroia, făcea ce dorea, reuşea să se descurce cu fel şi fel de si-tuaţii. Mereu ştia mai multe decât lăsa să se vadă. Iubea foarte mult viaţa, în special bărbaţii mai în vârstă! Scriitorul nostru [celălalt personaj principal] este un tip simplu, un om de rând care ajunge să se îndră-gostească tocmai de binecunoscuta Hol-ly. Amândoi locuiau în acelaşi bloc şi frecventau acelaşi local, Tiffany. Soarta îi face să se observe unul pe celălalt. Se împrietenesc şi fac o groază de lucruri împreună. Holly îl îndrăgeşte foarte mult, deoarece semăna cu fratele său care era plecat pe front. Eu cred că la un anumit punct şi Hol-ly s-a îndrăgostit de scriitor, însă asta nu a împiedicat-o să îl părăsească şi să călă-torească în lumea întreagă. A fost super drăguţă povestea. Vă re-comand cartea. Are doar 187 de pagini şi merge repede. Mi-ar fi plăcut să aibă o continuare această carte, pentru că încă nu pot accepta finalul. http://cartepentrumine.wordpress.com/category/recenzie-carte/

DOUĂ GENERAȚII DE JURNALIȘTI Vineri seara, început de Week-end, cine mai are chef de făcut ceva, cu atât mai puţin să mai şi înveţe, nu pentru examene, nu pentru teste de bac, olimpia-

de sau mai ştiu eu ce concursuri şco-lare, să vii să înveţi câte ceva pentru tine, pentru a vedea lumea din alt unghi, a gândi în alt fel sau pentru a zări frumosul sau urâtul din spatele unui obiectiv fotografic.


Bine că ești tu deșteaptă! Am auzit de multe ori repica asta lovindu-se ca un bici de sărmanele mele bune intenții. De prea multe ori când am dorit să ajut, să ofer o informa-ție sau un sfat mi s-a confirmat că oamenii au reac-ții ciudate. Acum încerc să-mi imaginez ce e în mintea cuiva care tocmai a primit o recomandare prietenească fără să o ceară: ”E cumplit să întâl-nești pe cineva mai informat decât tine! Pur și sim-plu e revoltător! Cu cât tupeu se străduiește să în-țeleagă și să descâlcească o problemă care este a mea și numai a mea! Cum îndrăznește să îmi adre-seze cuvinte politicoase, pline de sens, când eu sunt în toiul dilemei și prefer să mă enervez decât să caut o soluție. Cine se crede deşteapta asta? Și-mi vorbește ca din carte, asta a întrecut orice măsu-ră.”, cam așa ceva cred că se petrece în mintea cui-va care tocmai a primit o sugestie de care e convins că nu are nevoie. Poveste adevărată: eram în parc cu copiii. Lângă noi, o bunică cu părul roșu tuns vâlvoi își certa de zor nepoțelul (în vârstă de vreo trei ani). Asta nu e ceva nou, în parcurile noastre mulți copii sunt apostrofați, pedepsiți, chiar bruscați. Motivul su-părării, însă, este nou, greu de depistat și de înțeles pentru că băiețelul se juca liniștit în nisip. Găsise un bețișor și scormonea atent după comori numai de el știute. În timpul acesta, bunica îl cicălea în-truna: ”Du-te la tobogan!”. Și insistențele continuă pe ton din ce în ce mai iritat: ”Tu n-auzi? Du-te acum la tobogan, că m-ai înnebunit acasă că vrei la tobogan” Aha! Deci asta era! Comandatul suprem nu se oprea și în pragul crizei de isterie, repeta în-truna acest ordin stupid. Băiețelul se juca liniștit, fără să o bage în seamă pe dictatoare. Copiii mei erau martori nedumeriți: ei se uitau la mine, eu la ei și tacit parcă cereau o lămurire: ”De ce îl ceartă? Ce are cu bietul copil?” Din când în când surprin-

deam privirea deznădăjdiuită a băiețelului care parcă mă ruga ”Fă-o să tacă!”. De obicei nu in-tervin în aseme-nea conflicte nici în ruptul capului, pentru că știu cu ce m-am ales în alte ocazii când n-am avut de lucru și mi-am băgat nasul unde nu-mi f ierbea oa la . Dar...de data asta parcă era prea mult! În mintea mea blițuiau scântei și replici acide: ”Tanti ești ab-surdă, ticăloasă și rea!” Bineînțeles că jignirile au rămas nespuse. Încerc ceva finuț: ”Nu mai fiți su-părată, știți, copiii au un fel mai simplist de a se exprima, poate nepoțelul dvs a vrut să spună ”vreau în parc sau vreau afară” dar pe moment așa i-a venit și a zis ”vreau la tobogan”, acum nu tre-buie să vă enervați pe așa un lucru mărunt...” Bu-nica mă fixează încruntată: ”Nu vezi că se jacă cu prostia aia de băț și are atâtea jucării frumoase aca-să!” ”Asta-i foarte bine, zic eu, dar acum vrea să se joace cu bățul în nisip, e atât de grav?”. Eiii, deja îmi depășeam calitatea de observator și semănam mai degrabă cu un militant pentru drepturile copi-ilor iar asta nu i-a convenit deloc doamnei și inevi-tabilul s-a produs: ”Nu mă învăța tu pe mine, că am crescut trei copii, lasă-i pe ai tăi să facă ce vrea să vezi cum o să ți se urce în cap!” Incomoda con-versație s-a încheiat cu clasicul ”Bine că ești tu deș-teaptă!” trântit cu ciudă peste bunele mele intenții.

