In privinta fructelor, raspunsul este clar : pentru ca sunt dulci (cel putin, majoritatea). Ne place sa mancam fructe, cam orice fel de fructe, chiar daca le acceptam pe cele straine sau exotice cu oarecare ezitare la inceput. Dar legumele pot fi amare, iuti, pot avea, crude, un gust destul de neplacut, dincolo de vitamine, asa ca de ce sa le mancam ? In buna parte, mancam legume pentru ca suntem constienti de rolul pe care il joaca in alimentatie si pentru ca unele chiar ne plac.

In esenta, omul de astazi este rezultatul unei lungi evolutii si pas cu pas si-a diversificat hrana. Primii stramosi ai omului incepusera sa manance frunze, fructe, legume salbatice, seminte, vegetatie diversa. Chiar daca nu stiau inca sa cultive toate acestea, le putea lua direct din natura, din locurile unde ajungea tribul.

Nu s-au pastrat prea multe informatii despre cat de toxice sau, dimpotriva, sanatoase erau legumele si fructele pe care le mancau primii oameni. Dupa atata timp, este de presupus ca cea mai mare parte dintre acestea au disparut sau nu mai sunt folosite. In schimb, astazi avem informatii despre fructele si legumele care fac parte din dieta noastra, de la vitamine si minerale, la istoricul plantei si cele mai bune conditii pentru a o intretine si creste. Suntem mai interesati ca oricand de efectele pozitive ale legumelor, de retete, de gust, de agricultura ecologica si sanatate, insa numarul legumelor si fructelor consumate in mod obisnuit este in scadere.

Cele mai cunoscute si mai gustate legume sunt spanacul, varza, broccoli, morcovii, cartofii, ardeii, ceapa, mazarea, conservate sau proaspete, preparate intr-un fel sau altul, fiecare cu gustul si calitatile specifice, multe insotite de adevarate povesti. Sigur este ca, in special popoarele occidentale, au facut o greseala reducand cantitatea si variatia legumelor din alimentatia zilnica, lipsindu-se astfel de protectia oferita de acestea. Consumul de legume constituie o adevarata alinare culinara.

Datorita temperaturilor inalte (peste 32 de grade) din timpul verii, se produce o crestere corespunzatoare a transpiratiei, care impiedica astfel supraincalzirea corpului. Odata cu apa, organismul mai pierde si saruri minerale si vitamine (mai ales pe cele solubile), antrenand astfel multe consecinte negative in desfasurarea proceselor fiziologice. Astfel, poate aparea astenia fizica precum si perturbari ale proceselor metabolice, stare de disconfort.

Pentru evitarea unor asemenea neplaceri, se impun masuri de inlocuirea a pierderilor provocate de transpiratie, a pierderilor de apa, saruri minerale si vitamine, pentru refacerea conditiilor normale de functionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea in medie a doi litri de lichide pe zi, care nu vor fi baute prea reci (se elimina inainte de a hidrata organismul). In afara de lichidele propriu-zise, se vor consuma cat mai multe fructe si legume, datorita pe de o parte rezervelor de apa, saruri minerale si vitamine pe care le contin, cat si datorita faptului ca in organism ele cedeaza apa sub forma de efect intarzaiat, asigurand in mod constant si pe termen lung lichidul.

Consumand cat mai multe fructe si legume (mai ales crude), dispare senzatia de sete continua datorita efectului de eliberare a apei din tesuturile vegetale. In plus, fructele si legumele elibereaza, prin consum, un numar mic de calorii. Se mai pot consuma infuzii (ceaiuri) caldute, usor indulcite cu zahar sau indulcitori artificiali, de izma (nu in exces), de soc, de musetel, de sunatoare si mai ales de urzici (taie senzatia de sete), la temperatura camerei. Uneori alegerea acestor ceaiuri se poate face si in functie de necesitatile terapeutice. Infuziile de plante se prepara cu o lingurita de planta la o cana cu apa. Alimentatia trebuie sa fie variata si judicios intocmita, in sensul valorii calorice a alimentelor, in ideea de a se consuma numai acele produse cu valoare calorica mica.

Neobisnuitul concurs al "legumelor urate" este organizat anual, in Marea Britanie, de asociatia National Trust, care isi propune astfel sa dea o sansa si acelor legume care au un gust extraordinar, dar sunt respinse datorita aspectului. "Vrem sa schimbam prin aceasta conceptul de leguma perfect cosmetizata, leguma prezenta in supermarketuri", a precizat Liz Woodward din partea organizatorilor.

