100%construct nr.5

4 februarie 2009 www.100construct.ro

Editorial

Mai enevoie de publicitate în această perioadă?

Planurile companiilor româneşti din construcţii au fost regân-dite pentru 2009, şi în mul-te cazuri se schimbă de la o săptămână la alta. Facturile se încasează tot mai greu, iar

multe fi rme îşi reduc bugetele de publicita-te, pentru că, aparent, în această perioadă nimeni nu mai are nevoie de promovare. Şi totuşi, există companii pentru care promo-varea a devenit o miză majoră. Managerii acestora înţeleg necesitatea publicităţii, cu atât mai importantă în perioade de rece-siune, atunci când există şansa de a schim-ba clasamentul. Criza poate fi o oportu-nitate grozavă în acest sens, mai ales în construcţii, acolo unde, vreme de câţiva ani, oricine putea avea profi t, într-un do-meniu care mergea de la sine. Dar situaţia este pe cale să se schimbe şi vor rămâne în cărţi doar companiile ale căror manageri, cu un simţ dezvoltat pentru business, vor şti să profi te de această perioadă.

Cand nu investeşti în publicitate, nu ai vizibilitate. Iar într-o perioadă de scădere a activităţii economice, dacă eşti şi invizibil cu siguranţă nu vinzi! Criza reprezintă în aceste condiţii un pericol real, iar tăierea bugetului de publicitate nu reprezintă o soluţie. Dimpotrivă.

Putem să profi tăm de criză şi să ajutăm un pic procesul de selecţie naturală oferit de aceasta. Poate că publicitatea nu ne va aduce creşteri imediate ale vânzărilor, dar, cu siguranţă, printr-o promovare activă şi bine targetată, putem obţine o creştere a cotei de piaţă şi însănătoşirea afacerii. Sin-gura noastră grijă trebuie să fi e efi cientiza-rea costurilor printr-o targetare perfectă pe consumatori, prin alegerea celui mai potri-vit suport pentru promovare. Oana Weinstein

maximă mobilitate

Singura staţie mobilă de betoane din lume, Certificată European şi ca vehicul semi-trailer

Mobispa 1, fabricată de SPANOS INDUSTRIES S.A., este o staţie mobilă de betoane, foarte compactă. Analiza cerinţelor moderne din domeniul construcţiilor, a condus la realizarea unui echipament cu flexibilitate maximă, sigur, cu costuri de exploatare reduse, de o calitate garantată de certificatele obţinute şi care:

l Minimalizează costurile de relocarel Uşor de transportatl Rapid şi uşor de instalatl Stabilă şi sigurăl Produce betoane proaspete la standarde înalte (în concordanţă cu reglementările UE

în domeniu)l Sistem de automatizare de ultimă generaţie (state-of-the-art)l Permite tipărirea compoziţiei reale a produselor (automat sau la cerere)l Ciclu rapid de producţie (randament maxim)l Consultanţă şi service în garanţie şi post garanţie 24/7l Documentaţie tehnică completă şi manuale pentru montaj, utilizare şi întreţinerel Catalog de piese de schimb detaliat şi codificatl Patent înregistrat de SPANOS S.A.

SPANOS INDUSTRIA SRLOtopeni, Str. Drumul Garii nr. 25-35, judet Ilfov

Tel: 021-352.43.04, Fax: 021-352.43.03Email: [email protected]

www.spanos.com.ro

Sumar 8 ACTUALITATE

Piaţa locală din Constanţa: sub tăcere

10 MATERIALE DE CONSTRUCŢIEPhilippe Questiaux, CeO Lafarge Ciment(România) S.A: România are încă un mare potenţial de creştere pe termen lungI Marian Pîrvu, director general ArcelorMittal Construction România: Firmele de construcţii vor prefera să lucreze direct cu producătorii

14 PROFIL DE PROFESIONISTAndrei Sulyok (Lindab):Miner necalifi cat, fotbalist, director general

18 PROFESIONIŞTIOlavi Huhtala va conduce Ruukki Metals,divizia rezultată în urma fuziuniiI HeidelbergCement în doliu după Adolf Merckle I Un nou membru în conducerea executivă de la Teraplast I ProLogis are un nou market offi cer pentru Republica Cehă şi Slovacia I DoruSimovici este noul director general Romexpo

40 INSTALAŢIISistemul de climatizare poate scădea costurile de întreţinere I Încălzirea cu infraroşii pentru spaţiile industriale sau birouri I Purmo-Radson cereînlocuirea suporţilor de la radiatoarele verticale

48 TÂMPLĂRIE Tâmplăria termoizolantă: scăderi de peste 50%

50 INFRASTRUCTURĂepurarea apelor uzate industriale I Asfaltul eco, fabricat la rece I 73 milioane de euro pentrumodernizarea infrastructurii de apă în judeţul Olt I extindere şi reabilitare reţele de distribuţie apă potabilă şi canalizare în Turnu MăgureleI Nou sistem de colectare a deşeurilor în Suceava

56

14

56

Ghidul ofertelor speciale înconstrucţii

Pagina 83

PLUS!

22


57 HALE, COFECȚII METALICEPreţul oţelului ar putea ajunge iar la 700 de euro

62 UTILAJECum putem reduce consumul de combustibil la vehiculelede lucru I Compresor de categorie uşoară pentru sectoruleuropean de închirieri I Sufl antă şi sistem multifuncţionalcu valţ măturător pentru deszăpezire

66 FINANŢAREBancpost modifi că dobânda la creditele în lei acordatecompaniilor mici şi PFA I RIB majorează dobânzile la depozitele în lei, euro şi usd I BCR încurajează operaţiunile fără numerarI Citibank România S.A. a devenit sucursală a Citibank europe plc (CeP) I Abonamentul Bancar reduce cheltuielile clienţilorI CeC şi Alpha Bank asigură o fi nanţare de 121 milioane lei Complexului energetic Craiova

68 AMENAJAREestetic şi funcţional în iluminarea spaţiilor de lucru

70 EVENIMENTE10.000 de euro la concursul Bramac pentru arhitecţiI Soluţii anti-criză: bonusuri, discount-uri şi decalarea terme-nelor de plată I Mitek Industries furnizează conectori multicuiI Program de instruire gratuit pentru inginerii membri A.I.C.P.S.

72 CONSILIERCum ne recuperăm banii de la rău-platnici ?

74 ENGLISH SECTION

21 SUPLIMENT IMOBILIARHoraţiu Florescu, vice-preşedinte Colliers International:Piaţa imobiliară se va axa pe proiecte mici şi medii, viabile şi cu riscuri mici I Irina Petrescu, partener eSOP: Chiriile pentru vilele cu birourivor reveni la 10-14 e/mp I Florin Nine, Manager de Investiţii Regatta: Acum se pot achiziţiona terenuri foarte bune care anul trecut nu erau nici măcar de vânzare I Vlad Dumitrescu, ProLogis Market Offi cerpentru România: În 2009 nu vom asista la dezvoltarea unor proiecte imobiliare de amploare I Mai există interes pentru piaţa rezidenţială?

DIRECTOR EDITORIAL:Oana Weinstein

SECRETAR DE REDACŢIE:Diana Niţă [email protected]

REDACTORI:Ramona Toma, Diana Dumitrescu,

Florentina IonescuART-DIRECTOR: Dani Iancu

SENIOR GRAPHIC DESIGNER:Alin Juncu

DEPARTAMENT PUBLICITATE:Cristian Radu, Eugen Şerban,Daniel Enache, Mihuţ Aviana,

Maria Diaconu, Claudiu Cioară,Ciprian Roibu, Răzvan Predescu

COLABORATORI:Avocat Marian Popescu

[email protected]ător: Ioana Crişan

TIPAR: G. CANALE

57 HALE, COFECȚII METALICEPreţul oţelului ar putea ajunge iar la 700 de euro

62 UTILAJECum putem reduce consumul de combustibil la vehiculelede lucru I Compresor de categorie uşoară pentru sectoruleuropean de închirieri I Sufl antă şi sistem multifuncţionalcu valţ măturător pentru deszăpezire

66 FINANŢAREBancpost modifi că dobânda la creditele în lei acordatecompaniilor mici şi PFA I RIB majorează dobânzile la depozitele în lei, euro şi usd I BCR încurajează operaţiunile fără numerarI Citibank România S.A. a devenit sucursală a Citibank europe plc (CeP) I Abonamentul Bancar reduce cheltuielile clienţilorI CeC şi Alpha Bank asigură o fi nanţare de 121 milioane lei Complexului energetic Craiova

68 AMENAJAREestetic şi funcţional în iluminarea spaţiilor de lucru

70 EVENIMENTE10.000 de euro la concursul Bramac pentru arhitecţiI Soluţii anti-criză: bonusuri, discount-uri şi decalarea terme-nelor de plată I Mitek Industries furnizează conectori multicuiI Program de instruire gratuit pentru inginerii membri A.I.C.P.S.

72 CONSILIERCum ne recuperăm banii de la rău-platnici ?

74 ENGLISH SECTION

21 SUPLIMENT IMOBILIARHoraţiu Florescu, vice-preşedinte Colliers International:Piaţa imobiliară se va axa pe proiecte mici şi medii, viabile şi cu riscuri mici I Irina Petrescu, partener eSOP: Chiriile pentru vilele cu birourivor reveni la 10-14 e/mp I Florin Nine, Manager de Investiţii Regatta: Acum se pot achiziţiona terenuri foarte bune care anul trecut nu erau nici măcar de vânzare I Vlad Dumitrescu, ProLogis Market Offi cerpentru România: În 2009 nu vom asista la dezvoltarea unor proiecte imobiliare de amploare I Mai există interes pentru piaţa rezidenţială?

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul

articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Calea 13 Septembrie nr. 110, Sector 5, BucureştiTel/ Fax: + 40 21 411 81 84/ 86/ 94

offi [email protected]© Copyright Stilrom Advertising Group

%100 constructwww.100construct.ro

DIRECTOR GENERAL: Lucian DiaconuDIRECTOR FINANCIAR: Maria Diaconu

DIRECTOR IT: Dan EnacheDISTRIBUŢIE: Răzvan Toderaşcu

Piaţa imobiliară se va axa pe proiecte mici şi medii, viabile şi cu riscuri

articolelor aparţine în totalitate autorilor.

%100

construct

An

ul I I N

r. 4 I D

ECEM

BR

IE - IANU

ARIE 2009 w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Specialiştii previzionează

Sticla laminată,elementstructuralarhitecturalPagina 28

Soluţii, perspective şi scenarii Pagina 8

TâMPLăRIA TeRMOIzOLANTă

PhilippeQuestiauxRomânia are încăun mare potenţialde creştere petermen lung

(CEO Lafarge Ciment România S.A.)

Pagina 8100 100 100 %100 100 %100 %100 imobiliare

Mai investim înimobiliare în 2009?

S U P L I M E N T A L R E V I S T E I 1 0 0 % C O N S T R U C TPiaţa imobiliară se va axa pe proiecte micişi medii ................................22Horaţiu Florescu,vice preşedinteColliers International

Chiriile pentru vilelecu birouri vor revenila 10-14 €/mp ................26Irina Petrescu, partener eSOP

S GA STILROM ADVeRTISING GROUP eSTe MeMBRă A BIROULUI ROMâN De AUDIT AL TIRAJULUI (BRAT)

REVISTĂ EDITATĂ DE

Actualitate


evaluarea obiectivă a situaţiei actuale a pieţei de construcţiieste necesară pentru a stabilicu certitudine care sunt cele mai efi ciente strategii pentru iesirea din blocaj. Şi cum fi ecare zonă are probleme specifi ce, vom analiza în acest număr al revistei situaţia din

JUDeȚUL CONSTANŢA

Piaţa de construcţii din Constanţa:

sub tăcereAnaliza pieţei de construcţii din Constanţa, aşa cum am a fost prezentată şi pentru alte judeţe ale ţări, s-a dovedit a fi o sarcinădifi cilă în această perioadă. Atât companiile de construcţii cât şi autorităţile de stat au ales să se lupte, în tăcere, cu problemele aduse de criză.

Mulţumim în mod deosebit celorcare şi-au găsit timp să răspundă

întrebărilor adresate şi apreciem acest lucru şi mai mult, deoarece suntem siguri

că aveau, ca şi cei care nu ne-auraspuns, foarte multe lucruri de făcut!

9www.100construct.ro februarie 2009

P rimarul Radu Mazăre, la solicitările noas-tre repetate de a-şi expune opinia în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de construcţii din

Constanţa şi a proiectelor în curs, ne-a sfatuit, cu amabilitate, să luăm legătura cu purtătorul său de cuvânt, Liviu Tramudana. Speranţele noastre de a obţine informaţii concrete au crescut pe măsura pro-misiunilor venite din partea acestui domn. Şi cum nu ne permitem să credem că de fapt, timp de două luni, nu s-a deranjat nimeni, suntem convinşi, ca în prima

clipă, că răspunsurile la întrebările noastre sunt fru-mos aşezate într-o mapă de presă care îşi aşteaptă aprobarea.

Am afl at totuşi că au organizat o conferinţă (culmea, de presă!) în care domnul primar a vorbit despre situaţia proiectelor de construcţie pe care Primăria le are în lucru. Să-i întrebăm de unde le-a venit ideea, să ne supărăm că nu am fost şi noi invitaţi, sau să ne mulţumim că totuşi, după atâta timp, s-au decis să rupă tacerea... Greu de spus, ca şi opinile dumnealor!

Companiile de construcţii în blocaj

Sistarea investiţiilor în construcţii se manifestă şi în sectorul privat, nu numai în cel de stat. Opiniile managerilor invitaţi să ne vorbească despre felul în care criza se refl ectă asupra pro-priilor investiţii s-au lăsat aşteptate ca şi în cazul primăriei.

“Monopolul instalat de primărie ne determină să ne schimbăm sediul în Bucureşti”„Felul în care au decurs lucrurile în judeţul Constanţa, monopolul instalat de primărie, lipsa de cooperare a autorităţilor, felul în care se dezvoltă sectorul construcţiilor în acest judeţ ne determină să renunţăm la a mai face afaceri în această zonă şi să ne schimbăm sediul în Bucureşti”, Lungu Aurel, administrator, SCNoble House Building Society SRL, Constanţa

Scad invesţiile fi rmelor cu capital străin„Se simte scăderea investiţiilor fi rmelor cu capital străin, din cauza creditării anevoioase. În 2009 este posibil să scadă investiţiile străine imobiliare de anvergură mare, însă cele mici vor continua” ing. Laurenţiu Popescu, general manager, SC Geoscan SRL, Constanţa

Strategii alternative Soluţiile de ieşire din criză, dacă există, cel puţin la

nivelul companiilor private de construcţii, sunt ţinute sub tăcere ca într-un război în care fi ecare scapă cum poate.

Planifi care pe termen mediu şi lungşi corelarea profi tului„Efi cient înseamnă să planifi ci investiţiile pe termen me-diu şi lung, iar profi tul să fi e corelat cu aceste planifi cări. Politic este o încrengătură de interese obscure pe dife-rite zone care, până acum, au dus la distrugerea naturii şi a arhitecturii. Managerii fi rmelor de construcţii ar trebui să îşi reevalueze poziţia şi să ia atitudine pentru redresa-rea zonelor în dezvoltare” ing. Laurenţiu Popescu, GeneralManager, SC Geoscan SRL,Constanţa

Se vorbeşte mult şi nu se face nimic!„Ţinta noastă este segmentul de piaţă cu venituri mici spre medii. Nu mă pricep la politică şi nici nu mă interesează. Ca manager trebuie să găsesc şi soluţii de evitare atunci când este cazul, iar dacă nu merg, să avem şi strategii alternative. În Ro-mânia, se vorbeşte mult şi nu se face nimic!” Lungu Aurel, ad-ministrator, SC Noble House Building Society SRL, Constanţa

Mai multe proiecte vor fi amânate, în lipsa investitorilor privaţiCum era de aşteptat, multe proiecte de cons trucţie ale Primăriei au fost amânate din cauza crizei economice. Investiţiile private, cum erau oraşelul lacustru de pe Siu-tghiol şi bazarul orien tal au fost blocate pe o perioadă nedefi nită, realizarea acestora depinzând de evoluţia economică generală şi a partenerilor străini implicaţi. Singurul proiect a cărui fi nanţare depinde de fondurile europene pentru in fras tructură este şoseaua de Coastă, unul dintre cele mai con troversate dintre proiectele de dezvoltare turistică ale edilului constănţean.

O altă problemă pe care domnul Radu Mazăre o are pe ordinea de zi o reprezintă programul de construire a locuinţelor ieftine pentru tineri. Constructorii implicaţi în acest proiect şi-au manifestat temerile că nu vor mai exista cumpărători în aceste condiţii de criză. Primarul a venit însă cu soluţia de a propune Consiliului Local ca primăria să achiziţioneze locuinţele deja construite, în ca-zul în care acestea nu se vând. Cu toate acestea, a lăsat să se înţeleagă că nu vor mai fi construite toate spaţiile locative promise în campania pentru alegerile locale.

februarie 2009 - www.100construct.ro

Materiale de construcţi i

10

A vând în vedere că mizăm pe dezvoltarea construcţiilor în perioada care urmează în zona infrastructurii mai ales, dar fiind

conştienţi că anul 2009 va genera rezultate din acest segment mai degrabă începând cu trimestrul al IV-lea, estimăm că evoluţia pieţei cimentului va cunoaşte o stagnare sau, cel mult, o creştere uşoară.

Lafarge mizează pe demararea lucrărilor de infrastructură, iar sectorul construcţiilor rezidenţiale şi comerciale estimăm că va susţine în continuare creşterea, chiar dacă va fi într-un ritm diminuat.

Strategia noastră rămâne neschimbată deoarece considerăm că România are încă un mare potenţial de creştere pe termen lung. Totuşi, termenele unora dintre investiţiile noastre vor fi ajustate pentru a se încadra cel mai bine în evoluţia pieţei.”

Game de produse noi în ciment, în agregate-betoane şi plăci de gips-carton

“Mai mult, vom continua programul intern de reducere a costurilor şi, în paralel, intenţionăm să dezvoltăm game de produse noi atât în ciment, cât şi în agregate-betoane şi plăci de gips-carton.

Ne continuăm planul de investiţii pe termen me-

diu anunţat la începutul anului 2008 şi vom face doar unele ajustări în ceea ce priveşte graficul de implementare, pentru a le încadra în evoluţia pieţei. Următoarea realizare majoră constă în construirea celei mai mari unităţi de stocare a clincherului în si-loz tip dome la uzina noastră de ciment de la Med-gidia.

Am hotărât deja că planul investiţional anunţat în 2008 se va finaliza în 2011, în loc de 2010 cum a fost iniţial anunţat, tocmai pentru că estimăm o creştere mai redusă în comparaţie cu momentul lansării.

Pe de altă parte, vom investi în continuare în echi-pamente noi pentru utilizarea resurselor alternative/de substituţie în bune condiţii de mediu şi safety.

Nici o reducere de investiţii/cheltuieli nu va fi făcută pe safety şi continuăm să investim în protecţia mediului: IPPC la Medgidia şi Cr6.”

Philippe Questiaux, CEO Lafarge Ciment (România) S.A:

România are încă un mare potenţial de creştere pe termen lungConstrucţiie se vor dezvolta în perioada care urmează, în zona infrastructurii mai ales, iar sectorul construcţiilor rezidenţiale şi comerciale va susţine în continuare creşterea, chiar dacă într-un ritm diminuat, estimează Philippe Questiaux, CEO Lafarge Ciment (România) S.A.

“

www.100construct.ro - februarie 2009 11

Marian Pîrvu, director general ArcelorMittal Construction România:

Firmele de construcţii vor prefera să lucreze direct cu producătorii

P roducătorii autohtoni vor rezista mai bine decît importatorii, deoarece au foar-te multe avantaje cum ar fi flexibilitatea,

posibilitatea de a lucra cu stocuri minime şi de a produce pe comandă, protecţia împotri-va volatilităţii leului, termene de livrare foarte scurte etc. Mulţi dintre distribuitori îşi vor re-duce activitatea, multe firme de construcţii vor prefera să lucreze direct cu producătorii.”

Preţurile vor depinde mai puţin ca până acum de raportul leu/euro

“Producţia internă a crescut foarte mult în ultimii ani, iar în acest moment consumul în România este alimentat de producţia internă în cea mai mare parte şi în cele mai multe segmente de piaţă, lucru foarte bun pentru că preţurile vor depinde mai puţin ca până acum de raportul leu/euro.

În cazul în care criza va lovi din plin (şi sunt semne deja) atunci piaţa construcţiilor va avea de suferit, şi mă refer mai ales la închiderea unor firme, reducerea activităţii altora cu efec-te asupra ratei şomajului etc. Ca lucru bun, sperăm că vor dispărea firmele fantomă, firme-le neserioase care creează probleme beneficia-rilor şi vom avea o industrie a construcţiilor mai solidă, care să facă faţă firmelor de construcţii străine, care au invadat piaţa românească.

Piaţa locală va atrage întotdeauna jucători, având în vedere dimensiunile pieţei şi decalaje-le faţă de celelalte pieţe din UE sau ţările veci-ne“, a încheiat Marian Pîrvu

În condiţiile crizei, o parte dintre distribuitorii de materiale de construcţii îşi vor reduce activitatea, multe firme preferând să lucreze direct cu producătorii, datorită avantajelor pe care le oferă aceştia, susţine Marian Pîrvu, director general ArcelorMittal Construction România.

“

Adeziv pe bază de cimentcu caracteristici tehnice îmbunătăţite şi alunecare zero (anti-slip)

PROPRIETĂŢIIsomat® AK 9 este un adeziv pe bază de ciment. Conferă o rezistenţă a lipirii iniţială şi fi nală ridicată şi rezistenţă la umezeală.

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK 9 este indicat pentru li-pi rea plăcilor ceramice absorbante, pe pereţi sau pardoseli, pe suprafeţe din beton, zidărie, tencuială etc. Se aplică în spaţii interioare.

C1eN12004

Adeziv pe bazăde ciment

PROPRIETĂŢIIsomat AK 20 este un adeziv de înaltă calitate, pe bază de ciment, aditivat cu polimeri (răşini), pentru plăci. Conferă o rezistenţă a lipirii iniţială şi fi nală ridicată, rezistenţă la umezeală şi elasticitate.Pre zintă alunecare zero şi timp deschis de lipire crescut.

DOMENII DE APLICAREIsomat AK 20 este indicat pentru lipi-rea plăcilor absorbante şi neabsorbante (de ex. gresie porţelanată), a pietrei naturale, cărămizilor decorative, etc., pe perete sau pe pardoseală, pe suprafeţe diverse (de ex. strat vechi de plăci, pardoseli cu încălzire etc.). Se aplică în spaţii interioare şi exterioare.

C2TEeN12004

Adeziv pe bazăde ciment cucaracteristici tehnice îmbunătăţite şialunecare zero(anti-slip) şi timpdeschis de lipirecrescut (open time)

PROPRIETAŢIIsomat® AK 22 este un adeziv pentru plăci, de înaltă calitate, pe bază de ciment, adi-tivat cu polimeri (răşini). Conferă o rezistenţă a lipirii iniţială şi fi nală ridicată, rezistenţă la umezeală şi elasticitate. Pre zintă alunecare zero şi timp deschis de li pi re crescut.

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK 22 este indicat pentru li pirea plăcilor absorbante şi neabsorbante a pietrei naturale, cărămizilor decorative, plăcilor de mari dimensiuni, mozaicului de sticlă etc., pe perete sau pe pardoseală, pe suprafeţe diverse. Se aplică în spaţii interioare şi exterioare.

C2TEeN12004

Adeziv pe bazăde ciment cucaracteristici tehnice îmbunătăţite şialunecare zero(anti-slip) şi timpdeschis de lipirecrescut (open time)

PROPRIETĂŢIIsomat® AK-eLASTIC este un ade-ziv bicomponent pentru plăci, cu elas-ticitate ridicată.Conferă o rezis tenţă a lipirii iniţială şi fi nală ridicată, elasticitate excelentă şi rezistenţă la umezeală.

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK-eLASTIC este utili-zat pentru lipirea plăcilor absorbante şi neabsorbante sau plăcilor din piatră naturală, pe zid sau pe pardoseală, pe suporturi supuse vibraţiilor sau contracţiilor şi dilataţiilor puternice.

C2EeN12004

Adeziv pe bazăde ciment cucaracteristici tehnice îmbunătăţite şitimp deschis de lipire crescut (open time)

ISOMAT AK9 ISOMAT AK20 ISOMAT AK22ISOMAT

AK-ELASTICAdeziv pentru plăci absorbante. Adeziv de înaltă calitate, pe bază

de ciment, îmbunătăţit cu răşini, pentru lipiri cu cerinţe ridicate.