Una peste alta Uneori mici lucruşoare personale capătă valenţe de talisman, având imprimată o valoare simbolică şi senti-mentală. În diferite perioade ale vieţii avem manifestări contradictorii faţă de obiecte-le din proximitate. În copilă-rie, adesea se înregistrează pasiuni pentru un animal de pluş sau pentru o păturică, pentru cănuţa de lapte sau o pereche de sandale jerpelite. Tânărul simte o acută nevoie de schimbare şi doreşte ca tot, absolut totul în jurul său să arate așa ca el: nou şi

proaspăt. Mai târziu se declanşează primele nos-talgii, amintirile devin inevitabile şi indispensabi-le, pentru ca ajunsă la vârsta a 3-a, o persoană să fie complet ataşată de agoniseala de-o viaţă. Și acum sunt curioasă oare ce păstrează bunica mea în toate acele cutii și cutiuțe, cufere și sacoșe, gea-mantane și plase, care îi reduc drastic spațiul loca-tiv dar de care nu s-ar dispensa nici în ruptul ca-pului! Despărţirea de obiectele dragi e dureroasă şi e percepută ca o mutilare a memoriei personale. Curăţenia de primăvară de care se apucă tot omul în această perioadă, ne va pune în situaţia de a ale-ge: ce păstrăm şi ce aruncăm din gospodărie, ţi-nând cont că în casă, în balcon, în curte, în cămară, în garaj, în magazie, cu vremea, depozităm o gră-madă de lucruri mai mult sau mai puţin trebuinci-oase. Zilele trecute m-am trezit stând minute în șir în cumpănă în fața dulapului, categoric prea plin, dar n-am fost în stare să fac o selecție. Asta mi-a dat de gândit... Oare am îmbătrânit? Sigur că da! Mai demult aveam un criteriu foarte eficient: ceea ce nu am purtat în ultimii doi ani, zboară! E clar că mă pot lipsi de acea piesă vestimentară. De acum, însă, aplic alte principii, mai flexibile. Și totuși fap-tul că locuinţele noastre nu sunt tocmai spaţioase, ne obligă periodic să renunţăm la surplusul de obiecte. Dacă alunecăm în extrema stilului decora-tiv minimalist avem mari șanse să rămânem fără amintiri palpabile, iar dacă suntem prea conserva-tori, riscăm să ne sufocăm. La final, punctez ideea că decorul e mai puţin important şi că investiţia în oameni are întotdeauna satisfacţii mai mari. Spor la curăţenia de primăvară!

DE PE MORMANELE DE BANI ŞI DE ARME

Ar trebui să nu aud, să nu-mi aduc aminte sau să arunc pisica moartă în curtea indife-renței, când zăcăminte-le intră singure în aba-taj prin mâna milițieni-lor planetari? Mă între-bam așa, în sinea mea, oare dacă Irakul ar fi

produs iepuri de casă în loc de petrol, ar mai fi fost vreodată invadat? Din moment ce mai toți preșe-dinții americani au vorbit personal cu Dumnezeu, probabil în școlile de la ei copiii învață că civiliza-ția s-a născut în Texas, iar scrierea a fost inventată de strămoșii lor. William McKinley a declarat în 1898 că a vorbit cu Dumnezeu într-o noapte, în timp ce se plimba pe culoarele Casei Albe, şi a pri-mit ordin de la El să ia în stăpânire Filipinele, pen-tru a civiliza şi pentru a creștina populația de aco-lo. La mai mult de un secol, Bush asigura lumea că Dumnezeu este de partea sa în cucerirea Irakului. Oare de ce Dumnezeu o fi trimis ordine contradic-torii lui Bush şi Papei de la Roma? La fel cum Reagan anunța că Nicaragua este un pericol, Bush, plagiindu-l, a strigat că Irakul este un pericol. Oba-ma, prea ocupat cu multiplele invazii, a uitat să respecte tradiția şi să ne informeze când a vorbit cu Dumnezeu şi ce fel de democrație i-a spus să insta-ureze în tarile invadate. Aceeași democrație pe ca-re au instaurat-o în Republica Dominicană, în Haiti şi în Nicaragua? Toată lume știe azi că S.U.A. are propriile ogive nucleare care îi oferă impunitatea. Toată lumea a auzit că America fabrică şi vinde arme din greu şi că prin tradiție se află mereu în război cu cineva. Atunci cine ucide pacea popoarelor? Indiscutabil, o asemenea istorie contemporană înspăimântă şi tine omul cu sufletul la gură, evidențiind fragilitatea lumii în care trăim, dezechilibrele ei fundamentale, pe fondul cărora ficțiunea poate deveni în orice moment adevăr crud. Înainte de distrugerea Iu-goslaviei, în cărţile lor figura România. Ar trebui ca numele lui Eduard Șevarnadze să fie dat unui bu-levard din București sau unei instituții de pace, pentru că el a refuzat invitația Washington-lui de a invada România, altfel am fi fost o Bosnie sau un Kosovo. Secretarul de stat american, de la vremea loviturii de stat din tara noastră, James Baker, îi ceruse lui Şevardnadze să invadeze România. �Ce,

ați înnebunit, ați preluat voi doctrina Brejnev�, i-a replicat acesta, pe atunci ministru de externe al U.R.S.S. După lovitura de stat din decembrie 1989, când Baker a venit la București, pe cine credeți că a pupat întâiași dată? Cam aceștia ar fi prietenii omenirii, înstăriți prin subjugarea statelor, prin acumularea de resurse cit mai egoist şi războinic cu putință. Prietenia lor e o reacție sinceră la adresa nepăsării prin care omeni-rea a lăsat de prea multă vreme scara valorilor răs-turnată. Ei au hotărât aprig şi intempestiv destinul unor popoare, îngenuncheate în așa hal cu aberații gen libertate, terorism, dictatori, capitalism, priva-tizare, investitori, economie de piață, liberalizări, încât au ajuns sclavii celor care au inventat şi au umflat sistemul bancar, inducând idea că fără bănci şi fără sistemul financiar ticălos din care se hrănesc bogații lumii, omenirea se prăbușește. Sis-temul acesta clădit pe bani virtuali şi pe împrumu-turi cu dobânzi de tip caritaș la scară planetară este un imperialism mai periculos decât cele din istoria trecută, un imperialism care a impus statelor anu-mite guverne dispuse să-şi vândă poporul. Dacă Hitler a invadat Polonia cu tancurile, astăzi caraca-tițele financiare cotropesc şi ucid. De pe mormane-le de bani şi de arme, milițienii planetei, mereu la pândă, privesc omenirea cu un singur ochi şi acela orb ca al lui Polyfem. În încheiere, vorba lui Bologa tatăl din �Pădurea Spânzuraţilor�: am potrivit gândul cu sufletul, sufletul cu vorba, vorba cu întâmplările lumii şi mi-am adus aminte să vă spun că Patriotis-mul nu este un cuvânt inutil, nici o virtute învechi-tă. Este putere, credință, bucurie, demnitate şi onoare națională! Trebuie să credem în noi, fiindcă în fiecare locuiește Dumnezeu, dar mai ales în Bise-rică! Conștiința noastră nu-i altceva decât glasul lui Dumnezeu din sufletul omului. Oricât ar progresa știința, cultura şi omul, niciodată nu vor depăși ca măreție, învățătura pe care Cristos a dat-o lumii. Din academii până în palate şi colibe, numele Lui a umplut pământul cu iubi-re, dar nu în sensul de-șănțat şi vulgar al veacu-lui nostru, ci în sensul jer-tfelnic. Acest duh ne tre-buie şi nouă, românilor. Ne lipesc mucenicii pen-tru țară.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Ascultă emisiunea

CLUBUL PĂRINȚILOR în fieca-

re sâmbătă, de la ora 17:10 la

Radio România Reșița

(www.radioresita.ro) sau pe

blog www.clubulparintilor.

blogspot.ro .

