ziarul nr 30

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An III, nr. 30, ianuarie 2011, 24 pagini

pag. 14

O obliga]ie legal\ dar [i moral\ aprimarului este s\ vin\ periodic în fa]acet\]eanului care l-a desemnat s\-iconduc\ destinele localit\]ii în caretr\ie[te [i s\-l informeze despre activi-tatea acestuia despre proiectele aflateîn curs de realizare, despre modul cumsunt cheltui]i banii proveni]i din taxe [iimpozite dar [i cei atra[i de c\treadministra]ie din diverse surse definan]are.

Îmi place s\ cred c\ prin inter-mediul acestui ziar [i nu numai, trans-paren]a activit\]ii din prim\rie atingenivelul dorit de c\tre orice cet\]ean alacestui ora[.

Lunar prezent\m activitateadesf\[urat\ de consiliul local R\cariatât în ziarul local, pe site-ul prim\riei[i, mai nou, difuz\m sedin]ele de con-siliu “on-line” pe internet.

Începând de sedin]a viitoare aces-tea le pute]i vedea în direct difuzate depostul de televiziune Columna TV cucare am demarat un parteneriat învederea promov\rii imaginii localit\]ii [iinformarea prompt\ a locuitorilorora[ului R\cari cu tot ce se întâmpl\ înjude]ul nostru [i nu numai.

Prezentul raport este conceput s\prezinte o imagine clar\ [icuprinz\toare a activit\]ii desf\[uratede Primarul ora[ului R\cari împreun\cu aparatul de specialitate din subor-dine, nu doar pentru ducerea la bunsfâr[it a proiectelor de investi]ii promo-vate, ci, ad\ugând efortul depus pentru

îmbun\t\]irea condi]iilor de via]\ale cet\]enilor, pentruperfec]ionarea serviciilor prestateîn folosul cet\]enilor [i pentrumodernizarea [i buna gospod\rirea ora[ului.

În ciuda crizei care ne-a afectat într-un fel sau altul pe fiecare, ora[ul R\caria mers înainte [i în 2010, chiar dac\,uneori, cu pa[i mai mici, am reu[it s\continu\m proiectele promovate înanul 2009, proiecte importante pentruora[ul nostru, de la lucr\ri deîntre]inere a domeniului public, reg-ularizare a [an]urilor pân\ la imple-mentarea de proiecte în infrastructur\,în dezvoltarea [i modernizarea infra-structurii [colare, cât [i în mai toatedomeniile de activitate. Am dovedit c\ suntem o comunitateechilibrat\, chibzuit\ în gestionarearesurselor pe care le avem, am avutmulte realiz\ri [i în anul 2010, chiardac\ resursele financiare provenitestrict din bugetul local au fost limitate.

Pentru c\ infrastructura ora[uluiR\cari este una dintre premisele dez-volt\rii comunit\]ii locale, ca de altfel [iprincipala promisiune f\cut\ laînceputul mandatului meu, vom con-tinua [i în 2011 cu proiecte importanteîn acest domeniu.

Cele mai importante investi]ii alelui 2011 vor avea ca surs\ de finan]arefondurile europene pe care am reu[its\ le atragem, printr-un efort comun,prin sus]inere din partea tuturor colab-oratorilor din cadrul structurilor dinadministra]ia central\, jude]ean\ [ilocal\.

A[a cum am afirmat înc\ de laînceputul mandatului meu, am afirmatc\ nu fac promisiuni irealizabile [i c\

toat\ activitatea mea se va materializaîn proiecte de dezvoltare [i promovarea ora[ului R\cari.

Pentru a realiza tot ceea ce mi-ampropus, am avut nevoie de suportul,sus]inerea, r\bdarea [i realismullocuitorilor ora[ului R\cari, de o gândireobiectiv\ asupra problemelor cu carese confrunt\ comunitatea local\.

Dezvoltarea ora[ului R\cari, trebuias\ se realizeze în mod echilibrat, ges-tionarea eficient\ a bugetului [irealizarea unor investi]ii majore dura-bile au constituit problemele prioritareale agendei mele de lucru, tinând contîn mod special de criza economic\ lanivel mondial, de faptul c\ anul 2010 aimpus unele m\suri de reducere acheltuielilor în aproape toate domeniilede activitate. Singura posibilitate ca ora[ul R\cari s\se dezvolte...chiar pe timp de criz\ eco-nomic\... a fost aceea de a atrage câtmai multe finan]\ri din fondurile struc-turale, finan]\ri care au f\cut ca anul2010 s\ fie “anul marilor proiecte’’.

Anul 2010, consider c\ a fost un ande referin]\ pentru ora[ul R\cari, spunaceasta, deoarece în acest an aînceput procesul de implementare aunor proiecte majore, de o importan]\deosebit\ [i un impact pe m\sur\, dar[i un an în care au fost promovate [ifinalizate investi]ii locale, la care auvisat de zeci de ani locuitorii ora[uluiR\cari.

Volumul proiectelor promovate [ipentru care a fost ob]inut\ finan]areapoate fi apreciat la valoarea de peste 8milioane de euro, bani europeni pentruproiecte care vor schimba aspectullocalit\]ii într-un termen scurt.

(urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

pag. 12-13

pag. 10-14

pag. 12-13pag. 9pag. 4-5

± ±

±black

±

±

2 De interes cet\]enesc ianuarie 2011

Aceast\ campanie de accesare a oric\ruiproiect nou lansat, în orice domeniu încare institu]iile publice erau eligibile,ne-a înscris într-o curs\ contracronometru, la foc continuu...pentruaccesarea lor, dar care ne oblig\ s\asigur\m continuitatea, în condi]iile uti-liz\rii bugetului local doar pentrusus]inerea cofinan]\rilor [i pentru a lepune în practic\, astfel c\ la sfâr[itulanului 2010 am putut face un bilan] alplanurilor ambi]ioase privind încredereaîn for]ele noastre, bilan] cu care potspune c\ ne mândrim, dar în acela[itimp [i cu o mai mare convingere potspune c\ nu ne vom opri aici, mai avemmulte de f\cut pentru ca ora[ul R\cari s\fie etalonul jude]ului, sau, de ce nu, alregiunii, în accesarea fonduriloreuropene [i nu numai.La final de an îns\, putem spune f\r\teama de a gre[i, c\ anul 2010 a fost unan bun pentru ora[ul R\cari, cu rezultatedemne de remarcat în domeniul dez-volt\rii urbane [i moderniz\rii, [i putemdovedi c\ echipa format\ la nivelulautorit\]ii locale este o for]\ care învingepân\ [i... criza!!!!Mul]umesc ^nc\ o dat\, celorlal]i membriai echipei, colegilor din executivulprim\riei, colegilor consilieri care m-ausus]inut ^n realizarea celor enumerate [ianticipat, pentru cele care urmeaz\, cât[i celor care au contribuit la formareaacestei echipe spre binele localit\]ii.

Am convingerea c\ [i în anul 2011ve]i fi al\turi de administra]ia local\,împreun\ s\ reu[im s\ dep\[im difi-cult\]ile create de crizaeconomico-financiar\ mondial\, s\reu[im s\ continu\m parcursul ascen-dent pe care s-a înscris ora[ul R\cari înanul precedent, sau mai bine spus de laînceputul acestui mandat. Repartizarea judicioas\ a sumelor pevenituri [i cheltuieli a condus larealizarea de obiective importante, a ridi-cat gradul de confort [i civiliza]ie alocuitorilor [i a propulsat unitateaadministrativ teritorial\ printre localit\]ileîn care, dup\ alegerile locale, în modvizibil, se poate spune ca s-a schimbatceva. Dar acesta este doar începutul.Abordarea curajoas\ [i original\ adiferitelor proiecte a f\cut ca s\ seschimbe în totalitate via]a ^n comunitate,în principal a copiilor prin crearea unorcondi]ii umane de confort [i a adus unspor de credibilitate al cet\]eanului, (încalitatea sa de contribuabil) principalbeneficiar al acestor realiz\ri.

Mi-am propus s\ eviden]iezmetodele prin care s-a reu[it ob]inereaacestor rezultate pentru ca cet\]enii s\perceap\ exact modul de cheltuire abanilor publici, eliminându-se astfel sus-piciunile devenite „la ordinea zilei” ali-mentate în permanen]\ de nelipsi]ii câr-cota[i!!!Protejarea interesului pentru cheltuireabanilor publici ne prive[te deopotriv\ peto]i, iar legisla]ia în vigoare, a determinatraporturi juridice conforme cu cele legaleajutând la cre[terea prestigiului institu]ieinoastre, respectiv a celor care doresc s\devin\ beneficiari ai contractului delucr\ri pe care noi le oferim.Ne încearc\ bucuria unei satisfac]iideosebite atunci când facem acest bilan][i-l prezent\m celor care ne-au acordatîncrederea, mai ales atunci când acestea

corespund cu a[tept\rile lor [i, de multeori, le dep\[esc...!Realiz\rile din ultima perioad\ de timpsunt cu siguran]\ f\r\ precedent în isto-ria realiz\rilor ora[ului R\cari, cu toateacestea apreciem în mod pozitivsolicit\rile cet\]enilor tot mai multe [i totmai importante, privind importan]a [inecesitatea altor investi]ii majore dar nuputem s\ l\s\m neobservat\ contribu]iaunor...nu mul]i, dar suficient cât s\aduc\ mâhnire...în a împr\[tia zvonisticanerealiz\rilor, sau a criticilor privind celerealizate, dar toate acestea ne mobi-lizeaz\ [i mai mult.Cu siguran]\, aceasta este o expresie aîncrederii indubitabile în capacitateaadministra]iei locale, în preg\tirea profe-sional\ a celora care le conduc des-tinele, a experien]ei ob]inute, carecreeaz\ o societate activ\ preten]ioas\(privind lucrurile bune), tr\gând astfeldup\ ei [i pe cei sceptici (pu]ini lanum\r), spre binele întregii colectivit\]i.Îi asigur\m pe aceast\ cale pe to]icet\]enii no[tri c\ „am încheiat un con-tract ireversibil cu obliga]ii [i drepturi cusocietatea pe care o reprezent\m, învederea asigur\rii condi]iilor de traieuropene, îngropând definitiv vechilemetode de promovare [i ne propunem înacest mod s\ devenim un exempludemn de urmat”.

FONDURI EUROPENE NERAM-BURSABILE PENTRU DEZVOLTAREA

ORA{ULUI R|CARIAutoritatea local\ s-a concentrat [i în2010 asupra proiectelor din cadrul pro-gramelor opera]ionale finan]ate deUniunea European\ din fonduri struc-turale, iar prin aceste proiecte dorim s\continu\m importantele schimb\ri dinultimii ani care au reprezentat un impulsimportant pentru dezvoltarea ora[ului.

A fost finalizat [i aprobat la începutulanului 2010 Planul de Urbanism alora[ului R\cari (PUG), plan de o impor-tan]\ deosebit\ în dezvoltarea urbanis-tic\ pe viitor a ora[ului, dupa reguli [icriterii în contextul legisla]iei în domeniu,armonizate cu cerin]ele de dezvoltareurbanistic\, dar [i cu strategia de dez-voltare a ora[ului R\cari.Au fost promovate mai multe proiecte cufinan]are din fonduri nerambursabile, pemai multe programe [i axe prioritatre,astfel:

Proiectele prioritare propuse spreimplementare în cadrul POR, 2007-2013, axa prioritar\ 3 - îmbun\t\]ireainfrastructurii sociale; domeniul de inter-ven]ie 3.4. - Reabilitarea, modernizarea,dezvoltarea [i echiparea infrastructuriieduca]ionale preuniversitare, universitare[i a infrastructurii pentru formare profe-sional\ continu\ sunt:Reabilitarea, modernizarea [i extindereLiceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, proiectaflat în stadiul de implementareîncepând cu 03.06.2010, au fostdemarcate lucr\rile de execu]ie, anul[colar 2011 va debuta în noul spa]iu.Reabilitarea, modernizarea, extinderea [iechiparea infrastructurii educa]ionale{coala generala Ghergani, ora[ul R\cari,jude]ul Dâmbovi]a, proiect aflat în sta-diul de implementare începând cu25.10.2010, în jurul datei de 15 martievor începe lucr\rile de constructie laacest obiectiv.Reabilitarea, modernizarea, extinderea [i

echiparea infrastructurii sociale C\minde îngrijire a persoanelor vârstnice înGhergani, ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a proiect aflat în stadiul deevaluare administrativ\ [i financiar\.

Proiectele prioritare propuse spreimplementare în cadrul MinisteruluiDezvolt\rii Regionale [i Turismului Construirea [i darea în folosin]\ a uneiS\li de sport în ora[ul R\cari, cu unnum\r de 150 locuri, edificiu realizat dec\tre Compania Na]ional\ de Investi]iiprin contribu]ia exclusiv\ a MinisteruluiDezvolt\rii Regionale [i Turismului, con-tribu]ia autorit\]ii limitându-se doar labran[area la utilit\]i [i amenajarea acce-sului [i cur]ii interioare, investi]ie care sebucur\ de o foarte mare solicitare înc\de la darea în folosin]\.

Reabilitarea [i modernizareaC\minului Cultural Ghimpa]i, edificiurealizat de c\tre Compania Na]ionala deInvesti]ii prin contribu]ia exclusiv\ aMinisterului Dezvolt\rii Regionale [iTurismului, contribu]ia autorit\]ii limitân-du-se doar la bran[area la utilit\]i [iamenajarea accesului [i cur]ii interioare,investi]ie care asigur\ desf\[urareaactivit\]ilor culturale în condi]ii civilizatepentru locuitorii cartierului Ghimpa]i.

În anul 2010 au continuat lucr\rilepentru finalizarea celor dou\ obiective deinvesti]ii începute în anul 2009, finan]atede c\tre MDRT prin programul de pietru-ire, reabilitare str\zi, alimentare cu ap\ [icanalizare, aprobat prin HGR nr.577/1995, respectiv Modernizare DC 43R\cari – Ghimpa]i [i Înfiin]are sistem dealimentare cu ap\ potabil\ [i sta]ie depompare în cartierele Colacu, S\bie[ti,B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i.

Au fost avizate pentru lucr\rile deinterven]ie pentru cre[tereaperforman]elor energetice a blocului delocuin]e A2, A3, A4, situat în ora[ulR\cari, str. Aleea Pomierilor, jude]ulDâmbovi]a prin alocarea unui creditangajament din partea MDRT, urmând ase parcurge procedurile de achizi]iepublic\ pentru lucr\ri.Realizarea unui num\r de blocuri tipANL, cu un num\r total de 40 aparta-mente, proiect aflat în stadiul deevaluare administrativ\.Initierea procedurilor pentrumodernizarea drumurilor comunale,întocmirea Studiilor de fezabilitate pentruaccesarea Programului Na]ional demodernizare a infrastructurii, pentru unnum\r de 17 drumuri comunale cu olungime total\ de 14,35 km, precum [i adrumului jude]ean 711A Colacu- S\bie[tipe o lungime de 5,5 km.

Proiectele prioritare propuse spreimplementare în cadrul MinisteruluiMediului:Înfiin]area de spa]ii verzi în ora[ul R\cari,prin accesarea Programului na]ional deîmbun\t\]ire a calit\tii mediului prinrealizarea de spa]ii verzi în localit\]i, pen-tru o suprafa]\ total\ de aproximativ1,00 ha teren amplasat în 8 loca]ii,urmeaz\ semnarea contractului definan]are.Montarea unor panouri solare prin acce-sarea Programului “Casa Verde” -Programului privind instalarea sistemelorde înc\lzire care utilizeaza energieregenerabil\, inclusiv înlocuirea saucompletarea sistemelor clasice deînc\lzire pentru dou\ loca]ii – Sediu

administrativ [i Centrul de asisten]\medico-social\ R\cari, proiect care înprezent se afl\ în stadiul de evaluaredup\ licita]ia pentru lucr\ri de execu]ie.A fost promovat\ cererea de finan]arepentru accesarea Programului vizândprotec]ia resurselor de ap\, sisteme inte-grate de alimentare cu ap\, sta]ii detratare, canalizare [i sta]ii de epurarepentru înfiin]area sistemelor de ap\ [icanalizare în ora[ul R\cari [i cartierelecomponente Ghergani [i Mavrodin.

Proiectele prioritare propuse spreimplementare în cadrul ProgramuluiFEADR, M\sura 125 – “Îmbun\t\]irea [idezvoltarea infrastructurii agricole [i silvice”:A. „Modernizarea infrastructurii agricolede pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ulDâmbovi]a” mai multe segmente de dru-muri de exploatare care fac leg\tura întrecartierele Colacu- Ghimpa]i [i Colacu-Mavrodin-St\ne[ti, dar [i cu localitatealimitrof\ Con]e[ti.

Au fost continuate mai multeproiecte în asociere cu Consiliul jude]eanprivind:A. amenajarea locurilor de joac\ pentrucopii în mai multe loca]ii din ora[ulR\cari.B. au fost continuate lucr\rile de reabil-itare a celor 5 l\ca[uri de cult de pe ter-itoriul ora[ului prin executarea de lucr\ride între]inere, bran[are la re]eua degaze, etc.C. au fost continuate lucr\rile de amena-jare a Centrului de asisten]\ medico-social\ R\cari, prin lucr\ri de între]inere,canalizare, izola]ii, etc.

Pentru o activitate de calitate pen-tru asigurarea securit\]ii [i siguran]eicet\]enilor din ora[ul R\cari, în cursulanului 2010 Poli]ia Comunitaraora[eneasc\, a fost dotat\ cu un auto-turism marca Logan MCV.

Anul 2010 a însemnat un an destulde intens în ceea ce privesc lucr\rile deinfrastructur\, fondurile pentru acesteaprovenind exclusiv din bugetul local. Au fost între]inute în 2010 mai multestr\zi din cartierele ora[ului [i, a[a cumam ar\tat mai sus, în anul 2010 pelâng\ cartierul Ghergani, [i cartierulMavrodin s-a bucurat de modernizarea –prin asfaltare a dou\ strazi principale,strada {colii [i Strada Ilfovului.

UNIT|}ILE DE ÎNVA}|MÂNT AU R|MAS O PRIORITATE

Autoritatea local\, prin ServiciulAdministrativ împreun\ cu reprezentan]iiLiceului Teoretic “Ion Ghica “R\cari, acontinuat [i în 2010 lucr\rile deinvesti]ii, repara]ii [i moderniz\ri în sco-lile [i gr\dini]ele din teritoriu respectivcele 12 unit\]i [colare.Pentru realizarea lucr\rilor de reabilitare[i modernizare a unit\]ilor deînv\]\mânt, au fost alocate sumelenecesare în bugetul local pe anul 2010,sume care au cheltuite eficient, cug\sirea celor mai de calitate servicii darîn acela[i timp [i cu costurile cele maireduse, principala metod\ de reducere acheltuielilor cu între]inerea, reabilitarea[i amenjarea fiind asigurarea manopereide c\tre personalul din cadrul Serviciuluiadministrativ.


± ±

±±black

±

3De interes cet\]enescianuarie 2011

În majoritatea unit\]ilor [colareadministrate de autoritatea local\, înperioada vacan]ei de var\ au fost efectu-ate lucr\ri de igienizare, reabilitare ter-mic\ pentru toate unit\]ile [colare,lucr\ri de interven]ii de urgen]\ pentruîntre]inere [i repara]ii la instala]iile deutilit\]i; interven]ii de urgen]\ pentruîntre]inerea [i repararea instala]iilor elec-trice, repara]ii la împrejmuirile unit\]ilor[i alte lucr\ri de între]inere.

În anul 2010 a fost dat în folosin]\imobilul {coala nou\ R\cari, ce a f\cutobiectul unui proiect derulat [i finan]atde c\tre Inspectoratul {colar prin BancaMondial\, unitate [colar\ care prin grijaautorit\]ii local\ a fost bran[at\ lautilit\]i, amenajat\ [i preg\tit\ pentruînceperea noului an [colar, an [colar încare ^[i vor desf\[ura activitatea eleviiLiceului Teoretic Ion Ghica R\cari, petoat\ perioada de implementare aProiectului de reabilitare a LiceuluiTeoretic, astfel putând fi asigurat frontde lucru pentru derularea ProiectuluiReabilitare, modernizare, extindere Liceulteoretic Ion Ghica R\cari.

În cursul anului 2010, toateunit\]ile [colare au fost izolate termic,fapt ce a condus la diminuarea costurilorprivind înc\lzirea, dar [i la crearea unorcondi]ii civilizate de desf\[urare a proce-sului de înv\]\mânt.De asemenea, la toate unit\]ile [colare afost revizuit\ instala]ia sanitar\, iar acolounde grupurile sanitare se aflau în exteri-or au fost amenajate grupuri sanitaremoderne, dot\ri care au condus laob]inerea autoriza]iilor [anitare defunc]ionare pentru toate unit\]ile [colaredin teritoriu.

UN MEDIU CURAT PENTRU ORA{

În anul 2010, mai precis în luna iulie aacestui an, la nivelul ora[ului R\cari, cade altfel la nivelul întregului jude]Dâmbovi]a, a fost ini]iat\ implementareaProgramului ISPA, fiind desemnat opera-torul unic în jude] SC Supercom SA.Aceast\ activitate a impus la nivelulcomunit\]ii, m\suri noi de organizare aactivit\]ii de colectare, transport [idepozitare a gunoiului menajer în condi]iide înalt\ civiliza]ie, dup\ reguli care,odat\ implementate vor conduce lap\strarea unui mediu curat, mediu careda nota de localitate curat\ civilizat\, pecare o [i merit\.În perioada 01.07.2010- 01.08.2010 la

nivelul localit\]ii s-adesf\[urat Campania deîntocmire a declara]iilorpentru utilizatorii persoanefizice ai serviciului desalubritate, activitate care aavut drept scop com-pletarea declara]iilor privindtaxa de habitat, dar [irepartizarea pubelelor pen-tru fiecare gospod\rie.

Dac\, la început,aceast\ activitate a fostprivit\ cu reticen]\ de oparte a popula]iei, prompti-tudinea [i calitatea servici-ilor prestate de c\tre opera-torul unic – SC SUPERCOMSA, au condus la m\rireaîncrederii popula]iei fa]\ deacest serviciu public, faptce a condus la o mai marereceptivitate din partea

popula]iei, atât la plata taxei de habitat,cât [i la solicitarea de întocmire de noideclara]ii de impunere, [i implicit deprimire a pubelelor.

ZONE VERZI BINE ÎNTRE}INUTEÎn 2010 la nivelul ora[ului R\cari a fostpromovat\ cererea de finan]are pentruaccesarea unui Program derulat prinMinisterul Mediului pentru înfiin]area a 8loca]ii spa]ii verzi în suprafa]a total\ deaproximativ 1,00 ha, proiect care a fostdeclarat eligibil, iar în prezent se afl\ înstadiul de preimplementare.{i în anul 2010 autoritatea local\, a con-tinuat ac]iunea “Adopt\ un kilometru!“ac]iune care a fost o reu[ita [i în acestan [i, care a primit un sprijin mai maredin partea unit\]ilor [colare, serviciilordin subordine [i din partea cet\]enilor dinzonele unde s-a desf\[urat.Dovada c\ aceast\ ac]iune promovat\ înurm\ cu un an este o reu[it\, este [i fap-tul c\ acolo unde au fost desf\[urateac]iuni de strângere a gunoaielor, anulacesta au fost în cantit\]i mai mici, maiizolate, fapt ce denot\ c\ încet, încetvom implementa un grad de civiliza]iemai mare în toate localit\]ile compo-nente ale ora[ului.Tot pentru a crea un mediu mai curat,pentru a diminua gradul de poluare, afost ini]iat\ la nivelul autorit\]ii localeac]iunea “Oxigen pentru genera]iileviitoare”, ac]iune care prin îns\[i denu-mirea ei, am c\utat s\ sensibiliz\mpopula]ia pe de o parte, în a contribui laderularea ac]iunii, dar [i pentru a protejacei peste 6.000 de puie]i de diversespecii planta]i în cursul anului 2010, atâtprin prestarea de activit\]i la care erauobliga]ii beneficiarii de ajutor social, darîn toamna anului 2010, ac]iunea deplantare a peste 1500 puie]i de stejar [itei a fost desf\surat\ în mod direct dec\tre primar împreun\ cu tot aparatul despecialitate, la care s-au ad\ugat cadredidactice [i p\rin]i, astfel, drumulna]ional ce traverseaz\ ora[ul R\cari va fim\rginit peste ani de coroana unorfrumo[i tei [i a unor falnici stejari aurii.

SOLU}II PENTRU CÂINII F|R| STAPÂNÎn anul 2010, ac]iunea de amenajare aAd\postului pentru câinii comunitari“Cu]u-Cu]u”, a fost continuat\, laaceast\ dat\ având primi]i în ad\post unnum\r de 78 câini f\r\ st\pân.Pân\ la aceast\ dat\ nu au fost solicit\ri

de adop]ie a acestor animale, dar facem[i pe aceast\ cale un apel la persoaneleinteresate care î[i doresc un câine [ianun]\m c\ pot, adopta unul, sau maimul]i, din ad\postul nostru.Odat\ cu deschiderea acestui ad\post,al câinilor f\r\ st\pân, se dore[te imple-mentarea unui proiect educa]ional cares\ responsabilizeze locuitorii ora[ului pecei mai tineri dintre ace[tia, fa]\ de ani-male, [i mai ales fa]\ de câinii f\r\st\pân. Aceasta ac]iune se dore[te a fi un impulsîn eradicarea violen]elor asupra câinilorcomunitari [i abandon\rii lor, c\utând înacela[i timp, metode eficiente în dome-niul protec]iei animalelor [i informa]iidespre îngrijirea unui câine.Numai împreun\ vom putea asigura unclimat de siguran]\ în zonele unde înprezent pe zi ce trece num\rul câinilorcomunitar se m\re[te, [i nu întâmpl\torci cu contribu]ia unor persoane care nufac decât s\ men]in\ o situa]ie de peri-col, de diminuare a gradului de siguran]\a cet\]enilor din zon\.Sper\m ca în anul 2011, acestefenomene s\ dispar\ în totalitate, atunci[i numai atunci, vom putea aprecia c\problema câinilor comunitari a fost rezol-vat\ în ora[ul R\cari, [i toate acesteanumai cu sprijinul locuitorilor de bine.

ANUL CULTURAL 2010Anul cultural 2010 a fost un an bun, de[is-a aflat sub semnul crizei economicecare a afectat în egal\ m\sur\ operatorii,finan]atorii [i publicul participant laevenimente.Am sprijinit [i în anul 2010 operatorii înorganizarea evenimentelor înscrise înAgenda sportiv\ Clubului sportiv R\cari,echip\ care se afl\ în clasamentul demijloc al Diviziei D a jude]ului, dar înaproape egal\ m\sur\ am c\utat s\ spri-jin atât lansarea unor echipe noi,reprezentative ale localit\]ilor compo-nente ale ora[ului, cât [i de a crea bazamaterial\, respectiv teren de sport îndou\ noi loca]ii, Ghimpa]i [i St\ne[ti.Astfel, anul 2010 a adus locuitorilor dincartierul St\ne[ti, un teren de sport pen-tru fotbal, handball, baschet cu gazonnatural, împrejmuit, iluminat pe timp denoapte, teren în care a fost montat unloc de joac\ pentru copii. Bucurialocuitorilor, dar mai ales a tinerilor dinsatele St\ne[ti, B\l\ne[ti a fostnem\surat\ având în vedere c\ acestcol] uitat de...autorit\]i în to]i ace[ti aniai democra]iei...poate stârni chiar dorin]aca nepo]ii or\[eni s\-[i petreac\ ovacan]\ minunat\ la bunici.

De asemeni, în cartierulGhimpa]i, al\turi de minunatele obiectivedate în folosin]\, a fost amenajat vechiulstadion al satului, loca]ie care a cunos-cut modernizarea prin efectuarea unuiteren la standardele minime cerute pen-tru autorizarea desf\[ur\rii meciurilor defotbal, a fost împrejmuit, iluminat petimp de noapte cu o instala]ie nocturn\ce stârne[te invidia multor echipe dinlocalit\]ile învecinate.

Realizarea acestui obiectiv a fostposibil\ în primul rând prin implicareaautorit\]ii locale, dar în special prindevotamentul unor oameni de bine dinsatul Ghimpa]i, localnici care doresc pro-movarea localit\]ii lor [i care au con-tribuit de la organizarea activit\]ilor,sus]inerea unor cheltuieli privind mate-

rialele, dar în special cu munc\ fizic\ [icu devotament.

De asemenea oameni, ora[ulR\cari are nevoie în toate localit\]ilecomponente, pentru ca fiecare dintre nois\ contribuim la dezvoltarea societ\]ii, [inu în ultimul rând la p\strarea tuturorobiectivelor construite prin efort comun,pentru a fi predate genera]iilor viitoare.

