ZUGRAVUL NEDELCU POPOVICI ----------------- V IOREL Ţ I G U

La 1 7 1 6, pri n căderea Ti m i şoa re i ia sfîrş i t epoca tur­cească În Banat .

I ntra rea Banatu l u i sub stă pî n i rea habsburg i că sch i m bă În Întreg i me f iz ionom ia a cestei p rovi nci i . R igu rozitatea cu care no i i stă pÎn itori vor a p l ica progra m u l lo r soci a l , eco­nomic şi po l i t ic perm ite ca Banatu l să ca pete o pondere importa ntă pr i ntre ţ i n utur i le româ neşti d i n fostu l stat a us ­triac.

"Trebuie şti ut că populaţia românească, pe care a u găsit-o armatele d e cucerire austriece În Banat, rărită Într-adevăr În urma războa Ielor continui , dar omogenă şi pretutindeni, a avut organizaţii sociale, practica toate me­seri ile, avea o cu ltură, avea biserici şi mănăstiri şi mai avea şi şcoli . . . dar ceea ce trebuie subl in iat, e că avea o artă şi o l iteratură populară superioară şi deosebit de frumoasă"1.

Habsburg i i au găs it a ic i un popor a şezat, cu rostu ri că l ite Î n trad iţ ia m u ltor veacur i .

N u "e l i bera rea " Banatu l u i a determ i nat a pa riţ ia u n u i număr i m p res ionant d e zugravi Î n seco l u l a l XVI I I - lea, n u "e l i bera rea " Banatu l u i determ i n ă formarea unor no i şco l i d e zugravi Î n d i verse părţi a le p rovi nc ie i , d u pă cum n u această "e l i bera re" determină p ictura ro mânească d e a i c i .

"Dacă Î n Apus, d upă cum spune Luc ian B l aga , tradiţia e alcătu ită din Însumarea pedantă a unu i trecut, din ga­leri i strămoşeşti, dacă tradiţia e acolo contabil itate retro­spectivă, tradiţia noastră se confundă cu potenţele sti l ils­tice creatoare, neistovite, magnifice ca În prima zi . Moc­nind uneori, ea se manifestă În t imp, e fă ră vîrstă , ca p la­iurile noastre. I storia ca t imp articu lat, este dimensiunea În care se desfăşoară şi creşte '0 cultură"2.

Am Început cu aceste c itate d i n Sto ia - U d rea şi Luc ian B laga , n u de d ragu l une i l i teraturi i sto rice, c i pentru că s înt Încă destu l de m u lţ i ace i ce văd v iaţa cu ltu ra l ă ş i a r­tistică a Banatu l u i pr i n pr i sma u n u i secol XVI I I ca bază de p leca re pentru tot ce s-a creat ş i făcut a i c i . Trad iţ ia noastră m u lt isecu l a ră ş i Î ncadra rea În orb ita puteri i sp i r i ­tuale a B izanţu l u i a fost leag ă n u l d i n ca re a u crescut atîţia " zugravi " modeşt i , meşteri ai penel u l u i .

U n u l d i ntre aceşt ia , Nedelcu Popov ic i , a dom i nat p r i n persona l itatea l u i o j u mătate de seco l XVI I I . Ta len t a u ­tentic, cunoscător p rofund a l t rad iţ ie i a rt ist ice de a ic i , e l d ă o i n terpreta re persona lă unor e lemente a s i m i l ate d i n a rta eu ropea nă . Lucră ri l e de la li pova , Jebe l , Ciacova , Gad , SÎngeorg i u , Pa rtoş ş i Cî l n i c (a cestea d i n u rmă ad use În seco lu l a l X I X - lea la But i n ) sta u mărtur ie pentru tot ce a fost, a Însemnat şi Însea m nă Nedelcu Popovici zugravu l , meşteru l despre ca re n u ştim a proape n i m ic, o m u l ca re creează controverse Între ce rcetăto r i , a rt istu l ca re scr ie tot aşa de b i ne În s Î rbeşte ca ş i În româ neşte. N u şti m unde, cînd s -a născut s i c î t a tră it . S -a Încercat de mu l t să se a lcătu ia scă o b i�g raf ie a l u i , e d rept, cu foa rte m u lte l a ­cu ne ş i p resu puner i , u n i i mergînd p î n ă la absu rd ; a fost ş i mai este ş i a stăz i confundat cu un a l t " Popovic i " , tot din aceea ş i perioadă, care nu a re Însă n i m i c com u n cu e l ca st i l de l ucru . Acest a l

"do i lea Popov ic i " se pa re că a

lucrat mu lt ti m p Î m p reună cu Nede lcu , d u pă cum vom vedea , făcînd , poate, ch i a r pa rte d in a ceeaş i fa m i l ie .

