Apele curgătoare şi caracteristicile lor hidrologiceMunicipiul Alexandria

Cele mai importante ape curgătoare sunt reprezentate de râul Vedea şi afluentul său Nanov. Regimul de scurgere este caracteristic celui de podiş, câmpie pericarpatică sudică cu ape mari de primăvară şi viituri de vară, uneori chiar de toamnă (I.Ujvari, 1972).

Râul Vedea izvorăşte din zona Podişului Getic (Platforma Cotmeana) şi are o lungime de 224 km, o pantă medie de 2% şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 5430 km pătraţi. Altitudinea medie a râului este de 166 m ( în zona Alexandria este de 40-50 m) iar debitul este de 2,15 m3/s. Se varsă în Dunăre în apropiere de localitatea Pietroşani.

Cei mai importanţi afluenţi ai râului Vedea, în zona Alexandria, sunt: Nanovul cu o lungime de 27 km, un bazin hidrografic de 139 km2 şi un debit mediu la vărsare de 0,150 m3/s. Valea Calului lungă de 10 km, un bazin hidrografic de 32 km2 şi Valea Doamnei lungă de 6 km cu un bazin hidrografic de 13 km2. Pe partea stângă a râului Vedea se află râul Viştireanca.

Analizând regimul scurgerii râului Vedea se constată un volum mare în luna martie (20-30%) şi un volum mic în septembrie-octombrie (0,4-4%) din volumul scurgerii anuale. În 1972 ca şi în 1994 şi 2005, apele râului Vedea au produs inundaţii (aprilie, iunie şi iulie). În 1972 pe râul Vedea s-au scurs 200 milioane m3 apă (80% din volumul mediu anual), iar la Alexandria s-au înregistrat 950 m3/s.

9.1. Sursele de alimentare. Sub raport geologic zona municipiului Alexandria este aproape în întregime

acoperită de loess şi numai pe valea râului Vedea se întâlnesc depozite de luncã şi de terase cu o permeabilitate mare. Acest lucru are o importanţã foarte mare în ceea ce priveşte alimentarea râului Vedea în sectorul analizat întrucât permeabilitatea lor influenţeazã scurgerea apelor superficiale şi a celor freatice.

Dupã modul cum se repartizeazã în timpul anului cantitatea de precipitaţii lichide şi solide în zona Alexandria, râul Vedea primeşte o alimentare nivo-pluvială şi o alimentare subterană moderată.

Tipul de alimentare nivo-pluvialã caracteristicã pentru această zonă se pune în evidenţã prin faptul cã apele mai mari se produc şi în timpul perioadei reci a anului ca urmare a cantitãţilor de precipitaţii sporite care cad în acest interval (Diaconu C., Vârcol A., Vârcol L., 1962).

Se poate afirma cã pentru râul Vedea alimentarea din scurgerea superficialã ocupã între 40-60% din volumul total.

Energia de relief în zona de câmpie este în general micã (sub 1m/km2), iar adâncimea vãilor cuprinsã între 5-25 m. În aceste condiţii legãtura dintre apele freatice şi reţeaua hidrograficã nu poate exista deoarece afluenţii mici care nu şi-au adâncit albiile pânã la intersectarea orizontului acvifer nu se pot alimenta din pânza freaticã. Aceasta este de altfel şi cauza care contribuie la secarea pâraielor din regiune, la care se adaugã cantitatea redusã de precipitaţii care cad de-a lungul anului.

9.2. Scurgerea lichidăScurgerea apei râurilor este un proces hidrologic complex, determinat de

interacţiunea factorilor fizico – geografici (în care se impun cei climatici) şi antropici.

În funcţie de ponderea lor asupra modului cum se formeazã scurgerea, deosebim factori climatici şi neclimatici. Din grupa factorilor climatici remarcãm rolul pe care-l au temperatura şi precipitaţiile din zona analizată.

În funcţie de variaţia temperaturilor şi precipitaţiilor în timpul anului bazinul mijlociu al râului Vedea se încadreazã în zona de umiditate deficitarã, unde coeficientul de ariditate are valori mai mari de 1,2. Aceastã caracteristicã este valabilã, însã, numai pentru perioada caldã a anului, când în bazinul râului cantitãţile de precipitaţii sunt foarte mici.

