PromoSan-CRSPB

Ziua Mondială a Apei –WWD 2018Apă necontaminată într-un mediu salubru: alianţă indispensabilă vieţii pe Terra Analiza de situaţie

Sumar:1. Preambul 2. Poluarea mediului, apă, sănătate: fapte şi cifre globale 3. Apă, sanitaţie, mediu – distribuţia poluării pe mapamond4. Poluarea apelor dulci şi a celor marine – de la surse la impactul asupra

sănătăţii umane şi asupra ecosistemelor 5. Obiectivul 6 privind natura & apa al Agendei ONU de Dezvoltare Durabilă

până în 2030 – extrase 6. Măsuri şi ţinte privind rezervele de apă dulce, în acord cu obiectivul 6 ADD

2030 7. Măsuri şi ţinte privind poluarea marină şi costală, în acord cu obiectivul 6

ADD 2030 8. România 2016: calitatea apelor subterane, poluarile accidentale, volumul

şi chimismul apelor uzate9. Concluzii 10. Bibliografie 11. Anexe 1 şi 2 Poluarea apelor dulci/ marine – de la surse la impactul asupra

sănătăţii umane şi asupra ecosistemelor

1. PreambulZiua Mondială a Apei (WWD) se celebrează începând cu 1993 în fiecare 22

martie, în vederea conştientizării măsurilor privind problematica curentă sau viitoare a apei - resursă naturală crucială pentru viaţă şi sănătate pe planeta noastră.

WWD 2018 se derulează sub sloganul“Să protejăm Natura & Apa – indispensabile vieţii pe Terra!”, iar tema “Natură nepoluată pentru apă de calitate” îşi propune să analizeze modurile prin care protejând natura putem depăşi dificultăţile legate de apă în secolul XXI.

Întrucât ecosistemele deteriorate afectează în prezent cantitatea şi calitatea apei necesare consumului uman, scopul WWD 2018 este de reducere a poluării mediului natural implicat esenţial în calitatea apei.

Ca o ilustrare a preocupărilor globale privind apa şi natura, Obiectivul 6 al Agendei ONU de Dezvoltare Durabilă prevede ca până în 2030 fiecare persoană să

aiba acces la apă de calitate şi include ţinte privind protejarea mediului natural şi reducerea poluării [1].

2. Poluarea mediului, apă, sănătate: fapte şi cifre globale Habitatul sanogen depinde de accesul la apă curată, sanitaţia de bază,

alimentaţia cu produse necontaminate, mediul salubru. Poluarea afectează fiecare dintre factorii de mai sus, punând în pericol sănătatea şi calitatea vieţii.

Anual circa 19 milioane decese premature sunt legate de impactul asupra mediului al exploatării improprii a resurselor naturale. OMS a estimat că în 2012 aproape 1/4 din totalul deceselor în lume, adică aproximativ 12,6 milioane sunt cauzate de factorii de mediu; dintre acestea cel puţin 8,2 milioane erau atribuibile bolilor netransmisibile în legătură cu mediul, iar mai mult de 3/4 erau localizate în doar trei regiuni ale lumii.

Țările cu venituri mici şi mijlocii suportă povara principală a bolilor legate de poluare, cu impact disproporţionat asupra copiilor [2].

*Apa dulce reprezintă doar 2,5% din cantitatea existentă pe Terra [2]. Conform Programului ONU pentru Evaluarea Apelor Mondiale 2017, în lume

peste 80% din apele uzate sunt deversate netratate în mediu.57 milioane ani de viaţă sunt anual pierduţi sau trăiţi cu dizabilităţi din cauza

calităţii necorespunzătoare a apelor, a igienei şi salubrizării superficiale, precum şi a practicilor agricole defectuoase.

4 000 de copii îşi pierd viaţa în fiecare zi din cauza bolilor cauzate de apa poluată şi a sanitaţiei necorespunzătoare.

La nivel global, 58% din bolile diareice - un motor major al mortalităţii infantile – sunt cauzate de lipsa accesului la apă necontaminată şi salubritate de bază, provocând anual circa 1,8 milioane decese.

Deversarea îngrăşămintelor şi a altor substanţe chimice în cursurile de apă dulce poate declanşa poluarea cu nutrienţi, urmată de creşterea exagerată a plantelor acvatice ce poate diminua oxigenul necesar faunei specifice.

Apa poluată poate vehicula vectori de boală, precum vibrionul holerei sau viermi paraziţi transmiţând schistosomiaza (bilharzioza) [2].

3. Apa, sanitaţie, mediu – distribuţia poluării pe mapamond Decesele atribuite de OMS factorilor de mediu în 2012 înregistrau cel mai

ridicat număr - 3,8 milioane în Regiunea Asia de Sud-Est, urmată de Pacificul de Vest - 3,5 milioane. Cele două Americi însumau cel mai mic număr - 847 000, în timp ce Regiunea Euro-OMS înregistra 1,4 milioane decese.

În privinţa sanitaţiei, datele OMS 2012 indicau proporţia populaţiei beneficiară de sanitaţie îmbunătăţită, ca fiind concentrată în America de Nord, Australia, Argentina şi în majoritatea ţărilor europene; România se găsea pe următorul nivel, în timp ce regiuni întinse din Africa, India şi Rusia se găseau la nivele inferioare.