Să lăsăm Însă să vorbească cei ce s -au ocupat În trecut de e l , u rmînd să com pletăm cu l ucră ri l e găs ite re­cent şi cu documentu l ca re Î n pa rte ne l ă m u reşte c i ne a fost N edelcu Popov ic i . I n 1 927, a pa re l a N ov i -Sad o ca rte3

1 1 . Sto ia-Udrea, Marginalii la istoria bănăţeană, Tim işoara . 1 940. o. 50.

2 L. B laga, Trilogia culturii, Bucu reşti, 1 969, p. 223 şi u rm .• p. 273. 3 V. Petrovic, şi M. Kasanin , Srpska urnefnost u Voivodini, Novi­

Sad. 1 927. p. 73.

67

Î n ca re Ve l i ko Petrovic şi M i l a n K·a sa n i n s usţi n că Nedelcu Popovici s -a născut la C iacova În 1 735 ş i a m u ri t Î n a n u l 1 77 1 . D upă cîte şti m , este pr i ma l ucra re În ca re găs i m o af irmaţie Î n legătură cu v iaţa acestu i z ug rav şi p r ima Î n ­cerca re de a - i Încadra În ti m p activitatea .

Apo i , Ioach im M i lo ia , Au rel Cosma , Sto ia - U d rea ş i Ion F runzetti , ca re s -au ocupat de p ictura Banatu l u i , au că u ­ta t să Închege, cu p res u puner i , pe marg i n ea cîtorva l ucră ri , activ i tatea zugravu l u i N edelcu Popov ic i . "Acest zugrav a lucrat În Banat Între 1 735-1750 . . . "4 scr ie I on Frunzetti ; m a i departe, vorb i nd de cele 4 i coane , găs ite de Ioach i m M i lo ia la B ut i n , o ri g i n a re d i n Cî l n ic (ca ş i b i se rica de l emn care a fost cum părată de but i nen i Î n 1 8 1 0) , notează că aceste i coane " a u acelaşi caracter sti l istic, foarte apropiate şi de sti lu l

'frescelor d in Lipova, caracterizate toate printr-o

sti l iza re caligrafică, geometrizantă aproape. I coanele sînt reprezentate conform canoanelor artei bizantine provin­ciale, aşa cum s-au cristalizat ele În a rta sîrbească a fres­celor de la Gracanica, Sopocani sau Lesnovo (secolele XI I I -X IV)" . Se ma i s u b l i n i ază tot de I on Frunzetti cum că Nedelcu ,ar f i d i n j u ru l Lugoj u l u i o ri al O raviţe i .

Î n 1 958, l a Novi -Sad5 a pă rea o l ucra re a l u i O l i ve ra M i l anovic , Î n ca re se d i scută pr intre a lte le şi despre "păr­ţi le iconostasu lu i lui Şerban" de la b i ser ica d i n Ostrovo, local itate af lată pe o i n s u l ă a D unăr i i În d reptu l loca l i ­tăţi l o r Costo lac d i n Serb ia ş i Kov i n d i n Ba nat. Aic i s -a r pă stra a proa pe toate icoane le vech i u l u i iconosta s p ictat de N edelcu Popovici Şerba n ( ?) . Fon d u l i coa ne lor este cu foiţă de a u r, o rna mentat f lora l ; e le au chenar verde cu roşu , feţele sfi n ţ i l o r, Î n sem i profi l , s înt l u n g u ieţe, de forma l i terei g receşti "de lta " . Se mai p recizează că icoa ne le a u fost l uc rate de Şerban Î n 1 746. S e m a i pă strează : Maica Domnulu i cu I sus ; Christos pe tron ; Sfîntul Nicolae; Sf. loa n Botezătorul ; Sf. Dumitru ; Sf. Gheorghe; Arhanghelul Mihai ş i Î ncă două

"p lăc i " m a i m ici cu tre i f ig u ri de a posto l i , a şe­

zate acum În pa rtea de sus a iconosta s u l u i . I coane le sînt l ucrate pe lemn , avînd un g rund de g h ips . M a i depa rte u rmează o descrie re a două icoane : p r ima o reprez i n tă pe Maica Domnulu i cu pruncul I sus (tem pera pe l emn , d i me n s i u n i 83 X 60 cm). Fec ioara poa rtă tun ică a l bastră cu bord u ră a u r ie Î n j u ru l gîtu l u i ş i a m Îneci lo r, u n h i mat ion roşu , Înch i s ; I sus a re h i tonu l de cu loare a i bă , cu ste l uţe. De o pa rte ş i a lta a tro n u l u i se află a rh a nghe l i i M i h a i l ş i Gavri l . Jos Î n stî nga , cu cu loare neagră scrie : ,, 1 746 Sii obra(z) plat i drz (?) Teodoru Corne (G sau T) i bist nasto (i)nic" În d rea pta : "Şerban zugra(f) Popovici". A doua , Dei­sis (tem pera pe lemn , d i mensi u n i 84,5X60 cm) poa rtă jos Î n stînga i n scri pţ ia : "Sîn iconi plati vasa . " l ich i", i a r Î n d reapta : " meseţa i'unie o (Ieato) 1 746. Nedelko zugrav Popovici " .