În ceea ce prive[te activit\]ileculturale desf\[urate în anul 2010, potar\ta c\ acestea nu au cunoscut efectelecrizei economice la nivel na]ional, [i spunaceasta, deoarece dac\, în trecut, laR\cari...nu se întâmpla nimic...dar nudatorit\ crizei economice, acum [i înspecial în anul 2010, am c\utat cafiecare eveniment important la nivelulora[ului s\ fie marcat de activit\]i cul-turale care s\ p\streze în memorieimportan]a evenimentului.Astfel, ziua de 1 Mai a fost ziua care adeschis evenimentele culturale la nivelulora[ului R\cari, ocazie care a datposibilitatea de afirmare tuturor unit\]ilor[colare din teritoriu, prin organizarea deîntreceri sportive diferite. Au fost organi-zate activit\]i sportive la nivelul echipelorde fotbal din genera]iile anterioare.Toate aceste activit\]i au fost împletitearmonios începând cu expozi]iile de pic-tur\ ale elevilor din teritoriu, expozi]ii defotografie, pân\ la expozi]ii de p\s\ri exo-tice, [i multe alte asemenea activit\]i.Toate acestea fiind ceva inedit pentruora[ul R\cari.Lan]ul evenimentelor culturale acontinuat cu data de 13 iunie, când afost inaugurat Complexul cultural –administrativ Ghimpa]i, respectivC\minul cultural [i sediul administrativ,eveniment care a fost încununat de unfrumos spectacol în aer liber sus]inut decelebrele interprete de muzic\ popular\,Maria Ciobanu [i Irina Loghin, evenimentcare mult timp va d\inui ^n amintirealocalniciilor satului Ghimpa]i [i, nunumai.Ziua de 15 August, Ziua ora[ului R\cari,la prima ei edi]ie, a avut un real succes.Pornit\ mai timid, f\r\ a avea prea multeresurse financiare, s-a dovedit a fi o ziînc\rcat\ de emo]ii. Cel mai emo]ionantmoment a fost acordarea unor premiipentru familiile care au împlinit 50 de anide la c\s\torie, eveniment la care auparticipat un num\r de peste 20 defamilii din toate localit\]ile ora[ului.Activit\]ile culturale în anul 2010 au con-tinuat cu evenimentul din data de 19noiembrie, zi în care am inaugurat fru-mosul edificiu Sala de sport a ora[uluiR\cari, eveniment la care au participatreprezentan]i ai autorit\]ilor, Parlament,Guvern, Institu]ia Prefectului, ConsiliulJude]ean, reprezentan]i ai serviciilordeconcentrate ale jude]ului.Ca la fiecare sfâr[it de an, activit\]ile cul-turale ale autorit\]ii locale s-au încheiatcu vizita lui Mo[ Cr\ciun în toate unit\]ile[colare, vizit\ întâmpinat\ cu emo]ii decei mici, dar [i de cei mari, ac]iune ce vad\inui în imaginea celor cumin]i, pe careMo[ul i-a vizitat, pân\ la...urm\toarea,sfâr[itul anului 2011.Am încercat s\ realizez o sintez\ a tot ceînseamn\ activitatea executivului [i aConsiliului local, prezentând pe scurt oparte din realiz\rile acestora. Pe larg,despre activitatea primarului pute]i g\sipe site-ul primariei.


± ±

±±cyanmagentayellowblack

4 Cronica sportiv\ ianuarie 2011

2011 a debutat în for]\ cu fazele semifinale;în fapt au fost mai multe jocuri dup\ modelulturneelor finale de handbal, tehnic vorbind aufost câte dou\ grupe semifinale a câte treiechipe fiecare la ambele categorii de vârst\,altfel spus, [ase echipe la grup\ de vârsta5,6 [i [ase echipe la grupa de vârsta 7,8. S\le [i reamintim: la categoria de vârst\ clase-le 5,6: Grupa A este format\ din [colileColacu-R\cari, Crovu [i Brezoaia, iar Grupa Bdin [colile Odobe[ti, nr.11 Paul Banica-Târgovi[te [i Conte[ti-B\lteni; la grupa devârst\ clasele 7,8 în Grupa A au fost reparti-zate [colile Poiana, nr.11 Paul B\nic\-Târgovi[te [i Colacu-R\cari, iar în Grupa B[colile Mogo[ani, M\t\saru [i Conte[ti-B\lteni...Sâmbat\ 15 ianuarie 2011, s-au disputatmeciurile la cei mici de clasa 5,6, echipeledin Colacu-R\cari [i Brezoaia deschideaubalul cu un meci de mare lupt\, un meci deuzur\ în care fiecare metru de teren eracâ[tigat cu sudoare. Echipa din Colacu-R\cari condus\ de pe margine de profesorulMarin Sorin a percutat mult mai repededeschizând scorul prin golgeterul Chirit\Daniel care are o explozie rar\ pentru uncopil de vârsta lui, apoi dup\ o lupt\ surd\ lamijlocul terenului, foarte tehnicul Ionu]Nedea care aduce teribil cu Diego ArmandoMaradona, înscrie cu capul [i practic meciulparea rezolvat, dar surpriz\, echipa dinBrezoaia condus\ de foarte combativul profe-sor Fanca Eduard, se treze[te [i înscrie, pefinal, un gol care p\rea c\ întoarce meciul,prin talentatul Dinc\ Viorel. Echipa {coliiColacu se strânge în jurul lui R\ducanuLauren]iu [i Ion Gabriel [i rezist\ câ[tigândun meci foarte greu [i a[teapt\ cealalt\echip\, [coala Crovu cu care va juca de laora 13. Meciul doi se disput\ în cealalt\grup\ unde sunt trei echipe foarte bune.Echipa {colii Odobe[ti condus\ de fostul fot-balist Olteiu Ionut da piept cu micii “brazilieni “ ai

{colii Conte[ti-B\lteni condus\ de foarte cal-mul profesor Tipelea Bogdan. Rezulta poatecel mai puternic meci al turneului la cei miciunde micii “brazilieni” pleac\ din tun [iînscriu primii prin extraordinarul tehniciancare este Ghic\ Octavian. Driblinguri de marecalitate care au, în Grigorescu George de laCon]e[ti [i Stancil\ Bogdan de la Odobe[ti,artizanii acestui procedeu atât de iubit [i gus-tat în fotbal. Meci de mare spectacol [i oîncrâncenare cum nu a mai fost, echipa dinCon]e[ti-B\lteni intr\ la pauz\ cu un 1-0muncit [i spectaculos. Nimeni nu avea s\prevad\ ce se va întâmpla în repriza a doua...Primele 5 minute trec cu o dominare aechipei din Odobe[ti care la un corner d\lovitura de gra]ie... Cornerul se bate de pestânga, Bogdan St\ncil\ iese, undeva la mar-ginea careului, pu]in în lateral [i cu o iu]eal\fabuloas\ ia fa]a funda[ului [i catapulteaz\mingea jos lâng\ bar\, chiar pe col]ul por-tarului care este surprins. Este 1-1 [i parc\ceva s-a rupt la micii “brazilieni”, cei dinOdobe[ti vin în valuri [i lovesc ca un taifun,golurile vin cu o rapiditate ireala, 2-1 golIoni]\ Drago[, 3-1 gol din nou BogdanSt\ncila, 4-1 gol Chivu Andrei. Incredibil, cines-ar fi a[teptat c\, dup\ pauz\, s\ se întâm-ple acest dezastru pentru favorita mea lacâ[tigarea turneului, echipa din Conte[ti?Acel corner gândit [i lucrat foarte bine a lovitletal [i a d\râmat psihic echipa micilor“brazilieni” care la sfâr[itul meciului eraun\uci]i, iar Ghica avea lacrimi în ochi, pasi-une enorm\ la ace[ti copii care sper s\ serealizeze în fotbal [i s\ îmbr\]iseze aceast\meserie teribil\. Urmeaz\ meciul num\rul doidin grupa A, în care echipa {colii Brezoaia d\piept cu echipa {colii Crovu, condus\ de celmai vulcanic profesor R\doi Aurelian, carei-a dus c\tre o victorie clar\ cu 3-0, la pauza,fiind 2-0 pentru {coala Crovu, toate golurilefiind marcate de un adev\rat atacantpursânge Zavoianu Sorin (3). Meciul doi din

grupa B aduce fa]\ în fa]\ echipele Con]e[ti-B\lteni [i [coala nr.11 Paul B\nic\-Târgovi[te. Meciul este extrem de echilibratprimii înscriu micii brazilieni prin GrigorescuGeorge, cei din Târgovi[te egaleaz\ prin teri-bilul lor atacant Burlacu Albeto, un pu[ti carete încânta de câte ori atinge mingea, din cat-egoria celor înzestra]i, care au fotbalul însânge. În aceasta categorie îi punem [i peGrigorescu George (Con]e[ti), St\ncil\Bogd\nel (Odobe[ti), Ionu] Nedea (R\cari),Ghica Octavian (Con]e[ti), Z\voianu Sorin(Crovu) ei fiind dintre nominaliza]i la cei bunijuc\tori. Dup\ golul frumos al lui Alberto,echipa talentatului profesor Tica Dan închidejocul [i se termin\ 1-1 la pauz\... Repriza adoua este pe via]\ [i pe moarte, miciibrazilieni înscriu prin Manolache Nicu[or [i elun mare talent care joac\ la copiii SportuluiStuden]esc, echipa din Târgovi[te revine prinMocean Ciprian, dar lovitura decisiv\ vine dela nimeni altul decât Grigorescu George careduce echipa din Conte[ti în finala mic\.Meciul decisiv, pentru aflarea marii finaliste [icea din finala mic\ în grupa A, se disput\între {coala Colacu-R\cari care a ]inut steag-ul ora[ului organizator cât mai sus [i [coalavulcanicului R\doi Aurelian, [coala Crovu.Echipa din Crovu love[te prima prin acela[iZ\voianu Sorin, dar echipa din R\carireac]ioneaz\ imediat prin golgeterul Chiri]\Daniel care pânde[te orice gre[eala [ilove[te letal, 1-1... Echipa din Colacu-R\carilove[te din nou pân\ la pauz\ de înc\ dou\ori prin acela[i redutabil Chiri]\ care cu aces-te 4 reu[ite din semifinale, ajunge la incredi-bila cot\ de 15 goluri!!! Scorul 3-1 la pauz\în favoarea R\carului. În repriza a doua jocula stat tot sub semnul echilibrului, autogol IonGabriel scorul este pe muchie de cu]it 3-2,dar totul se limpeze[te când Diego Armando“al ora[ului” R\cari, piticul super-tehnic Ionu]Nedea love[te decisiv, scorul cu care se ter-min\ finala grupei este în favoarea celor dinColacu: 4-2. {coala Crovu joac\ finala mic\,{coala Brezoaia pentru locurile de clasament5 sau 6, iar merituoasa echip\ din Colacujoaca finala mare. Dar cu cine? Ultimul mecial grupei B aduce fa]\ în fa]\ echipele {col-ilor Odobe[ti [i nr.11 Paul B\nic\-Târgovi[te.Echipa din Odobe[ti ia o op]iune foarteimportant\ prin golul lui extraordinaruluiBogd\nel St\ncil\ [i conduc la pauza. În celde al doilea act, echipele se descoper\ perând, l\sând spectacolul s\ domneasc\ înfrumoasa sal\ a ora[ului R\cari. Pentru ceide la Paul B\nic\-Târgovi[te, a punctat printr-o dubl\ acela[i Burlacu Alberto iar victoriacelor din Odobe[ti au adus-o Ioni]\ Drago[,Gherghin Ionu] [i din nou cel mai bun juc\toral turneului St\ncil\ Bogd\nel, al\turi deGrigorescu George (Contesti). {coalaOdobe[ti p\[e[te în finala mare unde va dapiept cu [coala Colacu-R\cari, pe când[coala Con]e[ti-B\lteni joac\ finala mic\ cuCrovu. Se încheie o zi cu [ase meciurideosebit de spectaculoase, care au ridicat

adrenalina la cote alarmante, s-au definitivatfinalele la grupele de vârst\ clasele 5,6.Duminic\ 16.01.2011 încep semifinalele lacei mari, primul meci aduce fa]\ în fa]\echipele Poiana [i Colacu-R\cari, prima con-dus\ de ambi]iosul [i tenacele profesorPersinaru Marian [i cea de a doua de domnuldirector T\nase Mugurel. Echipa din Colacu arezistat onorabil sc\pând doar cu un gol lapauz\, dar în repriza a doua nu au mai putut]ine pasul cu taifunul numit Poiana. Scor5-0, golurile fiind înscrise de teribilul SusaiCornel legitimat la Rapid Bucure[ti, ZamfirIonut (2) [i Nedelcu Robert (2). Meciul, dingrupa semifinal\ B, a avut loc între echipeleMogo[ani conduse de pe margine de direc-torul [colii domnul Manole Dan [i Con]e[ti-B\lteni conduse de domn profesor }ipeleaBogdan. Cei mari de la {coala Con]e[ti nus-au ridicat la nivelul celor mici [i au pierdutla scor cu 6-1, dup\ un meci dezechibrat. Dela echipa din Con]e[ti s-a eviden]iat doarManea Victor, iar de la Mogo[ani au ie[it îneviden]\ Ion Cristian (4) [i Ionescu Marius-Iulian un foarte tehnic juc\tor. Meciul doi dingrupa A, a adus fa]\ în fa]\ {coala nr.11Paul B\nic\-Târgovi[te condusa de Tica Dan[i favorita competi]iei {coala Poiana. Meciula fost deosebit de disputat, iar la pauz\ a fostun 0-0 incredibil, pentru ca nimeni nu rezis-tase echipei din Poiana. Dar totul s-a rezolvatîn repriza a doua când destul de greu auînscris prin Nedelcu Viorel (2) [i ManeaMarian parafând calificarea favoritei Poianaîn finala mare. Meciul doi din grupa B are locîntre [colile Mogo[ani [i Matasaru, o ade-varat\ final\ a grupei. Meci foarte echilibrat,plin de suspans, cu echipa din M\t\saruînscriind prima prin Radu Ninel, Mogosaniulegaleaz\ prin Ion Daniel, meciul cap\t\ pealocuri accente dramatice, gol M\t\saru prinRadu Alin [i este 2-1 la pauza pentru"gigan]ii" din M\t\saru condu[i de pe mar-gine de domn profesor Badea Liviu un mareiubitor de fotbal. Imediat dup\ pauz\egaleaz\ [coala din Mogo[ani prin acela[iIon Daniel care face dubla, meciul se joac\pe contre dar echipele se anuleaz\ reciproc[i când nimeni nu mai credea, pe un rapidcontraatac echipa din M\t\saru da loviturade gra]ie în ultimul minut prin Petre Alin, iarimediat la faza urm\toare face 4-2 prin RaduAlin punând punct celui mai echilibrat mecidin grupele semifinale. Ultimul meci dingrupa A este între Colacu-R\cari [i nr.11 PaulB\nic\-Târgovi[te a fost la discre]ia echipeidin Târgovi[te care a învins f\r\ probleme cu5-1, la pauza 4-0, golurile au fost marcate deMarica Danut (2), Ion Iulian (2) [i AlimanMarius de la Târgovi[te, iar Stoica Sebastiande la Colacu. Cei din Târgovi[te vor juca finalamica, iar cei din R\cari pentru locurile 5,6.Ultimul meci din faza grupelor semifinale nua adus nici o surpriz\, echipa "gigan]ilor" aspulberat pe cei din Conte[ti-B\lteni cu 8-1,(la pauza 2-1) [i vor juca marea finala cu ceidin Poiana, iar cei din Mogo[ani vor jucafinala mic\. S-au încheiat grupele semifinale[i s-au stabilit finalistele, atmosfera a fostfoarte bun\, meciuri de mare atrac]ie, plinede suspans [i dramatism. Dar nu s-aîncheiat, urmeaz\ spectacolul total peste 6zile...Locul întâi din fiecare grupa joac\ finalamare, locul doi finala mic\, iar locul trei dinfiece grup\ joac\ pentru locurile de clasa-ment finale 5,6.

Locul I - {coala M\t\saru

Locul II - {coala Poiana Locul III - {coala Mogo[ani

5Cronica sportiv\ianuarie 2011

22.01.2011 orele 8, sala începe s\ seumple, spectacolul st\ s\ înceap\, apare [iCosti foarte obosit, îl încurajez, sta]ia estedeja montat\ [i a[teapt\ s\ fie pornit\, aparsuperbele cupe alese de doamna viceprimarCraiciu Elena, diplomele sunt deja pe mas\juriului, totul este f\cut cu exactitate, totuleste pl\nuit s\ bucure pe toat\ lumea, invi-ta]ii trebuie trata]i cu respect.Primul meci la cei mici pentru locurile 5,6între [coala Brezoaia [i [coala nr.11 “PaulB\nic\” -Târgovi[te, scor 0-3 astfel c\ echipadin Brezoaia va ocupa locul 6, iar echipa{colii Paul B\nic\, locul 5! Meciul pentrulocurile 5,6 la grupa de vârsta a claselor 7,8se disput\ între [coala Colacu-R\cari [i[coala Conte[ti-B\lteni. Meciul a fost foarteechilibrat [i închis, echipele s-au anulat unape cealalt\ 0-0 la pauza, dup\ care, un golvenit de nic\ieri aduce echipa Colacu-R\caripe locul 5, iar echipa din Conte[ti-B\lteni pelocul 6. Atmosfera se încinge, galeriile unor[coli î[i fac auzite încuraj\rile, apar superbelefete-majorete din [colile ora[ului R\cari,preg\tite minu]ios de domni[oara profesoar\Gl\van Cristina. Apare [i domnul inspector desport împreun\ cu so]ia, domnul [i doamnaConstantinescu care au ]inut neap\rat s\ fiela finale, de asemenea, doamna directoareAlionte Aurica, directoarea Liceului Teoretic“Ion Ghica” -R\cari. Ora 9,45 intr\ în scen\majoretele cu un superb dans, totul fierbeînainte de finala mic\ dintre [colile Crovu [iConte[ti-B\lteni, la cei mici... Echipa dinCrovu a venit cu o galerie extraordinara carea fost sarea [i piperul acestor finale. E unzgomot teribil, ora 10, echipele se a[eaz\ lacentrul terenului împreun\ cu arbitrul întâlniriiprofesorul Marin Sorin, e mare atmosfer\ [itotul explodeaz\ la primul fluier... Echipa dinCrovu atac\ din primul minut, e lupt\ teribil\pentru cup\, tehnicii copii de la Conte[ti selovesc de dârzenia celor din Crovu, primul golvine destul de târziu [i aduce pe piticii“brazilieni” în avantaj, echipa din Crovu serepede în atac [i pe fondul unei presiuni con-

stante se aude din tribune: CRO-V-U, CRO-V-U...!!! Este 1-1, la pauz\ [i urmeaz\ o repriz\a doua mult mai încle[tat\. Cei din Crovuînscriu prin Zavoianu Sorin, domnul profesorR\doi Aurelian face spectacol pe margine,galeria îl acompaniaz\... Dar cei din Con]e[tiegaleaz\ printr-un 7m, totul se deruleaz\ caîntr-un film, se termin\ egal [i la prima final\avem parte de lovituri de departajare. Edramatism pur, Con]e[tiul înscrie, Crovurateaz\ [i se porneste s\rb\toarea laContesti, domnul profesor Tipelea Bogdaneste aruncat în sus, bronzul este la Contesti,locul 4 este Crovu. Felicitari ambelor echipepentru întregul turneu. Finala mic\ a celormari aduce fa]\ în fa]\ {coala Mogo[ani [i{coala nr.11 “Paul B\nic\” -Targoviste, meci-ul este mult mai lejer pentru cei din Mogo[anicare câ[tig\ cu 8-1, la pauza 4-0, echipa luiTica Dan nu a putut rezista for]ei celor dinMogo[ani care au avut în Ionescu un liderautentic. Bronzul [i locul 3 ajung laMogo[ani, iar pe locul 4, cei din Târgovi[te.Se apropie punctul maxim, marile finale darpân\ atunci majoretele fac spectacol. Ora12, finala mare la grupa de vârst\ clasele5,6 aduce fa]\ în fa]\ {coala Colacu-R\caricondus\ de profesor Marin Sorin [i {coalaOdobe[ti condus\ de profesor Olteiu Ionu].Arbitrul întâlnirii este Persinaru Marian.Meciul începe crispat pentru ambele forma]ii,miza este mare [i echipele nu î[i impun jocul.Minutul 7, cel mai bun juc\tor al turneuluiBogdanel St\ncil\ pleac\ rapid din marcaj,[uteaz\ la poart\ [i funda[ul DumitruValentin încearc\ printr-un artificiu stupid s\trimit\ mingea în corner [i o trimite în poart\,e 1-0 pentru Odobe[ti, care ]ine bine jocul înmân\, echipa din Colacu este mustruluit\ depe banc\, dar nu-[i poate reveni. Repriza adoua începe cu o ocazie rarisim\ a lui Ionu]Nedea care trimite din voleu un [ut care nu^ntr\ în gol, e momentul psihologic, echipadin Colacu-R\cari nu poate sparge barajulcelor din Odobe[ti, mai mult la o gravagre[eal\ în aparare prime[te un al doilea gol

de la Chivu Andrei, micu]ul vârf, este singurulmeci în care Chiri]\ nu a putut înscrie [i s-acunoscut. Argintul se duce la Colacu-R\cari care devineo vicecampioan\ merituoas\, iar aurul seduce c\tre Odobe[ti de asemenea o cam-pioana merituoas\. Bucuria celor dinOdobe[ti este enorma... Finala mare la cei declasele 7,8 are un dramatism greu deînchipuit la acest nivel, cu toate ca echipa{colii Poiana condus\ de profesorul PersinaruMarian, are în componenta fotbali[ti legiti-ma]i la Rapid. Acesteia i se opune o echipade adev\ra]i baschetbali[ti, cei din M\t\saruavând o medie de în\l]ime teribil\ pentru fot-bal, mai ales cel de sal\. Condu[i de vul-canicul profesor Badea Liviu cei din M\t\saruse a[eaz\ beton în ap\rare dând [anse micimult mai valoro[ilor adversari de la Poianadin care amintesc pe Susai Cornel care va fidesemnat [i cel mai complet juc\tor alturneului, Per[inaru Adrian sau Preda Robert.Meciul are faze incendiare, calitate tehnic\foarte bun\, vitez\, dou\ echipe extrem devaloroase, cei de la Poiana combin\ spectac-ulos într-o cavalcad\ de un-doiuri terifiantecare ]ine sala cu sufletul la gur\, toat\ lumeaeste contactat\ la acest meci, apar rat\riincredibile, Cornel Susai are meciul în mân\dar rateaz\ incredibil din doi metrii, meciul setermin\ 0-0 la pauz\, un 0-0 foarte spectac-ulos. Încle[tarea e mare fiecare echip\ î[idore[te aprig victoria, repriza a doua esteparc\ mai dramatic\, cei din Poiana paseaz\ca la carte dar nu înscriu, cei din M\t\saru seapar\ [i lovesc fulger\tor pe un contraatac.Este 1-0, mare surpriz\ marea favorit\ estecondus\, dar nu renun]\ se arunc\ în atac cumai mult\ înver[unare dar rateaz\ exageratde mult în situa]ii clare de gol. Ultimele cinciminute ale turneului sau poate nu, cei dinM\t\saru se baricadeaza într-o ap\rare pedoua linii, iar cei din Poiana m\resc viteza lamaxim [i inevitabilul se produce, goooooooolPreda Robert, este 1-1 [i ca spectacolul s\fie complet se intr\ în prelungiri. Echipele numai risc\ se a[eaza bine în ap\rare [i seajunge la lovituri de departajare ca totul s\ fieperfect. Primii execut\ cei din Poiana, estecel mai bun juc\tor al turneului Cornel Susai[uteaza tare sus, dar, vai, e ratare, mingealove[te bara, executa Matasaru dar cel maibun portar al turneului Manea Iulian-Nicolaeî[i face datoria [i apar\. Seria a doua e dra-matic\, din nou rat\ri de o parte [i de alta,urmeaz\ ultima serie, Poiana rateaz\ dinnou, iar pentru M\t\saru înscrie Radu [iaduce victoria... Dar profesorul din Poiana nuaccept\ înfrângerea, face imediat contesta]iepe motiv ca cei de la M\t\saru au folositjuc\tori de liceu, este o tensiune mare...Urmeaz\ premierea celor mai buni. Seacord\ diplome nominaliza]ilor turneului caresunt striga]i la microfon ca în baschetulamerican, e s\rb\toare, ace[ti copii minuna]iî[i iau rodul muncii lor, strâng aplauze lascen\ deschis\, se bucur\ de acestemomente frumoase cu care vor r\mâne în

amintire mult tip de acum în acolo. Iat\ nominaliza]ii turneuluiPrima edi]ie a Cupei R|CARI la fotbal în sal\a luat sfâr[it, o mare reu[it\, un turneu lungcum pu]ine au fost în Dâmbovi]a, o încle?tarede for]e [i energii care au asigurat specta-colul.

Locul I - {coala Odobe[ti

Locul II - {coala Colacu Locul III - {coala Conte[ti-B\lteni

Locul IV {coala Crovu

Locul V - {coala Paul Banica- Târgovi[te

Pagini realizate de Prof. Marin IlieSorin - {coala Colacu


Suntem convin[i c\ nu putem peste noapte s\mul]umim pe toat\ lumea; [i noi ne-am dori ca într-unan, toate drumurile s\ fie asfaltate, toate locuin]ele s\fie racordate la gaze, ap\ [i canal; teoretic, este posibil,dar asta ar însemna câteva zeci de milioane de euro,bani care în acest moment sunt imposibil de ob]inut.

Dar s\ avem t\ria s\ observ\m c\ s-a trecut de la zeroinvesti]ii la câteva milioane de euro, în numai doi ani;mi-e greu s\ calculez suma ob]inut\ peste înc\ doi anisau peste înc\ [ase ani. S\n\tate s\ avem c\ci, v\asigur, c\ investi]iile vor continua într-un ritm ame]itorce vor duce la schimb\ri radicale în ora[ul nostru.R\bdare [i...s\n\tate! Nu tutun c\ci d\uneaz\ gravs\n\t\]ii!Cârcota[ilor le transmit c\ în curând vor r\mâne f\r\obiectul muncii [i le recomand de pe acum s\ se repro-fileze; asta nu înseamn\ c\ vor ap\rea al]ii, probabil lafiecare “mi[care“ a primarului; spor la treab\ b\ie]i [i v\a[tept la un dialog b\rb\tesc (dac\ sunte]i b\rba]i)oriunde [i oricând, pe orice tem\, chiar [i la ColumnaTV, în direct.Afirma]ii gen “ne-a vândut oborul, ce ne facem noiacum” (din fericire foarte pu]ine, sub a[tept\ri) tre-buie l\murite; da este adev\rat, suprafa]a de teren pecare s-a desf\[urat târgul s\pt\mânal a fost înstr\inat\c\tre o societate comercial\ care va desf\[ura acolo, înscurt timp, activit\]i de produc]ie [i comer]. Aceasta vaschimba intrarea în localitate, va crea locuri de munc\,va contribui anual cu sume la bugetul local [i alteasemenea avantaje. {i acum surpriz\; suma ob]inut\pe acest teren, aproape 500.000 ron, adic\ cincimiliarde, s\ traducem; v-am dezam\git stima]i cârco-

ta[i; m-a]i b\nuit de cine [tie ce afacere imobiliar\; a]ighicit, a fost o afacere bun\, dar în folosul localit\]ii,dac\ o s\ compar\m sumele încasate anual din taxa deobor (circa 1.500 lei pe an) [i suma ob]inut\ din vân-zarea acestuia, bani folosi]i la alte lucr\ri de investi]ii. Înscurt timp, când vremea ne va permite, vom amenaja laie[irea din R\cari spre Slobozia Moar\, noua loca]ie atârgului s\pt\mânal unde produc\torii agricoli ^[i vorvinde produsele ce le au în surplus.V\ a[tept cu noi nemul]umiri s\ le lamurim [i s\înl\tur\m orice suspiciune ce ar putea umbri activitateaprimarului. {i s\ mai l\murim una, toate, dar toateproiectele au fost demarate în anul 2008, neavând ces\ preiau [i nici ce s\ continui din activitatea fosteiadministra]ii. A[a c\ zvonul acesta n-are nici o leg\tur\cu realitatea [i iar\[i a]i r\mas în offsaid, c\ deh, a[a eîn...fotbal!Pân\ data viitoare s-auzim numai de bine!