Pe glob, tendinţele privind poluarea organică în râuri, între 1990-1992 şi 2008-2010 (estimate prin oxigenul necesar descompunerii materialele organice poluante - biological oxygen demand, BOD – în cadrul procesului de epurare) semnalau

stagnare în regiuni din America Latină, Africa Centrală şi Kazahstan; creştere în majoritatea regiunilor din America Latină, Africa şi China; însfârşit, creştere la nivele de alarmă în regiunea Sub-Sahariană, vestul Chinei şi în importante regiuni din India [2].

4. Poluarea apelor dulci şi a celor marine – de la surse la impactul asupra sănătăţii umane şi asupra ecosistemelor

Poluarea poate îmbrăca mai multe forme, variind de la compuşi organici şi alte substanţe chimice până la reziduuri provenind de la producerea diferitelor tipuri de energie. Gradul de toxicitate a unui poluant pentru sănătatea umană şi pentru ecosisteme este în funcţie de natura chimică, cantitatea sau concentraţia, precum şi pe persistenţa acestuia. Efectele specifice ale poluanţilor depind nu numai de mediul în care se află (aerul, apa sau solul), ci şi de interacţiunea cu poluanţii co-existenţi, precum şi de durata de expunere.

Unele tipuri de poluare, precum anumite forme de apă contaminată, calitatea slabă a aerului, deşeurile industriale, gunoiul, supraîncărcarea luminoasă, termică sau fonică - sunt uşor de observant, dar există forme mai subtile de poluare detectabile numai cu instrumente specializate [2].

Poluarea organică severă, precum şi salinitatea moderată/severă a unor râuri ameninţă securitatea alimentară, industria pescuitului şi, în general, mijloacele de trai ale populaţiei. Îmbunătăţirea canalizării poate contribui la contracararea acestor efecte, deşi în multe regiuni apele uzate netratate provenind de la canalizare continuă să fie deversate în mediul înconjurător; din această cauză, managementul apelor uzate are o importanţă fundamentală pentru prezervarea calităţii mediului şi pentru asigurarea accesului la apă curată pentru toţi.

Poluarea cu nutrienţi (nitraţi şi fosfaţi, în principal) cauzată de excesele agrochimice continuă să reprezinte o ameninţare semnificativă la adresa biodiversităţii şi obliga la eforturi/servicii sporite de salubrizare a ecosistemelor la nivel global. Se apreciază că această poluare va continua să crească dincolo de 2020, mai ales în Asia, America de Sud şi Centrală şi Africa Subsahariană. Țările dezvoltate (din Europa, de exemplu) suferă, de asemenea, din cauza poluării apelor dulci, semnalate de nivelurile ridicate de nitraţi din apa potabilă. Între 10% şi 20% din staţiile de monitorizare a apelor subterane din UE au înregistrat niveluri de nitraţi care depăşesc pragul admis de 50 mg/l [2].

Tabelele 1 şi 2 din Anexă oferă o privire sintetică asupra poluării apelor dulci sau marine, de la surse la impactul asupra sănătăţii umane şi asupra ecosistemelor.

*5. Obiectivul 6 privind natura & apa al Agendei ONU de Dezvoltare

Durabilă până în 2030 – extrase 6.1 Asigurarea accesului universal şi echitabil la apă potabilă pentru toţi.

6.2 Asigurarea accesului la o igienă adecvată şi echitabilă pentru toţi şi eliminarea defecării deschise, acordând o atenţie specială nevoilor femeilor, fetelor şi celor aflaţi în situaţii vulnerabile.

6.3 Îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării, eliminarea dumpingului cu rabat în privinţa calităţii şi minimizarea eliberării substanţelor chimice şi materialelor periculoase, înjumătăţirea proporţiei apelor uzate netratate şi creşterea substanţială a reciclării şi reutilizării în condiţii de siguranţă.

6.4 Creşterea substanţială a eficienţei utilizării apei în toate sectoarele, asigurarea captarilor durabile şi aprovizionarea cu apă potabila - pentru acoperirea deficitului şi pentru reducerea substanţiala a numărului de persoane care suferă din aceasta cauza.

6.5 Implementarea gestionarii integrate a resurselor de apă la toate nivelurile, inclusiv prin cooperarea transfrontalieră, după caz.

6.a Extinderea cooperării internaţionale şi sprijinul acordat ţărilor în curs de dezvoltare în activităţile şi programele legate de apă şi canalizare, inclusiv recoltarea apei, desalinizarea, tratarea apelor uzate, tehnologiile de reciclare şi reutilizare.

6.b Sprijinirea participării comunităţilor locale la dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizăre.

6.6 Până în 2020: Protejarea şi restabilirea ecosistemelor legate de apă, inclusiv munţii, pădurile, zonele umede, râurile, acviferele şi lacurile [3].

6. Măsuri şi ţinte privind rezervele de apă dulce, în acord cu obiectivul 6 ADD 2030

Reducerea poluării cursurilor de apă dulce prin creşterea tratării, reciclării şi reutilizării apelor uzate cu cel puţin 50% până în 2030.

Adoptarea şi aplicarea unor programe naţionale pentru protejarea şi restaurarea ecosistemelor de apă dulce şi a zonelor umede precum şi a altor sisteme naturale care contribuie la purificarea apei.

Ameliorarea sistemelor de monitorizare a poluării în apele de suprafaţă şi în apele subterane.

Definirea standardelor naţionale privind cursurile de apă pentru a oferi o imagine continuă a calităţii resurselor disponibile şi pentru a identifica oportunităţile şi riscurile legate de sănătatea umană şi ecosisteme.