Î ntr-o a l tă l u cra re a pă rută tot la N ovi -Sad În 1 9596 este a m i nt i t d i n nou "Nedelko Popovici Şerba n ( ?)" ca zugra v s î rb d i n a i nte d e 1 750. Î n ace lasi a n , 1 959, l ova n Sevd ic , În t r -o l ucra re a pă rută tot la

. Novi -Sad spune : "După

scripte reiese că biserica Sf. N icolae a fost ridicată sau restau rată de fraţii Nedelko, oameni de vază " , În prima j u mătate a secolu lu i a l XVI I I - lea", I m ed iat , e l e n umeră n u ­mele fraţi lor N ede lko : Mihai lo, Stanco, Vas i le şi Nedelko (deci n u me de botez. N . A.) . Î n cont i n u a re se ma i spune : "Biserita purtase un t imp destu l de Îndelungat n u mele de biserica lu i Nedelko" (Nedel kova ţ rcva).

4 1 . Fru nzetti. Pictorii bănăţeni din secolul XIX, Bucureşti, 1 957, p. 8 ş i urm.

5 O. M i lanovic, Din pictura şi arfa aplicată din Voivodina, Nov i ­Sad. 1 958, p. 33 ş i u rm.

6 P. Va sic, Icoane prăznicare din mănăstirea Vrdnic, Novi-Sad, 1 959, p. 4.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 1 . Inceputul pison iei de pe peretele nordic (interior) al bisericii ort. române din Lipova, În care se vede numele lui Nedelcu Popovici.

Am citat pe Sevd ic tocma i pentru a s u bl i n ia confuz ia ca re se face de către u n i i ce rcetăto r i . Deoa rece este a m i n ­t ită fa m i l i a N edelko În pr ima j u mătate a seco l u l u i a l XVI I I - lea c a " mare fa m i l i e" , o ser ie de i sto r ic i d e a rtă a u a juns l a conc luz ia că este vorba d e Nedelcu Zug ravL' ! d i n Banat, ca re a r f i s î rb ş i a r f i l uc rat pînă În 1 751 . Acest �J e­de lko d in Novi -Sad p leacă În 1 731 l a Athos , unde se că l u ­gă reşte l u înd n u mele d e N ica nor ; moare acolo Î n 1 75 1 .

L i ps i n d u - ne dovez i documenta re conte mporane pri v i ­toa re la Nedelcu Popov ic i , se i m pune o a n a l i ză Î n para le l a afi rmaţi i l o r d i fe riţ i l o r a utori a supra v ieţ i i ş i act iv i tăţi i acestu ia precu m ş i a l uc ră ri lor ră mase d e la e l .

P lecînd d e l a faptu l că , Ve l i ko Petrovic spunea că Ne­de lcu s -a născut la Ci acova În 1 735, aju ngem la o pr i mă conc luz ie care răstoarnă această afi rmaţ ie . Pentru acea sta trebu ie să a n a l i zăm una d i n l ucră ri le de Îna l tă factură a r­t i st ică pă strată d i n seco l u l a l XVI I I - lea pe teritor i u l Bana­tu l u i ş i an ume b i ser ica ortodoxă d i n L i pova . 1 732 este a n u l Începeri i l ucră ri l o r de resta u ra re , l ucră r i ca re d u rează pînă În 1 735. Du pă re nova rea a rh i tectura lă u rmează rep ic ­ta rea Întreg u l u i a n s a m b l u mon u menta l . Pr iv i nd ce i peste 80 m p cît se m a i pă strează a z i , p utem avea o i m a g i n e d a ră asu pra ta lentu l u i i ncontesta b i l a l meşte ru l u i . Fr ize le de sf inţ i Î n p ic ioare (fig . 3,4) de pe pereţi i latera l i a i nao­su lu i ( 1 40 cm . Înă lţ i mea f ig u ri l o r) , meda l i oa nele cu o rna­mente În vrej ş i com pozi ţ i i l e d i n n i şa uş i lor latera le dove­desc un deoseb i t s i mţ al ech i l i b ru l u i pe sup rafeţe m a ri , o şti i n ţă a portretu l u i ce merge pînă la reda rea unor ade­vă rate tră i ri i nterioa re , fă ră a ieş i totuş i d in l i m ite le ca ­noane lor p i ctu r i i b izant i ne , o stă pîn i re perfectă a ga mei colo r ist ice . P ictura d in exter ior (f i g . 2,5), atît c î t a mai ră ­mas - u n fragment d i n marea J udecată de a poi - denotă un ta lent ap roa pe de matu ritate, o u n itate dep l i nă Î ntre desen ş i cu loare , o vă d i tă l i bertate În m i şca re. Con strucţia spaţ ia lă a com poziţ ie i a rată o cunoaştere a p ictur i i o r ien ­ta le , d a r cu o notă persona lă specif ică t rad iţ ie i noastre.