Printre numerosii candidati la titlul de "cel mai urat" s-au numarat cartofi, morcovi, cepe si rosii. Marele castigator a fost insa un pastarnac avand o forma care aminteste de o creatura din abisuri, inconjurata de tentacule.

Cartoful este bogat in vitamine din complexul B, dar nu trebuie neglijate nici cantitatile de vitamina C si K. Sarurile minerale ale cartofului sunt evidentiate in functie de calitatea solului: magneziu, fosfor, fier, mangan, cupru, sulf.

Proprietatile cartofului
- sanatos, hranitor, foarte usor de digerat, mai ales copt in coaja lui;
- aliment energetic permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare;
- aliment de balast ce inlesneste functiile intestinale;
- anti-ulceros;
- cicatrizant.

Toata lumea stie ca exista cartofi albi si rosii. Ei bine, la moda in strainatate, in gradini si, mai ales, in bucatarii, veti intalni o specie noua de cartofi mult mai ciudati si colorati, dar la fel de buni la gust ca oricare altii. Ne referim la cartofii ... mov. Acestia sunt intr-adevar o noutate care ne incanta privirea si ne starnesc curiozitateain privinta gustului.Culoarea lor ne-ar putea duce cu gandul la gustul strugurilor, dar, evident, au gust de cartofi. Dupapreparare, culoarea se mai estompeaza putin, dar tot mov ramane. Daca ii pasati, capata o culoare usor rosiatica.

Porumbul nu este o leguma, dar l-am introdus in material alaturi de legume pentru ca place copiilor si este folosit in alimentatie, din ce in ce mai mult, in modul in care sunt folosite acestea.

Porumbul este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor sale ntrebuintari: alimentatia oamenilor si a animalelor, industrie, cosmetica etc.
Porumbul isi are originea pe pamantul Mexicului de astazi. Langa Ciudad de Mexico s-au gasit ingropate boabe de porumb care datau de mai bine de 8.000 de ani. Potrivit unei legende a amerindienilor, porumbul are origini divine, el fiind sursa de hrana a zeilor atunci cand au creat pamantul. In Europa, el a fost adus de Cristofor Columb. Acesta a primit in dar de la bastinasi porumb pentru a-l duce cu el peste ocean. De aici, nu a fost decat un pas pana la raspandirea pe intregul glob.

Stiati ca exista si stiuleti de porumb cu boabe rosii? Acestia sunt deliciul copiilor care-l prefera fiert sau copt, si cel mai important este ca-si pastreaza culoarea si dupa gatire. Aceasta specie este numita Ruby Queen. Mancarea va fi mai interesanta daca se pregateste un amestec de boabe galbene si rosii.

Aproape toate soiurile de fasole sunt fibroase i sunt cultivate pentru seminele bogate n elemente nutritive. Seminele sunt uscate i pstrate n aceast form. Cu puin timp nainte de a fi consumate, sunt nmuiate n ap, pentru a putea prepara din acestea diferite mncruri.

Fasolea boabe este una dintre sursele de baz de albumine vegetale din lume. Se ntlnete n buctriile tuturor popoarelor. Exist 30 000 de soiuri de fasole, din care se cultiv peste 500.

Fasolea cu boabe albastre este originara din China.

Daca boabele de fasole de alte culori, cunoscute de noi, isi pierd culoarea la fiert, fasolea albastra isi pastreaza culoarea si gustul este cel obisnuit.

Conopida este o varietate de varza cultivata pentru forma ei distinctiva, ca un buchet. Leguma a devenit populara in Grecia antica, unde era consumata pentru eliberarea energiilor. Frunzele exterioare ale conopidei sunt folosite in salate sau sunt inabusite si apoi sunt consumate fierbinti. Continutul bogat in vitamina C ajuta la refacerea organismului printr-o actiune puternica antioxidanta si antiinflamatorie.

- Alegeti capatanile de culoare crem, de consistenta ferma, cu flori compacte, fara pete maronii

- Se pastreaza in frigider intr-o punga perforata pana la maxim cateva zile.

- Spalati conopida chiar inainte de a o folosi.

- Adaugati o lingurita de lamaie sau o ceasca de lapte in apa in care o fierbeti pentru a-si pastra culoarea

- Tijele si frunzulitele pot fi adaugate la o supa gustoasa

Conopida este, in general, o leguma ciudata chiar si avand culoarea alba. O tenta de culoare o aduce ruda ei verde si anume broccoli. Dar ce spuneti de o conopida portocalie? Aceasta specie a fost obtinuta inca din anii 1970 de catre cercetatorii din Canada. Denumita si conopida Cheddar, ea cuprinde de 25 de ori mai mult beta caroten decat conopida alba. Se poate consuma si cruda, ca o gustare colorata si plina de vitamine. Copii cu siguranta o vor adora.