Cu deosebit respect,al dumneavoastr\

Florin Marius Carave]eanu,Primarul orasului Racari

[email protected][email protected]

Conform legii 215/2001 privind administra]ia public\local\, modificat\ [i completat\, fiecare consilier local,viceprimarul, sunt obliga]i s\ prezinte un raport anual deactivitate. Raportul viceprimarului a fost structurat peurm\toarele coordonate ale activit\]ii desf\[urate înanul 2010: Modalitati de lucru în rela]ia cu cet\]eanul(activitatea în teren, întâlnirile cet\]ene[ti, audien]e)Activitatea în cadrul comisiei locale pentru înv\]\mânt,s\n\tate, asisten]\ social\, cultur\ [i sport.Colaborarea cu Serviciul administrativ [i compartimen-tul de Urbanism, amenajarea teritoriului [i mediuColaborarea în domeniul situa]iilor de urgen]\.Colaborarea cu Poli]ia Comunitar\. Contribu]ia adus\promov\rii imaginii Prim\riei, asigurarea transparen]eiactului deliberativ [i a celui executiv - editarea "ZiaruluiPrim\riei R\cari" Participarea Viceprimarului laactivit\]ile de perfec]ionare. Privind activitatea în teren,în comunitate, discu]iile cu cet\]enii, nu numai lasolicitarea acestora ci [i pentru cunoa[terea nemijlocit\a problemelor care-I preocup\, au f\cut ca, rezultateles\ fie în conformitate cu dorin]ele cet\]enilor.Men]ion\m întâlnirile cu cet\]enii în mod organizat, pro-gramate de primarul ora[ului R\cari, la care a participatal\turi de reprezentan]i ai compartimentelor dinprim\rie. Num\rul audien]elor nu poate fi cuantificat,dar s-a c\utat rezolvarea cât mai rapid\ a problemelorabordate. Privind activitatea în cadrul comisiei deînv\]\mânt, s\n\tate [i asisten]\ social\, o mare parte

din timp a fost acordat contactului nemijlocit cu per-sonalul acestor institu]ii, cu elevii, pentru a cunoa[tesitua]ia de fapt. Num\rul elevilor înscri[i în unit\]ile deînv\]\mânt din ora[ul R\cari, în anul [colar 2010 -2011, este de: Liceul Teoretic "Ion Ghica": 280; [coligenerale, la clasele 1-4: 301; [coli generale, la clasele5-8: 343; cele 6 gr\dini]e cu program normal, au spreeducare 208 pre[colari. ~n ora[ul R\cari î[i desf\[oar\activitatea un num\r de 67 cadre didactice, 12 posturine didactice [i 6 didactic auxiliare. Preocupareaprim\riei privind asigurarea unui microclimat optim pen-tru derularea procesului instructiv-educativ, a continuat[i în anul 2010, prin lucr\rile de reabilitare termic\ la[colile Colacu [i Ghimpa]i, zugr\vire interioar\ [i exte-rioar\, igieniz\ri în toate institu]iile de înv\]\mânt,asigurarea asisten]ei pentru agentul termic, între]ineregrupuri sanitare, dot\ri cu material didactic [i intuitiv, cumijloace de înv\]\mânt. Fa]\ de evenimentele majoredin via]a [colii: examene, concursuri [colare, serb\ri,competi]ii sportive, prim\ria a fost întotdeauna al\turide [coal\. Transportul [colar, gratuit pentru to]i elevii, aajutat la îmbun\t\]irea frecven]ei elevilor la [coal\,eliminându-se cazurile de abandon [colar. Asigurareaasisten]ei sociale, ca o prioritate în activitatea vicepri-marului, s-a materializat prin rezolvarea solicit\rilor dinpeti]ii [i sesiz\ri cu promptitudine. S-au efectuatdeplas\ri în teren [i nu pu]ine au fost familiile care aubeneficiat de ajutoare sociale. S-a repartizat personaluldin prim\rie, pe str\zi [i localit\]i, pentru gospod\rireadomeniului public, iar rezultatele cele mai bune au fostrecompensate în cadrul concursului "Cea mai frumoas\gospod\rie". Privind rezultatele în sport, ora[ul se mân-dre[te cu bazele sportive amenajate, aproape în fiecarelocalitate, cu baza or\[eneasc\ din R\cari [i Sala desport.Evenimentele organizate în 2010 au fosturm\toarele: ^ntreceri sportive cu ocazia zilei de 1 Mai;Ziua ora[ului R\cari - 15 August; 19 noiembrie - inau-gurarea S\lii de sport; 1 Decembrie - Ziua Na]ional\ aRomâniei; ac]iuni pentru protec]ia mediului înconjur\tor- "Adopt\ un km!" în 4 etape, "Let's do it România" -septembrie 2010; ac]iuni de plantare a puie]ilor,martie - aprilie 2010 [i decembrie 2010 - "Oxigen pen-tru genera]iile viitoare". Crescând valoric de la un num\rla altul, "Ziarul Prim\riei R\cari", se bucur\ de tot maimulte aprecieri, atât în localitate cât [i în afara ei; acrescut în calitate cu fiecare num\r [i reprezint\ unexerci]iu de transparen]\ a actului deliberativ [i execu-tiv din ora[ul R\cari.Pentru anul 2011 avem ca prioritati:· Asigurarea climatului de siguranta publica, a pro-

prietatii publice si private; Prevenirea si combatereaactelor comise cu violenta; Prevenirea si combatereaactivitatilor ce lezeaza patrimoniul orasului;Eficientizarea activitatii de combatere a delincventeijuvenile pe raza orasului; Operativitate în rezolvareasesizarilor primite de la cetateni si interventia laapelurile acestora; Extinderea cooperarii cu comuni-tatea de rromi pentru atragerea acestora în asigurareaclimatului de ordine si siguranta; Intensificarea demer-surilor pentru atragerea de parteneri în vederea realizariisistemului integrat de prevenire si combatere a contra-ventiilor; Prevenirea actelor de cersetorie si colaborareape aceasta linie cu Directia de asistenta Sociala pentrurezolvarea unor cazuri sociale; Completarea sistematicaa bazei de date în ceea ce priveste cazurile sociale sischimbul de informatii cu institutiile ce au responsabili-tati în acest domeniu; Cresterea combativitatii cu privirela reducerea comertului ilegal cât si a desfasurarii unuicomert civilizat în pietele agroalimentare; Intensificareaactivitatilor de control privind modul de depozitare adeseurilor menajere, industriale sau de orice fel si derespectare a igienizarii zonelor periferice a malurilorcursurilor de apa, precum si propunerea de masuri cetrebuiesc luate în vederea îmbun\t\]irii starii decura]enie a ora[ului; Îmbunatatirea comunicarii, atitu-dinii si comportamentului agentului comunitar în con-tactul cu cetatenii; Organizarea si dezvoltarea preveniriiactelor contraventionale si infractionale de pe razaora[ului; Cresterea eficientei agentilor comunitari încombaterea actelor de încalcare a normelor de convie-tuire sociala pentru sporirea securitatii cetateanului;Participarea sefilor de tura din cadrul politiei comunitarela orele de dirigentie din cadrul institutiilor scolare pen-tru constientizarea elevilor privind importanta adoptariiunui comportament decent, cunoasterea si aplanareastarilor conflictuale a violentelor stradale si sportive pre-cum si consecintele pe care le poate avea un compor-tamentInfractional; Încheierea de parteneriate cu institutiilescolare pentru prevenirea actelor de încalcare a ordiniisi linistii publice de catre elevii acestora; Întâlniri orga-nizate cu comitetele de cetateni pentru a gasi diversecai si metode pentru reducerea pericolului stradal,cresterea gradului de siguranta a cetateanului si reduc-erea activitatilor ce creeaza disconfort locatarilor;Cresterea eficientei dispozitivelor de patrulare; cea cene mai dorim ^n 2011 este o mai bun\ [i sus]inut\colaborare cu dvs, stima]i cet\]eni, pe care v\ apreciem[i respect\m!

Viceprimar, prof. Elena [email protected]

7De interes cet\]enescianuarie 2011

~n cadrul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a,func]ia de secretar al ora[ului este ocupat\ de jr. ENEOCTAVIANA, licen]iat în [tiin]e juridice, absolvent\ aInstitutului de Drept [i Rela]ii Interna]ionale „NicolaeTitulescu” - Bucure[ti.Anul 2010 pentru pentru secretarul ora[ului, ca de alt-fel pentru întreg personalul de specialitate al primaru-lui, a fost un an la “foc continuu”.Conform fi[ei postului, func]ia public\ de conducereimplic\ atribu]ii de coordonare a mai multor sectoarede activitate din cadrul institu]iei, respectiv: Secretariat– rela]ii publice, Biroul agricol, Serviciul de asisten]\social\, Serviciul de eviden]a informatizat\ a persoanei[i stare civil\, Serviciul de achizi]ii publice [i IT

În perioada 01.01.2010-31.12.2010, activi-tatea secretarului se prezint\ astfel:În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001privind administra]ia public\ local\, secretarul ora[uluiR\cari [i-a îndeplinit toate atribu]iile care sunt stabilitede aceasta lege, astfel:- a asigurat îndeplinirea procedurilor de convocare aConsiliului Local [i efectuarea lucr\rilor de secretariat,a preg\tit lucr\rile supuse dezbaterii consiliului local, aparticipat la toate [edin]ele consiliului, a avizatproiectele [i a contrasemnat hot\rârile adoptate.- a avizat pentru legalitate dispozi]iile primarului [i pecele cu caracter normativ le-a adus la cuno[tin]\ public\;- a asigurat comunicarea c\tre autorit\]ile, institu]iile [ipersoanele interesate a actelor emise de consiliul localsau de primar, în termenul prev\zut de lege.S-a constatat ca în anul 2010 au fost emise un num\rde 677 dispozi]ii ale primarului [i au fost adoptate unnum\r de 110 hot\râri ale consiliului local în 11[edin]e din care 10 ordinare [i 1 extraordinar\.Activitatea juridic\ la nivelul institu]iei este îndeplinit\de c\tre secretarul ora[ului R\cari, care a asiguratreprezentarea institu]iei în toate litigiile existenteindiferent de gradul instan]ei, la nivelul institu]iei nefi-ind încheiate contracte de asistenta juridic\ întreautoritatea local\ [i cabinete de avocatur\.

Fiecare comisie de licitatie, de evaluare [i denegociere, constituita la nivelul institu]iei a avut capre[edinte al acesteia juristul institu]iei Ene Octaviana,care a participat la desf\[urarea activit\]ilor deîntocmire documenta]ie, deschidere [i evaluareavizând din punct de vedere juridic documentele [iasigurând respectarea legalit\]ii.La nivelul institu]iei dna Ene Octaviana – îndepline[tefunc]ia de Pre[edinte al comisiei de disciplin\.Activitatea echipelor de implementare a proiectelorfinan]ate din fonduri structurale, este coordonat\ dec\tre secretarul ora[ului în calitate de Manager deproiect.

În calitate de manager de proiect [i pre[edinteal comisiei de licita]ii, în cursul anului 2010 Secretarulora[ului R\cari a coordonat activitatea de imple-mentare a proiectelor [i a cererilor de finan]are [i

împreun\ cu echipa de implementare a proiectelor, aîntocmit, actualizat [i urm\rit proiectele promovate dec\tre autoritatea local\ pentru obiectivele:- Proiectul privind cererea de finan]are nr. SM22/3/3.4/144/22.06.2009, pentru obiectivul“Reabilitare, modernizare, extindere [i echipare infra-structur\ educa]ional\ – {coala Ghergani, ora[ R\cari,jude]ul Dâmbovi]a”. – Proiect aflat în faza de imple-mentare contract de finan]are nr. 982/25.10.2010,valoare de peste 2.000.000 euro- Proiectul privind cererea de finan]are:SM22/3/3.4/143/22.06.2009, Cod SMIS: 10999 –Reabilitare, modernizare, extindere Liceu Teoretic IONGHICA, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. - Proiect aflatîn faza de implementare, contract de finan]are nr.756/03.06.2010, în prezent aflat în faza de execu]ie.- Proiectul privind “Reabilitare C\min Cultural, CartierGhimpa]i, ora[ R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.” - obiectivfinalizat, dat în folosin]\ în luna iunie 2010.- Proiectul privind “Proiectare [i execu]ie lucr\ri“~nfiin]are sistem de alimentare cu ap\ în cartierele:Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i,jude]ul Dâmbovi]a “. - Proiect aflat în faza de execu]iefiind finalizate lucr\rile pe teritoriul satelor St\ne[ti,B\l\ne[ti [i par]ial S\bie[ti.- Proiectul privind “Proiectare [i execu]ie lucr\ri “înfi-in]are sistem de alimentare cu ap\ [i canalizare înora[ul R\cari [i cartierele: Ghergani [i Mavrodin,jude]ul Dâmbovi]a.” - Proiect aflat în faza de analiz\ aeligibilit\]ii de c\tre Ministerul Mediului.- Proiectul privind amenajarea Centrul de îngrijire pen-tru copiii afla]i în situa]ii de risc din ora[ul R|CARI, jud.Dâmbovi]a “, proiect aflat în curs de implementare dec\tre Ministerul Muncii [i Protec]iei Sociale - Proiectul privind “Extindere [i modernizare centru rezi-den]ial pentru persoane vârstnice.” Aflat în curs de ver-ificare a eligibilit\]ii administrative de c\tre AM POR –MDRT- Proiectul privind “Proiectare [i execu]ie ModernizareDC 43 A R\cari – Ghimpa]i – Butimanu, jude]ulDâmbovi]a.” - Proiect finalizat în propor]ie de peste 80 %..- Proiectul privind Reabilitare termica a Blocurilor dinorasul Racari – proiect pentru care a fost aprobat cred-itul angajament din partea MDRT, aflat în etapa achiz-itie lucrari, - Proiectul privind ‚"Amplasarea sistemelor care uti-lizeaz\ energie solar\, energie geotermal\ [i energieeolian\ ori alte sisteme care conduc la îmbun\t\]ireacalit\]ii aerului, apei [i solului. - Contract de finan]aresemnat în luna octombrie 2010, în prezent aflat în pro-cedura de achizitie lucrari.- Proiectul privind “Amenajare spa]ii verzi - parc - înora[ul R\cari [i localit\]ile componente Ghergani [iMavrodin, jude]ul Dâmbovi]a”. - Proiect declarat eligi-bil pentru care urmeaz\ semnarea contractului definan]are.- Proiectul privind “Modernizarea infrastructurii agricolepe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a, proiectpentru care au fost finalizate toate etapele de imple-mentare, de achizi]ii lucr\ri, urmând a se emite ordinalde începere a lucr\rilor.

A coordonat efectiv activitatea Comisiei localepentru stabilirea dreptului de proprietate, în calitate desecretar al comisiei, atât privind solu]ionarea cererilorcât [i prin colaborarea cu autorit\]ile în drept – Comisiajude]ean\ pentru stabilirea dreptului de proprietateDâmbovi]a, Instan]a de judecat\ de diferite grade,Oficiul de Cadastru [i Publicitate imobiliar\, reprezen-ta]i speciali[ti topograf, etc, precum [i la aducerea laîndeplinire a solicit\rilor înaintate de contribuabili înprobleme privind fondul funciar.Activitatea de implementare în Programul SEAP alautorit\]ii locale este efectuat\ de c\tre Secretarulora[ului R\cari – care în cursul anului 2010 a promo-vat, urm\rit [i finalizat în Sistemul Electronic toate lici-ta]iile privind procedurile cerere [i ofert\ [i licita]iideschise, pentru toate proiectele promovate la nivelulinstitu]iei.

Astfel, a întocmit [i implementat în sistem

documenta]iile de atribuire în vederea desf\[ur\rii lici-ta]iilor, a promovat [i înscris în SEAP anun]ul delicita]ie pentru procedura de licita]ie selectat\ [i acorespondat cu ANRMAP pentru validarea acestordate, a organizat etapele de licita]ie, a organizatetapele de distribuire c\tre solicitan]i a documentatiilorde atribuire [i a caietelor de sarcini, de primire [iînregistrare a ofertelor pentru fiecare tip de licita]ie înparte.Împreun\ cu comisia de licita]ii a analizat, a întocmitraportul de evaluare [i a desemnat ofertelecâ[tig\toare pentru fiecare proiect în parte.

De precizat c\ pentru unele din lucr\rile ce auf\cut obiectul licita]iilor pentru obiective importante,documenta]iile solicitate pentru participare la licita]ie,au fost de ordinul a zeci de solicitan]i pentru fiecarelucrare în parte, fiecare dintre ace[tia pe parcursulperioadei de distribuire a documenta]iilor pentru lici-ta]ie solicitând clarific\ri [i l\muriri pentru toateaspectele de ordin tehnic, de eligibilitate, condi]ii departicipare, etc.Toat\ coresponden]a pentru proiectele supuse proce-durii de licita]ie a fost efectuat\ de c\tre secretarulora[ului R\cari.Dup\ procedura de licita]ie pentru obiectivul principalexecutat în anul 2010 respectiv Procedura de achizi]iilicitatie deschisa pentru obiectivul Reabilitare, modern-izare, extindere Liceul teoretic R\cari, a urmat operioad\ de aproximativ 6 luni de suprasolicitaredatorit\ faptului c\ împotriva acestei proceduri au fostdepuse un num\r de 3 contesta]ii, împotriva c\rora afost necesar a fi înaintate c\tre CNSC Bucure[ti [i ulte-rior Curtea de Apel Ploie[ti, documenta]ii care pot fim\surate în volum de mc, [i mai mult întâmpin\ri [inote scrise împotriva fiec\rei contesta]ii în parte, toateacestea fiind întocmite [i depuse prin grija secretaruluiora[ului R\cari.Datorit\ acestei proceduri îngreunate de c\tre uniiagen]i economici - contestatari de profesie, autoritatealocal\ a fost nevoit\ s\ promoveze aceast\ procedur\nu mai pu]in de 3 ori, dar dup\ un efort ce nu poate ficuantificat în ore de munc\, s-a ajuns la finalizareaacestei proceduri [i ast\zi ne afl\m în pragul emiteriiprimului ordin de începere a lucr\rilor pentru un obiec-tiv finan]at prin fonduri structurale.

Numai prin depunerea unui efort ca cel descrisnu pe m\sur\ la adev\rata lui valoare, executivulautorit\]ii locale a putut parcurge cu succes acest h\]i[legislativ de proceduri greoaie [i în urma c\rora au fostdeclarate câ[tig\toare societ\]i comerciale care audemonstrat pe viu competen]ele profesionale cu cares-au înscris în cursa de angajare în executarea acestorlucr\ri

Îndeplinirea acestor atribu]ii ca de altfel multealte ce deriv\ din procesul de implementare aproiectelor au fost îndeplinite cu succes de c\tre man-agerul de proiect – Ene Octaviana, al\turi de echipa sa,lucru ce dovede[te c\ toate aceste atribu]ii au fostîndeplinite cu profesionalism, care ne situeaz\ printreora[ele frunta[e ale jude]ului în accesarea fonduriloreuropene, [i toate acestea numai prin implicareadirect\ a primarului, managerului de proiect [i aechipei de implementare.De asemenea, secretarul îndepline[te toate atribu]iileprivind activitatea de resurse umane.

Având în vedere activitatea complex\desf\[urat\ de c\tre secretarul ora[ului R\cari în anul2010, se constat\ ca dna Ene Octaviana a urm\rit înpermanen]\ realizarea indicatorilor de performan]\stabili]i pentru anul 2010, s-a preocupat de cre[tereaeficacit\]ii serviciilor potrivit cerin]elor documentelorSistemului de Management al Calit\]ii.

Fa]\ de cele de mai sus, Consiliului Localînainteaz\ c\tre Primarul ora[ului R\cari, propunereade acordare a calificativului FOARTE BINE privind eval-uarea criteriilor de performan]\ ale secretarului ora[ulR\cari, jr. ENE OCTAVIANA pentru activitateadesf\[urat\ pe anul 2010.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

[email protected]

cyanmagentayellowblack


8 ~nv\]\mânt- cultur\ ianuarie 2011

Translatori în oglind\Traducerea în englez\ a poemelor lui Eminescu f\cuta de dl.Adrian S\hlean este accesibil\ pe website-ul:www.luceafarul.com, dedicat poetului na]ional Român, MihaiEminescu, care este descris ca esen]a sufletului Românesccu men]iunea c\ limbajul literaturii moderne din Româniaeste mult îndatorat lui, opera sa cuprinzând toate genurilepoetice (dragoste, filozofie, cosmologie, mitologie, istorie,satira sociala, etc.) precum [i proz\ [i jurnalism. Eminescueste apreciat aici ca ultimul mareromantic al Europei pentru faptul c\ adat glas triste]ii dragostei printr-o muzi-calitate inconfundabil\. Acest websitepermite cititorilor o imagine mai bun\ cuprivire la dificult\]ile traducerii luiEminescu în ceea ce prive[te con]inutul,muzicalitatea, stilul limbajului, etc. A[a cum m\rturise[te autorul, pasiuneape care o are pentru Eminescu esteveche. Scopul lucr\rii este ie[it dinentuziasmul creator [i nelini[tit al admi-ratorului Luceaf\rului poeziei române[ti,mai precis acela de a promova însocietatea american\ [i în culturile delimb\ englez\ geniul literar al mareluipoet român [i prin aceasta, într-un fel,[i a unei dimensiuni esen]iale a sufletu-lui românesc.

„Intelectual de ampl\ deschidere [iprofunzime, Adrian S\hlean a studiat cuambi]ie toate traducerile lui Eminescu înlimba englez\, de la E. Sylvia Pankhurst [i I.O. Stefanovici laLeon Levitchi [i Andrei Banta[, meteoricul Corneliu M.Popescu, Peter Grimm, Ioan Giurgea, etc. Rezultatul a fostacea frustrare creatoare ce l-a împins, indubitabil, c\tre ceeace am numit aici un pariu. Traducerile lui mai degrab\ con-trasteaz\ cu tot ce s-a f\cut înainte: "Inten]ia mea, scrie el^ntr-un loc, a fost dintru început de a sugera în englez\ speci-ficitatea de stil [i sonoritate a lui Eminescu, nu de a-l for]a întiparul a[tept\rilor". Acestei tendin]e, S\hlean îi r\spunde cuo frumoas\ sfidare: accentul pe sonoritatea genuin\ a versu-lui eminescian, credin]a aproape mistic\ în puterea muzi-calit\]ii, capabil\, odat\ reprodus\ în limba-]int\, s\ dezvoltede la sine un mod firesc, profunzimea sensurilor. ”Traducerilelui Adrian George S\hlean dau un original - [i atât de rar, înabsolut! - R\spuns cunoscutei dileme: belles infideles versus

laides fideles. El ne d\ruie[te belles fideles! (Dumitru Radu POPA)Traduc\torii lista]i, în ordine alfabetic\, al\turi de dl.

Adrian S\hlean sunt: Andrei Banta[, Corneliu M. Popescu, SylviaPankhurst [i Brenda Walker.Pe acest site, www.luceafarul.com, pute]i savura [i alte tra-duceri în oglind\ ale celor mai iubite poezii: ‘Stelele-n Cer’(‘Stars În The Sky’), Peste Vârfuri, (‘Over Tree Tops’), ‘Glossa’(‘Glossa’), precum [i introducerea la ‘S\rmanul Dionis’(‘Wretched Dionis’) [i un fragment din ‘Legenda Luceaf\rului’

(‘The Legend of the Evening Star’) – i.e.the Eve Star’s ‘cosmic flight’.(Text îngrijit de Florin Rotaru)

Cum scria EminescuÎntr-un text eminescian mai pu]incunoscut se afl\ o informa]ie auto-biografic\ important\. Poetulm\rturise[te aici c\ scria pe întuneric.Comentând acest fragment de manu-scris publicat pentru prima dat\ deG. C\linescu în Opera lui MihaiEminescu (III, Bucure[ti, Funda]ia pen-tru literatur\ [i art\, 1935), DimitrieVatamaniuc afirma: „Multe versuri [iînsemn\ri din manuscrise sunt arun-cate pe hârtie în aceste condi]ii [i nupot fi invocate, cum s-a f\cut, ca mar-turii de dezechilibru intelectual.” (M.Eminescu, Opere, VII, Proza literar\,Bucure[ti, Editura Academiei, 1977).Textul pe care îl reproducem mai jos se

afl\ în manuscrisul 2278, 14, caiet de format mijlociu (16,4x 20 cm), datând din epoca ie[ean\ (1876–1877) [i serefera probabil la perioada studiilor de la Viena. „Unii istoriciliterari, scrie D. Vatamaniuc, înclin\ s\ cread\ c\ Eminescu aredactat acest text ca introducere la «Iconostas [iFragmentarium», cu care se deschide manuscrisul 2255.Lucrul pare pu]in probabil, întrucât titlul de mai sus este alunor proze scrise pe foi separate [i nu într-un caiet aparte”.Se observ\ [i aici faptul c\ Eminescu avea o preferin]\ apartepentru c\r]i [i manuscrise vechi, era realmente fascinat,z\bovind îndelung la anticari.Iat\ textul din manuscrisul 2278, reprodus în edi]ia de Opere(vol. Citat): „Când eram înc\ la Universitate...” „Când eramînc\ la Universitate aveam o ciudat\ petrecere. Îmblam adesaziua pe uli]i, stând numai pe ici, pe colo la câte-un anticvar [i

r\scolindu-i vechiturile; lu\m dinc\r]ile lui tot ce-mi p\rea mai bizar [imai fantastic [i venind apoi acas\,citeam [i transcriam într-un caietnumit fragmentarium toate pasajelecâte-mi pl\ceau. Locuiam într-un sataproape de ora[ul universitar, împreju-rul locuin]ei mele foarte lini[tite, c\ciprintr-un hazard locuiau în acea cas\numai mo[negi batrâni. Acolo,noaptea, dup\ ce astupam soba,citeam [i traduceam spre propria meapl\cere ceea ce am spus mai sus. G. C\linescu cite[te „lumina visele”.Intram în labirintele acelor curioasepove[ti ce le citisem, un tablou urmape altul, o întâmplare pe alta. Atunceastingeam lumânarea, ca s\ nu m\supere în sumbrele mele viziuni, [iscriam iute prin întuneric în fragmen-tarium tablourile sau viziunile ce-mitreceau prin minte. Ast\zi, r\scolindprin hârtii, g\sesc acel frag-mentarium. Citesc, citesc [i, ciudat...m\ trezeam pare c\-n aceea[i cas\ încare locuisem, era noapte... afar\vâjia vântul prin copacii seculari aiparcului, gândire cu gândire se-n[ir\[i v\d c\ aceste fragmente ciudate [irupte din toate p\r]ile sunt o istoriefrumoas\, de[i cam ciudat\. Iat\ c-oscriu.”

Dr. Florin Rotaru este directorul general alBibliotecii Metropolitane Bucure[ti, foarteactiv în domeniul moderniz\rii bibliotecilorromâne[ti, al extinderii acestora, al drep-tului tuturor de a avea acces la obibliotec\. N\scut la 11 noiembrie 1952,Florin Rotaru a absolvit Liceul din R\cari,promo]ia 1971 [i a urmat cursurileFacult\]ii de Istorie, UniversitateaBucure[ti fiind doctor în istorie cu tezaIstoria c\r]ii bucure[tene de la 1582 pân\la 1859; a lucrat la Oficiile pentru patri-moniul cultural Arge[ [i Bucure[ti caexpert în carte veche româneasc\ [istr\in\, la Inspectoratul pentru cultur\ alMunicipiului Bucure[ti în calitate de con-silier, iar din 1996 este director alBibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu”.Între 2001-2003 a fost secretar de statîn Ministerul Culturii [i Cultelor, având caresponsabilitate cultura scris\, lecturapublic\, educa]ia permanent\ [i institu]iilede spectacol. Între 2000 [i 2004 a fostsenator în Parlamentul României. Pentruactivitatea sa, Florin Rotaru a fost inclusde Institutul Bibliografic Central dinCambridge între cei 2000 de intelectualide frunte al secolului al XXI-lea, tommagistral a c\rui edi]ie revizuit\ apare în2011. Are o activitate stiintific\ prodi-gioas\, incluzând articole, studii [i car]i.

La steaua La steaua care-ar\s\ritE-o cale-atât de lung\,Ca mii de ani i-au trebuitLuminii s\ ne-ajung\.

Poate de mult s-astins în drumÎn dep\rt\ri albastreIar raza ei abia acumLuci privirii noastre.

Icoana stelei ce-amuritÎncet pe bolt\ suie:Era pe când nu s-a z\rit,Azi o vedem, [i nu e.

Tot astfel când al nostru dorPieri în noapte-adânc\,Lumina stinsului amorNe urm\re[te înc\.

M\rturii despre Eminescu Florin Rotaru l-a cunoscutpe Eminescu pe b\ncile

{colii generale [i liceului din R\cari

- În anul 2000, la Chi[in\u a fost inau-gurat Centrul Academic“M. Eminescu”? - La 15 ianuarie 2011, un CentruAcademic “M. Eminescu”, întâiul înRomânia, a fost deschis la Bârlad?- Primul Centru Academic “M.Eminescu” din lume a fost fondat acumtreizeci de ani în… India? Eminescu eprezent la “Biblioteca Eminescu” [i laAcademia Interna]io-nal\ MihaiEminescu din Delhi, iar lectoratul delimb\ român\ din Delhi studiaz\ [i pop-ularizeaz\ cultura româneasc\, peEminescu, Brâncu[i, Enescu, Ionescu,Eliade, Cioran.- Prima traducere a unei poezii de MihaiEminescu a fost f\cut\ de MiteKremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu?Ea a tradus [i publicat ^n limba ger-man\, în volumul "RumänischeDichtungen", ap\rut în 1881 - poeziile“Dorin]a” [i “Peste vârfuri”.- În limba lui Shakespeare - Eminescu-

a fost tradus primadat\ în 1930, deSylvia Pankhurst, laEditura Kegan Paul.Volumul cu zecepoeme era însotitde o scrisoare a luiGeorge Bernard

Shaw si o introducere de Nicolae Iorga.- În 1935, Leca Morariu publica înBuletinul “Mihai Eminescu”, la Cern\u]i,traducerea din anul 1927 a luiEminescu în italian\, la Floren]a, a poe-tului Ramiro Ortiz.- Pan\ în 1970, Eminescu era dejatradus în peste 35 de limbi, de peste200 de traducatori? Poemele sale potfi citite acum în peste 60 de limbi, de laenglez\, maghiar\ sau chinez\ la urdu.- În anul 2008, NASA a botezat cel maimare crater (125 km) descoperit peplaneta Mercur cu numele lui… MihaiEminescu?Cercet\torii americani [i-au argumentatdecizia astfel: poetul român, cu poeziaLa steaua care a r\s\rit/ E-o cale-atâtde lung\,/ C\ mii de ani i-au trebuit/Luminii s\ ne-ajung\…, a anticipat teo-ria relativit\]ii descoperit\ de AlbertEinstein.

Mihai Eminescu

Florin Rotaru: directorul Bibliotecii metropolitane, Bucure[ti

(culese de Barbu Vladimir)

Utilitare 9ianuarie 2011

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| -R|CARI

S-a ^ntrunit Consiliul Director alADI, a stabilit modul de colectare a taxeide salubritate. Iat\ ce s-a hot\rât:Decizie nr. 12/15.02.2011Privind modul prin care membriiConsiliului Director al Asocia]iei deDezvoltare Intercomunitar\ au con-cluzionat asupra problemelor incluseprin ordinea de zi a [edin]ei din data de15.02.2011 în vederea adopt\rii uneihot\râri pe aceste problem în [edin]aurm\toare a Adun\rii Generale aAsocia]iei de Dezvoltare IntercomunitareConsiliul Director al Asocia]iei deDezvoltare Intercomunitare, întrunit în[edinta, ast\zi, 51.02.2011, la sediulConsiliului Jude]ean Dâmbovi]a, la con-vocarea Pre[edintelui Asocia]iei.În temeiul prevederilor Actului constitu-tive [i Statutului de Asocia]iei deDezvoltare Intercomunitare “Reabilitareacolect\rii, transportului, depozit\rii, pre-lucr\rii de[eurilor solide în jude]ulDâmbovi]a”, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare.Având în vedere;Propunerile privind modul de încasare ataxei de habitat de la gospod\riile bene-ficiare aflate în situa]ia acord\rii unorscutiri la plat\ taxai de habitat, analizateîn [edinta Adun\rii Generale din data de27.01.2011;Hot\rârile Consiliilor locale privindmandatarea Asocia]iei deDezvoltare Intercomunitar\ pen-tru stabilirea [i încasarea taxei dehabitat;

DECIDE:Art.1 Gospod\riile în care sereg\sesc persoanele aflate însitua]iile prev\zute de art.284 dinLegea nr. 571/2003 privind CodulFiscal, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare, vor fi tratateastfel:Gospod\riile formate din una sau

dou\ persoane nu datoreaz\ taxa dehabitat;Gospod\riile formate din mai mult de treipersoane datoreaz\ taxa integral\.Art.2 Gospod\riile ale c\ror propri-etari sunt absen]i din localitate mai multde 60 zile consecutive nu datoreaz\ taxade habitat.În momentul revenirii la domiciliu,Prim\riile vor informa Asocia]ia cu privirela modificarea num\rului total de gospod\rii.Art.3 Gospod\riile apar]inândreziden]ilor (str\ina[ilor) cu domiciliul înafara jude]ului vor datora 50% din cuan-tumul taxei de habitat. Diferen]a de50% nu va fi suportat\ din bugetulConsiliului local.Art.4 Gospod\riile apar]inândreziden]ilor (str\ina[ilor) cu domiciliul înjude]ul Dâmbovi]a vor datora 25% dincuantumul taxei de habitat. Diferen]a nuva fi suportat\ din bugetul Consiliului local.Art.5 Gospod\riile care au dou\ sau maimulte contoare electrice (pe acela[inume) vor datora o singur\ tax\ de habitat.Art.6 Gospod\riile cu un singur membrudatoreaz\ 50% din cuantumul taxei dehabitat. Diferen]a nu va fi suportat\ dinbugetul Consiliului local.Art.7 Gospod\riile în care se g\sescbeneficiari ai m\surilor de protec]ivesocial\ [i persoane care nu realizeaz\venituri vor datora taxa de habitat încuantumul stabilite de Consiliul local,diferen]a urmând a fi suportat\ de labugetul Consiliului local.