ISOMAT AK12Adeziv de înaltă calitate, îmbunătăţit cu răşini, pentru plăci absorbante şi neabsorbante.

Adeziv de înaltă calitate, fl exibil, pe bază de răşini pentru lipiri cu cerinţe deosebit de ridicate.

Adeziv bicomponent pentru plăci, cu elasticitate şi capacitate de lipire mare.

C2TeN12004

spaţii interioare. pardoseală, pe suprafeţe diverse (de ex. strat vechi de plăci, pardoseli cu încălzire etc.). Se aplică în spaţii interioare şi exterioare.

PROMOTIE,

SC. ISOMAT ROMANIA SRLPiaţa Alba Iulia Nr. 3, Bl. I2, Sc. A, Et. 7, Ap. 32,Sector 3, BucureştiTel.: 021 300 04 82 / 83 / 84;Fax: 021 316 67 46E-mail: [email protected]; www.isomat.eu

PROPRIETĂŢIIsomat® AK 12 este un adeziv de înaltă calitate, pe bază de ciment, aditivat cu polimeri (răşini), pentru plăci. Conferă o rezistenţă a lipirii iniţială şi fi nală ridicată şi rezistenţă la umezeală. Prezintă alunecare zero.

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK 12 este indicat pentru lipirea plăcilor absorbante şi neabsorbante, a plăcilor de granit, pe perete sau pardoseală, pe suprafeţe diverse şi în special acolo unde se cere aderenţă ridicată şi rezistenţă la umezeală. Se aplică în spaţii interioare şi exterioare.

PROPRIETĂŢIIsomat® AK-FIRe este un mortar pe bază de ciment, pentru cărămizi refrac-tare. Conţine ciment refractar, agregate cuarţoase cu granulaţie controlată şi polimeri speciali (răşini). Este carac-terizat de o rezistenţă excepţională la temperaturi ridicate şi la schimbările de temperatură extreme,

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK-FIRe este adecvat pen-tru montarea şi rostuirea tuturor tipurilor de cărămizi refractare în spaţii ce ajung la temperaturi înalte, precum şeminee, cuptoare, grătare etc. De asemnea, este ideal pentru repararea rosturilor şi cărămizilor deteriorate.

PROPRIETĂŢIIsomat® AK-RAPID este un adeziv pe bază de ciment, cu priză rapidă, pen tru plăci, aditivat cu polimeri (răşini). Conferă o rezistenţă a lipirii iniţială şi fi nală ridicată şi rezistenţă la umezeală. Prezintă alune-care zero.

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK-RAPID este indicat pentru lipirea plăcilor absorbante şi ne ab sorbante, pe zid sau pardoseală, pe suprafeţe din be-ton, zidărie, tencuială etc. Se aplică în spaţii interioare şi exterioare.Este ideal acolo unde este necesară utilizarea rapidă a pardoselii, precum spaţiile comerciale.

C2FTeN12004

Adeziv pe bazăde ciment cu priză rapidă şi caracteristici tehnice îmbunătăţite şialunecare zero(anti-slip)

PROPRIETĂŢIIsomat® AK-STONe este un ade-ziv pe bază de ciment, pentru piatră naturală şi plăci. Este indicat pentru stra-turi groase (până la 15 mm). Conferă o rezistenţă a lipirii iniţială şi fi nală mare şi rezistenţă la umiditate. Are un timp deschis de lipire crescut.

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK-STONe este indicat pentru lipirea pietrei naturale şi plăcilor ceramice, pe zid sau pardoseală, pe suprafeţe din beton, zidărie, tencuială etc. Se aplică în spaţii interioare şi ex-terioare.

C1EeN12004

Adeziv pe bazăde ciment cu timpdeschis de lipirecrescut (open time)

PROPRIETĂŢIIsomat® AK-MARBLe este un ade-ziv pe bază de ciment, pentru marmură şi granit, aditivat cu polimeri (răşini). Conferă o rezistenţă a lipirii iniţială şi fi nală ridicată şi rezistenţă la umezeală. Împiedică murdărirea acoperirilor sensibile, precum acoperirile cu marmură, dată fi ind retenţia rapidă a apei.

DOMENII DE APLICAREIsomat® AK-MARBLe este indicat pentru lipirea marmurei şi granitului pe zid sau pardoseală, pe suprafeţe diverse şi în special acolo unde este necesară o aderenţă ridicată şi rezistenţă la ume-zeală. Se aplică în spaţii interioare şi ex-terioare.

C2 FEeN12004

Adeziv pe bazăde ciment cu priză rapidă şi caracteristici tehnice îmbunătăţite şi timp deschis de lipire crescut (open-time)

ISOMAT

AK-RAPIDISOMAT

AK-STONEISOMAT

AK-MARBLEISOMAT

AK-FIREAdeziv cu priză rapidă, aditivatcu răşini, pentru plăci.

Adeziv cu granulaţie mare pentru piatră naturală şi plăci.

Adeziv aditivat cu răşini pentru marmură şi granit.

Mortar refractar pentru montarea şi rostuirea cărămizilor refractare.

Profi l de profesionist

14 februarie 2009 - www.100construct.ro

Povestiţi-mi puţin despre şcoală şi primul loc de muncă.Am terminat liceul la Baia Mare, primul serviciu

pe care l-am avut a fost la Exploatarea Miniera Nistru, miner necalificat, dar eu jucam fotbal. Ca mai toti spor-tivii, eram plătiţi de una din exploatările minere din zonă. Am ţinut-o cu cariera de fotbalist până în 1992. Atunci am început propria mea afacere, la momentul la care toţi îmi spuneau că sunt nebun să las salariul de miner, pentru că fiind la început de drum, nu toată lumea avea încredere în economia de piaţă.

„Voi intra în mină, doar când va avea ferestre!”Pe cartea de muncă, deci, primul job este de miner necalificat. Ce salariu aveaţi?

La momentul respectiv cred că aveam 1600 lei. Era un salariu bunicel, dar fiindcă nu aveam încă 18 ani, nu puteam fi angajat în subteran, eram miner angajat la suprafaţă.

Dar v-aţi fi dorit să intraţi în subteran?Nu, n-am intrat niciodată! Când mai pierdeam

câte un meci acasă, ne ameninţa directorul, care era şi preşedinte de club, că ne bagă în mină. O singură dată am fost pe punctul de a intra şi i-am spus atunci: „Voi intra în mină, doar când mina va avea ferestre!” Cu scandalul de rigoare, cu ameninţări… La momen-tul respectiv erau probleme grave, pe linie de partid. N-am fost membru de partid, dar tot era grav.

Voi avea posibilitatea să mă pensionez mai devreme, că am aproape 10 ani de mină!Nu vă tenta venitul mult mai consistent?

În momentul în care am împlinit 18 ani, am de-venit automat miner cu acte în regulă, în subteran. E adevărat că există acele sporuri, un an lucrat în mină se consideră parcă un an şi jumătate sau doi, aşa că voi avea probabil posibilitatea să mă pensionez mai devreme, că am aproape 10 ani în mină!

Era o meserie, un loc de muncă ce nu-mi plăceau, nu mi-am dorit niciodată să fiu miner, indiferent de poziţia pe care aş fi ocupat-o acolo, că ar fi fost vorba de miner sau inginer miner, totuna îmi era. Nu era un mediu de lucru unde să mă simt confortabil şi unde să-mi facă plăcere să mă duc. Şi, ca de fiecare dată, acolo unde nu mi-a plăcut, am încercat din răsputeri să schimb ceva şi să mă duc într-o direcţie unde să mă simt bine.

La început am fost vânzător, magazioner, femeie de serviciu şi declarant vamalŞi aşa aţi ajuns la 26 de ani la Lindab…

Da, în 1994 am întâlnit Lindab-ul şi am primit şi o propunere din partea lor de a fi director execu-tiv. În acea vreme, asta însemna de la vânzător, la magazioner, femeie de serviciu, declarant vamal. La momentul respectiv eram primul şi singurul, aşa că mi-a revenit plăcerea şi sarcina să pun cap la cap o echipă. Am început activitatea în Cluj, pentru că una

Andrei Sulyok (Lindab)

Miner necalificat, fotbalist, director generalAndrei Sulyok a avut o traiectorie profesională remarcabilă, pornind ca miner necalificat şi fotbalist la Exploatarea Minieră Nistru. De aproape 15 ani, conduce cu succes o companie ce are în prezent o cifră de afaceri de aproape 50 de milioane de euro.

15

dintre condiţii era să avem sediul în Ardeal, aşa că primele oraşe ţintite erau Cluj sau Târgu Mureş. Eu am ales Clujul, pentru că era mai aproape de Baia Mare, oraşul meu natal, şi pentru că era, în acelaşi timp, un centru universitar, unde exista o facultate de construcţii, de arhitectură. Repede, am ajuns la un număr de 6-7 angajaţi, după care, aproape la fel de repede, mi-am dat seama că pentru o prezenţă naţională trebuie să venim la Bucureşti. Ceea ce s-a şi întâmplat, în 96, aşa că aproape tot ce construiserăm la Cluj am pierdut în momentul în care ne-am mu-tat la Bucureşti. Am luat-o de la capăt cu construcţia echipei şi am făcut primii paşi în direcţia de a ne face cunoscuţi. Pe piaţa românească, la momentul res-pectiv, materialele pe care noi, ca şi concern, le pro-duceam erau o noutate absolută în România. Ţigla metalică era total necunoscută, toată lumea se uita la ea interesant, ciudat. Am început, deci, cu muncă de pionierat. Am avut încredere în echipa pe care am

ales-o şi am în continuare convingerea că numai cu o echipă bună poţi să faci treabă.

Mi-am dat seama că e o ocazie unică pe care dacă o refuz s-ar putea să regret toată viaţaDetaliaţi-mi, vă rog, momentul iniţial al întâlnirii dvs. cu Lindab.

Momentul primei mele întâlniri cu ei a fost la o expoziţie în Bucureşti, la TIBCO, în primăvara anului 1994. Eu, la momentul respectiv având firma mea, am venit la târg să văd ce oportunităţi de bussiness identific şi în felul acesta am dat peste Lindab. Ei erau prezenţi în expoziţie prin filiala din Ungaria. Am stat de vorbă cu doi angajaţi de-ai lor care-mi spuneau că intenţionează să vină în România, deşi nu ştiau la momentul respectiv cum, în ce formă… Aveau doi sau trei angajaţi care erau români de-ai noştri, unul din Tg Mureş, unul din Oradea, plecaţi

CV:n 40 anin Director general Lindab Romania 1994 - prezentn Antreprenor, firmă distribuţie încălţăminte 1992 - 1994n Miner la Exploatarea Miniera Nistru şi fotbalist la F.C. Baia Mare 1984 - 1992

www.100construct.ro - februarie 2009

Profi l de profesionist


în Ungaria şi se angajaseră la Lindab. Ei veniseră în ţară cu ocazia acestei expoziţii. Mi-au dat prospec-te, am discutat despre materiale, despre produse, despre concern şi m-au îndemnat să iau legătura cu Bussines Unit Managerul din Ungaria dacă mă interesează o colaborare cu ei. În acel moment, în mintea mea a fost să facem un joint-venture, o firmă mixtă, ceva de genul acesta, şi am şi început discuţiile în acest sens. Ne apucaserăm să construim nişte liste de preţuri pentru români, să stabilim nişte modalităţi de colaborare, după care, la a treia sau a patra mea vizită în Ungaria, mi-au spus că au avut o discuţie în Suedia şi au hotărât că vor şi în Româ-nia o firmă unde să fie acţionari 100%. Mi-au spus că aceasta era politica concernului, dar că, dacă mă interesează să lucrez pentru ei, îmi propun funcţia de director executiv. Asta însemna, evident, că tre-buia să uit de afacerile mele, să mă mut la Cluj sau Târgu Mureş. Mi-au spus că aşteaptă un răspuns din partea mea într-o săptămână. Eu eram în luna de miere, la momentul respectiv, la Budapesta, mai bine zis săptămâna de miere, pe care am reuşit să o stric atunci când i-am spus soţiei ce propunere am primit. I-am spus că, după părerea mea, este o ocazie unică în viaţă pe care dacă o refuz s-ar putea să o regret toată viaţa.

Aţi crezut în această şansă din primul moment?Da, sunt trenuri în viaţă pe care fie simţi momen-

tul, te urci în ele şi ai plecat, fie nici măcar nu reali-

zezi că a oprit în faţa ta o oportunitate. La momentul respectiv am judecat foarte simplu, am zis că sunt mult prea tânăr ca să nu-mi permit să încerc o astfel de experienţă şi că oricum voi avea de câştigat, dacă nu bani, măcar experienţă.

Am văzut în primul rând oportunităţile, nu obstacoleleCei de la Lindab nu vă cunoşteau foarte bine, vă întâlniserăţi doar de cîteva ori. Ce i-a convins că sunteţi omul potrivit? De ce dvs. şi nu altcineva?

Ulterior, am avut ocazia să-mi cunosc contracandidaţii şi cred că ceea ce a contat în special a fost hotărârea mea, determinarea şi, nu în ultimul rând, faptul că am văzut în primul rând oportunităţile, nu obstacolele. Întotdeauna am discutat cu ei ce consider că ar trebui, că am putea să facem, ce acţiuni ar trebui să între-prindem, şi nu ce am eu nevoie ca să fac cutare lucru, câţi bani, unde, cum, sub ce formă să mi-i trimită etc. Lor le place spiritul antreprenorial, iar la momentul respectiv chiar şi managemen-tul de vârf era în situaţia şi în poziţia în care îşi permitea să dea frâu liber iniţiativei în ca-drul grupului. Deciziile se luau mult mai uşor. Concernul Lindab, la momentul respectiv, era o firmă mult mai mică, de abia începuse externa-lizarea pe alte pieţe decât cea scandinavă. Până prin anii 90 se limitaseră la activitatea în tările scandinave şi abia în 90, 91 începuseră expan-siunea spre ţările din Europa Centrală şi de Est. Ungaria fusese prima ţară, în 94 am fost noi, Ce-hia, Polonia.

În timpul activităţii mele la Lindab „am pierdut pe drum” două soţiiSoţia cum a primit vestea?

Soţia de atunci nu mai este cea de acum, pentru că în timpul activităţii mele la Lindab „am pierdut pe drum” două soţii, aşa că în acest moment sunt la a treia şi am convingerea că este ultima. Soţia mea de atunci a fost şi ea angajată în Lindab şi a tre-cut prin toate etapele prin care am trecut şi eu, de la agonie la extaz şi viceversa, cu mutat de la Baia Mare la Cluj, cu mutat de la Cluj la Bucureşti, cu plânsetele de rigoare, dar a fost o experienţă utilă şi pentru ea. A fost şi este în continuare foarte apreciată, este Bu-siness Controler în Ungaria, tot la Lindab.

De ce lucrează în Ungaria?Ea s-a mutat în Ungaria pentru că nu mai puteam

să lucrăm împreună. Până la urmă a fost o întâmpla-re şi o situaţie benefică şi pentru companie şi pentru noi, individual.

Am convingerea că numai cu o

echipă bună poţi să faci

treabă

Vedeam cum creşte cifra de afaceri, numărul de clienţi, dar în buzunarulmeu cam sufl a vântul….Împliniţi 15 ani de Lindab România, în timp ce concernul a făcut 50 de ani în ianuarie, iar dvs. aţi fost părtaş la toată istoria Lindab în România. Privind retrospectiv, care a fost cel mai greu moment pentru dvs. ca manager?

Cea mai grea a fost perioada de început, anii 94-99. Au fost cei mai difi cili, iar eu obişnuiesc să le mai spun colegilor că ceea ce trăim acum, criza în care am intrat anul trecut şi nu ştim cînd vom ieşi, e fl oa-re la ureche, comparând cu perioada prin care am trecut atunci. Sigur, nu mulţi avem experienţa asta, probabil că de aceea eu pot să fi u un pic mai liniştit decât ceilalţi.

Perioada de început a fost cea mai grea, atât pen-tru companie, cât şi pentru mine personal. Pentru mine pentru că exista o singură satisfacţie, aceea a muncii, a faptului că vedeam cu ochii mei cum creşte compania, afacerea, cifra de afaceri, numărul de clienţi, numărul de parteneri, dar dacă trăgeam linie şi mă uitam în buzunarul meu, cam sufl a vântul…. Atunci însă am experimentat cel mai mult, aveam şi posibilitatea de a experimenta tot ce ne trecea prin cap, riscul de a pierde ceva era mult mai mic. A fost o perioadă oarecum de haiducie, dar din care am învăţat foarte multe, trecând prin perioade cu infl aţie galopantă care se măsura în 3 digiţi, nu într-unul sau în doi cum suntem acum, cu devalorizarea leului foarte puternică, cu imposibilitatea de a cumpăra valuta pentru a plăti furnizorii. Chiar dacă aveai lei în cont, nu puteai să cumperi valută: te înscriai la licitaţie la bancă şi îţi venea rândul probabil peste o săptămână.

Chiar am avut un moment de răscruce, atunci când managementul fi rmei îşi pierduse răbdarea, ui-tându-se la o situaţie comparativă cu celelate ţări din Europa Centrală şi de Est care făceau paşi înainte pe calea reformei şi lucrurile evoluau spre bine de la un an la altul, iar la noi era o situaţie în salturi, ba şase luni era extraordinar, după care se schimba guver-nul, se schimba cine ştie ce şi pierdeai practic tot ce acumulaseşi până la momentul respectiv.

Am cerut şansa de a demonstra că putem avea o afacere sănătoasă, fără să mizăm pe o creştere a cifrei de afaceriŞi ce i-a determinat să nu se retragă din România?

Practic, la momentul respectiv le-am cerut şansa de a le demonstra în următorul an că putem avea o companie şi o afacere sănătoasă, fără să mizăm neapărat pe o creştere a cifrei de afaceri, să avem ca obiectiv însănătoşirea business-ului. A fost un singur an în care cifra de afaceri a scăzut, cred că 98 sau

99, dar în care am impus nişte reguli foarte stricte, atât pe partea de cash-management, cât şi în cea de relaţii cu partenerii, care s-au dovedit a fi foarte utile şi de care ne bucurăm până în ziua de azi, ca experienţă şi practici deprinse.

Aţi avut foarte mare încredere în dvs., atunci când le-aţi ce-rut acest lucru. Ce vă făcea să credeţi că veţi reuşi, pe ce vă bazaţi?

Dorinţa de a reuşi, atât. Alte garanţii nu aveam. În altă ordine de idei, pot să spun că întotdeauna cînd am decis să fac ceva, a fost doar atunci când mi-a făcut plăcere să fac acel lucru. Au fost foarte puţine situaţii şi momente din viaţă în care am fost nevoit să fac ceva în condiţiile în care nu-mi făcea plăcere. Jobul de la Lin-dab nu l-am considerat niciodată ca pe un job ci ca o plăcere. În Lindab, ne-am străduit foarte mult să avem o atmosferă de lucru plăcută, unde angajaţii să vină cu plăcere şi să-şi petreacă cel puţin 8 ore pe zi alături de o echipă unde le face plăcere să revină a doua zi.

Primesc des telefoane de la fi rme de head-hunting

Vi s-au făcut propuneri de la concu ren ţă?Primesc destul de des telefoane de la

fi rme de head-hunting care mă invită la interviuri pentru diverse poziţii pe care le au în lucru. N-am fost de foarte mulţi ani la un interviu, pentru că nu-mi doresc o schimbare. Şi am luat o decizie poate de timpuriu, nu spun neapărat că este decizia cea mai bună şi cea mai sigură, dar am hotărât ca atâta timp cât mă simt bine pe o anumită poziţie, într-o anumită com-panie, într-un anumit job, să nu caut alternative. Pentru că, fi ind Balanţă, încep să cântăresc lucrurile şi, la un moment dat, îmi este foarte greu să iau o hotărâre şi să aleg varianta care consider eu că mi s-ar potrivi cel mai bine. De ce să caut ceva mai bun dacă sunt împlinit cu ceea ce am? Faptul că aş putea eventual câştiga poate câteva mii de euro mai mult, pentru mine în acest moment nu mai înseamnă satisfacţie. Aşa că am evitat să mă duc la interviuri şi să mă intere-sez măcar să văd dacă ar fi un post pe o poziţie care să mă atragă. n

făcut plăcere să fac acel lucru. Au fost foarte puţine situaţii şi momente din viaţă în care am fost nevoit să fac ceva în condiţiile în care nu-mi făcea plăcere. Jobul de la Lin-dab nu l-am considerat niciodată ca

petreacă cel puţin 8 ore pe zi alături de o echipă unde le face plăcere să

Primesc des telefoane de la fi rme

Primesc destul de des telefoane de la fi rme de head-hunting care mă invită la interviuri pentru diverse poziţii pe care le au în lucru. N-am fost de foarte mulţi ani la un interviu, pentru că nu-mi doresc o schimbare. Şi am luat o decizie poate de timpuriu, nu spun neapărat că este decizia cea mai bună şi cea mai sigură, dar am hotărât ca atâta timp cât mă simt bine pe o anumită poziţie, într-o anumită com-panie, într-un anumit job, să nu caut alternative. Pentru că, fi ind Balanţă, încep să cântăresc lucrurile şi, la un moment dat, îmi este foarte greu să iau o hotărâre şi să aleg varianta care

pentru mine în acest moment nu mai înseamnă satisfacţie. Aşa că am evitat să mă duc la interviuri şi să mă intere-sez măcar să văd dacă ar fi un post pe o

17www.100construct.ro - februarie 2009

Faptul că aş putea eventual câştiga câteva

mii de euro mai mult nu mai

înseamnă satisfacţie

Profesionişti


HeidelbergCement în doliu după Adolf Merckle

Omul de afaceri german Adolf Merckle (74 de ani), unul dintre cei mai mari antreprenori şi investi-tori din Europa, s-a sinucis la începutul anului,

aruncându-se în faţa unui tren în apropiere de Blaubeu-ren, în sud-estul Germaniei, locul său de reşedinţă.

Adolf Merckle era principalul acţionar al Grupu-lui HeidelbergCement, unul dintre cei mai importanţi producători de materiale de construcţii din lume, pre-zent şi în România prin companiile Carpatcement Hol-ding, Carpat Beton şi Carpat Agregate. Adolf Merckle mai deţinea şi o companie producătoare de medica-mente generice Ratiopharm, o afacere de vehicule folo-site pe pârtii de ski şi o fabrică de zahăr.

“Domnul Merckle a fost alături de HeidelbergCement şi a contribuit substanţial la dezvoltarea dinamică a companiei, de la o firmă producătoare de ciment de dimensiuni medii din su-dul Germaniei, la unul dintre cei mai mari producători de mate-riale de construcţii din lume. Îi datorăm respect şi mulţumiri”, a spus Dr. Bernd Scheifele, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al HeidelbergCement.

Olavi Huhtala va conduce Ruukki Metals, divizia rezultată în urma fuziuniiÎncepând cu 1 februarie 2009, divizia producătoare de oţel, Ruukki Production, a fuzionat cu divizia producătoare de aliaje speciale din oţel, Ruukki Metals.

F uzionarea celor două mari divizii de producţie - ce cu-prindeau centrele de producţie, fabrica de ţevi precum şi centrele de prelucrare – creează o singură entitate

unitară, care va permite o mai mare flexibilitate şi eficienţă” a declarat Sakari Tamminem, Preşedinte şi CEO al Rautaruukki Corporation.

Olavi Huhtala (46 ani) va conduce divizia rezultată în urma fuziunii. Huhtala a deţinut de-a lungul tim-pului o serie de poziţii executive în cadrul corporaţiei, începând cu 1987.

Din 1 februarie 2009, Consiliul Director al Ruukki Metals este compus din: Olavi Huhtala, Preşedintele diviziei; Kari Lehtinen, Senior Vice President, Sa-les; Sakari Kallo, Senior Vice President, Production; Pekka Kangas, Senior Vice President, Supply Chain Management şi Riku Mäkinen, Senior Vice President, Finance and Controlling.

Heikki Rusila, care ocupă în prezent poziţia de preşedinte al Ruukki Production, se va retrage din activitate la finele anului 2009. Începând cu data de 1 februarie 2009 însă, Heikki Rusila va deveni Se-nior Adviser pentru managementul corporaţiei, cu

responsabilităţi în domeniul investiţiilor, a aspecte-lor legate de energie, mediu şi securitatea muncii, la nivelul întregii corporaţii. Rusila va raporta direct Preşedintelui şi CEO-ului Sakari Tamminem.

