PATANJALI

YOGASUTRA

(300-400 e.n.)

Versiune Transliterata din Limba Sanscrita

Daniel Medvedov

Madrid 2010

Bucuresti

2010

Dedicatie:

Aceasta carte e dedicata cu dragoste celor care m-au invatat, si de la care am invatat: Durga Shirali, Rama Devi, Tara Devi, Charan Singh Ji, Papa Luks, Dorin Liviu Zaharia, T.S.K Desikachar, OSHO, si ultimii, dar nu si cei din urma, YOGHI SHANKARA (Blas Garca), maestrul meu de Mantra Yoga, William Scott Wilson, Justin Newman, El Maestro Su Yu Chang, El Maestro Liu Yuen Chiao, S.S. Nan Huai Chin, Kao Huai Ming . . .

M

A U

Citeva note despre traducere

O traducere a unui text vechi nu te ajuta sa intelegi ceea ce e spus acolo. Cuvintele au un inteles desavirsit, dar noi, cei care folosim cuvintele, nu intelegem, de cele mai multe ori, tot ceea ce spun aceste cuvinte. Inainte da a se folosi cuvintele, oamenii se intelegeau prin privire: ochii spun tot ceea ce vrei sa spui, si la fel, ceea ce nu vrei sa spui.

Cind deja cuvintele nu mai erau de ajuns, au aparut gesturile. Apoi pozitiile corporale, ritmul mersului, si traiectoria deplasarii in spatiu. O persoana merge in asa fel, cum de fapt, si este. E greu sa manipulam atitudinile noastre corporale.

Doar un expert in arta dinamica a gesturilor si a ritmurilor ce evoca pasii nostri, poate sa utilizeze intregul arsenal de posturi, priviri si gesturi, pentru a reprezenta o stare artificiala a gindirii. Grafismul literelor are mult de-a face cu aceste ritmuri interioare.

Cine oare poate nega aparenta interna si formala a scrierii si a semnaturii noastre?

Nu e usor sa-ti ascunzi gindurile cu pasii, cu gesturile, cu privirea sau cu tonalitatea si modularea vocii cu care se pronunta anumite cuvinte. Aici poezia are multe de spus. Si chiar din acest motiv, textele vechi au fost scrise in forma poetica.

Viata insasi este o lume plina de poezie si limba utilizata pentru a transmite cunostiinte subtile, si metode spirituale pentru a se simti realizat, se numeste limba pasarilor.

Limba pasarilor este o expresie familiara basmelor noastre, si a multor povestiri din batrini. Stie oare cineva unde se gaseste iarba fiarelor?

*

Timp de multi ani am trait intre mantras si asanas. Numele meu ezoteric in Yoga este BHAKTAMANASAHAMSIKA, Lebada Marii Gindirii, unul dintre cele o mie de nume ale zeitei LALITA, din Lalita Sahasranama.

Textul original al cartii YOGASUTRA are patru capitole, sau strofe, versete (PADAH - drum, cale), si fiecare dintre ele au un numar precis de fragmente, sau strofe:

SAMADHI (51) Meditatia profunda

SADHANA (55) Practica Continua

VIBHUTI (55) Cenusa Sacra

KAIVALYA (34) Libertatea

KAIVALYA, de exemplu, este izolarea, singuratatea, lipsa de atasare, acea stare spirituala a libertatii supreme.

Din fericire, limba romana are multe cuvinte ce descriu cu desavirsire activitatea gindirii.

Exemplul cel mai clar pentru a intelege cit de greu este sa te indepartezi ca traducator de o interpretare, si de o descriere explicativa a unui concept, este versetul 29, din partea a doua, care pur si simplu pune unul dupa altul termenii considerati cunoscuti de toata lumea in India acelor timpuri, chiar daca apoi ii explica in versete separate, unul cite unul:

YAMANIYAMASANAPRANAYAMA

PRATYAHARADHARANADHYANASAMADHAYO STAVANGANI

Transcris cu termenii separati, versetul are aceasta curioasa forma grafica, unde conceptele par margele insirate pe un sirag. Siragul se spune in sanscrita MALA, ceea ce de fapt sint mataniile noastre, un cuvint grec foarte familiar, atit la noi, cit si in toata lumea crestina slava : METANOIA pocainta, regretul. Dar metanoia inseamna de fapt a medita, a veghea launtric, a trece pe deasupra [meta] gindirii [noia], echivalent cu DHYANA sanscrita, sau cu CHAN, in chineza, sau cu ZEN, in japoneza.

Iata mai jos cele opt faze ale practicii numite YOGA, asa cum apar citate in textul original:

YAMA

NIYAMA

ASANA

PRANAYAMA

PRATYAHARA

DHARANA

DHYANA

SAMADHI

Este celebra incrucisare de patru drumuri, ce va da o roza a vinturilor de opt brate:

Dar cum poti traduce ceva ce nimeni nu intelege cu un singur cuvint, fie el simplu, sau compus?

Pocainta e un cuvint familiar in limba romana: cel putin in ceea ce ma priveste pe mine, l-am auzit de cind eram in fasa!

Dar nimeni nu-l foloseste in afara contextului religios, nici macar atunci cind e vorba de a se pocai de o fapta negativa . . .

La rindul sau, conceptul numit minte este un principiu universal dar nu apartine omului, si chiar daca este folosit pe-ndelete de catre omul de pe strada, nu este prea bine inteles, atit de cei profani, cit si de initiati.

Mintea este o putere invizibila care afecteaza gindirea, caci este arsenalul tuturor gindurilor gindite vreodata de catre fiintele omenesti, tot ceea ce a fost gindit de catre om, de la o vreme incoace, in acest nou ciclu de 25.920 de ani, din care abia au trecut vreo 6.000 . . .

Mai avem destule de gindit in cei aproape 19.000 de ani ce inca ne lipsesc pentru a se implini ciclul complet de 25.920.

Cine stie oare ca intr-o singura zi, noi respiram de 25.920 de ori?

72 : 4 =18 x 60 x 24 = 25.920

(72 e pulsul normal, batai de inima pe minut, 4 batai de inima la o respiratie, si 18 respiratii pe minut, 60 de minute intr-o ora, 24 de ore pe zi)

Un popor ocupat cu tema gindirii, ca cel din India, are cuvinte foarte precise pentru anumite locuri secrete din corpul omenesc, iar nenumaratele faze ale gindirii primesc nume specifice si extrem de precise. Dacii lui Zalmoxe, si ai lui Deceneu, erau obisnuiti a calatori pe nori, se numeau KAPNOVATES . . .

Mai tirziu, cu Muntele Athos, aceasta activitate a gindirii a fost dusa pina la cele mai inalte culmi ale spiritualitatii.

Concepte ca harul, sihastria, isihia, duhul, tihna, veghea, lumea launtrica, sinele, fiinta, cumpatarea, fagaduinta si multe altele, chiar daca nu stau pe limba omului de rind, au o valoare concreta si operativa in limba romana.

CITTA, sau CITTAVRITI, mintea si activitatea mentala au fost traduse aici drept gindire. Gindirea e o capacitate exclusiva si un har al omului, a fiintei omenesti, o subtila modificare a starii intelectuale.

Animalele nu au nevoie sa gindeasca, le ajunge cu a simti . . .

Nici puterile ingeresti, fie ei demoni sau ingeri (chiar daca toti sint mesageri, solii ai lui Dumnezeu), cu totii se gasesc in afara gindurilor, dar au insusirea de a manipula gindurile deja existente in lumea mintii universale.

Un gind este o creatie spectrala, o ramasita a unei modificari intelectuale omenesti, ce ramane un timp determinat in ciclul cosmic precesional, in zona mintii, ca o unda de radio ce da tircoale pamintului, ca un satelit pierdut in nestire . . .

Transliterarea textului sanscrit are citeva cuvinte in litere negre, pentru ca cititorul atent sa poata descoperi existenta unui concept cunoscut. Este o emfaza alfabetica a traducatorului, si nu apare in textul original.

DARSHANA, pronuntat citeodata DARSHAN, este oglinda, obiect transcendent polarizat, caci in fata poate reflecta realitatea, iar pe dos, totul ramane in intuneric, ca trecutul . . .

O oglinda nu poate fi distrusa fiindca fiecare dintre cioburile sale arata aceeasi viziune totala a realitatii. Apoi, intre cele doua lumi, cea vizibila si cea invizibila, exista, in oglinda, o a treia lume, cea vizinvizibila, granita intre ceea ce se vede si ceea ce e nevazut.

Dar DARSHANA este in acelasi timp privirea catre tine a celui ce e realizat, acel ce este multumit de sine, multumit cu cine este, cu ceea ce face, si cu ceea ce are.

Este privirea speculara a aceluia care are puterea de a indeparta intunericul, si de a ne aduce la lumina:

TAMASO MA JIYOTIR GAMAYA. . .

Acel pe care i-l numim GURU, este dascalul spiritual, maestrul, o oglinda a invatacelului.

Oglinda este un obiect alchimic, este argint viu, pe fata, si o patura neagra, pe dos, caci trecutul trebuie sa fie stins, uitat, sters, separat. Asa ar trebui sa fim: o oglinda in fata lucrurilor . . .

Si inca ceva: SHABDA, cuvint foarte important in limba sanscrita, a ajuns la noi ca SOAPTA, si i-l gasim la fel si in verbul a SIPOTI, sunetul SIPOTULUI, ieruga si izvor al linistei launtrice.

SHABDA este Cuvantul, un concept subtil, profund, adinc, LOGOS si TAO, CALMA filozofiei Sufi, filozofie al carui reprezentant popular in snoavele romanesti este faimosul Nastratin Hogea, un Pacala al lumii arabe.

In textul YOGASUTRA ne intilnim cu unul dintre marile secrete ale meditatiei: procesul SAMYAMA, concentrarea indelungata in acelasi punct teoric, in acelasi motiv, in aceeasi tema. Consecintele acestui proces apar clar descrise in text. Avem diverse teme de ales:

Dumnezeu Soarele Luna Stelele Elefantul Buricul Procesul Schimbarilor Zborul

Originea Materiei

Spatiul

Timpul

Inteligenta

Auzul

Vazul

Trasaturile fizice

Steaua Polara

Gitul

Plexul Solar

Sunetul

Etc.

Aproape toate aceste teme apar in capitolul III. Consecinta concentrarii permanente in aceste obiecte ale Gindirii este primirea harului prin care fenomenele legate de obiect sint intelese profund.

In acelasi timp, putem asista la aparitia unor calitati extraordinare, numite in greceste CHARISMA si in sanscrita SIDDHI, puterile . . .

