Ministerul Educaţiei din Republica Moldova

Liceul Academiei de Știinţe a Moldovei

Autor:

eleva clasei a X-a C

Ghila ș Ana-Maria

Profesor:

Chi ș ciuc Ana

Chişinău, 2010

1

Adnotare Studiul ştiinţific propus conţine atît cauzele degradării solului, cît şi metodele ecologice de

prelucrare a solului, utilizate pe larg în ţările europene. Pentru ţara noastră aceste metode sînt

deosebit de importante, dat fiind faptul că unica bogăţie naturală de care dispunem sunt solurile.

Dar analizele efectuate demonstrează cu prisosinţă că această bogăţie este pe cale de dispariţie;

or metodele propuse în acest studiu permit nu numai păstrarea, dar şi îmbunătăţirea calităţii

solurilor, şi restaurarea celor degradate.

Actualitatea acestor practici pentru ţara noastră devine tot mai evidentă acum, la etapa

desfăşurării reformei agrare, cînd folosirea pe larg a metodelor descrise ar contribui în mod

decisiv la formarea bazelor unei agriculturi durabile, ca parte componentă a strategiei naţionale

de dezvoltare durabilă, condiţie esenţială pentru prosperitatea ţării noastre.

Această lucrare cuprinde două capitole ce includ reviul literaturii şi lucrul practic efectuat

pentru a cerceta această problemă. Studiul conţine 5 figuri, dintre care 3 fotografii, o diagramă şi

un tabel şi este scris cu scopul de a atrage atenţia asupra problemei poluării solurilor.

2

Cuprins:

Actualitatea temei………………………………………………………………………..4

Scopurile lucrării………………………………………………………………………...5

Capitolul I. Reviul literaturii…………………5Satul Nou-leagăn scump…………………………………………………………………5

Resursele funciare ale localităţii Satul Nou……………………………………………6

Cauzele degradării solurilor din localitatea natală……………………………………7

Capitolul II. Lucrul practic………………….10Metoda de cercetare…………………………………………………………………….10

Concluzii…………………………………………………………………………………11

Biblografie………………………………………………………………………………13

3

Actualitatea temei

„Sufletul omului e ca un frunziş prin care

trebuie să treacă vîntul pentru a cînta”

I. Giono

Natura e şi ea un cîntec sacru care cu vocea sa caldă şi dulce ne toarnă putere în suflet. E cel

mai mare templu al credinţei şi al frumuseţii. E divin pentru cei ce pot dărui dragoste. La

dragoste natura răsplăteşte tot cu dragoste! Dar nu toţi o simt... Din păcate sînt încă mulţi surzi

şi muţi în acest templu. Goana după profit a omului contemporan lasă multe urme peste această

idilă sfîntă.

Situaţia ecologică deplorabilă din prezent ne impune un comportament aparte, nu numai la

nivel individual, ci şi social, un comportament de care depinde însăşi existenţa societăţii umane

şi a planetei. Cultura ecologică presupune spiritualitate şi activitate. Acest fapt denotă inportanţa

colosală a abordării temei poluării solurilor, dat fiind faptul că în ultimul timp acestea nu sunt

valorificate corect, ceea ce provoacă degradarea continuă a solurilor.

Conştientizarea declinului ecologic de către locatari poate fi ridicată şi prin eficienţa

proiectelor de cercetare. Proiectul de cercetare contribuie la transferul de cunoştinţe în diverse

domenii şi la integrarea mentalităţii întregii societăţi în esenţa problemelor ecologice. În acest

scop am început o cercetare a solului din localitatea natală. Cel mai potrivit loc pentru observaţii

au fost ravenele din preajma satului şi gropile săpate pentru extragerea cernoziomului pentru

sere. (Vezi imaginile)

4

Sarcinile lucrării

2. Să identific zonele poluate din localitatea noastră;

3. Să determin cauzele degradării solurilor ;

4. Să propun unele modalităţi de ameliorare a situaţiei create ;

5. Să contribui la formarea şi dezvoltarea unei atitudini ecologice corecte;

4. Să trezesc interesul altor tineri pentru investigaţia geografică;

5. Să reuşesc să-i fac pe oameni să conştientizeze necesitatea ocrotirii mediului

înconjurător.