Consiliul Director al Rautaruukki Coporation este compus, începând cu 1 februarie 2009, din: Sakari Tamminen (chairman), President & CEO; Mikko Hie-tanen, CFO şi Deputy to the President & CEO; Saku Sipola, President, Ruukki Construction; Tommi Ma-tomäki, President, Ruukki Engineering; Olavi Huh-tala, President, Ruukki Metals şi Marko Somerma, Chief Strategy Officer.

“


Un nou membru în conducerea executivă de la TeraplastAdin Pop, fost manager general Lissim, a fost numit director al diviziei de ferestre a Teraplast, durata contractului de mandat fiind de patru ani.

Î n cadrul Lissim, Adin Pop a mai deţinut funcţiile de director marketing şi vânzări, respectiv direc-tor executiv. Adin Pop (40 ani) a absolvit, în 1996, Facultatea de

Automatizări şi Calculatoare a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, iar în 1999 a finalizat studii postuniversi-tare în Administrarea Afacerilor, în cadrul Facultăţii de Business, a Universităţii Babeş-Bolyai. Adin Pop are o experienţă de peste cinci ani în industria de tâmplărie termoizolantă din PVC.

”Dezvoltarea diviziei de ferestre a Teraplast este o nouă pro-vocare pentru cariera mea şi este cu atât mai interesantă cu cât planurile şi obiectivele pentru 2009 vin pe fondul crizei financiare globale. Obiectivul nostru principal este ca în următorii 2-3 ani, brandul de ferestre al Teraplast să devină unul dintre primii trei jucători la nivel naţional şi consider că acest target este unul tan-gibil, în condiţiile în care există disponibilitatea resurselor care să susţină aceste planuri, chiar în actuala perioadă de criză”, a de-clarat Adin Pop, director Divizia de Ferestre a Teraplast.

Conducerea executivă a Teraplast este formată în

prezent din şase membri, care au contracte de mandat de patru ani.

Doru Simovici este noul director general Romexpo

O noua echipă a fost numită la conducerea ROMEXPO. Schimbările la nivelul manage-mentului societăţii s-au concretizat prin nu-

mirea unui nou director general. Doru Simovici, preşedintele Camerei de Comerţ

şi Industrie a judeţului Bacău şi vicepreşedinte al Came-rei de Comerţ şi Industrie a României, face parte şi din Consiliul de Administraţie al societăţii ROMEXPO S.A.

Doru Simovici este secondat de doi directori gene-rali adjuncţi: Sorin Vornic - preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vrancea şi membru în Consiliul de Administraţie al ROMEXPO S.A. şi Tiberiu Pap, fost director Organizare Târguri şi Expoziţii în cadrul ROMEXPO S.A.

ProLogis are un nou market officer pentru Republica Cehă şi Slovacia

N oul market officer pentru Cehia şi Slovacia este Mario Sander, fiind totodată responsa-bil şi de programul ProLogis build-to-suit în

Europa Centrală şi de Est. Anterior, Sander a ocupat funcţia de vice-

preşedinte al departamentului de Dezvoltare pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul aceleiaşi com-panii. Cu o experienţă de 20 de ani în domeniul afacerilor internaţionale, Mario Sander s-a alăturat companiei Prologis în decembrie 2007, după ce a ocupat o funcţie în cadrul DHL Exel Supply Chain, unde a fost membru al consiliului de administraţie şi vicepreşedinte al Departamentului de Dezvoltare pentru zona Asia-Pacific.

Lucrari de referinta: n IZOCOLOR 92 PROD S.R.L. n TAROM S.A. n INFANTIS ROMÂNIA S.R.L. n LABORATOARE IMGB S.R.L. n DUAL MAN n MUZEUL SATULUI “DIMITRIE GUSTI” n CONSERV BUFTEA S.A.

Calea Şerban Vodă nr. 82, sector 4, Bucuresţi; Tel: 021 335 89 06; Tel./Fax: 021 335 89 07Email:[email protected]; [email protected]; www.instalgaz.ro

Instalgazn Antreprenor general constructii ansambluri rezidentialen Amenajari interioare si exterioaren Proiectarea şi execuţia sistemelor de alimentare şi distribuţie cu gaze naturale executate din oţel şi polietilenăn Instalaţii de încălzire

Ansamblul rezidentialLotus Cişmigiu

Dezvoltator:Perlea Residence

Instalgaz,antreprenor

general

100 100 100 %100 100 %100 %100 imobiliare

Mai investim înimobiliare în 2009?

S U P L I M E N T A L R E V I S T E I 1 0 0 % C O N S T R U C T

Piaţa imobiliară se va axa pe proiecte micişi medii ................................22Horaţiu Florescu,vice preşedinteColliers International

Chiriile pentru vilelecu birouri vor revenila 10-14 €/mp ................26Irina Petrescu, partener eSOP

22

Supliment imobil iar

Horaţiu Florescu, vice-preşedinte Colliers International:

Piaţa imobiliară se va axa pe proiecte mici şi medii, viabile şi cu riscuri miciInvestitorii care au intrat în imobiliare atraşi de câştigurile mari în termen scurt vor dispărea, începând cu acest an, în piaţă rămânând doar cei care vor învăţa să investească cu riscuri asumate, este părerea vicepreşedintelui Colliers, Horaţiu Florescu.

23

Cum a fost anul 2008 din punct de vedere imobiliar? Anul trecut a fost un an excepţional din mai mul-

te puncte de vedere. Volumul tranzacţiilor încheiate în primele 8 luni ale anului (până la apariţia crizei financiare internaţionale) au compensat ultimele luni în care piaţa a fost blocată. În această perioadă lucrăm la finalizarea rapoartelor anuale şi vom face publice aceste date.

Vom învăţa să investim cu riscuri asumateCât din evoluţia pieţei s-a datorat crizei financiare internaţională şi în ce măsură aceasta s-a datorat cacteris-ticilor locale ale pieţei?

În România, criza financiară internaţională nu a fost atât de acută ca în alte ţări. Noi nu am avut mari companii sau bănci care să intre în faliment. Investiţiile au stagnat deoarece băncile au blocat, ca măsură de securitate, serviciile de creditare. Bineînţeles, proiectele care aveau deja finanţare şi al căror risc financiar era foarte mic s-au realizat în termenii deja stabiliţi. Blocajul financiar s-a datorat în mare parte lipsei de lichidităţi.

Dacă ne referim la domeniul rezidenţial, efec-tele crizei au fost mult mai acute deoarece în acest sector multe dintre companiile din piaţa mizau pe un profit spectaculos datorat trendului ascendent al pieţei. În fond, lucrurile se bazează pe raportul ce-rere/ofertă, iar volumul foarte mare al cererilor a făcut ca preţurile să atingă cote greu de imaginat. În sectorul comercial şi industrial, situaţia a fost puţin diferită deoarece politicile de achiziţie, închiriere, su-bînchiriere etc. ale companiilor au fost întotdeauna prudente, având la bază standarde diferite de cali-tate şi specificaţii tehnice particulare. De exemplu, pentru construcţia unui complex comercial, alegerea locaţiei se realiza în urma unor studii elaborate de piaţă, care cereau timp. În domeniul industrial, as-pectele referitoare la infrastructură şi logistică erau primordiale.

Cum se schimbă piaţa? Din fericire, piaţa se schimba în bine! Şi spun

acest lucru, nu pentru că sunt un optimist, ci pentru că această perioadă a crizei aduce cu sine şi efecte po-zitive. Piaţa se reaşează pe criterii mult mai reale de calitate, eficienţă, confort etc. Exacerbarea datorată raportului cerere/ofertă s-a oprit, şi de aceea asistăm la o stagnare a pieţei şi chiar, în anumite sectoare, la o scădere a preţurilor. Piaţa imobiliară se va curăţa de oportunişti, acei investitori care au intrat în acest domeniu atraşi de câştigurile foarte mari. Sperăm să rămână în piaţă acei investitorii capabili să se adapteze pieţei şi să ia lucrurile în serios. Această perioadă de stagnare este, în fond, pentru noi, o perioadă de pregătire în care vom învăţa să fim mai

atenţi, mai prudenţi, vom învăţa să investim cu ris-curi asumate.

Sectoarele atractive rămân cel comercial şi industrialCe fel de investiţii vor fi atractive?

Investiţiile cu riscuri asumate vor continua să fie realizate şi în acest an şi în anii următori. Piaţa imobiliară îşi va plia în continuare oferta pe ce-rerile din piaţă, diferenţa va consta în prudenţă. Cererile vor fi mai prudente, mai reale, iar ofertele se vor concura, aşa cum este şi firesc, pe criterii de calitate. Ca sectoare atractive în această perioadă, rămân cel comercial, şi industrial, în care cererile sunt încă mari.

Ce segment al pieţei imobiliare va fi cel mai mult de suferit? Cel mai afectat a fost, aşa cum am mai spus, do-

meniul rezidenţial, dar consider ca efectele crizei vor reaşeza întreaga piaţă imobiliara, în toate sectoarele ei. Investitorii vor fi mult mai preocupaţi să crească standardele de calitate iar beneficiarii vor fi de ase-menea mai prudenţi în alegerile pe care le fac. De exemplu, un client poate fi atras să cumpere un apa-rament într-un bloc cu 1000 de locuri de parcare, dar va fi mai prudent când va afla că parcarea are doar două ieşiri...

Care sunt principalele probleme în ceea ce priveşte segmen-tul comercial?

Principala problemă a segmentului comercial o reprezintă în continuare terenurile, locaţiile care permit desfăşurarea unor activităţi comerciale. În re-tail, zonele centrale ale oraşelor au fost întotdeauna atractive, însă lipsa celor disponibile a făcut ca aces-tea să migreze spre periferie. Sunt căutate în conti-nuare oportunităţi de construcţie în zone atractive sub aspect comercial.

În sectorul birourilor cererea este încă mai mare decât oferta Agenţiile de rating au scăzut notele pentru România. Mai este piaţa imobiliară locală atractivă pentru investitori?

Criza financiară internaţională a însemnat doar un blocaj al investiţiilor riscante. Proiectele viabile, care garantau investiţiile, au continuat să apară şi la noi în ţară. Evident, investitorii străini cum sunt, de exemplu, cei din Germania, vor lua în calcul dezvol-tarea unor proiecte locale urmând să se orienteze ulterior şi pe alte pieţe, odată cu aşezarea lucruri-lor. Particularităţile locale atrag sau resping întot-deauna investiţiile, dar dacă va fi mai eficient să se investească în România, decât în alte ţări, nimic nu-i va impiedica pe investitori să facă acest lucru la noi în ţară.

24


Vom mai asista, în 2009, la lansarea unor proiecte imobiliare de proporţii?

Nu este exclus, dar consider că piaţa imobiliară se va axa pe proiecte mici şi medii, pe realizarea unor proiecte viabile care au riscuri mult mai mici. Şi în această perioadă de criză au fost lansate proiecte mari, dar acestea se desfăşoară pe etape iar investi-torul anunţă de la început valoarea totală a proiec-tului care este mare. Proiectele bune, deja anunţate, cum este cazul celor din piaţa autohtonă de birouri sunt deja preînchiriate. În acest sector cererea este încă mai mare decât oferta.

Investiţiile se vor dezvolta pentru a acoperi cererile deja existente în piaţăCe proiecte mai sunt viabile în condiţiile actuale?

Vor fi căutate în continuare proiectele care includ în pachetul de bază posibilităţi de extindere, distanţe

acceptabile faţă de centrul oraşului, de aeroport, condiţii de bună calitate, locurile de parcare, fiabili-tatea în timp a locaţiei etc. Pentru sectorul de retail vor fi cautate locaţiile în care puterea de cumpărare a consumatorilor este încă mare. Practic prudenţa, atât în ceea ce priveşte investiţiile cât şi achiziţiile, va face singura diferenţă.

Puteţi face o predicţie pentru piaţa imobiliară în următorii 2-3 ani?

Ca în orice domeniu, piaţa imobiliară se va adap-ta cerinţelor, va învăţa să se dezvolte acolo unde este necesar. Aşa cum am mai spus, această perioadă este extraordinară pentru a învăţa să ne adaptăm şi să investim eficient. Încă din acest an, investiţiile se vor dezvolta pentru a acoperi cererile deja existente în piaţă. Sperăm ca şi anul viitor numărul acestor ce-reri să crească.

DeSPRe Colliers:Colliers International este un parteneriat global de companii de consultanţă imobiliară, cu peste 240 de birouri în 51 de ţări. Este prezentă pe piaţa românească de 12 ani, oferind servicii complete de consultanţă imobiliară şi fiind unul dintre liderii de piaţă.

Vor fi căutate în continuare

proiectele care includ în pa-

chetul de bază posibilităţi de

extindere

26


Irina Petrescu – partener ESOP:

Chiriile pentru vilele cu birouri vor reveni la 10-14 e/mpClădirile de birouri livrate în 2009 şi 2010 vor pune o presiune suplimentară pe scăderea nivelul chiriilor, vilele cu spaţii office revenind la nivelul mediu de chirie din perioada 2003-2005, adică 10-14 E/mp, susţine Irina Petrescu, partener Esop Consulting.

27

Cum caracterizaţi anul 2008 din punct de vedere imobiliar? Pe segmentul office a fost aceeaşi efervescenţă ca

în 2007 în ceea ce priveşte tranzacţiile; începând cu a doua jumătate a anului a crescut stocul de oferte atât pe segmentul clădirilor noi, cât şi al vilelor; creştere a calităţii spaţiilor livrate, o mai bună adaptare la activitatea de office, dotări de ultimă generaţie pen-tru clasa A, îmbunătăţirea confortului pe segmentul clădirilor clasa B şi C şi al vilelor.

Segmentul închirierilor rezidenţiale de lux a cu-noscut o efervescenţă mai mare chiar decât în 2007, datorată numărului mai mare de expaţi relocaţi, în special din cadrul companiilor multinaţionale.

Segmentul vânzărilor rezidenţiale a intrat într-un uşor declin începând cu luna aprilie 2008, care a culmi-nat în toamnă cu blocarea acestui segment, prin îngheţarea practic a accesului la creditare, principa-lul motor al segmentului vânzărilor rezidenţiale.

Apartamentele noi se vor vinde abia după intabulare şi din ce în ce mai greu off-planCare sunt cauzele blocajului actual din domeniul imobiliar din România şi cum se poate depăşi?

Cea mai grea lovitură dată pieţei rezidenţiale a fost îngheţarea creditării. În contextul în care 90% din cumpărători se bazau pe credit, s-a ajuns la blo-carea practic a acestui segment.

Piaţa rezidenţială se va debloca după deblocarea creditării, lucru care sperăm să se întâmple în 2009. Evoluţia pieţei rezidenţiale va fi mai lentă decât în 2007-2008. Va fi o piaţă unde vor activa în special developerii care vor putea construi până la final un complex rezidenţial, fără să depindă de vânza-rea apartamentelor off-plan. Opinia noastră este că se va vinde din ce în ce mai greu off-plan. Datorită condiţiilor incerte de pe piaţa creditării (scoringul de azi sau chiar creditul pre-aprobat de azi nu se ştie dacă va mai fi valabil peste 1-2 luni, ca să nu mai vorbim de 6-8 luni), cumpărătorii vor fi precauţi în privinţa semnării de antrecontracte. Apartamen-tele vor începe să se vândă, în majoritatea cazurilor, după intabulare. De aceea, cred că atât developerii cât şi băncile care finanţează developerii vor trebuie să refacă modelul de business.

Volatilitatea leului e o altă cauză o blocajului pe segmentul rezidenţial, în special. Clienţii se confruntă cu un grad mare de incertitudine şi de cele mai multe ori, chiar dacă găsesc oferta potrivită, amână decizia.

Cum se schimbă piaţa imobiliară autohtonă, în contextul cri-zei mondiale?

Pe segmentul vânzărilor rezidenţiale, primul efect al crizei a fost luarea unor măsuri de protecţie

împotrivia consumului, ajungându-se la limitarea accesului la creditare, cu consecinţa blocării practic a acestui segment.

Piaţa birourilor va cunoaşte o încetinire, majori-tatea firmelor adoptând o politică de conservare, în opoziţie cu ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, când majoritatea companiilor erau în plină creştere şi so-licitau sedii noi, adecvate atât numărului de angajaţi, dar şi noii imagini.

Estimăm un grad de neocupare de 7-10% pentru clădirile de birouriCum vedeţi evoluţia sectorului de birouri în 2009?

Pe piaţa spaţiilor de birouri, anul 2009 va fi ca-racterizat ca un an în care firmele vor încerca să optimizeze costurile fixe şi să eficientizeze resursele umane. Dacă în 2007 şi 2008 resortul principal al relocărilor a fost creşterea numărului de angajaţi şi a cifrei de afaceri, în perioada umătoare mutarea firmelor se va face în principal datorită optimizării bugetelor de închiriere, sau datorită restrângerii numărului de angajaţi. Clădirile de birouri ce vor fi livrate pe piaţă în 2009 şi 2010 vor pune o pre-siune suplimentară pe scăderea nivelul chiriilor şi credem că acest lucru va conduce atât la o relocare a companiilor pentru a plăti chirii mai mici în clădirile noi livrate, cât şi creşterea gradului de neocupare a spaţiilor de birouri (estimăm un grad de neocupare de 7-10%) care va conduce la ajustări ale nivelului de chirie la centrele de afaceri cu 10-15%). Vilele cu destinaţie de birouri, ale căror preţuri au crescut des-tul de mult în ultimii 2 ani, vor suferi o corecţie atât datorită concurenţei ce va fi exercitată de clădirile de birouri noi, cât şi de cele existente care se vor elibera. Estimarea noastră este că vilele vor reveni la nivelul mediu de chirie cu care se tranzacţionau în perioada 2003-2005, adică 10-14 E/mp.

Vor apărea investitorii profesionişti care vor simţi când preţul a atins pragul de jos şi e momentul să cumpere În ce segment al pieţei vor mai fi atractive investiţiile imo-biliare?

Cred că pe orice segment al pieţei imobiliare: of-fice, rezidenţial, terenuri, retail şi industrial există în acest moment oportunităţi, în sensul de ofertă cu potenţial mare pe viitor şi unde preţul a atins pragul de jos. Acest lucru este însă greu de intuit de consu-matorul final, care va crede întotdeauna că preţul încă mai poate să scadă. De aceea cred că se va contura o categorie nouă de clienţi: investitorii profesionişti. Spre deosebire de majoritatea fondurilor de investiţii de până acum, care erau atrase de mirajul Eldorado-

28


publicul lor ţintă şi să nu îl scape nici un moment din vedere.

Cum estimaţi că va evolua piaţa în următorii 2-3 ani? Credem că această criză va dura între un an

jumătate şi 2 ani. Abia după criză se va vedea că potenţialul pieţei e unul mare.

Pe segmentul vânzărilor rezidenţiale - credem că va fi o cerere chiar mai mare decât în 2007, pen-tru că majoritatea cumpărătorilor îşi vor amâna de-cizia de cumpărare pentru vremuri mai sigure. Însă este clar că cererea de locuinţe e una mare şi foarte puţin satisfăcută. Dacă dezvoltatorii vor avea putere fi nanaciară, dacă vor şti să previzioneze corect publicul ţină şi vor construi ca atare, au şanse mari să vândă după trecerea crizei, la fi nalizarea lucrărilor.

Piaţa de birouri are în continuare potenţial, ofer-tele de calitate fi ind puţine. Şi în acest sector, ca şi în cel rezidenţial, vor avea câştig de cauză dezvoltatorii care vor putea face previziunile cele mai realiste în ceea ce priveşte cerinţele şi gusturile viitorior clienţi şi marjele de profi t.

DeSPRe esop:Este o companie imobiliară care îşi concentrează ac-tivitatea pe domeniul inchirierilor imobiliare, spaţii de birouri, vile si apartamente. Printre tranzacţiile cu care se mândreşte compania fac parte cele de relocare a companiilor: Generali Asigurari, BTL Romania, Crystal Software, Siatel Roumanie, McMillan Romania, Digi-tronix, Bonduelle, IMC Consulting, Spea Ingineria Europea Romania, NetPoint, Coplan Romania.

Piaţa de birouri are în

continuare potenţial,

ofertele de calitate fi ind

puţine

ului imobiliar românesc şi cumpărau uşor şi orice, noul tip de investitor este mult mai bine informat, sunt ceea ce se cheamă „investitorii profesionişti”. Ei vor putea evalua atât potenţialul ofertei şi pot simţi atunci când preţul a atins pragul de jos şi e momen-tul să cumperi.

Vom mai asista, în 2009, la lansarea unor proiecte imobiliare de proporţii?

Nu credem, majoritatea dezvoltatorilor încearcă să fi nalizeze proiectele începute şi le amână pe cele noi pentru vremuri mai bune.

Va fi o cerere mai mare decât în 2007,pe segmentul vânzărilor rezidenţiale Ce proiecte mai sunt viabile în condiţiile actuale?

Proiectele viabile nu au legătură cu criza; reuşita unui proiect imobiliar este adaptarea lui cât mai bună la publicul ţintă, din punctul de ve-dere al locaţiei, fi nisajelor, proporţiilor spaţiilor, fi nisajelor şi dotărilor. Dezvoltatorii vor trebui să facă previziuni cât mai realiste în ceea ce priveşte

CARTIERUL REZIDEN}IALCARTIERUL REZIDEN}IALGREEN PARK

... 1000 de motive... 1000 de motive

ANTRECONSANTRECONS

Cartierul rezidenţial este amplasat la extremitatea sudică a municipiului Vaslui, la ieşirea spre zona industrială langă Pădurea Paiu.Cartierul se întinde pe o suprafaţă de 35.000 mp teren şi cuprinde 33 de vile şi 4 blocuri cu un total de 32 de apartamente.

Ansamblul rezidenţial este străbătut de 3 străzi private modern asfaltate, mărginite de căi de colectare a apelor pluviale, spaţii verzi, trotuare amenajate şi lămpi pentru iluminat stradal.

Pe lângã calitatea de necontestat a construcţiilor şi amenajărilor de remarcat este preţul deosebit de avantajos al proprietăţilor.

Cele 4 tipuri de vile şi cele 3 tipuri de apartamente sunt adaptate pentru oricare categorie de benefi ciar, astfel încât oricine poate alege în funcţie de nevoile sale specifi ce.

Pentru contractarea mai multor unitati locative se ofera discount considerabil!Dezvoltator: ANTRECONS ID VASLUIAdresa: Str. Calugareni nr. 111, Vaslui Tel./Fax: 0235/316 653; 0235/361 845; e-mail: offi [email protected]; Web: www.antrecons.ro

www.greenparkpaiu.ro

33 vile32 apartamente


30

Investitorii care au aşteptat o corecţie a preţurilor pentru a achiziţiona terenuri situate în locaţii care păreau închise până la sfârşitul anului trecut, au acum şansa de a selecta cea mai bună ofertă, susţine Florin Nine, manager de Investiţii la Regatta.

Acum se pot achiziţiona terenuri foarte bune care anul trecut nu erau nici măcar de vânzare

Florin Nine - Manager de Investiţii Regatta:

31

Cum caracterizaţi piaţa imobiliară în 2008? 2008 a fost, din punct de vedere imobiliar, doi ani

în unul. Am prins şi un an de business în creştere şi în a doua parte a anului s-a resimţit criza fi nanciară mondială. Efectul imediat a fost în ceea ce priveşte dezvoltatorii: ei au avut accesul limitat la fi nanţare şi asta i-a făcut să-şi reconsidere dezvoltarea proiectelor din portofoliu.

Ajunseserăm la preţuri de construcţie între 700 şi 1000 de euro pe metru, acum vorbim de 500, au scăzut costurile materialelor de construcţii, au scăzut şi costurile cu forţa de muncă, a crescut disponibilitatea constructorilor.

Vor fi clienţi care vor renunţa la creditede bunăvoieChiar şi în absenţa crizei mondiale se aştepta o corecţie a preţurilor. În ce măsură a afectat criza fi nanciară internaţională piaţa autohtonă imobiliară?

A fost dur şi a afectat toate segmentele inclusiv dezvoltatorii mici, mari, end-useri care nu aveau o problemă în a lua un credit, dar s-au schimbat nor-mele şi ei au trebuit să-şi reconsidere condiţiile în care puteau lua un credit. Cu siguranţă vor exista proprietăţi ipotecate care vor intra în po-sesia băncilor. Se va naşte un nou tip de investitor, acela care cumpără proprităţii ipotecate de la bănci?