in acea stă b i ser ică , s ub ferea stra de pe peretel e stîng a l naos u l u i se af lă o i nscr ipţ ie (f i g . 1 ) , oa re ră stoa rnă af i rmaţ ia l u i Ve l i ko Petrov ic asu pra a n u l u i naşter i i zugra ­v u l u i N edelcu Popov ic i . C u l i tere neg re este scri s : ,,(1) stuko noi i (am bătut no i - sub forma de a m scr i s no i , n . n .) : Nedelko Zugrav Popovici . . . Şerb (an) . . . Rad (u) Popov(ici)" . Deci acest colect iv de trei a l ucrat la p i ctura b i ser ic i i d i n L i pova . Dacă p icta rea b i seri c i i a Început Î n 1 732 a r f i Î n sem nat că Nedelcu a l ucrat a ic i cu t re i a n i Î na i ntea na şteri i sa le , s a u Î n a ce la şi ,a n Î n ca re s - a născut, dacă adm item că p ictura s-a executat Î n 1 735.

P lecî nd tot de la acea stă i n scr i pţ ie să t recem la b i se­r ica d in Ostrovo. in l ucrarea sa , O l i vera M i la nov ic af i rma

68

ca ia Ostrovo se păstreazCl a proa pe toate icoane le vech iu ­lu i iconostas p ictat de Nedelcu Popovic i Şerban ( ?) . Exi stă pe una d i n l ucră ri le de acolo o i scă l i tură cu acest n u me? N u ! Ex i stă Însă n ume le l u i Şerba n Zugrav Popov ic i ş i Ne­delcu Zugrav Popovic i . Ca să putem af i rma că Şerban =

Nedelcu a r t rebu i măcar ca pe o s i n g u ră l ucra re să exi ste cu n u mele Întreg , or i şi la Ostrovo une le i coa ne a u n u mele l u i Şerba n Popov ic i , a lte le n u me le l u i Nedelcu Popov ic i . Faptu l că sînt făcute Î n ace laş i a n ( 1 746) n u Î nd reptă ­ţeşte cu n i m ic să se facă acea stă af i rmaţ ie , cu atît ma i m u l t cu cît ş i l a Li pova apa re această . .fa m i l ie" a Popov i ­ceşti l o r ; s - a r putea spune, conform log i c i i de ma i sus , că avem de-a face cu N edelcu zugrav Popov ic i Şerba n Radu , ceea ce credem că nu e caz u l .

Acea stă i n scr i pţ ie găs i tă Î n b i se rica d i n L i pova ş i ca re ne l ă m u reşte def i n i t iv asu pra exi stenţe i a trei persoa ne cu n u me le d::; Popov ic i - f i i nd vorba de Nede lcu , Şerban şi Radu - v i ne ş i Întregeşte fa ptul că la V icar iatu l s îrb o rto­dox d i n T i m i şoa ra exi stă două i coane a l e l u i Şerban zu­g ravu l : Fecioara cu pruncul (d i m . 88 X 55 cm) (fig . 6) sem na1ă În stînga jos şi datată 1 76 1 ş i I sus (d i m . 88 X 55 cm) dE: ace laş i p i ctor ş i datată pr in a n a log ie cu p ri ma . P roven i : � de la b i ser ica d i n Dej a n , e le n u a u n i m ic co­m u n , c .... ':eh n i că ş i sti l de l ucru , cu ceea ce s întem ob i ş ­n u i ţ i să \ . c.!em la Nedelcu Popov ic i .