Cel ce vede este Fiinta . . .

Haideti, prieteni buni, hai sa ne apucam de SAMYAMA, ca doar cu cititul nu ajungem nicaieri . . .

YOGASUTRA

PATANJALI

300-400 e.n.

I

SAMADHIPADHAH (51)

I.1

ATHA YOGANUSHASANAM

Aici incepe invatatura de Yoga, cu Harul sau . . .

I.2

YOGASHCITTAVRTTINIRODHAH

Yoga este puterea de a indrepta Gindirea catre un anume obiect si a mentine cu putere aceasta concentrare, fara nici-o neatentie . . .

I.3

TADA DRASTUH SVARUPE VASTHANAM

Atunci se va naste asa puterea de a intelege corect si in intregime obiectul, asa cum, de fapt, este . . .

I.4

VRTTISARUPYAMITARATRA

Puterea de a intelege obiectul respectiv este, de fapt, inlocuita, ori de felul in care Gindirea concepe acest lucru, ori de lipsa totala de intelegere . . .

I.5

YAH PANCATAYYAH KLIST AKLISTH AH

Miscarile Gindirii sint cinci. Fiecare din ele poate fi positiva, dar poate aduce si multe probleme . . .

I.6

PRAMANAVIPARYAYAVIKALPANIDRASMRTAYAH

Aceste activitati sint: Intelegerea, Intelegerea Gresita,

Imaginatia, Somnul Profund si Memoria . . .

I.7

PRATYAKSANUMANAGAMAH PRAMANANI

Intelegerea e bazata pe observarea directa a obiectului, prin inferenta, si pe cuvintele acelora ce s-au trezit . . .

I.8

VIPARYAYO MITHYAJNANAMATADRUPAPRATIST HAM

Intelegerea Gresita e acea intelegere care se ia drept buna, pina cind momente mai favorabile ajung sa descopere adevarata natura a obiectului . . .

I.9

SHABDAJNANANUPATI VASTUSHUNYO VIKALPAH

Imaginatia este intelegerea unui obiect bazata doar pe Cuvant si expresii, chiar daca obiectul lipseste . . .

1.10

ABHAVAPRATYAYALAMBANA TAMOVRTTIRNIDRAAtunci cind Gindirea e innecata in sopor, ca o stare patologica de somnolenta, si nu e prezenta nici o alta activitate, ne gasim intr-un somn adinc . . .

I.11

ANUBHUTAVISAYASAMPRAMOSAH SMRTIHMemoria este retinerea prin gindire a unei experiente constiente din trecut . . .

I.12

ABHYASAVAIRAGYABHYAM TANNIRODHAH

Gindirea poate sa atinga starea de Yoga, prin munca si renuntare . . .

I.13

TATRA STHITAU YATNO BHYSASH

Munca [ABHYASA practica interioara constanta] este adevarata stradanie necesara pentru a inainta, pentru a ajunge, si pentru a se mentine in starea de Yoga . . .[a fi asezat puternic in sine] I.14

SA TU DIRGHAKALANAIRANTARYASATKARADARASEVITO DRDHABHUMIH

Si numai daca aceasta munca si sfortare se va face mult timp, fara intrerupere, cu zel, si cu o dorinta nestramutata, cu un devotament plin de respect, numai asa poate invinge . . .

I.15

DRSTANUSHRAVIKAVISAYAVITRSNASY

VASHIKARASAMJNAVAIRAGYAM

La cea mai inalta treapta, exista o absenta totala a dorintelor [VAIRAGYA] de a-si multumi simturile, sau de a avea placeri senzuale, ori experiente extraordinare . . .

I.16

TATPARAM PURUSHAKHYATERGUNAVAITRSNYAM

Cine a ajuns sa-si inteleaga pe deplin Fiinta, nu se va mai vedea miscat de influentele ce i-l pot departa de Sine, atit de cele launtrice, cit si de cele externe.

I.17

VITARKAVICARANANDASMITARUPANUGAMASAMPRAJNATAH

Si atunci, iata ca obiectul, putin cite putin, ajunge sa fie cunoscut intr-un fel adinc. Aceasta intelegere poate apare ca fiind ceva superficial la inceput, dar cu vremea, ajunge sa fie tot mai adinca, pina ce, intr-o buna zi, va ajunge sa fie totala. Ca urmare a acestei intelegeri profunde, izvoraste in noi o bunastare nebanuita, caci atunci ne gasim atit de uniti cu obiectul, incit pierdem orice constiinta a celor ce ne inconjoara. [ASAMPRAJNATA SAMADHI Este atunci cind se opreste orice activitate a Gindirii iar Gindirea retine doar impresiile nemanifestate.]

I.18

VIRAMAPRATYAYABHYASAPURVAH

SAMSKARASHESO NYAH

Perturbarile normale ale Gindirii sint absente. In ciuda acestui fapt, inca persista amintirile din trecut.

I.19

BHAVAPRATYAYO VIDEHAPRAKRTILAYANAM

Dar exista persoane nascute deja in starea de Yoga. Nu au nevoie nici de munca, nici de disciplina . . .

I.20

SHRADDHAVIRYASMRTISAMADHIPRAJNAPURVAKA ITARESAM

Datorita Credintei, ce va aduce harul necesar pentru a invinge orice situatie, se va putea continua drumul. A ajunge la tinta in Yoga, cere timp . . .

I.21

TIVRASAMVEGANAMASANNAH

Cu cit mai puternica este Credinta, cu atit mai aproape este telul . . .

I.22

MRDUMADHYADHIMATRATVATTATO PI VISHESAH

Profunzimea Credintei e diferita de la o persoana la alta. Chiar la aceeasi persoana, aceasta adincime se schimba cu timpul. Rezultatele vor arata aceste variatii . . .

I.23

ISHVARAPRANIDHANADVA

Rugaciunea catre Dumnezeu, si Harul Isihiei, te ajuta sa ajungi la starea de Yoga . . .

I.24

KLESHAKARMAVIPAKASHAYAIRAPARAMRSTAH

Dumnezeu este Fiinta Suprema, Unitatea Constiintei, ale carei actiuni nu se bazeaza niciodata pe o intelegere gresita , si nu e influentat nici de actiuni, nici de rezultatele lor . . .

I.25

TATRA NIRATYSHAYAM SARVAJNABIJAMEl cunoaste tot ceea ce se poate cunoaste . . .

I.26

SA ESA PURVESAMAPI GURUH KALENANAVACCHEDAT

Dumnezeu e pururea. Este Dascalul cel Mare, izvorul invataturii maestrilor din trecut, a celor din present si a acelora din viitor . . .

I.27

TASYA VACKAH PRANAVAH

Felul mai apropiat de a se ruga este a avea prezente insusirile sale si este cunoscut ca fiind AUM . . .

I.28

TAJJAPASTADARTHABHAVANAM

Pentru a sta linga Dumnezeu e nevoie sa ne indreptam catre El in felul potrivit, si a ne gindi tot timpul la insusirile Sale. Repeta si medita in AUM . .

I.29

TATAH PRATYAKCETANADHIGAMO PYANTARAYABHAVASHCA

Va veni un moment in care persoana va intelege propia sa fiinta. Si din acel moment nu va mai fi deranjata de niciun obstacol in drumul sau spre Yoga . . .

I.30

VYADHISTYANASAMSHAYA

PRAMADALASYAVIRATI BHRANTIDARSHANALABDHABHUMIKATVANAVASTHITATVANI CITTAVIKSEPASTE NTARAYAH

Exista noua tipuri de obstacole pe drumul luminii gindurilor: boala, timpenia, indoiala, neasteptatul, oboseala, comoditatea, iluziile neintemeiate despre adevarata stare a gindirii noastre, lipsa de vointa si mersul anapoda . . . Toate sint piedici, caci provoaca perturbatii ale gindirii, si maresc lipsa de atentie. . .

I.31

DUHKHADAURMANASYANGAMEJAYATVASHVASAPRASHVASA VIKSEPASAHABHUVAH

Toate aceste obstacole aduc urmatoarele probleme: nelinistea Gindirii, gindurile negative, neputinta de a se simti bine in anumite posturi corporale, si greutatea de a-si controla propria sa respiratie . . .

I.32

TATPRATISEDHARTHAMEKATATTVABHYASAH

Daca am reusi sa gasim un mijloc pentru a-l folosi la fixarea Gindirii, atunci intreruperile nu se vor putea inradacina, oricare ar fi provocarile externe.

I.33

MAITRIKARUNAMUDITOPEKSANAM

SUKHADUHKHAPUNYAPUNYAVISAYANAM

BHAVANATASHCITTAPRASADANAM

Zi de zi, vedem in jurul nostru cum unele persoane sint mai fericite, iar altele, mai putin fericite, decit noi. Unii fac lucruri demne, iar altii provoaca nenumarate probleme. Oricare ar fi atitudinea noastra in fata acestor lucruri, daca am putea fi multumiti cu aceia care sint mai fericiti decit noi, si de a fi amabili si intelegatori cu cei nefericiti, si daca am putea sa apreciem pe cei care realizeaza fapte demne de lauda, fara a fi perturbati de greselile celorlalti, fiinta noastra ar ajunge sa cunoasca cu desavirsire, linistea adevarata.

I.34

PRACCARDADANAVIDHARANABHYAM VA PRANASYA

Este de mare folos practica exercitiilor respiratorii bazate pe o expiratie prelungita . . .

I.35

VISAYAVATI VA PRAVRTTIRUTPANNA

MANASAH STHITINIBANDHINI

Unul dintre marele mistere ale vietii este insasi viata.

I.36

VISHOKA VA JYOTISMATI

Prin cercetarea vietii si a ceea ce ne mentine vii, vom putea gasi o lumina pentru lipsa noastra de atentie.

I.37

VITARAGAVISAYAM VA CITTAM

Atunci cind in viata ne infruntam cu piedici si obstacole, sfatul acelora care le-au invins poate fi de mare folos.

I.38

SVAPNANIDRAJNANALAMBANAM VA

Cercetarea viselor noastre si a experientelor traite in aceasta stare, sau legate de ea, ne poate ajuta sa rezolvam multe dintre problemele noastre . . .

I.39

YATHABHIMATADHYANADVA

Orice meditatie adinca poate linisti Gindirea . . .