Da. Dar pe de altă parte, având în vedere că este o situaţie generalizată de criză, băncile vor avea tot inte-resul să nu generalizeze fenomenul acesta de executa-re a ipotecilor, pentru că odată ce le-au executat rămân ele cu problema şi se accentuează criza, pentru că ei nu pot să vândă decât la preţuri foarte mici.

Pe de altă parte, vor fi cu siguranţă şi clienţi care vor renunţa la credite de bunăvoie. Investitorii despre care vorbeaţi doresc să cumpere credite extrem de ne-performante, pentru că şi ei îşi asumă un risc în pe-rioada asta. 2-3 ani de piaţă în care nu eşti sigur că lucrurile se vor întoarce în bine şi s-ar putea să rămâi cu o proprietate cu o valoare nu foarte departe de cât ai plătit pe ea, dar fără un mare profi t. Şi atunci vor vâna proprietăţi valoroase la preţuri foarte mici.

Ce investiţii imobiliare sunt cu risc minim?Investiţiile bune cred că sunt în continuare cele din

oraş. E mai greu să vinzi acum în Ştefăneşti, ca să dau un exemplu, dar ai în continuare şanse să vinzi în car-tiere.

Investitorii pot acum să achiziţioneze terenuri în zone foarte bune care anul trecut nu erau nici măcar de vânzare. De exemplu, anul trecut nu mai erau terenuri în zona de nord, astăzi avem un teren în această zonă, la aproape jumătate din preţul de la sfârşitul anului tre-cut. Nu erau terenuri în Primăverii sau Aviatorilor sau în primul inel al Bucureştiului, iar acum găsim terenuri de vânzare acolo. Acum se concentrează business-ul

32

mai puţin în afara centurii Bucureştiului .Sunt investitori sau dezvoltatori care au aşteptat

să aibă loc o temperare a preţurilor şi care acum vor să finanţeze proiecte foarte bine organizate (proiectele care au început sau sunt acum pe piaţă ele au un ciclu de viaţă de vreo 3 ani). Cine începe astăzi, cu preţurile de astăzi, cu costurile din criză, are şanse foarte mari ca în doi-trei ani să fie pe piaţă cu un produs pe care să poată dezvolta profit.

Clădirile de birouri de clasă A care ajunseseră la chirii de 30 de euro pe mp încearcă să-şi ţină clădirea ocupatăCe segment al pieţei resimte cel mai puternic efectele crizei?

Sunt foarte afectaţi dezvoltatorii care au început un proiect imobiliar în alte condiţii, dar acum sunt în mi-jlocul lui şi în cu totul alte condiţii. Cei care au cumpărat terenuri la preţuri foarte mari, într-o perioadă de vârf, şi au început construcţia cu costuri foarte mari, au apucat să vândă câteva apartamente (deci nu sunt lipsiţi nici de presiunea finalităţii) şi acum nu mai au cumpărători deloc. Ei sunt nevoiţi să vândă, chiar şi în pierdere. Vorbind de segmentul de retail, probabil că sunt mulţi retaileri care vor închide magazine şi poate că sunt clădiri de birouri sau spaţii comerciale care vor trebui să-şi renegocieze condiţiile cu chiriaşii.

În consecinţă, sunt afectate toate segmentele. Clădirile de birouri de clasă A, care ajunseseră la chirii de 30 de euro pe mp, în mod evident acum încearcă să găsească clienţi pentru a-şi ţine clădirea ocupată.

Ce scăderi de preţuri vedeţi la chiriile pentru spaţiile de birouri?

DeSPRe Regatta:A intrat pe piaţa locală în 1993, fiind o compa-nie imobiliară 100% românească. Regatta este structurată pe trei divizii majore: imobiliare, servicii financiare şi property management. Regatta are un portofoliu solid de clienti: Renault, BRD – Group Societe Generale, Air France, Philip Morris, Alstom, American International School, Deloitte&Touche, Pepsico, L’Oreal, Tuborg.


Vor fi şi clădiri

cu grad de ocupare 70%,

poate şi mai puţin

Clădirile poziţionate foarte bine, de clasă A, se închi-riau pe la 17-18 euro/mp şi ajunseseră la 22-25 euro/mp în ultima perioadă şi cred că or să revină la chiriile res-pective. Cele de clasă B care ajunseseră la 16-17 euro/mp cele bine poziţionate şi moderne, cu standard ridicat se vor întoarce la 12-14 euro/mp. La retail, la comercial este mult mai complicat, pentru că a crescut şi oferta, iar de la un mall, două, avem acum mall-uri noi care sunt în pregătire şi în proces de închiriere şi s-ar putea ca acolo dezvoltatorul să fie dispus să accepte chirii mici.

Dacă înainte aveam un grad de ocupare de 100% şi pe spaţiile comerciale şi de office, acum vom avea şi un grad de neocupare. Vor fi şi clădiri cu grad de ocupare 70%, poate şi mai puţin.

Piaţa din România va fi în continuare de interes În 2009 vom mai asista la proiecte imobiliare de mare anvergură?

Poate că nu vor mai fi proiecte de anvergura celor de care aproape că ne speriam anul trecut: mii de unităţi într-un singur proiect, într-o zonă complet nouă, practic oraşe noi. În mod clar unele nu se vor mai realiza deloc, altele se vor întinde pe o perioadă mai mare de timp. Să zicem 1000-2000 de unităţi vor avea un orizont mai lung de finalizare, atât cât piaţa va permite absorbţia. Dar vor exista în continuare proiecte importante, pentru că Ro-mânia nu are încă suficiente produse imobiliare, compa-rativ cu ţările dezvoltate. În continuare este de interes re-gional, în continuare există creştere, cu toate problemele şi cu toate necunoscutele, România e totuşi o piaţă mai interesantă decât pieţele Europei Occidentale, mature. Chiar dacă este afectată, e încă o piaţă în creştere. Noi am prins doar câţiva ani de dezvoltare imobiliară în timp ce Spania, de exemplu, a avut 15 ani de creştere, an de an. Noi am început relativ târziu şi destul de conservator, aşa că piaţa din România, cu alţi parametri, la alte dimen-siuni va fi în continuare de interes.

Se vor lansa proiecte care vor îndeplini noile condiţii de piaţăCe predicţie faceţi pentru evoluţia pieţei imobiliare în următorii 2-3 ani pe principalele segmente?

Terenurile din afara Bucureştiului nu vor mai fi de in-teres o bună perioadă de timp, pentru că acolo preţurile au crescut exclusiv speculativ. O să dureze vreo 2-3 ani până când piaţa va ajunge să aibă o consistenţă importantă.

2009 o să fie un an de înţelegere, de învăţare, de ur mărire. Se vor lansa în continuare proiecte care vor îndeplini noile condiţii de piaţă, pentru că factorii implicaţi vor gândi produse care să se potrivească şi pentru perioada următoare. Pe piaţa proiectelor de bi-rouri sau rezidenţiale, majoritatea proiectelor foarte am-biţioase nu se vor mai realiza, poate nici în doi-trei ani.

www.100construct.ro decembrie 2008 - ianuarie 2009 33

Advertorial

T otalul investiţiilor plasate de compania Imobi-liara SRL a fost de 35.000.000 euro, din care 8.000.000 euro au fost investiţi în anul 2008.

Valoarea totală a proiectelor afl ate în acest moment în derulare este difi cil de calculat în contextul bloca-jului din piaţa imobiliară. Totuşi, o valoare estimativă, bazată pe indicii pieţei la momentul ianuarie 2009, s-ar situa undeva între 42 şi 46.000.000 euro.

Companiile cu o abordare corectă a afacerii şi-au luat măsuri timpurii pentru criză

Din punct de vedere imobiliar, anul 2008 a re-prezentat un punct de cotitură în maturizarea pieţei de real-estate. Criza fi nanciară internaţională a fost doar scânteia care a aprins criza imobiliară din Ro-mania. Majoritate tranzacţiilor se bazau pe o aşa numită creştere a puterii de cumpărare a români-lor, coroborată cu cererea mare din piaţă. Puterea de cumpărare a fost artifi cial susţinută de banii foarte ieftini care erau pompaţi, din nou aritifi cial şi fără un calcul efi cient la bază, de către instituţiile ban-care şi fondurile de investiţii. Această putere falsă de cumpărare a populaţiei nu se regăseşte însă şi în calculul economic naţional. În cifre absolute, puterea de cumpărare, în fapt, a scăzut, crescând alarmant gradul de îndatorare al populaţiei, dar şi al dezvolta-torilor, în acelaşi timp. De aici, mai devreme sau mai tărziu, piaţa imobiliară ar fi ajuns inevitabil către acest blocaj. În acest moment, piaţă imobiliarelor trece prin-tr-o perioadă de maturizare şi normalizare, aşa cum era normal să se întâmple. Companiile cu o abordare corectă a afacerii, printre care se numără şi Imobilia-ra SRL, şi-au luat măsuri timpurii pentru o eventuală apariţie a acestei crize. Proiectele care au benefi ciat de la început de o abordare corectă a afacerii, îşi vor urma desfăşurarea normală şi logică, piaţa urmând a cerne companiile serioase şi puternice.

Dezvoltarea exponenţială a companiei a început în anul 2004 având la bază o abordare sănătoasă a afacerii. Astfel, încă din primul an de funcţionare, accentul a fost pus pe dezvoltarea bazei materiale şi

tehnologice şi pe formarea unei echipe de adevăraţi profesionişti, pornind de la primele nivele de şantier până la contractele încheiate cu companii de top din fi ecare domeniu (materiale de construcţii, fi -nisaje, arhitectură etc.). A fost elaborat un plan de afaceri realist, având la bază un management de calitate, cu scopul de a acoperi cât mai multe seg-mente din piata de real-estate. Compania Imobiliara SRL a fost auditată şi certifi cată în standardul ISO 9001:2000, de către cea mai prestigioasă fi rmă de audit internaţional, SGS Group din Marea Britanie.

Imobiliara SRL:Proiecte în derulare de 46 milioane euroImobiliara SRL este o societate românească specializată înantreprenoriat în domeniul construcţiilor şi în dezvoltarea unorproiecte proprii, ansambluri rezidenţiale, apartamente de vacanţăşi spaţii comerciale şi de birouri.

Compania IMOBILIARA SRL a abordat o paletă destul de largă a pieţei imobiliare. Avem în portofoliu proiecte rezidenţiale în Bucuresti (Creangă Apartments, 2007, Sirenelor Apartments, 2008, Cameliei Apartments, 2010, City Residence, un proiect amplu, cuprinzând 3 ansambluri, cu o fi nalizare în etape, prima în 2010, ultima în 2011, Moşilor Apartments, 2009), apartamente de vacanţă la munte (Vila Irimescu, 2008, Predeal Ski Apartments, februarie 2009, Snow Houses 2009) şi pe litoral (Neptun Private Suites, 2007, Bosco Club Neptun, 2008, Neptun Plaza, 2009), proiecte comerciale pe litoral (Saturn Mall, 2006, Venus Mall, 2007) şi proiecte offi ce (Pache Offi ces, 2010). Astfel, compania IMOBILIARA SRL are în prezent deschise cinci şantiere de lucru în Bucureşti, Predeal şi Neptun, în diverse stadii de lucru.

SC IMOBILIARA SRLPiaţa Presei Libere, Nr.1Bucureşti, România Tel.: 021 317 40 74

021 317 40 75Fax: 021 317 88 37e-mail: [email protected]

Contact:


34

Vlad Dumitrescu, ProLogis Market Officer pentru România:

În 2009 nu vom asista la dezvoltarea unor proiecte imobiliare de amploare

După un an al extremelor, 2009 se anunţă a fi dominat de o atitudine circumspectă, de expectativă, aşa încât nu vom asista probabil la dezvoltarea unor proiecte imobiliare de amploare, ne spune Vlad Dumitrescu, ProLogis Market Officer pentru România.

35

Prin ce s-a remarcat 2008 din punct de vedere imobiliar? Anul 2008 a fost pentru domeniul imobiliar din

România un an al extremelor: a venit după un 2007 foarte dinamic, în care piaţa era caracterizată de nu-meroase proiecte şi tranzacţii. Cu toate acestea, deşi anul a început foarte bine, au apărut dificultăţi în mo-mentul în care criza financiară globală a ajuns şi pe piaţa din România, la finalul lui 2008, dezvăluind o cu totul altă perspectivă decât se aştepta pentru 2009.

Criza financiară încurajează o abordare mai profesionistă în imobiliareÎn ce măsură a afectat criza financiară internaţională evoluţia în imobiliare şi cât se datorează caracteristicilor locale ale pieţei?

Piaţa de imobiliare din România a fost una tipică pentru o economie care s-a dezvoltat într-un ritm dinamic: multe proiecte, multe investiţii şi multe tranzacţii. Înainte ca efectele crizei să fie resimţite în România, piaţa de imobilia-re înregistra două tendinţe majore. Prima, care se regăsea în aproape toate segmen-tele, era că piaţa începuse să se maturizeze, să fie caracterizată de o abordare din ce în ce mai profesionistă. Cea de-a doua, care a domi-nat mai ales sectorul rezidenţial şi cel al terenu-rilor, era aceea de încurajare a speculaţiilor şi a suprapreţurilor. Luând în calcul aceste tendinţe, se poate spune că există câteva aspecte pozitive aduse de criza financiară: aceasta încurajează o abordare mai profesionistă şi crearea stabilităţii ne-cesare pentru a depăşi criza şi a reuşi să oprească speculaţiile.

Care sunt cauzele blocajului actual din domeniul imobiliar din România?

Blocajul actual al pieţei de imobiliare româneşti este un efect al crizei internaţionale pe o piaţă care s-a dezvoltat foarte repede, în multe cazuri fără a urma nişte reguli de bun simţ pentru piaţă sau pen-tru un anumit sector imobiliar. Când va fi depăşit blocajul imobiliar?

Este dificil de făcut o estimare a momentului în care România va trece de criză. În prezent nu există nicio bază de la care să pornim pentru a face estimări.

Companiile se axează pe construcţii la cheie, care le permit să reducă riscul financiarCe schimbări prevedeţi pentru sectorul imobiliar?

Abordarea de business pe care fiecare companie a avut-o până acum va avea un rol crucial. Din cauza crizei financiare la nivel global şi a impactului pe care aceasta l-a avut asupra disponibilităţii de capi-tal, ProLogis a luat câteva măsuri de precauţie pen-

36

tru a menţine echilibrul financiar, pentru a-şi conser-va resursele de capital şi pentru a proteja francizele ProLogis pe termen lung. Acestea includ amânarea dezvoltării de noi proiecte, reducerea dividendelor şi reducerea cheltuielilor generale şi administra-tive. Deşi aceste schimbări nu sunt uşor de pus în practică, ele vor pregăti compania pentru a trece de dificultăţile economice la nivel mondial şi vor asigura stabilitatea şi succesul companiei în anii ce vor urma.

Ce fel de investiţii imobiliare rămân atractive? Cred că majoritatea companiilor se concentrează

acum pe revizuirea strategiilor şi pe ajustarea la noua situaţie de piaţă. Aceasta cere să ne concentrăm pe reducerea gradului de îndatorare, pe managementul costurilor şi pe creşterea eficienţei operaţionale.

Criza financiară globală şi impactul său asu-pra disponibilităţii capitalului au redus drastic abilitatea şi dorinţa majorităţii dezvoltatorilor de a construi speculativ, fără pre-contracte semnate. Companiile se axează în acest moment pe construcţii la cheie, care le permit să reducă riscul financiar, în timp ce oferă o flexibilitate mai mare clienţilor. Pro-babil această tendinţă va continua, dar într-un ritm mai lent care se datorează reducerii intensităţii cu care se mişcă lucrurile atât în comerţul global, cât şi în cele-lalte economii majore.

2009 va fi dominat de precauţie şi de o abordare non-speculativăCum vedeţi evoluţia sectoarelor de birouri, retail şi industrial în 2009?

Din cauza crizei economice, sectorul comercial se

confruntă cu o serie de probleme, printre cele mai importante fiind decizia băncilor de a stopa acor-darea de credite consistente, mai ales în sectorul imobiliar. Mai mult, majoritatea tranzacţiilor au fost oprite, iar, în prezent, puţini sunt cei care cumpără, deşi există mai multe oferte de vânzare. Totodată, proiectele de dezvoltare din România sunt stopate, iar puţini sunt cei care continuă să dezvolte, practic numai proiecte care au fost începute înainte de fina-lul lui 2008.Mai este piaţa imobiliară locală atractivă pentru investitori, având în vedere şi faptul că agenţiile de rating au scăzut cali-ficativele pentru România?

Chiar dacă scăderea ratingului diminuează atracti-vitatea României pentru investitori, ţara oferă multe alte avantaje care ne pot ajuta să depăşim această situaţie. De asemenea, România nu este singura ţară din Europa Centrală şi de Vest a cărei cotă a scăzut, ceea ce înseamnă că este o situaţie specifică regiunii, nu unei ţări anume.

Se vor mai lansa în 2009 proiecte imobiliare importante? Pentru moment nu există informaţii despre

investiţii majore în România. În 2009 probabil nu vom asista la dezvoltarea unor proiecte imobiliare de amploare.

Ce predicţie faceţi pentru evoluţia pieţei imobiliare în următorii 2-3 ani?

O estimare realistă pentru evoluţia pieţei de imo-biliare în următorii 2-3 ani nu poate fi făcută, având în vedere contextul actual. Este posibil ca situaţia să se îmbunătăţească începând cu 2010, după un 2009 dominat de precauţie şi de o abordare non-speculativă a business-ului. n

DeSPRe ProLogis:Compania americană este unul dintre cei mai mari proprietari, manager şi dezvoltator de spaţii de depozitare şi distribuţie, cu operaţiuni pe 136 de pieţe din America de Nord, Europa şi Asia. ProLogis a fost desemnată de revista americană “Fortune” numărul unu al industriei de real estate din Statele Unite ale Americii.


Proiectele de

dezvoltare din România sunt

stopate

38

D acă vor dori să încheie tranzacţii în continuare, agenţiile imobiliare vor trebui să îşi îndrepte eforturile spre a promova eficient ofertele, să menţină perma-

nent contactul cu proprietarul pentru a se informa la timp în legătură cu modificările de preţ şi a ţine pasul cu ritmul pieţei. “Piaţa imobiliară din România a suferit o schimbare majoră, principalii clienţi, speculanţii, dispar, iar consumatorul final devine mult mai exigent, conştient de faptul că el este cel care face regulile, deoarece , în noile condiţii de piaţă, ocupă o poziţie de forţă”, susţine Adrian Erimescu, directorul general www.imobiliare.ro.

Studiul propus de www.imobiliare.ro se referă la preţurile

ofertelor de vânzare la apartamentele cu 2 camere. După o perioadă de creştere temperată înregistrată în primele luni ale anului, a urmat o perioadă de stagnare. Din a doua jumătate a anului, tendinţa generală de scădere a devenit evidentă la nivelul întregii ţări. Bucureştiul şi Constanţa ies oarecum din tipar, în primul caz tendinţa de scădere manifestându-se mai repede decât în restul ţării, iar în cel de-al doilea scăderea fiind mai puţin evidentă. În ceea ce priveşte numărul ofertelor, trendul este unul crescător pe tot parcursul anului. În ciuda previziunilor optimiste de la începutul anului, 2008 arată primele semne ale blocării sectorului imobiliar lăsând loc interpretărilor asupra a ceea ce va urma în 2009.

Mai există interes pentru piaţa rezidenţială?Interesul cumpărătorilor finali pentru piaţa imobiliară nu a dispărut, însă regulile jocului nu mai sunt aceleaşi.

În perioada ianuarie – martie, preţurile de ofertare a apartamentelor cu 2 camere au crescut consi-derabil, însă începând cu luna aprilie au apărut

primele semne de stagnare, chiar de scădere. Valoa-rea medie maximă a fost atinsă în prima jumătate a anului, în a doua parte a lunii martie, când, pentru un apartament cu 2 camere într-un imobil vechi din capitală se cerea 120.000 euro. Începând cu luna aprilie, însă, preţurile de ofertare tind să coboare, ajungând în decembrie la o medie de 105.616 euro, sub valoare înregistrată la începutul anului.

evoluţia preţului de vânzare, apartamente 2 camere Bucureştievoluţia preţului de vânzare, apartamente 2 camere Constanţa

evoluţia preţului de vânzare, apartamente 2 camere Timişoara

Constanţa este oraşul în care trendul descrescător al preţurile este mai puţin evident.Totuşi, se remarcă faptul că în a doua jumătate a anu-

lui, ritmul de creştere încetineşte considerabil, fiind vorba mai degrabă de o stagnare. Punctele de minim şi maxim au fost atinse în luna ianuarie (68.372 de euro) respectiv iulie – noiembrie (aproximativ 76.000 de euro). Totuşi, luna decembrie aduce primele sem-ne de scădere, astfel încât, la sfârşitul lui 2008 preţul mediu de ofertare era de 74.600 de euro.

În oraşul de pe Bega, preţurile au înregistrat, de ase-menea, creşteri în prima jumătate a anului, urmate de o perioadă de scădere în cea de-a doua. Valoarea

minimă a preţului mediu de ofertare a fost înregistrată la începutul anului, în luna ianuarie, în timp ce în inter-valul mai – august s-au înregistrat creşteri ducând la un preţ mediu maxim de peste 74.000 de euro. În luna de-cembrie, la Timişoara, un apartament cu 2 camere într-un bloc vechi era ofertat în medie la 71.400 de euro.

Numărul ofertelor creşteNumărul ofertelor active în piaţă este în creştere. La sfârşitul lunii decembrie, portalul www.imobiliare.ro înregistra 81.096 oferte de vânzare a apartamentelor vechi, faţă de 50.264 la începutul anului. Doar în cazul Bucureştiului, numărul ofertelor de vânzare a apar-tamentelor publicate în portal a crescut de la 32.886 până la 53.849. (www.imobiliare.ro)

Supliment imobil iarBu

cure

ştiTim

işoar

a

Cons

tanţ

a

40

Sistemul de climatizare

poate scădea costurile de întreţinere


Instalaţi i

41

M enţinerea unei calităţi corespunzătoare a aerului interior implică administrarea eficientă a temperaturii, umidităţii, aportului

de aer din exterior, mirosurilor, iluminatului şi acus-ticii. Managementul calităţii aerului de interior este important şi prin prisma impactului real, structural şi de natură fizică, pe care îl are asupra clădirilor: vopsea cojită, materiale de construcţie scorojite, mi-rosuri neplăcute, umezeală.

Umiditate menţinută peste 20% din valoarea umidităţii relative iarna şi sub 60% vara

Trebuie găsite soluţiile care să îmbine armonios ne-voia de confort a ocupanţilor, cu menţinerea structurii clădirilor conform proiectelor şi atingerea obiectivelor operaţionale pe termen lung, cum ar fi economisirea energiei şi reducerea operaţiunilor de întreţinere.

Sistemul de climatizare - HVAC (Heating, Ven-tilating, and Air Conditioning) - dacă este ales corespunzător şi funcţionează în parametri norma-li, trebuie nu doar să asigure confortul termic, ci şi să distribuie cantităţi adecvate de aer din exterior pentru a întruni condiţiile de ventilaţie necesare ocupanţilor clădirii, precum şi de a izola şi îndepărta mirosurile neplăcute şi factorii poluanţi cu ajutorul dispozitivelor de control al presiunii, de filtrare şi a ventilatoarelor de evacuare.

Parametrii care afectează direct confortul termic sunt temperatura şi umiditatea. Comparaţiile dintre valorile temperaturii şi umidităţii aerului din inte-rior şi din exterior, măsurate pe parcursul unor pe-rioade de timp determinate, pot indica dacă discon-fortul termic se datorează condiţiilor extreme care depăşesc capacitatea echipamentului HVAC existent, izolaţiei clădirii sau are alte cauze. În unele spaţii în-chise, cum ar fi zone de exploatare, încăperi în care există computere etc., există cerinţe speciale referi-toare la gradul de umidificare a aerului şi necesitatea controlului strict al acestui parametru. Acest lucru se realizează prin adăugarea de echipamente de umidifi-care – dezumidificare şi de sisteme corespunzătoare de control. În spaţiile destinate birourilor este preferabil ca valoarea umidităţii să se menţină peste 20% - 30% din valoarea umidităţii relative în sezonul rece şi sub 60% din valoarea umidităţii relative, pe timpul verii.

Traseul factorilor poluanţi este determinat, în pri-mul rând, de sistemul HVAC, dar toate componentele clădirii – pereţi, plafoane, podele, infiltraţii – pre-cum şi activitatea ocupanţilor determină distribuirea substanţelor poluante. De asemenea, traseul aces-tora poate fi modificat de deschiderea / închiderea uşilor şi ferestrelo.