Un bec cu „sponsori” Nu contează ca este menajeră în Italia, are mași-nă de fițe și o vilă cum n-a mai văzut Parisul. Oa-menii din jur trebuie să o trateze cu respect. Se oprește în fața unui magazin de electrice, își pune haina de blană scumpă pe umeri (sunt 38 de garde cu plus afară), din poșetă scoate toate inelele și brățările de aur și intră mândră în magazin. E coa-da. Vânzătorii nu o bagă în seama, iar ea se agita, spunând cât poate de tare: -In Italia clientul este respectat! Doar aici aștept ore întregi pentru un bec cu sponsori! Se face liniște. Oamenii încep sa râdă. O vânzătoa-re se apropie mirată: - Va cer scuze, doamnă, dar era altcineva înain-tea dumneavoastră și a trebuit să îl servesc! Ce do-riți dumneavoastră? - Două becuri cu sponsor! - Glumiți cu noi, doamnă? Din păcate, nicăieri în lume nu s-a inventat așa ceva! Fiecare plătește ce-ea ce consumă! - Nu mă mai prostiți! A cumpărat fratele meu ieri de la dumneavoastră un bec cu sponsori. Din acela modest. - Cine este modest, becul sau fratele dumnea-voastră? - Becul, firește și nu mai faceți mișto de mine! Când trece o mașină sau vine cineva, becul se aprinde singur că este cu sponsori, ce mare greu-tate! - Cu senzori , doamnă, nu cu sponsori! Lumea râde cu lacrimi. - Dar eu ce-am zis? Înțeleg că nu sunteți servia-bilă, dar mai sunteți si surda? Ce credeți, ca nu știu sa vorbesc? Ori ce asemănare cu realitatea nu este întâmplă-toare, recitiți textul și încercați un accent italienesc de baltă . Vă pare cunoscut?


Vorbim mereu despre avantajele de a fi născuţi

într-un anumit semn zodiacal. De această dată, ne-

am gândit să atragem atenţia asupra defectelor

care ne influenţează în viaţa de zi cu zi.

Berbecul este dominat de Mar te,

planeta încăpăţânării şi a certurilor.

Aşadar, nu-i de mirare că nativii zo-

diei ascultă doar de propria părere şi

deseori se lovesc cu capul de pragul

de sus. Sunt plini de energie, însă, de cele mai

multe ori uită să se gândească de două ori înainte

să acţioneze. Au mare încredere în propriile con-

vingeri şi ştiu ce-i mai bine pentru ei dar şi pentru

cei din jurul lor. Te-ai gândit cumva să contrazici

vreun Berbec? În acest caz, fie renunţă repede la

această idee nebunească, fie înarmează-te cu foar-

te mult calm. Maeştrii în discuţiile contradictorii,

ar merge până în pânzele albe să-şi susţină punc-

tul de vedere. Chiar dacă descoperă că n-au drep-

tate, nu se recunosc învinşi în faţa altora. Aro-

ganţa nu se opreşte nici în dragoste. Mai mult,

Berbecul este nestatornic şi egoist, tinzând să se

gândească doar la propria persoană.

Taur. Venus, planeta dominantă a

Taurului, este responsabilă atât pen-

tru calităţile acestuia, cât şi pentru

defectele nativului. Din foarte multă

dragoste şi iubire de sine, Taurii au

tendinţa de a-şi supraestima calităţile. Foarte co-

mozi, le place să lenevească, uitând de responsa-

bilităţi sau promisiuni. Într-o relaţie, odată ce şi-

au cucerit perechea, devin nepăsători şi nu mai

acordă aceeaşi atenţie ca la început. Adoră să fie

în centrul atenţiei, să se simtă apreciaţi, însă nu

returnează aceleaşi gesturi partenerului. Deşi nu le

plac stările conflictuale, dacă sunt provocaţi, vor

ataca asemenea unui taur în arenă, cu violenţă şi

precizie. Taurul va insista întotdeauna să-şi înde-

plinească scopul, indiferent de mijloace. De ase-

menea, poate da dovadă de o viclenie absolută,

pentru a reuşi.

Gemenii stăpânesc foar te bine

arta comunicării, aşadar te pot minţi

în faţă, fără să clipească. Guvernaţi

de Mercur, planeta trăncănelii şi a

isteriilor, se înverşunează cumplit

când lucrurile nu decurg conform

planului. Gemenii au foarte multe aşteptări de la

viaţă, dar nu găsesc esenţialul. Se entuziasmează

uşor, dar se împiedică de primele obstacole. Dese-

ori, prietenii îşi pierd încrederea în ei, deoarece

dau dovadă de neseri-

ozitate. Vorbesc într-

una, exagerează cu

puterea de cunoaştere,

ca în final să constate că socoteala de acasă nu se

potriveşte cu cea din târg. În dragoste îşi doresc o

relaţie care să le confere libertate absolută. Adoră

relaţiile deschise, cât mai dezinvolte, fiind primii

care ar subscrie la legalizarea poligamiei. Nu sunt

foarte romantici, fiind mereu grăbiţi şi sunt capa-

bili să strice un moment special prin indiferenţă

sau o atitudine rece.