I.40

PARAMANUPARAMAMAHATTVANTO SYA

VASHIKARAH

Atunci cind aceasta stare e atinsa, nu exista nimic care sa intreaca capacitatea de a intelege ce se intimpla. Gindirea poate sa se mentina fixa si poate ajuta sa se inteleaga ceea ce e simplu, ceea ce e complex, ceea ce e infinit, si ceea ce e extrem de mic, ceea ce poate fi vazut si ceea ce e nevazut.

I.41

KSINAVRTTERABHIJATASYEVA

MANERGRAHITRGRAHANAGRAHYESU

TATSHTATADANJANATA SAMAPATTIH

Atunci cind Gindirea e lipsita de orice tip de distractie, toate procesele gindurilor se pot indrepta catre obiectul cercetarii profunde. Daca ramanem in aceasta stare, putem ajunge sa fim total absorbiti de obiectul insusi. In acest moment, Gindirea reflecteaza, ca un diamant fara defecte, doar trasaturile acestui obiect, si nimic altceva.

I.42

TATRA SHABDARTHAJNANAVIKALPAIH SANKIRNA SAVITARKA SAMAPATTIH

La inceput, datorita experientelor si a gindurilor noastre din trecut, intelegerea obiectului este deformata. In vederea noastra actuala poate interveni tot ceea ce am auzit, tot ceea ce am citit, si tot ceea ce am simtit, in trecut.

I.43

SMRTIPARISHUDDHAU

SVARUPASHUNYEVARTHAMATRANIRBHASA NIRVITARKA

Atunci cind se mentine Gindirea catre obiectul in cauza, putin cite putin, toate notiunile si amintirile din trecut isi pierd puterea de influenta. Gindirea ajunge sa fie transparenta ca un cristal, si este una cu obiectul. In acest moment nu vom avea senzatia de a fi o anume persoana, in special, si sintem unul cu obiectul gindirii. Aceasta este reflectarea pura, directa si unitara a insusirilor, a structurii obiectului, si a fenomenelor toate.

I.44

ETAYAIVA SAVICARA NIRVICARACA SUKSMAVISAYA VYAKHYATA

Acest proces poate fi folosit cu orice fel de obiect, sau fapt, la orice nivel de cercetare, fie el superficial, general, si pe cit de obisnuit, cit si la nivel adinc si grav. . .

I.45

SUKSMAVISAYATVAM CALINGAPARYAVASANAMGindirea nu poate intelege izvorul tainic de unde procede in noi, intelegerea insasi. In rest, obiectele intelegerii sale sint fara de numar . . .

I.46

TA EVA SABIJAH SAMADHIH

Tot acest proces de concentrare prin care se incearca a se fixa Gindirea, cere, ca drept baza si suport, un anumit fenomen, sau un lucru specific, un anumit obiect de cercetare, caci Gindirea nu poate fi in indreptata in gol, catre nimic. . . .

I.47.

NIRVICARAVAISHARADYE DHYATMAPRASADAH

In acest moment de congelare activa a Gindirii, persoana ajunge, cu adevarat, a se cunoaste . . .

I.48

RTAMBHARA TATRA PRAJNAIar atunci, tot ceea ce aceasta persoana vede si impartaseste cu ceilalti, e lipsit de orice greseala . . .

I.49

SHRUTANUMANAPRAJNABHYAMANYAVISAYA

VISHESARTHATVAT

Cunoasterea sa nu se bazeaza, deja, pe memorie, sau in alte conjecturi: e spontana, naturala si directa, caci se petrece la un nivel, si cu o intensitate , ce intrec cu mult pe toate cele obisnuite . . .

I.50

TAJJAH SAMSKARO NYASAMSKARAPRATHIBANDHI

Pe masura ce acest har al gindirii se intareste, pe zi ce trece, incepe sa domine toate celelate inclinari ale gindirii bazate pe o intelegere gresita . . .

I.51

TASYAPI NIRODHE SARVANIRODHANNIRBIJA SAMADHIH

Gindirea atinge o stare in care nu exista deja niciun fel de inpresie, caci se ajunge la acel SAMADHI fara saminta[NIRBIJA SAMADHI] si cu el, cel ce mediteaza profund e liber de impresiile legate de viata sau de moarte se alcanza el samadhi sin semilla, y con l, uno se libera de la vida y de la muerte.Gindirea E deschisa, limpede, este, pur si simplu, transparenta . . .

II

SADHANAPADAH (55)II.1

TAPAHSVADHYAYESHVARA

PRANIDHANANI KRIYAYOGAH

A practica Yoga curata multimea impuritatilor, atit pe cele corporale, cit si pe cele intelectuale si dezvolta capacitatea noastra de a ne cerceta launtric, ajutindu-ne sa intelegem ca nu trebuie sa asteptam cu nerabdare rezultatul actiunilor noastre.

II.2

SAMADHIBHAVANARTHAH KLESHATANUKARANARTHASHCA

Atunci, aceasta practica [KRIYA YOGA] va avea, cu siguranta, puterea de a spala orice obstacol ce impiedica claritatea intelegerii si conduce catre linistea launtrica [SAMADHI]. . .

II.3

AVIDYAMITARAGADVESABHINIVESHAH KLESHAH

Piedicile sint de fapt intelegerea gresita, confuzia valorilor, sentimentul de a fi strins legat de lucruri, antipatia fara motiv, si sentimentul de nesiguranta, egoismul si frica de moarte.

II.4

AVIDYA KSETRAMUTTARESAM

PRASUPTATANUVICCHINNODARANAM

Intelegerea gresita este izvorul tuturor piedicilor, care nu se prezinta toate deodata, si al carui impact are efecte diferite. Citeodata, aceste obstacole sint abia vizibile, iar alte ori sint atit de evidente, incit ajung sa fie chiar dominante, si pot strica tot ceea ce a fost obtinut pina atunci.

II.5

ANITYASHUCIDUHKHANATMASU

NITYASHUCISUKHATMAKHYATIRAVIDYA

Intelegerea gresita conduce la greseli de intelegere a insusirilor, a cauzelor si ale efectelor obiectelor catre care se indreapta perceptia. Lipsa de constiinta este a lua drept etern ceea ce e trnzitoriu, a lua drept curat ceea ce e impur, a lua ceea ce ne aduce durere, drept placere, si a lua Ne-Fiinta, drept Fiinta . . .

II.6

DRGDARSHANASHAKTYOREKATMATEVASMITA

Falsa oglindire se intimpla atunci cind consideram activitatea gindirii ca adevaratul izvor al perceptiei, caci egoismul este confundarea celui ce vede cu ceea ce se vede . . .

II.7

SUKHANUSHAYI RAGAH

A te simti strins legat de obiecte, de fapte, si de fiinte, este rezultatul convingerii ca toate acestea vor contribui negresit la crearea unei placeri si a unei fericiri eterne. II.8

DUHKHANUSHAYI DVESAH

Antipatia fara motiv pare a fi rezultatul unor experiente dureroase suferite in trecut, toate legate de

situatii, si de obiecte, concrete . . .

II.9

SVARASAVAHI VIDUSO PI SAMARUDHO BHINIVESHAH

Nesiguranta este sentimentul de teama innascuta in fata viitorului, si ajunge sa mihneasca atit pe natingi, cit si pe intelepti.

II.10

TE PRATIPRASAVAHEYAH SUKSMAH

Cind piedicile par a nu fi prezente, trebuie sa fim foarte atenti caci le putem elimina mergind la radacinile lor . . .

II.11

DHYANAHEYASTADVRTTAYAH

Ne putem indrepta prin meditatia profunda, catre o stare de reflectiune interioara continua, pentru a micsora asa impactul obstacolelor, si pentru a le intezice sa prinda noi puteri.

II.12

KLESHAMULAH KARMASHAYO DRSTADRSTAJANMAVEDANIYAH

Piedicile influenteaza faptele noastre si produc diverse consecinte. Chiar in momentul in care realizam o anumita fapta, aceste consecinte pot fi evidente, sau ascunse.

II.13

SATI MULE TADVIPAKO JATYAYURBHOGAH

In timp ce aceste obstacole persista, toate aspectele actiunii respective sufera modificari, atit in executare, cit si in durata, si in consecintele sale. Radacinile actiunilor noastre vor influenta forma noastra de a fi, duratia vietii, si diversele experiente, toate fiind acea KARMA personala ce va apare atunci cind ne vom naste din nou. II.14

TE HLADAPARITAPAPHALAH PUNYAPUNYAHETUTVAT

Consecintele unei actiuni pot fi sau dureroase, sau binefacatoare, si totul depinde de faptul ca obstacolele erau, sau nu, prezente, fie in propunerea actiunii respective, fie in realizarea ei.

II.15

PARINAMATAPASAMSKARA

DUHKHAIRGUNAVRTTIVIRODHACCA

DUHKHAMEVA SARVAM VIVEKINAH

Efectele dureroase al oricarui obiect sau situatie, pot proveni din unul, sau din mai multi factori, ca de exemplu: schimburi produse in obiectul privit, dorinta de a repeta experiente agreabile, si un puternic efect al conditionarii trecutului.

Apoi, pot influenta multe alte lucruri ce se schimba in propiul individ.

II.16

HEYAM DUHKHAMANAGATAM

Consecintele dureroase ce ar putea sa apara pe parcurs, trebuie sa fie cunoscute cu mult inainte, si asa, evitate . . .

II.17

DRASTRDRSHYAYOH SAMYOGO HEYAHETUH

Cauza actiunilor ce produc efecte dureroase este neputinta de a distinge intre ceea ce este vazut de Cel ce vede . . .

II.18

PRAKASHAKRIYASTHITISHILAM BHUTENDRYATMAKAM

BHOGAPAVARGARTHAM DRSHYAM

Tot ceea ce e vazut contine nu numai obiectele externe, ci atit Gindirea, cit si simturile. Toate au trei insusiri: greutatea, activitatea si claritatea.

Fiecare din ele exercita doua tipuri de efecte: unele expun pe Cel ce vede la influentele lor , iar altele ofera mijloacele pentru a se face distinctia intre ele si Cel ce vede, pentru a-l libera de ceea ce se vede

II.19

VISHESAVISHESALINGAMATRALINGANI

GUNAPARVANI

Tot ceea ce e vazut e pe de-a-ntregul legat de Cel ce vede, fiindca are aceleasi trei insusiri [GUNAS]. Cele trei gunas, stabilitatea, actiunea si inertia au patru grade: cel definit, cel ne-definit, cel indicat si ne-manifestat.

II.20

DRASTA DRSHIMATRAH SHUDDHO PI

PRATYAYANUPASHYAH

Cel ce vede nu este subjugat de nimic, dar vede intotdeauna prin deformarea Gindirii.