Îmbunătăţirea colectării şi distribuţiei măsurătorilor specifice, asigurarea şi controlul calităţii datelor şi punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind calitatea apei.

Asigurarea apei potabile de calitate şi acces la sanitaţia de bază pentru fiecare persoana până în 2030 [3].

7. Măsuri şi ţinte privind poluarea marină şi costală, în acord cu obiectivul 6 ADD 2030

Interzicerea deversării în mediul marin a apelor reziduale netratate şi limitarea scurgerilor excesive de nutrienţi provenite de la sistemele agricole.

Restaurarea şi conservarea ecosistemelor de coastă şi a zonelor umede pentru reducerea cantităţii de nutrienţi în exces şi a altor poluanţi, precum metalele grele.

Prevenirea deversării şi reducerea gunoiului marin şi armonizarea metodologiilor de evaluare şi monitorizare.

Reducerea/eliminarea treptată a utilizării anumitor tipuri de plastic ce ajung în mediul marin (de exemplu microbile, ambalaje, materiale plastice de unică folosinţă) şi promovarea recuperării acestora.

Elaborarea unor strategii eficiente pentru prevenirea/minimizarea generării de gunoi marin din plastic, în special din surse terestre şi responsabilizarea producătorilor pentru proiectarea, recuperarea, reciclarea şi eliminarea ecologică a reziduurilor specifice.

Controlul strict al scurgerilor de deşeuri radioactive în ocean.Instituirea unor sisteme de colectare a deşeurilor în zonele de coastă şi

monitorizarea strictă a fluxurilor de gunoi marin [3].

8. România 2016: calitatea apelor subterane, poluările accidentale, volumul şi chimismul apelor uzate

Calitatea apelor subteraneCompoziţia chimică a 141 corpuri de apă subterană a fost evaluată prin 1523

puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni) distribuite în toate zonele accesibile având aflux de apă suficient, cu următoarele caracteristici/tehnologii/locaţii [4]:

- 1 401 puncte de monitorizare regulată aparţinând reţelei naţionale hidrogeologice;

- 1 289 de foraje; - 109 izvoare; - 3 drenuri; ultimele 3 categorii sunt locaţii în domeniul public; - 113 foraje (între care foraje de urmărirea poluării amplasate în jurul marilor

platforme industriale şi izvoare de exploatare aparţinând terţilor); - 9 fântâni desemnate pentru urmărirea poluării cu nutrienţi (din cadrul proiectului de Control Integrat al Poluării cu Nutrienţi). Rezultatele, a căror valoare provine din acoperirea largă de monitorizare, au fost următoarele: - 118 corpuri se aflau în parametri chimici corespunzatori (83,68%). - 23 de corpuri de apă subterană se găseau în afara parametrilor prescrişi de norme (16,32 %)

*Poluările accidentale În 2016 s-au înregistrat 47 de poluări accidentale, a căror repartiţie, în funcţie

de natura poluantului este următoarea: ape uzate neepurate 18 (evenimente) – reprezentând 38,30% din totalul accidentelor; produse petroliere 14 - 29,79%; deşeuri semisolide 6 - 12,76%; poluări de altă natură 4 - 8,51%; substanţe neidentificate 3 - 6,38%; ape de mină 1- 2,13%; chimicale ce atrag oxigenare scăzută 1 - 2,13% [4].

Se poate constata că nerespectarea normelor tehnologice de protecţie a mediului privind evacuarea apelor uzate în receptori naturali se găsea pe primul loc, urmată de poluările cu produse petroliere cauzate cel mai des de avariile conductelor de transport ţiţei şi apă sărată (lichide extrase împreună la forare).

* Actualizarea privind volumul şi chimismul apelor uzateÎn 2016, volumul apelor uzate evacuate în receptorii naturali se ridica la 1

940,98 milioane m3 (mai puţin apele de răcire, conform noilor specificări Eurostat) faţă de 1 924,66 milioane m3 în 2015, reflectând un consum de apă uşor sporit, explicabil în parte prin creşterea economică [4].

Domeniile cu contribuţiile cele mai însemnate la constituirea potenţialului de poluare chimică a apelor uzate (evaluat după numărul de indicatori chimici afectaţi) au rămas în mare măsură aceleaşi faţă de 2015 (în ordine descrescătoare):

Captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populaţiei; Prelucrările chimice; Industriile producătoare de energie electrică sau termică; Industria extractivă.

9. ConcluziiHabitatul sanogen depinde de accesul la apă curată, sanitaţia de bază,

alimentaţia necontaminată, mediul salubru. Poluarea afectează fiecare dintre factorii de mai sus, periclitând sănătatea şi calitatea vieţii.

Pe glob, ecosistemele deteriorate prin poluare afectează cantitatea şi calitatea apei disponibile pentru consumul uman. Astfel 2,1 miliarde de oameni trăiesc în prezent, fără siguranţa apei potabile, ceea ce le afectează sănătatea, mijloacele de trai şi educaţia.

Obiectivul 6 al Agendei ONU de Dezvoltare Durabilă prevede ca până în 2030 fiecare persoană să aibă acces la apă de calitate prin măsuri ce includ protejarea mediului natural şi reducerea poluării.

În România 2016, monitorizarea calităţii apei subterane a relevat că, încă, circa 16% (23/141) corpuri de apă subterană se găseau în afara parametrilor chimici prescrişi de norme.