Fertilizarea planta]iilor de pomi eo verig\ tehnologic\ de mareimportan]\ în exploatarea acestora.Nivelul produc]iilor realizate ^ntr-o livad\ este dependent de can-titatea de ^ngr\[\minte aplicate.Fertilizarea corespunz\toareplanta]iilor influen]eaz\ în modpozitiv [i calitatea fructelor.Dup\ nevoia de ^ngr\[\minte apomilor, ^ngr\[\mintele nece-sare pe parcursul unei perioadede vegeta]ie au fost împ\r]ite înîngr\[\minte de baz\ [iîngr\[\minte faziale sau supli-mentare.~n pomicultur\, ^ngr\[area debaza se face toamna.B\legarul, compostul, turba etc.

se folosesc ca îngr\[\mânt debaz\ [i trebuiesc încorporate însol prin ar\tur\ sau prin s\patulindividual al pomilor subproiec]ia coroanei. Dintreîngr\[\mintele minerale, fos-forul, potasiul [i o mic\ parte dinazot se încadreaz\ tot caîngr\[\mânt de baz\, trebuinds\ fie încorporate în sol toamna[i numai în mod excep]ionalprim\vara. ~ngr\[area suplimen-tar\ const\ în administrareaunor elemente fertilizate subform\ u[or solubil\, înmomentele de mare consum aacestora de c\tre pomi. Cea maimare eficacitate ca îngr\[\mântfazial o are azotul. Primaîngr\[are cu azot se faceprim\vara, cu dou\ s\pt\mâniînainte de înflorit, sau deodat\cu îngr\[\mintele de baz\, dac\acestea nu au fost aplicate dintoamn\. ~n lipsa azotului sepoate folosi urina, mustul deb\legar, g\ina]ul de pas\re,toate diluate în ap\. Aceast\prim\ îngr\[are suplimentar\

este foarte important\ pentrulegarea fructelor. A doua îngr\[are suplimentar\cu azot se aplic\ mai târziu,pân\ la sfâr[itul lunii iunie,aceasta ajutând direct la difer-en]ierea mugurilor de rod pentruanul urm\tor. Administrareaîngr\[\mintelor în livad\ se face]inând cont de particularit\]ile

sistemului rodicular al pomilor,care exploreaz\ un volum marede sol, pe o adâncime medie de20-30 cm [i pe o raz\ de 2-4 orimai mare decât proiec]iacoroanei, în func]ie de specie,soi, portaltoi, vârst\, felulîngr\[\mintelor [i sistemul deîntre]inere al solului. Stabilireadozelor de îngr\[\minte se face

diferen]iat, în func]ie de specie,portaltoi, soi, tip de sol, etc. încazul plant\rii pomilor toamna,cu 2-3 luni înainte se va încor-pora în sol 50-60 tone gunoi degrajd [i câte 100 kg substan]\activ\ P205 [i K20 la hectar.Efectul acestor îngr\[\minte sepoate manifesta în func]ie denatura solului 1-3 ani. în perioa-da de rodire, îngr\[\mintele tre-buie s\ asigure un echilibru fizio-logic corespunz\tor între proce-sele de cre[tere [i fructificare.Orientativ se pot aplica 30-70t/ha gunoi de grajd o dat\ la 3-4 ani. ~ntre dou\ fertiliz\ri cugunoi de grajd se pot aplica lahectar 80-120 kg N2, 80-100kg P205 [i 80-120 kg K20[.a.m.d. O fertilizare eficient\ sepoate face ]inând cont de gradulde aprovizionare al solului în ele-mente fertilizate [i nivelul pro-duc]iilor planificate a se realiza.Pentru aceasta este necesarefectuarea cart\rii agrochimicea solului.

Inginer, Topora[ Vasile

Conform prevederilor Legii 277/2010privind aloca]ia pentru sus]inerea familiei,Hot\rârii nr. 38/19.01.2011 pentru apro-barea normelor metodologice de aplicare aLegii nr. 277/2010 privind aloca]ia pentrusus]inerea familiei, aloca]iapentru sus]inerea familiei seacorda în func]ie de venituri[i de num\rul copiilor dinfamilie, limita maxim\ devenituri pân\ la care seacord\ aloca]ia pentrusus]inerea familiei este 370lei/persoan\.

Astfel, pot beneficia dealoca]ie pentru sus]inerea familiei:1. familiile ai c\ror membri sunt cet\]eniromâni care locuiesc în România2. familiile [i persoanele singure care nuau cet\]enie român\, dac\ se afl\ în unadintre urm\toarele situa]ii:A) sunt cet\]eni ai unui stat membru alUniunii Europene, ai Spatiului EconomicEuropean, ai Confedera]iei Elve]iene sau aialtor state, pe perioada în care au domicili-ul sau, dup\ caz, re[edin]a în România, în

condi]iile legii;B) sunt cet\]eni str\ini sauapatrizi c\rora li s-a acordat, încondi]iile legii, o form\ de pro-tec]ie;C) sunt apatrizi care au domicil-

iul sau, dup\ caz, re[edinta în România, încondi]iile legii.Tran[ele de venituri în func]ie de careacorda aloca]ia pentru sus]inerea fam-iliei (ASF) [i cuantumurile acestora sunt:

Pentru familiile ai c\ror copii sunt de vârst\[colar\, cuantumul aloca]iei pentrusus]inerea familiei se poate diminua pe operioad\ de 3 luni în raport cu num\rul deabsen]e înregistrate de fiecare copil înparte:- cu 20% pentru fiecare copil cu unnum\r de 10 absen]e; - cu 50% pentrufiecare copil cu un num\r de 20 absen]e; -la mai mult de 20 absen]e acordareaaloca]iei se suspend\.

ACTE NECESARE PENTRU ALOCA}IE DESUS}INERE FAMILIAL|

1. Cerere si declara]ie pe propriar\spundere;2. Adeverin]a venit de la biroulagricol;3. Adeverin]\ elev;4. Adeverin]\ salariat/ cupon pensie;5. Cupon aloca]ie;6. Copii xerox: a) BI/CI, livret de familie sau cer-

tificatele de na[tere ale copiilorafla]i ^n intre]inerea familiilor;b) certificatul de c\s\torie;dupa c\z:c) hot\rârea judec\toreasc\ deincredin]are ^n vederea adop]iei,potrivit legii;d) hot\rârea judec\toreasc\ de^ncuviin]are a adop]iei, potrivitlegii;e) hot\rârea judec\toreasc\ sau,dup\ caz, hot\rârea comisiei pen-tru protec]ia copilului pentrum\sura plasamentului, potrivit legii;f) decizia directorului general aldirec]iei generale de asisten]\

social\ [i protec]ia copilului sau,dup\ caz, hot\râreajudec\toreasc\ pentru masuraplasamentului in regim de urgenta,potrivit legii;g) hot\rârea judec\toreasc\ deinstituire a tutelei sau, dup\ caz,dispozi]ia autorit\]ii tutelare,potrivit legii;h) actul doveditor care atest\ cali-tatea de reprezentant legal al per-soanei minore lipsite de capacitatedeplin\ de exerci]iu al drepturilorcivile, pentru situa]ia prev\zut\ laart. 12 alin. (3), respectiv p\rinte,tutore, curator, alt\ persoan\

desemnat\ reprezentant legal prindecizia directorului general aldirec]iei generale de asisten]\social\ [i protec]ia copilului s\u,dup\ caz, prin hot\rârejudec\toreasc\;i) hot\rârea judec\toreasc\ princare so]ul/so]ia este declarat/declarat\ disp\rut/ disp\rut\;j) hot\rârea judec\toreasc\ princare so]ul/so]ia este arestat/ are-stat\ preventiv pe o perioad\ maimare de 30 de zile sau execut\ opedeaps\ privativ\ de libertate [inu particip\ la intre]inerea copiilor;

BIROUL DE ASISTEN}| SOCIAL| NE INFORMEAZ|

NOI REGLEMENT|RI PRIVINDOB}INEREA ALOCA}IEI PENTRU

SUS}INEREA FAMILIEI

SEF SERVICIU Psih. Ion Tudor

Redac]ia

±± ±

10 ianuarie 2011De interes cet\]enesc

~n data de 26.01.2011, orele 12:00, s-a desfa[urat[edinta Consiliului local Racari, la care a participatmajoritatea consilierilor. mai putin, Alexandru Ion. Presedinte de sedinta a fost Grigorescu Traian, carea anuntat ordinea de zi. Ordinea de zi a fost aproba-ta cu unanimitate de voturi.La [edin]a CL, a fost prezent [i domnul senatorValentin Calcan.1. Raportul Primarului pe anul 20102. Raportul Viceprimarului pe anul 20103. Raportul consilierilor locali pe anul 2010.În cadrul [edin]ei, fiecare dintre consilieri a prezentat rapor-tul privind activitatea desf\[urat\ în anul 2010. Expunerileacestora au putut fi urm\rite de c\tre cet\]eni, în direct, pesite-ul prim\riei R\cari www.primariaracari.ro [i la postul deteleviziune Columna TV.

4. Proiect de hot\râre privind evaluarea perfor-man]elor profesionale ale secretarului ora[uluiR\cari, doamna Ene Octaviana, pe anul 2010.Dup\ prezentarea raportului de evaluare, calificativul “Foartebine”, a fost aprobat cu majoritate de c\tre consilieri [i oab]inere, Dr\goi Nicolae.5. Proiect de hot\râre privind aprobarea studiului defezabilitate [i a indicatorilor economici, pentruobiectivul de investi]ii “Modernizare drumurijude]ene [i comunale în ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a”, proiect accesat prin programul na]ionalde modernizare a infrastructurii, derulat de c\treMDRT. Având în vedere oportunitatea acces\rii unor proiectesus]inute prin fonduri structurale, de c\tre MDRT, în lunadecembrie a fost aprobat [i publicat, Ghidul de finan]are,pentru “Programul Na]ional de Dezvoltare a Infrastructurii”.CJ Dâmbovi]a a solicitat autorit\]ilor locale s\ înaintezedocumenta]iile premerg\toare ob]inerii finan]\rii pentrupoten]iale obiective de investi]ii, identificate la nivelulautorit\]ii locale, documenta]ii pe care autoritatea local\le-a promovat, fiind întocmit studiul de fezabilitate, astfel:- 17 drumuri comunale în lungime total\ de 14,65 kmDJ 711 A, pentru o lungime de 5,8 km, dupa cum urmeaza:R|CARI: str. Tudor Vladimirescu, str. Mo[teni, str. CuzaVod\, str. Boanga, Str. 8 Martie: GHERGANI: Str Unirii,str. Libert\]ii, str. Oraca: MAVRODIN: str. CâmpuluiGHIMPA}I: str. D\m\roaia, str. Valea Colentinei.

COLACU: str. Bisericii, str.Hele[teului, DJ 711 A str.Libert\]ii: S|BIE{TI: str. Aleea Gorunului:B|L|NE{TI: str. Mihai Viteazu, str. Câmpului:ST|NE{TI: str. Constantin BrâncoveanuAdoptarea prezentul proiect de hot\râre, constituie una din-tre etapele ce trebuie parcurse pentru derularea acestui pro-gram.Proiectul a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere,Dr\goi Nicolae.6. Proiect de hot\râre privind aprobarea studiului defezabilitate [i a indicatorilor economici pentruobiectivul de investi]ii “Construire locuin]e ANL”,proiect accesat [i derulat de c\tre MDRT.În luna decembrie a fost promovat spre execu]ie, Studiul defezabilitate pentru locuin]ele ANL, necesar acces\rii unorproiecte sus]inute prin derularea de c\tre MDRT a pro-gramelor de finan]are din fonduri structurale.Studiul de fezabilitate pentru locuin]e ANL, pentru un num\rde 40 de apartamente, cuprinde indicatorii tehnico-eco-nomici pentru realizarea lui. Pentru respectarea cerin]elorGhidului de finan]are a acestui program, autoritatea local\trebuie s\ parcurg\ etapele în adoptarea m\surilor de orga-nizare pentru derularea programului. Aprobarea prezentuluiproiect de hot\râre privind aprobarea studiului de fezabilitate[i a indicatorilor economici pentru obiectivul de investi]ii“Construire locuin]e ANL”, reprezint\ una dintre etape.Proiectul a trecut cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goiNicolae. continuare ^n pagina a-14-a

Grigorescu Traian - consilier PDLConform obliga]iilor izvorâte din legea 215, mi-am aduscontribu]ia ^n activitatea Consiliului local, prin participareapermanent\ la activitatea Comisiei privind Administra]iapublic\ local\, precum [i a Comisiei Economice debuget-finan]e; am participat ^mpreun\ cu ceilal]i con-silieri, conducerea executivului, la activit\]ile ^ntreprinse^n rândul cet\]enilor din cartierul meu, precum [i ^nlocalit\]ile unde ne-am deplasat pentru diferite ac]iuni,c\utând s\ explic cet\]enilor, ne^n]elegerile cu privire launele hot\râri luate ^n CL, precum [i necesitatea^n]elegeri m\surilor dispuse de Guvernul României ^naceast\ grea perioad\ prin care trece economia, precum[i via]a social\ a tuturor cet\]enilor ]\rii noastre. Am luatparte ^ntotdeauna prin prezen]\, participând cu put-erea mea la toate ac]iunile ^ntreprinse de executiv ^npunctele: Stadionul R\cari, St\ne[ti, Ghimpa]i,C\minul Cultural Ghimpa]i, Sala de sport [i ^n altelocuri.Tudor Ion – consilier PDL ~n anul 2010 am participat la ac]iunea “Adopt\ unkm!”, am luat parte la plantarea puie]ilor de tei [i ste-jar de pe drumul DN 71, am f\cut parte din grupulcelor ce au participat la comemorarea eroilor neamu-lui, a evenimentelor din Decembrie 1989, de aducereaminte cu respect pentru eroul local al satuluiGhimpa]i. Am fost de acord cu toate proiectele ini]iatede domnul primar, prin votul meu exprimat public(proiecte de altfel foarte consistente [i cu realizare ^ntimp necrezut de scurt, proiecte care se refer\ la con-struc]ia de [coli, sala de sport a ora[ului R\cari, unansamblu de func]ionalit\]i cuprinse ^ntr-o singur\ loca]ie– birou al prim\riei, cabinet medical pentru medicin\ defamilie, punct farmaceutic, c\min cultural ^n satulGhimpa]i.Buia Valentin – consilier PDL ~n ceea ce prive[te activitatea desf\[urat\ ^n calitate deconsilier local ^n anul 2010, men]ionez urm\toareleactivit\]i principale:~n permanen]\ am sprijinit activitatea primarului ora[uluiR\cari, ^n rela]ia cu cet\]enii localit\]ii S\bie[ti, prezen-tând problemele, solicit\rile [i punctele de vedere alecet\]enilor localit\]ii. Am participat la ac]iunile de deza-fectare a depozitelor de gunoi necontrolate, prin impli-care ^n cadrul ac]iunii “Adopt\ un km!”, initiat\ de pri-marul ora[ului R\cari. Am participat la toate ac]iunilecet\]ene[ti organizate ^n S\bie[ti cu ocazia derul\rii unorac]iuni desf\[urate ^n localitate. ~n permanen]\ am par-ticipat al\turi de executiv ^n ac]iunile ^ntreprinse ^n cazulsitua]iilor de urgen]\, respectiv inunda]ii [i dez\peziri,asigurând servicii cu utilaje personale ^n caz decalamit\]i, exemplificând cazurile persoanelor EftimieTache, Eftimie Ion, etc. Am sprijinit activitatea executivu-lui ^n perioada demar\rii execut\rii lucr\rilor de introduc-

ere a apei potabile, asigurând personal paza materialelordepozitate de firma de construc]ii, sprijin ^n rela]ia cucet\]enii, etc. Activitatea mea nu poate fi men]ionat\ ^n câteva cuvinte,calitatea de consilier impunând ca mereu s\ fim ^nmijlocul cet\]enilor [i de a transmite autorit\]ilor ^n drept,luarea m\surilor necesare ^n ^ndeplinirea lor. Ni]\ Vasile – consilier PSD ~n anul 2010 am avut ca activitate ^n circumscrip]ia undeam candidat, dar [i la nivelul ora[ului R\cari, ^n domeniulsportului, unde m-am ocupat de preg\tirea echipei. Amcontribuit la ^nzestrarea echipei cu echipament sportiv.De asemenea, ^n cartierul Colacu, am ajutat la refacereabazei sportive ^mpreun\ cu sportivii de aici. M-am ocupat

personal de desfiin]area fostei gropi de gunoi [i am^nso]it personalul din prim\rie pentru a face declara]ii de^ncasare la taxa de salubritate. Am ajutat la astupareaunor fântâni p\r\site [i ^mpreun\ cu locuitorii de aici, amparticipat la ac]iunile de cur\]enie. Voi fi prezent la toateac]iunile la care voi fi solicitat de c\tre domnul primar alora[ului R\cari.Ilie {tefan – consilier PSD~n anul 2010, activitatea noastr\ a fost ^mpletit\ cuactivitatea func]ionarilor din aparatul propriu al Primarului(Manu Marian de la Serviciul administrativ) [i ceilal]i cucare am colaborat. Eu am ajutat cu utilaje [i alte materi-ale, fie pentru executarea unor lucr\ri de regularizare aapelor, fie pentru s\rb\torirea zilei ora[ului. ~ntotdeaunaam primit cu interes orice propunere venit\ din parteaprimarului, pentru c\ rezultatele vorbesc ^n ceea ce face[i noi suntem ^ncuraja]i de aceasta. T\nase Vasile Mugurel – consilier PNLAm participat la toate [edin]ele executivului, la care amfost convocat ^n cursul anului 2010 [i la [edin]elecomisiei pentru programe de dezvoltare economico-social\, buget-finan]e, etc. Am participat la avizareaproiectelor de hot\râre [i am colaborat ^n teritoriu cucet\]enii pe care ^i reprezint. Am participat la activit\]ileorganizate ^n comunitate, ca de exemplu: Ziua ora[ului,

inaugurarea {colii R\cari, inaugurarea S\lii de sport,comemorarea eroilor, Ziua Na]ional\ [i la ac]iunile decur\]enie, “Adopt\ un km!” [i “Let’s do it România”.Sunt mul]umit c\ pot afirma satisfac]ia de a lucra cu ungrup de oameni cu o atitudine proactiv\, care sunt aten]ila problemele ora[ului [i ale locuitorilor, asumându-[iresponsabilitatea.T\nase Mihai Cristian – Consilier PSD M\ simt onorat s\ fac parte din acest colectiv deexcep]ie, format din primar [i colegi consilieri, care sunt,to]i, de nota 10. Este primul meu mandat de consilier,dar multe din atribu]iuni ^mi sunt familiare, pentru c\, demulte ori cu cet\]enii din localitatea Ghimpa]i, am par-ticipat la via]a ^n comunitate. Am r\spuns ^ntotdeauna

prezent atunci când am fost solicitat de c\tre primar[i echipa din Prim\rie, participând la Comisia de lici-ta]ie, ca [i la sus]inerea tuturor proiectelor deinteres local. Felicit actuala echip\ pentru rezultatele bune [i suntmândru c\ localitatea noastr\ este printre primele ^njude]ul Dâmbovi]a ^n accesarea fondurilor europene. Dr\goi Nicolae – consilier PSD Activitatea mea s-a desf\[urat pe dou\ planuri: ^nprimul rând s-a materializat ^n participarea la[edin]ele Comisiei de specialitate (pentru programede dezvoltare economico-social\, buget – finan]e,Administrarea domeniului public [i privat al ora[ului,Agricultur\, Gospod\rire comunal\, Amenajarea teri-toriului [i Urbanism, Protec]ia mediului [i la

[edin]ele de Consiliu local. Am organizat periodic [edin]ecu cet\]enii, ^ntâlniri ^n diferite ^mprejurãri, unde am dis-cutat probleme legate de activitatea culturalã, economicã[i social\ a localit\]ii, cât [i la nivel na]ional. De aseme-nea, am discutat personal cu cet\]enii din Colacu, privi-tor la problemele care-i preocup\. Gavril\ Valentin – consilier PDLCa reprezentant al aleg\torilor din localitatea Ghimpa]i,am prezentat problemele, solicit\rile [i punctele devedere ale acestora., ^n cadrul [edintelor de Consiliulocal. Am r\spuns la toate solicit\rile primarului ora[ului,participând la ac]iunile de cur\]enie, “Adopt\ un km!”,cât [i cele periodice, pentru gospod\rirea domeniuluipublic din localitatea Ghimpa]i. Nu pu]ine au fostmomentele importante ^n via]a localit\]ii, tr\ite al\turi deprimar [i executiv, ca de exemplu, 1 Mai, inaugurareaSediului administrativ [i a C\minului cultural, urmate deun spectacol la care oamenii se vor gândi mult\ vreme,Ziua ora[ului, deschiderea anului [colar, inaugurarea S\liide sport, Ziua Na]ional\, comemorarea eroilor martiri.Localitatea Ghimpa]i s-a dezvoltat [i a evoluat c\tre oa[ezare cu aer urban [i datorit\ contribu]iei consilierilorde aici. Mul]umim executivului pentru realiz\rile ob]inute^n localitatea Ghimpa]i [i ^l asigur\m de sprijinul nostru.

11Opinii despre...ianuarie 2011

Profesorul Grigore Gheba scoate oculegere de matematic\ la 91 de ani.

Cel mai cunoscut autor de culegeri dematematic\ din Romania, profesorulGrigore Gheba, a[teapt\ ^n aceste zile s\-iapara o noua lucrare, “Teme fundamentale^n studiul matematicii - Clasele IV-X”.Culegerea, prima pe care venerabilul pro-fesor nu o testeaz\ mai ^ntii pe elevii s\i,are pe copert\ “figura Gheba”, model geo-metric ce a limpezit ani de-a rândul min]ileelevilor.~ntr-o diminea]\ nehot\rit\ de prim\var\,din anul al 91-lea al exis]entei sale,Grigore Gheba a f\cut roata cu gândulpeste ^ntâmpl\rile ce-i umplu fiin]a: anii de[coala, anii de r\zboi [i de lag\r, dou\neveste, copiii, o iubire care l-a readus dinmor]i, altele mai mici ce doar i-au ream-intit ca e ^n via]\. {i culegerile de matem-atic\, 34 la num\r, tip\rite ^n peste [asemilioane de exemplare. Rândurile de maijos ^ncearc\ s\ recompun\ povestea pro-fesorului Gheba. Omul care a scos la tabl\]ara ^ntreag\.Anii de [coal\M-am ^ntâlnit cu profesorul - [i generalul ^nretragere - Grigore Gheba ^n sufrageriacasei sale, din cartierul bucure[teanDrumul Taberei, [i am ^mp\r]it pentru câte-va ore aceea[i mas\ acoperit\ cu sticl\spart\ la unul dintre col]uri. Ne desp\r]eaun m\nunchi de poze. R\zboiul, matemat-ica, femeile iubite. O via]\.“M-am n\scut ^ntr-un sat de munte dinjude]ul Vrancea, se cheama Poieni]a -Dumitre[ti, ca unul dintre cei [apte copii aiunei familii sarace. Mama mea, Maria,punea gaz ^n lamp\ doar sâmb\ta [iduminic\, ^n restul s\pt\mânii culegeamsurcele ca s\ ]in focul treaz ^n sob\ [i s\pot face socoteli cu condeiul pe tabli]a dinpiatr\ moale. Lucram dintr-o carte, “1001de probleme de matematic\” se numea,primit\ de la un unchi, inspector dematematic\”, poveste[te profesorulGheba. B\iatul, nu implinise ^nc\ 12 ani,când [tia pe dinafar\ cartea de prob-leme, stârnind uimirea unchiului. Laimboldul acestuia, ^ntr-o diminea]\, MariaGheba arunca ^ntr-o traist\ patru oua fiertelâng\ un pumn de m\m\lig\ [i, cu Grigorede mâna, o lua peste dealuri, cale de 30de kilometri pe jos, s\-[i dea feciorul laliceul din Râmnicu-S\rat. Ajunser\ ^nainte

de c\derea soarelui, plinide praf [i fl\mânzi.Femeia ^ncepu s\ plâng\,f\r\ s\ poat\ spune de ce.~i aga]a copilului traista peum\r, f\cu o cruce mare cudreapta [i-l ^mpinse pepoarta [colii. Puiul de ]\ranintra ^ntr-un hohot de râs.Uniformele apretate dinb\nci se hlizeau de opincilelui. Se oprir\ doar cânddirectorul Gherda ^[i sloboziglasul c\tre nou-venit: “Ce[tii tu, din matematici,b\iete!?”. “{tiu tot dincartea asta!”, ^ndr\zniGrigore, sco]ând din traist\c\r]ulia de la ubchiul s\u.

Peste clas\ se l\s\ o t\cere curioas\. “Iascrie-mi tu pe tabla trei milionimi!”. Nouvenitul apuc\ creta [i scrijeli cu zgomotascu]it... 0,000.003. Gherda zâmbi,ap\s\ un buton [i-n câteva clipe pe u[a seivi capul contabilului [colii. “~l iei pe]\r\noiul \sta, ^l ^mbraci la magazinul“Mireasa” [i-l pui la internat, o s\ fie ele-vul [colii mele”.Lui Grigore i-au trebuit trei s\pt\mâni s\^nve]e s\ mearg\ ^n ghetele galbene cu tocde patru centimetri pe care le primise de la[coal\.

Prizonier la cotul DonuluiTân\rul Gheba urma apoi {coala de ofi]eri^n rezerva de la Bac\u [i ob]inu gradul desublocotenent. ~[i aminte[te c\ a r\masconcentrat permanent la Râmnicu-S\rat“pentru c\ nevestei coloneluluiAnastasescu, comandantul regimentului, ^ipl\cea cum dansam”. {tia ea, coloneasa,ceva, de vreme ce, tocmai ^n timpul unuibal, sublocotenentul a cucerit inima uneifrumoase ^nv\]\toare, Lilica Popescu,care, ^n 1936, avea s\-i devina so]ie.R\zboiul ^l purta pe sublocotenentul deartilerie Grigore Gheba ^n Transnistria, s\lupte ^mpotriva ru[ilor. Pe 3 noiembrie1942 c\zu prizonier la Cotul Donului. “~nvagonul meu aveam nou\ mor]i [i, ^nmijloc, o gramad\ mare de excremente.~ntr-un alt vagon, cei r\ma[i ^n via]\ t\iser\fezele mor]ilor [i le mâncaser\. Dup\ ceam trecut prin trei lagare, dintr-un b\rbatvoinic, la 26 de ani, ajunsesem s\cânt\resc 39 de kilograme.Atunci a ap\rut ^ngerul vie]ii mele.”

Marusia, ^ngerul cu ochi alba[triEra medicul lag\rului, avea gradul dec\pitan, era blond\ cu ochi alba[tri. Ochema Marusia Anka. “S-a a[ezat lâng\patul meu, plângeam, convins c\ mai amcâteva ore de tr\it. M-a ^ntrebat de ceplâng, i-am r\spuns c\ nu voi mai vedeaniciodat\ ]ara. M-a mutat ^ntr-o alt\camer\ [i s-a ^ngrozit de oasele mele cândm-a dezbr\cat s\ m\ consulte. A revenitcu ni[te lapte [i ou\. Nu mai v\zusem dedoi ani a[a ceva. Mai târziu am aflat caerau din ra]ia ei...” A[a ^ncepu ^ntre cei doio poveste de dragoste care continu\ totr\zboiul. La ^ndemnul Marusiei, GrigoreGheba s-a ^nscris ^n Divizia TudorVladimirescu [i a luptat ^mpotriva nem]ilor.