Mark Twain a spus: Conopida nu este nimic altceva dect o varz cu studii superioare.

.

Provine din America de Sud, America Central i India. n momentul de fa, este cultivat n ntreaga lume. Exist peste 200 de soiuri de fasole. Se consider c fasolea are peste 8000 de ani. Este una dintre cele trei surori ale buctriei Americii Precolumbiene , mpreun cu porumbul i dovleacul.

Constituie hrana de baz ndeosebi n rile Americii de Sud, unde are aceeai importan ca orezul n Asia sau cartofii n Europa.

Italienii i francezii au cultivat un soi de fasole fr fibre. Aceasta este consumat n totalitate pstaia mpreun cu seminele ascunse n interior.Fasolea este prezent n stare slbatic n zonele tropicale ale Asiei i Americii. Fructul ei este pstaia care conine de obicei cteva semine.

Stim toti despre fasolea verde, galbena. Interesanta este si cea pestrita, alba cu rosu sau fasolea italiana. Pacat insa ca, la gatit, isi pierde culoarea si devine alba. d Oricum este foarte gustoasa. Spectaculoasa este cea mov sau Royal Burgundy. Aceasta specie creste foarte repede si trezeste interesul prin culoarea ei neobisnuita.

Ceapa este un ingredient folosit de mii de ani in diverse preparate, la ora actuala fiind a doua recolta in lume, dupa productia de rosii. Ceapa este un aliment cu o valoare culinara si un potential curativ excelent.

Ceapa are proprietati curative cunoscute inca din antichitate, fiind utilizata impotriva racelilor, astmului sau la alungarea insectelor. In medicina chineza, ceapa este folosita la tratamentul anginei, gripei, infectiilor bacteriene si tulburarilor de respiratie.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ceapa utila in tratamentul lipsei de apetit si in ateroscleroza, in raceala, tuse, astm si bronsita.

Ceapa este un aliment care nu ar trebui sa lipseasca de pe masa zilnica. Alba, rosie, galbena, sau verde, fiecare ceapa are o aroma unica si este benefica pentru sanatate. Poate fi mancata cruda, fiarta, coapta, prajita sau chiar uscata, in diverse preparate.Intotdeauna este cel mai bine sa fie consumata cruda, fiindca prepararea termica ii distruge proprietatile.

Pentru persoanele cu stomac sensibil, ceapa se poate lasa la macerat in ulei de masline pe timpul noptii si apoi se poate utiliza a doua zi in salate.

O leguma interesanta este ceapa egipteana. Bulbii sai se gasesc in varful tijelor plantei, nu in pamant asa cum este ceapa cunoscuta de noi. I se mai spune si ceapa plimbareata pentru ca, daca nu se taie bulbii aerieni, se va intinde incet dar sigur prin toata gradina. Gustul este exact la fel cu cel al cepei obisnuite.

Se consider c salata a fost cultivat dintr-un soi cu frunzele amrui, care era prezent n Europa, Asia i n America de Sud. A fost cultivat cu 4500 de ani naintea erei noastre pentru uleiul care se gsea n seminele sale. Deabia n secolul al VI-lea naintea erei noastre, perii au cunoscut gustul frunzelor sale, iar romanii i-au atribuit proprieti terapeutice. Ca o curiozitate mpratul Augustus a cldit un altar n cinstea salatei.

Conine amidon, potasiu, fosfor, calciu, fier, zinc, vitamina C, B1, B2, B5, B6, PP, E, provitamina A. coninutului de magneziu, crom i de acid folic.

n China, cultivarea salatei este considerata aducatoare de noroc. Aceasta este servit la ocazii speciale, ca de pild zilele de natere sau Anul Nou.

Iarba grasaeste o planta cunoscuta de mii de ani, utilizata atat ca aliment, cat si ca medicament pentru unele boli. Ea creste atat in zonele calde de pe glob, cat si in cele de reci. O intalnim salbatica sau cultivata in Europa, America si Asia. In Romania, dintre denumirile ei, cea mai raspandita este iarba grasa, dar si grasita, iarba porcului, buruiana grasa sau pita porcului. Originea ei se pierde in timp. Stim ca ea este mentionata de Dioscoride in lista plantelor medicinale folosite de daci, sub numele de "lax".