Pentru creşterea duratei de utilizare a clădirilor şi scăderea

costurilor de întreţinere, calitatea aerului interior reprezintă un

factor crucial de care trebuie să se ţină seama încă din faza de

proiectare a clădirilor.


Instalaţi i

42

Beneficiile datorate calităţi ridicate a aerului din spaţiile interioare, în condiţiile folosirii unui sistem corespunzător de condiţionare şi ventilare a aerului:

1Confort ridicatUn nivel ridicat al confortului angajaţilor este

direct proporţional cu productivitatea la locul de muncă. Un mediu de lucru sănătos şi confortabil duce la îmbunătăţirea şi armonizarea activităţilor, precum şi la reducerea timpilor morţi. Regula se aplică şi în cazul proprietarilor de magazine: cumpărătorii care se simt confortabil în magazinele în care intră petrec mai mult timp în spaţiile respective, iar şansele să achiziţioneze mai multe produse cresc considerabil.

2 Costuri reduse de întreţinerePotrivit specialiştilor, sistemul de condiţionare a aeru-

lui al unei clădiri are o pondere de 30% - 50% din consu-mul energetic total la nivelul construcţiei în cauză. Aşadar, aproape toate echipamentele consumatoare de energie pot să fie eficiente în corelaţie cu sisteme potrivite de condiţionare a aerului, precum şi apelând la dispozitive corespunzătoare de comandă. În plus, scăderea costurilor de întreţinere a unei clădiri ca urmare a unei bune calităţi a aerului reprezintă un mod eficient de economisire a banilor, fără ca imaginea pozitivă a clădirii să aibă de suferit.

3 Inexistenţa deteriorărilor cauzate de umezealăPagubele datorate umezelii pot apărea atunci

când sistemele de condiţionare a aerului nu sunt instalate corespunzător sau când nu beneficiază de bariere de vapori potrivite. Instalarea şi folosirea sis-temelor de condiţionare a aerului prevăzute cu dis-pozitive specializate pentru controlul dezumidificării sunt etape cruciale pentru evitarea deteriorărilor structurale corelate cu prezenţa umezelii.

Trebuie avut în vedere că aparatele de aer condiţionat supradimensionate, în special cele fără controlul umidităţii, pot duce la creşterea consumului de energie şi cauza probleme în gestionarea efectelor umezelii, din cauză că temperatura mediului ambiant va ajunge la valoarea dorită înainte ca umiditatea să scadă suficient de mult. Un aparat de condiţionare a aerului corespunzător ales trebuie să coboare umidi-tatea aerului dintr-un spaţiu închis la o valoare mai scăzută decât 60% din umiditatea relativă, pentru a preîntâmpina apariţia condensului.

4Reducerea emisiilor de noxeReducerea consumului de energie depinde de

alegerea corespunzătoare a sistemului de condiţionare a aerului, care trebuie să dispună de dispozitive pen-tru controlul dezumidificării. Temperatura din interio-rul clădirilor se poate menţine la valori ridicate, fără ca prin aceasta să se diminueze confortul ocupanţilor, şi folosind în mod eficient energia. Emisiile de dioxid de carbon provenite de la centralele electrice sunt răspunzătoare, indirect, de încălzirea globală. Prin fo-losirea cât mai eficientă a energiei, clădirile pot avea un impact semnificativ asupra protejării mediului am-biant. Aceasta se referă la eficientizarea sistemelor cum ar fi iluminatul şi de condiţionare a aerului.

Rolul constructorului nu ar trebui să se sfârşească atunci când uşa clădirii se deschide pentru a-şi primi ocupanţii. Proprietarii de clădiri şi cei care ocupă spaţiile respective pot apela la acesta pentru informaţii, cu scopul de a menţine construcţiile în condiţii ideale de funcţionare. n


Prelungirea Giurgiului Nr : 27 , Etaj : 2 , Bucharest; tel (+40) 21 450 13 95 / fax (+40) 21 451 13 96; offi [email protected] / www.barbarossa.ro

OBIECT DE ACTIVITATE:

n Construcţii rezidenţiale;n Construcţii industriale, pe structură metalică şi silozuri;n Consultanţă pentru construcţii;n Izolaţii interioare, exterioare, de faţadă, drumuri şi platforme;n Restaurări.

CONSTRUCŢII & LOGISTICĂ

Instalaţi i


Încălzirea cu infraroşii pentru spaţiile industriale sau birouri

Încălzirea prin convecţie prezintă dezavantaje care duc la limitarea spaţiilor în care se pot folosi radiatoarele, cum ar fi depozite, hale industriale

în care există concentraţii mari de praf sau alt fel de particule solide, săli de expoziţie, muzee, săli de sport, terenuri de tenis acoperite etc., din cauza fap-tului că prin această metodă de încălzire se intensifi că fl uxurile de aer, se transportă praful dintr-un loc în altul sau se produc oscilaţii accentuate ale umidităţii aerului. De asemenea, când se instalează un sistem de încălzire pentru o hală, nu este important numai să se furnizeze o anumită cantitate de căldură, ci şi ca aceasta să fi e concentrată în zona în care se afl ă personalul.

Costuri de operare mici şi scădereacu 30%-50% a costurilor energetice

Spre deosebire de încălzirea convenţională, încălzirea cu tuburi radiante are drept rezultat o va-loare mai scăzută a temperaturii aerului din încăpere şi o umiditate corespunzătoare, fl uxuri reduse de aer, praful nefi ind astfel antrenat. Efectul încălzirii cu radiaţii apare aproape imediat după ce este por-nit aparatul, neexistând o perioadă de preîncălzire. Căldura este transmisă direct pe obiectele şi persoanele care se afl ă în zonă, concentrându-se timp îndelungat la nivelul pardoselii, ceea ce înseamnă că temperatura se poate ajusta instantaneu pe suprafaţa dorită.

Această metodă de încălzire implică costuri de

Încălzirea cu radiaţii infraroşii folosind tuburi radiante sau corpuri ceramice de radiaţie poate duce la reducerea costurilor energetice cu până la 50% şi la emisii de CO2 cu 33% mai mici, comparativ cu încălzirea convenţională.

Tuburileradiante pot

fi fi xate pe pereţii laterali, atunci când se

renoveazăhalele existente


operare mici şi scăderea cu valori cuprinse între 30% şi 50% a costurilor energetice, un alt avantaj fi ind încălzirea uniformă a spaţiilor foarte mari. Efi cacitatea tuburilor radiante se datorează faptu-lui ca radiaţia calorică penetrează aerul aproape fără rezistenţă, iar radiaţia nu devine efi cientă înainte să atingă corpuri solide.

Componentele de bază ale sistemului sunt corpu-rile radiante, tuburi din oţel supuse unui tratament termic complex al suprafeţelor, prin care circulă ga-zele de ardere, poziţionate de obicei sub plafonul ha-lei, prin suspendare. Corpul radiant este încălzit cu ajutorul unui arzător pe combustibil lichid sau gazos cu depresiune. Confi guraţia corpului radiant poate fi liniară – când cererea de căldură este mai mică - sau în formă de U, caz în care este alcătuit din două tubu-ri, dispuse paralel, care generează căldură radiantă cu o densitate mai mare a radiaţiei. Pentru mărirea randamentului, la partea superioară a fi ecărui tub sunt dispuse ecrane izolante, iar în zona de ardere a fl ăcării, unul dintre cele două tuburi radiante este echipat cu o izolaţie internă termorezistentă din ma-terial ceramic, având grosimi diferite pe lungime, care asigură distribuţia uniformă a căldurii pe toată lungimea tuburilor radiante. Gazele de ardere ale tuburilor radiante sunt dirijate în exterior printr-un sistem de evacuare, aerul necesar arderii provenind fi e din interiorul încăperii, fi e din exterior, cu ajutorul unui sistem de admisie. Construcţia compactă a car-casei tuburilor radiante previne pierderile de căldură prin convecţie pe direcţie ascendentă, ceea ce duce la un randament foarte ridicat. Datorită faptului că spaţiul necesar pentru montarea tuburilor radiante este redus, acestea se pot instala uşor atât în hale deja existente, cât şi în hale cu poduri rulante. Mai pot fi de utilizate în centre de distribuţie a mărfurilor, în centre comerciale, hangare, fabrici, depozite, ma-

gazii, şantiere navale, în spaţii închise, cum ar fi ma-gazine şi complexe de birouri. Tuburile radiante pot fi montate în plafon, dar pot fi şi fi xate pe pereţii laterali, ceea ce constituie un avantaj atunci când se renovează halele existente.

Radiantele ceramiceLa fel ca şi tuburile radiante, radiantele cera-

mice reprezintă o soluţie efi cientă pentru încălzirea spaţiilor industriale, depozitelor, service-urilor, biseri-cilor, stadioanelor sau arenelor de sport, căldura fi ind distribuită uniform şi în mod egal. Aceste corpuri de încălzire emit radiaţii infraroşii vizibile, care sunt ge-nerate de arderea ecologică a amestecului de aer – gaz în plăcile ceramice. Suprafaţa plăcilor ceramice emi-te căldura la peste 950° C. Cu ajutorul refl ectoarelor, radiaţia infraroşie este direcţionată direct spre zonele care trebuie încălzite. Izolaţia refl ectoarelor, realizată din fi bre ceramice, este încastrată în refl ectoare şi este de până la patru ori mai efi cientă decât izolaţiile din materiale convenţionale. În acest fel se evită pierde-rea de căldură pe la partea superioară, căldura fi ind astfel dirijată exact acolo unde este nevoie.

RADIAŢIILe INFRAROŞIIAgitaţia moleculară din interiorul corpurilor generează unde electromagnetice a căror intensitate creşte odată cu creşterea temperaturii. Acestea se propagă în spaţiu, în linie dreaptă, având lungimi de undă cuprinse între 10 µm (radiaţia cosmică), până la lungimi de undă de sute de metri (unde radio). Radiaţiile infraroşii au lungimi de undă cuprinse între 0,7 - 1000 µm.

n S

isteme de încălzire

n

Com

ercializare şi montaj

Şos. Chitilei Nr.124; Tel./Fax: 021 668 02 46; Mob.: 0722 645 116; im

[email protected]

Şos. Bucureşti-Târgovişte Nr. 171; Tel./Fax: 021 319 77 66; Mob.: 0752 02 98 05

Str. Gh. Doja Nr. 235; Ploieşti. Jud. Prahova; Tel./Fax: 0344 103 777; Mob.: 0722 688 297


spaţiul necesar pentru montarea tuburilor radiante este redus, acestea se pot instala uşor atât în hale deja existente, cât şi în hale cu poduri rulante. Mai pot fi de utilizate în centre de distribuţie a mărfurilor, în centre comerciale, hangare, fabrici, depozite, ma-

0,7 - 1000 µm.


Instalaţi i

46

Pentru evitarea unor incidente,

Purmo-Radson cere înlocuirea suporţilor de la radiatoarele verticaleProducătorul de radiatoare Purmo-Radson a cerut ca toateradiatoarele verticale (modelele Vertical, Kos-V and Faro-V),instalate după 17 septembrie 2007, să fi e reinstalatecu un nou sistem de suporţi.

A cest anunţ a venit ca urmare a unui incident recent în care un radiator s-a desprins de pe perete şi a căzut. Deşi circumstanţele exacte în

care a avut loc incidentul sunt încă în faza de inves-tigare, Purmo-Radson ia aceste măsuri de precauţie pentru a înlătura orice risc.

Avertismentul se referă doar la aceste tipuri de radiatoare care au fost instalate după 17 septembrie 2007 şi care au doi suporţi de susţinere în partea inferioară şi doi în partea superioară, suportul din par-tea superioară conţinând un dispozitiv de prindere.

Există pericolul ca aceste radiatoare să se slăbească şi să se desprindă de perete. Pentru a re-duce riscul apariţiei unor incidente, Purmo -Radson a solicitat - de la 15 decembrie 2008 - tuturor dis-tribuitorilor şi instalatorilor să oprească vânzarea şi instalarea oricărui radiator din modelele menţionate. Acum este în derulare, că măsură de prevenire, o acţiune prin care instalatorii înlocuiesc suporţii de prindere pentru toate radiatoarele în discuţie, fără ni-cio obligaţie fi nanciară din partea consumatorului.

Noii suporţi constau în două braţe de susţinere amplasate în partea din spate a radiatorului, şi un braţ orizontal (aproximativ 30 cm sub partea superioară), care prind şi securizează radiatorul în

ambele părţi prin intermediul a două cleme meta-lice. Partile laterale ale radiatorului vor masca vizi-bilitatea acestor cleme. Acest tip de suporţi elimină complet riscul desprinderii sau căderii radiatorului de pe perete.

Purmo - Radson va plăti instalatorilor contravaloarea de 50 de euro pentru fi ecare radiator reinstalat. n

PRezeNTARe PRODUS:DezUMIDIFICATOR PROFeSIONAL WD 50 n domenii de utilizare: uscarea construcţiilor noi

(şape şi tencuieli), uscarea pivniţelor, garajelor, us-carea în urma inundaţiilor, crame, muzee, arhive, depozite, laboratoare, biblioteci, galerii artă, vino-teci, industria alimentară, uscătorii pt. haine, tex-tile, covoare, aplicaţii industriale

n volum încăpere recomandat (m3): 750 n interval recomandat de temperatură (AsC): 5-36 n capacitate de dezumidifi care maximă (litri/zi) :33,50 n senzor umiditate integrat: da n senzor de punct de condens a temporizator: da n higrostat integrat ( setare umiditate): da n capacitate recipient de stocare (litri): 10,40n dimensiuni L/l/H (cm): 41/34/53n consum la temperatură normală (W): 550 n trepte viteză ventilator: 2 n capacitate ventilator (m3/h): 300/500 n nivel zgomot (db(A): 48/56 n tensiune (V): 220/240 n greutate (kg): 26,00 n racord la furtun: da n roţi: 4

tensiune (V): 220/240

Gleeds have undertaken:410 projects for

Over 180 clients with

€ 12 billion of construction value

Gleeds Polska Sp. z o.o. Warsaw & Krakow Tel.: +48 225 312 002 e-mail: [email protected] www.gleeds.com.pl

Gleeds Ceska Republika s.r.o. Prague Tel.: +420 (0)2 228 99 111 e-mail: [email protected] www.gleeds.cz

Gleeds Slovakia Bratislava Tel.: +421 (0)2 529 22 320 e-mail: [email protected] www.gleeds.sk

Gleeds Romaia s.r.l. Bucharest & Arad Tel.: +40 (0)21 529 9200 e-mail: [email protected] www.gleeds.com

Gleeds Magyarorszag Kft Budapest Tel.: +36 (0)61 309 5460 e-mail: [email protected] www.gleeds.co.hu

Gleeds Europe Ltd London Tel.: +44 (0) 207 631 7000 e-mail: [email protected] www.gleeds.co.uk

InternationalManagement &Construction Consultants

gleeds romania s.r.l.Accommodation SolutionBusiness Case to Project Delivery

Development Appraisal

Due Diligence

Project Management

Cost Management

Value Engineering

Funders` Representative

Cafea Fortuna - Bucureşti

Sews - Deva Sews - Alba Iulia

gleeds

17 yearsin Central Europe

Offi ces also in: Germany, Spain, USA, China,Australia, Dubai & Africa

februarie 2009 - www.100construct.ro48

Tâmplărie

P reşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), Valentin Pe-trescu, ne-a vorbit despre felul în care se reflectă

criza financiară în sectorul de tâmplărie termoizolantă şi care au fost diferenţele comparativ cu alte sectoare conexe: „Piaţa de tâmplărie este împărţită în sectorul rezidenţial (case, apartamente) şi sectorul bussines. Datorită stopării creditărilor, sectorul rezidenţial a cedat primul, înregistrându-se o scădere cu peste 50% în ultima perioadă. În ceea ce priveşte proiectele, cele în faza terminală şi cele cu finanţare asigurată au continuat, asigurând piaţa la sfârşitul anului 2008 şi

începutul lui 2009. Din păcate, foarte multe proiecte sunt în stand-by pe o perioadă nedefinită, neputând prognostica acum momentul relansării acestora.”

Probleme majore vor avea companiile cu investiţii mari acoperite cu credite bancare

În ceea ce priveşte evoluţia sectorului autohton de construcţii, domeniu strâns legat de cel al com-paniilor producătoare şi furnizoare de tâmplărie termoizolantă, şi a scăderilor preconizate pentru această perioadă, Valentin Petrescu afirmă: „Sectorul

Tâmplăria termoizolantă: scăderi de peste 50%Comparativ cu anul trecut, când valoarea tranzacţiilor din piaţa producătorilor de tâmplărie termoizolantă a atins 1 miliard de euro, procentul estimativ al scăderilor preconizate pentru următoarea perioadă depăşeşte 50%.

este un sector care a avut un

trend permanent ascendent

din anul 1990


de construcţii a reprezentat în ultimii ani motorul eco-nomiei româneşti, înregistrând creşteri anuale de peste 30%. Criza financiară mondială şi implicit românească afectează grav acest sector, întrucât în construcţii, mai ales în sectorul imobiliar privat, nu pot fi finantaţe proiecte decât cu sprijin bancar. Prin urmare, activita-tea din construcţii este foarte dependentă de debloca-rea sistemului financiar, iar aşa cum merg lucrurile în prezent nu se mai poate vorbi despre creşterile econo-mice din anii anteriori. Cu toate că este prea devreme pentru a avea o situaţie exactă, totuşi, din semnalele pe care le avem de la partenerii noştri, este vorba de o scădere de peste 50%. Măsurile în asemenea situaţii sunt la nivel general şi sunt legate de reducerea cos-turilor pe de o parte, prin reducerea de personal şi a cheltuielilor directe, iar pe de altă parte prin reducerea profitului. Vom asista la trimiteri în somaj a angajaţilor, la falimente de firme, şantiere blocate, procese în instanţă, etc.

Companiile producătoare de tâmplărie term-o izolantă se confruntă cu probleme majore în această perioadă, cele mai grave fiind rambursa-rea creditelor şi blocajul investiţiilor datorate lipsei de lichidităţi. „Este un sector care a avut un trend permanent ascendent din anul 1990 şi, simţind oportunitatea, s-au facut investiţii foarte mari în ul-timii ani. Probleme majore vor avea companiile cu investiţii mari acoperite cu credite bancare care trebuiesc rambursate. O altă problemă majoră este şi decontarea care a devenit din ce în ce mai dificilă, datorită lipsei de lichidităţi.”

Este de aşteptat ca furnizorii de profile, feronerie, sticlă să adopte o revizuire a preţurilor

Piaţa producătorilor de tâmplărie termoizolantă se confruntă cu o nouă provocare şi datorită intrării în vigoare în luna februarie a acestui an, a unei noi reglementări: marcajul CE pentru struc-turile din tâmplărie termoizolantă, marcaj obliga-toriu în cazul geamurilor termoizolante încă din 2007. Marcajul CE reprezintă o confirmare a fap-tului ca produsul respectă standardele de calitate europene, iar obligativitatea acestuia ar fi impus companiilor de profil cheltuieli suplimentare ce s-ar fi reflectat în preţ. Cu toate acestea, Valentin Petrescu mizează pe o scădere a preţurilor pentru tâmplăria termoizolantă: „După cum am amintit deja, profiturile producătorilor de tâmplărie vor scădea. Este de aşteptat ca şi furnizorii de materii prime (profile, feronerie, sticlă) să adopte o revi-zuire a preţurilor şi a condiţiilor de plată faţa de beneficiari. Cumulând cele două aspecte, puteţi să vă aşteptaţi la scăderi de preţ.”

O soluţie de ieşire din criză: accesarea fondurilor structurale

Diversele estimări arată că fondurile structurale ar putea reprezenta un procent în jurul valorii de 4% din PIB, dacă România reuşeşte să realizeze cu suc-ces procesul de absorbţie al fondurilor post-aderare. „Consider ca România are o şansă pentru depăşirea mai blândă a acestei crize accesând fondurile struc-turale ce îi sunt destinate pentru infrastructură şi nu numai. Este vorba doar de decizie şi abilitate politică. Totuşi şi aici există o problemă, datorită faptului ca studiile de fezabilitate care stau la baza acordării acestor fonduri au fost efectuate într-un cadru eco-nomic diferit. În acest moment indicatorii care stau la baza analizei dosarelor nu mai pot fi respectaţi. Este imperios necesar ca Autoritatea Contractantă să accepte în cadrul contractelor cu companiile declara-te eligibile, modificarea indicatorilor de performanţă adaptaţi noii situaţii.”

Este nevoie de o atitudine fermă şi de profesionalism

Sectorul rezidenţial fiind blocat, speranţele de echilibrare a scăderilor preconizate se îndreaptă către sectorul de business (construcţia de imobile de birouri şi spaţii comerciale), sector în care investiţiile continuă sa apară datorită cererii mari din piaţă. Specialiştii din domeniul tămplăriei termoizolante se aşteaptă ca odată cu accesarea fondurilor struc-turale europene, piaţa construcţiilor din România să intre pe un curs normal. „Din luna septembrie constructorii au semnat foarte puţine contracte. Cri-za în construcţii va dura atâta timp cât va dura criza financiară. Despre criza financiară nu cunosc să ştie cineva cât va dura. În momente de criză este foarte greu să faci previziuni pe 2-3 ani. Ceea ce ştim că este foarte important este că sectorul construcţiilor trebuie să rămână motorul economiei, că România are o şansă prin accesarea fondurilor structu-rale şi că deciziile politice sunt deosebit de importante. Este îngrijorător faptul că după doi ani de aderare la UE, după ce România şi-a plătit obligaţiile anuale către aceasta (cca 1.300.000.000 eur/an), informaţiile privind accesarea acestor fonduri se transmit într-un lim-baj greu accesibil sau aşa cum spuneau reprezentanţi ai fostului guvern într-un limbaj „criptat”. Este nevoie de o atitu-dine fermă şi de profesionalism pentru a rămâne optimişti”, a conchis Valentin Petrescu.

Valentin Petrescu - Preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT)

50

Infrastructură

Alegerea unei staţii de epurare industriale depinde de mai mulţifactori, cum ar fi gradulde epurare necesar, modalitateade tratare a nămolului, spaţiul disponibil etc.

epurarea apeloruzate industrialeepurarea apelor

uzate industriale

În funcţie de compoziţia apelor uzate, staţiile de epurare industrială au rolul de a neutraliza dife-ritele elemente care contaminează apa, prin pro-

ceduri tehnice care să asigure o fl exibilitate cât mai mare a instalaţiilor de purifi care.Pentru epurarea apelor uzate industriale se apelează, de regulă, şi la metode fi zico-chimice de îndepărtare a substanţelor nocive, simultan sau în combinaţie cu epurarea biologică. Condiţia de bază în vederea selecţionării procesului de epurare optim este aceea de a se cunoaşte tipul procesul industrial în urma căruia a rezultat apa uzată, cel mai adesea fi ind folosită o combinaţie a mai multor metode de epurare.

Epurarea biologicăÎn funcţie de gradul de poluare şi de parametrii apei uzate, există două tipuri de epurare: aerobă sau anaerobă. Epurarea biologică se referă la modifi cările nămolului activ cu încărcări reduse din bazinele se-lectoare, prin îndepărtarea biologică a nutrienţilor sau prin regenerarea separată a nămolului. Nămolul activ în exces se stabilizează aerob sau anaerob, după care este deshidratat.

Epurarea aerobăEpurarea aerobă implică un consum mare de

energie, necesar aerării, şi se aplică în cazul apelor reziduale cu încărcare redusă de substanţe organice. Pentru oxigenarea apei se folosesc module de aerare prevăzute cu difuzori cu membrană elastică, care echipează bazinele din treapta biologică a staţiilor de epurare. Difuzorii de aerare realizează dispersia ae-


51

rului sub formă de bule fi ne în medii lichide, putând fi utilizaţi şi la aerarea separatoarelor de grăsimi, precum şi în cadrul proceselor pentru obţinerea apei potabile sau la dizolvarea gazelor in lichide.

Epurarea anaerobăPe de altă parte, dacă apa uzată se caracterizează

printr-o încărcare mare de substanţe organice şi o concentraţie mică de particule solide în suspensie, de grăsimi, uleiuri şi nutrienţi, este indicată epurarea anaerobă, care se bazează pe tehnologia cu nămol granular. Acest tip de epurare reprezintă un proces microbiologic care constă în degradarea materiei or-ganice, fi ind caracterizat de producerea de biogaz, o combinaţie dintre metan (în proporţie de 60–90 %) şi bioxid de carbon (10–40 %).