II.21

TADARTHA EVA DRSHYASYATMA

Tot ceea ce poate fi vazut are o singura finalitate: a fi vazut. Ceea ce e vazut exista doar pentru acel ce vede [acest proces psihic este complex si are un continut obiectual, prin care se realizeaza reflectarea directa si unitara a insusirilor si a structurii profunde a obiectelor si fenomenelor, distiginduse de senzatie prin sintetism si complexitate] . . .

II.22

KRTARTHAM PRATI NAST AMAPYANASTAM

TADANYASADHARANATVAT

Existenta si aparenta tuturor obiectelor ce pot fi vazute, sint independente de nevoile unui anume acel ce vede. Ele exista fara o anume legatura individuala, pentru a putea ajuta in acest fel, si diversele nevoi ale altor indivizi. Chiar dacaceea ce se vede apare drept fara viata in ochii aceluia ce a atins Libertatea, este viu pentru ceilalti, caci apartine tuturor. II.23

SVASVAMISHAKTYOH SVARUPOPALABDHIHETUH SAMYOGAH

Tot ceea ce e vazut, fie acele lucruri oricare ar putea sa fie, si oricare ar fi acel efect asupra unui individ anume, nu are, pina la urma, decit un singur tel: sa limpezeasca diferenta dintre lumea externa ce este vazuta, si lumea interna a celui ce vede. Cel ce vede si ceea ce e vazut sint uniti pentru ca asa sa se infaptuiasca adevarata natura a amindorora . . . II.24

TASYA HETURAVIDYALipsa de claritate pentru a distinge intre cine vede si ceea ce e vazut se datoreste unei acumulari excesive de intelegeri gresite. Cauza acestei legaturi este nestiinta. II.25

TADABHAVATSAMYOGABHAVO HANAM

TADDRSHEH KAIVALYAM

Cu cit intelegerea gresita se reduce, cu atit mai mult creste claritatea, Pe aceasta cale vom ajunge a cunoaste libertatea.Separarea Celui ce vede de Ceea ce e vazut se obtine prin destramarea nestiintei, si in acest fel se ajunge a cunoaste libertatea.

II.26

VIVEKAKHYATIRAVIPLAVA HANOPAYAH

Mijloacele trebuie sa fie folosite pentru a mari claritatea, totul pentru a se putea vedea cit sint de diferite insusirile schimbatoare a ceea ce e vazut, de esenta neschimbata a celui ce vede. . . A fi capabil sa vezi diferenta intre ceea ce e real si ceea ce e ireal, conduce la destramarea nestiintei. II.27

TASYASAPTADHA PRANTABHUMIH PRAJNA

Obtinerea claritatii se atinge putin cite putin.

II.29

YAMANIYAMASANAPRANAYAMA

PRATYAHARADHARANADHYANASAMADHAYO STAVANGANI

Iata ce inseamna Yoga: autocontrolul, regularitatea, postura, controlul respiratiei, procesul de abstractizare, concentrarea si veghea. 1.YAMA: parerea personala, atitudinea noastra catre ceea ce ne inconjoara . . .

2.NIYAMA: parerea despre noi insine, atitudinea noastra catre noi insine . . .

3.ASANA: practica exercitiilor fizice,

posturile de Yoga

4. PRANAYAMA: respiratia controlata

5. PRATYAHARA: controlul simturilor

6. DHARANA: puterea de a-si concentra

gindurile

7. DHYANA: puterea de a contempla

8. SAMADHI: topirea, integrarea completa cu obiectul atentiei si intelegerii noastre, isihia, linistea launtrica, veghea. II.30

AHIMSASATYASTEYABRAHMACARYAPARIGRAHA YAMAH

YAMA cuprinde urmatoarele:

Stima atenta catre toate fiintelor vii, si in particular catre cei inocenti, cei ce se gasesc la ananghie, sau catre cei ce se afla intr-o situatie mai grava decit cea in care ne gasim noi

Comunicarea potrivita prin mijloacele limbii, a scrisului, a gesturilor si a faptelor

Renuntarea la a jindui ceea ce are celalat, si insusirea de a rezista acea dorinta de a avea ceea ce nu-ti apartine

Cumpatarea in toate cele

Abandonarea avaritiei sau capacitatea de a accepta numai ceea ce este potrivit.

Starea de Auto-Control, primul pas din Yoga este format din cinci fagaduinte solemne: stapinirea de sine, adevarul, cinstea, potolirea sexuala, si lipsa dorintei de a poseda. II.31

JATIDESHAKALASAMAYANAVACCHINNAH

SARVABHAUMA MAHAVRATAM

Cind ajungem sa adoptam acest fel de a fi in fata a tot ceea ce ne inconjoara, aceasta stare nu va fi pe cale de intoarcere, caci nu e doar un simplu acord, oricare ar situatia, fie sociala, fie culturala, fie intelectuala, fie personala . . .

Aceste cinci fagaduinte, ce sint de fapt, Marea Fagaduinta, cuprind catre cele sapte nivele ale Iluminarii, oricare ar fi felul ei, oricare ar fi locul sau timpul ori imprejurarea.

II.32

SHAUCASANTOSATAPAH

SVADHYAYESHVARAPRANIDHANANI NIYAMAH

NIYAMA are:

Curatenia: a mentine curat atit corpul nostru cit si ceea ce ne inconjoara

Multumirea de sine, acea insusire de a se simti bine cu ceea ce avem, si la fel, cu ceea ce nu avem

Eliminarea impuritatilor din organismil nostru, atit cele fizice, cit si cele ale gindirii, prin practica obiceiurilor corecte ale somnului, exercitiilor fizice, ale alimentelor, ale muncii si ale odihnei

Studiul si nevoia de a reviza si a evalua progresele noastre pe drumul cunoasterii de sine

Slavirea Inteligentei Superioare si acceptarea limitelor noastre inaintea lui Dumnezeu, Atotstiutorul

II.33

VITARKABADHANE PRATIPAKSABHAVANAM

Atunci cind aceste atitudini sint cercetate cu de-amanuntul, este de mare folos a contempla posibilele consecinte si, ca urmare, gasirea unor altor atitudini asemanatoare. Cind Gindirea se gaseste alterata de ginduri negative, reflectioneaza asupra starii contrarii.

II.34

VITARKA HIMSADAYAH KRTAKARITANUMODITA

LOBHAKRODHAMOHAPURVAKA MRDUMADHYADHIMATRA

DUHKHAJNANANTAPHALA ITI PRATIPAKSABHAVANAM

Daca observam ca ne apare pe neasteptate o dorinta de a ne comporta violent, sau de a aproba o comportare grosolana, acest mod de a fi se poate frina gindindu-ne la consecintele negative ce nu vor intirzia sa apara. Fapte de acest gen, provin din instincte inferioare, ca minia, invidia sau judecata gresita. Iar in ceea ce priveste importanta acestor actiuni, fie ea care ar fi, contemplarea unei atitudini favorabile poate frina dorintele noastre de a ne comporta intr-un mod grosolan.

Avem nevoie sa ne gindim la faptele contrarii caci gindurile negative, emotiile si actiunile, ca violenta, de exemplu, sfirsesc toate prin a ne aduce o intensa durere, atit fiind realizate, sau provocate, sau acceptate, prin jinduirea lucrurilor celorlalti, prin minie, sau prin inselatorie, la orice nivel, fie el cit de mic, sau mijlociu, ori intens . . .

II.35

AHIMSAPRATISTHAYAM

TATSANNIDHAU VAIRATYAGAH

Cu cit mai atent te comporti catre ceilalti, cu atit cresc sentimentele prietenesti in toti acei ce se gasesc in prezenta noastra.

II.36

SATYAPRATISTHAYAM

KRIYAPHALASHRAYATVAM

Acel ce va arata un adevarat bun simt si o adinca sinceritate in toate relatiile sale, nu va gresi in niciuna din faptele lui, si va ajunge la ceea ce doreste, fara a face nimic.

II.37

ASTEYAPRATIST HAYAM SARVARATNOPASTHANAM

Acel ce e demn de incredere, caci nu jinduieste dupa ceea ce au altii, e vazut de toti cu incredere, si toti impart cu el tot ceea ce au, oricit de scump ar fi ceea ce impart. Bogatia sa launtrica apare de la sine . . .

II.38

BRAHMACARYAPRATIST HAYAM VIRYALABHAH

In gradul sau cel mai inalt, cumpatarea produce cea mai puternica vigoare individuala . . .

II.39

APARIGRAHASTHAIRYE JANMAKATHAMTASAMBODHAH

Cine nu e avar, e plin de incredere in sine, si are destul timp pentru a se dedica meditatiei profunde, prin care ajunge la intelegerea launtrica totala a propiei sale fiinte.

II.40

SHAUCATSVANGAJUGUPSA

PARAIRASAMSARGAH

Curatenia ne invata ceea ce trebuie sa fie ingrijit zi de zi, si ne arata ceea ce este pururea curat. Ceea ce se strica, si se murdareste, e doar extern, se gaseste pe dinafara, caci ceea ce nu se strica, si nici nu se murdareste, e launtric. E posibil sa apara in yoghin o anumita senzatie de dizgust catre propiul sau corp si tendinta de a nu intra in contact cu ceilalti . . .

II.41

SATTVASHUDDHHISAUMANASYAIKAGRYENDRIYAJAYATMA

DARSHANAYOGYATVANI CA

Si inca ceva, ajungem sa fim capabili de a oglindi adinca natura a persoanei noastre, impreuna cu acel izvor al privirii, fara a suferi inselarea simturilor, liberi curind, de acea intelegere gresita ce s-a ingramadit in trecut . . . Prin limpezirea Gindirii se naste bucura launtrica, puterea de concentrare, controlul simturilor si dispozitia catre cercetarea launtrica.

II.42

SAMTOSADANUTTAMAH SUKHALABHAH

Rezultatul multumirii de sine este a fi pururea fericit . . .

II.43

KAYENDRIYASIDDHIRASHUDDIKSAYATTAPASAH

Curatirea impuritatilor trezesc in trup puteri nebanuite . . .

II.44

SVADHYAYADIST

ADEVATASAMPRAYOGAH

Studiul, dus pina la cele mai inalte culmi, ne apropie de puterile ceresti ce ne vor ajuta sa intelegem adincul fiintei. . .

II.45

SAMADHISIDDHIRISHVARA

PRANIDHANAT

A slavi pe Dumnezeu ne ajuta sa intelegem orice am dori sa cunoastem.

Daca ne lasam in Mina lui Dumnezeu putem atinge cea mai inalta Iluminare. . .