Fă ră n i c i IJ n d u b i u se poate dec i afi rma că N edelcu n u este aceeaş i pe;'<;oa nă cu Şerba n , aceasta fi i nd a doua conc luz ie l a ca re am � i un s ,

U rmînd ma i depa rte :--o m pa raţ i i le d i ntre afi rmaţ i i l e d i ­verş i lo r cercetători ş i rea l i ra �e , trecem de data acea sta la af i rmaţ ia d r. Pav le Vas ic , care spunea că " Nedelko Po­povici Şerban este amintit ca pictor (zugrav) sîrb Înainte de 1 750" ( ?) . La această af i rmaţ ie Î m i permit să ră spund cu o descr iere a 4 i coane d i n 8 cîte exi stă pe iconosta s u l b i se­r i c i i o rtodoxe române d i n Jebel (j ud . T i

'm i ş) ,

Cele 4 i coane Împărăteşti de pe ace : t i conosta s s înt , poate , p rod us,u l cel mai va loros - ca ţ i n ut",'" matu ri tate ş i concepţ ie a rt i st ică - ce 1 - 0 putut da m ij l ocu ; seco l u l u i a l XVI I I - lea Î n B a nat, i nci uzînd ş i i nterferenţele no i l o r c u rente de a rtă, dar păstrînd nota trad i ţ iona lă p redo m i n a ntă . P r ima este Ioan Botezătorul (75,5 X 52,5 cm). Aşezat cen ­t ra l , Î n p ic ioa re , pe u n funda l a rh itecton i c specif ic b i za n ­t i n , Î n ca re s înt p ictaţi d o i copaci Î n gen u l l uc ră r i l o r d e p rotorena ştere, Ioan ţ i n e Î n mîna stîngă u n pot i r Î n ca re se află un cop i l cu lcat - s i m bo l iz Înd pe I s u s ; În d rea pta jos se af lă un vas ca re conţ i ne ca pu l tă ia t a l l u i I oan Bo­tezăto ru l . A doua i coană este I sus pe tron, Î n h a i ne de a rh iereu. i n pa rtea superioară , Î n d rea pta ş i stî nga , se af lă Ma ica Dom n u l u i ş i Ioan Botezăto ru l - bust. Tro n u l ,

http://patrimoniu.gov.ro

ornamentat cu fru n ze sti l izate de acant , este de văd ită i n ­t luenţă ba rccă . Predom ină cu lor i le de a u r, roşu ş i neg ru . A treia este Maica Domnulu i cu pruncul I sus, stî nd pe tron, Încadrată de a rh a nghe l i i M i h a i l ş i Gavr i l . Ia r u lti ma , 51. Nicolae, aşezat centra l Î n p ic ioa re cu veşm i n te a rh ie­reşti, este Înca d rat Î n pa rtea super ioa ră a icoanei de Maica Dom n u l u i ş i I s u s - bu st - susţ i n uţi de nor i . Fon d u l este ornamentat c u a rh i tectu ră b i za nti nă . Cu toată i nfl u ­enţa barocu l u i , feţe le sfi nţ i l o r păstrează g raf ia b i za nti nă . Este o Îmb inare perfectă de t ra d iţ ie ş i i nfl uenţe no i . Pe prima icoană , ca re reprez i ntă pe I o a n Botezătoru l , Î n partea de jos se poate cit i u n nume ş i o dată : "Nedelko zligrav Popovici . 1 752".

Un alt g rup de icoane aparţ i ne În mod ev ident cele i de a doua j u mătăţi a secol u l u i a l XVI I I - lea .

Una d i n aceste l ucră ri , găs i tă la mă năsti rea Sf. Gheor­ghe (j ud . T im i ş) Î I rep rez i ntă pe Sf. Gheorghe că la re pe un ca l a lb (24,5 X 30 cm). D in păcate, icoana este foa rte deteriorată , i a r d i n fon d se ma i păstrează cîteva frag ­mente de foiţă de a u r. i n pa rtea de jos Însă , se ma i poate vedea o i n scri pţi e : " Nedelko I konopi seţ" (cel ca re a scris) i a r În d rea pta jos , ,, 1 759/1 , Este s i n g u ra icoană În care Nedelcu În loc de zugrav scr ie " iconop i ser. O a l tă l ucrare, un ică În fe l u l e i , se află la mă năst i rea Pa rtoş (j ud . T im i ş) . Acea sta rep rez i ntă pe Ma ica Domnu lu i cu copi lu l Isus (29 X 30 cm). Pe u n fon d a l ba stru sp re g ri se deta şează maforio n u l de cu loare Înch i să - un roşu aproape neg ru - a l Maic i i Dom n u l u i . Icoa na este semnată şi datată "Nedelko zugrav Popovici . 1 770".