Capitolul I. Reviul literaturii.

Satul Nou –leagăn scump...

Suprfaţa- 3010.07 ha;

Populaţia- 2200 locuitori;

Coordonatele geografice- 46°30' latitudine Nordică; 28°30' longitudine Estică.

Natura i-a dăruit Satului Nou rare frumuseţi: dealuri scăldate în verde de diamant, văi şi mici

coline, păduri, un rîuleţ, iarbă verde şi soare pe cer. Însă pe lîngă toate frumuseţile, localitatea

aceasta, ca şi majoritatea localităţilor, are multe probleme legate de ecologie. Prima şi cea mai

importantă cauză a acestor probleme este lipsa educaţiei ecologice şi indiferenţa localnicilor. În

consecință, toate frumusețile naturii își pierd farmecul și dispar treptat, unica soluție rămînînd

sesizarea localnicilor și întreprinderea unor acțiuni de salubrizare a localității.

Astăzi, Satul Nou este localitatea cu cei mai mulţi cultivator de zarzavaturi din raionul

Cimişlia, de aceea anume de compoziţia solurilor şi de potenţialul productiv al acestora depinde

nivelul calităţii şi al cantităţii producţiei agricole recoltate de pe ogoare. Astfel, producătorii de

aici asigură o mare parte din populaţia raionului cu legume atît vara, cît şi pe tot parcursul

anului . În ultimul timp, însă, ca şi în majoritatea localităţilor din republică, solurile de aici sunt

puternic erodate în urma prelucrării incorecte a terenurilor agricole. Astfel, unele dintre

terenurile arabile sunt scoase treptat din uz din cauza cheltuielilor mari necesare pentru

restabilirea bonităţii acestor soluri. În consecinţă, producţia anuală scade, fapt ce afectează

agricultorii.

Resursele funciare ale localităţii Satul Nou5

Solul constituie bogăţia naturală cea mai de preţ a Satului Nou. La ora actuală fondul funciar

este alcătuit de mai multe tipuri de terenuri.(Vezi diagrama)

Terenuri arabile65%

Pășuni14%

Plantații forestiere

13%

Perdele forestiere4% Fînețe

2%Ape1%

Drumuri0,5%

Resursele funciare ale localității Satul Nou

Rocile (argilă şi nisip), clima (temperat continentală), apa (rîul Schinoasa,iazurile),

microorganismele, vegetaţia şi lumea animală (caracteristici zonei de stepă) şi omul sînt factorii

care au contribuit la formarea şi evoluţia solului din localitate în decursul unui proces foarte

îndelungat. Astfel, particularitățile solurilor din anumite zone ale satului depind în cea mai mare

parte de localizarea fizico-geografică, de factorii de mediu, dar și de activitatea antropică, care în

majoritatea cazurilor cauzează mari prejudicii terenurilor prelucrate.

O particularitate a învelişului de sol al localităţii natale este predominanţa cernoziomurilor în

structura acestuia (61,3%), care ocupă suprafeţele plane ale localităţii. Conform registrului

cadastral, am determinat caracteristicile diagnostice ale fertilităţii solului. Cele mai bune terenuri,

care au nota de bonitate 61-100 puncte constituie 62-66% din suprafaţa totală. Deci, calitatea

resurselor funciare din localitatea natală e înaltă. Anume această particularitate creează condiţii

favorabile pentru creşterea diverselor culturi agricole.

Cu ajutorul surselor informaţionale am determinat particularităţile solului :

1. ce se schimbă în timpul unui minut, a unei ore, a unei zile:

temperatura;

umiditatea;

6

Plantații pomicole 0,5%

componenţa aerului.

2. ce se schimbă în decursul unei luni, a unui an:

PH-ul solului;

culoarea;

structura;

fertilitatea;

microorganismele;

densitatea.

3. ce se schimbă în decursul secolelor şi a mileniilor:

componenţa mineralogică;

componenţa mecanică;

formarea orizonturilor.