Dependentã direct de cantitatea de precipitaţii cãzute atât sub formã lichidã cât şi sub formã solidã scurgerea apei are cele mai mari valori în lunile de primãvarã şi în special în luna martie ca rezultat al acţiunii combinate de cãdere a precipitaţiilor şi topirea zãpezilor.

În restul anului scurgerea este deficitarã exceptând cazurile când suprafaţa bazinului este afectatã de ploi torenţiale ceea ce duce la inundaţii.

Dintre factorii neclimatici remarcãm influenţa mai moderatã pe care o pot avea asupra scurgerii, relieful, solurile din cadrul bazinului mijlociu al râului Vedea, vegetaţia şi structura geologicã.

Aceşti factori am putea spune cã au un rol secundar deoarece ei nu fac decât sã accelereze sau sã încetineascã scurgerea. Dacã ne referim la influenţa pe care o exercitã relieful asupra scurgerii apei râului Vedea în zona municipiului Alexandria, datoritã faptului cã cea mai mare parte a interfluviilor sunt acoperite cu o pãturã de loess, scurgerea de suprafaţã are loc numai în lungul vãii.

Pe interfluvii datoritã pantelor mici o bunã parte din cantitatea de apã cazutã se infiltreazã şi contribuie astfel la alimentarea pânzelor de apã freatice. O influenţã importantã a reliefului se observã în perioada rece a anului când zãpada spulberatã de vânt se acumuleazã în zonele adãpostite, şi în special în crovuri. Zãpada din aceste crovuri topindu-se participã mai mult la alimentarea pânzelor freatice şi mai puţin la cea superficialã.

Scurgerea este influenţatã într-o oarecare mãsurã şi de condiţiile geologice. Apele freatice gãsindu-se la baza depozitelor loessoide participã foarte puţin la alimentarea râurilor, schimbul dintre apele freatice şi râuri fãcându-se în special sub forma mustirilor de ape pe versanţii albiei minore fãrã a fi individualizate prin izvoare puternice care sã asigure drenarea apelor freatice.

Influenţa vegetaţiei asupra scurgerii râului Vedea putem spune cã este foarte micã şi cã se rezumã în special la zonele plantate cu arbori care alcãtuiesc actualmente perdele de protecţie pentru zãpezi.

Tot în cadrul factorilor care influenţeazã scurgerea trebuie sã amintim modificãrile aduse scurgerii de cãtre om. Este vorba în special de iazurile construite pe pârâul Nanov, principalul afluent din acest sector bazinal pentru a pãstra apã în perioada deficitarã şi de irigaţiile care folosesc apa râului Vedea în perioada de vegetaţie.

Aceste acţiuni duc la modificarea scurgerii naturale, dar practicarea lor trebuie însoţitã de studii amãnunţite pentru a nu ajunge la distrugerea echilibrului natural.

9.2.1. Scurgerea medie este cel mai general indice al surselor de apã din râuri. Ea oferã mãsura potenţialului de apã din bazinul hidrografic al râului Vedea, fiind deosebit de utilã în activitatea de dimensionare a planurilor de gospodãrire a apelor.

9.2.1.1. Debitele medii multianuale cresc din amonte în aval, de la 1,03 m3/s (Buzeşti), la 3,10 m3/s (Vãleni) şi ajungând la Alexandria de 5,97 m3/s. Pentru analiza acestui element hidrologic au fost utilizate debitele lichide de la staţiile hidrometrice Buzeşti, Vãleni şi Alexandria pentru bazinul superior şi mijlociu al râului Vedea, Perioada de analizã este de 27 ani ( 1980 – 2006) .

Dacã la suprafaţa de bazin de 495 km2 (Buzeşti) existã un debit multianual mediu de 1,03 m3/s, la 1724 km2 (Vãleni) debitul ajunge la 3,10 m3/s. În continuare debitul mediu multianual ajunge la 5,97 m3/s corespunzãtor unui bazin de 3270 km2 (Alexandria).

Ca urmare a interdependenţei care existã între factorii climatici şi neclimatici se formeazã scurgerea medie specificã (q l/s/km2) din bazinul superior şi mijlociu al râului Vedea.