Pentru ca nu este foarte cunoscuta, multi gradinari o confunda cu o buruiana si o elimina. Pentru consum, este cel mai adesea culeasa de cunoscatori direct din natura. Ea poate fi cultivata cu succes intr-un colt insorit al gradinii, alaturi de salata. Lucrarea de recoltare este usoara si se face prin ruperea tulpinii cu frunze cu tot. Iarba grasa este o planta taratoare cu o mare putere de refacere, si in scurt timp, va creste din nou, acoperind solul ca un covor. Se poate recolta astfel de 3 ori pe perioada verii de pe un singur strat.

Se consuma frunzele carnoase si acrisoare sub forma de salata. Ca medicament se foloseste sub ceai sau infuzie.

S-a spus ca usturoiul este o planta care ar putea inlocui farmacii intregi. In Toate leacurile la indemana (carte adresata cu precadere satenilor), dr. V. Voiculescu (nimeni altul decat poetul) scria acum vreo trei sferturi de veac: "Usturoiul goneste viermii din mate si ajuta la vindecarea tusei vechi . Bolnavul mananca la masa sau inghite nemestecat catei de usturoi, bineinteles daca asta nu-i strica stomacul. Pentru viermi dam copilului sa manance usturoi si telina cateva zile. Tot el atragea atentia ca "e gresita credinta ca usturoiul contine arsenic".

Usturoiul era un ingredient extrem de pretuit in bucataria traditionala romaneasca. Dar un pret cel putin la fel mare avea usturoiul ca remediu magic sau medical. Exista, in traditia populara, o intreaga mitologie, dar si o intreaga farmacologie a usturoiului.

Este o planta a carei origine este localizata in Asia Centrala, desi apare spontan si in Europa de est, inclusiv in tara noastra. Usturoiul salbatic face parte din genul Allium, un gen care reuneste ceapa, usturoiul si leurda. Popular, este denumit pur, usturoi salbatic sau samurasla. Toate partile plantei au o aroma puternica, asemanatoare usturoiului. In bucatarie, sunt folosite frunzele sale subtiri, cilindrice, si ingustate spre varf.

Frunzele sale se pot folosi atat la mancaruri cat si in salate. Aroma pe care o ofera mancarii este unica, mult mai fina decat cea a usturoiului clasic.

Mazrea este una dintre legumele cunoscute nc n antichitate. A fost una dintre primele legume domesticite. La nceput, a fost cultivat n Orientul Apropiat i n Balcani. Pn n secolul al XVI-lea, era consumat sub form de semine uscate, pn cnd grdinarii italieni au reuit s obin un soi de mazre care putea fi consumat n stare crud. Un mare iubitor de mazre a fost Ludovic al XVI-lea care a ordonat ca aceasta s fie cultivat n grdinile din Versailles.
Scade nivelul de colesterol, protejeaz mpotriva cancerului i influeneaz benefic oasele noastre.

Datorit mazrii, J. Mendel a descoperit legile geneticii.

Mazrea a fost prima legum care a fost ambalat n cutii de conserve.

Plant din familia fabaceelor, cultivat pentru seminele sale neobinuite care seamn cu un cap de berbec, cu cioc de pasre. Este cea de- a treia plant din aceast familie ca popularitate n lume, dup mazre i fasole.

Coronitea provine din Orientul Apropiat, de unde a ajuns n Africa de Nord i n India. Fenicienii au adus-o n Spania. Vizita triumfal prin Europa s-a ncheiat n regiunea bazinului Mrii Mediterane, deoarece are nevoie de o clim cald i uscat. Spaniolii, n schimb au dus-o n America. S-a aclimatizat printre altele n buctria mexican, spaniol, italian i cea indian. Totui rmne un simbol al buctriei orientale.

Datorit cantiti sporite de albumine, este utilizat ca nlocuitor al crnii n dietele vegetariene.

Broccoli provin din bazinul Mrii Mediterane. Denumirea acestei legume provine de la cuvntul italian brocco care nseamn creang sau mugur. Erau cultivate n antichitate, totui s-au popularizat n Europa n secolul al XVI-lea. n Statele Unite, au fost aduse de ctre emigranii italieni. Tocmai de acolo a nceput s fie din nou la mod consumarea lor, dup primul rzboi mondial.

Broccoli sunt o surs bogat de vitamine i de componeni minerali n speciali potasiu, acid folic, fier, beta - caroten i de compui de sulf - ceea ce face din aceast plant o adevrat bomb de vitamine i minerale. Consumnd broccoli, ne mobilizm aprarea imunologic a organismului, prevenind anemia, infeciile, bolile de ficat i cancerul. Dac aceasta nu este de ajuns consumul de broccoli ntrzie mbtrnirea!

Este o plant anual, din familia verzei, cultivat pentru florile sale de culoare verde nchis.
Este popular n Anglia, Spania i n Italia.