Cauzele degradării solurilor din localitatea natală

Degradarea solurilor este condiţionată atît de factorii naturali, cît şi de cei antropici sau

socioeconomici:

1. clima (aridizarea climei, ploile abundente);

2. relieful accidentat;

3. adîncimea, chimismul şi mineralizarea apelor freatice.

Degradarea învelişului solului în urma activităţii antropice este condiţionată de gospodărorea

nechibzuită a omului:

1. Tăierea fîşiilor de pădure;

2. Prelucrarea solului de-a lungul versanţilor;

3. Amplasarea incorectă a reţelei de drumuri;

4. Protejarea insuficientă a solului cu covor vegetal;

5. Cota exagerată a culturilor prăşitoare în asolament;

6. Tasarea solurilor cu mecanisme grele;

7. Impactul reformei funciare care s-a efectuat fără o strategie ştiinţifică argumentată:

a) N-au fost excluse din fondul de privatizare terenurile agricole degradate, care necesită o

ameliorare, împădurire sau exploatare ca pajişte.7

b) Nu s-a prevăzut crearea reţelei de canale de scurgere a excesului de apă pluvială de pe

terenuri în urma ploilor torenţiale.

c) Nu s-a planificat modernizarea carcasei verzi de perdele forestiere şi terenuri împădurite,

care sînt protectoare de soluri.

d) Fondul funciar a fost fragmentat în mai multe cote de pămînt, ceea ce nu permite exploatarea lui raţională.

*Cu 5 decenii în urmă bălţile ocupau o suprafaţă mare. Odată cu lucrările de desecare, au secat toate izvoarele din împrejurime,a scăzut considerabil nivelul rîului Schinoasa, sectoarele înmlăştinite s-au acoperit în mare parte de solonceacuri. Pe unele sectoare ale proprietarilor roada e mică, fiindcă nu toţi cunosc măsurile ameliorative necesare sau din cauza greutăţilor financiare.

Soluţie: să evităm desecarea bazinelor acvatice prin irigare.

*O altă cauză a degradării solului din localitatea natală este una majoră: în fiecare an grădinile sătenilor sînt irigate cu apă necondiţionată. Mineralitatea ridicată a apei de irigare duce la salinizarea şi soloneţizarea solurilor.

Soluţie: să utilizăm în grădinile irigate unul şi acelaşi teren o dată în 3 ani.

*Pe parcursul mai multor decenii cu scopul obţinerii unei roade mai bogate , s-au folosit cantităţi mari de substanţe chimice. După anul 1990, administrarea îngrăşămintelor chimice în sol a fost micşorată la minim. Din 1996 se intrduce doar silitra amoniacală (NH4NO3) în cîmpurile cu grîu doar în asociaţiile "Onu", "Botnaru"şi "Leancă" şi îngrăşăminte organice într-o cantitate limitată, pe unele sectoare particulare. De aceea bilanţul humusului este negativ.Există riscul că în următorii 50 de ani conţinutul de humus din solurile arabile să scadă cu 20-25%. Ritmul actual de manifestare şi evoluţie a procesului de humificare în viitorii 50-100 de ani poate conduce la dispariţia cernoziomurilor, ceea ce ar fi adevărată catastrofă ecologică şi economică pentru populaţia Satului Nou.

Soluţie: aplicarea asolamentelor protectoare în combinaţie cu metodele agroclimatice de îmbunătăţire a calităţii solului prin:

1 folosirea îngrăşămintelor organice şi composturilor produse pe baza gunoiului de grajd;

2 aplicarea metodei biologice de combatere a dăunătorilor.

*Alunecările de teren se manifestă tot mai intens, fiind o consecinţă a defrişărilor masive de pe pante. În anul 1999, 34 ha de teren predispus alunecărilor de teren au fost împădurite cu salcîm. S-au sădit şi fîşii de nucari, dar datorită temperarurii joase (ultimii 5 ani) majoritate au îngheţat.

Soluţie: să împădurim toate povîrnişurile şi să sădim noi perdele protectoare, dar rezistente la frig.