Dacã urmãrim valorile scurgerii medii specifice de la nord la sud vom constata cã existã o variaţie pe mãsurã ce râul trece din bazinul superior în cel mijlociu. Astfel la postul hidrometric Buzeşti scurgerea medie specificã atinge valoare de 2,08 l/s/km2

pentru ca în cursul mijlociu al râului sã ajungã la 1,80 l/s/km2 la Vãleni şi la 1,83 l/s/km2

la Alexandria. (tabelul nr.15, fig nr.25).Urmãrind valorile debitului mediu multianual din amonte în aval constatãm cã la

postul Buzeşti se scurge anual în medie un volum de apã egal cu 32.482.080m 3/an. În aval, pe mãsurã ce creşte debitul mediu multianual creşte dupã cum este şi normal, volumul scurgerii, ajungând la 97.761.600m3/an la Vãleni şi la 188.269.920 m3/an la Alexandria.

Tabelul nr.15. Debite medii multianuale pe cursul superior şi mijlociu al râului Vedea (1986-2006)

Nr.crt. Postul hidrometric

Q (m3/s)

P (m3/s)

V (m3/s)

T (m3/s)

I (m3/s)

q(l/s/km2)

Volum anual (m3/an)

1 Buzeşti 1,03 1,82 0,769 0,312 1,20 2,08 32.482.0802 Văleni 3,10 5,42 2,31 0,956 3,70 1,80 97.761.6003 Alexandria 5,97 9,09 4,91 3,26 6,74 1,83 188.269.920Q – debitul mediu multianual; P – primăvara; V – vara; T – toamna; I – iarna; q – debitul mediu specific

0123456789

10

Buzeşti Văleni Alexandria

(m3/s)

Q (m3/s) P (m3/s) V (m3/s) T (m3/s) I (m3/s)

Fig. 25. Debitele medii multianuale pe cursul superior şi mijlociu al râului Vedea (1986-2006)

Acest lucru ne dovedeşte foarte clar cã între debitul de apã şi suprafaţa de bazin care colecteazã întreaga cantitate de apã cãzutã din precipitaţii este o legãturã directã. Cu cât suprafaţa bazinului este mai mare cu atât şi debitul de apã va fi mai ridicat.

În ceea ce priveşte scurgerea medie specificã se constatã o scãdere treptatã de la nord (din zona piemontanã) la sud (în zona de câmpie). Valoarea mai ridicatã a scurgerii medii specifice în zona nordicã a bazinului se datoreazã cantitãţii mai mari de precipitaţii cãzute pe un relief fragmentat cu pante mai accentuate spre deosebire de jumãtatea sudicã a bazinului caracterizat printr-o cantitate de precipitaţii mai redusã şi un relief cvasiorizontal.

9.2.1.2. Debitele medii anuale. Din analiza debitelor medii anuale la postul Alexandria, pentru perioada de observaţie 1986-2006 se constatã cã existã ani în care debitele medii anuale sunt duble faţă de media multianualã. Este cazul anilor 1980, 1981, 1984, 2005 şi 2006 când s-au înregistrat debite medii anuale peste 9,68 m3 /s la Alexandria. Debitul maxim I din această perioadă s-a înregistrat în anul 2005 (19.9 m3/s). În afarã de aceşti ani când s-au înregistrat debite medii anuale peste media multianualã sunt şi ani în care datoritã unor cantitãţi de precipitaţii reduse debitul mediu I a avut valori foarte scãzute (sub 3 m3/s). Este cazul anilor 1989 – 1990, 1992 – 1995 şi anii 2001-2002. Pentru perioada 1980-2006 cel mai mic debit anual a fost de 2,04 m3/s (1993). (tabelul nr. 16; fig.30)

Tabelul nr.16 DEBITE MEDII ANUALE (m3/s) ALE RÂULUI VEDEA (1980 – 2006)

Anul 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989Valoare

16.7 12.8 3.30 3.06 9.68 4.14 7.19 5.13 4.57 2.41

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999Valoare

2.16 6.30 2.27 2.04 2.15 4.08 8.10 5.88 4.41 5.22

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Multianual

Valoare

3.92 2.23 2.40 6.36 4.50 19.9 10.3 5.97

Sursa datelor: P.H. Alexandria

0

5

10

15

20

2519

80

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

(m3/s)

Fig. 26. Graficul de variaţie a debitului mediu anual al râului Vedea la P.H. Alexandria (1980-2006)

9.2.1.3. Scurgerea medie lunarã şi anotimpualã.Din analiza graficului de variaţie a debitului mediu lunar multianual (fig.31) se

constatã cã cele mai mari debite se înregistreazã în lunile februarie-mai, când, datoritã cãderii precipitaţiilor lichide şi topirii zãpezii se produc ape mari şi chiar viituri. Cea mai mare valoare a debitului mediu lunar se înregistreazã în luna martie, fiind de 13,03 m3/s (18,2% din totalul scurgerii anuale), urmată de luna februarie cu 9,97 m3/s (13,92%) (la P.H. Alexandria). În afarã de lunile de iarnã – primãvarã se mai pot produce debite medii ridicate şi în lunile de varã datoritã precipitaţiilor abundente care cad în acest sezon (6,18 m3/s la Alexandria, în luna iulie). Cele mai scãzute debite lunare se înregistreazã în lunile de sfârşit de varã şi lunile de toamnă (octombrie, 2,71m3/s la Alexandria).