II.46

STHIRASUKHAMASANAM

Postura trebuie sa aiba doua insusiri: atentia si concentrarea, caci trebuie sa fie stabila si comoda . . .

II.47

PRAYATNASHAITHILYANANTA

SAMAPATTIBHYAM

Aceste insusiri pot fi obtinute prin recunoastere si observare atenta a reactiilor trupului si a respiratiei, pentru fiecare postura de Yoga. Odata cunoscute, aceste reactii pot fi controlate, putin cite putin, lasind deoparte sfortarea inutila si meditind asupra infinitului . . .

II.48

TATO DVANDVANABHIGHATAH

Daca aceste principii se urmeaza in mod corect, practica posturilor de Yoga poate ajuta, pe cel ce le practica, sa suporte si sa reduca influentele externe asupra trupului sau, ca virsta, sau vremea, sau mincarea, ori munca. Cind se stapineste postura se opresc alterarile produse de catre dualitate . . .

II.49

TASMINSATISHVASAPRASHVASAYORGATIVICCEDAH PRANAYAMAH

Controlul constient si dorit al respiratiei [PRANAYAMA], in locul unui mod obisnuit si inconstient de a respira, poate sa se faca doar in cazul in care exista o anumita obisnuinta zilnica cu practica posturilor de Yoga. Acest control este espiratia continua, retinerea aerului, sau dintr-o data, oprirea completa a respiratiei . . .

II.50

BAHYABHYANTARASTAM

BHAVVRTTIDESHAKALASAMKHYABHIH PARIDRSTO DIRGHASUKSMAH

Posturile de Yoga cuprind

regularea expirarii adinci,

a pastra putin acest gol,

a inspirarii profunde,

a pastra putin acel plin,

si apoi a se intoarce la punctul neutru intre inspiratie si expiratie

Din acest punct neutru, se poate ajunge la oprirea naturala o intregii respiratii. Regularea acestor faze se realizeaza prin modularea duratiei lor, si prin mentinerea acestei modulatii un anumit timp. Gindirea trebuie sa fie centrata si infocata in acest proces. Fazele respective trebuie sa fie, in acelasi timp, largi, cit si uniforme. Duratia si frecventa acestor faze controlate ale respiratiei tin de timp si de loc,

si incep sa devina din ce in ce mai subtile . . .

II.51

BAHYABHYANTARAVISAYAKSEPI CATURTHAH

Exista un al patrulea nivel de control al respiratiei, care e launtric si e pe deasupra celorlalte faze. Atunci, si numai atunci va putea depasi respiratia limita experimentala a constiintei . . .

II.52

TATAH KSYATE PRAKASHAVARANAMPractica obisnuita a respiratiei controlate [PRANAYAMA] reduce obstacolele ce se opun intelegerii luminoase. Se ajunge atunci la ridicarea valului ce acopera lumina interioara . . .

II.53

DHARANASU CA YOGYATA MANASAH

Gindirea poate fi acum preparata pentru a se concentra si pentru a fi infocata catre un tel ales. . .

II.54SVAVISAYASAMPRAYOGECITTASYA SVARUPANUKARA

IVENDRIYANAM PRATYAHARAH

A pune friu simturilor poate sa se intimple doar cind Gindirea e in stare sa se mentina catre directia aleasa, iar simturile, la rindul lor, se vor intoarce de la diversele obiecte din jur, si vor urma credincioase aceasta orientare a Gindirii [PRATHYARA a se intoarce la matca, la origini, prin recuperarea acelei insusiri a Gindirii de a controla simturile datorita renuntarii la distractiile ce provin de la obiectele externe.] II.55

TATAH PARAMA VASHYATENDRIYANAMAtunci si doar atunci vor putea fi simturile puse in friu . . .

III

VIBBHUTIPADAH (55)

III.1

DESHABANDHASHCITTASYA DHARANA

Gindirea ajunge sa stea in friu [DHARANA] doar atunci cind, indreptata catre un obiect ales, poate ramane asa, in ciuda tuturor altor obiecte ce stau la-ndemina, peste tot.

Concentrarea, este a aseza Gindirea pe obiectul in care se mediteaza . . .

III.2

TATRA PRATYAYAIKTATANATA

DHYANAM

Atunci, activitatea Gindirii este ca un riu curgator, in legatura launtrica cu obiectul catre care e indreptata . . .

Contemplarea, sau Meditatia [DHYANA], este fluxul neintrerupt al Gindirii catre Obiect . . .III.3

TADEVARTHAMATRANIRBHASAM SVARUPASHUNYAMIVA

SAMADHIH

Curind, persoana ajunge sa fie atit de absorbita de obiect incit e prezenta numai intelegerea adinca a obiectului.

E ca si cum persoana ar fi pierdut propia sa identitate. Este confundarea totala cu obiectul inteles[SAMADHI].

III.4

TRAYAMEKATRA SAMYAMAH

Cind aceste procese se aplica la acelasi obiect, intr-un mod continuu si exclusiv, practica respectiva primeste numele de SAMYAMA[ Aceste trei stari, DHARANA, DHYANA si SAMADHI reprezinta ceea ce se numeste SAMYAMA] . . .III.5

TAJJAYAPRAJNALOKAH

A face SAMYAMA pe un obiect anume ales, duce la o cunoastere completa a acestuia, in toate aspectele sale. SAMYAMA e lumina constiintei superioare . . .

III.6

TASYA BHUMISU VINIYOGAH

SAMYAMA trebuie sa treaca prin diferite etape sau faze progresive . . .

III.7

TRAYAMANTARANGAM

PURVEBHYAH

Cele trei aspecte de Yoga descrise in sutrele III.1, III.2 si III.3 [dharana, dhyana y samadhi], sint launtrice, si mai complexe decit primele cinci aspecte din sutra II.29 . . .

III.8

TADAPI BAHIRANGAM NIRBIJASYA

Cele trei stari [dharana, dhyana y samadhi] sint externe daca le comparam cu starea samadhi fara saminta [NIRBIJA], o stare in care Gindirea e libera de orice impresie si asa fiind, nimic nu ramane in afara puterii sale de patrundere, [NIRBIJAH SAMADHI], caci e mai complexa decit starea in care Gindirea se indreapta catre un obiect ales [SAMADHI] . . .

III.9

VYUTTHANANIRODHASAMSKARAYORABHIBHAVAPRADUR

BHAVAUNIRODHAKSANA

CITTANVAYO NIRODHAPARINAMAH

Gindirea poate avea doua stari, bazate amindoua pe tendinte diferite:

neatentia si atentia. Dar trebuie sa stim ca in fiecare moment domina doar o singura stare, si aceasta stare va determina comportarea, atitudinea si felul de a se exprima ale acestei persoane. [NIROD PARINAM - este transformarea Gindirii, procesul prin care Gindirea permite sa fie patrunsa de conditia chemata NIROD, care apare intr-un mod momentan, intre senzatia ca dispare si senzatia ca ocupa de fapt locul sau, ca e acolo. . . Intr-un singur cuvint o vom numi stare de VIZINVIZIBILITATE]

III.10

TASYA PRASHANTAVAHITA

SAMSKARAT

Acest flux se calmeaza dupa mai multe impresii repetate . . . In urma unei practici constante si neintrerupte, Gindirea poate fi mentinuta in stare de atentie, timp indelungat . . .

III.11

SARVARTHATAIKAGRATAYOH

KSAYODAYAU CITTASYA SAMADHIPARINAMAH

Gindirea se misca intre posibilitatea de a se gasi intr-o concentrare intensa, dar si in starea in care alte obiecte ii pot atrage usor atentia . . .

[SAMADHI PARINAM-

Transformarea Interioara, este obtinerea graduala a linistei interioare si aparitia simultana a unei directii unice, transformarea launtrica, schimbarea la fata ]III.12

TATAH PUNAH SHANTODITAU

TULYAPRATYAYAU

CITTASYAIKAGRATAPARINAMAH

Cind Gindirea ajunge la un nivel in care ramane intr-o puternica si continua legatura cu obiectul ales, neatentia nu mai are asupra ei nici-o influenta . . [AIKAGRATA( se lee Ekagrata) PARINAM, transformarea catre o directie unica, este o stare a Gindirii in care obiectul analizat care dispare fiind inteles, e inlocuit imediat cu un obiect identic].

III.13

ETENA BHUTENDRIYESU

DHARMALAKSANAVASTHA

PARINAMA VYAKHYATAH

Cum de fapt s-a si spus, Gindirea are diferite stari ce dau nastere la diferite feluri de a se comporta, de a avea diferite atitudini, fiind diferite posibilitatile respective, la acelasi individ . . . La fel, se poate spune ca aceste transformari, si modificari, pot sa se intimple in toate obiectele perceptiei, si in toate simturile.

Aceste schimbari pot sa apara la diferite nivele, si pot fi influentate de anumite forte externe, ca de exemplu timpul, sau chiar de propria noastra inteligenta . . .

III.14

SHANTODITAVYAPADESHYA

DHARMANUPATI DHARMI

O substanta anume contine, in ea insasi, toate caracteristicile sale, si dupa forma particulara ce poate alege pentru a apare in lumea vizibila, vor apare la fel toate caracteristicile ce corespund acestei anumite forme.

Si totusi, oricare ar fi aceasta forma, si oricare ar fi caracteristicile ei vizibile, exista fara-ndoiala o baza care le cuprinde pe toate. Anumite caracteristici au aparut in trecut, altele apar acum, iar altele pot fi descoperite in viitor . . .

III.15

KRAMANYATVAM PARINAMAYATVE HETUH

Daca se modifica secventa, sau ordinea operatiilor, anumite insusiri ale unui anume tip, se por modifica pentru a se ajunge la un alt tip diferit.

Toate proprietatile, fie ele latente, active, sau inca nemanifestate, ramin in culisele fenomenului numit substanta.

III.16

PARINAMATRAYASAMYAMADATITANAGATAJNANAM

A se concentra [SAMYAMA], in procesul triplu al schimbarilor,[nirod, samadhi y ekagrata], privind cu atentie felul in care acest proces sufera influenta timpului, sau a altor factori, poate conduce la cunoasterea trecutului si a viitorului . . .

III.17

SHABDARTHAPRATYAYA

NAMITARETARADHYASA

SATSASKARASTATPRAVI

BHAGASAMYAMATSARVA

RUTABHUTAJNANAM

A se concentra [SAMYAMA] in legaturile care exista intre limbaj, idei si obiecte, inseamna a examina trasaturile proprii ale obiectelor, mijloacele folosite pentru a le descrie, si ideile, sau influentele culturale asupra Gindirii, pe care persoanele analizate le prezinta in vorbire si fapte. Pe aceasta cale se poate descoperi cel mai precis si eficace mod de a comunica, oricare ar fi barierele lingvistice, sau culturale. . .