Analiza cauzelor poluărilor accidentale produse în ţara noastră în 2016 a plasat pe primele locuri nerespectarea normelor tehnologice privind evacuarea apelor uzate în receptori naturali, urmată de poluările cu produse petroliere cauzate cel mai des de avariile conductelor de transport ţiţei & apă sărată.

În România 2016, volumul apelor uzate evacuate depăşea cu circa 0,83% deversarea din 2015, reflectând un consum de apă uşor sporit, compatibil în parte cu creşterea economică. Ierarhia ramurilor economice cu potenţial de poluare chimică a rămas neschimbată, cu industria apei potabile, cea chimică şi cea producătoare de energie pe primele locuri.

Prevenirea poluării naturii în scopul protecţiei apei şi aerului, a căror contaminare prezintă potenţialul advers maxim pentru sănătatea umană, trebuie să devină şi în România o prioritate pentru toţi responsabilii – stat, organizaţii, comunităţi şi indivizi.

10.Bibliografie

[1]. Site-ul oficial UN Water: http://www.worldwaterday.org/theme/[2]. *** Towards a Pollution-Free Planet Background report environment. © United Nations Environment Programme, 2017. Published in September 2017: http://wedocs.unep.org/bitstream/handle/20.500.11822/21800/UNEA_towardspollution_long%20version_Web.pdf?sequence=1&isAllowed=y[3]. Site-ul UN Enviroment: https://www.unenvironment.org/explore-topics/sustainable-development-goals/why-do-sustainable-development-goals-matter/goal-6[4]. *** Sinteza calităţii apelor din România în anul 2016 (extras). Bucureşti 2017 http :// www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/ Attachments/16/Sinteza%20calitatii%20apelor%20din%20Romania%20in%20anul%202016_EXTRAS.pdf

11.Anexe1. Poluarea apelor dulci – de la surse la impactul asupra sănătăţii umane şi asupra

ecosistemelor [3].

Poluarea apelor dulci de la surse la impact

Cauze SURSE NATURALE SURSE ASOCIATE ACTIVITĂȚILOR UMANE Geologie, inundaţii, alunecări de teren, furtuni Agricultură, deşeuri industriale şi urbane periculoase, produse farmaceutice, ape uzate. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….

Emisii DIFERIȚI POLUANȚI POLUANȚI PRIMARI Nitraţi, fosfaţi, metale grele, pesticide, chimicale afectând glandele endocrine, produse farmaceutice

Formare TRANSFORMAREA CHIMICĂ POLUANȚI SECUNDARI Efecte ale combinatiilor, de ex, solutiile de spălare de la gropile de gunoi şi emisiile în aer din apele cu poluanţi primari.

Dispersie IMPACTUL BIOTEI, GEOLOGIEI, şi concentrare CLIMEI, VREMII ȘI TOPOGRAFIEI FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ DISPERSIA ȘI CONCENTRAREA Topografia şi scurgerea, clima şi vremea, biotica, compoziţia fizico-chimică a apei, geologia.

……………………………………………………………………………………………………………………………….…….Expunere

EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII EFECTUL ECOLOGIC IMPACTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR

Afectarea funcţiilor neurologice Eutrofizarea (îmbogăţirea în P şi N), Necesitatea cauzată de inflorescenţa înflorirea algelor dăunătoare protejarea producţiei alimentare, a peştilorşi dezvoltarea algelor dăunătoare precum cele colorate albastru-verde, şi altor specii fluviale, a habitatelor din(de ex. sindromul bebeluşului toxicitatea, reducerea mărimii apele curgătoare în vederea menţinerii albastru), boli cardiace şi renale, unor specii precum broaştele, diversităţii genetice. cancer, sterilitate şi alte tulburări feminizarea peştilor. de reproducere, rezistenţă la antimicrobiene crescută.

2. Poluarea marină – de la surse la impactul asupra sănătăţii umane şi a asupra ecosistemelor [3].

Poluarea marină şi costală de la surse la impact

Cauze

SURSE NATURALE SURSE ASOCIATE ACTIVITĂȚILOR UMANE Furtuni şi uragane, schimbări climatice, Agricultura de fermă, industria agroalimentară, pescuitul alunecări de teren, inundaţii şi acvacultura, petrolul şi energia, gunoaiele, apele reziduale, sectorul ambalajelor, amenajările extractive, produsele farmaceutice ……………………………………………………………………………………………………………………………………….......

Emisii DIFERIȚI POLUANȚI Nitraţi şi fosfaţi, metale grele (din minerit şi amenajări extractive (pe fund de mare), plumb, biocide, pesticide, chimcale afectând glandele endocrine, farmaceuticele, deşeurile şi materialele plastice.

Formare TRANSFORMAREA CHIMICĂ SECUNDARI Amestecuri chimice din jurul site-urilor de extracţie marină şi al forajelor de petrol.

Dispersie şi IMPACTUL LUCRĂRILOR/CONSTRUCȚIILOR concentraţie DE COASTĂ, BIOTEI MARINE, VREMII, FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ DISPERSIA ȘI CONCENTRAREA CLIMEI, TOPOGRAFIEI Furtunile, schimbările climatice afectând fluxurile de ape pe ocean şi pe coaste, geologia şi eroziunea coastei, biota marină de ex.macrofitele şi recifele de corali.