Din aceastã analizã se poate afirma cã apele mari ale râului Vedea, la Alexandria se produc primãvara ( 38,05 %) urmate de cele din anotimpul de iarnã (28,21 %). (tabelul nr.17)

Tabelul nr.17. DEBITE LUNARE MULTIANUALE (m3/s) ALE RÂULUI VEDEA. P. H. Alexandria (1980 – 2006)

Valoare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AnualMedia 5.60 9.97 13.03 8.19 6.04 4.79 6.18 3.75 4.11 2.71 2.97 4.64 5.97

Maxima 26.80 47.56 68.26 48.31 43.35 29.40 60.51 17.33 15.80 5.00 6.89 23.28 834iulie 2005

Minima 2.58 3.17 4.24 3.50 2.65 2.35 1.92 1.75 1.71 2.03 2.14 2.81 0.054febr.1986

5.6

9.97

13.0

3

8.19

6.04

4.79

6.18

3.75 4.11

2.71 2.97

4.64

0

2

4

6

8

10

12

14

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

debi

t (m

3/s)

Fig. 27. GRAFICUL DE VARIAŢIE A DEBITULUI MEDIU LUNAR AL RÂULUI VEDEA. P.H. Alexandria (1980-2006)

9.2.2. Scurgerea maximã este cea mai importantã fazã de regim, prin ponderea efectelor distructive ale apelor şi prin caracteristicile ei. Cele mai importante elemente ale scurgerii maxime sunt debitele şi volumele maxime, legate de durata în ore sau zile a viiturilor pentru care se calculeazã volumul şi forma hidrografului viiturii.

Scurgerea maximã are valori ridicate, formându-se în timpul ploilor intense. Ea provoacã uneori chiar şi torenţi noroioşi în timpul viiturilor intense.

9.2.2.1. Debite maxime anuale. În perioada de observaţie 1980-2006 au fost ani în care debitele maxime anuale au avut valori ridicate. Cel mai mare debit lichid s-a înregistrat în anul 2005 (834 m3/s, în luna iulie), an în care a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii din perioada de observare (1061,1 l/m2/an). Valori ridicate ale debitului maxim anual s-au mai înregistrat în anii: 1980 (400m3/s, în luna mai), 1984 (300m3/s, în luna martie), 1995 (383m3/s, în luna mai). Au fost şi ani în care debitele maxime care s-au produs în aceastã perioadã au avut valori scãzute (anii 1990, 1992, 1993, 1994).(tabelul nr.18, fig. Nr.28)

Tabelul nr.18. DEBITE MAXIME ANUALE (m3/s) ALE RÂULUI VEDEAP.H. Alexandria (1980 – 2006)

Anul 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989Valoare /luna

400 /V

208 /II

35,2 /VII

117 /VII

300 /III

137 /III

214 /II

212 /IV

52,6 /II

36,7 /V

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999Valoare/luna

7,64 /I

272 /VII

4,50 /I,II

21,1 /V

19,0 /VII

383 /V

222 /I

273 /IV

97,0 /I,II

57,0/I

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Valoare/luna

64,0 /II

61,0 /VI

88,6 /XII

210 /IV

119 /II

834 /VII

212 /III

400

208

35.2 11

730

013

7 214

212

52.6

36.7

7.64

272

4.5 21

.119

383

222 27

397

57 64 61 88.6

210

119

834

212

0100200300400500600700800900

1980

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

debi

t (m

3/s)

Fig. 28. Graficul de variaţie a debitului maxim anual al râului Vedea la P.H. Alexandria (1980-2006)