A fost de dou\ ori r\nit [i decorat de optori. ~n ciuda acestei evolu]ii, a avut rela]iitensionate cu câ]iva conduc\tori sovietici,accentuate imediat dup\ r\zboi, când, caprefect, pentru scurt timp, al jude]uluiRâmnicu-S\rat, a fost acuzat de antisovi-etism. “Am p\r\sit toate structurile [i m-am ^nscris la Facultatea de Matematic\din Bucure[ti. Nu mi s-a permis s\ accedla catedre ^nalte pentru c\ am refuzat s\ma ^nscriu ^n partid.” ~n 1955, prima luiso]ie a murit, iar Gheba s-a rec\s\torit doiani mai târziu cu Lucre]ia, care-i st\ [iast\zi al\turi. Dintre culegerile care l-auf\cut faimos, cea dintâi a scris-o profe-sorul ^n 1958. Erau vremuri tulburi, când^nv\]\mântul românesc suferea de lipsaprofesorilor califica]i de matematic\.“Foarte mul]i ^nv\]\tori predau matemati-ca dup\ manuale pe care nici ei nu le prea^n]elegeau. Fiind cooptat ^ntr-o brigad\ deinspec]ie ^n [coli, am constatat c\ profe-sorii necalifica]i f\ceau erori grosolane ^nrezolvarea unor probleme din manualul dematematic\. La o astfel de vizit\, f\cut\chiar ^n comuna mea natal\, profesorii m-au rugat s\ le rezolv problemele din man-ual [i s\ le trimit prin po[t\. Am lucratdou\ luni ^mpreun\ cu so]ia, le-am multi-plicat ^n 50 de exemplare [i le-am expedi-at Inspectoratului-{colar din Râmnicu-S\rat. Am primit apoi cereri din toat\ ]ara.Atunci am scos prima culegere ^n 350.000de exemplare. S-au epuizat ^n câteva zile”.Nici una dintre culegerile care au urmat nud\dea gre[ pentru c\ profesorul probatoate exerci]iile cu elevii pe care ^i aveaacas\, lamedita]ii. “}in minte c\, odat\, la un con-curs de matematic\, din 18 câstig\tori, 16erau preg\ti]i de mine. Aveam dou\ seriipe zi, a cite 3-4 copii, nu acceptam maimul]i ^ntr-o serie pentru c\ nu era eficient.M\ sun\ [i acum din America s\-mi mul-

tumeasc\ fo[tii elevi.”Culegerile, vândute ^n [ase milioanede exemplareGheba nu s-a sfiit niciodat\ s\ critice con-cep]ia manualelor [colare, fapt care i-aatras antipatia autorilor, dar [i simpatiaprofesorilor din ]ar\. El a avut mareainteligen]\ pedagogic\ s\ ^mpart\ prob-leme pe genuri de solu]ii, “a ipotezelor, arestului din rest, a compara]iei”, lucru careavea darul s\ fac\ algebra, dar mai alesgeometria, punctul forte al lui Gheba, multmai u[or de ^n]eles. ~n 1975, când faimalui era la apogeu, Suzanea Gâdea a ^ncer-cat s\-i interzic\ s\ mai publice. Dar lainterven]ia altor capi ai regimului, a luiGogu R\dulescu, ^n special, profesorul [i-aputut continua munca. A publicat 34 deculegeri ^ntr-un tiraj total de peste [asemilioane de exemplare. Cot la cot cuGheba au lucrat Lucre]ia Gheba, actualaso]ie, [i Carmina Gheba Dragomir, fiicaadoptiv\ a cuplului. La 15 aprilie, EdituraUnivers va scoate pe pia]\ cea mai recent\dintre culegerile profesorului Gheba, pen-tru c\ “ultima” nu ^ndr\znim s\ spunem.Profesorul e un pic emo]ionat. Nu mai arede ani buni copii la preg\tire [i nu a probatpe ei, ca ^n atâtea alte rânduri, metodelede rezolvare. “Dar n-am cum s\ dau gre[,e experien]a mea de-o via]\ acolo!”La plecare ^l ^ntreb dac\ mai [tie ceva decapitanul cu zulufi [i ochi alba[tri. ~mispune, u[or [optit, ca ^n 1998, cu acordulso]iei [i cu 340 de ruble ^n buzunar, a zbu-rat la Moscova, s\ dea de urma ^ngerului.Când a ajuns ^n fa]a blocului de peBulevardul Maxim Gorki, unde s-a petrecuto noapte din dragostea lor, i s-a oprit inima^n loc. N-a mai g\sit-o pe Marusia. Ar\mas la locul ei doar p\durea de molizi dela marginea Moscovei.

Remus Radu

Gheba, omul care a scos la tabl\ ]ara ^ntreag\

Marius,S\ fie'ntr'un ceas bun!Dup\ mine, cu ziarul, a]i sfâr[it2010/^nceput 2011, cu "dreptul"!Axa]i-v\ pe mai multe reportaje (interviuri, opinii pe viu, p\reri alecelor implica]i, etc.); cu asta o s\c\pt\]i mai mult\ aten]ie de la ceicare trebuie b\ga]i ^n seam\.La bun\ auzire/citire [i vedere!

Stimate domnule Primar, ~]i multumesc din inima pentruur\rile de sfâr[it de an - [i m\gr\besc s\ ^]i urez la rândul meumulta s\n\tate [i deplin\ reu[it\ pro-fesional\ pentru anul care vine! ~]idoresc s\ ai parte numai de ^mpliniri[i lini[te! Cu tot dragul, LA MUL}I ANI !PS - Exceptional\ apari]ia editorial\pe care mi-ai trimis-o ata[at! Eu per-sonal n-am mai v\zut a[a ceva prin]ar\ [i te felicit cu c\ldur\ pentrureu[it\. Ca s\ spun drept, suntaproape invidios - ca un om de pres\ce sunt de atâ]ia [i atâ]ia ani!(Dumitru Graur)

***Stimate domnule Primar,Cu mul]umiri pentru vorbele frumoasepe care le-a]i trimis pe blogul meu!^n ce prive[te activitatea editorial\ a

urbei care o p\stori]i, ^nc\ o dat\ m\simt dator s\ semnalez o initiativ\care merit\ a fi din plin l\udat\. Ziarulora[ului R\cari este de fapt un exem-plu viu pentru cum ar trebui s\ aratedialogul dintre autorit\]ile locale [ilocuitori. Nu am cuno[tin]\ s\ existe^n ]ar\ alte asemenea publica]ii, poatecu excep]Ia Bucure[tiului, unde pri-marii de sector scot lunar o mic\ revis-tu]\ de informare a popula]iei, evidentmai modest\ decât ziarul de referin]\.~n ce ma prive[te, de pe pozi]ia unuigazetar care a lucrat mul]i ani ^n pres\(inclusiv cea scris\), m\ gr\besc s\ v\felicit pentru reu[it\ [i s\ v\ urez caziarul Dvs. s\ aib\ via]\ cât mai lung\!

Cu prietenie, Dumitru Graur



12 Actualitatea ^n imagini ianuarie 2011

Au ^nceput lucr\rile de execu]ie pentru obiectivul: Reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari.Lucr\rile de execu]ie, construc]ie ale acestui obiectiv sunt urm\toarele: astfel s-au f\cut excava]ii pentru funda]ii, au turnat o

parte din funda]ii, au demontat parchetul, au dislocat u[ile. Au ^nceput lucr\rile interioare: decopertarea pere]ilor, executarea definisaje, a fost turnat\ [apa. Lucr\rile continu\ ^n ritm sus]inut.

A fost organizat\licita]ia

pentru execu]ielucr\ri la obiectivul

de investi]iiModernizare, extin-

dere [i echipare{coala general\Ghergani, ora[ulR\cari, jude]ul

Dâmbovi]a



13Actualitatea ^n imaginiianuarie 2011

A fost desemnat proiectantul pentru obiectivul “Lucr\ride ^nlocuire sau de completare a sitemelor clasice de

^nc\lzire cu sisteme care utilizeaza energie solara la Salade Sport o oa[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

A fost semnat contractul de lucr\ri deexecu]ie pentru obiectivul: Modernizarea dru-muri de exploatare pe teritoriul ora[ului R\cari

Au fost avizate pentru lucr\rile de interven]ie pentru cre[terea perfor-man]elor energetice a blocului de locuin]e A2, A3, A4, situat în ora[ul

R\cari, str. Aleea Pomierilor, jude]ul Dâmbovi]a

Pro

iecte

^n c

urs

de e

va

lua

re a

nte

rioa

r\ i

mple

ment\

rii

Reabilitarea, mod-ernizarea, extinderea[i echiparea infra-structurii sociale

C\min de îngrijire apersoanelor vârst-nice în Ghergani,

ora[ul R\cari,jude]ul Dâmbovi]a

proiect aflat în stadi-ul de evaluare

administrative [ifinanciar\.

Programuluina]ional de

îmbun\t\]ire acalit\tii mediuluiprin realizarea de

spa]ii verzi înlocalit\]i, pentru osuprafa]\ total\ deaproximativ 1,00 hateren amplasat în 8

loca]ii, urmeaz\semnarea contrac-tului de finan]are.

A fost promovat\ cererea de finan]are pentru accesareaProgramului vizând protec]ia resurselor de ap\, sisteme integrate dealimentare cu ap\, sta]ii de tratare, canalizare [i sta]ii de epurarepentru înfiin]area sistemelor de ap\ [i canalizare în ora[ul R\cari [icartierele componente Ghergani [i Mavrodin.

APA

CANAL

Realizarea unuinum\r de

blocuri tip ANL,cu un num\rtotal de 40

apartamente,proiect aflat în

stadiul de evaluare

administrativ\.

± ±

± ±


7. Proiect de hot\râre privind apro-barea Regulamentului de organizare[i func]ionare a Poli]iei Locale aora[ului R\cari.Având în vedere dispozi]iile legii nr155/2010, privind Poli]ia Local\, începândcu data de 01.01.2011, la nivelul ora[uluiR\cari, a fost înfiin]at\ Poli]ia Local\, orga-nizat\ în compartiment de specialitate însubordinea primarului. Activitatea acesteiaare ca scop exercitarea atribu]iilor privindap\rarea drepturilor [i libert\]ilor funda-mentale ale persoanei, a propriet\]ii private[i publice, prevenirea [i descoperireainfrac]iunilor în urm\toarele domenii:- Ordinea [i lini[tea public\, paza bunurilor;circula]ia pe drumurile publice; disciplina înconstructii [i afi[ajul stradal; protec]iamediului; activitatea comercial\; eviden]apersoanelor; alte domenii stabilite prin lege;poli]ia Local\ func]ioneaz\ prin hot\râreaautorit\]ii deliberative, ca un compartimentfunc]ional în cadrul aparatului de speciali-tate al primarului. Personalul Poli]iei Locale estecompus din:- Func]ionari publici care ocup\ func]ii pub-lice specifice de poli]ist local; func]ionaripublici care ocup\ func]ii publice, generale;personal contractual; Modul de organizare,structura func]ional\, statul de func]ii,num\rul de posturi [i categoriile de person-al încadrat, normele de înzestrare [i con-sum de materiale ale Poli]iei Locale, se sta-bilesc prin Regulamentul de organizare [ifunc]ionare, elaborat pe bazaRegulamentului cadru de organizare [ifunc]ionare a Poli]iei Locale.Proiectul de hot\râre privind aprobareaacestui regulament (structurat peRegulamentul cadru al Poli]iei locale, apro-bat prin HG num\rul 1332 din23.10.2010), a fost aprobat cu majoritatede voturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.8. Proiect de hot\râre privind apro-barea organigramei aparatului despecialitate al primarului ora[uluiR\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Pornind de la principalele func]ii ale admin-istra]iei publice, de planificare pe termenscurt, mediu [i lung a dezvolt\rii economi-co-sociale a unit\]ilor administrativ-teritori-ale, de organizare a procesului de aplicarea legilor, de coordonare a activit\]ilor localede control, etc, administra]ia local\ trebuies\ îmbrace o form\ prin care autoritatealocal\ s\ fie cât mai aproape de cet\]ean.Având în vedere c\ dup\ 1 ianuarie 2007am devenit parte a Uniunii Europene,atribu]iile [i competen]ele aparatului despecialitate al primarului ora[ului R\cari,vor fi extinse cuprinzând [i problematicafondurilor nerambursabile pe care le vomputea accesa cu certitudine pentruproiectele aflate în diverse faze de analiz\sau implementare. Ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a are 7 cartiere [i o popula]ie de6981 locuitori, 3808 gospod\rii. Structuraorganizatoric\ a aparatului de specialitateal primarului ora[ului R\cari, de-a lungulanilor a suferit modific\ri. Cele 71 de func]iiocupate, sunt încadrate pe servicii [i com-partimente, iar în anul 2011, organigramar\mâne la fel. Fiecare salariat î[idesf\[oar\ activitatea pe baza fi[ei postu-lui. Proiectul supus aprob\rii, a trecut cumajoritate [i o ab]inere, Dr\goiNicolae.9. Proiect de hot\râre privind com-pletarea Consiliului de administra]ieal Liceului Teoretic “Ion Ghica”R\cari. Având în vedere modific\rile legislative îndomeniul înv\]\mântului, în conformitatecu dispozi]iile legii 84/1996, pentru anul

[colar 2010-2011, prin hot\rârea CL, afost desemnat un reprezentant al Consiliuluilocal în consiliul de administra]ie al LiceuluiTeoretic “Ion Ghica” R\cari.~n conformitate cu dispozi]iile articolului 96din legea nr 1/2011 – legea înv\]\mântu-lui: “Unit\]ile de înv\]\mânt preuniversitarcu personalitate juridic\, sunt conduse deConsiliile de administra]ie, de directori [i dedirectori adjunc]i, dup\ caz. În exercitareaatribu]iilor ce le revin, Consiliile de adminis-tra]ie [i directorii, conlucreaz\ cu Consiliulprofesoral, cu comitetul de p\rin]i [i cuautorit\]ile administra]iei publice locale. Înunit\]ile de înv\]\mânt de stat, Consiliul deadministra]ie este organ de conducere [ieste constituit din 7, 9 sau 13 membri, ast-fel (...) În cazul în care Consiliul de admin-istra]ie este format din 13 membri, dintreace[tia, 6 sunt cadre didactice, unreprezentant al primarului, trei reprezentan]iai Consiliului local [i trei reprezentan]i aip\rin]ilor...”Având în vedere cele de mai sus, se impunecompletarea Consiliului de administra]ie alLiceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari, cu înc\doi reprezentan]i desemna]i de c\treConsiliul Local al ora[ului R\cari. Pre[edin-tele de [edin]\ solicit\ plenului s\ fac\propuneri privind cei doi reprezentan]i aiConsiliului local. Viceprimarul ora[uluiR\cari propune pe Dinu Elena [i PetcuAndreea, pentru a face parte din Consiliulde administra]ie al Liceului R\cari.Propunerile sunt supuse la vot [i aprobatecu majoritate [i dou\ ab]ineri, Dr\goiNicolae [i Livede Ion.10.Proiect de hot\râre privind apro-barea întocmirii evalu\rii [i a modu-lui de valorificare a materialelorrezultate din demolarea sau reabil-itarea unor imobile, proprietate aunit\]ii administrativ-teritoriale.În data de 06.01.2011 a fost semnat con-tractul de execu]ie lucr\ri cu operatoruleconomic, care a fost desemnat câ[tig\toral licita]iei pentru execu]ia proiectului“Modernizare, reabilitare [i extindere LiceulTeoretic Ion Ghica R\cari”. Pentru aceasta,se impun a fi adoptate unele m\suri deorganizare a activit\]ii. Odat\ cu emitereaordinului de ^ncepere a lucr\rilor, se va dastartul pentru reabilitarea cl\dirii vechi [iapoi de execu]ie pentru partea de extin-dere. Ca urmare, vor rezulta diferite materi-ale care nu vor mai putea fi reintroduse înprocesul de reabilitare [i nici nu vor maiputea fi folosite, datorit\ uzurii. În vedereaunei bune valorific\ri [i utiliz\ri, se propuneca toate materialele rezultate din acest pro-ces tehnologic, dup\ inventariere, s\ fievalorificate fie pentru realizarea de veniturifie atribuite cu titlu gratuit, persoanelor f\r\venituri din ora[ul R\cari, dup\ întocmireatuturor documentelor din care s\ rezultestarea material\ a solicitan]ilor. Prezentulproiect de hot\râre se refer\ la întocmireaunor evalu\ri [i la modul de valorificare amaterialelor rezultate.Proiectul a trecut cu majoritate de voturi [io ab]inere, Dr\goi Nicolae.11. Proiect de hot\râre privind apro-barea inventarului bunurilor mobile [iimobile, proprietatea unit\]ii admin-istrativ teritoriale, la sfâr[itul anului2010.În baza dispozi]iei nr 580 din 23.11.2010,comisia de inventariere constituit\, avândca pre[edinte pe Mitrescu Cristina, a efec-tuat inventarierea mijloacelor fixe, aobiectelor de inventar [i materialelor dinmagazia de depozitare a acestora, înperioada cuprins\ între 01-31.12.2010.Dup\ parcurgerea opera]iunilor de inven-tariere [i prin compararea datelor con-statate faptic, înscrise în listele de inventar,

cu cele din eviden]a tehnico-operativ\ [i cucele din contabilitate, urmeaz\ a se înregis-tra [i valorifica conform anexelor întocmiteîn urma inventarierii în situa]iile financiarede la 31.12.2010. Comisia de inventarierea declarat ^ncheiat\ inventarierea patrimo-niului la 31.12.2010.Proiectul de hot\râre privind aprobareainventarului bunurilor mobile [i imobile,fiind supus la vot, a trecut cu majoritate [io ab]inere, Dr\goi Nicolae.12. Proiect de hot\râre privind apro-barea transferului microbuzului[colar, cu titlu gratuit, de la LiceulTeoretic “Ion Ghica” R\cari, laConsiliul local al ora[ului R\cari. {coala R\cari a primit prin transfer, cu titlugratuit, din partea M.E.C.T.S, un microbuzmarca Ford, cu capacitatea de transport de18 locuri. Conform OUG 105/2005, privindcircula]ia pe drumurile publice, acestautovehicul poate circula în deplin\ legali-tate, numai dup\ îndeplinirea unor for-malit\]i (ob]inerea licen]ei de transport per-soane, eliberat\ de ARR). Pentru ob]inerealicen]ei, unitatea de]in\toare a autovehicu-lului trebuie s\ îndeplineasc\ urm\toarelecondi]ii: s\ aib\ ca obiect de activitate [iactivitatea de transport persoane; s\ aib\angajat\ o persoan\ responsabil\ cuaceast\ activitate; soferul s\ aib\ atestatprofesional; Pentru ca unitatea deînv\]\mânt nu are timpul real [i nici resursefinanciare pentru a îndeplini aceste condi]ii,se propune proiectul de hot\râre de maisus prin care se transfer\ microbuzul, cutitlu gratuit c\tre Prim\ria R\cari, carede]ine toate documentele [i licen]ele nece-sare pentru a pune imediat în circula]ie,legal, acest autovehicul.Proiectul a trecut cu majoritate de voturi [io ab]inere, Dr\goi Nicolae.13. Proiect de hot\râre privind efec-tuarea cu titlu gratuit a transportu-lui elevilor de pe teritoriul ora[uluiR\cari, la, [i de la unit\]ile [colaredin teritoriu [i limitrof acesteia.Un num\r de 45 de elevi având domi-ciliul pe raza ora[ului R\cari, efectueaz\naveta cu mijloace de transport în comun,cinci zile pe s\pt\mân\, pe ruta R\cari –T\rt\[e[ti [i retur, pentru a urma cursurileliceale. Un num\r de 40 de elevi ai Liceului“Ion Ghica” R\cari, fac naveta pe rutaColacu – R\cari [i Ghimpa]i – R\cari. To]iace[ti elevi, solicit\ transport cu titlu gra-tuit, pentru rutele mai sus men]ionate.Deoarece costurile pentru deplasare suntmari, orarul de transport nu corespunde cuorarul de înv\]\mânt, capacitateamijloacelor de transport în comun este lim-itat\, astfel încât, mul]i elevi r\mân în sta]iefolosind o modalitate riscant\ de transport,“cu ocazie”. Deoarece în localit\]ileGhimpa]i [i Colacu nu sunt curse regulatepentru transport în comun, sus]inem acestproiect de hot\râre. În sprijinul nostru vine[i legea 1/2011, art 83 al. 3, care legifer-eaz\ decontarea cheltuielilor de transportpentru elevii [colariza]i în alt\ localitatedecât cea de domiciliu, pe o raz\ de 50 dekm.Supus aprob\rii, proiectul de hot\râre a tre-cut cu majoritate de voturi [i o ab]inere,Dr\goi Nicolae.14. Proiect de hot\râre privind apro-barea planului de ac]iuni sau delucr\ri de interes local, pentru repar-tizarea orelor de munc\, pentru ben-eficiarii de ajutor social, conformlegii 416/2001, privind venitul minimgarantat. Agen]ia jude]ean\ pentru presta]ii sociale,prin adresa nr 704 din 17.01.2011, solic-it\ depunerea planului de ac]iuni, sau delucr\ri de interes local, pentru realizarea

orelor de munc\ pe anul 2011, de c\trebeneficiarii legii 416/2001, modificat\ prinlegea 276/2010. Planul sus men]ionat,întocmit de serviciul public de asisten]\social\, este supus aprob\rii Consiliuluilocal prin acest proiect de hot\râre.Supus la vot, proiectul a trecut cu majori-tate de voturi [i o ab]inere, Dr\goiNicolae.15. Informare privind stadiulproiectelor aflate în curs de imple-mentare la nivelul ora[ului R\cari.Primarul ora[ului R\cari informeaz\Consiliul local [i pe cet\]eni, despre stadiulproiectelor în derulare. Sunt amintite:Reabilitare, modernizare, extindere LiceulTeoretic Ion Ghica R\cari (~n curs de imple-mentare 2010-2011), Reabilitare, mod-ernizare, extindere [i echipare {coal\General\ Ghergani (~n curs de imple-mentare 2010-2011), Reabilitare, mod-ernizare [i extindere C\minul de b\trâni,R\cari (~n curs de implementare 2010-2011), Construc]ie Sediu administrativGhimpa]i (Realizat), Modernizare DC 43 AR\cari - Ghimpa]i (~n curs de finalizare),Proiectare [i execu]ie lucr\ri: “~nfiin]are sis-tem de alimentare cu ap\ cartierele Colacu,S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i –ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a (^n curs deimplementare), Completare a sistemelorclasice de încãlzire cu sisteme care uti-lizeaz\ energie solar\, energie geotermal\[i energie eolian\ ori alte sisteme care con-duc la îmbun\t\]irea calit\]ii aerului, apei[i solului” pentru obiectivele sediu admin-istrativ [i Centru de asisten]\ medico-social\ R\cari (^n curs de implementare2010-2011), ~mbun\t\]irea calit\]ii medi-ului prin realizarea de spa]ii verzi ^n ora[ulR\cari (^n curs de implementare 2010-2011), Modernizare infrastructur\ agricol\pe teritoriul ora[ului R\cari (^n curs deimplementare 2010-2011), ~nfiin]areCentru de zi pentru protec]ia copiilor defa-vorizati - ^n cartierul St\ne[ti (^n curs deimplementare 2010-2011), Construc]ia delocuin]e - 40 apartamente tip ANL (^n cursde evaluare), Amenajare locuri de joac\pentru copii ^n cartierele R\cari, Ghimpa]i,Mavrodin, Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti (^ncurs de implementare), Reabilitare termic\blocurile de locuin]e A2, A3, A4 (^n curs deimplementare 2010-2011), Completare asistemelor clasice de înc\lzire cu sistemecare utilizeaz\ energie solar\, energie geot-ermal\ [i energie eolian\ ori alte sistemecare conduc la îmbun\t\]irea calit\]ii aeru-lui, apei [i solului” pentru obiectivele Sal\de sport [i Liceul teoretic Ion Ghica R\cari(^n curs de evaluare), ~nfiin]are sistem decanalizare, sta]ie de epurare [i sistem ap\potabil\ [i sta]ie de pompare [i tratare aapei potabile ^n ora[ul R\cari [i localit\]ilecomponente Ghergani [i Mavrodin (^n cursde evaluare), Reabilitare Baz\ sportiv\ aora[ului R\cari (realizat), ~nfiin]are terensport satul St\ne[ti (Realizat), Reabilitareteren sport satul Ghimpa]i (Realizat),Reabilitarea [i modernizarea tuturorunit\]ilor [colare (Realizat), Bran[area lare]eaua de gaze [i realizarea instala]iilortermice la toate bisericile din ora[ulR\cari, dotarea cu centrale termice(Realizat), ~nfiin]are parcare ^n ora[ul R\cari(Realizat), Dotarea institu]iei cu un autotur-ism marca Iveco pentru servicii de salu-brizare (Realizat), Dotarea institu]iei cu unMicrobuz Fiat pentru transport [colar(Realizat).16. DiverseAu fost discutate probleme curente ale vie]iidin comunitate, f\cându-se propuneri pen-tru rezolvarea lor.

urmare din pagina a-10-a

Viceprimar, Prof. Craiciu Elena

± ±

±

black

Recomand\ri pentru prevenirea furturilor

din locuin]e

15Informa]ii utile

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISMEMISE ÎN LUNA IANUARIE 1011

ianuarie 2011

Exersarea spiritului de vigilen]\reprezint\ primul [i cel mai solid"scut" împotriva tuturor categori-ilor de infractori. Aceste deprinderi sunt denatur\ s\ previn\ indiferen]a,neglijen]a, naivitatea, creduli-tatea sau orice alte împrejur\ricare favorizeaz\ actele criminale.Autorii de infrac]iuni se bazeaz\pe neglijen]a proprietarilor [i, înmomentul în care trec laac]iune, se afl\ în cea maiînfrigurat\ competi]ie cu timpul.Ei caut\ s\ execute "opera]ia"cât mai rapid posibil pentru aevita riscul de a fi surprin[i înlocuin]\. Ca atare, un "obstacol"cât de mic pe care îl întâlnesc [icare pentru un om obi[nuit pareun lucru neânsemnat,sp\rg\torilor de locuin]e leridic\ "probleme".Dând dovad\ de vigilen]\,putem lua câteva m\suri desecurizare a locuin]ei, pe cât desimple, pe atât de eficiente,care s\-i descurajeze pe ho]i.- în primul rând nu da]i infor-ma]ii la vecini, prieteni,cuno[tin]e, rude, colegi, despreprogramul dumneavoastr\ laserviciu, în concediu sau cuprivire la alte împrejur\ri;- la toate c\ile de acces (fere-stre, guri de aerisire, u[i de bal-con [i de intrare în locuin]\, pre-cum [i alte locuri) se monteaz\încuietori rezistente care au sis-temul de prindere în interior;- la plecarea de la domiciliu(indiferent de perioada de timp)se închid bine toate c\ile deacces în locuin]\;- la gurile de aerisire sau altelocuri prin care se poatep\trunde, se vor monta grilajemetalice care vor avea, deasemenea, sistemul de prindereîn interior, pentru a nu fi smulsecu diverse unelte;- p\stra]i cheia în permanen]\asupra dumneavoastr\, nu oascunde]i în locuri accesibile oricui;- nu ]ine]i sume mari de bani încas\, neasigurate, [i nici nul\sa]i impresia c\ de]ine]iasemenea sume, aceea[i reco-mandare este valabil\ [i cuprivire la bijuterii;- contactarea firmelor special-izate în comercializarea [imontarea sistemelor de paz\ [ialarmare, în scopul mont\rii îninteriorul locuin]ei dumneavoas-tr\ a unui sistem de alarmareperformant, care de[i vi sepoate p\rea ini]ial scump, aces-ta î[i va dovedi eficacitatea înprotec]ia bunurilor;- la intrarea în casa sc\rilor (lablocuri sau cl\diri unde sunt mai

mul]i locatari) este recoman-dat\ montarea unei instala]ii cuinterfon care limiteaz\ accesulpersoanelor necunoscute;- nu permit accesul în locuin]apersoanelor necunoscute;- pentru a putea vedea per-soanele care se afl\ în holmonta]i la u[a de acces înapartament vizor.- Convietuirea în spa]ii înveci-nate presupune [i o grij\ reci-proc\ fa]\ de siguran]a celor-lal]i. Prin aceast\ infractorii nuau nici o [ans\ în atingerea scopului.În acest sens recomand\m:- atunci când sunte]i pleca]i deacasa pe o perioad\ de timpmai îndelungat\ ruga]i un vecins\ v\ goleasc\ cutia po[tal\, s\interpeleze persoanelenecunoscute care suna la u[adumneavoastr\, s\ supraveg-heze sporadic perimetrullocuin]ei [i cur]ii dumneavoastr\;- sprijini]i-v\ vecinii atunci cândace[tia v\ solicit\, în scopulre]inerii unor persoane suspectecare opun rezisten]\.- Având în vedere c\ foartemulte persoane locuiesc în casecu curte [i gospod\rie, iarinfractorii în activitatea lorurm\resc s\ sustrag\ o diversi-tate de bunuri, se impuneluarea unor m\suri de protec]iecare s\-i apere de infractori.- Pentru infractori, o casa cugospod\rie este mai tentant\datorit\ suprafe]ei mai mari pecare aceasta este dispus\, pre-cum [i datorit\ distan]ei dintrecl\diri. Ceea ce este avantajospentru cei care locuiesc la case,în ap\rarea lor împotriva ho]ilor,sunt rela]iile comunitare exis-tente între vecini.Deoarece patru din cinci furturidin locuin]e sunt comise cândproprietarii nu se afl\ la domicil-iu, v\ recom\nd\m câtevam\suri care s\ duc\ la pre-venirea furturilor din gospod\riadumneavoastr\:- evita]i, pe cât posibil, cândpleca]i de acasa pentru maimulte zile s\ l\sa]i casa goal\apela]i la un vecin s\ aib\ grij\de locuin]a dvs. când lipsi]i maimult, promi]ând ca îl ve]ir\spl\ti cu acela[i serviciu cândeste el plecat de acas\;- nu l\sa]i cheile de la u[a subpre[, în cuiul de la poart\ sau înalte locuri dosnice, deoarece elepot fi g\site cu u[urin]a de c\treinfractori;- dac\ a]i pierdut cheile de lapoart\ sau de la u[a de acces înlocuin]a, lua]i urgent m\suri deînlocuire a acestora;- nu angaja]i ca zilieri sau îngri-jitori persoane necunoscute,decât dup\ anun]area acestorala poli]ie, în vederea verificariiidentitatii lor;- prezen]a unui câine în gos-pod\rie este de un real folos; Tinând cont de aceste regulicontribui]i, în mare m\sur\ laprinderea celui care v-a pradatlocuin]a ! Apela]i cu încredere laPoli]ie ori de câte ori considera]ica este necesar. Poli]ia ora[uluiR\cari telefon 0245/658575sau Apelul unic de urgen]\S.N.U.A.U. 112 Noi va vom sprijini.