Conin amidon, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, zinc, mangan, sulf, vitaminele C, B1, B2, B5, B6, PP, E, K i provitamina A. Consumul regulat de broccoli este o arm excelent mpotriva stresului.

Broccoli conin exact atta vitamina C ct i lmile.

Romanesco este o plant care alung foamea, iar adiional, conine foarte puine calorii. Aceast legum este de ajutor oamenilor care au probleme cu definirea gustului. Romanesco conine zinc, care ajut la pierderea senzaiei de gust metalic n gur.

Romanesco are o valoare nutritiv asemntoare cu cea a conopidei sau a broccoli, dar conine mai mult caroten i mai multe sruri minerale, dar mai puin amidon. Este o surs bogat n vitamina C. Este clasificat printre legumele cel mai uor digerabile.

Romanesco constituie o variant excelent pentru amatorii de conopid crora li s-au terminat ideile de preparare a legumei preferate. Romanesco poate fi preparata asemntor conopidei, dar este digerata mult mai uor.

Romanesco a nimerit pe piaa internaional n jurul anilor nouzeci ai secolului trecut. Era cultivata n regiunea Romei, unde a fost descoperita i perfecionata de ctre agricultorii olandezi.
Englezii numesc romanesco broccoli, francezii varz iar nemii i polonezii conopid. Unele persoane care nu se pot decide o plaseaz undeva ntre broccoli i conopid.

Este una dintre cele mai des consumate legume n lume. Cel mai sntos mod de a consuma roiile este n stare crud.

Ptlgeaua roie provine din America de Sud. A ajuns n Europa n secolul al XVI-lea. La nceput, era cultivat doar ca plant decorativ, deoarece se considera c este o plant otrvitoare. Italienii au fost primi care au agreat gustul acestei plante, dei pn n secolul al XVIII-lea, mai uor era s gseti o roie n ceaunele vrjitoarelor dect pe mas. n Statele Unite, ptlgeaua roie a sosit mpreun cu emigranii din Italia i Frana. Cnd roia cucerea Europa, era considerat un afrodiziac. Francezii o numeau pomme damour, adic mrul iubirii.

Ptlgelele roii coapte i au culoarea roie datorit licopenului, un pigment natural. S-a dovedit c acest pigment este mai uor asimilabil din supe i sosuri dect din roiile crude.

n Bunol, un mic orel aflat lng Valencia, n fiecare an, n ultima zi de miercuri a luni august ,are loc La Tomatina o mare btaie cu roii. Aceasta este ncheierea unei srbtori care dureaz o sptmn.

Nu sunt pere, nici tartacute. Sunt rosii portocalii si au forma unui bec. De aceea se si numesc bombilla (bec).

Varza este una dintre cele mai vechi legume cunoscute de om, iar alchimistii o considerau materia prima aalimentelor. Astazi exista peste 400 de varietati de varza, cultivate in toata lumea. Varza alba saurosie, sferica, este populara in Occident, in timp ce varietatile cu frunze late sunt populare in Asia. Varza este recunoscuta, inca din cele mai vechi timpuri, ca aliment si remediu, mai ales in combaterea deficientelor de vitamina C sau a scorbutului - boala cauzata de lipsa vitaminei C, care se manifesta prin anemie, sangerarea gingiilor si caderea dintilor.

Varza poate fi consumata proaspata sau conservata (varza acra), in ambele situatii avand efecte benefice.
Varza contine zaharuri, saruri minerale, vitamina C si provitamina A, principii antibiotice, si altele.
Sucul de varza, amestecat cu cel de morcov (pentru corectarea gustului) si cateva picaturi de zeama de lamaie, reprezinta una din formele de protectie, pentru cei care nu o suporta si doresc sa beneficieze de substantele pe care aceasta le contine.

A aprut singur n jurul anului 1750, n zona oraului Bruxelles, ca un soi de varz. Belgienii povestesc c prima oar a fost cultivat n anul 1821 i numesc varza de Bruxelles ca un produs regional, alturi de plcintele belgiene, cicoare, brnzeturile i biscuiii belgieni, de care sunt foarte mandri. Varza de Bruxelles din zilele noastre este rezistent la nghe. Aceast plant crete pn la un metru nlime, iar pe tulpina acesteia se gsesc ntre 20 i 75 de verze micue.

Este o plant bianual, din familia verzei, cultivat pentru mugurii si verzi n form de frunze. Este prezent n regiunile cu clim temperat.

Conine amidon, fier, potasiu, fosfor, vitamina C., vitaminele din grupa B, provitamina A.