……………………………………………………………………………………………………………………………………….Expunere

EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII EFECTUL ECOLOGIC IMPACTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR

Afectarea dezvoltării neurologice, Eutrofizarea, inflorescenţele algelor, Necesitatea de măsuri suplimentare afecţiuni cutanate şi dăunătoare, toxicitatea, impactul asupra, pentru protejarea crustaceelor din faunaale inimii, boli renale, cancer, populaţiilor de păsări marine şi a altor bentică (fund de mare), a peştilor şi recifelorsterilitate şi alte tulburări specii, dispariţia algelor, coralilor, de corali, a habitatelor marine în vedereade reproducere, perturbări hormonale. nevertebratelor şi a speciilor de peşti, menţinerii diversităţii genetice, feminizarea peştilor, tulburări controlul dăunătorilor şi vectorilor tiroidiene la balene şi alte mamifere a dinamicii naturale prădător-pradă. marine, perturbarea lanţurilor alimentare locale.

JUDEŢUL DOLJ – APA POTABILĂ

Raportul stării de sănătate a comunităţii judeţului Dolj – 2016(extras)

2. Apa pentru consumul uman

2.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare Reglementarea, supravegherea, inspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman se efectuează în baza: - Legii nr.458/2002, cu modificările şi completările ulterioare; republicată în 2011 - HG nr.974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile

2.2 Situaţia aprovizionării cu apă În anul 2016 au fost verificate următoarele aprovizionări cu apă:- în mediul urban 10 staţii, din care : I. autorizate sanitar 9, aparţinând următoarelor localităţi: Craiova (4 staţii), Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi. II. neautorizată sanitar = 1, aparţinând Oraşului Segarcea, pentru depăşirea limitei maxime admise la parametrul nitraţi. - în mediul rural 53 de staţii şi reţele de distribuţie, din care: I. autorizate sanitar 40 , aparţinând următoarelor localităţi: Almăj, Bârca, Breasta, Brădeşti (satele Brădeşti, Tatomireşti, Răcarii de Jos)- reţele de distribuţie, Caraula, Călăraşi, Cârcea, Coşoveni , Coţofenii din Dos, Mihăiţa (com.Coţofenii din Dos), Coţofenii din Faţă, Carpen (şi satul Cleanov), Cernăteşti, Celaru, Galicea Mare, Giubega, Greceşti, Goicea, Izvarna, Işalniţa, Com.Işalniţa- reţea de distribuţie, Maglavit, Mîrşani, Mischii, Malu-Mare şi satul Preajba- reţele de distribuţie, Perişor, Mărăcine (Comuna Perişor), Pleniţa, Castrele Traiane (Com.Pleniţa), Răcarii de Sus- reţea de distribuţie, Robăneşti, Rastul Nou (Com.Rast), Secui, Seaca de Câmp, Şimnicu de Sus, Vârvoru de Jos -4 staţii în satele: Vîrvoru de Jos, Vîrvoru de Sus, Ciutura şi Gabru, Zănoaga (Com.Leu); II. neautorizate sanitar 13, aparţinând următoarelor localităţi: Bistreţ, Bistreţul Nou, Plosca(Com.Bistreţ), Bulzeşti, Branişte şi Balta Verde (Com.Podari), Drăgoteşti, Gherceşti, Leu, Negoi, Rast, Satele Sărbătoarea şi Palilula (Comuna Bucovăţ), Criva (Com.Vîrvoru de Jos) ; Există două staţii de apă proprii, autorizate sanitar, aparţinând RA Aeroport Craiova şi SC Electrocentrale Işalniţa.

2.3. ConcluziiLocalităţile urbane, în proporţie de 100%, au alimentare cu apă prin sisteme

publice centralizate, iar în localităţile rurale verificate în anul 2016 sunt 53 de sisteme centralizate, din care, autorizate sanitar 40, iar neautorizate sanitar 13. Pentru restul localităţilor rurale care au staţii de apă nu avem date din anul 2016.

Apa din localităţile urbane corespunde STAS-ului, cu excepţia Oraşului Segarcea, unde prezintă nitraţi peste limita admisă.

În apa din mediul rural se constată prezenţa nitraţilor, a amoniului sau/şi a germenilor peste limita admisă.

Pentru alimentarea Municipiului Craiova , S.C.Compania de Apă Oltenia SA mai înmagazinează în rezervoarele Staţiei Şimnic şi apă provenită din Staţia Izvarna, aflată pe teritoriul Judeţului Gorj, autorizată sanitar în 2016 de către Colectivul de Igiena Mediului din cadrul DSP Dolj.

2.4. Apa potabilă distribuită în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici2.4.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare

- Lege republicată 458/2002, republicată în 2011 - privind calitatea apei potabile- Hotarâre Guvern 974/2004, republicată în 2013 – pentru aprobarea Normelor de

supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile

- Ordonanţa nr. 95/29.08.2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa şi sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999 la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale.- Directiva 98/83 CE, privind calitatea apei destinate consumului uman. - Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la

normele din domeniul sănătăţii publice- Hotarâre de Guvern nr. 206/2015 - privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015-2016.- Ordin MS 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si completarile ulterioareTermenul de aprovizionări mici se referă la localităţile în care se distribuie apă

potabilă unui număr de până la 10.000 consumatori, iar volumul de apă distribuit este între 10 şi 1000 m³/ zi.

În anul 2016 au fost recoltate probe de apă în 3 campanii, iar parametrii prevăzuţi în metodologia din Programul Naţional II, Domeniul 1 au fost determinaţi la Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara.

Determinările s-au referit la parametrii chimici: nitriţi, nitraţi, pesticide, cadmiu, plumb şi parametrii indicatori: oxidabilitate, turbiditate, amoniu, aluminiu, fier, mangan.