Racul este dominat de astrul toa-

nelor şi al invenţiilor, Luna. Zâm-

beşte graţios, înşiră complimente,

doar pentru a impresiona şi pentru a-

şi rezolva interesele. Este strângător,

foarte zgârcit şi nu ar împărtăşi cu

nimeni secretele vreunei reuşite, în special câşti-

gul. La nevoie, poate utiliza cuvintele pentru a

dezinforma sau pentru a jigni. Racul este foarte

schimbător, superficial şi iubeşte bârfa. De aceea,

îşi atrage foarte uşor critici. În dragoste, adoră

diversitatea şi vizează în principal satisfacerea

propriilor dorinţe. În general, racii sunt impulsivi;

încep mai multe lucruri deodată, dar nu duc la bun

sfârşit nici unul. Îşi schimbă des idealul şi sunt

foarte mofturoşi; le fac de multe ori viaţa grea

celor din jurul lor.

Leu. Nativii acestei zodii sunt ex-

trem de pretenţioşi şi ţin foarte mult

la imaginea lor. Dominaţi de Soare,

astrul îngâmfării şi al egoismului,

pun mai presus de orice interesele

personale şi nu-şi refuză niciodată

nimic. Deşi nu pare, Leul este dependent de păre-

rile celor din jur, de complimente şi atenţii nelimi-

tate. Îşi doreşte în permanenţă să iasă în evidenţă

cu ceva şi când nimereşte oportunitatea, o va face

somptuos, mândru şi teatral. Îşi doreşte foarte

mult să strălucească şi este un conducător înnăs-

cut, uneori agresiv. Are abilităţi de lider şi chiar

dacă nu ocupă o astfel de poziţie în carieră, are

tendinţa de a-şi impune opiniile. Leul are foarte

mare încredere în propria persoană şi orice eşec îl

deprimă. Și în dragoste tinde să fie arogant şi ego-

ist. Atent mai mult la propriile dorinţe, uită că

trebuie să se comporte natural, afectu-

os, fără să ofere vreo reprezentaţie.

Fecioara. Rece, per fecţionistă şi

foarte ordonată, Fecioara poate scoate

din sărite şi cel mai

răbdător partener.

Veşnic nemulţumită, se

subordonează lui

Mercur, planeta trăncănelii şi a isteriilor. Vorbeşte

foarte mult şi deseori fără rost, deoarece îi place

să se facă auzită. Când este indispusă, Fecioara

taie cheful tuturor, în special celor care nu au

simţul umorului foarte dezvoltat. Glumele ei nu

sunt înghiţite de oricine, fiind mai exact critici

subtile la adresa defectelor. Rareori leagă prietenii

de durată, deoarece la apariţia primului conflict

izbucnesc certuri violente presărate cu istericale şi

critici dure. Nativii zodiei Fecioara, ştiu foarte

bine să evidenţieze defectele altora, însă niciodată

nu şi-ar recunoaşte propriile greşeli. Această teo-

rie este valabilă şi în dragoste. Fecioara are aspi-

raţii exagerate şi întotdeauna va reproşa câte o

greşeală, deoarece adoră să ţină lecţii de morală.

Balanţa. Sunt visător i şi leneşi, cum

nu s-a mai văzut. Dominaţi de Venus,

planeta trândăviei şi a capriciilor, sunt

idealişti şi îşi imaginează lumea altfel

decât este. În relaţiile cu cei din jur

nu apreciază corect, centrându-şi atenţia asupra

aspectului fizic sau a comportamentului. Sunt

foarte nesiguri şi întotdeauna se bazează pe păre-

rea celorlalţi sau încearcă să tragă de timp. Zodia

Balanţei nu are un anumit defect dominant. Un

nativ al zodiei poate fi încăpăţânat, altul mincinos

ori instabil, superficial sau încrezut. În dragoste

este nestatornică şi cântăreşte fiecare gest. Îşi do-

reşte să întâlnească iubirea, dar este foarte nehotă-

râtă. În ciuda aspectului său, Balanţa exprimă

instabilitate şi dezechilibru.

Scorpion. Este dominat de două

planete: Pluton şi Marte, aşadar nati-

vul acestei zodii se face remarcat prin

obsesii, agitaţie permanentă şi răzbu-

nare. Scorpionul este o persoană foar-

te ambiţioasă care vrea totul sau nimic. Iubeşte

luxul, puterea şi nu suportă singurătatea. Este ob-

sedat de control şi întotdeauna trebuie să câştige.

Are idei fixe, uşor pesimiste. Permanent suspici-

os, vede la fiecare pas câte un pericol, intrigi şi nu

prea are încredere în cei din jur. Dacă a fost dez-

amăgit, este teribil de răzbunător.

Săgetător. Este un inconştient,

veşnic optimist care se pricepe foar-

te bine s-o dea cu bâta-n baltă, în

cele mai nepotrivite momente. Nu-i

de mirare, fiind dominat de Jupiter, planeta exce-

selor şi a glumelor proaste. Îi place foarte mult să

vorbească, promite vrute şi nevrute, dar când tre-

buie să se ţină de cuvânt, pare lovit de amnezie. În

general, nu pare responsabil, ci chiar aşa este.

Pentru Săgetător nu există risc, nu există extreme;

nici nu-şi pune întrebări, nici nu vrea să înţeleagă.

În dragoste este la fel de relaxat, dezinteresat şi nu

oferă surprize mari.

Capricorn. Este foar te încăpăţâ-

nat, fixist şi crede doar în propriile

convingeri. Guvernat de Saturn, pla-

neta parvenirii şi a rutinei, se com-

place de fiecare dată într-un stil de

viaţă rigid, plictisitor, lipsit de adre-

nalină. Nu este interesat de comunicare şi nu vrea

să fie la curent cu noutăţile; există întotdeauna

doar ce ştie el că există. Uşor pesimist, nu face

niciodată planuri dinainte. Ce va fi, va fi la faţa

locului. Teribil de încăpăţânat, la ambiţie poate

refuza până şi cele mai logice argumente. Nici

pentru persoana iubită nu îşi va schimba ceva din

comportament. Într-o relaţie este delăsător şi foar-

te rar apreciază surprizele.

Vărsător. Dominaţi de Uranus,

planeta extremelor şi a ciudăţenii-

lor, Vărsătorii excelează la capito-

lul defecte prin lene, delăsare şi

neprevăzut. Aceştia pot surprinde

printr-un calm enervant în situaţii-

le limită şi la fel de bine, te pot

părăsi când te aştepţi mai puţin. Dacă argumentul

“Vreau să-mi trăiesc viaţa din plin nu te convin-

ge”, va trebui să cauţi singur alt răspuns, deoarece

Vărsătorul va rămâne tăcut şi nevinovat. Este greu

de înţeles, necomunicativ şi deseori face doar ce

vrea.