La Vica r iatu l ortodox sîrb d i n T im i şoa ra , pr in tre m u lte l ucră ri a l e zugravu l u i Nede lcu se gă seşte şi icoana ca re

rep rez i ntă pe Sf. N icolae (84,5 X 52 cm) (f ig . 8). Aşezată centra l , imag i nea sfîntu l u i se deta şează pe fo n d u l de a u r. Sacosu l de un roşu p lăcut se a rmon i zează cu sti h a ru l a l ­bastru , a m be le ornamentate c u f lori , a l be la fon d u l a l bas ­t r u ş i ocru - a u ri u l a fon d u l roşu . Sfîn tu l b inecuvî ntează cu d rea pta , i a r În s t înga ţ i ne cÎrja ep i scopa lă . Este Încad rat sus de Ma ica Dom n u l u i ş i I s u s - bust - susţ i n uţi de nor i . 'i n pa rtea de jos a icoa ne i , Î n stînga , se găseşte u rmă ­toa rea i nscr ipţie : Ned(elko) z(ugrav) Popovici. S u b acest n u m e u rmează : "Sei iconi ot cup�o bogasa vigade novi", i a r În d rea pta jos : ,, 1 771 Me(si)ţ iu l ie 9". Cred că pr in p re­zenta rea acestor icoane se poate s u b l i n i a a tre ia conc lu ­z ie ş i a n ume : Nede lcu zugrav Popovici n -oQ t ră i t n u ma i Î n pr ima j u mătate a seco l u l u i a l XVI I I - lea . Se ră spunde pr in aceasta ş i l u i Ion F runzetti ca re su sţi nea p rezenţa zugra ­vu l u i Nede lcu Î n Banat doar Între a n i i 1 735- 1 750.

ReÎntorcÎ n d u - ne la af i rmaţ i i l e l u i Ve l i ko PetroviC şi M i l a n Kasa n i n cum că Nedelcu a tră it doa r pînă În a n u l 1 771 , cons i der, că descr ierea cîto rva l ucră ri v a f i destu l de conc ludentă pentru a l ă m u ri contra r i u l . La Vica r iatu l o rtodox s îrb d in T i m i şoa ra , exi stă o a l tă l ucra re, icoa nă pe lem n , ce reprezi ntă pe Ioan Botezătoru l (40,5 X 31 ,5 cm) (f ig . 7) Ioan În p ic ioa re, aşezat centra l , b i necuvîntează cu d rea pta , i a r În m îna stî ngă ţ i ne u n poti r ş i un rotu l cu i n scri pţ ie s lavonă. Colori tu l h a i ne lo r, că maşa de cu loare ocru -au r i u , acoperită În pa rte de o ma nt ie verde căptuş i tă Î n i n ter ior cu un mater ia l roşu , se leagă a rmon ios de fon ­d u l a l bastru p e ca re , Î n stînga , s e profi lează u n copac În t runch i u l că ru ia se af lă Împ l Întată o secure . Rezo lva rea feţei , a mî i n i l o r şi p ic ioare lo r, precum şi g raf ia cute lo r h a i ­n e l o r s e Înca d rează u n e i pictur i de t ra d iţ ie b izant i n ă

Fig. 2 . Patriarhii Avraam, Isac ş i Iacob, din Judecata d e a po i , frescă exterioară d e la biserica ori. rom. din Lipova.

69

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 3, 4. Detalii de Irescă de la biserica ari. ram. din Lipava.

Fig. 5. Fragment din Judecata de apo i . Fig. 6. Maica Dom nu l u i , de Şerban zugravul (1 76 1 ).

http://patrimoniu.gov.ro

provincială , Apa r ş i i nf l uenţe a l e a rtei a pusene, v i z ib i le a ic I În rezolvarea copacu l u i , i n pa rtea stîngă jos se poate ceti : "Nedelko" ; i a r În d rea pta jos " zugrav Popovici" ş i i med iat dedesubt, 1776. O a ltă icoană , aHată tot l a V ica r iatu l o r­todox sîrb d in T i m i şoara , rep rezi ntă pe Cei 40 de mucenici (44,5x31 ,5) (fi g, 9), i n pa rtea super ioa ră , s usţi n ut de două rînduri de nori , se af lă I su s ca re b i necuvîntează, Mai jos, În dreapta se despri nde de pe funda l u l de ocru - a u ri u , f i g ura unu i personaj Îm brăcat cu ch iton a l bastru-verzu i ş i cu mantie roş ie , i n reg i st ru l de m ij loc s înt ce i 40 de mucen ici , goi p înă la brîu , pa rcă stî nd Într -o apă , Exi stă o() mişca re redată n u m a i d i n jocul m î i n i l o r ş i d i n i nd iv id u ­a l i zarea fiecă rei feţe, rezo lvată cu m u l tă expres iv i tate , Pa rtea de jos a icoanei , rep rez intă un peisaj destul de vag eontu rat. i n d rea pta jos, scris cu ca racte re destul de ma ri se poate vedea a n u l 1 777 şi l î ngă e l "Ned{elko) Z{ugrav)".