Sunetul, sensul, si idea care e in spatele tuturor manifestarilor sonore, se gasesc in acelasi timp in Gindire, intr-o stare de confuzie haotica.

Daca realizam SAMYAMA pe, sau in, sunet, aceasta confuzie se clarifica, si starile in confuzie se separa, pentru a lasa sa apara intelegerea sensului sunetelor produse de orice fiinta.

III.18

SAMSKARASAKSATKARANAT

PURVAJATIJNANAM

A se concentra [SAMYAMA] asupra propriilor inclinari si obiceiuri personale ne poate conduce la radacinile lor. Ca urmare a acestei practici se poate ajunge la cunoasterea profunda a propriului trecut . . .

Observind impresiile avute in acest trecut , se obtine cunoasterea vietilor anterioare . . .

III.19

PRATYAYASYA PARACITTAJNANAM

A se concentra [SAMYAMA] in schimburile ce se produc in Gindirea unei persoane anume, si a depune atentie la consecintele ce decurg din aceste miscari ale Gindirii, dezvolta in noi, ca urmare, puterea de a observa cu atentie starea gindurilor celorlalti. Prin SAMYAMA, imaginea ce apare in Gindirea celuilalt, poate fi cunoscuta . . .

III.20

NA CA TATSALAMBANAM

TASYAVISAYIBHUTATVAT

Nu! Nu e posibil sa cunoastem cauza starii Gindirii nimanui, caci aceasta cauza se gaseste mult prea departe de posibilitatea noastra de a o cunoaste.

A vedea prin SAMYAMA nu ne conduce spre o cunoastere a proceselor Gindirii in urma carora o imagine apare in Gindirea celuilalt, caci nu este acesta scopul concentrarii numite SAMYAMA.

III.21

KAYARUPASAMYAMATTAD

GRAHYASHAKTISTAMBHE

CAKSUHPRAKASHASAMPRAYOGE NTARDHANAM

A se concentra [SAMYAMA] in legaturile ce exista intre trasaturile fizice si ceea ce le influenteaza, e un proces ce ne poate conduce la folosirea mijloacelor de a ne confunda intr-atit de mult cu ceea ce ne inconjoara, incit propria noastra forma poate ajunge sa fie de nevazut, si de nerecunoscut.Cine realizeaza SAMYAMA in forma trupului, pentru a suspenda puterea de a fi vazut, contactul privirii unui observator cu lumina emisa de acest corp, este intrerupt, si corpul ajunge sa fie invizibil. Acest principiu explica si disparitia sunetului, pina la punctul de a ajunge de neauzit . . .

III.22

SOPAKRAMAM NIRUPAKRAMAM CA KARMA

TATSAMYAMADAPARANTA

JNANAMARISTEBHYO VA

Rezultatele faptelor noastre se pot prezenta imediat, sau pot veni cu intirziere. A se concentra in asta [SAMYAMA] ne poate conferi capacitatea de a prezice succesiunea unor fapte in viitor, si puterea de a vedea chiar propria moarte. Realizind SAMYAMA in cele doua tipuri de KARMA, activa si pasiva, sau in

auguri si preziceri, se poate ajunge sa

se stie momentul exact al mortii . . . .

III.23

MAIYTRYADISU BALANI

Calitati ca prietenia, compasiunea sau multumirea de sine, pot fi un motiv de cercetare adinca, cu ajutorul concentrarii dirijate [SAMYAMA].

Asa se poate ajunge la puterea de a reafirma calitatea dorita.

III.24

BALESU HASTIBALADINI

Daca ne concentram [SAMYAMA] in forta fizica a elefantului, putem ajunge sa avem chiar puterea lui . . .

III.25

PRAVRTTYALOKANYASATSUKSMAVYAVAHITAVI

PRAKRST AJNANAM

A ne concentra Gindirea in propria noastra vigoare, intr-un mod sustinut, [SAMYAMA], si mentinind acesta directie un timp indelungat, ne da puterea de a sesiza cele mai fine subtilitati, si de a intelege care sint obstacolele ce ne impiedica sa ajungem la o intelegere adinca. Daca aceste fine trasaturi ale cercetarii noastre lipsesc, observatia respectiva este, din pacate, foarte limitata.

III.26

BHUVANAJNANAM SURYESAMYAMAT

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Soare, putem ajunge sa cunoastem, adinc, regiunile cosmice si secretele sistemului nostru planetar.

III.27

CANDRE TARAVYUHAJNANAM

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Luna, aceasta practica ne produce o cunoastere totala a pozitiilor stelelor, si a constelatiilor, in diferite momente ale miscarii cerurilor.

III.28

DHRUVE TADGATIJNANAM

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Steaua Polara, pudem ajunge sa cunoastem miscarea relativa a stelelor.

III.29

NABHICAKRE KAYAVYUHAJNANAM

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in buric, ajungem sa cunoastem profund fiziologia si dispozitia secreta a diverselor organe ale corpului nostru. . .

III.30

KANTHAKUPE KSUTPIPASANIVRTTIH

A alege gitul ca motiv al cercetarii noastre dirijate [SAMYAMA], ne conduce la cunoasterea secretelor foamei si setei. Acest lucru ne va permite sa controlam manifestarile lor extreme . . .

III.31

KURMANADYAM STHAIRYAM

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in regiunea pieptului si a plexului solar, cercetarea senzatiilor ce se intimpla, si se simt acolo, in diferite momente, si in diferite stari fizice si psihice, ne va conduce la folosirea mijloacelor cuvenite pentru a ramine linistiti si calmi, chiar in grave momente de pericol.

[A realiza SAMYAMA in nervul numit Kurma-Nadi, conduce yoghinul la o stare in care e capabil sa ramana ca o statuie, inert si nemiscat.]

III.32

MURDHAJYOTISI SIDDHADARSHANAM

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in izvorul Inteligentei Inalte ce poate tisni in fiecare din noi, [in virful capului] putem ajunge sa avem puteri supranaturale, si sa avem abilitatea de a intra in contact cu fiintele perfecte si invizibile . . .

III.33

PRATIBHADVA SARVAM

Tot poate fi inteles . . . O intelegere noua si spontana apare la fiecare pas.

III.34

HRDAYE CITTASAMVIT

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Inima, vom primi revelatia proceselor Gindirii . .

III.35

SATTVAPURUSHAYORATYAN

TASANKIRNAYOH PRATYAYAVISHESOBHOGAH

PARARTHATVATSVARTHASAMYAMATPURUSHAJNANAM

Gindirea, care este supusa, zi de zi, schimburilor, si Cel ce vede, care, de fapt, nu se schimba niciodata, sint aproape, dar sint doua entitati si doua notiuni diferite si separate. Cind Gindirea e proiectata catre exterior si se comporta intr-un fel aproape mecanic, indreptindu-se catre obiecte, apare

atunci placerea sau durerea. Insa, cind o persoana incepe la momentul potrivit, o cercetare adinca asupra naturii secrete a legaturii intre Cel ce vede, si vederea in sine, Gindirea se separa de obiectele externe si apare brusc, acea intelegerea profunda a Celui ce vede. Experienta este rezultatul neputintei de a separa Constiinta Pura [PURUSHA] de Inteligenta Pura (SATVA], chiar daca sint absolut diferit.III.36

TATAH PRATHIBHASHRAVANAVEDANADARSHASVADAVARTA

JAYANTE

In urma acestui proces incep sa apara puteri extraordinare de vedere a realitatii lucrurilor . . .

III.37

TE SAMADHAVUPASARGAVYUTTHANE SIDDHAYAH

Aceasta putere de intelegere extraordinara, si insusirile speciale primite ca har in urma concentrarii continuate [SAMYAMA], sint extrem de folositoare pentru cel ce are tendinta de a se impiedica din nou cu aceleasi obstacole, si in consecinta, cade iarasi intr-o stare de neatentie.

Dar pentru cel ce cauta acel har al starii de Yoga, rezultatele primite in urma concentrarii [SAMYAMA] sint o adevarata piedica . . .

III.38

BANDHAKARANASHAITHILYAT

PRACARASAMVEDANACCA

CITTASYA PARASHARIRAVESHAH

Datorita cercetarii asupra cauzei ce face ca Gindirea sa fie atit de nestramutat legata de individ, si cu examinarea mijloacelor pentru a scapa de aceasta sclavie a dialogului intern, apare un imens potential in acel ce practica Yoga, cu ajutorul caruia persoana poate depasi cu mult, limitele sale individuale . . .

III.39

UDANAJAYAJJALAPANKAKANT

AKADISVANGA UTKRANTISHCA

Daca reusim sa punem un friu sensatiilor transmise de corp, Gindirii,

este posibil sa controlam senzatiile externe. De exemplu, se poate suporta contactul cu apa la orice temperatura, sau inteparile de spini, se poate merge pe suprafete instabile si putem ajunge sa ne simti atit de usori ca un glob . . .

Daca ajungem sa dominam riul

Launtric sau starea UDANA, putem fi

capabili sa levitam si sa meargem pe

apa, prin mlastini, pe spini, etc, fara ca

toate acestea nici macar sa ne atinga . . .

III.40

SAMANAJAYAJJVALANAM

Cu ajutorul starii SAMANA se pot experimenta senzatii de caldura intensa . . .

III.41

SHROTRAKASHAYOH

SAMBANDHASAMYAMADDIVYAM SHROTRAM

Daca se practica concentrarea continua [SAMYAMA] in auz si in spatiu, se dezvolta un simt al auzului extraordinar . . .

III.42

KAYAKASHAYOH

SAMBANDHASAMYAMAALLAGHUTULASAMAPATTESH

CAKASHAGAMANAM

Cu practica concentrarii continuate [SAMYAMA] asupra legaturii dintre corp si spatiu si prin studiul si identificarea directa cu obiectele usoare ce plutesc in aer, ca un fulg de bumbac, se poate ajunge la cunoasterea secretului deplasarii in spatiu si la capacitatea de a calatori in vazduh . . .

III.43

BAHIRAKALPITA VRTTIRMAHA

VIDEHA TATAH

PRAKASHAVARANAKSAYAH

Cu studierea acestor fenomene si dezvoltind conditii in care Gindirea nu comite greseli de perceptie, apare o facultate extraordinara ce permite cercetarea Gindirii celorlalti. In acelasi timp, se destrama ceata ce acopera vederea corecta . . .