*Solurile din lunca rîului Schinoasa sunt supuse solonizării şi salinizării. Pentru valorificarea 8

acestor soluri este necesară ameliorarea prin eliminarea sărurilor (tratarea lor cu gips).

Soluţie: să interzicem păşunatul intens şi să reglementăm numărul maxim de animale ce pasc pe o anumită suprafaţă.

*Transformarea excesivă a păşunilor deluroase în cîmpuri pentru culturi anuale, fără a ţine cont de relief, a contribuit la declanşarea eroziunii- suprafaţa totală cu soluri erodate constituie 5555 ha sau 18,25%. În rezultatul eroziunii, în fiecare an de pe versant se spală în medie 15 ha de sol fertil. Preţul normativ al unui hectar de cernoziom constituie 300.000 lei. Eroziunea solurilor conduce la agravarea situaţiei ecologice. Pe teritoriul satului natal are loc înnămolirea şi poluarea iazurilor şi a terenurilor din depresiuni, se distrug drumurile, construcţiile, instalaţiile hidroameliorative. Odată cu eroziunea la suprafaţă, este răspîndită eroziunea la adîncime.

Soluţie: 1 să reîmpărţim unele sectoare pentru ca să se prelucreze solul de-a curmezişul;

2 să micşorăm suprafeţele ocupate de plantele prăşitoare pe pante;

3 să sădim vii, livezi şi să înerbăm intervalele dintre rîuri;

4 să aplicăm asolamente de protecţie a solului;

5 să limităm utilizarea în scopuri agricole a malurilor rîului Schinoasa.

*Tehnica, calitatea proastă a utilajului şi a maşinilor agricole şi tehnologice care se folosesc pe scară largă pentru prelucrarea solului contribuie la distrugerea lui.

Proprietarii de pămînt din localitate se mai confruntă şi cu alte probleme:

1 lipsa mijloacelor agricole de dimensiuni mici;

2 grija insuficientă a statului pentru fermierii mici la achiziţionarea producţiei, care nu se face conform preţurilor de pe piaţă.

Soluţie: 1 să se organizeze cursuri speciale pentru proprietarii de pămînt, pentru a-i familiariza cu regulile de respectare a proceselor agrotehnice;

2 să se asigure accesul la credite a agriculturilor pentru procuraraea tehnicii agricole

performante.

.

Capitolul II. Lucrul practic.

9

Solul reprezintă stratul afînat de la suprafața litosferei. Datorită faptului că acesta

interacționează cu biosfera, atmosfera și hidrosfera, dar mai supus și acțiunii antropice, solul

capătă unele proprietăți fizice în dependență de factorii ce influențează asupra formării lui.

Astfel, în secțiune, de la suprafață pînă la roca mamă, se observă straturi succesive cu proprietăți distincte, numite orizonturi genetice. Acestea s-au format in timpul pedogenezei, datorită

fenomenelor de iluviere și eluviere, căpătînd însușiri fizice, chimice si biologice, diferențiate

datorită condițiilor care au determinat procesul de solificare. Succesiunea acestor straturi pe

verticală formează profilul solului.

Metoda de cercetare Etapa cu care am început studierea solului a fost efectuarea unui profil-o săpătură de la

suprafață pînă la roca mamă de la care s-a format solul. Groapa de profil a avut dimensiunile de

100 cm în lățime și adîncimea de 150 cm, acest lucru fiind determinat de adîcimea profilului.

După aceasta am caracterizat fiecare orizont din punct de vedere morfologic după următoarele

proprietăți: grosimea orizonturilor, culoarea, textura, structura, porozitatea și compactitatea.

Proprietăţi Orizontul A Orizontul B Orizontul CAdîncimea 37 53 60Umiditatea 20,5 19,1 17,7Structura Granulară Granulară GranularăCuloarea Cafenie închisă Neagră NeagrăConsistenţa Compactă Fărîmicioasă PulverulentăAcţiunea carbonaţilor PH

Neutră(=7) Bazică(=8) Bazică(=9)

Orizontul A - se gaseşte la suprafaţă, aici au loc procesele de transformare a resturilor vegetale

si animale in substanţă organică de bază şi anume humusul. Acesta este o substanţă de culoare

neagră care determină gradul de fertilitate a solului.