Epurarea biologică cu utilizarea culturilor bac-teriene dirijate constă în adăugarea în apa uzată a unor bacterii selecţionate în funcţie de capacitatea acestora de a degrada rapid materii solide, grăsimi, proteine, detergenţi şi alţi compuşi organici, pentru a efi cientiza procesul de biodegradare. Bacteriile se fi xează pe biofi ltre cu pat mobil, care asigură o suprafaţă mare pentru fi xarea fi lmului biologic. Dezvoltarea acestuia este susţinută de enzime şi micronutrienţi exogeni. Microorganismele care des-compun componentele organice din apa de epurat alcătuiesc un biofi lm sub forma unei perdele, în acest fel evitându-se emanarea de gaze urât mirositoare.

Nămolul şi alte componente rezultate în urma procesului de epurare din compartimentul biologic ajung în compartimentul de epurare fi nală, unde apa este trecută printr-un separator lamelar funcţionând asemenea unui compartiment de sedimentare. De aici, apa rezultată este deversată, iar nămolul este re-circulat în compartimentul pentru sedimentare. Prin vidanjare, nămolul poate fi folosit ca îngrăşământ în agricultură.

Pentru reducerea semnifi cativă a cantităţii de nămol activ, se pot folosi proceduri care implică combinarea epurării biologice anaerobe cu epurarea biologică aerobă.

Epurarea biologică prin catalizare cu oxigen activ este procedura folosită pentru tratarea apelor greu epurabile, cu scopul de a respecta cerinţele de puri-tate a apelor uzate. Prin această metodă de epurare, cantitatea de substanţe organice oxidabile chimic se reduce cu până la 40%, restul transformându-se în materii organice care se descompun biologic. În plus, se elimină mirosurile, se reduc suspensiile şi se realizează dezinfecţia apei în totalitate. Substanţele organice greu biodegradabile sunt fragmentate şi susţin formarea de bacterii cu efi cienţă mare de epu-rare. Prin fragmentarea şi diminuarea materiilor or-

eCHIPAMeNTePrintre echipamentele care pot intra în alcătuirea unei staţii de epurare industrială se numără utilaje precum separatoare de hidrocarburi, fi ltre, dezinte-gratoare, sisteme de aerare, sufl ante, ventilatoare, compresoare, pompe, instalaţii de dozare a clorului sau a fl oculanţilor, instalaţii pentru monitorizarea de-bitului, a pH-ului, turbidităţii sau oxigenului dizolvat, mixere, agitatoare etc.

ganice si anorganice din apele uzate industriale sub infl uenţa oxigenului activ, acestea devin epurabile prin metode biologice. Alternarea epurării aerobe cu epurarea anaerobă are drept rezultat eliminarea recirculării nămolului activ şi reducerea cantităţii de nămol rezultat.

Echipamentele care alcătuiesc instalaţia de epu-rare în acest caz sunt bazinul de epurare anaerob, separatorul de grăsimi, pompa de transvazare a apei în instalaţia de tratare cu oxigen activ, instalaţia de tratare cu oxigen activ (injectare, mixare, degazare), bazinul de epurare aerob, fi ltrul biologic mobil cu autocurăţare, decantorul secundar pentru separarea nămolului activ în exces de apa epurată, pompa de aer şi pompa de nămol.

Separatoarele de grăsimiÎn sectoarele industriale unde apa reziduală

conţine un procentaj mare de grăsimi, staţiilor de epurare li se pot adăuga sisteme suplimentare, cum ar fi separatoarele de grăsimi, prin care apele uzate vor fi trecute înainte de a fi evacuate în sistemul de canalizare.


SC FORALexCONSULTING SRLBucureşti, Aleea Râului Nr. 2Tel./Fax: 021 460 67 72Mob.: 0722 111 350

0788 311 2050722 244 225

e-mail: [email protected]@yahoo.com

Contact:

52

Advertorial


Avantajele utilizării produselor xYPex pentru hidroizolare şi impermeabilizare Tratamentul cu produsele XYPEX este permanent şi este garantat de furnizor pentru toată perioadă de viaţă a betonului suport, în condiţii de exploatare şi întreţinere normală a acestuia.

P rocedeul XYPEX este activ pe orice beton cu conţinut minim de 12% ciment şi este compa-tibil cu toate adaosurile şi adjuvanţii folosiţi la

prepararea betonului. Tratamentul XYPEX permite aplicarea ulterioară a oricărui material decorativ compatibil cu betonul, fără să-şi piardă efectul de etanşare-izolare.

Procedeul XYPEX se aplică pentru: n hidroizolarea suprafeţelor betonului, din ele-

mentele de construcţie noi şi existente; n hidroizolarea, protejarea şi repararea suprafeţei

betonului proaspăt şi din lucrări existente, la elemente de construcţie supraterane şi subte-rane în contact permanent cu apa;

n hidroizolarea, protejarea şi repararea beto-nului din elementele de construcţie solicitate în medii intens corozive (acizi, baze, sulfaţi, carbonaţi, produse petroliere, apa de mare, ape reziduale, etc)

n hidroizolarea, protejarea şi repararea be-tonului din elementele de construcţie solici-tate permanent sau periodic la variaţii mari de temperatură (-1850 - +1530 grade C ) în condiţii de mediu deosebite;

n impermeabilizarea/etanşarea rosturilor şi fi -surilor la acţiunea apei (cu/fără presiune hidrostatică);

n impermeabilizarea, protejarea şi repararea be-tonului la elementele din construcţii solicitate intens, static, dinamic, la uzură şi şoc.

Produsele XYPEX se pot utilizala lucrări tipice pentru: n poduri, viaducte şi alte lucrări de artă feroviare

şi rutiere; n galerii, tuneluri de cale ferată, metrou şi ru-

tiere; n lucrări de consolidare feroviare şi rutiere; n terase, stadioane, piste sportive din beton;

n construcţii subterane: fundaţii, subsoluri, depo-zite, parcări, pasaje pietonale şi auto, etc.;

n rezervoare de apă potabilă, industrială, bazine pentru tratarea apei şi pentru colectarea ape-lor reziduale;

n piscine, bazine de înot, bazine piscicole, dane navale, cuve industriale din beton pentru de-pozitarea carburanţilor, cuve şi bazine pen-tru industria alimentară, farmaceutică şi chimică,etc;

n conducte şi canale din beton, pentru transpor-tul şi colectarea apelor, sau a altor lichide.

n imbrăcăminţi rutiere, piste de tonaj greu şi aero-porturi, peroane, terase, pardoseli,etc din beton

Avantajele folosirii produselor xypex,comparativ cu membrane n nu are nevoie de suport uscat pentru a fi apli-

cat, dimpotrivă, fi ind necesar un suport umed; n nu necesită o pregătire costisitoare sau o nive-

lare a suprafeţei la aplicare; n nu are nevoie de vreme uscată la aplicare; n nu trebuie protejat la acoperiri cu pământ,

montarea armăturilor, a plasei de protecţie sau a altor materiale;

n nu are nevoie de tratări speciale costisitoare la îmbinări, petreceri, colţuri, muchii sau între membrane;

n este mai ieftin şi mai rapid decât majoritatea membranelor utilizate;

n poate fi aplicat pe orice faţă a elementului de beton, interioară sau exterioară, indiferent de direcţia din care se exercită presiunea;

Lucrările executate cu produsele XYPEX sunt

garantate de fi rmă pe durata de viaţă a betonului pe care se aplică. Întrucât tratamentul cu produsele XYPEX acţionează în structura suportului din beton, întreţinerea lui este aceeaşi cu întreţinerea suportu-lui pe care a fost aplicat.

eliminări igrasiidin pereţi -

electrocentrala Timişoara

Reparaţii pistă aeroport Cluj

Infrastructură


P rodusul de bază din componenţa acestuia este pavajul asfaltic recuperat, care este amestecat cu un solvent special şi cu o componentă cu rol

de liant. Solventul şi liantul utilizate la obţinerea sa permit diferitelor elemente din componenţa ames-tecului să adere unul faţă de altul astfel încât să se obţină o flexibilitate mai ridicată decât în cazul celor mai performante amestecuri asfaltice şi, totodată, asfaltul obţinut să fie mai puţin predispus la apariţia găurilor.

Spre deosebire de mixturile asfaltice fabricate la cald, pentru obţinerea asfaltului procesat la rece, fo-losirea lianţilor de tipul bitumului lichid este consi-derabil redusă; în consecinţă, nu este necesară încălzirea amestecului înainte ca asfaltul să fie tur-nat. Fără nici o îndoială, acesta este un mare câştig pentru mediul ambiant, în condiţiile în care, anual,

fabricarea asfaltului tradiţional duce la eliberarea în atmosferă a peste 1,6 milioane m.c. de gaze de seră şi aproximativ 45 tone de substanţe poluante.

Noua metodă de fabricare a asfaltului folosită deja în SUA nu pune nici un fel de probleme fabricanţilor. În medie, fabricile producătoare de asfalt folosesc anual peste 2,8 milioane de litri de petrol în cadrul procesului de fabricaţie. În schimb, procesul de obţinere a asfaltului „rece” poate duce la reducerea semnificativă a consumului de petrol. De asemenea, pentru anumite proiecte, folosirea de pavaj asfal-tic recuperat, faţă de asfalt nou fabricat, înseamnă că materia brută poate fi refolosită direct la locul lucrării, pe şantier. În consecinţă, se reduce drastic consumul de carburant care ar fi necesar pentru a transporta asfaltul reciclabil la locul fabricaţiei şi pentru a aduce asfaltul nou înapoi pe şantier.

Asfaltul eco, fabricat la rece Asfaltul procesat la rece este un produs de ultimă generaţie, care face obiectul unei tehnologii de fabricare ecologice, ce implică folosirea de produse reciclate.

Materia brută poate fi

refolosită direct la locul lucrării,

pe şantier


Infrastructură

54

73 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă în judeţul Olt

Comisia Europeană a aprobat în data de 13 ianuarie 2009 proiectul major de modernizare a infrastructurii de apă/apă uzată în judeţul Olt.

A cest judeţ va beneficia de finanţare euro-peană prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Investiţiile, în valoare de aproximativ

73 de milioane de euro, au în vedere reabilitarea siste-

mului de distribuţie a apei şi a sistemului de colectare şi tratare a apei uzate în aglomerările Slatina, Scornicesti, Draganesti-Olt, Piatra-Olt şi Potcoava, construirea/moder-nizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare. Peste 100 000 de locuitori vor benefi-cia de aceste investiţii. Se estimează că lucrările de investiţii se vor realiza în perioada 2008-2013.

Ca urmare a aprobării acestui proiect, Româ-nia are acum 9 proiecte majore în sectorul de me-diu ce au primit Decizii de finanţare de la Comisia Europeană, valoarea lor apropiindu-se de 1 miliard de euro.

Sectorul apă/apă uzată va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Me-diu (60%), deoarece este domeniul care necesită investiţii majore în vederea conformării cu standar-dele europene. Pentru acest sector sunt finanţate proiecte mari de infrastructură, care acoperă mai multe localităţi la nivel regional/judeţean.

Nou sistem de colectare a deşeurilor în Suceava

E ste în curs de finalizare proiectul “Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer pentru deşeuri în zona localităţii Gura

Humorului, judeţul Suceava”. Valoarea proiectului este de 1 milion euro, iar termenul de finalizare este 24.06.2009.

Finanţarea proiectului a fost realizată din fon-duri PHARE CES 2004, scopul acestuia fiind mo-dernizarea elementelor de infrastructură de me-diu din domeniul gestionării deşeurilor urbane/comunale (provenite din deşeuri menajere de la populaţie, deşeuri menajere de la agenţi econo-mici şi deşeuri din servicii municipale), în vede-rea creşterii gradului de reciclare şi valorificare a deşeurilor, a îmbunătăţirii nivelului de protecţie a mediului înconjurător şi reducerii riscurilor asupra sănătăţii populaţiei din zonă vizată.

Extindere şi reabilitare reţele de distribuţie apă potabilă şi canalizare în Turnu Măgurele

C onsiliul Local al municipiului Turnu Măgurele implementează proiectul “Extindere şi reabili-tare reţele de distribuţie apă potabilă şi cana-

lizare în municipiul Turnu Magurele”, în cadrul Pro-gramului Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială - Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu.

Proiectul, cu o valoare totală de 981 mii euro, şi-a început implementarea la 01.03.2008 şi se va fina-liza la 31.08.2009.

Proiectul este direct legat şi va fi continuat prin investiţii care privesc sistemul de alimentare cu apă şi canalizare din municipiul Turnu Măgurele.

Str. Matei Basarab nr. 66, sector 3; BUCURESTI; Tel: + 40 21 327 02 00; Fax: + 40 21 327 02 46; E-mail: [email protected]; www.midanne.ro

Str. Matei Basarab nr. 66, sector 3; BUCURESTI; Tel: + 40 21 327 02 00; Fax: + 40 21 327 02 46; E-mail: [email protected]; Str. Matei Basarab nr. 66, sector 3; BUCURESTI; Tel: + 40 21 327 02 00; Fax: + 40 21 327 02 46; E-mail: [email protected];

MIDANNE Invest Grup

- Antreprenor general lucrări complexe, construcţii civile şi industriale- Producător: - structuri metalice

- prefabricate din beton pentru clădiri, drumuri şi poduri

Clădiri de birouri Complex administrativ

PoduriStructuri metalice

Locuinţe

Prefabricate din beton

Lindner AG. Germania (producător de materiale de construcţii, faţade şi plafoane, partiţii interioare, sisteme complexe de iluminat, încălzire, ventilaţie), este prezent pe piaţa românească prin Joint Ventures MIDANNE LINDNER S.R.L.

Sony Center Berlin

Hong KongAeroport International

Dubai AeroportInternational

HotelBurj al-Arab

Producţie proprie/comercializare:2 linii tehnologice dotate cu abkant-uri computerizate:unul de 6 m lungime şi unul de 8 m, pe care se realizează:

n Accesorii metalice şi de scurgere din tablă zincată sauvopsită în toată paleta RAL,cu grosimi cuprinse între0,5-2 mm, cu lungimi cuprinse între 2-6 m.

n Profi le zincate (elemente de strucutră uşoare, careservesc îndeosebi ca pane şi rigle metalică -Tip “C”,”Z”)din tablă zincată cu grosimi cuprinse între 1,5-3 mm,cu lungimi cuprinse între 2-8 m.

Adresa: B-dul George Cosbuc, Nr. 13, Sect. 4,BucurestiTel.: +4021 336 67 43; Fax.: +4021 366 67 48

Hala producţie: Şos. de Centura, Nr. 2-8, Com.Bragadiru, Jud. Ilfov,Tel.: +4021 369 30 57; Fax.: +4021 369 38 54

e-mail: offi ce@isofi l.ro; www.isofi l.ro

Comercializare: n Panouri termoizolante n Casete de tablă n Profi le zincate (6-8m)n Accesorii metalice n Trape de fum şi aerisire n Luminatoare

ISOSYSTEMAlături de noi, viitorul începe astăzi!

fost S.C. ISOPAN S.R.L.

L umină, aer, securitate sunt elementele centrale ale unei confi guraţii moderne de clădiri. Aceste trei necesităţi sunt garantate, de mai multe decenii,

de numele ESSMANN. Principalele produse ESSMANN, cu care ne-am făcut remarcaţi pe piaţă sunt: cupole de lumină, luminatoare tip arcadă şi piramidale, trape de fum şi aerisire, guri de scurgere, trape de acces.

Grupul Essmann în România, prin Isosystem În grupul ESSMANN, ai căror unici distribuitori

pe piaţa românească suntem, s-au reunit multe com-paniii renumite din Europa, printre care producătorul francez de cupole pentru lumină ECODIS şi com-pania STG BEIKIRCH GMBH, al cărei domeniu de competenţă este automatizarea, un domeniu cu care intenţionam să vă atragem atenţia.

Astfel STG BEIKIRCH GMBH este o parte din grupul ESSMANN, independentă, ce completează cu aplicaţii de automatizare, domeniul de competenţă al fi rmei ESSMANN.

Absolut toate produsele STG sunt agrementate şi

certifi cate CE şi sunt proiectate pentru a fi integrate şi în alte sisteme furnizate de ţeri.

Ca noutate, ESSMANN, prin partenerul sau STG, aduce pe piaţă sistemele de acţionare de aerisire şi/sau de fum pentru perete, de reţinut fi indcă se pot adapta pe aproape orice fel de ferestre mobile în-corporate, fi e în perete tip cortină, sau, separat, în planul oricărei faţade.

Astfel, datorită complexităţii produselor oferite pe lângă distribuţie, ne-am extins activitatea şi prin furni-zarea serviciilor de punere în operă a acestora, având o echipă avizată Essmann. De asemenea, s-a dezvoltat şi un departament de mentenanţa, care asigură service pentru bună funcţionare a acestor produse.

Aceste materiale au ajuns la oră actuală să fi e in-dispensabile oricărei construcţii, pompierii solicitând sisteme de fum aproape pentru orice scenariu la foc.

Asigurându-vă în fi nal de calitatea produselor ESSMANN va stăm la dispoziţie cu o consultaţie obiectivă şi de specialitate, în vederea fi nalizării unor proiecte de referinţă

elemente de automatizare STG pentruorice scenariu de incendiu Prin introducerea componentelor STG în sistemele de desfumare şi aerisire ESSMANN, se obţin o multitudine de funcţii ce pot acoperi întreaga gamă a scenariilor de incendiu.

Advertorial


P reţul oţelului a reprezentat întotdeauna un ele-ment de referinţă pentru stabilirea valorii din piaţă a celorlalte elemente metalice. În ultimii

ani, dezvoltarea economică a multor state a atras dupa sine şi o crestere masivă a cererii din piaţă, şi implicit, a preţului. „La nivel internaţional, semnalele din piaţă, sunt mai puţin optimiste. În 2001-2002, tona de oţel era de 300 – 400 de euro. A fost o creştere foarte mare, bineînţeles, nu total justificată, astfel încât în 2006-2007, tona de oţel ajunsese la 1000 de euro. Preţul pentru o tonă de oţel a scăzut de la 1000 - 1200 de euro, preţ mediu în piaţă, la 700 - 650 euro pe tonă. Nu se mai găseau materii prime, iar companiile mari acuzau exporturile masive de fier vechi spre China etc. Astfel încât, lucrurile au stat ca în piaţa imobiliară: preţurile ajunseseră foarte mari mai mult sau mai puţin motivate de cererea din piaţă.

Este de aşteptat ca, în primul semestru al acestui an,

preţul oţelului să atingă iar valoarea de 700 de euro şi chiar să depăşească 750 euro/tonă. Cu toate acestea, este nevoie de o perioadă de cel puţin patru ani ca sectorul producţiei metalice să-şi revină la valorile atinse în ultimii ani”, ne spune prof.dr.ing. Dan Dubină.

Au scăzut preţurile dar şi producţiaPrincipalele efecte ale crizei actuale în sectorul

producătorilor de construcţii metalice constau în scăderea preţurilor şi în restrângerea producţiei. „Sunt două categorii de efecte: odată a scăzut cererea deoarece a încetinit creşterea în sectorul de construcţii, care a fost sectorul cel mai dinamic, cu procentul de creştere cel mai ridicat. Fără o cerere importantă în piaţă de materiale metalice, preţul devine implicit mai mic. Deşi scăderea preţului pare a fi o consecinţă pozitivă, aceasta a atras după sine cea de-a doua categorie de efecte: scăderea producţiei. În vara anului trecut, tona de oţel oscila în jurul valorii de 1000 - 1200 de euro, iar confecţia metalică, ceea ce ieşea de la poarta fabricii, era peste 200.000 de tone. Acum preţul a scăzut cu 30-40 şi chiar 50% pe anumite produse. Partea negativă este că aprovizionarea se face foarte greu deoarece se produce mai puţin”.

În sectorul construcţiilor metalice piaţa a evoluat peste ritmul de dezvoltare din alte ţări„La începutul anului trecut, perspectivele erau foarte bune, piaţa de construcţii metalice din România atinsese o cotă de peste 200.000 de tone. Ceea ce nu este mult, comparativ cu ţări dezvoltate din estul Europei, dar este foarte mult faţă de ceea ce era în urmă cu câţiva ani. A existat o dinamică permanentă a pieţei de construcţii, dar în sectorul construcţiilor metalice piaţa a evoluat peste ritmul de dezvoltare din alte ţări. Din aceste punct de vedere, lucrurile nu mai stau aşa cum au stat la începutul anului 2008. În acea perioadă, în afara producţiei interne, pe piaţă intrau, bineînţeles, şi din lipsa unei capacităţi propri, cantităţi destul de importante de construcţii metalice produse în afara României. Astfel încât, din acest punct de vedere, România era un teren interesant pentru

După o scădere a preţului de aproape 50%, Dan Dubină, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Construcţii Metalice din România (APCMR), prevede pentru primul semestru al acestui an un preţ de 700 de euro.

Hale

Preţul oţelului ar putea ajunge iar la700 €


firme mari producătoare de materiale metalice şi toate acestea când nici nu începuseră încă, în adevăratul sens, marile lucrări de anvergură din infrastructură. Aceste lucrări sunt cele mai mari consumatoare de metal, dacă ne referim numai la construcţia de autostrăzi, şi ne putem da seama, luând exemplul elementelelor de protecţie şi avertizare care sunt metalice şi sunt necesare pentru sute de mii de km, ceea ce înseamnă mii de tone de construcţie metalică. În perioada de dinainte de criză, prima jumătate a anului trecut, piaţa de construcţii metalice era un domeniu foarte atractiv, s-au înfiinţat multe companii, cele deja existente s-au dezvoltat foarte mult şi au investit în tehnologii moderne, fapt care le-a

permis o creştere a producţiei interne, în unele cazuri de peste 10.000 de tone pe an”.

Proiectele de infrastructură potsalva situaţia producătorilor de construcţii metalice

O posibilă strategie naţională de ieşire din criza actuală sunt investiţile în infrastructură care vor pu-tea susţine, pentru o perioadă mai lungă de timp, ac-tivitatea de producţie a companiilor autohtone: „La noi în ţară, o soluţie de ieşire din criză ar fi demarea lucrărilor de infrastructură, nu numai la drumuri şi poduri, ci şi la căi fe-rate şi la toată infrastructura care necesită a fi renovată. Sigur că dacă statul se va implica în lucrurile astea ar putea fi o soluţie de ieşire din criză, dar acest lucru va fi valabil doar în cazul com-paniilor care îşi pot adapta producţiile la cerinţele din piaţă. Este esential, în orice caz, să se declanseze lucrările de infrastructură – nu numai la drumuri ci şi canalizări. Companiile vor trebui să-şi schimbe profilul. Nu e totuna să faci un pod sau o hală metalică. Sunt multe făbricuţe care au apărut şi nu vor putea să se apuce să facă construcţii metalice grele, adaptându-se la ceea ce se cere în piaţă. Dacă vor avea capaciatea să se orienteze vor rămâne în piaţă, altfel nu. Dacă se vor deschide proiectele în infrastructură vorbim de cantităţi enorme de construcţii metalice care vor fi necesare. Din partea statului român încă nu s-a prezentat bugetul doar s-au făcut declaraţii că se vor pune bani în zona de infrastructură.”

În 2010 vom putea aprecia corect efectele crizei „La noi, impactul crizei mondiale a avut o întârziere, acesta şi-a facut simţite efectele din ianuarie abia în noiembrie-decembrie. De aceea consider că este prea devreme să apreciem just efect-ele reale. Acum încă avem în lucru proiecte deja lansate şi abia la finalul anului sau începutul anului viitor ne vom putea da seama dacă există cu adevărat lipsa unor investiţii, proiecte etc. Sunt de parere că scăderea cea mai mare nu va fi în 2009 doarece mai există acele lucrări precontractate. Sectorul de construcţii, aşa cum se spune, va cădea faţă de ce a fost în anii trecuţi, cu 50-70 de procente. Depinde foarte mult dacă încep sau nu lucrările mari de infrasctructură cu finaţare de la stat. Dacă acestea vor începe, atunci puterea economică şi, bineînţeles, creşterea vor veni din această zonă.

În România, este încă nevoie de lucrări de infrastructură, spaţii comerciale, parking-uri, depozite logistice etc. E posibil ca lucrurile să revină la un nivel rezonabil într-o perioadă mai scurtă de timp, tocmai datorită acestor sectoare în care sunt necesare lucrări de investiţii. Pănâ atunci, nici chiar cei mai pregătiţi nu dau prognosticuri, ba chiar se feresc să-şi expună măcar o perspectivă subiectivă asupra evoluţiei actuale. În Germania, de exemplu, lucrările de infrastructură au scos ţara din impasul economic de după război, statul implicându-se în construcţia de drumuri, po-duri, canalizare etc. Rămâne să vedem care va fi strategia celor care ne conduc, cum vor fi gestionate bugetele şi în ce se vor face investiţii”, a încheiat Dan Dubină.