[MAHAVIDEHA Puterea de a intra in contact cu Fiinta Sinelui o stare de neconceput a Constiintei. Datorita acestei puteri se ridica voalul ce acopera Lumina] III.44

STHULASVARUPASUKSMANVAYARTHAVAT

TVASAMYAMADHBHUTAJAYAYAH

Practica concentrarii continuate [SAMYAMA] in originea materiei, in toate formele, manifestarile si utilizarile sale, conduce la puterea de a domina elementele.

III.45

TATO NIMADIPRADURBHAVAH

KAYASAMPATTADDHARMANA

BHIGHATASHCA

Atunci cind elementele sint dominate, nu vom mai fi tulburati de ele. Corpul atinge o stare de perfectiune in urma careia incep sa apara insusiri extraordinare . . .

III.46

RUPALAVANYABALAVAJRASAMHANANATVANI KAYASAMPAT

Perfectiunea corpului se traduce prin trasaturi alese, farmec subtil, demnitate, si o forta fizica neobisnuita.

III.47

GRAHANASVARUPASMITAN

VAYARTHAVATTVA

SAMYAMADINDRIYAJAYAH

Friul simturilor se obtine prin concentrarea sustinuta [SAMYAMA] in facultatea de a simti, si prin observarea obiectelor simturilor, a modului in care aceste obiecte sint intelese, a faptului ca persoana se identifica cu obiectul, si in procesul prin care obiectele, simturile, Gindirea si Cel ce vede se gasesc intr-o strinsa legatura, si in ceea ce rezulta din perceptia acestei legaturi reciproce . . .

III.48

TATO MANOJAVITVAM

VIKARANABHAVAH

PRADHANAJAYASHCA

Reactia simturilor va fi tot atit de rapida ca si cea a Gindirii. Simturile

vor vedea cu finete si claritate, iar persoana va fi in stare sa influenteze in caracteristicile celorlalte elemente.

III.49

SATTVAPURUSHANYATAKHYATIMATRASYASARVABHAVADHISTHATRTVAM SARVAJNATRTVAM CA

Atunci cind se ajunge la o intelegere adinca a diferentei ce exista intre Cel ce vede si Gindirea insasi, se vor cunoaste diferitele stari ale Gindirii si tot ceea ce le produc. Asa ajunge Gindirea sa fie un instrument perfect pentru vederea fara defecte a tot ceea ce trebuie sa fie stiut si cunoscut . . .

III.50

TADVAIRAGYADAPI DOSABIJAKSAYE KAIVALYAM

Scopul practicii de Yoga este Libertatea ce poate fi obtinuta doar daca se renunta la dorinta de a obtine cunostinte extraordinare, si daca se elimina cauza obstacolelor.

III.51

STHANYUPANIMANTRANE

SANGASMAYAKARANAMPUNARANISTAPRASANGAT

A dori si a accepta considerarea sociala, ca o consecinta a cunoasterii obtinute prin concentrarea sustinuta, [SAMYAMA] este o tentatie care trebuie innabusita. Altfel, ne vom infrunta cu aceleasi probleme negative ce se nasc din piedicile intilnite la tot pasul pe drumul ce conduce la starea de Yoga . . .

III.52

KSANATATKRAMAYOH

SAMYAMADVIVEKAJAM

JNANAM

A mentine concentrarea in mod continuu [SAMYAMA] spre timp si in secventa si ordinea shimburilor sale, face sa se nasca claritatea absoluta . . .

III.53

JATILAKSANADESHAIRANYATANAVACCHEDATTULYAYOSTATAH PRATIPATTIH

Claritatea ne face sa descoperim subtile diferente in aceleasi obiecte, chiar daca aceste diferente nu sint evidente. O asemanare aparenta nu poate sa ne insele in vederea diferentelor ce exista in obiectul observat.

III.54

TARAKAM SARVAVISAYAM SARVATHAVISAYAMAKRAMAM

CETI VIVEKAJAM JNANAM

Aceasta Claritate este spontana, imediata, naturala si totala. Ea nu exclude nici-un obiect, nu separa nici-o situatie anume, si nici-un moment anume, caci nu este un proces al ratiunii analitice.

III.55

SATTVAPURUSHAYOH SHUDDHISAMYE KAYVALYAM

Acea stare in care Gindirea e una si aceeiasi cu Cel ce vede, este Libertatea.

[cind PURUSHA si SATTVA ajung sa fie unul, fiind impreuna]

IV

KAYVALYAPADDAH (34)

IV.1

JANMAUSADHIMANTRATAPAHSAMADHIJAH SIDDHAYAH

Anumite facultati de nebanuit ale Gindirii pot fi obtinute prin nastere, prin folosirea plantelor, prin recitarea unor descintece speciale, prin practica postului, si prin acea stare a Gindirii ce ramine adinc si permanent in contact cu obiectul concentrarii ei, fara nicio lipsa de atentie [SAMADHI]

IV. 2

JATYANTARAPARINAMAH PRKRTYAPURAT

Schimbul petrecut in procesul de trecere de la un grup de insusiri, la altul, este, de fapt, un aranjament al calitatilor fundamentale ale materiei.

IV. 3

NIMITTAMAPRAYOJAKAM

PRAKRTINAM VARANABHEDASTU TATAH

KSETRIKAVAT

A intelege aceste lucruri conduce la puterea de a se infrunta doar cu anumite obstacole care interzic realizarea anumitor transformari.

Rolul lor este acelasi ca munca unui taran care deschide o iesire cu un jgheab dintr-un iaz, ca apa sa iasa spre cimp, unde e necesara pentru irigatie, si asa curge libera, fara obstacole . . .

IV. 4

NIRMANACITTA

NYASMITAMATRAT

Prin harul Gindirii, o persoana poate sa influenteze in starea Gindirii a unei alte persoane . . .

IV. 5

PRAVRTTIBHEDE PRAYOJAKAM

CITTAMEKAMANEKESAM

Dar aceasta influenta va depinde de starea celui care o sufera . .

IV. 6

TATRA DHYANAJAMANASHAYAM

Iar influenta aceluia ce se gaseste in starea de Yoga numita meditatie profunda [DHYANA] produsa in alta persoana, nu va ridica nici obstacole, si nici teama existentiala, care, de fapt, incep sa dispara . . .

IV. 7

KARMASHUKLAKRSNAM

YOGINASTRIVIDHAMITARESAM

Pe cind alte persoane cu aceleasi facultati extraordinare primite prin Yoga, se misca motivati de alte dorinte, cei adevarati in Yoga, nu folosesc puterea lor cu un motiv anume. Actiunile unui yoghi nu sint nici pure nici impure, dar actiunile tuturor ceilalti sint de trei tipuri:

Pure, impure si amestecate . . .

IV. 8

TATASTADVIPAKANUGUNAMEVABHIVYAKTIRVASANANAM

Caci tendinta Gindirii de a face ceva bazindu-se in cele cinci obstacole, ca de exemplu intelegerea gresita, se pare ca nu a fost complet eliminata. Aceste piedici vor apare din nou in viitor si vor produce consecinte negative . . .

IV. 9

JATIDESHAKALAVYAVAHITANAMAPYANANTARYAM

SMRTISAMSKARA

YOREKARUPATVAT

Exista o strinsa legatura intre memorie si

impresiile ramase din trecut. Aceasta legatura adinca apare in mod evident si poate persista, chiar atunci cind, intre doua actiuni asemanatoare exista un anume interval, o portiune de timp, sau de spatiu, sau de context.

IV. 10

TASAMANADITVAM CASHISO

NITYATVAT

Dorinta de nemurire a existat de intotdeauna. Din acest motiv acest gen de impresii ca (T-B) + (V-M), Tineretea fara Batrinete si Viata fara de Moarte nu se pot atribui unei epoci ca atare . . .

IV. 11

HETUPHALASHRAYALAMBANAIHSANGRHITATVADESAMABHAVETADABHAVAH

Datorita intelegerii gresite, aceste tendinte sint protejate si mentinute cu sirg. Toate acestea au loc si se intimpla datorita unor anume influente externe, datorita atasamentului la rezultatul actiunilor si datorita acelui defect al Gindirii care produce senzatia de neliniste si neastimpar al comportamentului. Daca aceste senzatii se reduc si li se pune un friu, influenta lor si impresiile ce pot lasa, dispar ca prin minune. Uniti in perechea cauza si efect, efectele dispar cu disparitia cauzelor . . .

IV. 12

ATITANAGATAM SVARUPATO

STYADHVABHEDADDHARMANAM

Tot ceea ce a disparut fara urma, si tot ceea ce poate apare in viitor, are o substanta secreta care exista de intotdeauna, si pentru totdeauna. Faptul ca aceste lucruri sint evidente sau nu, depinde de directia transformarilor. Trecutul si viitorul exista in prezent, dar sint zone care nu pot sa fie nici simtite nici cunoscute, din cauza ca se gasesc in planuri diferite.

IV.13

TE VYAKTASUKSMA GUNATMANAH

De schimburile petrecute cu cele trei calitati depinde faptul de a se produce manifestarile caracterelor particulare ale fenomenelor [activitatea, greutatea si claritatea, sau stabilitatea, actiunea si inertia] . . .

IV. 14

PARINAMAIKATVADVASTUTATTVAM Vom gasi doar o singura transformare in caracteristicile unei substante, intr-un moment anumit . . .

[Esenta oricarui obiect consista in faptul ca proportia sa din cele trei calitati [guna], e unica] IV. 15

VASTUSAMYE CITTABHEDATTAYORVIBHAKTAH PANTHAH

Depinde de starea Gindirii observatorului felul in care apar diversele forme ale caracteristicilor unui obiect oarecare . . .

[Acelasi obiect e vazut in diferite feluri de catre diferitele moduri de a gindi]

IV. 16

NA CAIKACITTATANTRAMCEDVASTU

TADAPRAMANAKAM

TADA KIM SYAT

Poate exista oare obiectul Gindirii daca nu ar fi vazut de cineva? E oare obiectul doar rezultatul perceptiei cuiva? [Un obiect nu depinde de o singura Gindire]

IV. 17

TADUPARAGAPEKSITVACITTASYA VATSU JNATAJNATAM

Faptul ca un obiect oarecare poate, sau nu poate fi vazut, depinde de cit si de cum se poate ajunge la el, si de intensitatea interesului persoanei care i-l vede.[Daca un obiect e cunoscut sau necunoscut e ceva care depinde de Gindire care este colorata sau nu de catre el]

IV. 18

SADA JNATASHCITTAVRTTAYASTAT

PRABHOH PURUSHASYAPARINAMITVAT

Cel ce vede este etern si de neschimbat. Este stapinul Gindirii si, de fapt, cunoaste toate activitatile sale.