10

Orizontul  B - este orizontul unde are loc acumularea (proces de iluviere), totală sau parţială a

substanţelor solubile, dizolvate  şi transportate de apele de infiltraţie.

Orizontul C - este format din particule de rocă alterată fizico-chimic, o parte din stratul de

alterare rezultat în urma proceselor de dezagregare şi alterare chimică sub influenţa agenţilor

externi, în lipsa stratului protector de vegetaţie. În acest strat identificăm si acumulări de

carbonaţi  de calciu.

Analizînd proprietăţile acestui profil, am determinat că formarea învelişului de sol depinde de

următorii factori naturali :

• tipul de rocă din scoarţa terestră care este supusă procesului de alterare fizico-chimică;

• condiţiile de climă adică regimul temperaturii si al precipitaţiilor;

• vegetaţia şi fauna specifică zonei;

• resursele de apă;

• timpul de evoluţie;

Deasemenea în urma cercetării acestui profil, am determinat că tipul de sol analizat are un gad de

bonitate scăzut, stratul de humus fiind foarte subţire. Astfel, vegetaţia ce creşte în această zonă este foarte

săracă, fiind reprezentată de plante mici, rezistente la factorii neprielnici de viaţă. Pentru ridicarea

gradului de humificare a acestor tipuri de soluri, este necesară adăugarea composturilor din gunoi de grajd

sau aplicarea îngrăşămintelor de origine organică.

Concluzii:

Pămîntul a fost şi va rămîne patrimoniul poporului moldovenesc, testamentul strămoşilor

pentru noi şi al nostru pentru generaţiile viitoare. Sîntem datori să-l păstrăm şi să-l preţuim

pentru a fi răsplătiţi după merit.

La momentul actual, omenirea se află pe muchia de cuţit a unei catastrofe ecologice. Ape, aer

şi soluri, totul este poluat şi valorificat incorect. Omul, continuîndu-şi activitatea sa

distrugătoare, riscă ca într-o zi să transforme lumea într-o gunoişte.

După părerea mea, cercetînd solurile din localitate pot demonstra cu uşurinţă importanţa lor

economică, cît şi cea socială şi legătura dintre solul sănătos, roada bogată şi bunăstarea

oamenilor. Sunt sigură că sîntem capabili să ameliorăm starea solurilor, să prevenim eroziunea şi

să contribuim la restabilirea echilibrului ecologic.

În urma cercetărilor efectuate în localitate am determinat că:

11

* Resursele funciare ale localităţii natale sînt de calitate înaltă;

* Fertilitatea continuă să fie cea mai importantă caracteristică a solului;

* În condiţiile folosirii intense a solului, chiar şi cernoziomurile au nevoie de restabilirea

fertilităţii consumate.

* Se impune folosirea raţională a solurilor, îmbunătăţirea sistematică şi sporirea fertilităţii

solului, ocrotirea lui de procesele negative şi activitatea antropică distrugătoare.

* Numai la dragoste şi grijă, pămîntul ne răsplăteşte cu reciprocitate.

Bibliografie1. Alexandru Lungu, Nina Volontir, Ilie Boian, Geogafie fizică generală, manual pentru clasa a X-a, Litera educațional, Chișinău 2007, 224 pagini.

12

2. http://facultate.regielive.ro/proiecte/geografie_alte_domenii/ pedologie_solurile_moldovei - 63667.html (accesat 15 mai 2010) 3. http://facultate.regielive.ro/laboratoare/agronomie/ studiul_proprietatilor_fizice_ale_solului - 30338.html (accesat 15 mai 2010)

4. http://facultate.regielive.ro/cursuri/ecologie/ solul -19202.html (accesat 15 mai 2010)

5. http://www.ondrill.ro/blog/geologie/ profilul - de - sol / (accesat 15 mai 2010)

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_%28strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului%29 (accesat 15 mai 2010)

7. Registrul cadastrl al loclităţii Satul Nou.

13