Deci a patra conc l uz ie este că N edelcu zugravu l a tră it şi după 1 771 , ba ma i mu lt , se cunosc l ucră ri a l e sa le ş i Î n 1 779, Este vorba de o i coa nă ca re se af lă la b i se rica oOrtodoxă sÎrbă d i n C iacova (j ud, T i m i ş) - Naşterea Fe­cioarei (40 X 33 cm) ca re este datată şi semnată : ,, (Nede) kko Popovi'ci zu{grav) 1 779",

Mergînd ma i departe, să reca p i tu l ă m ce spune lova n Sevd ic despre " Fraţ i i Nede lko" , i n l ucra re se afi rmă că ,aceşti fraţi Nedelko, "oameni de vază" - În prima jumă­tate a secolu lu i a l XVI I I - lea a u ridicat ori resta urat bise­rica Sf. Nicolae din Novi- Sad, biserică ce : purtase un 'timp Îndelungat n umele de b iserica lui Nedelko" (Nede l ­'kova ţrcva), Tot e l ma i spune că aceşti f raţ i N ede lko sînt : M iha i lo, Sta nco, Vas i l e şi Nedel k07,

in privi nţa p lasăr i i În "t i m p" a l u i Nede lcu , afi rmaţ ia 1u i lova n Sevd ic este ident ică cu cea a d r, Pavle Vasi c : <l mbi i p la sează "fa m i l ia " Îna i n'te d e 1 750, I n acea stă po­trivi re de pă reri exi stă Încă unele i n cert i tud i n i ca re Iasă În suspensie "oategoricu l " , i n pr i m u l rînd d r, Pav le Vas ic vorbeşte de "N edelko Popovici Şerba n" , pe cî nd lovan Sevd ic vorbeşte numai despre "Nede lko" , Dacă ar f i Ne­<le lcu = Şerba n a r f i t rebu i t a m i n ti t ş i n u m ele de Popov ic i . D in ceea ce spune l ova n Sevd i c, reiese că "N edelko" , d i n nume d e boteL devi ne n u m e de fam i l ie . D a r dacă este vorba de N edelcu ca n u me de fa m i l ie, ce rost a r ma i <lvea "Popovic i " s ub n u mele ca re sem nează p înă În 1 779? Reversu l acestei Î nt rebăr i a r fi ca n u me le de " Popov ic i " să f ie n ume de botez, l ucru neob i şnu i t Î n o nomast ică .

Tot pe ma rg i nea a cestor nume se poate pune d i n nou Întreba rea , dacă se cunoaşte a şa de b i ne v iaţa .,fraţ i lo r ·Nedelko" ca oa men i de vază Î na i n te de 1 750, de ce nu semna lează n ici d r. Pav le Vas ic ş i n i ci l ova n Sevd ic nu ­mele du pă acea stă dată ? Exi stă , c red e u un s i ngu r ră s­puns , d r. Pav le Vas ic , confundă pe N edelcu zugravu l cu Nedelcu , frate cu M i h a i lo , Stanco ş i Va s i l e d in N ovi -Sad , co re n -au n i m ic com u n cu N edelcu zugrav Popovici pentru că la .,fraţi i N ede lko" n u me le de botez t rece n u me de fa ­m i l ie, pe cînd la N edelcu zugravu l n u mele de fa m i l ie a fost şi ră mîne Popovic i . De a ici şi af i rmaţ ia d r. Pav le Vas ic că Nedelko este a m i nt i t ca zugrav s î rb Î na i nte de 1 750.

De fapt dacă a m a n a l iza cuvîntu l "Nedelcu" el p rov ine d in l i mb i le bu lgară ş i sÎrbă de l a cuvîn tu l "Nedelea" ca re Înseamnă " D u m i n ecă "6. EI poate deven i d i n n u m e de bo­tez, nume de fa m i l ie Î n cazu l cînd a fost Îm prum utat n u ­mele d e botez. M u lţ i a u exemp l if icat c ă s u b n u mele d e Nedelcu s e găsesc ş i a stăz i fa m i l i i Î n Banat , ceea ce confi rmăm cu toţ i i , d a r atunc i ce facem cu "Popovici " ?