La nivelul localităţilor din judeţul Dolj selecţionate s-au constatat depăşiri ale valorilor maxime admise, după cum urmează:

Oxidabilitate ( concentraţie maximă admisă = 5,0 mg O2/L )

Localitatea Oxidabilitate (mgO2/L)Braloştiţa 120

Nitraţi (concentraţie maximă admisă = 50 mg/L )

Localitatea Nitrati(mg/L)Cetate 75Moţăţei 83Cetate 75,4Moţăţei 88,2Catane 70,49

(N.B. Pentru Cetate şi Moţăţei sunt câte 2 valori, fiindcă s-au recoltat din aceste localităţi în 2 campanii.)

Amoniu(concentraţie maximă admisă = 0,5 mg/L)

LocalitateaAmoniu(mg/L)

Gherceşti 0,79Pieleşti 1,21Ţuglui 3,34Teasc 3,34Ţuglui 3,12Teasc 3,44Palilula, Bucovăţ 0,99Scaeşti 1,95

Mangan (concentraţie maximă admisă = 50 µg/L)

LocalitateaMangan(µg /L)

Cetate 51,03Pieleşti 52,79Teasc 71,55Cetate 94,93Moţăţei 97,36Gherceşti 175,37Pieleşti 201,76Ţuglui 141,35Teasc 204,69Sărbătoarea, Bucovăţ 59,82Scaeşti 78,01

Plumb (concentraţie maximă admisă = 10 µg/L) Localitatea Plumb(µg /L)Catane 16,32Sărbătoarea, Bucovăţ 28,51

2.5 Apele îmbuteliate pentru consumul uman

2.5.1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare - Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile - Hotarâre Guvern 974/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile- Ordin al Ministerului Sănătăţii 341/2007 - pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă - Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice - Hotarâre de Guvern nr. 206/2015 - privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015-2016.- Ordin MS 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si completarile ulterioare2.5.2. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor- nu s-a facut

  2.6 Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de f ântână 1. Structura de reglementare, supraveghere, inspecţie şi monitorizare Reglementarea, supraveghereanspecţia şi monitorizarea apei pentru consumul uman se efectuează (în anul 2016)în baza următoarei legislaţii: Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;Hotărâre nr. 974/2004 din 15/06/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă;Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;Ordin MS 386/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 cu modificarile si completarile ulterioare

Nu au fost înregistrate cazuri de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână în 2016, în judeţul Dolj. 

În anul 2010 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural (  Cetate şi Ciupercenii Noi); în anul 2011 s-au înregistrat 2 cazuri în mediul rural (Dobridor şi Ciupercenii Noi ); în anul 2012 nu s-au înregistrat cazuri; în anul 2013 s-au înregistrat 3 cazuri; în anii 2014 si 2015 nu s-au înregistrat cazuri;

Judeţ Anul 2016 2015

o/oooo din populaţie rurală 0-1 an

2014o/oooo din populaţie rurală 0-1 an

2013o/oooo din populaţie rurală 0-1 an

2012o/oooo din populaţie rurală 0-1 an

Nr. cazuri

% dintotal Meth

o/oooo din populaţie rurală 0-1 an

Dolj 0 - - - - 49,40 -

Cazurile se datorează consumului de apă cu concentraţii mari de nitraţi din sursa proprie.

3.Apele de îmbăiere 3.1. Informaţii cu caracter general  

DSP Dolj a identificat o zonă de îmbăiere la Dunăre care este neamenajată.DSP DJ a prelevat şi analizat în timpul sezonului de îmbăiere 3 probe de apă

din aceste zone. S-au determinat indicatorii microbiologici E. coli şi enterococci intestinali. Rezultatele analizelor se încadrează la valorile obligatorii.

Lipsesc facilităţile pentru plajă apă potabilă, coşuri de gunoi. -denumirea ariei de imbaiere: zona naturala neamenajata Calafat-Bascov- număr arii de îmbăiere- 1- număr utilizatori: 1000/sezon

     Rezultatele analizelor la indicatorii microbiologi şi fizico-chimici din zona naturală de îmbăiere neamenajată (DSP sau LA) sunt prezentate in urmatorul tabel:

Denumirea zonei:Başcov

Laboratorul care a executat analizele: Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate publică-microbiologie şi chimie sanitară-DSP Dolj

INDICATORI MICROBIOLOGICIData prelevării 10.06.2015 23.06.201

523.07.2015

25.08.2015

Coliformi totali/100 mL 355 340 480 620E. Coli/100 mL 128 192Enterococi intestinali/100 mL

75 70 92 186

Salmonella/1LEnterovirusuri UFP/10 LINDICATORI FIZICO-CHIMICIUleiuri minerale, mg/lSubstanţe tensioactive (care reacţionează cu albastru de metilen), mg/L lauril sulfatFenoli (indice de fenol) C4H5OH, mg/LCuloare Accepta

bilAccepta bil Acce

p tabil

Accepta bil

Alţi parametriAmoniu,mg/l 0,069 0,065 0,073 0,053

pH 8,09 8,15 8,09 8,09Azotaţi,mg/l 13,76 13,94 14,21 14,07

Evaluarea gradului de supraveghere a zonei naturale neamenajate dar folosite în mod tradiţional pentru îmbăiere este prezentata in tabelul de mai jos:

Denu-mirea zonei

Tip apă(mare/ râu/lac)

Suma 1Stop E C ANr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Başcov fluviu 0 0 % 1 100 %