9.2.2.2. Debitele maxime lunare. Pe râul Vedea, la P.H. Alexandria, se constatã cã debitele maxime lunare se

produc atât în lunile de iarnã şi primãvarã (februarie-mai), cât şi în lunile de varã (iunie, iulie). Cauzele acestora sunt diferite, dupã cum am mai amintit mai sus; cele de iarnã-primãvarã sunt determinate de topirea bruscã a zãpezii datoritã unor perioade calde, asociatã cu ploile de început de primãvarã, iar cele de la sfârşitul primãverii şi cele din varã sunt determinate de ploile torenţiale din aceastã perioadã. Cele mai mari debite maxime lunare se produc în lunile martie (68,2 m3/s) şi iulie (60,5 m3/s). Cele mai mici debite maxime lunare multianuale se produc în lunile octombrie (5,00m3/s) şi noiembrie (6,89 m3/s). (tabelul nr. 17, fig.29)

26.8

47.5

6

68.2

6

48.3

1

43.3

5

29.4

60.5

1

17.3

3

15.8

5 6.89

23.2

8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

debi

t (m

3/s)

Fig. 29. GRAFICUL DE VARIAŢIE A DEBITULUI MAXIM LUNAR AL RÂULUI VEDEA. P.H. Alexandria (1980-2006)

9.2.3. Scurgerea minimã reprezintã o caracteristicã de bazã a regimului hidrologic, deoarece, în funcţie de parametrii ei, se pot folosi apele râurilor în regim natural, neamenajat. Din aceastã cauzã pe pârâul Nanov, afluentul principal al râului Vedea în zona Alexandria, s-au amenajat iazuri pentru pãstrarea apei datoritã fenomenului de secare al râurilor mici cu izvoarele în câmpie, fenomen ce se manifestã în perioada august-octombrie.

9.2.3.1. Debitele minime anuale. Scurgerea minimã a apei râului Vedea se produce atât în perioada varã-toamnã,

cât şi iarna. Ea apare în sezonul cald (V-XI) şi mai frecvent vara (VII-IX), când temperaturile se apropie de 30 C şi evapotranspiraţia este mare. Cele mai mici valori ale debitului minim anual s-au înregistrat în anul 1986 (0,054 m3/s, în luna februarie). Cantitãţile de precipitaţii reduse sau lipsa lor un numãr mai mare de zile face ca alimentarea râului sã se realizeze numai din rezervele subterane. Cele mai mici valori ale debitelor lunare minime s-au înregistrat în anii 1983, 1985, 1986, 1990, 1992, 1993, 2002. (tabelul nr.19, fig. Nr.30)

Tabel nr. 19DEBITE MINIME ANUALE (m3/s) ALE RÂULUI VEDEAP.H. Alexandria (1980 – 2006)

Anul 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988

1989

Valoare /luna

1,80/I

2,24 /VIII

1,68 /VIII

0,663/XII

1,60 /VIII,IX

0,800/VIII

0,054/II

1,40 /VII,VIII

1,20 /VIII

1,31/VII

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

1999

Valoar 0,801 / 1,63 0,88 0,73 1,00 1,39 1,69 1,80 1,18 2,18

e/luna VIII /II 3

/IX9/IX /VII /VII

I /XII /I /VIII /I

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Valoare/luna

1,68 /VIII,IX

1,28 /VIII,IX

0,990/VI

1,35 /VII

1,73/XI

2,03/I

2,30 /IX-XII

1.8

2.24

1.68

0.66

31.

60.

80.

054

1.4

1.2 1.

310.

801

1.63

0.88

30.

739 1

1.39

1.69 1.

81.

182.

181.

681.

280.

991.

351.

732.

032.

3

0

0.5

1

1.5

2

2.519

80

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

debi

t (m

3/s)

Fig. 30. Graficul de variaţie a debitului minim anual al râului Vedea la P.H. Alexandria (1980-2006)

9.2.3.2. Debitele minime lunare şi anotimpuale. Analizând situaţia scurgerii lunare multianuale constatãm cã lunile cu cea mai

micã medie a scurgerii minime sunt august (1,75 m3/s) şi septembrie (1,71 m3/s). (tabelul nr. 17, fig.31)