Ca să putem În ţe lege ceva, a pe lăm la "Catastrum c i ­vi um" pe a n i i 1 71 8- 1 832 d i n T im i şoa ra9. A i c i se ses izează bine, t recerea nume lu i de botez "Nede lko" l a cel de fa m i ­l ie : C i ri l u s Nedelkovics - cetăţean a l Ti m i şoa re i În 1 789, Tot În acest " Catastrum c iv i um" n umele de Popovici a l persoanelor deven i te cetăţe n i a i T i m i şoa rei s e gă seşte pe o l a rgă a ri e de răspînd i re , ca : A lba n ia , Macedon ia , Banat, K i k i nda , Ca rlovitz etc10. Acest Popov ic i este un nume

7 1 . Sevd.ic, Istoricul şi restaurarea bisericii SI. Nicolae din Novi­Sad, Novi-Sad, 1 959, p. 2.

6 AI. Grau r, Nume de persoane, Bucu reşti, 1 965, p. 6 1 . 9 Catastrum Civium, 1 7 1 8- 1 832, aflător la M u zeu l Banatu lu i , T im i ­

şoara, l i t. N , p. 1 086. 10 Idem, l it . P.

Fig, 7, Ican Boteză toru l , de NedelcLi Popovici ( 1 776).

Fig, 8. SI, Nicolae, de Nedelcu Pooovici ( 1 77 1 ) ,

71

http://patrimoniu.gov.ro

s lav, co res punzător l u i Popescu - În sensu l "a l pop i i " 1 1 s a u Popa - frecvent ma i a les Î n Ardea l .

Î n n ic i u n caz , Î n ceea c e ne p riveşte p e n o i , n ume le de Nedelcu nu poate f i d e fa m i l ie , c i d upă cum se i scă ­leşte Însuş i zugravu l , ră mîne u n n u m e de botez putînd f i t radus " D u m i necă " .

Vorb ind de cele 38 de icoa ne , cunoscute p î nă În pre­zent, ş i de cei cca 80 m de frescă de la L ipova , p ictată Împ reună cu Şerban şi Radu Popovic i , se pune Î n reba rea f i rească c ine a fost zugravu l şi de unde era ? Dacă la pr ima Întreba re putem să ră spundem, l a a doua este ceva ma i g reu . În 1 969, toa m n a , Cost i n Feneşan de la Secţia de i stor ie a M uzeu l u i Banatu l u i d i n T i m i şoa ra , ne atrăgea atenţ ia asup ra u n u i man uscri s aflat la M i tropo l ia Bana­t u l u i 12. Pe u l t ima f i lă a ma n uscri s u l u i , Î n pa rtea d reaptă , jos , a m găs i t scr is c u l i tere ch i ri l ice În ro mâneşte : "Sau probit ş i văzînd che. . . bun am scris pruncu care sau

1 1 AI . Gra u r, op. cit., p. 1 1 5. 12 Tipicul şi slujba la Oenia Mare, mss. află tor la Mi tropol ia

Banatu l u i , T im işoara, n r. i nv . 4656/82, f . 1 3.

Fig. 9. Cei pa truzeci de mucen ic i , de Nedelcu Popovici (1 777).

botezat. . . " În pa rtea stî ngă jos , ace laş i scr is , cu aceleaji ca racte re i scă leşte : "Nedelco Popovici f i ind dascăI şi sau scris la · l u na lu i a pri l ie 3 z i le ,Ia anu l 1 778".

Pentru că acest m a n uscr is provenea d i n b ib l ioteca fas· tei Ep iscop i i a Ca ra nsebeşu l u i , n u a r fi exc lus ca Nedelcu să fi fost dască I pr i n una d i n com u nele d i n j u r, sau poate ch i a r Î n o ra ş. Abia acum se expl ică de ce Nede lcu scria tot a şa de b i ne În l i m ba sÎrbă ca şi În româneşte ; În săji fu ncţia l u i de dască I ÎI ob l i ga , În parte, să cunoască ji l i m ba s Î rbă, cu atît ma i m u l t cu cît f i i nd şi zugra v a l ucrat ş i la b i ser ic i l e sî rbeşti de pe te ritor i u l Banatu l u i . Dacă În 1 732-35 este p rezent la Li pova , unde l ucrează cu Şerban Popovici ş i Radu Popov ic i , presupun că trebu ia să a ibă cel puţ in 20r-25 de a n i , ceea ce sch i m bă ra d ical data naşter i i sa le p lasînd-o În j u ru l a n u l u i 1 71 0. Am presupus această vî rstă pentru că l ucră ri l e de acolo denotă totuşi o matu ritate şi o v i z i une de a n sa m b l u un ita ră .

Pr in l ucră ri l e sa le , Nedelcu Popovici zugravu l ramine una d i n f igur i le proem inente a le a rtei bănăţene d i n seco l ul a l XVI I I - lea.

72

http://patrimoniu.gov.ro