1 100 %

1 100 %

Legendă:Suma - numarul de zone naturale neamenajate, dar utilizate conform obiceiurilor locale, identificate si luate in evidenta;Stop - numarul si procentul de zone neamenajate, interzise folosirii publicului de catre autoritatea de sanatate publica;E - numarul si procentul de zone naturale neamenajate la care a fost facuta o inspectie sanitara pe sezon;C - numarul si procentul de zone naturale neamenajate la care a fost efectuat un control al calitatii apei de catre autoritatea de sanatate publica sau autoritatea teritoriala de protectie a mediului;A - numarul si procentul de zone naturale neamenajate pentru care sunt folosite metode de avertizare a publicului.- Numarul cazurilor de îmbolnăvire datorate calităţii apei de îmbăiere (pe cod de boală):

suspecte 0 diagnosticate 0- Numărul cazurilor de îmbolnăvire datorate condiţiilor din zona de îmbăiere (pe cod de boală):

suspecte 0 diagnosticate 0- Număr accidente înregistrate datorate calităţii apei de îmbăiere:

suspecte 0 diagnosticate 0- Număr accidente înregistrate datorate condiţiilor din zona de îmbăiere:

suspecte 0 diagnosticate 03.2. Starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu apa de îmbăiere – în anul 2016 nu s-au înregistrat îmbolnăviri în rândul utilizatorilor, în relaţie cu apa de îmbăiere

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE ÎN JUDEŢUL DOLJ – ANUL 2017

Supravegherea calităţii apei potabile din judeţul nostru se realizează de către Direcţia de Sănătate Publică Dolj prin Colectivul Igiena Mediului din cadrul Serviciului de Evaluare a Factorilor de risc din mediul de viaţă şi de muncă. În anul 2017, supravegherea s-a concretizat printr-o serie de acţiuni, după cum urmează:

1. Recoltare şi analizare probe de apă pentru: ‐ Supravegherea calităţii apei potabile din zonele de aprovizionare mari şi mici - Monitorizarea de audit a calităţii apei potabile

Monitorizarea de audit a calităţii apei potabile se efectuează de către DSP Dolj, prin laboratorul propriu, constând în verificarea periodică a parametrilor de calitate ce trebuie îndepliniţi, prevăzuţi de Legea 458/2002, republicată, cu numărul de probe stabilit în funcţie de volumul de apă distribuit în mc/zi şi de numărul populaţiei rezidente deservite, stabilit prin HG 974/2004, republicată.

Conform metodologiei transmise de Institutul Naţional de Sănătate Publică , a fost realizată verificarea apei distribuite prin sisteme de aprovizionare care deservesc mai puţin de 5000 de persoane, din sisteme centralizate de distribuţie apă, în vederea trimiterii probelor la CRSP Timişoara, unde au fost efectuate determinări ale unor parametri care nu se lucrează la Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate publică- microbiologie şi chimie sanitară al DSP Dolj.

Comunele din ale căror sisteme centralizate au fost prelevate probele respective sunt: Cetate, Desa, Maglavit, Moţăţei, Almăj, Breasta, Almăj, Breasta, Coţofenii din Dos, Mihăiţa, Mischii, Şimnicu de Sus-sat Dudoviceşti, Cârcea, Coşoveni, Pieleşti-sat Câmpeni, Robăneşti. S-a constatat o uşoară depăşire la parametrul de potabilitate "Trihalometani", datorat procesului de dezinfecţie prin clorinare a apei, restul parametrilor analizaţi, în acest caz, au fost conformi;

S-au recoltat şi analizat în cadrul monitorizării de audit, conform HGR nr. 974/2004, un număr de 336 de probe de apă;

S-au recoltat şi analizat un număr de 10 probe de apă din sisteme centralizate din zonele de aprovizionare mari şi de la consumatori, pentru determinarea carbonului organic total, conform Metologiei din PN II 2017. Probele au fost conforme; S-au prelevat probe de apă din zonele de aprovizonare mici, de la consumatori, conform metodologiei PN II 2017: nr. probe: 14;

- Nr. probe de apă potabilă recoltate din surse proprii, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice = 719

- Nr. probe recoltate pentru verificarea calităţii apei distribuite în unităţilespitaliceşti din judeţul Dolj = 67 probe

- S-au prelevat probe de apă din 2 surse proprii ale unor unităţi de învăţământ şi din sistemul centralizat al comunei Secu, din care se aproviziona o unitate de învăţământ, datorită apariţiei de cazuri de îmbolnăvire prin hepatită virală tip A. Nr. probe: 3

2. Supravegherea cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, generată de apa de fântână În anul 2017 s-au înregistrat pe raza judeţului Dolj un număr de 2 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, generată de apa de fântână.

- Nr. cazuri: 0 3. Supravegherea calităţii apei potabile distribuite în vederea evitării

apariţiei de epidemii hidriceAceastă acţiune are ca rezultat faptul că, nu numai în anul 2017, ci şi în anii

anteriori, la nivelul localităţilor din judeţul Dolj nu s-au înregistrat epidemii hidrice. 4. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate altele decât apele minerale

naturale sau decât apele de izvorÎn anul 2017 s-a realizat monitorizarea de audit a apelor potabile îmbuteliate

altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, conform HGR nr. 974/2004 şi Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, prelevându-se o probă de apă din apa îmbuteliată de la S.C.GRAND MASS S.R.L. Proba de apă au fost recoltate de către DSP Dolj şi trimisă la Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara.