CAPITOLUL IVDispozi]ii finale [i tranzitorii

Art. 36. - (1) Persoanele fizice [ijuridice, care beneficiazã de terenîn condi]iile prezentei legi, suntobligate sã solicite emiterea autor-iza]iei de construire [i sã înceapãconstruc]ia în termen de cel multun an de la data ob]inerii actuluide concesionare a terenului.(2) În caz de încãlcare a obliga]ieiprevãzute la alin. (1) concesion-area î[i pierde valabilitatea.Art. 37. - (1) Persoanele fizice [ijuridice care realizeazã lucrãri deconstruc]ii în condiþiile prezenteilegi au obliga]ia de a executa inte-gral lucrãrile pânã la termenul pre-vãzut în autoriza]ie.(2) Lucrãrile de construcþii autor-izate se considerã finalizate dacãs-au realizat toate elementele pre-vãzute în autoriza]ie [i dacã s-aefectuat recep]ia la terminarealucrãrilor. Efectuarea recep]iei laterminarea lucrãrilor este obligato-rie pentru toate tipurile de con-struc]ii autorizate, inclusiv în situ-aþia realizãrii acestor lucrãri înregie proprie. Recep]ia la ter-minarea lucrãrilor se face cu par-ticiparea reprezentantului adminis-tra]iei publice, desemnat de emi-tentul autoriza]iei de construire.(alineat modificat prin art. I pct. 7din Legea nr. 52/2006, în vigoarede la 19 martie 2006)(3) La terminarea lucrãrilor, bene-

ficiarul autoriza]iei de construireare obliga]ia sã regularizeze taxa

pentru autoriza]ia de construire,potrivit legii.(4) O datã cu regularizarea taxei

prevãzute la alin. (3), beneficiariiautoriza]iilor de construire vor reg-ulariza [i celelalte cote prevãzutede lege.

(5) Construc]iile executate fãrãautoriza]ie de construire sau cunerespectarea prevederilor aces-teia, precum [i cele care nu auefectuatã recep]ia la terminarealucrãrilor, potrivit legii, nu se con-siderã finalizate [i nu pot fi intabu-late în cartea funciarã. În aceastãsitua]ie se aplicã în continuaresanc]iunile prevãzute de lege.Art. 38. - (1) Sunt de utilitate

publicã lucrãrile privindconstruc]iile care nu mai pot fifinalizate conform prevederilorautoriza]iei de construire, inclusivterenurile aferente acestora.(2) În vederea realizãrii lucrãrilor

prevãzute la alin. (1), autoritateaadministra]iei publice locale peteritoriul cãreia se aflãconstruc]iile va aplica prevederileLegii nr. 33/1994 privind expro-prierea pentru cauzã de utilitatepublicã, iar imobilele pot fi trecutedin proprietatea publicã în propri-etatea privatã [i valorificate, încondi]iile legii.Art. 39. - Toate construc]iile pro-

prietate particularã, realizate încondi]iile prezentei legi, sedeclarã, în vederea impunerii, laorganele financiare teritoriale saula unitã]ile subordonate acestora,dupã terminarea lor completã [inu mai târziu de 15 zile de la data

expirãrii termenului prevãzut înautoriza]ia de construire.Art. 41. - Dreptul de concesiuneasupra terenului se transmite încaz de succesiune sau deînstrãinare a construc]iei pentru acãrei realizare acesta a fost consti-tuit, în acelea[i condi]ii se trans-mite [i autoriza]ia de construire.Art. 42. - (1) Autoriza]ia de con-

struire pentru lucrãrile de inter-ven]ie în scopul asigurãriicerin]elor de rezisten]ã, stabilitate[i siguran]ã în exploatare a con-struc]iilor asupra cãrora au inter-venit factori distructivi de originenaturalã sau umanã se emite pen-tru consolidarea întregiiconstruc]ii.(2) Emiterea autoriza]iei de con-struire/desfiin]are în vederea exe-cutãrii lucrãrilor de interven]ie înprimã urgen]ã pentru punerea însiguran]ã a construc]iilor exis-tente, inclusiv a instala]iilor afer-ente, care prezintã pericol public,indiferent de destina]ie, precum [ia lucrãrilor la lãca[uri de cult ori lamonumente istorice clasate oriaflate în curs de clasare, indiferentde proprietar, cu excep]ia celor încare se desfã[oarã activitã]i com-erciale, este scutitã de taxa deautorizare. (alineat modificat prinart. I pct. 31 din O.U.G. nr.214/2008, astfel cum a fost mod-ificatã prin art. I pct. 33 din Legeanr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie2009), în vigoare de la 14octombrie 2009)

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

[email protected]

POLITIST DE PROXIMITATE

Ag.[ef R\dulescu [email protected]

Extras din Legea 50/1991 ACTUALIZA-

TA LA DATA DE 15/10.2009

- C.U.. nr. 1/03.01.2011- S.C.F.D.E.E ELECTRICA Ghergani -MUNTENIA NORD Str. I. Ghicamutare P.T.A 63- C.U.. nr.2/13.01.2011Ghergani - Construire loc. P +1; Florea Gheorghe, Str. I.Ghica 184 - Extindere loc. P - C.U.. nr.3/13.01.2011Racari - Extindere loc. P;Tudorache Elena Str. AnaIpatescu 91- C.U.. nr.4/13.01.2011Ghergani Contr. Loc. P + M -Sacuiu Andrei Str. Unirii - C.U.. nr.5/13.01.2011Sabiesti - Dezmembrare siinstrainare; Sandu Sandel, Str.Gorunului- C.U.. nr.6/13.01.2011 S.C.GDF SUEZ ENERGY ROMANIA- Racari Racord bramsament; Mocanu Marin Str.Filipeasca 17 - gaze naturale- C.U.. nr.7/20.01.2011 Sabiesti

Instrainare; Istrate Daniela - C.U.. nr.8/20.01.2011Sabiesti - Instrainare; DutaDumitra - C.U.. nr.9/20.01.2011Sabiesti - Instrainare; StanNicolae- C.U.. nr.10/20.01.2011Sabiesti - Instrainare; EneDumitru- C.U.. nr.11/20.01.2011Sabiesti - Instrainare; SaftaDumitru- C.U.. nr.12/25.01.2011S.C. ILIO STYLE S.R.L; Sabiesti- Instrainare- C.U.. nr.13/26.01.2011Ghergani; Extindere hala de;S.C. MEGA CONSTRUCTMETAL - Str. I. Ghica 240A pro-ductie- C.U.. nr.14/27/01.2011Colacu - Ciobanu Constantin,Str. Tineretului - Construireloc. P

- A.C nr. 1/13.01.2011 - S.C. GDF SUEZ ENERGYROMANIA; Racari - Racord bransament gaze;MocanuMarin, Str. Filipeasca 17- A.C. nr. 2/13.01.2011 - S.C. GDF SUEZ ENERGYROMANIA Ghimpati - Extindere constructive,Vatau Aurel Gheorghe, Str. Lipaneni 12A - constr.garaj, anexa gospodareasca si imprejm.- A.C. nr. 3/25.01.2011 - S.C. GDF SUEZ ENERGYROMANIA - Mavrodin, Constr. loc. P - Andrei Maria,Str. Socului 310

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE~N LUNA IANUARIE 2011



16 Realitatea ^n imagini ianuarie 2011

Revenim cu aparatul de fotografiat ^n strad\ [i ^ntâlnim de fiecare dat\ [i aspecte negative; Obiceiul de a parca la ^ntâmplare,f\r\ a respecta legisla]ia [i pe concet\]eni - sunt aspecte frecvente surprinse de fotoreporteri. S\ ^ncepem cu to]ii s\ respect\m regulile

pentru c\ numai a[a vom avea trotoarele libere, parc\rile ocupate cu ma[ini, iar pietonii ^n siguran]\.

Multe au fost situa]iilecând “alpini[tii deocazie” au escaladatstâlpii pentru a furacablul prin care cet\]eniiaveau acces la telefonie[i internet. Paguba estecu atât mai regretabil\cu cât ne-a oropsit deservicii foarte folosite. Nueste de neglijat nicipaguba material\ pecare au suportat-ofirmele ^n cauz\. Se pare ca Poli]ia a g\sitleacul pentru astfel defapte având al\turi Codulpenal. Aten]ie amatorilorde escalad\ri nocturne.

Imaginea de mai sus, ne duce cu gândul la “ridichea uria[\”, cea care a solicitat efortul mai multor indivizi de a disloca [i a o

urca ^n c\ru]\. }eava din imagine are 6 m lungime [i a fost furat\ din strada Aleea {colii - Ghergani.

~n localitatea Ghimpa]i, la ie[irea spre Butimanu, Poli]ia local\ a surprins ni[teindivizi care furau fier dintr-un baraj aflat ^ntr-un canal din zon\. Bine^n]eles c\

s-a aplicat legea, iar acei indivizi nici n-au ^ncasat câ[tigul, c\ a trebuit s\pl\teasc\ fapta. Aten]ie amatorilor de chilipiruri de acest fel pentru ca Poli]ia

vegheaz\, v\ prinde [i ....v-amendeaz\! Cât despre consecin]ele cu iz penal, nici nu vrem s\ ne gândim!

Fo[tii elevi ai {coliiGhergani sunt nepl\cutimpresiona]i de imaginilejalnice oferite de fostull\ca[ de ^nv\]\mânt.

Demersul ^nceput de IonGhica [i continuat de pro-fesori ca P\rnu[ Gheorghe

[i o ^ntreag\ pleiad\ decadre didactice care au

f\cut cinste acestor ziduri,martore a eforturilor pentrudeslu[irea tainelor c\r]ilor.

Numai c\, dreapta^nv\]\tura nu s-a lipit uni-form de to]i [i nu a dat

roade...pentru c\, unii din-tre fo[tii elevi au demolatf\r\ mil\, clasa care le-aoferit ad\post, c\ldur\ [i

dragoste pentrucunoa[tere. Le-a oferit

solu]ii pentru omenie , cin-ste [i recuno[tin]\. Mare

p\cat este c\ ace[tia n-au ^n]eles nimic.

Ei au distrus locul undeace[tia au cl\dit. E, ca [icum ]i-ai lovi f\ptura care

]i-a dat via]\.

17Interviuianuarie 2011

1. Mai încheiem un an de activitate, care ne-a solicitat mai mult sau mai pu]in. Dac\ ar fis\ privim în urm\, cum vi se pare acest an?Ce a[tept\ri s-au îndeplinit, ce greut\]I te-ausolicitat [i ce "recolt\" de rezultate, pui înpomul de Cr\ciun?2. La serviciul unde lucrezi, activitatea începela ora 08:00 [i este sus]inut\ pân\ c\treorele 16:30. Acesta este intervalul orar pre-cizat în fi[a postului. Care ar fi fost progra-mul zilnic. De câte ori, datorit\ sarcinilor deserviciu, ai s\rit peste masa de prânz sau air\mas peste program? 3. Oamenii vin [i pleac\. Depinde de noidac\ acest demers este unul reu[it. Pentruc\ vin întotdeauna cel pu]in cu o problem\ [ipleac\ cu rezolvarea acesteia. Care esterecordul de timp pentru eliberarea unui doc-ument simplu, pe care l-ai reu[it în acest an? 4. Petrecem în prim\rie, peste 2000 de oreanual [i dac\ ar fi s\ tragem linie, e[timul]umit de felul cum ai lucrat? Ce a[tept\riai pentru 2011? Atât pe plan profesional cât[i personal.5. În afara serviciului ne dedic\m familiei [iunor preocup\ri ca: lectura, muzica, sportul,treburile din gospod\rie, etc. Dac\ te-a[întreba: Ce carte ai citit în ultima vreme, cespectacol ai v\zut? Ai un hobby, care? 6. Care ar fi urarea ta pentru cititorii ZiaruluiPrim\riei R\cari, acum, la cump\na dintreani?

Logofatu Violeta -

Serviciul administrativ

Dac\ trebuie s\ vorbim despre anul 2010care tocmai a trecut, putem spune cu sin-ceritate c\ a fost un an greu dac\ ne gândimla criza economic\, care a cuprins mai toatet\rile lumii. Ce m\ încânt\ foarte tare estefaptul ^n acest\ perioad\ grea, Prim\riaR\cari, institu]ie din care fac [i eu parte areu[it printr-o bun\ mobilizare [i printr-unmanageriat impecabil (COMPETEN}|–AUTORITATE- RESPONSABILITATE) s\sfideze criza prin numeroase realiz\ri.

Metaforic vorbind bradul anului 2010 afost mic, dar împodobit cu multe realiz\ri pefiecare crengu]\, [i când anul se încheie cuun brad bogat parc\ î]i d\ încredere [i sper-an]a de mai bine pentru anul ce urmeaz\.

Remunera]ia a fost mic\ “dup\ buget” –dar satisfac]ia a fost mare, a[a cum spuneamarele scriitor I.L.Caragiale. Toate acesterealiz\ri transformate în satisfac]ii au fostv\zute cu ochi buni de marea majoritate acet\]enilor acestui ora[ [i asta m\ bucur\foarte tare [i îmi da încredere [i for]\ demunc\ pentru a interveni în a le rezolvadolean]ele.

Activitatea desf\[urat\ în cadrul birouluiadministrativ a decurs bine în anul trecut. Nueliber\m multe acte, cum spunea [i domnulManu Marian, dar [i când eliber\m dureaz\5-6 minute, maxim 10 minute.

Distribuirea alimentelor a fost un pic

anevoioas\ la început, dar când ne-am por-nit, nu ne-am mai oprit decât atunci cândle-am terminat, adic\ la 29.12.2010,r\mânând în stoc 14 por]ii (fiind persoanecare nu aveau domiciliul pe raza ora[uluiR\cari). Am continuat distribuirea lor f\cândo lista suplimentar\, cu cei omi[i de pe liste[i am continuat ac]iunea.

Printre alte activit\]i desf\[urate am par-ticipat la Recensamântul General Agricol2009-2010 fiind repartizat\, pe zonalocalit\]ii Ghergani, o munc\ destul deanevoioas\ pe care am dus-o cu brio la bunsfâr[it. Cât despre orele r\mase pesteprogram pot spune c\ a fost o munc\ supli-mentar\ care m-a ajutat s\ cunosc mai bineproblemele acestui ora[ [i nu mi s-au p\rutcostisitoare.Problemele familiare [i munca de zi cu zi, numi-au l\sat timp pentru a r\sfoi o carte, înschimb am participat la activit\]i sportive cualte colege de la serviciu.Cititorilor ziarului local, le urez mult\s\n\tate, s\ ne urm\reasc\ îndeaproapeactivitatea, s\ a fie încrez\tori c\ venim înslujba intereselor lor. LA MUL}I ANI!

R\dulescu Maricica - S.P.C.L.E.P R\cari

Ne afl\m la început de an, un an pe careni-l dorim cu to]ii s\ fie mai bun, mai bogat,mai plin de realiz\ri, fa]\ de anul care tocmaia trecut.

Anul 2010, a fost anul în care pe buzelemultor români a stat sintagma "criza eco-nomic\". Criza ce a f\cut ca disperarea pen-tru supravie]uire s\ ne cuprind\ pe mul]i dintre noi.În cadrul biroului nostru, anul 2010 considerc\ a fost un an în care ne-am realizat cu binesarcinile de serviciu [i am convingerea c\foarte mul]i cet\]eni au plecat multumi]i dinbiroul nostru. Munca în slujba cet\]eanuluieste o munc\ complex\, ce nu are un pro-gram fix, o munc\ care ne cere s\ ascult\mcu aceia[i aten]ie [i pe cet\]eanul cu studiisuperioare, ca [i pe cel cu studii elementare.Am convingerea c\ pentru a ne realiza cubine sarcinile trebuie s\ ne iubim în primulrând meseria, s\ punem suflet în ceea cefacem, s\ gândim în perspectiv\ [i nu înultimul rând s\ putem impresiona prin simpli-tate, naturale]e [i bun\ dispozi]ie.Pe plan profesional îmi doresc s\ fiu mult maiutil\ cet\]eanului încât acesta s\ plecemul]umit cu problema rezolvat\, într-un timprecord din biroul nostru.

În plan personal îmi doresc în primul rânds\n\tate mie [i familiei mele, lucru pe care-ldoresc tuturor cititorilor ziarului Prim\rieiR\cari [i s\ priveasc\ optimi[ti spre viitor.

Mihalache Cristina - Biroul Agricol

Anul 2010 a fost un an de ^nceput alactivit\]ii mele ^n cadrul Prim\riei ora[uluiR\cari. A fost un an cu realiz\ri, dar [i cumici sc\p\ri. Sunt optimist\ [i cred c\ ^ntot-deauna [i oriunde este loc de mai bine, iaranul acesta o s\ ne fie [i mai bine.

Activitatea desf\[urat\ ^n cadrul birouluiagricol, birou din care fac parte, a decurs ^nbune condi]ii, am ^nv\]at multe lucruri noi [i^mi doresc ca to]i colegii [i cet\]enii care aunevoie de ajutorul meu s\ fie multumi]i deactivitatea mea. ~n biroul nostru activitateaeste complex\, se elibereaz\ multe acte [iadeverin]e diverse, care necesit\ o aten]iesporit\, activitate care uneori ^[i cere tribu-tul ^n ore lucrate peste orele de program.Dar mul]umirea c\ ai dus la bun sfâr[it osarcin\ de serviciu compenseaz\ timpulpetrecut ^n plus la birou.

Cartea citit\ ^n prezent este " De vorb\cu P\rintele Cleopa". Este o carte care ar tre-bui citit\ de fiecare dintre noi, pentru^nv\]\turile [i pildele ce ni le dezv\luie.Consider c\, dac\ fiecare om ar citi acest\carte, ar deveni un om mai bun, mai ^n]elept[i mai bogat suflete[te.

Despre hobby-ul meu a[ putea spune ca^mi place foarte mult s\ cos gob-lenuri, s\ c\l\toresc ^n România [i s\ ascultmuzic\.

Pentru anul 2011, cet\]enilor ora[uluiR\cari, le doresc tot ce ^mi doresc [i mie,adic\ mult\ s\n\tate, lini[te [i pacesufleteasc\, cât mai multe realiz\ri [i ^mplinirial\turi de cei dragi lor.

Cristea Daniela- Biroul Agricol

~n primul rând vreau s\ le mul]umesc atâtcolegilor mei cât [i d-lui primar MariusCarave]eanu , d-nei secretar Octaviana Ene,oameni deosebi]i, oameni care ajut\ al]ioameni, care pentru mine reprezint\ a douafamilie [i ^nc\ una foarte unit\. Vreau s\ v\spun c\ anul care tocmai a trecut a fost unulcu bune [i cu rele dar toate aceste lucruri

simple reprezint\ momentele bune, fericite,petrecute al\turi de ace[ti oameni cu inim\mare care m-au f\cut efectiv s\ uit absoluttoate clipele mai pu]in bune, nepl\cute sauchiar triste. Pot s\ v\ spun [i sunt convins\c\ mul]i dintre dumneavoastr\, cititori aiacestui ziar cunoa[te]i cât de mare este volu-mul de munc\ ^n cadrul prim\riei [i v\mul]umesc pentru faptul ca aprecia]i [irespecta]i munca noastr\ ^n folosul dum-neavoastr\, [tiu acest lucru pentru c\ to]i ceicare au apelat la serviciile Biroului Agricol au

]inut s\ ne mul]umeasc\ pentru modul ^ncare le-au fost solu]ionate problemele.Anul acesta, pe plan profesional [i personalmi-am propus s\ ating mai multe obiective,]eluri pe care [tiu c\ mai dreveme sau maitârziu prin munc\, perseveren]\ [i seriozitatele voi atinge.

~n afara serviciului, din fericire, nu preaam timp liber spun asta pentru c\ am un aldoilea loc de munca, o mic\ afacere de fam-ilie, trebuie totu[i s\ recunosc c\ nu este lafel de solicitant, din p\cate nu pot s\ citesc,dar pot s\ joc [ah [i table.V\ doresc toturor un an minunat, excep]ionalcu multe ^mpliniri [i reu[ite.

Ene Mariana- Seviciul ITL

Anul 2010 a fost un an pe care îl potdescrie în câteva cuvinte ca fiind un an cuîmpliniri profesionale [i familiale.Activitatea desf\[urata în cadrul Serviciuluiimpozite [i taxe locale, unde îmi desf\[oractivitatea, în anul 2010 a decurs în condi]iibune.

Fac aceasta apreciere deoarece fiecaredintre noi poate g\si în activitatea sa loc demai bine, principalul este s\ con[tientiz\macest lucru [i s\ ne autoperfec]ion\m înfiecare zi. Fa]\ de volumul de munc\ pe careîl desf\[ur\m zi de zi, diversitatea prob-lemelor [i faptul c\ ne confrunt\m cu o lipsade personal în cadrul acestui serviciu, con-sider c\ în anul 2010 activitatea mea a fostbun\, calificativul pentru munca depus\putând fi dat de c\tre contribuabilul care nep\[e[te pragul în fiecare zi [i care totdeaunatrebuie s\ plece mul]umit, cu satisfac]ia c\personalul din cadrul autorit\]ii locale, aflatîn slujba cet\]eanului îi acord\ aten]ia cuven-it\, m\rind astfel încrederea în aparatul despecialitate al primarului.

Recordul de timp pentru eliberarea unuidocument, nu-l pot cuantifica, deoarece zil-nic încerc s\ rezolv toate problemele cu carem\ confrunt, cât pot mai bine.

Analizând timpul petrecut în cadrul colec-tivului, consider c\ locul de munc\ este adoua noastr\ familie, [i pentru aceasta tre-buie s\ p\str\m rela]ia de colaborare la celmai înalt nivel [i pot spune c\ sunt mul]umit\de colaborarea cu to]i colegii mei, de colab-orarea cu contribuabilii [i în general deatmosfera de la locul de munc\, atmosfer\pe care o putem men]ine numai dac\ sun-tem uni]i.În plan personal, multumesc lui Dumnezeuca suntem s\n\to[i, iar anul 2010 cu toatec\ a fost un an de criz\, mul]umireasufleteasc\ a familiei mele a fost deplin\datorit\ darului pe care l-am primit... unnepo]el, frumos [i s\n\tos!

La cump\na dintre ani, doresc, tuturorcititorilor Ziarului Prim\riei R\cari, mult\s\n\tate, un an nou fericit, împlinireadorin]elor, iar colegilor mei, mult\ putere demunc\ cu realiz\ri [i împliniri, în anul 2011s\ fim mai uni]i pentru c\ numai a[a putemda dovad\ c\ suntem o adev\rat\ familie.

Ne-am propus s\ v\ prezent\m aparatul de specialitate al primarului [i altfel decât din spatele biroului de la locul de munc\. S\ vedem ce gândesc, ce cred [i mai ales, care le sunt preocup\rile pentru 2011. Iat\ ^ntreb\rile puse, la sfâr[it de an:

18 Pagina ^ntâmpl\rilor neserioase ianuarie 2011

Mai zilele trecute (duminic\ 06 februarie a.c), a avut loc ^ntâl-nirea – cu surle [i trâmbi]e – a membrilor PSD cu recent formataalian]\ PNL+PC, alian]\ care se vrea durabil\, pentru c\ a fostproiectat\ pân\ ^n anul 2020!? Construc]ie “solid\”, care se sprijin\pe iluzii [i iat\ de ce: - am ^nv\]at c\ social democra]ia se sprijin\ pe o societate a abun-den]ei, a prosperit\]ii, care se redistribuie echilibrat, tuturor mem-brilor societ\]ii.- mai [tim c\, Liberalismul ^nseamn\ ^ncurajarea propriet\]ii private,garantarea rezultatelor muncii tale, care sunt numai ale tale [i decare dispui cum vrei. Profitul activit\]ii tale, este consacrat reinvestirii^n activitatea economic\ [i sus]inerii cu impozite [i taxe, a statului. Cum se ^mpac\ cele dou\ doctrine?!

Când am v\zut aceast\ alian]\ – pe 10 ani – m-am gândit câtde dispera]i sunt cei care au pierdut “ciolanul” [i cât de jalnic\ le epostura de perdan]i f\r\ speran]\! De aici durata alian]ei. 10 ani…Bie]ii de ei, sper\ c\ poporul acesta va accepta s\ fie din nou min]it.De ce?! Unirea social democra]ilor cu liberalii ^nseamn\ anulareaRevolu]iei de la 1989, de c\tre puciul despre care se vorbe[te. Mai^nseamn\ lipsa de respect fa]\ de eroi; ce vor spune liberalii care au^ndurat ani de temnita pentru o idee, despre aceast\ stru]o-c\mil\cu ^nsemnele amestecate? Un celebru om politic al PSD, spunea c\,e o uniune de for]e, care nu se bazeaz\ pe doctrine! Atunci, pe ce?

Pe interese, am spune noi. C\ci privilegia]ii [i-au pierdut privilegiile [isunt ^ngrozi]i de viitor, de controlul averilor, de echilibrarea pensiilor,de ^mpu]inarea c\ilor de ^mbog\]ire ilicit\, de faptul c\ va trebui…S|MUNCIM!Ce vorb\ e asta?! Cum, când 20 de ani am stat cu mâna ^ntins\? Egreu s\…

Tare a[ fi vrut s\-i v\d pupându-se ap\sat, pe Iliescu cu RaduCâmpeanu, pe Hrebengiuc cu Ion Diaconescu, pe Geoan\ cu NicolaeSteinhard… Unde am ajuns oameni buni? Cât ne mai trebuie ca s\ne d\m seama c\ singura preocupare este nemunca, bârfa, zefle-meaua…

S-au unit stânga cu dreapta, s-au dat mai la centru, c\…deh,unde-s mul]i, puterea cre[te [i cine [tie, ^n 10 ani, poate vor accedeiar la borcanul cu miere. Cine are timp s\ se mai gândeasc\ la pros-peritatea aproapelui; cine mai are suflet pentru aleg\tori? M\ uit ^njur [i observ acela[i balcanism de doi lei, indivizi care au trecut prinmai multe partide, un fel de trasei[ti politic, indivizi cu trecut dar f\r\viitor, care n-au l\sat nimic bun ^n urm\, de[i au avut prilejul. Acumcând au “pierdut trenu’” nu-[i revin [i mârâie f\r\ spor [i ^n dreapta[i ^n stânga. Incompeten]a, neputin]a [i prostia sunt poveri grele,dificil de suportat, mai ales de aceia care vor s\ devin\ [i [efi. Adic\,s\ conduc\ destine. Unii dintre ei au nimerit ^n astfel de func]ii, au pustiit totul ^n jur, s-aucomportat ca pe propria feud\, unde salariatul era folosit ^n curte, lasap\, la capre, pe câmp, f\r\ ru[ine. Astfel de indivizi fac “teoriachibritului”, acum [i ^ncearc\ s\ se fac\ simpatic, ^njurând coloratoamenii serio[i [i câ[tigând simpatia celor cu mintea slaba, din jur.

Un “frunta[” politic local,care se afl\ ^n opozi]ie, faceeforturi sus]inute, pentru a rein-tra ^n gra]iile celor din jur, tânjinddup\ vremurile apuse, cândceata de admiratori ^l flanca [i ^if\cea temenele. La o ^ntrunirede intelectuali, cu un subiectserios, alegerea reprezentan]ilor^n CA, lumea a venit cu gânduriconstructive [i p\reri clare, darpe m\sur\ ce lu\rile de cuvântse ^nmul]eau, parc\ atmosferadevenea tot mai confuz\. O gru-pare antagonic\ se afirma totmai zgomotos ^ntr-un col], dor-

nic\ de zânzanie [i contre.Ac]ionau uni]i, ca la un semn,pu[i pe har]\, ^n timp ce majori-tatea ^[i vedea de treab\,epuizând fraz\ dup\ fraz\,subiectul propus. ~n grupul zgo-motos ^[i uniser\ vocile “contes-tatarii”, cadre didactice care NUreclamau deficien]e privindcondi]iile de ^nv\]\tur\, lipsaresurselor materiale, faptul c\elevii nu prea mai ^nva]\, ^ngrijo-rarea privind alegerea strategieicele mai bune pentru a ridicanivelul la ^nv\]\tura al elevilor.Nu… Aveau pe domnul Fla[net\,care se foia de zor, alunecând pepoante deocheate, ^n dreapta [i^n stânga, pentru a intra ^n

gra]iile colegului de partid, “frun-ta[ul local”. Imaginea ar avea de“suferit”, dac\ nu am pomeni,privind mai incolo, pe tipul cub\rbu]\ simpatic\, ^ncercândprin opinteli repetate s\ intre ^nvorb\, s\ fie [i el b\gat ^nseam\, c\ deh, a[a-i la partid [iel e un soi de homo politicus.

Domnul vuvuzea, sau por-tavoce, acoper\ cu glumedeocheate asisten]a, pentru c\a[a a v\zut el pe stadion, laconfrunt\rile de cartier, cândb\ie]ii sparg semin]e [i le arunc\“mi[to”, piezi[, ^n capul colegilordin rândul anterior. Acolo a^nv\]at s\ dea la gioale, [i nutrebuie prea mult creier, ci for]\,

g\l\gie [i lipsa m\surii. S\ revenim la

^ntrunire…lucr\rile acesteia s-au^ncheiat ^n cele din urm\. Lumeaa votat, “s-a distrat” [i a maibifat o activitate. O activitatede…intelectuali. La sfâr[itulactivit\]ii, pentru c\ efortulcert\re]ilor a fost degeaba,“frunta[ul local” ne-a trimis la“\la cu coarne” pe to]i [i ne-apromis solemn, c\ ne va ar\ta(…) el pân\ ^n anul 2020.

D.G. din R\cari este intri-gat c\ s-a mutat oborul – caloca]ie – [i nu ^ntelege de ce?Cum, când el s-a n\scut cuprivirea ^n obor, acesta, cum s\ semute?! Acolo a fost de cândlumea, acolo s\ r\mân\, zice câr-cota[ul.

Ne pare r\u, dar hot\râreaConsiliului local a fost una^n]eleapt\. Dincolo de aspectuldezagreabil, pe un drum na]ional,la intrarea ^ntr-un ora[, forfota [i

gloata s\pt\mânal\, dau unaspect contrar civiliza]iei. Deasemenea, organele ^n drept auinterzis comercializarea unor pro-duse ^n astfel de zone, neamena-jate. Amicului nostru ^i lipse[teinforma]ia ^n sus]inerea acesteiteze. Prima dat\, oborul a fost sit-uat ^n Boanga (vezi istoriaMo[nenilor R\c\reni - M. PopescuR\c\reanu), adic\ ^n zona bisericiivechi. Dup\ ani [i ani, atunci cânddrumul na]ional Bucure[ti –Târgovi[te a fost mai circulat,oborul a fost mutat mai aproapede acesta, ^n zona Dispensaruluiuman, unde se vindeau cereale.