IV. 19

NA TATSVABHASAM DRSHYATVAT

Gindirea face parte din ceea ce ea gindeste si nu are, in ea insasi, puterea de a gindi . . .

IV. 20

EKASAMAYE COBHAYANAVADHARANAM

E gresita parerea ca Gindirea poate sa-si creeze propriile sale ginduri, si ca, in acelasi timp, poate sa le si vada.

IV. 21

CITTANTARADRSHYE

BUDDHIBUDDHERATIPRASANGAH

SMRTISANKARASHCA

Cei care inventeaza in fiecare moment o Gindire momentana si trecatoare, au in cap doar dezordine si haos, si sufera, de obicei, de o evidenta lipsa de memorie.

IV. 22

CITERAPRATISANKRAMA

YASTADAKARAPATTAU

SVABUDDHISAMVEDANAM

Atunci cind Gindirea nu sta in legatura cu obiectele externe, si nu reflecta nici-o forma externa Celui ce vede, in acel moment devine chiar Cel ce vede . . .

IV. 23

DRASTRDRSHYOPARAKTAM

CITTAM SARVATHAM

Gindirea are doua insusiri:

pe de-o parte, prezinta lumea externa Celui ce vede pe de alta, i-l reflecta si i-l prezinta pe Cel ce vede, siesi, pentru propria ei lumina si claritate . . .

IV. 24

TADASANKHYEYAVASANABHISHCITRAMAPI PARARTHAM

SAMHATYAKARITVAT

Chiar daca Gindirea a cules, in trecut, impresii de tot felul, ea raspunde cerintelor Celui ce vede, in orice moment, caci ea singura nu e in stare sa faca nimic fara puterea Celui ce vede . . .

IV. 25

VISHESADARSHINA ATMABHAVABHAVANANIVRTTIH

Cineva care are o intelegere plina de o claritate neasemuita, nu are nevoie sa fie interesat in Cel ce vede . . .

IV. 26

TADA VIVEKANIMNAM KAIVALYAPRAGBHARAM CITTAM

Aceasta claritate si lumina ii conduce pe acesti indivizi catre singurul lor tel, care este atingerea libertatii nebanuite [KAIVALYA]

. . .

IV. 27

TACCHIDRESU PRATYAYANTARANI

SAMSKAREBHYAH

Daca se intimpla o deviere din Drumul cu Har, pot apare din nou impresiile tulburatoare din trecut . . .

IV. 28

HANAMESAM KLESHAVADUKTAM

Greselile, pe cit de mici ar fi, nu ar trebuie sa fie ascunse, ci indreptate, caci produc tot atitea probleme ca si cele cinci obstacole . . .

IV. 29

PRASANKHYANE

PYAKUSIDASYA SARVATHA

VIVEKAKHYATERDHARMAMEGHAH SAMADHI

Asa izvoreste ca o ieruga, o stare a Gindirii plina de lumina in toate cele, si orice clipa.

IV. 30

TATAH KLESHAKARMANIVRTTIH

Aceasta stare e atit de curata incit nu contine nici cel mai mic rest al actiunilor bazate pe cele cinci obstacole . . .

IV. 31

TADA SARVAVARANAMALAPETASYA

JNANA

SYANANTYJJNEYAMALPAM

Cind Gindirea se libereaza de norii ce intuneca vederea, ajunge sa stie tot, caci nimic nu ii ramine de nestiut . . .

IV.32

TATAH KRTARTHANAM

PARINAMAKRAMASAMAPTIR

GUNANAM

Cele trei insusiri fundamentale scapa acum de orice influenta a secventei transformarilor bazate pe placere si suferinta . . .

IV. 33

KSANAPRATIYOGIPARINAMAPARANTANIRGRAHYAH KRAMAH

O secventa este schimbarea unei insusiri prin alta, ce o urmeaza intr-un ciclu permanent, si are de-a face cu momentul, care, de fapt se bazeaza pe aceasta calitate a lucrurilor de a se schimba de la o clipa la alta. Kramaha, el proceso, es la sucesin de cambios que tiene lugar a cada instante y que son aprensibles al final de las transformaciones de las tres gunas.IV. 34

PURUSHARTHASHUNYANAM

GUNANAM PRATPRASAVAH

KAIVALYAM SVARUPAPRATISTHA VA

CITTISHAKTIRITI

Cind se atinge culmea cautarii noastre, cele trei insusiri fundamentale nu mai pot obliga Gindirea sa gindeasca neintrerupt.

Asa este libertatea, caci Cel ce vede se arata acum fara nici-o masca a Gindirii , si te gasesti in fata lui ca inaintea unei prapastii . . .

[SHUNYA, vidul . . .]

FIN

Citeva explicatii asupra termenilor tehnici in YOGA

I - SAMADHI PADA VIKALPA - Imaginatia

ABHYASA Practica Interioara Constanta VAIRAGYA- Absenta totala a dorintelor SAMPRAJNATA SAMADHI E acel SAMADHI ce vine impreuna cu intelegerea, cu reflexiunea, cu fericirea interioara, un profund sentiment al fiintei, multumita, pur si simplu, cu a fi . . . ASAMPRAJNATA SAMADHI Este atunci cind se opreste orice activitate a Gindirii iar Gindirea retine doar impresiile nemanifestate. VIDEHAS y PRAKRITILAYAS ating starea de asamprajnata samadhi din cauza ca au renuntat s se identifice cu corpul lor in vietile trecute, dar inca se nasc, caci semintele dorintei nu au disparut definitiv . . . SAVITARKA SAMADHI - este acel SAMADHI in care yoghinul inca nu e capabil sa faca o diferenta intre cunoasterea adevarata si cunoasterea bazata pe cuvinte, pe rationamente logice sau in perceptiile senzoriale, ce se amesteca intr-o adevarata harababura, cu miile de ginduri ce ne trec prin cap la fiecare moment.

NIRVITARKA SAMADHI - Se ajunge la starea de nirvitarka samadhi atunci cind memoria e curatita de orice rest de amintiri inutile, caci asa Gindirea poate vede adevarata natura a lucrurilor, fara niciun fel de obstacol. NIRVICHARA SAMADHI e o stare in care lumina launtrica apare asa cum apar zorile zilei. In starea de nirvichara samadhi, un obiect este vazut intr-o perspectiva completa, holografica, caci in aceasta stare a Gindirii, cunoastera e directa, fara mijlocirea simturilor. NIRBIJA SAMADHI] - Acel SAMADHI fara saminta [NIR/BIJA] si cu el, cel ce mediteaza profund e liber de impresiile legate de viata sau de moarte. Gindirea e deschisa, limpede, este, pur si simplu, transparenta . . .

II SADHANA PADHA KRIYA YOGA este o practica initiala in YOGA, folosita pentru curatirea trupului, si compusa de exercitii riguroase de cumpatare si de sobrietate, impreuna cu studiul de sine si de cautarea launtrica. A face Kriya-Yoga reduce suferinta si conduce la Samadhi, linistea launtrica. GUNAS Cele trei insusiri, stabilitatea, actiunea si inertia, au patru grade: cel definit, cel ne-definit, cel indicat si ne-manifestat.

YAMA: parerea personala, atitudinea noastra catre ceea ce ne inconjoara . . .

NIYAMA: parerea despre noi insine, atitudinea noastra catre noi insine . . .

ASANA: practica exercitiilor fizice,

posturile de Yoga

PRANAYAMA: respiratia controlata

PRATYAHARA: controlul simturilor

DHARANA: puterea de a-si concentra gindurile

DHYANA: puterea de a contempla

SAMADHI: topirea, integrarea completa cu obiectul atentiei si intelegerii noastre, isihia, linistea launtrica, veghea PRATHYARA a se intoarce la matca, la origini, prin recuperarea acelei insusiri a Gindirii de a controla simturile datorita renuntarii la distractiile ce provin de la obiectele externe. III - VIBHUTI PADA DHARANA Concentrarea, este depositar Gindirea pe obiectul in care se mediteaza

DHYANA - Contemplarea, sau Meditatia , este fluxul neintrerupt al Gindirii catre Obiect

SAMADHI - este acea stare in care Gindirea ajunge sa fie una cu obiectul

Aceste trei stari, DHARANA, DHYANA si SAMADHI fac, ceea ce se numeste, SAMYAMA.

SAMYAMA e lumina constiintei superioare

NIRBIJAH SAMADHI - o stare in care Gindirea e libera de orice impresie si asa fiind, nimic nu ramane in afara puterii sale de patrundere, caci e mai complexa decit starea in care Gindirea se indreapta catre un obiect ales [SAMADHI] . . .

NIROD PARINAM - este transformarea Gindirii, procesul prin care Gindirea permite sa fie patrunsa de conditia chemata NIROD, care apare intr-un mod momentan, intre senzatia ca dispare si senzatia ca ocupa de fapt locul sau, ca e acolo, intr-un singur cuvint o vom numi stare de VIZINVIZIBILITATE . . .

SAMADHI PARINAM Transformarea Interioara, este obtinerea graduala a linistei interioare si aparitia simultana a unei directii unice, transformarea launtrica, schimbarea la fata

AIKAGRATA( se lee Ekagrata) PARINAM, transformarea catre o directie unica - este o stare a Gindirii in care obiectul analizat, care dispare fiind inteles, e inlocuit imediat cu un obiect identic PRATHIBA La Intuicin

PURUSHA- Constiinta Pura

SATVA - Inteligenta Pura MAHAVIDEHA Puterea de a intra in contact cu Fiinta Sinelui o stare de neconceput a constiintei. Datorita acestei puteri se ridica voalul ce acopera Lumina . . . PRAKRITI Lumea materialaIV - KAIVALYA PADA

PRATYAYA Conceptos

KRAMAHA Procesul, secventa schimbarilor care au loc in fiecare moment, si care pot fi cunoscute doar la sfirsitul transformarilor celor trei gunas

KAIVALYA Starea de Iluminare numita si Libertate sau Eliberarea Launtrica A U M

CHARANAM SHARANAM RAMAMBIKE

CHARANAM SHARANAM TRIYAMBAKE

OM HRIM RAMA DEVIYAY NAMAHA

BHUR BHUVAH SVAR

TAT SAVITUR VARENYA

BHARGO DEVASIYA DIMAHI

DIYOYONAH PRACHADAYAT

PAGE 24