Peştii sunt guvernaţi de Neptun,

zeul confuziei şi al promisiunilor

neîmplinite. La prima vedere sunt

naivi, cred uşor tot ce li se spune.

Dacă descoperă că sunt minţiţi cu

greu îşi recapătă încrederea în oa-

meni, fiind permanent suspicioşi. Peştii sunt

idealişti, autoritari şi vor să li se respecte toate

dorinţele. Vorbesc mult, le place să cunoască oa-

meni noi, şi sunt atât de visători, încât uită de pro-

misiuni. În dragoste, se ataşează foarte uşor şi

simt nevoia în permanenţă de atenţie şi declaraţii.

Altfel devin depresivi şi bănuitori.

Contabil Nivel carieră:

Entry-Level/Primii 3 Ani Expo Limbi Străine:

engleză, germană, spaniolă Data limită: 10.03.2013

S.C.VITAL BERRY MARKETING ROM S.R.L

Comuna Beriu, localitatea Beriu nr.192B, biroul nr.2

jud. Hunedoara Tel: 0254 246124

Responsabil Logistică

Licenţiat în inginerie sau similar; Minimum 5 ani experienţă în interio-

rul departamentului Tehnic (preferabil injecţie mase plastice); Cunoştinţe de MS Office şi SAP.

Angajare consiliată de: www.humangest.ro Ajutor şef logistică

BESSER ROMANIA SRL Orăştie, str. Luncii, nr. 18

Bucătar

Centrul de Tineret Geoagiu caută bu-cătar pentru perioada aprilie - sep-

tembrie. Posibilitate pentru prelungire contract full-time.

SC SAFARSAG SRL CLUJ-NAPOCA

Reprezentanţi vânzări pentru maga-

zinele INTERNITY 1 Cerinţe:

-Capacitatea de a relaţiona şi de a co-munica agreabil şi eficient cu clienţii - Abilitatea de a identifica nevoile cli-entului, capacitatea de a oferi soluţii

documentate, prin prezentarea beneficiilor specifice produselor şi serviciilor din porto-

foliul Internity

Cunoştinţe operare PC: Word/Excel; - Studii medii/superioare;

- Prezenţă agreabilă; - Disponibilitate pentru program full-

time în ture; - Cunoaşterea unei limbi străine

(engleza) şi experienţă anterioara în domeniul telecomunicaţiilor constitu-

ie un avantaj. - Capacitatea de a învăţa şi dorinţa de perfecţionare profesională continuă

- Vârsta minimă: 21 ani (conform Le-gii gestionarului)

Avenir Telecom Romania Telefon: +4021 201 29 19 http://www.internity.ro

Director Resurse Umane

Cerinţe: - Experienţă de minim 2 ani pe o

poziţie asemănătoare. - Studii superioare finalizate, prefera-

bil în domeniul socio-uman. - Carnet de conducere (avantaj). - Limba engleză (nivel mediu-

superior). - Abilităţi foarte bune de operare PC (Excel, Word, PowerPoint, Internet) - Excelente abilităţi de comunicare verbala/scrisă şi inter-relaţionare;

- Atitudine pro activă. Angajare consiliată de:

http://www.agoraconsulting.ro/

Selecţie realizată de Adriana Chira

LOCURI DE MUNCĂ VACANTE

LA DATA DE 01.03.2013

HVO PROFI BUILDING SRL Adresa: Orăştie, str. C.D.Gherea, nr. 2

Telefon: 0254240100 Locuri vacante: -1 fierar-betonist

-1 dulgher -3 muncitori necalificaţi

-1 electrician

SC DORIN SIBCONSUTIL SRL

Adresa: Sibişel, Nr. 65 Telefon: 0731067930

Loc de muncă vacant: -1 tâmplar (2 ani experienţă)

-1 paznic

SC ROXY WOOD SYSTEMS Adresa: Orăştie , Str. Unirii nr. 1

Telefon: 0254244536 Locurile de muncă vacante:

-manipulant marfuri (5 locuri) -motostivuitorist (2 locuri)

SC ECOWOOD

ENTERPRISES. SRL Adresa: Orăştie, Str. Luncii, nr 3

Telefon: 0726143782 Locurile de muncă vacante:

-1 ifronist (se cere vechime în dome-niu şi calificare)

-1 muncitor necalificat -1 femeie de serviciu

S.C. TERPENA SRL

Adresa: Orăştie, Str. Nicolae Titules-cu, Nr. 6

Telefon: 0754089149 Locul de muncă vacant: - 1 inginer

chimist

SC BOTESCUCONSTRUCȚII SRL

Adresa: Orăştie, Str. Horia, nr. 50 Telefon: 0733202962

Locurile de muncă vacante: 2 zidari

SC. TOP X BROOS SRL Adresa: Orăştie, Str. Unirii, Nr. 7, Ap.

12 Telefon: 07630248220

Locurile de muncă vacante: -1 ospătar

-1 femeie de service -1 piter

Date preluate pentru dumneavoas-

tră de la AJOFM - Hunedoara, punct de lucru Orăştie.

Adresa: Str. Primăverii Nr. 8

,,MULTĂ MUNCĂ DAR ŞI REZULTATE PE MĂSURĂ”