Oborul pentru animale se afla laintersec]ia str\zii Ana Ip\tescu cuTudor Vladimirescu, pe col],^n zonafostei prim\rii, ^nainte de al doilear\zboi mondial. Dup\ aceea,oborul a fost mutat ^n spatele[colii generale, cu intrarea pelâng\ [coal\. Dup\ 1950, oboruls\pt\mânal a fost mutat pe loculde acum. Din relat\rile unorb\trâni din localitate, activitatea^ntr-un astfel de târg se justifica ^nacele timpuri, când exista ^ntr-adevar un nego] cu animale [icereale. Cu timpul ^ns\, num\rulproduc\torilor de astfel de bunuriagricole a sc\zut [i odat\ cu

aceasta [i interesul pentru aceast\form\ de comer]. ~ntrebândlocalnicii despre aceast\ m\sur\,a mut\rii oborului s\pt\mânal (cade exemplu, pe domnul Achim Ion,^n varst\ de 89 de ani), au g\sitideea foarte bun\, pentru c\ “vre-murile evolueaz\ [i odat\ cu eletrebuie s\ evolueze [i gândireaoamenilor”.

Noua loca]ie, pe drumulc\tre Slobozia Moar\, dreapta, ^nzona islazului, prin amenaj\rilecare se vor face, va oferi un spa]iucivilizat pentru desf\[urarea uneiastfel de activit\]i tradi]ionale.

Vom reveni!

Inaugur\m o rubric\ dedicat\ zvonodacilor, adic\ acelora care fabric\ zvonuri (definite ca o fantezie mai mult sau mai pu]in credi-bil\) [i r\spândacilor, adic\, acelora care transmit cârcoteala mai departe.

B U R S A Z V O N U R I L O R

VUVUZEAVUVUZEAUUAA

P a g i n \ r e a l i z a t \ d e v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a C r a i c i u.

NOT|: Eventualeleasem\n\ri cu evenimente,^ntâmpl\ri [i persoane dincotidian, sunt pure ^ntâm-pl\ri. {i nu ne pare r\u.

DESPRE OBORUL S|PT|MÂNAL

[email protected]

19Via]a medical\

S\ descoperim ^mpreun\fructele bogate din punctde vedere nutri]ional, indi-cate în echilibrarea dieteisi care previn apari]ia unorafec]iuni grave, precum:cancer, diabet zaharat sauboli cardiovasculare.M\rulEste o surs\ bogat\ deflavonoide [i de polifenoli, ambiiexcelen]i antioxidan]i care teprotejeaz\ ^mpotriva radicalilorliberi,reduc inciden]a cancerului[i a bolilor de inim\, au efectastringent [i antidiareic;CaiseleCon]in beta-caroten, careprevine ac]iunea radicalilor liberi[i men]ine s\n\tatea ochilor.Oganismul transform\ beta-carotenul în vitamina A, carecontribuie la prevenirea anumi-tor tipuri de cancer, în specialcancerul de piele. AvocadoCon]ine acid oleic, o gr\simenesaturat\ care contribuie lasc\derea colesterolului total dinsânge [i la cre[terea niveluluide colesterol bun/HDL. Deasemenea, asigur\ o cantitatesemnificativ\ de fibre alimenta-re, care previn hipercoles-terolemia [i apari]ia bolilor car-diovasculare.ZmeuraCon]ine acid elagic, care previnedistrugerea membranei celulare[i dezvoltarea celulelor can-cerose, vitamina C [i fibre ali-mentare;- 1 pahar cu zmeur\ con]ine 60calorii, 1 g gr\sime [i 8 g fibrealimentare.Pepene galbenCon]ine vitamina C [i beta-caroten, antioxidan]i puternicicare protejeaz\ celulele deac]iunea radicalilor liberi, vitami-na A, 100 g pepene galbenasigur\ 50% din necesarul zilnicde vitamina A [i potasiu, carecontribuie la sc\derea tensiuniiarteriale;- 100 g pepene galben con]in54 calorii, 1 g gr\sime [i 2 gfibre alimentare.AfineleCombat infec]iile vezicii urinare[i previn dezvoltarea bacteriilord\un\toare. Con]in aprox. 90%ap\, vitamina A, complexul devitamine B.StafideleCon]in fier, care contribuie laoxigenarea sângelui [i vitaminedin complexul B, care^mbun\t\]esc s\n\tatea men-tal\ [i previn c\derea p\rului.SmochineleCon]in potasiu, fier, vitaminaB6, care favorizeaz\ producereaserotoninei, scade colesterolul [iprevine reten]ia apei în organism.L\mâie [i limeCon]in limonen [i vitamina C,care fortific\ sistemul imunitar[i previn apari]ia cancerului.

Probabil c\ cititorii ziarului nostruau reu[it deja s\ observe c\ unadin ariile mele de interes estenutri]ia. Cred în ea cu toat\convingerea, lucru care dorescs\ se întâmple [i cu dvs.!

Dr. Carp Marioara,medic specialist,medicin\ defamilie

Sfaturi practice

M\rul nostru... cel de toate zilele

ianuarie 2011

De data aceasta,dictonul american: “Unm\r pe zi ]ine medicul ladistan]\” a fost cel carem-a provocat la investi-gare [i iat\ ce am g\sit:

* M\rul este o surs\incredibil\ de polifenoli –substan]e care au capaci-tatea de a combate bacteri-ile [i viru[ii, de a blocaevolu]ia proceselor canceri-gene [i care manifest\ deasemenea o multitudine defunc]ii prin care sistemulcardiovascular este înt\rit.Teoria care st\ la baza aces-tor remarci esteurm\toarea: “Fenolii vege-tali, prin pomparea încelulele organismului a unoragen]i de blocare, prote-

jeaz\ ADN-ul de a nu fi dis-trus [i previn ^noculareacelulelor cu substan]e car-cinogene”. Acidul elagic pecare îl con]ine m\rul esteun polifenol care, pe lâng\propriet\]ile amintite maisus, o are [i pe aceea de areduce tensiunea arterial\.În acela[i timp, acestamanifesta [i un puternicefect antihemoragic.

* M\rul este de aseme-nea bogat în bor – un min-eral rar care are un impactdeosebit în prevenireaosteoporozei. Dr. ForrestNielsen de la Centrul deCercetare în Nutri]ie - NorthDakota (S.U.A) a descoperitc\ la menopauz\ femeilecare aveau o dieta redus\ înbor înregistrau pierderi mai

accentuate de calciu [imagneziu, minerale careînt\resc oasele. Când aces-tora li s-a administrat odieta care aducea un aportde 3 miligrame bor/zipierderile de calciu s-auredus cu 40%.

* M\rul este [i o surs\însemnat\ de quercetin –un element fitochimic careduce o lupt\ defensiv\împotriva radicalilor libericare pot conduce la boli deinim\ [i cancere.

* M\rul este un alimentpotrivit atât pentru diabetici(are un efect benefic în con-trolul glicemiei), cât [i pen-tru persoanele suprapon-derale (de]ine pu]ine calorii,iar con]inutul s\u de fibr\reduce apetitul).

* Ca [i când n-ar fi fostde-ajuns tot ceea ce amscris pân\ acum, m\rul arepoten]ial de reducere acolesterolului sanguin,exercitând [i o ac]iune antiinflamatoare. În urma unuistudiu realizat la Institutulde Fiziologie din Toulouse(Fran]a), s-a constatat c\subiec]ii care au consumat2-3 mere pe zi timp de olun\ au înregistrat o reduc-ere de 10% a valorii coles-terolului sanguin.

Face]i din m\r un alimentzilnic, redescoperind [ibucurându-v\ de acesttezaur al vindec\rii, ascunsde Creator într-o forma atâtde nepreten]ioas\.

Cele mais\n\toase fructe

F\r\ ca noi s\ fim con[tien]ide asta, inima noastr\ ^[iface datoria ne^ntrerupt, zi [inoapte. ~nv\]\m s-o pre]uimabia când se defecteaz\.

M\rimeaInima este cât pumnul st\pânului ei.Greutatea* La un adult: 300- 350 grame.Pulsul ^n stare de repaos(b\t\i pe minut)* Adult: 60-80* Nou-n\scut: 140* Maratonist: 35Num\rul b\t\ilor de inima laun adult* ~n cursul unei zile: 100.000* ~n 70 de ani de via]\: circa 3miliarde.~nceputul

Din a patra s\pt\mân\ desarcin\, inima embrionului ^ncepes\ pulseze ^n abdomenul mamei.Capacitatea de transport* Pe zi: 7000 litri de sânge (de46 de ori volumul unei c\zi de baie).* ~n 70 de ani de via]\: 178 mil-ioane litri de sânge.OprireaInima ^nceteaz\ s\ bat\ abia latrei pân\ la cinci minute dup\ ceomul [i-a dat ultima suflare. Dac\inima se opre[te prima, dureaz\doar 30-60 secunde pân\ cânddispare [i respira]ia.InfarctulDin num\rul total de infarcturi,aproape o treime conduc la undeznod\mânt fatal. Majoritateaau loc ^n orele dimine]ii

Curiozit\]i medicale

Ce [tim despre m\r?

Inima cu func]ionare non-stop- Lungimea maxim\ a firului de p\r uman este de 70-90 cm. - Râsul [i tusea creaz\ o presiune mai mare asupracoloanei vertebrale decât mersul pe jos sau statul ^npicioare. - corpul uman con]ine aproximativ 4 milioane de structurisensibile la durere.- Creierul folose[te 20% din energia corpului uman, de[icânt\re[te doar 2% din greutatea sa total\. - Femurul este atât de puternic ^ncât poate suporta osarcin\ axial\ de circa 1.600 - 1.800 kg. - ~n buricele degetelor noastre se g\sesc aproximativ 100de senzori. - Cutia toracic\ face circa 5 milioane de mi[c\ri pe ande fiecare dat\ când respir\m. - ~n decursul a 24 de ore, sângele parcurge prin organismcirca 19.000 km - adic\ de patru ori l\]imea Americii deNord.- ~n medie, corpul uman con]ine... ap\ cât pentru aumple un rezervor de circa 37 litri. - ~n medie, corpul uman con]ine... fosfor suficient pentrua realiza circa 2.200 de capete de chibrit. - ~n medie, corpul uman con]ine... o cantitate de gr\simidin care s-ar putea realiza 7 buc\]i de s\pun. - ~n medie, corpul uman con]ine... o cantitate de carbonegal\ cu cea din 900 de creioane.


20 Pagina familiei ianuarie 2011

Fiecare dintre acestea este un neadev\r care nu severific\ ^n practic\ [i are un poten]ial distructiv asupracuplurilor care cred ^n ele [i se comport\ ca atare.1. Oamenii se c\s\toresc fiindc\ sunt^ndr\gosti]i [i se simt atra[i unul fa]\ decel\lalt printr-o dragoste romantic\, senti-mental\. Nu este ^ntotdeauna adev\rat. Nimeni nuneag\ c\ cei mai mul]i tineri ^nsur\]ei se plac [i deobicei simt o atrac]ie unul fa]\ de cel\lalt. Totu[i,exist\ nenum\rate alte motive adi]ionale con[tientesau incon[tiente care ^i determin\ pe cei doi s\ fac\acest pas. Astfel pot fi enumerate: singur\tatea, sigu-ran]a financiar\, atrac]ia sexual\, presiunea p\rin]ilor,etc.2. Majoritatea oamenilor c\s\tori]i sunt^ndr\gosti]i unul de altul [i continu\ s\ sesimt\ atra[i ^n mod romantic [i sentimental.Nu este adev\rat. Cele mai multe cupluri c\s\toritetr\iesc un declin substan]ial. ~n atrac]ia romantic\unul fa]\ de altul ^n primele 6 luni dup\ c\s\torieoamenii r\mân ^mpreun\ pentru nenum\rate altemotive decât dragostea romantic\ episodic\.3. Atrac]ia romantic\ este necesar\ pentru camariajul s\ ofere satisfac]ie. Nu este adev\rat.Desigur, ar fi ^ncânt\tor chiar foarte ^ncânt\tor s\r\mâi ^ndr\gostit toat\ via]a de so]ul sau so]ia ta, ca^n primele zile ale ^ntâlnirilor sau ^n perioada logodnei.Noi putem ^ncerca s\ cultiv\m dragostea romantic\cât mai mult posibil, dar dragostea sentimental\ nueste elementul esen]ial ^ntr-o c\snicie reu[it\. Celemai multe cupluri fericite se iubesc unul pe altul ^nmod profund, f\r\ ca s\ fie ^ndr\gostite, totu[i.4. Ne^ntelegerile din c\snicie sunt datoratediferen]elor dintre b\rba]i [i femei. Gre[it.B\rba]ii [i femeile sunt ^ntr-adevar diferi]i. Ei aucapacit\]i fizice diferite [i sunt condi]iona]i social s\aprecieze realit\]ile prin sisteme de valori diferite, ^netapele succesive ale vie]ii. Oricum, cercet\rile atest\c\ [i ^n familiile fericite particularit\]ile so]ilor fa]\ decele ale so]iilor sunt la fel de diferite ca [i celenefericite. Diferen]ele nu determin\ ^n mod necesarne^n]elegeri, ci abordarea de pe pozi]ii diferite aproblemelor, poate crea conflicte.5. Prezen]a copiilor ^mbun\t\]e[te o rela]iemarital\ [ubred\. Aceast\ afirma]ie nu se verific\de obicei. Dac\ singura dorin]\ a unuia dintre so]ieste aceea de a se bucura de fericire maxim\ ^nc\min, atunci acesta sau aceasta ar trebui sf\tui]i s\nu aib\ copii niciodat\. R\mâne un adev\r totu[i, c\unul din roadele cele mai pl\cute ale c\s\toriei suntcopii care produc bucurie [i ^mplinire. Putem constatac\, satisfac]iile vie]ii ^n genere, [i satisfac]iile vie]iifamiliale ^n special, pot r\mâne la cote ^nalte chiar [i^n condi]iile ^n care satisfac]iile maritale propriu zise

nu sunt la cotele a[teptate.6. Cea mai bun\ terapie a singur\t\]ii estec\s\toria. Nu-i a[a. Doi singuratici care sec\s\toresc au toate [ansele s\ devin\ doi singuraticic\s\tori]i [i acest lucru se ^ntâmpl\ datorit\ faptuluic\ singuratatea este legat\ mai curând de percep]ie[i atitudine decât de circumstan]ele obiective.7. ~n familiile fericite nu exist\ niciodat\ceart\. Aceasta este una dintre cele mai mari erori.Gottman a constatat prin studii foarte serioase c\aproape toate cuplurile parcurg perioade de dezacord[i c\ cele mai multe abordeaz\ aceste contradic]ii cuo doz\ important\ de patim\. Ceea ce pare importanteste cum duc aceast\ lupt\ [i mai ales modul cum ^[irezolv\ ne^n]elegerile f\r\ ca acestea s\ le afectezerela]ia.Aceste a[tept\ri culturale pot genera nenum\rate difi-cult\]i cuplurilor ^n general. Mai exist\ alte 2 mituri

care pot fi specifice c\sniciilor.8. Dumnezeu poate vindeca suferin]ele mari-tale ^n mod miraculos f\r\ interven]ie uman\.Acest lucru poate fi adev\rat. Dar chiar când El facelucrul acesta, exist\ ^nc\ o important\ lucrare def\cut ^n negocierea rela]iilor. Adesea consilieri profe-sioni[ti sau având doar experien]\ ^n materie, pastorisau laici, pot fi de folos ^n timpul [i dup\ realizareaprocesului de vindecare a rela]iilor.9. Supunerea fa]\ de partenerul meu de via]\^nseamn\ s\-mi pierd demnitatea [i s\ m\simt r\nit ^n amorul propriu ^n acela[i mod,sim]indu-m\ [i atunci când accept s\ fac ceeace acesta ^mi cere. Probabil c\ a[a se ^ntâmpl\.Exist\ numeroase interpret\ri ale rela]iei de supunere[i nenum\rate c\snicii au fost dezorganizate,amenin]ate tocmai din cauza acestor interpret\rieronate de supunere reciproc\ care trebuie s\ aib\loc ^n c\min. Cuplurile aduc ^n c\snicie a[tept\ri diferite proveninddin propriile lor familii [i din istoria deveniriipersonalit\]ii lor. Aceste a[tept\ri sunt ^n primul rândpersonale [i apoi culturale. A[tept\rile personaledetermin\, ^n m\sur\ mai mare decât cele culturale,percep]ia nevoilor noastre pentru intimitate [i efectan-ta ^n rela]ia cu partenerul de via]\. Astfel, a[tept\rilepersonale se afl\ adesea ^n spatele ne^n]elegerilorasupra chestiunilor legate de intimitate, putere [i con-trol din cadrul rela]iilor maritale. Imediat ce apare odiscrepan]\ ^ntre a[tept\ri [i realitate noi ^ncepem s\tr\im sentimente de nesiguran]\ [i ne sim]imamenin]a]i. Fiecare din cei doi so]i ^[i proiecteaz\rela]ia conform viziunii personale [i ^ncearc\ s\-l influ-en]eze pe cel\lalt ^n sensul dorit de el. Dac\ nu sun-tem dispu[i s\ renun]\m la propriile a[tept\ri, maidevreme sau mai târziu vom ajunge la conflict. ~nprimul an de c\snicie acest proces de negociere adiscrepan]elor dintre a[tept\ri [i realitate creeaz\frecvente momente de anxietate care se reduc treptatpe m\sur\ ce ambii parteneri seadapteaz\.

Mituri despre c\s\torie

Efeseni, 6

1 Copii, asculta]i în Domnul dep\rin]ii vo[tri, c\ci este drept.2 "S\ cinste[ti pe tat\l t\u [i pemama ta" - este cea dintâiporunc\ înso]it\ de o f\g\duin]\ -3 "ca s\ fii fericit, [i s\ tr\ie[timult\ vreme pe p\mânt." Deuteronomul, 5

16 Cinste[te pe tat\l t\u [i pemama ta, cum ]i-a poruncitDomnul, Dumnezeul t\u, ca s\ aizile multe [i s\ fii fericit în ]ara pecare ]i-o d\ Domnul, Dumnezeult\u. Proverbele, 6

20 Fiule, p\ze[te sfaturile tat\luit\u, [i nu lep\da înv\]\turamamei tale: Proverbele, 13

1 Un fiu în]elept ascult\ înv\]\turatat\lui s\u, dar batjocoritorul

n-ascult\ mustrarea.Proverbele, 23

22 Ascult\ pe tat\l t\u, care te-an\scut, [i nu nesocoti pe mamata, când a îmb\trânit. Proverbele, 23

24 Tat\l celui neprih\nit seînvesele[te, [i cel ce d\ na[tereunui în]elept se bucur\.25 S\ se bucure tat\l t\u [imama ta, s\ se înveseleasc\ ceacare te-a n\scut.26 Fiule, d\-mi inima ta, [i s\g\seasc\ pl\cere ochii t\i în c\ileMele.

Proverbele, 22

6 Înva]\ pe copil calea pe caretrebuie s-o urmeze, [i când vaîmb\trâni, nu se va abate de la ea. - Efeseni, 6

4 {i voi, p\rini]ilor, nu înt\râta]i lamânie pe copiii vo[tri, ci cre[te]i-i,

în mustrarea [i înv\]\turaDomnului.

1 Corinteni 13

1 Chiar dac\ a[ vorbi în limbiomene[ti [i îngere[ti, [i n'a[ aveadragoste, sînt o aram\ sun\toaresau un chimval zâng\nitor. 2 {ichiar dac\ a[ avea darul prooro-ciei, [i a[ cunoa[te toate tainele[i toat\ [tiin]a; chiar dac\ a[ aveatoat\ credin]a a[a încît s\ mut [imun]ii, [i n'a[ avea dragoste, nusînt nimic. 3 {i chiar dac\ mi-a[împ\r]i toat\ averea pentru hranas\racilor, chiar dac\ mi-a\ datrupul s\ fie ars, [i n'a[ aveadragoste, nu-mi folose[te la nimic.4 Dragostea este îndelungr\bd\toare, este plin\ debun\tate: dragostea nupizmuie[te; dragostea nu selaud\, nu se umfl\ de mîndrie, 5nu se poart\ necuviincios, nucaut\ folosul s\u, nu se mînie, nuse gînde[te la r\u, 6 nu se bucur\de neleguire, ci se bucur\ deadev\r, 7 acopere totul, credetotul, n\d\jduie[te totul, suferetotul.

~ndatoririle p\rin]ilor

~ndatoririle copiilor

Despre dragoste

Redac]ia

21Via]a religioas\ianuarie 2011

Pe vremuri, în preajma zilei de 1martie, cel mai adesea pe 24februarie, oamenii, în special ceitineri, ]ineau sau f\ceauDragobetele. Potrivit tradi]ieiDragobetele era "o zi frumoas\ pen-tru b\ie]ii [i fetele mari, ba chiar [ipentru b\rba]ii [i femeile tinere."Diminea]a devreme, tineretul se^mbrac\ în haine de s\rb\toare [i,dac\ vremea era urât\, sestrângeau în cete pe la caseleunora dintre ei; dac\ vremea erafrumoas\, se ie[ea afar\ din sat,baie]ii adunând lemne pentru foc iarfetele culegând flori de prim\var\,flori folosite apoi în descântecele dedragoste. Prin unele locuri, exist\obiceiul ca fetele mari s\ strâng\ap\ din om\tul netopit sau de peflorile de fragi; aceast\ ap\,p\strat\ cu mare grij\, aveapropriet\]i magice, spunându-se c\este n\scut\ din surâsul zânelor,putând face fetele mai frumoase [imai dr\g\stoase; dac\ nu erauom\t [i fragi, se folosea banala ap\de ploaie sau cea de izvor, acestlucru f\cându-se atunci cândDragobetele se ]inea în luna martie.

În jurul focurilor aprinse pe dealurilegola[e din jurul satelor, fetele [ib\ie]ii discutau vrute [i nevruteîns\, cel mai adesea, se spuneauglume. Fetele, cum sim]eauapropierea prânzului, începeau s\coboare în fug\ spre sat, în sudulRomâniei aceast\ goan\ fiindnumit\ "zbur\torit". Conform obi-ceiului, fiecare b\iat urm\rea fatacare îi c\zuse drag\; dac\ fl\c\ulera iute de picior [i fetei îi pl\cearespectivul urm\ritor, atunci avealoc o s\rutare mai îndelungat\ înv\zul tuturor. S\rutul acesta sem-nific\, în fapt, logodna celor doi, celpu]in pentru un an de zile, de multeori astfel de logodne prefa]ândlogodnele adev\rate. Dac\ nu sef\cea Dragobetele, se credea c\tinerii nu se vor putea îndr\gosti înanul care urma; în plus, un semnr\u era dac\ o fat\ sau un b\iat nuîntâlneau la Dragobete m\car unreprezentant al sexului opus, opiniageneral\ fiind c\ tot anul respectiviinu vor mai fi iubi]i.Femeile mai aveau grij\ s\ deamâncare bun\ or\t\niilor din curte,dar [i p\s\rilor cerului, nici o vietate

nefiind sacrificat\ la Dragobete.Îndeob[te, s\rb\toarea dragosteiera socotit\ una de bun augur pen-tru treburile m\runte, nu [i pentrucele mari.Dragobetele era închipuit ca unfl\c\u voinic, puternic, frumos [itare iubitor, putând fi întâlnit prinp\duri; unele fete [i femei doreauchiar s\ fie pedepsite de Dragobete,lucrând de ziua lui, iar apoi luânddrumul p\durii, aici fiind "nevoite" s\se lase iubite de Dragobete. Chiardac\ mai "pedepsea" femeile, seconsider\ c\ Dragobetele ocrotea [ipurta noroc îndr\gosti]ilor, tinerilorîn general, putând fi socotit un veri-tabil Cupidon românesc.Originea acestei s\rb\tori este înciclurile naturii, mai ales în lumeap\s\rilor. Nu întâmpl\tor, pas\reaera considerat\ una din cele maivechi divinit\]i ale naturii [idragostei. Ei bine, românii numeaus\rb\toarea Dragobetele [iLogodnicul P\s\rilor, spunând c\acum acestea se împerecheaz\ [iî[i fac cuib, de la p\s\ri obiceiulfiind preluat [i de c\tre oameni.Motiva]iile prelu\rii erau profunde,din moment ce p\s\rile erau priviteca mesagere ale zeilor, cuvântul gre-cesc "pas\re" însemnând chiar"mesaj al cerului".S\ ne aducem mai des aminte dep\s\ri, animale [i flori [i vom facedin zilele noastre s\rb\tori aledragostei! Cu atât mai mult cu câtuna din func]iile esen]iale ales\rb\torilor tradi]ionale era aceea arepunerii în acord a omului, acomunit\]ilor, cu Dumnezeu, cuUniversul.

~n fiecare an, la data de25 martie, la început deprim\var\, BisericaOrtodox\, cinste[te cualeas\ bucurie [icuvenit\ evlavie,praznicul Bunei-Vestiri aMaicii Domnului sauBlagovestenia. Este unadin cele patru maris\rbatori de peste an,închinate de biseric\Sfintei Fecioare Maria,N\sc\toarea deDumnezeu. Cerul [ip\mântul se înfr\]esc înlaude [i cânt\ri,pream\rind-o pe aceeacare s-a învrednicit a fiMaic\ a lui Hristos-Dumnezeu, Cel venit înlume la, plinirea vremii”(Galateni 4,4), pentruizb\virea neamului ome-nesc din robia p\catului[i a mor]ii. Îngerii sebucur\ împreun\ cuoamenii [i cele de joscu cele de sus pr\znui-esc, taina cea din veacascuns\”, întruparea dela Sfântul Duh a Fiuluilui Dumnezeu în pânte-cele preacurat al SfinteiFecioare.Sf. Evanghelist Luca, încapitolul întâi alEvangheliei sale, nerelateaz\, cu de-am\nuntul de laînceput”, evenimentulpetrecut acum peste2000 de ani., Iar în a[asea lun\ a fost trimisîngerul Gavriil de laDumnezeu, într-o cetatedin Galileea, al c\reinume era Nazaret, c\treo fecioar\ logodit\ cuun b\rbat care sechema Iosif, din casa luiDavid; iar numelefecioarei era Maria.{i intrând îngerul la ea,a zis:, Bucur\-te, ceeace e[ti plin\ de har,Domnul este cu tine.Binecuvântat\ e[ti tuîntre femei”.

Iar ea, v\zându-l, s-atulburat de cuvântul lui[i cugeta în sine:, Ce felde închin\ciune poates\ fie aceasta”?{i îngerul i-a zis:, Nu teteme, Marie, c\ci aiaflat har la Dumnezeu.{i iat\ vei lua în pân-tece [i vei na[te fiu [ivei chema numele luiIisus. Acesta va fi mare[i Fiul Celui Preaînalt Seva chema [i DomnulDumnezeu Îi va da Luitronul lui David, p\rin-tele S\u. {i va împ\r\]ipeste casa lui Iacov înveci [i împ\r\]ia Lui nuva avea sfâr[it”.{i a zis Maria c\treînger:, Cum va fi aceas-ta, de vreme ce eu nu[tiu de b\rbat”? {ir\spunzând îngerul, i-azis:, Duhul Sfânt se vapogorâ peste tine [iputerea Celui Preaînaltte va umbri; pentruaceea [i Sfântul care Seva na[te din tine Fiul luiDumnezeu Se vachema”.{i a zis Maria: “Iat\roaba Domnului. Fiemie dup\ cuvântul tau!”{i îngerul a plecat de laea. (Luca 1,24-38). Prinacest, fie mie” -, fihatmihi” - se deschide onou\ er\ în istoria mân-tuirii [i în istoria neamu-lui omenesc.Într-o zi ca aceasta, s\devenim [i noi vestitoriai vie]ii celei noi, abunei-voiri între oameni,a iert\rii [i a p\cii venitenou\ în lume prin Buna-Vestire. S\ o fericim,împreun\ cu toate nea-murile” pe MaicaDomnului, cea binecu-vântat\ între femei” [is\ o rug\m s\ neizb\veasc\ pe noi [i peîntreaga lume de toatenevoile ca s\-i strig\mîmpreun\ cu Îngerul, cuBiserica [i cu întreagacre[tin\tate:, Bucur\-teMireas\ purureaFecioar\”.

Dragobetele - s\rb\toareadragostei la români

S|RB|TORILE LUNII MARTIE

BUNAVESTIRE (25 MARTIE)

Pr Paroh {tefan Vlada-Ghergani

Suntrecunosc\tor/recunosc\toare:

- So]iei / so]ului care sfor\ietoat\ noaptea, pentru c\doarme acas\ cu mine [i nucu altcineva- Fiicei mele adolescente carese plânge c\ trebuie s\ spelevasele, pentru c\ ^nseamn\c\ este acas\ [i nu pe str\zi.- Impozitelor pe care lepl\tesc, pentru ca ^nseamn\c\ sunt angajat.- Murd\riei de cur\]at dup\ opetrecere, pentru ca^nseamn\ c\ am fost ^nconju-rat de prieteni.- Hainelor care sunt pu]incam strâmte, pentru ca^nseamn\ c\ am destul demâncare.- Umbrei mele care m\^nso]e[te la munc\, pentru c\^nseamn\ c\ sunt afar\ lalumina soarelui.- Podelei care trebuie [tears\[i ferestrelor care trebuiesspalate, pentru ca ^nseamn\

c\ am o locuin]\.- Tuturor nemul]umirilor laadresa guvernului pe care leaud, pentru c\ ^nseamn\ c\avem libertatea cuvântului.- Locului de parcare pe care ^lg\sesc tocmai la cap\tulparc\rii, pentru ca ^nseamn\c\ pot s\ merg [i c\ am fostbinecuvântat cu un mijloc detransport.- Zgomotului pe care trebuies\-l suport de la vecini, pen-tru c\ ^nseamn\ c\ pot auzi.- Gr\mezii de rufe de sp\lat[i c\lcat, pentru c\ ^nseamn\c\ am haine de ^mbracat.- Oboselii [i durerilor muscu-lare la sfâr[itul unei zile,pentru ca ^nseamn\ c\ amfost capabil s\ muncesc dingreu.- Soneriei care m\ treze[te ^nzorii zilei, pentru ca ^nseamn\c\ sunt viu.