Monitorizarea de control a calităţii apei potabile trebuie efectuată de către producătorul de apă în scopul determinării parametrilor de potabilitate prevăzuţi prin Legea 458/2002, republicată, cu numărul de probe stabilit în funcţie de volumul de apă distribuit în mc/zi şi de numărul populaţiei rezidente deservite, stabilit prin HG 974/2004, republicată.

5. Supravegherea calităţii apei de fântână şi a apei arteziene de utilizare publică S-au prelevat 50 de probe de apă din fântâni publice şi din cişmele din judeţul Dolj, conform Metodologiei din PN II 2017. Toate probele prelevate din fântânile publice şi cişmelele din rural au fost neconforme, fie microbiologic, fie fizico-chimic, fie ambele. În municipiul Craiova au fost prelevate probe de apă din următoarele cişmele cu apă de profunzime: Cişmea Grădina botanică, Cişmea Şimnic, Cişmea în Piaţa Chiriac, Cişmea Gâtan Constantin şi Cişmea Şerbănescu Ion, ambele din Parcul Poporului şi Cişmea din Calea Severinului de la Billa. Toate aceste probe au fost neconforme microbiologic. Din punct de vedere fizico-chimic, nu au fost conforme: Cişmeaua de la Grădina botanică, Cişmeaua din Piaţa Chiriac şi Cişmeaua Şerbănescu din Parcul Poporului; toate având nitraţi peste limita maximă admisă în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Localităţile din judeţul Dolj care au sisteme centralizate de distribuţie apă, autorizate din punct de vedere igienico-sanitar în anul 2017:

Municipiul Craiova cu staţiile de apă: Izvarna, Işalniţa, Șimnic, Făcăi, Popova, Secui;Municipiul Calafat

Municipiul BăileştiFiliaşiSegarceaDăbuleniBechetAlmăjBârcaBrădeştiCaraulaCarpenCârcea: staţia de apă Cârcea şi staţia de apă Banu MărăcineCălăraşiCelaru (a expirat în 24.02.2017)Ciupercenii VechiCoşoveniCoţofenii din Dos: staţia de apă MihăiţaCoţofenii din FaţăGalicea MareGiubegaGoiceaGreceşti: a expirat în noiembrie 2017IşalniţaLeu, numai staţia de apă din satul Zănoaga: a expirat în iunie 2017Malu-MareMaglavitMârşaniMischiiPerişor-staţia de apă Perişor şi staţia de apă Mărăcinele Pleniţa: 2 staţii: Pleniţa şi Castrele TraianeRast: staţia de apă de la Rastu Nou: a expirat în mai 2017Răcarii de SusRobăneştiSadovaSeaca de CâmpŞimnicu de SusVârtopVârvoru de Jos- staţiile de apă: Criva, Vârvoru de Sus, Gabru R.A.Aeroportul Craiova

Ziua Mondială a Apei (World Water Day)

Natură nepoluată pentru apă de calitate

Pe GLOB:

Habitatul sanogen depinde de accesul la apă curată, sanitația de bază, alimentația cu produse necontaminate, mediu salubru.

Poluarea afectează toți acești factori punând în pericol sănătatea și calitatea vieții.

Ca replică a comunității internaționale:

80% din apele uzate sunt deversate netratate în mediu [1]

Între 4.8-12.7 milioane tone deșeuri de plastic ajung anual în apele oceanice [1]

1,8 milioane oameni sunt expuși anual la apă contaminată [3]

Aproximativ 12,6 milioane decese (1/4 din totalul deceselor) în 2012 au fost cauzate de factorii nocivi de mediu, cf. OMS. [1]

4 000 de copii își pierd zilnic viaţa din cauza bolilor cauzate de apa poluată și a sanitaţiei necorespunzătoare. [1]

2,4 miliarde oameni nu au acces la sanitație de

bază. [3]

2 miliarde tone deșeuri umane sunt eliminate zilnic în cursurile de apă [1]

1,8 milioane oameni sunt expuși anual la apă contaminată [3]

Bolile asociate apei poluate precum diareea pot cauza decesul58% dintre bolile diareice [1] sunt cauzate de lipsa accesului la apă necontaminată și sanitaţie de bază, provocând anual circa 1,8 milioane decese . [3]

Obiectivul 6 al Agendei ONU de Dezvoltare Durabilă prevede ca până în 2030 fiecare persoană să aibă acces la apă de calitate și sanitație de bază și include ținte privind protejarea mediului natural și reducerea poluării

CALITATEA DEFICITARĂ A APEI:

Amenință sănătatea Scade biodiversitatea Reduce gradul de adecvare de alimente și energie

57 milioane ani viață sunt anual pierduți sau trăiți cu dizabilități din cauza calității necorespunzătoare a apelor, a igienei și sanitației deficitare

Să protejăm Natura & Apa – indispensabile vieții pe Terra!

CNEPSS INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BUCUREȘTI

BIBLIOGRAFIE:[1] Towards a Pollution-Free Planet Background report environment:http://wedocs.unep.org/bitstream/handle/20.500.11822/21800/UNEA_towardspollution_long%20version_Web.pdf?sequence=1&isAllowed=y

[2] Site-ul oficial UN Water: http://www.worldwaterday.org/theme/[3] Site-ul UN Environment: http://web.unep.org/environmentassembly/fresh-water [4] *** Sinteza calităţii apelor din România în anul 2016 http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/16/Sinteza%20calitatii%20apelor%20din%20Romania%20in%20anul%202016_EXTRAS.pdf