În perioada de iarnã (XII-III), scurgerea minimã apare când temperaturile medii zilnice ale aerului scad sensibil sub 0°C şi, ca umane, precipitaţiile solide cãzute sunt stocate la suprafaţa solului sub formã de strat de zãpadã, iar în râu o cantitate apreciabilã de apã este reţinutã din circuit sub formã de gheaţã. Între scãderea sub zero grade a temperaturii medii zilnice şi volumul de apã scos din circuitul scurgerii existã o legãturã din care reiese cã, cu cât temperaturile medii zilnice sunt mai scãzute pe o perioadã mai lungã de timp cu atât acest volum este mai mare. În anotimpul de iarnă debitul minim cu valoarea cea mai mică se înregistrează în luna ianuarie (2,58 m3/s). Anii în care s-au înregistrat, în perioada rece a anului, cele mai mici valori ale scurgerii minime lunare au fost 1980, 1986, 1991, 1997, 1999, 2005. (tabelul nr. 19)

2.58

3.17

4.24

3.5

2.65

2.35

1.92

1.75

1.71 2.

03 2.14

2.81

0

0.51

1.52

2.53

3.54

4.5

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

debi

t (m

3/s)

Fig. 31. GRAFICUL DE VARIAŢIE A DEBITULUI MINIM LUNAR AL RÂULUI VEDEA. P.H. Alexandria (1980-2006)

9.2.4.Fenomene hidrologice de risc (viituri, etiaje)9.2.4.1.Viiturile sunt creşteri bruşte şi

puternice a nivelului şi debitului unei ape curgătoare. Ele sunt generate pentru râul Vedea de către ploile torenţiale (în intervalul mai – noiembrie), de topirea bruscă a zăpezii (decembrie – martie) sau prin asocierea topirii zăpezii cu precipitaţiile de primăvară în perioada iarnă – primăvară. Aceste fenomene provoacă mari distrugeri societăţii umane, aşa cum s-a întâmplat în anii 1972, 2005 (vezi foto 9) etc. Cele mai mari valori ale scurgerii maxime, în perioada 1980-2006, se înregistreazã în luna mai, dar se pot produce şi în luna iulie (tabelul nr.17;fig.29), sau în luna martie.

Cea mai mare viiturã din aceastã perioadã este cea produsã în luna iulie 2005, când debitul maxim lunar a fost de 834 m3/s la P.H. Alexandria.. Din grafic (fig.32) se observã cã este o viiturã cu o singură undã de viiturã principalã cu o duratã de creştere de 26 ore când ajunge la cota maximã (834 m3/s), şi o duratã de descreştere de 23 ore, când debitul atinge o valoare de 101m3/s, dupã care debitul scade, ajungând la sub 70 m3/s.

Tabelul nr. 20. VIITURA DIN LUNA IULIE (2005) DE PE RÂUL VEDEA, LA P.H. ALEXANDRIAANUL DATA H

(cm)Q (m3/s)

DATA H (cm)

Q (m3/s)ZIUA ORA ZIUA ORA

2005 3 6 178 9.44 4 14 598 76611 256 58.0 15 588 73312 305 113 16 578 70013 366 199 17 569 67114 400 254 18 542 58415 420 290 19 526 53616 436 322 20 504 47317 452 354 21 488 43318 460 370 22 472 39719 460 370 24 458 36620 463 377 5 2 445 34021 467 385 4 430 31022 470 392 8 420 29023 478 410 10 415 28124 496 452 12 406 265

4 1 508 484 14 392 2402 522 524 16 380 2203 533 557 18 370 2054 542 584 20 358 1875 553 620 22 340 1606 564 655 24 330 1457 580 707 6 6 304 1128 596 760 10 295 1019 613 817 15 270 72.010 615 824 18 264 66.011 616 827 7 6 255 57.012 618 834 18 250 52.013 608 800 8 6 244 46.6

18 240 43.0

HIDROGRAFUL VIITURII DE PE RAUL VEDEA Postul hidrometric Alexandria

(iulie 2005)

0100200300400500600700800900

ora 6 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 24 2 4 8 10 12 14 16 18 20 22 24 6 10 15 18 6 18 6 18

ziua 3 4 5 6 7 8

ziua si luna

debi

tul (

mc/

s)

Q (m3/s)

Fig. 32.

Foto 10. Râul Vedea, inundaţii iulie 2005 (Alexandria)

O altã viiturã importantã s-a produs în luna mai a anului 1980, aceasta prezentând un debit de vârf de 400 m3/s la Alexandria. Hidrograful viiturii din luna mai de la Alexandria scoate în evidenţã faptul cã este o viiturã complexã care prezintă o undã principalã cu o durată de creştere de 15 ore, când ajunge la cota maximă (400m3/s) pe data de 21.05.1980, şi o duratã de descreştere de 22 ore, când debitul atinge o valoare de 107m3/s, dupã care urmeazã cea de a doua undã, dar mult mai redusã. (tabelul nr.21 ; fig.33).