O zi frumoas\...[i ^ncerca]i s\gândi]i pozitiv... doar avematâtea daruri... pe care leuit\m, din p\cate !

~n ce-]i investe[ti timpul ?

O agen]ie de consultan]\din Pensylania a f\cut unstudiu recent cu privire latimpul pe care un ameri-can obi[nuit ^l investe[te^n timpul unei vie]i de 70de ani pentru cele maineobi[nuite lucruri.Rezultatul acestei analize

a descoperit câteva capitole surprinz\toare: Un american obi[nuit ^n timpul unei vie]i de 70de ani petrece:8 luni - pentru a deschide e-mailuri nedorite(SPAM)6 luni - a[teptând la semafoare1 an - pentru a cauta cheile de la ma[in\ saualte lucruri pierdute2 ani - pentru a r\spunde la telefoanele pecare le prime[te4 ani - f\când cur\]enie ^n cas\5 ani - a[teptând la diferite cozi: la ghi[ee,magazine sau casierie.

De[i timpul este cel mai pretios dar, sunt a[ade multe clipele pe care le petrecem pentrulucruri f\r\ rost. ~n societatea ^n care tr\im,cea mai mare ispit\ este s\ risipim cel maipre]ios dar investind ^n lucruri urgente neglijândpe cele importante.

DESPRE GÂNDIREA POZITIV|DESPRE TIMP

22 Diverse ianuarie 2011

Dup\ o ^ntrerupere arubricii noastre, continu\ms\ reamintim cititorilordespre vecinele localit\]iinoastre, care se g\sesc ^nlungul traseului râuluiDâmbovi]a, ^n aval [i a dru-mului ce leag\ sediuljude]ului nostru, cu capitala]\rii, Bucure[ti.COMUNA CON}E{TI

Dispersat\ pe un^ntins spa]iu, este format\

din 8 sate: trei situate pe râul Dâmbovi]a (Boteni, pemalul drept, iar Cranga[i [i Con]e[ti, pe cel stâng), totatâtea pe pârâul Ilfov (Hele[teu, B\lteni [i G\m\ne[ti)[i dou\ pe Colentina (C\lug\reni [i Mereni). Teritoriulacestei comune este traversat de DN 71, iar la sud decalea ferata Bucure[ti-Pite[ti. In estul satului Con]e[ti,un mic canal duce apele Ilfovului c\tre Colentina.Dâmbovi]a, intrat\ ^n plina câmpie de divagare, mean-dreaz\ puternic printre z\voaie, cu l\]ime tot maimic\. ~n afara de ^ntinsa p\dure Boiereasca (Bolovani)din nord, exist\ alte mici p\duri de stejar (Boteni,Protopopeasca, Ob[tei). Lâng\ p\durea Boteni, ^nimediata apropiere a fostelor unit\]i militare de avia]ie[i ap\rare AA, se afl\ instalat\ re[edin]a nou ^nfiin]at\a firmei de autoturisme franceze Renault. La Con]e[tis-a g\sit un tezaur de monede romane: cea mai vecheatestare o de]ine satul Boteni (anul 1578).

{i ^n cadrul acestei comune, popula]ia este ^nregres, astfel c\ de la 6400 de locuitori ^n 1977, ^nprezent a sc\zut sub 5000.Cea mai mare parte a suprafe]ei agricole este ocupat\cu cultivarea cerealelor, floarea soarelui, porumb [ialtele, iar ^n lungul Dâmbovi]ei, circa 100 de hectaresunt destinate legumiculturii. Pân\ ^n anul 1952, peacest râu a func]ionat o moar\ de ap\, renumit\, iarpân\ de curând, din aluviunile râului Dâmbovi]a, s-auextras cantit\]i mari de pietri[.ORA{UL R|CARI

Dincolo de ^ntret\ierea ^n unghi ascu]it a DN71 cu calea ferat\, la KM 9, intr\m ^n Ghergani,str\b\tut ca [i R\cari, de respectiva arter\ rutier\; ^namonte de aceste a[ez\ri se afl\ satul Mavrodin,situat ^n stânga Ilfovului; pe Colentina se ^n[ir\ sateleSt\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti, Colacu [i Ghimpa]i. Celmai mare, R\cari, cu circa 1000 de gospod\rii, estesituat ^n col]ul sudic al teritoriului ora[ului R\cari. Aici,Câmpia Român\ ^nclin\ u[or, de la nord vest spre sudest, coborând de la 146 m, la 129 m altitudine. LaGhimpa]i, canalul ce porne[te din Ialomi]a (de laBilciure[ti), intr\ ^n Balta Baranga, din valea pârâuluiomonim, care, la un km aval, conflueaz\ cu Colentina.~n nord [i nord-est se afl\ un trup ^ntins de p\dure destejar ({leau de câmpie), iar altele dou\, se afl\ ^ncentrul teritoriului. Trupul din Nord-Est este format dinp\durile Colacu, Cojasca, Miuleasca, iar cele din cen-tru poart\ denumirea de St\ne[ti, Protopopeasca,Mariu]a [i Vl\diceasca (Boanca).

La Colacu au fost descoperite urmele uneia[ez\ri din epoca bronzului, iar satele Ghimpa]i(1577, când satul era al fra]ilor Iva[cu si AlbuGolescu) [i Ghergani (1590), de]in cele dintâi atest\ridocumentare.

Satul Ghergani ^[i leag\ numele de Ion Ghica,mare scriitor [i om politic, profesor universitar [i aca-demician; frunta[ al revolu]iei de la 1848, gânditor [ilupt\tor pentru marea unire, fost ministru [i primministru ^n guvernul României. Familia sa se stabiliseaici ^n anul 1785 când tat\l s\u, marele Ban, DimitrieGhica, a cump\rat mo[ia Ghergani. Din conaculreconstruit de arhitectul Grigore Cerchez, nu mai exist\decât parterul (etajul s-a d\râmat la cutremurul din1940 [i nu a mai fost ref\cut din cauza celui de-aldoilea r\zboi mondial [i instaurarea comunismului.

Din anul 1950, cl\direa a devenit spital decopii, lâng\ care a mai fost construit un alt spital, cu oalt\ cl\dire.

Trebuie men]ionat faptul c\, din decora]ia

interioar\ se mai p\streaz\ un mic plan cu ornamen-ta]ie baroc\. ~n fa]a conacului, din vestitul stejar,pr\v\lit ^n 1955 de o furtun\, mai exist\ cu câ]iva ani^n urm\, o mic\ parte din trunchi. Pe cele dou\ aleiale parcului, una cu Tei [i cealalt\ cu Gl\di]\ (Tecari),au r\sunat pa[ii lui Vasile Alecsandri, Al. Odobescu,Aristi]a Romanescu, A. Ubicini [i a altor oameni decultur\ ai vremii. ~n interiorul capelei, oper\ a arhitec-tului Gheorghe Cerchez, cu monumentele funerarelucrate de sculptorul italian Poratta, odihnesc p\rin]ii,scriitorul Ion Ghica (1816-1897), fra]ii s\i, PantaziGhica (1831-1882) [i Ionel Ghica, unul din pionieriiavia]iei Române[ti. Tot aici, a func]ionat ca judec\tor(la judec\toria plasei Ghergani, ^nfiin]at\ ^n 1910),Demetru Demetrescu - Buz\u (1883-1923), scriitorcunoscut sub numele de Urmuz, precursor alsuprarealismului ^n literatura european\.

Verificând unele date pe care le avem,amintim cititorilor no[tri, c\ numele de R\cari (a[acum arat\ documentele scrise, printre care lucrareapublicat\ de judec\torul Nicolae Popescu -R\c\reanu) din existen]a unor a[ez\ri de Mo[neni pemo[iile din Ghimpa]i, unde un Ghimpatu ^ncep\tor,pare s\ fi avut trei urma[i; unul Zbârcea, care avea [imo[ia cu numele Zbârceasca, Br\nea, care aveamo[ia Br\neasca, iar cel de-al treilea al c\rui numenu se men]ioneaz\, dar numele mo[iei poart\ numelede Ghindeasca (anul 1628).

~n 1652 apare numele de satul Pescari [iR\cari la limita jude]ului Ilfov, ceea ce dovede[te c\locuitorii se ocupau cu pescuitul ^n locurile numiteBoang\, care explic\ un fel de b\ltoace mari, pline cupe[te [i raci. Aceast\ localitate ap\rut\ lâng\Ghimpa]i, se spune c\ st\pânea mo[ia existent\ ceavea o lungime de 10 km [i pornea din apa Colentineide la Ghimpa]i, pân\ la matca veche a râuluiDâmbovi]a, la Slobozia Moar\. ~ntre anii 1789-1794,pe lâng\ lacul b\ltos numit Boang\, se construie[te[oseaua de la Bâldana la Târgovi[te. Acum, satulpoart\ numele de Podul B\rbierului (acesta s-a schim-bat de mai multe ori, ^n R\cari, podul B\rbierului,Boanga). Se crede c\ denumirea ultim\ a primit-o dela podul ce se construise peste râul Ilfov\], odat\ cuconstruc]ia [oselei. Ulterior, datorit\ deschiderii aces-tui drum na]ional, satul intr\ ^ntr-o nou\ dezvoltare.Acum ^ncepe s\ se dezvolte comer]ul din partea unoracare s-au instalat pe aceste meleaguri [i carede]ineau surse financiare, cump\rând p\mânt, creândmo[ii, iunii numindu-se: Iorgu Dumitrescu (1869),vestit negustor, mo[ierii Dumitrache Mora, care ^n1766 ^[i m\re[te mo[ia; Dimache Serachitopol,baronul Meitani [i al]ii.

Doresc s\ reamintesc celor care vor citi ziarulnostru, unele date despre Iorgu Dumitrescu.~n anul 1869, vine ^n R\cari, un om ^ntr-adevar provi-den]ial, care avea s\ ridice modestul s\tuc la o^nflorire neb\nuit\, f\când din el, centru comercial al^ntregii regiuni; acesta este Iorgu Dumitrescu. Acestom, cu adev\rat excep]ional, s-a n\scut la CâmpulungMuscel, ^n anul aproximativ 1845, din p\rin]i ]\rani,Dumitru [i Maria. Cu ocazia unui târg de Sfântul Ilie,ce se face ^n Câmpulung, a v\zut un ]\ran furândm\rfuri de la un negustor din Ploie[ti, ce venise aicicu pr\v\lia; a spus imediat fapta negustorului propri-etar. Prin aceasta a atras aten]ia asupra sa aceluinegustor care l-a angajat la Ploie[ti ca b\iat depr\v\lie. Dup\ mai mul]i ani petrecu]i la Ploie[ti,f\cându-se b\iat mare, a plecat s\ fac\ ^nsu[i comer];a venit ^n satul R\cari [i ^n tov\r\[ia unor greci, adeschis pr\v\lie ^n hanul de pe mo[ia lui DimacheSerachitopol. Mai târziu, a cump\rat 14 stanjeni dep\mânt din mo[ia Mo[tenilor, f\cându-[i aici pr\v\lia,la [oseaua mare, unde a [i r\mas pân\ la sfâr[itulvie]ii sale. Iorgu Dumitrescu a fost unul dintre aceioameni care au creeat o localitate renumit\; prin pri-ceperea [i neobosita lui munc\, s-a n\scut târgulR\cari, format ^n cea mai mare parte din negustori,fiind elevii lui, a[a c\, pe drept cuvânt, el poate finumit ctitor. O minte ager\ [i neobosit\, acest om a[tiut s\ foloseasc\ toate ^mprejur\rile favorabile, a

[tiut s\ se fac\ folositor regiunii sale, f\când s\ se^ndrepte spre satul R\carilor, toate trebuin]ele comer-ciale ale locuitorilor din jur. ~n anul 1870, ^ncepândlucr\rile de construc]ie a c\ii ferate Bucure[ti - Pite[ti,care trece prin Ghergani, a [tiut s\ aduc\ tot ce eranecesar, multor echipe de muncitori, ca, alimente,^mbr\c\minte, ^nc\l]\minte [i altele. Atunci [i-a l\rgitmult pr\v\lia sa, cu sec]ie de b\c\nie, manufactur\,c\v\fie, cherestea, fier\rie, cereale [i de cârcium\, cuun numeros personal [i cu o minunat\ organizare.Spre sfâr[itul vie]ii a tip\rit peste 250.000 de exem-plare de c\r]i biserice[ti, care, c\ ni[te ^ngeri ^naripa]i,au p\truns ^n masele largi ale satelor, trecând maideparte, peste Carpa]i [i Prut. Tot el, a construit dintemelie, biserica din }epe[ Vod\, a ref\cut [i reparatbisericile din R\cari, Gulia, Crevedia, Mircea Vod\,Ghimpa]i, Tom[ani [i Bâldana (}epe[ Vod\), unde aconstruit [i un paraclis al Izvorului T\m\duirii. ~n anul1900 a pictat cu ^ntreaga lui cheltuial\, bisericaBrezoianu din Bucure[ti. Pe lâng\ aceste fapte, el aajutat foarte multe familii ale celor saraci.

Promit c\ ^n urm\torul ziar, s\ vorbim desprealte fapte de binefacere, ale acestui om de marevaloare pentru localitatea R\cari, dar [i un alt lucrudeosebit de interesant, ocazionat de c\s\toria sa.

~n R\cari, [coala primar\ regulat\, s-a ^nfiin]atpentru prima oar\ ^n anul 1880, de c\tre un ardeleandin }ara Mo]ilor, pe nume Elie Munteanu. Tot acums-a construit [i localul prim\riei vechi. Vis-à-vis delocalul Prim\riei s-a inaugurat la 27.12.1910, {coalaprimar\ [i Banca Popular\, prin st\ruin]a [i sub con-ducerea a doi frunta[i ar\ta]i mai sus, precum [i a luiGheorghe Serachitopol, care era primar. {coala a fostinaugurat\ ^n prezen]a Marelui Ministru al [coalelor,Spiru Haret. Prin comuna R\cari, trecea adesea cuautomobilul, Regele Carol I cu Regina Elisabeta, cândse duceau la b\trâna prin]es\, Alexandrina Ioan Ghica,la castelul de la Ghergani. O dat\, regele s-a oprit cuautomobilul ^n R\cari, ^n dreptul Prim\riei, undeob[tea satului era adunat\, ^ntre]inându-se cufrunta[ii comunei [i cu fo[tii lui camarazi de arme, dinrâzboiul de neat\rnare, care se aflau de fa]â, purtândpe piept semnele bravurii acelor vremuri.

~n present, un vizitator ce intra ^n ora[ulR\cari pentru prima oara, simte ca localitatea, ^nansamblu, prezinta un aspect general, edilitar pl\cut,cu iz urban, totu[i, nu [tie ca acesta nu dispune de ofunc]ionalitate normal\ [i complete de facilitate mod-erne.

Locuitorii ora[ului R\cari, cei mai ^n vârst\,cunosc cele petrecute ^n trecutul nu prea ^ndepartat [iconsider ca au obliga]ia moral\ s\ aminteasc\ celormai tineri, despre trecutul ora[ului R\cari, dar cuprecadere, despre efortul ce-l depune ^n prezent, pri-marul ales ^n anul 2008, pentru ^nnoirea aspectuluilocalit\]ii [i implinirea calit\]ii de ora[.

Sunt nevoit s\ ar\t ca domnul primar MariusCarave]eanu, are merite deosebite ^n ridicareacondi]iilor edilitar-gospod\re[ti, ce au fost realizatepân\ ^n prezent, dar [i prin noile programe importantece au fost aprobate de Consiliul local, printre care a[enumera: revizuirea aspectului general al tuturorbisericilor, repararea lor, instalarea de gaz metan, a[colilor, a gr\dini]elor, construirea modern\ a unor c\irutiere, prin asfaltare (drumul de la Slobozia Moar\ -R\cari, de la R\cari la Ghimpa]i - Butimanu; ^ncartierul Gara Ghergani, Mavrodin, facilitatile se vorcontinu\ ^n acest an); modernizarea S\lii de festivit\]i,a [ediului Prim\riei, dotarea cu panouri solare pentrucaptarea energiei la sediul Prim\riei [i la C.A.M.SGhergani, sunt numai câteva fapte ce merit\ apreci-ate.

Cele mai importante - Considerate vitale -pentru to]i locuitorii urbei noastre, sunt, demararealucr\rilor de canalizare [i ap\ ^n R\cari-Ghergani-Mavrodin (^n prima faz\ a investi]iei) [i pentru celelaltesate ^n etapa urm\toare; modernizare [i extindere laLiceul "Ion Ghica" [i {coala general\ Ghergani;lucr\rile de termoizolare la blocurile de locuin]e dinR\cari; Centrul de zi pentru copii [colari, la St\ne[ti,repara]ii [i moderniz\ri la drumurile jude]ene [icomunale; studii de fezabilitate pentru drumurile deexploatare Agricol\, sunt ultimele [i cele mai actualem\suri aprobate ^n Consiliul local, la ini]iativa neo-bosit\ a celui care se nume[te Carave]eanu Marius,primarul ora[ului R\cari.

Traian GrigorescuTehnician Silvic,Consilier local

1 M Înaintepr\znuirea Întâmpin\rii Domnului2 M (†) Întâmpinarea Domnului (Stratenia); 3 J Sf. [i Dreptul Simeon; Sf. Prooroci]\ Ana4 V Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Sfin]it Mc. 5 S Sf. Mc. Agata [i Teodula6 D Sf. Vucol, Ep. Smirnei; Sf. Mc. Iulian, Fausat,Evilasie [i Maxim7 L Sf. Partenie, Ep. Lampsacului; Cuv. Luca; Sf.1003 Mc. din Nicomidia8 M Sf. M. Mc. Teodor Stratilat; Sf. ProorocZaharia; Sf. Mc. surori Marta [i Maria9 M Sf. Mc. Nichifor10 J † Sf. Sfin]it Mc. Haralambie11 V Sf. Sfin]it Mc. Vlasie, Ep. Sevastiei; Sf.Teodora împ\r\teasa (Post)12 S Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei celei Mari; Sf.Antonie, Patr. Constantinopolului; Sf. Mc. Hristea13 D Cuv. Martinian14 L Cuv. Auxen]iu, Maron [i Avraam15 M Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior; Cuv. Eusebiu16 M Sf. Sfin]it Mc. Pamfil; Sf. Mc. Valent, Pavel [iSeleuc; Cuv. Flavian (Har]i)17 J Sf. M. Mc. Teodor Tiron; Sf. Mariamna; Sf.Împ\ra]i Marcian [i Pulheria18 V Sf. Leon, Ep. Romei; Sf. Agapit, Ep. Sinadei 19 S Sf. Ap. Arhip, Filimon [i so]ia sa, Apfia; Cuv.M\rt. Evghenie [i Macarie20 D Sf. Leon, Ep. Cataniei; Sf. Agaton, Ep. Romei;Cuv. Visarion21 L Cuv. Timotei; Sf. Eustatie, Ep. Antiohiei22 M Aflarea moa[telor Sf. Mc. din Evghenia23 M † Sf. Mc. Policarp, Ep. Smirnei24 J †) Întâia [i a doua aflare a Capului Sf. IoanÎnaintemerg\torul [i Botez\torul Domnului25 V Sf. Tarasie, Arhiep. Constantinopolului; Sf.Mc. Alexandru [i Ipatie (Post)26 S Sf. Porfirie, Arhiep. Gazei; Sf. Mc. Fotini; Sf.Teodor (Sâmb\ta mor]ilor - Mo[ii de iarna()27 D Cuv. M\rt. Procopie [i Talaleu28 L † Cuv. Ioan Casian Romanul [i Gherman dinDobrogea; Cuv. Vasile M\rt.; Sf. Sfin]it Mc. Nestor(Dezlegare la ou\, lapte [i brânza()

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -

01.02.2011 - 28.02.2011

Telefon: 0245658864Medic coordonator

- Carp Marioara

1

2

3

4

5

6

23Diverse

Probabil pu]in\ lume cunoa[tefaptul c\ unele plante pe lâng\substan]ele minerale obi[nuite pecare le absorb din p\mânt, elepreiau [i elemente "str\ine", aflateîn sol. De exemplu castrave]iiasimileaz\ argint, tomatele zirco-niu iar porumbul asimileaz\ tantal,beriliu [i aur.

Tudor Opris, în cartea Botanicadistractiv\ arat\ c\ atunci când oanumit\ plant\ tr\ie[te pe un anu-mit depozit mineralier, aceasta vaabsoarbe cantit\]i considerabiledin elementele aflate în p\mânt.Astfel, s-au descoperit în Mun]iiAltai, din zona lacului Tele]koe,într-o zon\ bogat\ în z\c\minteaurifere, plante în a c\ror tulpin\se aflau gr\unciori de 2-3 mm dinacest valoros metal.

Sunt cunoscute ca bune"strâng\toare" plopul [i coada[oricelului. În frunzele plopuluiamerican se g\se[te zinc în pro-por]ie de pân\ la 2.5 /10 000,adic\ din 1 000 kg mas\ verde sepot ob]ine 250 gr. de zinc. Lacoada soricelului propor]ia este de4.5/1 000, adic\ din aceia[i can-titate de mas\ verde se pot ob]inecca. 4,5 kg de zinc.Aplica]ie: Fiecare din noi "asimil\m" din sub-stan]ele care se afl\ ascunse latemelia existen]ei noastre. Dac\alegem s\ construim pe un depoz-it de aur vom construi din aur, iardac\ alegem s\ r\mânem doar lapaie, vom construi din paie.

R.D

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim.Sâmb\t\ [i Duminic\:24-24 de ore

STRÂNG|TORUL

DE AUR

1.UNDE!- MINE AVOCALICE -CALDE MARE - APROXIMATIV2. URARE LA NUNT| (4 cuvinte)3. NUNT| (2 cuvinte)4. DISPOZI}II..LA NUNT| - LEIT5. SCOASE DIN HAMEI! -ATRAC}IA MIRESEI (sing)6. APUNE! - EL!

Vineri - 11.02.2011 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 12.02.2011Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 13.02.2011 Dr. Carp MarioaraLuni - 14.02.2011Dr. Corneanu CorinaMar]i - 15.02.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 16.02.2011 Dr. Barbu Razvan

Joi - 20.02.2011 Dr. Carp MarioaraVineri - 21.02.2011 Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 22.02.2011Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 23.02.2011 Dr. Birsila DanielLuni - 24.02.2011Dr. Carp MarioaraMar]i - 25.02.2011 Dr. Mladin Aurica

Miercuri - 23.02.2011 Dr. Barbu RazvanJoi - 24.02.2011 Dr. Birsila DanielVineri - 25.02.2011Dr. Mladin AuricaSâmb\t\ - 26.02.2011Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 27.02.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 28.02.2011Dr. Carp Marioara

Programul Centrului medical de permanen]\

ianuarie 2011

De nunt\

- VASILE NICOLAE-MIHAITA 02. XII. 2010 - RACARI- POLEXE IOANA 26.XI.2010 - RACARI- COSKUN CANER22.XI.2010 - GHERGANI- DRAGOMIR STEFAN14.01.2011 - RACARI- GHITA ALESSIA-ANA-MARIA24.01.2011 - MAVRODIN- VASILE GABRIEL-AMIR10.01.2011 - MAVRODINMATEI ALEX-FABIAN18.01.2011 - COLACUANASON ADRIANA- STEFANIA23.01.2011 - MAVRODIN

REZOLVARE NR. ANTERIOR: CALENDE-PS-REAL-RUGAT-AR-EPURATA-CAI-AMOROS-ITARI-PAL-U-RENTE-OM-NINGE-NUGA-TAI-REMIS-MA-NEA-ACT-INTEMPERII

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 1 2 1 3 1 4

ORIZONTAL

1. SUPUNE!2. NELIPSIT LA NUNT|3. OCOLE{TE4. SE D| PE FA}|... OCAZIONAL5. O LUNA SPECIAL|...LA TEMA6. NELIPSITI LA NUN}I7. BIPEDE!8. DAT PE FA}| LA O NUNT| ~N

MOLDOVA9. TRAS PE DREAPTA10. ROM BOTEZAT11. CAPSUL| SPATIAL|12. ONORABIL (arg)13. SCHIMBAT|14. }EPU{E!

Ilie Georgian

VERTICAL

NA{TERI- GRIGORE ELENA - COLACU 83 ANI- ALBU MARIA - SABIESTI 79 ANI- GRIGORE PARASCHIVA - COLACU 93 ANI- DINCA DOBRE - RACARI 79 ANI- PREDA FILOFTEIA - RACARI 89 ANI- NITA MARIA - GHIMPATI - 72 ANI- DUTA NICU -MAVRODIN - 81 ANI- SERBAN FLOAREA 91 ANI- STANCU TOMA -RACARI 82 ANI- CONSTANTIN NICULAE - GHERGANI 92 ANI- TANASE ION - RACARI 70 ANI

- ENACHE FRUSINA - GHIMPATI 79 ANI- MITROI DUMITRU - RACARI 66 ANI- GHEORGHE GHEORGHE - MAVRODIN 78 ANI- DUMITRASCU ANICA - SABIESTI 100 ANI- RADU POMPILIA - COLACU 79 ANI

DECESE

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i

AluminiuInstala]ii sanitare

termice [i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

PRE}URI

AVANTAJOASE

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roTipografia CROMOMAN

Pia]a Presei LibereBucure[ti

ISSN: 1844-7678

± ±

± ±


~N RATE!

Domnu le P r i m a r ,


24 Publicitate ianuarie 2011

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif: -

100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal,

handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20

lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

Ene Marius, la num\rul de telefon:

0764.030.370

Patrocle, 2 ani L\bu[, 1 [i 6 luni Ariel, 2 ani [i 1 lun\ Peticel, 2 ani [i 6 luni Cichi, 3 ani Leo, 4 ani

Fiecare ^[i construie[te o biseric\ ^n suflet, princredin]\. Noi v\ invit\m s\ d\ruim o f\râm\ dinsufletul nostru contribuind la CONSTRUC}IA UNEI

TROI}E ~N CURTEA C.A.M.S Ghergani, ora[ulR\cari. S\ ajut\m b\trânii deaici s\-[i g\seasc\ lini[tea [i

reculegerea ^ntr-un locbinecuvântat de Dumnezeu.

A[tept\m sponsoriz\ri la tel: 0756078015;

0245658611. Fax: 0245658070

INVITA}IE

Câinele, prietenul dintotdeaunaal omului a fost o tem\ de inspi-ra]ie în mai multe domenii: art\,cultur\, mass-media etc.Rândurile care urmeaz\ sunt opledoarie pentru acest animal darmai ales pentru rela]ia nobil\ cares-a stabilit întotdeaun\ între el [iom.

De la marii autori pân\ la povestirileu[oare cu c\]elu[i, câinii apar deseori ^nliteratur\. S-ar putea ca genul ^n carecâinii apar cel mai des s\ fie pove[tilepentru copii, de la clasicele "Undecre[te feriga ro[ie" [i "Old Yeller" pân\ lapovestirile moderne cum ar fi "Câinebun", "Cari" [i "Clifford, marele câinero[u".

Unul dintre cei mai faimo[i câini dinliteratur\ este Charley din jurnalul dec\l\torie al lui John Steinbeck "C\l\toriicu Charley: ^n c\utarea Americii".

Cunoscutul autor a c\l\torit de-a lungulAmericii ^ntr-o rulot\ ^mpreun\ cupudelul s\u, documentându-se ^naceast\ c\l\torie. Alte c\r]i clasice ^ncare apar câini sunt "Chemareas\lb\ticiei" [i "Colt Alb". Aceste dou\romane scrise de Jack London prezint\câinele ca un animal nobil [i un prietenloial, a[a cum apare [i ^n c\r]ile con-temporanului acestuia, Zane Gray cumsunt "C\l\re]ii ^n]eleptului Purpuriu" [i"Omul p\durii".

Apari]ia câinilor ^n literatur\ dateaz\de acum câteva mii de ani. ~n Odiseealui Homer, câinele lui Odisseus, Argos,este singurul membru care ^l recunoa[tepe acesta dup\ absen]a de 19 ani.Literatura antic\ indian\ [i persan\men]ioneaz\ câinii, iar mai mul]i filozofigreci, printre care [i Platon, discut\rolul câinelui ^n societatea greac\. Deasemenea, câinii pot fi ^ntâlni]i [i ^n lit-eratura vikingilor [i cel]ilor. Aesop,

marele fabulist grec, a prezentat câinii^n multe dintre fabulele sale, inclusiv ^n"Câinele [i buc\tarul" s\u "Vulpea, coco-sul [i câinele". ...Mai târziu. Chaucer a scris desprecâini, iar Shakespeare a men]ionatcâinii ^n mai multe opere ale sale. Unadintre piesele de teatru, "Cei doi gentle-meni din Verona" are chiar [i un person-aj canin, Crab.

Câinii sunt prezen]i [i ^n poezia luiWalt Whitman. Rudyard Kipling [i ^nepitaful pentru câinele Terranova alLordului Byron, Boatswain. Faimoaseleversuri, inclusiv, ...The poor dog, in lifethe firmest friend. The first to welcome.foremost to defend" ( Saracul câine, ^nvia]a cel mai bun prieten/ Primul ce teprime[te, dar mai ^ntâi te apar\") ^i suntdeseori atribuite Lordului ^nsu[i, dar defapt au fost scrise de bunul s\u prieten,John Cab Hobhouse. ~n "Peter Pan"copiii familiei Darling sunt supraveghea]i

de un exemplar din rasa Terranova, carese numea Nana, pentru ca familia eraprea s\rac\ pentru a-[i permite s\angajeze o bon\.

***V\ prezent\m mai jos imagini de la

ad\postul de câini al ora[ului R\carisituat ^n strada Republicii, num\rul113, pe care va invit\m s\-l vizita]i,

pentru a cunoa[te ^ndeaproape acestef\pturi nevinovate.

Al\turi de exemplarele de mai jos^n ad\post se afl\ ^nc\ 78 depatrupede care a[teapt\ s\ fieadoptate, botezate [i iubite.

Condi]iile de adop]ie le pute]iafla direct de la personalul de^ngrijire al ad\postului care v\

a[teapt\ cu interes cât [i de pesite-ul Prim\riei ora[ului R\cari.

(www.primariaracari.ro)

ziarul nr 30

Documents