Hale

Principalele efecte ale crizei

actuale însectorul

producătorilor de construcţii

metalice constau în scăderea

preţurilor şi în restrângerea

producţiei.

AMBIENT CONSTRUCT

Orar de vizitare:

25 - 28 februarie ora: 10 - 1800 00

1 martie ora: 10 -16

00 00

Târg Internaøional specializat în construcøii, ediøia a XVIII-a

25 februarie - 1 martie 2009

11 - 15 februarie 2009

Agreat:

EXPOTra silvann iaCentrul expozi]ional

CAMERA DE COMERTSI INDUSTRIE

CLUJ

Expo Protect

Orar de vizitare: 11 - 14 februarie ora: 10 - 18

00 0015 februarie ora: 10 -16

00 00

Organizatori:

AMBIENT INSTALT$rg Interna]ional specializat ^n instala]ii, edi]ia a XVIII-a

Ambient ElectricSalon specializat ^n echipamente }i aparataje electrice, edi]ia a VI-a

Salon specializat ^n protectia muncii }i prevenirea }i stingerea incendiilor, edi]ia a III-a

Cluj-Napoca

totală desfăşurată de peste16.000 mp.Dedicat în exclusivitate specialiştilor, târgul este

agreat de ASOEXPO - Asociaţia Organizatorilor de Târ-guri şi Expoziţii din România.

Tematica AMBIENT INSTAL SGI: Instalaţii apă - canal; Instalaţii sanitare; Instalaţii de gaz ši ardere; Instalaţii ši echipamente de aer; Instalaţii ši echipa-mente pentru încălzire; Instalaţii ši echipamente indus-triale; Servicii specifi ce.

Târgul Internaţional specializat în instalaţii - AMBIENT INSTAL SGI îşi va deschide porţile celei de a XVIII-a ediţii în perioada 11 - 15 februarie 2009,

la Centrul expoziţional Expo Transilvania.Inaugurat în 1992, AMBIENT INSTAL SGI a deve-

nit azi o marcă EXPO TRANSILVANIA, cunoscută pe plan naţional şi internaţional datorită evoluţiei sale de excepţie. Ultimele trei ediţii au cumulat peste 460 de expozanţi din 17 ţări, care au expus pe o suprafaţă

A fl at în portofoliul EXPO TRANSILVANIA de la în-ceputul activităţii sale, AMBIENT CONSTRUCT a devenit unul dintre cele mai importante eve-

nimente expoziţionale de profi l din Transilvania şi din ţară. Încă din start, târgul s-a bucurat de interes deo-sebit datorat atât participanţilor şi nivelului tehnic al exponatelor, cât şi sub aspectul contactelor de afaceri stabilite.

Târgul AMBIENT CONSTRUCT face parte din ca-tegoria manifestărilor de succes ale EXPO TRANSIL-VANIA, benefi ciind şi de prezenţa expozanţilor din străinătate; amintim aici Polonia şi Slovancia (Stand

ofi cial al Ambasadei Poloniei şi Slovaciei la Bucureşti), Elveţia, Germania, Italia, Suedia, Ungaria. Renumele târgului a fost câştigat şi datorită participării anua-le a unui număr record de vizitatori veniţi atât din ţară cât şi din străinătate, participanţii solicitând un spaţiu de expunere cu un an înainte.

AMBIENT CONSTRUCT este agreat de ASOEXPO - Asociaţia Organizatorilor de Târguri şi Expoziţii din România şi este dedicat în exclusivitate specialiştilor.

Tematica ediţiei 2009: Structuri şi protecţia construcţiilor civile şi industriale, drumuri, poduri; Fini-saje interioare şi exterioare, protecţii, placaje; Tâmplărie şi vitraje; Maşini şi utilaje, echipamente, scule şi dispozi-tive pentru construcţii; Servicii specifi ce.

25 februarie - 1 martie 2009,expo TransilvaniaAmbient ConstructTârgul Internaţional specializat în construcţii, Ambient Construct - ediţia a XVIII-a se va desfăşura în perioada 25 februarie - 1 martie 2009, la Centrul expoziţional EXPO TRANSILVANIA.

SC FORALexCONSULTING SRLBucureşti, Aleea Râului Nr. 2Tel./Fax: 021 460 67 72Mob.: 0722 111 350

0788 311 2050722 244 225

e-mail: [email protected]@yahoo.com

Contact:

60

Advertorial


11 - 15 februarie 2009, Expo TransilvaniaAmbient Instal Sgi

AMBIENT CONSTRUCT

Orar de vizitare:

25 - 28 februarie ora: 10 - 1800 00


00 00




Agreat:



CLUJ

Expo Protect



00 00

Organizatori:




Cluj-Napoca

AMBIENT CONSTRUCT

Orar de vizitare:

25 - 28 februarie ora: 10 - 1800 00


00 00




Agreat:



CLUJ

Expo Protect



00 00

Organizatori:




Cluj-Napoca

Orar de vizitare:22-28 februarie ora: 10 - 18

1martie: 10 - 1600

00

00

00

Uti laje


Costul ridicat al combustibilului, la care se adaugă interesul tot mai crescut pentru pro-tejarea mediului înconjurător, ne determină

să căutăm soluţii pentru efi cientizarea consumului de carburanţi. Etapele de urmat pentru maximiza-rea efi cienţei combustibilului în cazul vehiculelor grele includ menţinerea presiunii corespunzătoare la anvelope, îndepărtarea oricărui surplus inutil de greutate şi parcurgerea procedurilor de întreţinere recomandate. În acelaşi scop, sunt disponibile nume-roase produse care să îmbunătăţească efi cienţa folo-sirii carburantului, cum ar fi garnituri de etanşare a băii de ulei pentru alţi arbori decât cei de acţionare, fl uide sintetice şi fi ltre de aer cu curgere liberă.

Pentru a se obţine un consum efi cient de car-burant, trebuie să se ţină seama de câţiva factori importanţi:

Aerodinamica vehiculelorPoziţionarea componentelor unui vehicul este

crucială, în privinţa aerodinamicii. Orice piesă care se interpune în calea fl uxului de aer din ju-rul vehiculului, întrerupându-i traseul uniform, va spori rezistenţa la înaintare a maşinii. Cele mai de nedorit accesorii în acest sens sunt cutiile de acu-mulator montate pe şasiu, fi ltrele de ulei laterale şi tradiţionalele ţevi verticale de eşapament cu ecrane termice din oţel inox perforat.

Greutatea totală a vehicululuiUnul dintre elementele componente din structura

unui autovehicul de mare capacitate care infl uenţează în mare măsură greutatea sa totală este şasiul. Dacă nu există cerinţe specifi ce pentru un şasiu foarte ri-gid, o soluţie pentru reducerea greutăţii ar fi folo-

sirea unui şasiu dintr-un aliaj foarte rezistent. Sus-pensia este o altă potenţială sursă de reducere a greutăţii vehiculului. Arcurile parabolice lamelare sunt mai uşoare decât arcurile lamelare obişnuite şi, în acelaşi timp, asigură un confort mai ridicat în timpul deplasării respectivului vehicul. În cazul camioanelor de clasă 6 – 8, suspensia pneumatică reprezintă soluţia potrivită pentru a reduce câteva zeci de kilograme din greutatea totală a maşinii.

De asemenea, un rezervor plin până la refuz adaugă câteva zeci de kilograme inutile la greu-tatea totală a maşinii. Dacă nu se pune problema deplasării camionului într-o zonă unde alimentarea cu carburant este greu de realizat, de ce să încărcaţi rezervorul în exces, când alimentarea se poate face treptat, cu cantităţi mai mici, dar sufi ciente de combustibil, astfel încât maşina să nu fi e niciodată supraîncărcată?

Alegerea anvelopelorAnvelopele cu rezistenţă redusă la rostogolire

sunt cea mai bună alegere pentru echiparea camioa-nelor, acestea având un profi l lateral mai redus, cu fl exibilitate mai scăzută a peretelui lateral şi încălzire mai puţin pregnantă, deci mai puţină energie irosită. Rezistenţa la rostogolire a unei anvelope creşte o dată cu valoarea încărcăturii maxime pe care o suportă anvelopa în cauză; pentru a fi efi ciente, anvelopele trebuie să fi e sufi cient de rezistente pentru a supor-ta, în condiţii de siguranţă, încărcătura camionului, dar trebuie evitată folosirea unei anvelope supradi-mensionate în această privinţă. De asemenea, dacă autovehiculul este echipat cu anvelope duble spate, e bine de luat în considerare şi varianta utilizării, în schimb, pe axul din spate, a pneurilor late singulare,

Cum putem reduceconsumul de combustibil la vehiculele de lucruCâteva operaţiuni la îndemână pot contribui semnifi cativla economisirea combustibilului în cazul autovehiculelor, dupăcum trecerea lor cu vederea poate cauza o risipă consistentăde carburant.


care se caracterizează printr-o rezistenţă redusă la rostogolire, şi în acelaşi timp, contribuie la diminua-rea greutăţii totale a camionului. Studii în domeniu dau drept sigură îmbunătăţirea economiei de com-bustibil cu 2 – 5 % ca urmare a folosirii anvelopelor cu profi l lateral redus şi / sau cu cale de rulare lată. Montarea anvelopelor pe roţi din aliaj este o altă mo-dalitate de a mai reduce din greutatea vehiculului.

Echipamente pentru producereade energie auxiliară

Aceste echipamente fac posibilă funcţionarea unor aplicaţii periferice, cum ar fi instalaţia de aer condiţionat, fără ca pentru aceasta să fi e nevoie de funcţionarea motorului vehiculului.

Alimentarea dispozitivelor de ridicare, a automa-caralelor sau a altor echipamente implică folosirea unei cantităţi însemnate de energie. Dacă o anumită aplicaţie necesită o cantitate limitată de energie electrică sau hidraulică, un mic grup electrogen auxi-liar va furniza sufi cientă energie astfel încât să se evite situaţiile în care motorul camionului merge în

gol pentru perioade lungi de timp. Dacă este nevoie de energie electrică pentru scurte perioade, se poate folosi un invertor static.

Evitarea supraturării şi reducerearaportului de transmisie

Creşterea valorii nominale a momentului de tor-siune la motor reprezintă o metodă simplă şi efi cientă pentru a micşora timpul în care motorul este supra-turat ori în care numărul de rotaţii pe secundă este mai mare decât parametrii specifi caţi ai motorului. Supraturarea scurtează durata de viaţă a unui motor, ceea ce se traduce prin costuri mai ridicate şi consum mai mare de combustibil. La fel, în cazul unui auto-vehicul care se deplasează conform unei plaje de vi-teze mai scăzute decât parametrii specifi caţi ai mo-torului, va apărea indirect fenomenul de supraturare a motorului.

Un raport de transmisie mai scăzut duce la creşterea economiei de combustibil, reduce uzura şi evită supraturarea motorului. În general, trebuie ales corect raportul de transmisie pentru arborele


Un rezervor plin până la refuz adaugă câteva zeci de kilo-grame inutile la greutateatotală a maşinii

Uti laje


spate conform cu aplicaţiile şi necesităţile în cauză, dar trebuie luat în considerare faptul că, în timp ce un raport de transmisie ridicat poate îmbunătăţi performanţele vehiculului în ansamblu şi poate fur-niza energie suplimentară în cazul rapoartelor de transmisie mai scăzute, energia suplimentară poate duce la risipă de combustibil.

Optimizarea elementelor din lanţul motor astfel încât consumul de combustibil să fie eficient la maxi-mum se poate realiza prin echiparea vehiculelor cu programe software care să urmărească echilibrarea parametrilor precum exploatarea motorului, rapoar-tele de transmisie şi rapoartele de la diferenţial, pen-tru a obţine performanţele dorite.

Vehicule hibride funcţionând cu combustibil alternativ

Aceste vehicule au capacitatea de a econo-misi combustibil prin reducerea timpu-lui de funcţionare în gol a moto-rului, captarea şi stocarea de energie care altfel s-ar pierde,

depozitarea surplusului de energie – generată la mer-sul în gol al vehiculului – sau folosirea energiei stocate pentru a nu apela la alimentarea primară cu energie. Vehiculele hibride îşi dovedesc cel mai mult eficienţa în aplicaţii care reclamă porniri şi opriri frecvente, funcţionarea la viteză redusă sau intervale extinse de timp de mers în gol, în operaţiuni care implică echipamente grele, prea masive pentru a dispune de un motor auxiliar. Combustibilul alternativ, chiar dacă nu are densitatea de energie a carburantului gazos sau a motorinei, are de cele mai multe ori un cost mai scăzut pe unitatea de energie.


R ăspunzând cerinţelor din sectorul construcţiilor şi închirierilor, noul compresor Atlas Copco XAS 87 Kd are un design robust şi este uşor

de operat.Cel mai recent compresor de categorie uşoară

elimină necesitatea unui carnet de conducere spe-cial, carnetul standard fiind suficient în majoritatea ţărilor.

Compresorul are un debit FAD (free air delivery) de 5m³/min (83 l/s) la 7 bar, asigurând necesarul pentru acţionarea simultană a 3 unelte, de exemplu 3 scule pneumatice cum ar fi ciocane de spargere, polizoare şi compactoare, fiind astfel ideal pentru

Noul compresor a fost proiectat special pentru a veni în întâmpinarea industriilor europene de construcţii şi rental, fiind uşor de transportat între şantiere, versiunea full option având o greutate sub 750 kg.

Compresor de categorie uşoară pentru sectorul european de închirieri

cerinţele de bază din construcţii.Compresorul este insonorizat, având un nivel de

zgomot de 98 dB(A).Noul model este disponibil în varianta standard

cu carcasă compactă din oţel, sau cu carcasă ‘Hard-Hat TM’ , asigurând valori de revânzare excelente.

XAS 87 Kd este echipat standard cu un rezervor de combustibil compact de 40 litri, pentru a asigura nece-sarul de combustibil pentru minimum 8 ore de lucru.

Acest model este disponibil şi cu pornire la rece, fiind astfel capabil să funcţioneze la temperaturi de până la -20 °C, având un interval de funcţionare între -20°C şi 50°C.

BG 86 – D de la STIHL este un utilaj care poate curăţa atât suprafeţe din gospodărie, precum curtea sau grădina, cât şi parcuri, pieţe sau arene de manifestaţii. Suflanta STIHL are un jet de aer foarte puternic, care împrăştie eficient zăpada proaspăt depusă şi nu per-mite formarea troienelor. Suflanta nu are nevoie de fir, deoarece funcţionează pe bază de benzină şi are integrat un catalizator care reduce cantitatea de com-ponente toxice din gazele de evacuare. Un instrument util de luptă împotriva zăpezii care blochează căile

de acces este motorul multifuncţional MM 55, combi-nat cu valţul măturător. Pe timp de iarnă, sistemului multifuncţional i se poate ataşa valţul măturător pentru a înlătura zăpada, noroiul, molozul sau pietrişul, astfel rezolvându-se problemele ce pot fi cauzate de căderea zăpezii. Pentru curăţarea suprafeţelor denivelate, după îndepărtarea zăpezii cu valţul, Stihl a dotat sistemul multifuncţional cu peria de măturat, un accesoriu se-parat, care pătrunde şi în şanţurile din pavaj, de unde îndepărtează urmele de noroi şi petele.

Suflantă şi sistem multifuncţional cu valţ măturător pentru deszăpezire

Rezervorul de combustibil de 40 litri asigură necesarul pentru minimum 8 ore de lucru

Finanţare


P rin această masură, începând de la sfârşitul anului 2008, pentru un număr de 12 operaţiuni şi servicii, comisioanele aferente sunt reduse

la zero, printre care: întocmirea contractelor de garanţie imobiliară de către personalul băncii; eli-berarea scrisorii de bonitate/referinţă; transmiteri prin fax privind diverse mesaje ce privesc activitatea bancară, solicitate de client; consultarea arhivei CRB

(pentru alte scopuri decât obţinerea de credite).Totodată, comisioanele privind depunerile de nu-

merar în conturile altor clienţi la ghişeele băncii, re-tragerile de numerar, la ghişeele băncii, plăţile intra-bancare în valută şi vânzarea de cecuri comerciale se modifică în scopul redirecţionării clienţilor către alternative mai avantajoase, ce vizează efectuarea de operaţiuni fără numerar.

Dobânzile au fost majorate, începând cu data de 6 ianuarie 2009, cu până la 1,25 puncte pro-centuale la depozitele constituite în lei şi euro

şi 0,75 puncte procentuale la depozitele constituite în usd. RIB a majorat dobânzile la depozitele con-stituite în lei, euro, usd pe toate tipurile de ma-turitate. Depozitele la termen pot fi constituite atât cu rată de dobândă fixă, cât şi variabilă.

Romanian Internaţional Bank S.A. a majorat dobânzile bonificate la depozitele la termen cu dobândă fixă şi variabilă constituite în lei, euro şi usd, destinate atât persoanelor fizice cât şi companiilor.

Bancpost modifică dobânda la creditele în lei acordate companiilor mici şi PFA

RIB majorează dobânzile la depozitele în lei, euro şi usd

Bancpost a modificat dobânda de bază aplicabilă credi telor în RON acordate companiilor mici şi persoanelor fizice autorizate.

C a urmare a notificării de către bancă a noii rate de dobândă, companiile mici şi persoanele fizice autorizate cu credite au

putut rambursa până la 7 ianuarie 2009 în-treaga datorie, însemnând soldul creditului, comisioanele datorate, dobânzile curente şi

dobânzile penalizatoare acumulate, fără a avea obligaţia de a plăti comisionul de rambursare anticipată. Dacă până la acea dată clienţii nu au plătit întreaga datorie descrisă mai sus, atunci noua dobândă de bază va fi aplicată întregului sold al creditului.

RATA DOBâNzII De BAză VA CReŞTe ASTFeL:n cu 1.5% p.a. la facilităţile pentru capital de lucru;n cu 1.75% p.a. la creditele pentru echipamente; n cu 2% p.a. la facilităţile pentru bunuri imobile.

NOUA DOBâNDă LA DePOzITeLe CONSTITUITe Pe 3 LUNI CU RATA DOBâNzII FIxă:n 15,25%/an la depozitele constituite în lei; n 6,50%/an la depozitele constituite în euro; n 4,25%/an la depozitele constituite în usd.

BCR încurajează operaţiunile fără numerarBCR a modificat politica de comisioane pentru operaţiunile desfăşurate prin intermediul contului curent, de către persoanele fizice şi persoanele fizice autorizate.


CEC Bank S.A. şi Alpha Bank România S.A. asigură o fi nanţare în valoare de 121 milioane lei, cu garanţia statului (79,09%), Complexului Energe-

tic Craiova S.A., pentru realizarea proiectului de mediu “Mărirea stabilităţii depozitului de zgură şi cenuşă mal drept şi mal stâng Jiu, folosind tehnologia de fl uid dens,

la Sucursala Electrocentrale Işalniţa”. Reprezentanţii celor două bănci susţin că acestea

sunt interesate în continuare să susţină proiecte so-lide şi cu potenţial de dezvoltare, domeniul energiei fi ind unul de interes, atât datorită sustenabilităţii cât şi a rolului său strategic pentru România.

Citibank România S.A. a devenitsucursală a Citibank europe plc (CeP)Transformarea în sucursală, implementată în forma unei fuziuni transfrontaliere, a fost aprobată de către instanţele şi autorităţilede reglementare din Irlanda şi România.

Numele noii entităţi va fi Citibank Europe plc, Dublin - Sucursala România. După mai mult de 11 ani de activitate în România, Citibank

România S.A. s-a transformat în sucursală a Citibank Europe plc (CEP) cu sediul central în Irlanda, înce-pând cu 1 ianuarie 2009 (data efectivă a fuziunii).

„Prezenţa noastră în ţară precum şi serviciile oferite clienţilor noştri vor rămâne neschimbate, îmbunătăţindu-se în unele domenii. Ca sucursală a Citibank Europe plc, vom rămâne parte a Citi, lider mondial în domeniul serviciilor fi nanciare, vom continua să oferim atât produsele şi servi-ciile globale, precum şi - prin inovaţie - cele mai bune soluţii fi nanciare locale adaptate pentru

clienţii noştri din România”, a declarat Shahmir Khaliq - director general al Citibank România S.A. şi, în continuare, al Citibank Europe plc, Dublin - Sucursală România.

La data efectivă a fuziunii, toate contractele şi relaţiile se trasferă către noua entitate juridică, ca ur-mare a succesiunii între Citibank România S.A., actualul furnizor de servicii şi Citibank Europe plc, ca succesor legal. Toate numerele aferente conturilor şi carduri-lor bancare vor rămâne neschimbate. După fuziune, noua entitate va continua să păstreze aceleaşi coduri IBAN, SWIFT şi numere de cont bancar; sucursala CEP are un nou număr de înregistrare în registrul comerţului şi un nou cod unic de înregistrare.

Abonamentul Bancar reduce cheltuielile clienţilorAbonamentul Bancar de la Banca Transilvania este destinat fi rmelor mici, mijlocii şi microcompaniilor care au o cifră de afaceri anualăde maximum 1,5 milioane de lei.

În 2008, Banca Transilvania a perfecţionat Abo-namentul Bancar, produsul permiţând acum o reducere cu până la 50% a comisioanelor pentru

operaţiunile prin cont, valabilă pentru abonamente bancare cu valori care sunt între 10 şi 50 euro / lună. Conform reprezentanţilor băncii, Abonamentul Bancar presupune doar plata aferentă operaţiunilor efectuate, şi nu plata unei sume fi xe, lunar.

Reprezentanţii băncii susţin că peste 80% dintre fi r-mele mici şi mijlocii din România nu folosesc cre-dite bancare pentru susţinerea activităţii lor - fi e a celei curente, fi e a celei de investiţii. Pentru aceste companii, unul dintre cele mai importante criterii în alegerea unei bănci îl reprezintă nivelul comisioa-nelor aferente plăţilor, încasărilor şi operaţiunilor cu numerar.

CEC şi Alpha Bank asigură o fi nanţare de 121 milioane lei Complexului Energetic Craiova


Lumina naturală trebuie exploatată la maximum, fie pentru a mări reflexia luminii din exterior, fie, după caz, pentru a crea bariere de reducere a acesteia.

estetic şi funcţional în iluminarea spaţiilor

Lumina naturală, folosită eficient într-un anumit spaţiu de lucru, poate reduce necesarul de ilu-minat electric în timpul zilei, menţinând nivelul

de iluminare la o valoare corespunzătoare. Pentru îndeplinirea cerinţelor sistemului de iluminat, tre-buie stabilit prin proiect rolul individual al luminii naturale şi determinată contribuţia acesteia, ţinând cont de diverse perioade din timpului anului şi de diferite momente din zi, respectiv rolul concret al iluminatului electric. Astfel, trebuie stabilite zonele iluminate natural, variaţiile disponibilului de lumină naturală în privinţa direcţiei şi intensităţii, precum şi modul în care distribuţia luminii naturale se modifică în funcţie de gradul de utilizare a elementelor de

control al accesului luminii naturale, cum ar fi storuri, jaluzele reglabile etc.

Sistemul de iluminat electric de ambianţă are rolul de a reduce gradientul de lumină naturală şi de a unifor-miza distribuţia luminanţelor în mediul luminos. Astfel, sistemul în cauză trebuie să fie proiectat şi realizat cu cir-cuite distribuite pe zone, care să urmeze zonele de lumină naturală, acestea fiind caracterizate printr-o valoare rela-tiv constantă a nivelului de iluminare produsă de lumina naturală. Trecerea de la zonele iluminate natural la cele iluminate electric trebuie să fie cât mai lină, acest lu-cru fiind posibil prin planificarea iluminatului electric şi pentru suprafeţele iluminate natural, variind intensitatea acestuia cu scopul de a prelua variaţiile luminii naturale.

Amenajare

Uptat. Rilit luptat in vullam,

commy nibh enislLore te

magnibh erat, volore te feu-

giat.Uscip essit

69

Corectarea permanentă a variaţiei luminii naturale

Pentru spaţiile în care predomină deschiderile spre exterior, lumina naturală contribuie la iluminatul de ambianţă, cu completare, atunci când este cazul, prin iluminat electric, iar lumina electrică asigură ilumina-tul zonei sarcinii vizuale şi/sau iluminatul de accent.