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

7 14 15 17 7 10 11 1212

,30

13 1515

,30

16 17 18 1919

,30

20,3

021 22 23 24 1 2 3 4 5 6 7 8

8,40 9 10 11 12 13

13,4

014

,30

15 16 17 18 20 21 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13

20mai

21 mai 22 mai 23 mai

ziua si ora

debi

t (m

c/s)

Tabelul nr.21. VIITURA DIN LUNA MAI (1980) PE RÂUL VEDEA. P.H. ALEXANDRIA

ANUL DATA Q (m3/s)

DATA Q (m3/s)ZIUA ORA ZIUA ORA

1980

20 7 23.4 22 7 32314 55.0 8 30615 61.0 8,40 28917 63.0 9 285

21 7 38.2 10 25810 77.0 11 23411 110 12 22212 159 13 20112,30 173 13,40 18713 198 14,30 17615 262 15 17015,30 266 16 15516 285 17 14217 308 18 13018 323 20 12419 343 23 21 10819,30 353 1 12220,30 363 2 15021 375 3 16422 383 4 17323 400 5 18424 400 7 184

22 1 394 68 1732 393 9 1783 391 10 1734 379 11 1675 363 12 1596 343 13 148

Fig. 33. HIDROGRAFUL VIITURII DE PE RÂUL VEDEA. P.h. Alexandria (luna mai 1980)

Un caz aparte îl constituie viitura produsă în iarna 1995-1996, de la sfârşitul lunii decambrie şi începutul lunii ianuarie, aceasta prezentând un debit de vârf de 222 m3/s înregistrat pe data de 3 ianuarie 1996, orele 12°°. Hidrograful viiturii scoate în evidenţă faptul că este o viitură complexă, care începe cu o undă de viitură redusă (45 m3/s, pe data de 29.XII.1995) şi se continuă cu unda principală a cărei durată de creştere este de 6 ore, când ajunge la cota maximă (222 m3/s) şi o durată de descreştere de 10 ore, debitul ajungând la 127 m3/s, în ziua de 3 ianuarie, orele 22°°. (tabelul nr.22; fig.34) Aspectul viiturii scoate în evidenţă originea acestui fenomen, şi anume încălzirea bruscă a vremii, topirea zăpezii şi a gheţii formate pe râu, generând, astfel, un debit crescut al Vedei.

Tabelul nr.22. VIITURA DIN IARNA 1995-1996 PE RÂUL VEDEA. P.H. ALEXANDRIA

LUNA / ANUL

DATA Q (m3/s)

DATA Q (m3/s)ZIUA ORA ZIUA ORA

decembrie 1995

27 7 2.90 3 14 21417 5.70 16 205

28 7 12.6 17 18911 15.6 18 17312,30 16.0 22 12717 22.0 4 7 72.0

29 7 45.0 11 66.512 31.0 12 66.513 26.5 17 61.017 26.5 5 7 38.6

30 7 17.0 17 30.917 13.5 6 7 26.0

31 7 10.0 17 26.012 8.75 7 7 23.013 8.75 17 22.417 7.77 8 7 22.4

ianuarie 1996

1 7 6.85 17 18.817 9.00 9 7 15.2

2 7 9.00 17 14.017 9.00 10 7 13.0

3 7 127 17 11.510 205 11 7 9.0012 222 17 9.00

Fig. 34. HIDROGRAFUL VIITURII DE PE RÂUL VEDEA. P.h. Alexandria (iarna

1995-1996)

9.2.4.2. Etiajul şi secarea Fenomenul de secare a râului Vedea este necunoscut în zona municipiului

Alexandria. Valoarea cea mai mică a debitul minim multianual s-a înregistrat în anul 1986 (0,054 m3/s, luna februarie), cauza fiind prezenţa fenomenelor de iarnă. În timpul anului cea mai mică valoare a debitului minim se înregistrează în luna septembrie (1,71 m3/s), valoare ce asigură, totuşi, o scurgere a râului, acesta fiind alimentat, în lipsa precipitaţiilor, de rezervele de apă subterană. Scurgerea de etiaj este frecventă în anii secetoşi, aşa cum se poate observa din foto nr. 11.

Foto. 11. Râul Vedea la Alexandria (26.07.2007)