Luni 25.02.2013 o zi obişnuită de antrenament pentru spor-tivii C.S. Dacicus Orăştie Karate Eur&ka, dar deosebit de în-cărcată în emoţii sufleteşti pentru oamenii prezenţi în sală. Antrenorul Nicolae Iordăchescu cu calmul şi seriozitatea ce-l caracterizează, imediat ce se adună sportivii, pentru obişnui-tul salut nominalizează un grup de sportivi, încărcaţi de me-dalii, care iasă în faţă. În sală cuvintele antrenorului ne captează atenţia: „pierderea sau o înfrângere trecătoare după o luptă nu în-seamnă că ai pierdut războiul, o boală de o săptămână nu înseamnă că te-a pus pe ultimul drum, întotdeauna noi, am învăţat şi învăţăm, următorul lucru, că trebuie să ne mobili-zăm, să devenim mai buni, mai puternici şi mai exigenţi. As-ta v-am învăţat întotdeauna şi vă mulţumesc din toată inima după modul cum v-aţi comportat”. Sâmbătă, 23 februarie 2013, peste 500 de sportivi au partici-pat la Cupa Internaţională Banzai Karate Eur&ka ediţia a 20-a la Sala Sporturilor “Victoria” din Arad. La întrecere au par-ticipat 46 de cluburi din 5 ţări, Ungaria, Italia, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi România . C.S. Dacicus Orăştie a participat cu 9 sportivi şi a obţinut 4 medalii de aur(cu echipa şi la individual) şi 5 de argint(cu echipa şi la individual), astfel: 2 echipe locul I şi II la kata, Neagu Sonia locul I kumite şi locul II – kata (şi cu echipa); Popescu Ioana locul I individual (şi cu echipa); Kiş Petra lo-cul I kata; Hriţcu Gabriel locul II la kata şi kumite, Ghena Robert locul II kata (şi cu echipa); Andrieşianu Bogdan şi Bozeşan Gabriel locul II (cu echipa). În faţa atâtor medalii şi rezultate preţioase, nu-mi rămâne şi mie decât să scot pălăria şi mă-nclin.

CUPA DECATLON – TIMIŞOARA KARATE EUR&KA

Duminica 03.03.2013 Liceul Sportiv banat din Timişoara a găzduit Cupa Decatlon la Karate Eur&ka , la care au partici-pat 150 de sportivi din 20 de cluburi naţionale. Cum o parte din sportivii de la Clubul Dacicus din Orăştie sunt plecaţi în Italia, la competiţie a participat antrenorul Hriţcu Ionel cu 3 sportivi care s-au şi de aceasta dată cu 3 medalii, astfel: Po-pescu Ioana 2 locuri I la kata şi kumite, Dănescu Sergiu locul II la kata şi Urs Bogdan diplomă de participare. “A ÎNCEPUT CAMPIONATUL” Seniorii de la Dacia Orăştie au jucat sâmbătă în prima etapă a returului ligii a IV-a la liderul clasamentului C.S. Minerul Uricani fiind învinsă cu 1-0 (la pauză 1-0). Cu toate că au

pierdut partida , jocul a fost unul deosebit de bun, cu ocazii şi de o parte şi de alta, un meci frumos în care jucătorii au dat dovadă de ambiţie şi au jucat precum au făcut-o la în-ceput de tur de campionat, o remarcă aparte făcută de obser-vatorul delegat la partidă Ciotlăuş Sorin ,,Orăştia are o echipă bună”. În deschiderea etapei, juniorii echipei Dacia au câştigat la scor meciul desfăşurat în compania celor de la C.S. Minerul Uricani 3-1 şi se menţin pe poziţia a 5-a în clasament cu 35 de puncte, urmând ca în etapa următoare să primească vizita celor de la C.S.Vulcan Au marcat: Edi Ovidiu, Cristea Radu, Munteanu Romică.

“O VICTORIE DE… 3 PUNCTE” Tot sâmbătă pe stadionul Dacia din Orăştie în prezenţa a peste 150 de spectatori, cu reprize de soare pe alocuri, s-a desfăşurat în cadrul aceleaşi etape, meciul de fotbal Gloria Geoagiu-Aurul Certej încheiat cu victoria gazdelor care s-au impus la limită cu 1-0, în minutul 4 de prelungire. Cum de altfel a fost şi singura acţiune notabilă a meciului pe final, la o fază care nu anunţa nimic. O centrare în careul celor de la Aurul între un “buchet” de jucători masaţi cu toţii în careu aşteptând fluierul de final, la o centrare portarul respinge mingea central la 16 m de poartă de unde este relu-ată de jucătorul Gloriei, Vârlan cu un şut violent sub trans-versală aducând 3 puncte nesperate echipei. În urma acestui rezultat echipa işi consolidează poziţia a 3-a în clasament, pe podium cu 39 de puncte. Au fost avertizaţi cu cartonaşe gal-bene în repriza a doua, Răcăreanu şi Boloş pentru proteste de la gazde şi Tescu de la oaspeţi. La finalul meciului însuşi antrenorul gazdelor recunoştea că este o victorie cu noroc, nemeritată după aspectul jocului, dar sunt puncte preţioase pe care l-au câştigat în dauna altor jocuri în care au evoluat bine şi datorită arbitrajelor au pierdut. Au jucat la Gloria Geoagiu: Băieşu (portar), Duţă, Doboş(capitan), Pop, Herci(Bobby), Damian, Chelaru(Vîrlan), Bo-loş, Farcaş, Lăcătuş, Pârvu.(Răcăreanu) Antrenor Pleniceanu Mihai, Preşedinte, Dancşorean Aurel. Aurul Brad: Românaş(portar), Ciobanu, Hort(capitan), Va-

siu, Tesc, Cibian(Ungur), Botezat(Kelemen), Uruci(Bozeşan), Constantin(Isac), Părău, Siklodi. Antrenor Szelemy Elek, C-tin Gabriel. Arbitri: Haidiner Denis (Hunedoara) la centru; ajutat la mar-gine de Pavăl Marius (Simeria) şi Popa Raul (Hunedoara) . Observator AJF Hunedoara Kelemen Lazăr, nota maximă 8,40. Rezultatele etapei a XXVIII-a din data de 02.03.2013;

CS Vulcan – CSA Aurul Brad 0-3; CS ,,U” Petroşani – Victoria Călan 5- 0; Hercules Lupeni – CS Inter Petrila 3-2;

CSO Retezatul Haţeg – CS CFR Simeria 5-0; AS Şoimul Băiţa – CS Ghelari. 2-1

Clubul Jiul Petroşani a stat; Metalul Criscior a stat.

Retezatul Râul de Mori şi Zarandul Criscior sau retras din campionat şi conform regulamentelor în vigoare vor pierde toate jocurile din retur cu scorul de 3 - 0. Clasamentul etapei nr XVIII din data de 02.03.2013 Seniori Programul etapei viitoare a XIX-a din data de 09.03.2013

CS CFR Simeria - Hercules Lupeni; CS Inter Petrila - Gloria Geoagiu; Aurul Certej - CS „U” Petroșani;

Victoria Călan - CS Minerul Uricani; Dacia Orăștie 2010 - CS Vulcan;

Clubul Jiul Petroșani - Clubul Jiul Petroșani; CS Ghelari - Metalul Crișcior;

CSO Retezatul Hațeg stă; CSA Aurul Brad stă.

Duminica 3 martie echipa de fotbal Mureşul Pricaz locul 7 în liga a V-a seria a 2-a, a jucat un meci tur de verificare la echipa Agrocompany Băcia locul 5 în liga a V-a seria 1 , pe care a învins-o cu 2-1, returul se va disputa sâmbătă 9 martie tot pe terenul celor din Băcia.

Rubrica sport de Dorin Stroia


Soarele alb al deșertului

(Beloe solntse pustyni - 1970) Odată cu anii '60 genul spa-ghetti western a venit ca un su-flu nou să învi-goreze prăfuite-le western-uri. Cinematografia rusească nu a putut sta deo-parte şi a facut şi ea ce a putut mai bine, aşa numitele în glu-mă "estern-uri". Soarele alb al deșertului (Beloe solntse pustyni) este un exemplu de astfel de film. Un clasic, chiar. Spre deosebire de westernurile tradiţio-nale, actiunea nu se petrece în vestul sălba-tic al Americii ci în orientul îndepartat al Asiei într-o ţară nedefinită dar al cărei nu-me, în prezent, precis se termină în "stan". Indienii şi bandiţii mexicani sunt înlocuiţi de un fel de kazahi denumiţi în film prin “basmachi”, iar eroina principală aici este reprezentată de un harem întreg. Eroul principal este Fyodor Sukhov. Un veteran al Armatei Roşii din razboiul civil, satul de lupte, care se întoarce acasa la iubita lui Katerina Matveievna. Pe drum primeste misiunea de a escorta şi proteja haremul lui Abdulla, un lider rebel local căutat de Armata Roşie. Între timp apare în

peisaj şi Abdulla împreună cu mică armată iar lucrurile încep să se complice. Filmul amestecă într-un mod reuşit câte-va genuri: film de acţiune, un pic de dramă, pe ici pe colo cate un pic de comedie, toate amestecate în proporţii potrivite cât să pla-că ochiului şi să binedispună privitorul. O tradiție respectată cu sfințenie din anul 1973 încoace face ca toți cosmonauții care se îmbarcă de pe cosmodromul din Baiko-nur trebuie să vizioneze acest film în prezi-ua lansării. Recomand cu căldură. Poate fi vizionat integral pe YouTube:

http://www.youtube.com/watch?

v=Yia2azQd4GY&wide=1

Notă IMDB: 8.7

Cinefilu’ de la miezu’ nopţii

Pentru a rezolva acest test de inteli-genţă ai nevoie de gândire logică şi multă atenţie. Aşadar, să începem testul: 1. Participi la o întrecere şi îl de-păşeşti pe cel de pe poziţia a doua. Pe ce poziţie ai reuşit să treci? 2. Ai o balanţă şi 9 cutii, 8 de greutăţi egale şi una mai grea. Din câte încercări p o ţ i g ă s i c u t i a m a i g r e a ? 3. Pot verişorii tăi să aibă o mătuşă comună pe care tu nu o ai? Cum? 4. Cineva prajeşte gogoşi într-o tigaie în care nu încap decât două bucăţi în acelaşi timp. După ce prăjeşte o gogoaşă pe una din părţi, o întoarce pe cealaltă parte. Prăjirea pe fiecare parte durează 30 secunde. Pot fi prăjite trei gogoşi în 9 0 d e s e c u n d e ? 5. Un bărbat şi fiul său biologic au fost implicaţi într-un accident de maşină. Bărbatul a murit în drum spre spital, însă copilul a fost dus în grabă în sala de operaţii. Odată ajuns acolo, medicul chirurg a zis "Acesta este fiul meu biolo-gic!" Poate fi adevărat? De ce?

RĂSPUNSURI: 1. Locul 2 2. 2 încercări. Se împart greutăţile în trei grupuri de câte trei cutii fie-care. Se cântăresc două grupuri la întâmplare, să le spunem A şi B, dacă sunt egale înseamnă că greu-tatea este în grupul C. Dacă A este mai greu, atunci cutia cea mai grea este în A, dacă B este mai greu, atunci cutia grea este în acest

grup. Grupul de 3 greutati printre care se află şi cea mai grea este luat separat. Se aleg 2 greutati la întâmplare şi se cântăresc. Dacă şi cele două sunt egale, cea mai grea dintre cutii este cea neafla-tă pe cântar. 3. Da. Mătuşa comună lor este mama mea. 4. Da. Se pun două gogoşi pe o parte, după 30 de secunde una e întoarsă, iar una scoasă. În locul acesteia este pusă cea de-a treia. Astfel, după 60 de secun-de, avem o gogoaşă gata de scos şi două coapte pe jumătate. Se pun cele două rămase pe partea necoaptă şi după încă 30 de secunde (am ajuns la un total de 90 de secunde) sunt gata toate trei. 5. Medicul este mama.

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 12

Broccoli Factorul curativ: inflo-rescenţa. Afecţiuni pentru care se recomandă: osteoporoza, detoxifiant, reduce grăsi-mile din organism.

Descriere generală: Broccoli (lat. Broccoli ole-racea) este o plantă legu-minoasă, aparţinând fami-liei Papaveraceae. Se înru-deşte cu conopida şi spa-ranghelul. Se aseamănă mult cu conopida, singura diferenţă fiind dimensiu-nea mai mică decât aceste-ia şi culoarea inflorescenţei care este verde şi nu albă, ca în cazul conopidei. Pe lângă acţiunea sa de stopare a cancerului şi de întârziere a osteoporozei, broccoli are şi mari calităţi de epurare a organismului şi de reducere a grăsimilor.

Recomandări:

Suc de broccoli pentru detoxifierea organismului.

Preparare: Se pune leguma crudă, foarte bine spălată, în blen-der, iar sucul obţinut, dilu-at cu puţină apă plată şi stropit cu zeamă de lămâie, se consumă de trei ori pe zi.

Contraindicaţii: Nu există.

Claudiu Nicolae

Șimonaţi

S-a întâmplat pe 6 martie 12 î.Chr - Împăratul roman Augustus primeşte funcţia de Pontifex Maximus. El cumulează această funcţie cu cea de împărat (Imperator).

961 - O armată bizantină sub conducerea viito-rului împărat Nicephorus II Phocas cucereşte oraşul Heraklion din Creta, punând capăt Emi-ratului Cretei şi a 135 de ani de stăpânire maură.

La 6 martie 1475 s-a născut Michelangelo Buo-narroti în Caprese, provincia Arezzo. A fost, ală-turi de Leonardo da Vinci, unul dintre cei mai importanţi artişti ai Renaşterii italiene. Geniul său universal oglindit de pictură, desen, sculp-tură şi arhitectură. A scris şi poezii, în special în genul sonetului şi madrigalului. De la el ne-au rămas statuia lui David (1504), Moise, grupul statuar Pietà (1499) sau picturile de pe bolta Ca-pelei Sixtine din Vatican.

La 6 martie 1836 a luat sfârşit ase-diul fortului Ala-mo. 189 de oa-meni au apărat un mic fort din Texas timp de 13 zile împotriva a 1800 de soldaţi

mexicani conduşi de Antonio López de Santa Anna, guvernatorul Mexicului. Asediul s-a ter-minat cu victoria forţelor mexicane, toţi cei 189

de oameni care apărau fortul fiind omorâţi în cursul asediului sau executaţi imediat după lup-tă. Asediul fortului Alamo rămâne un punct de referinţă în istoria Americii, fiind unul din eve-nimentele care au dus la independenţa statului Texas, iar mai târziu la anexarea lui de către Sta-tele Unite Ale Americii.

La 6 martie 1853 are loc premiera operei Travia-ta, de Giuseppe Verdi. Spectacolul are loc la în clădirea operei "La Fenice" din Veneţia.

La 6 martie 1869 chimistul rus Dimitri Mendele-ev prezintă Societăţii Ruse de Chimie prima va-riantă a tabelului periodic al elementelor.

La 6 martie 1937 s-a născut Valentina Tereşko-va, prima femeie cosmonaut din lume. A zburat în spaţiul cosmic pe data de 16 iunie 1963 cu na-veta Vostok-6.

Miron Cristea (Elie Cristea), primul patriarh al României a murit pe 6 martie 1939. Pentru scurt timp, în anul 1890, a fost director provizoriu al şcolii româneşti din Orăştie. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Româ-ne. În perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României.

1989 - Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunţă abolirea doctrinei Brej-nev, afirmând că viitorul fiecărei ţări est-europene se află în propriile ei mâini.

1992 - Virusul „Michelangelo” a început să afec-teze calculatoarele.

„Carte pentru ţărani”

Ionuţ Copil Despre pomi

Într-o gospodărie rareori se găsesc mai mult de 50-100 de pomi. Ca să fim sinceri 10-15 sunt şi mai bine îngrijiţi. Ideea este ca speciile şi soiurile alese să acopere nevoile personale şi să aibă perioadele de maturare şi consum bine repartizate în timp; adi-că să avem fructe de la sfârşitul primăverii până toamna târziu, şi soiuri de iarnă care să asigure fructe pentru iarnă. Pentru început funcţie de spaţiul disponibil, se aleg sau nu speciile de talie mare: nuc, dud, zarzăr, soiuri autohtone de măr şi păr (pătul, creţesc, pol-nic, domnesc, etc.) Apoi trebuie ţinut seama de încă un aspect, soiu-rile de iarnă ar fi bine să predomine. Din experienţă ştiu că cea mai frecventă greşeală se face la plantarea pomilor. De obicei se plantează în teren înţelenit şi gropile se fac în momentul plan-tării, şi se fac mult prea mici, ceea ce face ca pomul să stagneze ani la rând pentru că rădăcinile lui stau ca într-un ghiveci. Aşa că fie desfundaţi şi araţi foar-te adânc pământul, fie săpaţi gropi de 1,20 * 1,20 * 70 cm.

Despre tehnica propriuzisă a plantării n-are rost să vorbesc, important este doar ca de la scoaterea pomilor din pepinieră rădăcinile acestora să fie feri-te de soare şi vânt pentru a nu se deshidrata, de obi-cei prin mocirlire. La plantare se mai ţine seama ca pomul să fie îngropat la aceiaşi adâncime la care a fost în pepinieră, punctul de altoire cu 2-5 cm dea-supra nivelului pământului. Dacă adăugaţi gunoi de grajd în groapa de plantare, şi e bine să o faceţi, folosiţi gunoi bine fermentat pe care îl amestecaţi cu pământ şi aveţi grijă ca rădăcinile pomilor să nu ai-bă contact direct cu acesta. Când săpaţi groapa este bine ca pământul scos să-l împărţiţi în două gră-mezi, şi la plantare pământul de la suprafaţă vine pus în fundul gropii amestecat cu gunoi, şi cel din adâncime la suprafaţă. Se tasează bine pământul pentru ca să facă un contact strâns cu rădăcinile, apoi se formează un muşuroi peste punctul de altoi-re. Tăierile sunt foarte importante şi aici aveţi două posibilităţi: studiaţi o carte care tratează această problemă sau luaţi legătura cu un specialist în do-meniu.

Magazin Alimentar FNC

Vă oferă o gamă largă de produse alimentare şi nealimentare.

Produse de patiserie, băuturi Alcoolice, sucuri, ape minerale.

Tot ce-ţi doreşti aproape de casa ta!

PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT: STR. EROILOR, NR. 29,

TEL.0755148476 VĂ OFERĂ:

MOBILIER PENTRU BAIE ACCESORII PENTRU BAIE

GRESIE, FAIANȚĂ CABINE DE DUŞ, CĂZI DE BAIE

„BAIA TA COMPLECTĂ LA PREŢ DE

FABRICĂ”

La vamă, ajunge şi badea Gheorghe, cu căruţa plină de butoaie. Vameşul îl întreabă ce are în butoaie. Badea îi răspunde simplu: - Apă. - Nu se poate, nu te cred! Tu ascunzi ceva, bade! - Nu, pe cuvântul meu! zice badea. - Am să gust din fiecare butoi. Aşa şi făcu'. După degustare, vameşul îşi dă seama că badea are, într-adevăr, apă în butoaie. - Bade, ai dreptate, eşti liber sa pleci, dar poţi să-mi spui

de ce duci tu apă peste graniţă? - Păi... la noi în sat e un obicei: după ce speli mortu', să duci apa cât mai departe.

vorba nr. 11

Documents