În încăperile în care lumina de zi este prezentă în cantitate mare şi pe durate mari din zi, sistemele de ilu-minat se prevad cu instalaţii adecvate pentru acţionarea şi reglarea fluxului luminos al acestora, astfel încât cele două sisteme de iluminat să se integreze armonios pentru realizarea unui mediu luminos confortabil.

În ceea ce priveşte culoarea luminii celor două sis-teme de iluminat, aceasta are atât importanţă estetică, cât şi funcţională şi psihologică pentru observatorii dintr-o încăpere. Într-un sistem de iluminare bine pus la punct, orice variaţie a luminii naturale trebuie să fie corectată automat, în sens pozitiv sau negativ, de către iluminatul electric şi de sistemele de control al accesu-lui luminii naturale.

De ce trebuie direcţionat fluxul luminosPentru distingerea sarcinilor vizuale, a modelării

şi reliefării lor, fluxul luminos trebuie direcţionat către acestea în mod corespunzător. Astfel se accentuează detaliile sarcinii vizuale, se măreşte vi-zibilitatea acestora, iar sarcina vizuală este mai uşor de realizat. Modelarea şi reliefarea se realizează prin proporţia de flux direcţionat şi cea de flux di-fuz. Fluxul direcţionat trebuie să fie dirijat într-o singură direcţie, fără însă să fie mult mai consistent în raport cu fluxul difuz, pentru a nu crea umbre şi contraste puternice. Direcţionarea fluxului lumi-nos este importantă mai ales în spaţiile în care se desfăşoară activităţi de mare fineţe. n

NIVeLUL De ILUMINAReNivelul de iluminare poate fi ridicat atunci când: n sarcina vizuală este caracterizată de contraste

sau reflectanţe foarte scăzute;n activitatea vizuală este foarte importantă; n posibilele erori în activitate ar fi prea costisitor de

remediat;n se pune accent pe acurateţe sau pe productivi-

taten capacitatea vizuală a lucratorului este sub nivelul

normal.Valoarea nivelului de iluminare este maximă în cazul sarcinilor vizuale foarte exacte, unde se cer performanţe mari, şi se diminuează treptat până în cazul zonelor destinate circulaţiei şi depozitării, caracterizate de cele mai mici valori ale nivelului de iluminare.


Evenimente


Concursul este organizat cu sprijinul OAR Romania, iar scopul îl constituie selectarea şi premierea unor proiecte executate în ultimii 4 ani (finalizate în

2005, 2006, 2007 şi 2008), în care s-au folosit materia-le furnizate de către Bramac. La fiecare din secţiunile concursului se vor acorda câte trei premii: premiul I, în valoare de 2500 euro, premiul II, în valoare de 1500 euro, premiul III: în valoare de 1000 euro.

Lucrările pot fi înscrise într-una din cele două secţiuni distincte:

Juriul concursului este format din 5 membri ti-tulari (arh. Tudorache Gelu, arh. Rudolf Gräf, arh. Raluca Misaca, arh. Gabriel Roşca, arh. Dan Şerban) şi 2 membri supleanţi (arh. Cristina Neagu, arh. Vla-dimir Grigorov).

Data şi ora limită pentru primirea proiectelor: di-rect la sediul firmei Bramac sau data poştei vineri 27 februarie 2009, ora 16:00, iar jurizarea proiectelor va avea loc în perioada 12 martie - 13 martie 2009

Anunţarea rezultatelor finale şi vernisajul expoziţiei cu lucrările finaliste va avea loc la data de 28 – 29 martie 2009.

10.000 de euro la concursul Bramac pentru arhitecţiBramac organizează în perioada decembrie 2008 – 27.02.2009, prima ediţie a Competiţiei Arhitecţilor în România. Premiile cumulate ale concursul “Căutam cele mai frumoase acoperişuri Bramac” totalizează 10.000 de euro.

Clădiri existente cu funcţiunea de locuire şi / sau clădiri publice la ale căror lucrări de reabilitare / res-taurare / renovare / conversie funcţională s-a folosit sistemul de învelitoare BramacLa această secţiune se vor califica lucrări executate şi aflate în funcţiune începând cu anul 2005 până la data predării, care au presupus intervenţii de reabilitare, refuncţionalizare, renovare şi extindere de clădiri existente. La evaluarea proiectelor depuse la această secţiune se vor lua în considerare următoarele criterii:n coerenţa demersului de proiectaren adecvarea soluţiei de acoperire şi de învelitoare

la caracterul arhitectural al clădirii şi la contextul urbanistic

n gradul de dificultate a construcţiei acoperişuluin contribuţia utilizării materialelor şi soluţiilor Bramacn impactul pozitiv asupra mediului.

SeCŢIUNeA 1

SeCŢIUNeA 2Clădiri noi cu funcţiunea de locuire şi / sau clădiri publice la executarea cărora s-a folosit sistemul de învelitori BramacLa această secţiune vor putea fi depuse lucrări exe-cutate între anul 2005 şi data predării.La evaluarea proiectelor depuse la această secţiune se vor lua în considerare următoarele criterii:n coerenţa demersului de proiectaren adecvarea soluţiei de acoperire şi de învelitoare

la caracterul arhitectural al clădirii şi la contextul urbanistic

n gradul de dificultate a construcţiei acoperişuluin contribuţia utilizării materialelor şi soluţiilor Bramacn impactul pozitiv asupra mediului.


Program de instruire gratuit pentru inginerii membri A.I.C.P.S.

C onstantine Ioannidis, director al departa-mentului de software pentru construcţii cu structuri metalice, împreună cu Cristian Saiu,

membru al Consiliului de conducere al A.I.C.P.S. (Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri), lucrează la întocmirea unui program de iniţiere şi instruire a inginerilor membri A.I.C.P.S., pentru utilizarea de software specializat.

Pe lângă demonstraţiile de utilizare propriu zisă, vor fi prezentate şi analizate o serie de studii de caz menite să expliciteze atât avantajele eco-nomice ale utilizării softului de specialitate, cât şi modalităţi concrete de implementare a acestuia. Instruirea este cu titlu gratuit, la sediul A.I.C.P.S., sala de şedinţe.

Soluţii anti-criză: bonusuri, discount-uri şi decalarea termenelor de plată

Î n plină criză economică mondială, dezvol-tatorii români au găsit o soluţie pentru a combate criza. În loc să se sperie de stagnarea

tranzacţiilor şi de prăbuşirea preţurilor, firmele participante la Targul Naţional Imobiliar se întrec în acordarea de bonusuri şi discounturi. Mai mult, potenţialii cumpărători nu mai trebuie să-şi bată capul de unde să scoată sacul cu bani, într-o perioadă în care băncile au închis robinetul de credite ipotecare. Pentru că anul acesta, participanţii la târg vin cu o ofertă irezistibilă: închirierea apartamentului pe termen lung, in vederea cumpararii ulterioare. Scenariul e simplu: in loc sa tratezi cu banca si sa girezi cu apartamentul, în cazul neachitarii ratelor, semnezi direct cu vânzătorul un contract de închiriere, să zicem, pe zece ani. Chiria se va scădea, lunar, din preţul total al apartamentului, astfel încât, la expirarea contractului, chiriaşul poate deveni proprietar, prin achitarea diferenţei de plată. O altă găselniţă a dezvoltatorilor de pe piaţa imobiliară este decalarea termenelor de plată.

Apartamentele, în topul cereriiTârgul Naţional Imobiliar (TNI) a avut loc 5 – 8 februarie 2009. Atât expozanţii, cât şi vizitatorii ştiu că actuala criză financiară poate fi întoarsă în avantajul lor. Astfel, în plină recensiune economică, se înregistrează o cerere record de apartamente şi garsoniere. Conform unui sondaj realizat pe site-ul www.targimobiliar.eu, 71% dintre respondenti s-au arătat interesaţi de achiziţionarea unui apartament cu una sau mai multe camere. Doar 29% se gândesc să cumpere o vilă, un teren sau o casă de vacanţă. Târgul Naţional Imobiliar (TNI), ediţia APARTAMENTE – 5-8 FEBRUARIE – Palatul Parlamentului, a fost primul eveniment imobiliar din anul 2009.

Mitek Industries furnizează conectori multicui

M itek Industries este un concern international care se specializează pe tehnologia de prefa-bricare a construcţiilor din lemn asamblate

cu ajutorul conectorilor multicui. Firma nu execută astfel de construcţii, activitatea ei de bază fiind bazată pe echiparea producătorilor de astfel de construcţii cu echipamentele necesare.

Mitek Industries furnizează unităţilor de prefabricare:a) conectori multicui şi organe de asamblare pentru

execuţia şi montajul şarpantelor industrializate,b) programe (softuri) specializate în calcul structural şi

static al acoperişurilor,c) maşini – circulare şi prese pentru ferme acoperiş.

Toate aceste componente formează un sistem uni-tar – maşinile sunt comandate cu ajutorul programe-lor, iar proiectele executate prin utilizarea programelor folosesc pentru asamblare conectorii MiTek.

În Europa, Mitek Industries deţine sucursale în Franţa, Germania, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Cehia, Polonia, iar din 2006 şi în România.

MiTek România deţine un depozit pentru conec-torii multicui, un departament pentru asistenţă şi suport tehnic în operarea software-urilor de proiec-tare şi desfăşoară o activitate de promovare, infor-mare şi educare.

A.I.C.P.S. – Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti StructuriSecretariat: Lucica Adriana Stefan; Adresa: Sos. Panduri nr. 94, corp B, et.1; Bucuresti, sector 5, Rom

ania, cod 050663, (incinta Aedificia Carpati SA)e-m

ail: aicps1990@zappm

obile.ro; [email protected]; aicps@

clicknet.ro; Website: www.aicps.ro; Tel/Fax: 021.412.02.04; M

obil: 0788.35.96.96


Consil ier

Cum putem face însă diferenţa între o societate rău platnică şi o societate care pur şi simplu nu îşi poate achita facturile la termenele stabi-

lite, conform detaliilor contractuale?O discuţie telefonică cu administratorul societăţii

în cauză vă poate edifi ca cel mai bine care sunt adevăratele intenţii ale reprezentanţilor aces-teia. Dacă doriţi să benefi ciaţi de o recuperare mai efi cientă a banilor dumneavoastră de la diverşi par-teneri care au întârziat în mod nejustifi cat şi sfi dător cu achitarea facturilor, puteţi apela la o fi rmă specializată în recuperarea de creanţe, care, contra unui onorariu diferenţiat în funcţie de opţiunea du-mneavoastra, v-ar putea oferi un ajutor semnifi cativ în rezolvarea problemelor fi nanciare ale societăţii dumneavoastră.

Cu cât un debit este mai vechi, cu atât se diminuează şi sansele de recuperare efectivă a aces-tuia. Este indicat să treceţi cât mai repede la acţiune, atunci când debitul are o vechime de peste 30 de zile.

În cele ce urmează vom enumera etapele parcur-se în vederea recuperării debitelor prin intermediul unei fi rme specializate în recuperarea de creanţe :

1 SEMNAREA CONTRACTULUIDE RECUPERARE CREANŢE n se semnează un contract de mandat comercial în

vederea recuperării creanţelor dumneavoastră cu fi rma de recuperare;

n după semnarea contractului urmează ca fi rma de recuperare să întocmească un dosar com-plet, compus din toate actele ce stau la baza litigiului ;

2 INVESTIGAREA ŞI VERIFICAREAJURIDICĂ A DEBITORULUI n se face o investigare a existenţei debitorului, cu

identifi carea sediului, asociaţilor, a domiciliului acestora, a administratorilor, a bunurilor îns-crise în arhiva de garanţii reale;

n se verifi că dacă debitorul mai are înregistrate alte dosare de judecată sau de executare silită;

3CONTACTAREA EFECTIVĂ A DEBITORULUI n debitorul va fi contactat telefonic, prin e-mail

sau fax, pentru a stabilii dacă este posibilă o variantă amiabilă de recuperare a creanţelor dumneavoastră;

4 NOTIFICAREA SCRISĂ ADRESATĂDEBITORULUI n i se va trimite respectivului debitor o scrisoare

de înştiinţare, prin care acesta va fi informat în legătură cu modalităţile de achitare a debitului pe cale amiabilă extrajudiciară;

5PROCEDURA JUDICIARĂ DE RECUPERARE n daca debitul nu va putea fi colectat pe cale

amiabilă într-un termen anume stabilit, vi se va solicita acordul pentru trimiterea în judecată a debitorului de către fi rma de re-cuperare ce reprezintă, în baza Contractului de mandat semnat, interesele dvs, atât în faţa instanţei de judecată, cât şi în fata executorului judecătoresc;

6RECUPERAREA CREANŢELOR n recuperarea propriu-zisă a creanţelor şi trans-

ferul acestora direct în contul dumneavoastră bancar;

7 ÎNCETAREA CONTRACTULUIDE RECUPERARE n transferul către fi rma de recuperare a sumei

ce reprezintă onorariul stabilit şi încetarea ofi -ciala a contractului .

De regulă, societăţile cu renume înglobează în structura lor departamente juridice ce se ocupă de aceste probleme a recuperării debitelor, dar lucrurile stau cu totul diferit în cazul societăţilor mai mici care, din raţiuni fi nanciare, nu au astfel de departamente.

Cum ne recuperăm baniide la rău-platnici ? Foarte puţine sunt societăţile comerciale care în activitatea desfăşurată nu s-au confruntat cel puţin o dată cu o astfelde situaţie, indiferent de măsurile de precauţie luate.


Avantajele apelării la o firmă spcializată în re-cuperarea de creanţe sunt nenumărate, în primul rând din punct de vedere financiar pentru societatea al cărei administrator sunteţi, o asemenea firmă lu-crând pe baza unui comision ce va fi achitat numai în cazul recuperarii debitului pentru care s-a semnat Contractul de mandat (recuperare creanţe).

Comisionul va fi aplicat fiecarui debit efectiv re-cuperat şi primit de către dumneavoastră. Comisio-nul va fi calculat şi perceput pentru sumele efectiv

recuperate. Din punct de vedere al tarifării, acest onorariu variază de la o firmă la alta calculul rapor-tându-se în principal pe vechimea creanţelor sau va-loarea sumei recuperate.

Firmele de recuperare creanţe se ghidează în ge-neral dupa criteriul recuperare debit = plată , ceea ce înseamnă că în cazul în care banii nu vor fi recuperaţi nu vor fi plătiţi.

Jurist Iulian Mălăeru (G.O.O.D. Collection)

G.O.O.D. Collection - Recuperări de creanţeTel.: 021 411 20 01e-mail: [email protected]: www.goodcollection.ro

English section


T he price of steel was always a referring element for setting the market value of all other metal-lic elements. Over the past years, the economi-

cal development of several states spelled a massive growth in demand and in prices. “At an international level, the situation is also less optimistic. In 2001-2002, a tone of steel ranged from 300 to 400 euros. In 2006-2007 there was a great rise in prices, to almost 1000 euros per ton, of course not totally unjustified. There was a shortage in raw materials, and the large companies condemned the massive exports of scrap iron to China etc. Therefore, the situation was similar to the real-estate market: the prices got very hi, more or less motivated by the demand. Since then, the prices dropped to 650 -700 euros. It is expected that for the first semester of 2009, the prices will reach and exceed 750 euros per ton. And with all this, a period of at least 4 years is needed in order for the metallic production sector to reach its previous values” says Professor Doctor Engineer Dan Dubină.

The prices dropped, the production alsoThe main effects of the actual crisis in the area of

metallic constructions are the decrease in prices and in production. “There are 2 main categories of effects: the decrease in demand due to negative growth in constructions, sector which used to be the most dynamic, having the largest growth percentage. Without an important demand of metallic materials, it’s only normal for the prices to decrease. But even though this seems to be a positive consequence, it attracts the second category of effects: the decrease in production. Last year’s summer registered a price 1000 -1200 euros per ton, and the metallic confectioning sector registered a pro-duction of 200.000 tons. Now, the prices dropped by 30 to 50% on certain products, and supplying is more and more difficult due to the drop in production.”

In the sector of metallic constructions the market evolved past the rhythm of develop-ment of other countries

“There were good perspectives at the beginning of the previous year, the metallic constructions market of Romania surpassed an average of 200.000 tons in production, not much compared to other developed eastern europe Countries, but

a lot compared to own previous production. In the sector of metallic constructions the market evolved past the rhythm of development of other countries. From this point of view, the things are different from those of 2008. At the time, because of our insufficient production capacity, important quantities of metallic constructions from abroad were imported. Therefore Romania was considered to be an interesting market for large metallic construction producers, and, this was even before the large infrastructure works began. Large infrastructure projects consume the most amount of metal, if we consider a highway construction, it’s protection and warning elements stretch for thousands of kilometers and are made out of me-tal, which means thousands of tone tons of metallic construc-tion. Before the crisis, in the first half of 2008, the metallic constructions market was very attractive, many companies were founded and those existing grew to the point that invest-ments in modern technologies were possible. This allowed a growth in internal production, in some cases of over 10.000 tons per year.

Large infrastructure projects are able to save local metallic constructions companies

One possible national strategy for crossing the cur-rent crisis is based on large infrastructure projects, which will be able to sustain the production of local companies. “Large infrastructure projects represent a solution for crossing the crisis, not only roads and bridges, but also railways the existing infrastructure which is in serious need of renovation. Of course, if the state is to be involved in this, crossing and ending the crisis would be a not such long bridge to cross, but this applies only for the companies able to adjust their production to the present market demands. It is essential for the infrastructure works to start, roads, highways and sewer system. Many companies will have to adjust in order to survive, it is not the same building a bridge or an industrial bay, and adjust-ment is the key to survive. The Romanian State Offi-cials have not presented a budget yet, but statements were made that infrastructure is to be treated with the outmost importance and financed as such.

The price of steel could get to 700 euros againAfter a drop of almost 50%, Dan Dubină, the president of the Romanian Metallic Builders Association (APCMR), foresees a price of 700 Euros for the first semester of this year


In 2010 we will be able to correctlyassess the effects of the crisis

“The world crisis came late for us, its effects were not present until November and December. Therefore I think it’s too early to properly assess its real manner in which we were affected. We are still working with the projects started last year, and will continue to do so by the end of this year, at which time we will be able to recognize if there is a real ab-sence of investments. This also is the reason why I think 2009 will not register a signifi cant drop in activity. The construc-tion industry, as it is said, will decrease with 50 to 70% com-pared to the previous years. If large infrastructure projects fi nanced by the state will start, then the economical power and growth will rely on this area. Romania needs infrastruc-ture, highways, parking areas and commercial spaces etc. It is possible that things get back on track in a short time due these areas that need investments. everyone refuses to make any kind of appreciation in the current situation. Germany, for instance, was resurrected after ww2due to its infrastructure projects and the active involvement of the state. We wait to see our leaders’ strategy and the manner they manage bud-gets and investments” concluded Dan Dubină.

English section


C onsidering the fact that the stake is on construc-tion development of the infrastructure area, during the next period, and also being aware

that 2009 will generate results in this segment more or les with the start of the 4th trimester, we estimate that the market’s evolution will undertake a stagna-tion or a slight increase at most.

Lafarge stakes on the start-up of infrastructure works; during this time we estimate that the sector of residential and commercial building will carry on the growth even if in a diminished way. Our strategy remains unchanged because we consider Romania to still have a great potential in long term develo-pment. However, the dead-lines of our investment will be adjusted so to fit perfectly inside the market’s evolution”.

A new range of cement-based products, concrete-aggregate and gypsum board products

“Moreover, we will continue with the internal cost reducing program; in parallel we intend to develop a new range of products based on cement and also on concrete-aggregate and gypsum board.

We are continuing the medium investment plan announced at the beginning of 2008 and we will make only some adjustments regarding the graphic of implementation, in order to place them inside the market evolution.

Our next major achievement is the building of the largest store unit for clinker in dome type of silo at our cement factory in Medgidia. We have alrea-dy decided that the investment plan announced in 2008 will be finalized in 2011 instead of 2010 as we initially forecasted, because we estimate a lower in-

crease rate compared to the triggering moment. On the other side we will continue to invest in new equi-pment for the use of alternative/substitution resour-ces in a good and safe environment. We will make no safety reduction of investments/expenses and we are continuously investing in the protection of the envi-ronment: IPPC at Medgidia and Cr6”.

Philippe Questiaux, CEO Lafarge Ciment (România) S.A:

Romania still holds a high potential for long term development growthConstructions will develop during the following period due especially to the infrastructure and the residential and commercial building sector will continuously sustain this growth even if in a diminished way, estimates Philippe Questiaux, CEO Lafarge Ciment (România) S.A.

“


Marian Pîrvu, general manager of ArcelorMittal Construction Romania:

The construction firms would rather work directly with the producers

L ocal producers will better resist the crisis than the importers because the have a lot of advan-tages such as flexibility, the possibility to work

with minimum supply and to produce by demand, the protection against RON’s volatility, very short deadlines, etc. Many distributors are reducing their activity, a lot of construction firms would rather work directly with producers”.

The prices will less depend on the Ron/Euro reference

“Internal production has grown very much these passed years; at this moment the Romanian consumption is fuelled mainly and in more of the market’s segments by internal production, which is a great thing because prices will less depend now on Ron/Euro reference. In the case that crisis will fully strike (and we already can see signs of this) then the building market will have to suffer the consequences and I especially refer to the shutting down of several firms, the reducing in activity of others with the ef-fects on unemployment rate, etc. As a good thing, we are hoping to lose ghost-companies, unreliable firms that only create problems for the beneficiaries and we will have a more solid building industry, capable of facing the foreign building companies that have invaded the Romanian market. The local market will always attract players considering its dimensions and the gap between the other EU markets and the neighboring countries”, finished Marian Pîrvu

Taking the crisis, a part of the building materials distributors will reduce their activity, many firms preferring to work directly with the producers, because of the advantages they offer – says Marian Pîrvu, General Manager ArcelorMittal Construction Romania.“

English section


Tell me a bit of your school and about your first jobI finished high school in Baia Mare and the first

job I had was at Nistru Mine Works as an unquali-fied miner, but I was also playing football. Just like any other athlete I was payed by one of the mine exploitations’ in that area. I kept on with my football career until 1992. Then I started my own business at the time everybody was telling me what a fool I was to leave off the miner’s salary – being at the starting point, not everybody had faith in the market economy.

„I’ll only step a foot inside the mine when it will have windows!”So on your work card the first thing that appears is “unquali-fied miner”. What was your salary?

At that time I thing I was getting 1600 lei. It was decent money, but because I was under 18, I couldn’be employed for the underground so I wor-ked on the surface only.

Did you ever wish to go under?No, never! When we would lose a game or two,

the general manager – who was also the club’s presi-dent – would threaten us with going inside the mine. Only once I was about to get in and then I told him : “I’ll only step a foot inside the mine when it will have windows!”. And then the commotion, the scandal and threatening started…at that time there were serious problems, on the politic party line… I was never a party member but still, it was a serious thing.

I will be able to retire in advance, because I have almost 10 years as a mine worker!The big remuneration wasn’t tempting enough?

At the time I was 18 I automatically became a professional miner, for the underground. Its’ true that they do have salary increases, a year inside the mine is equal to 1 ½ or 2, so I can retire in advance due to my 10 years as a mine worker. It was a tem-porary job that I didn’t like, I never wanted to be a miner, no matter the work position, be it a miner or mine engineer – it was the same thing for me. It wasn’t a comfortable working place or an enjoyable one. Almost every time when I didn’t like the place I was stuck I tried hard to make a difference and to guide myself to a better, a more feel-good direction.

At the beginning I was a salesman, storage worker, “cleaning woman” and customs worker.And so you got to Lindab at the age of 26…

Yes, in 1994 I encountered Lindab and I got a proposal form them to be executive manager. At that time this meant a step form being a salesman, sto-rage worker cleaning woman and customs worker. I was then the first and only manager so I had the pleasure and the charge to build up a team.

I started the activity in Cluj because on of the conditions was to keep the headquarters in Ardeal, so the first two target cities was Cluj or Targu Mures. I chose Cluj because it was closer to Baia Mare, my home town, and because it was at the same time a

Andrei Sulyok (Lindab)

Unqualified miner, football-player, General ManagerAndrei Sulyok has had a remarkable professional trajectory, starting as an unqualified miner and football-player at Nistru Mine Works. Foor almost 5 years he successfully runs a company that presently has a business figure of almost 50 million Euros.


universitary center with a Construction and archi-tecture faculty. We quickly rose to a number of 6-7 employees and almost immediately I realized that for a more national presence, we have to go to Bucha-rest. This happened in 1996 when almost everything we had build in Cluj was about to be lost altogether with our move to Bucharest. We started over with the team reshaping and we took the fi rst steps in the direction of letting ourselves be known. Inside the Romanian market and at that time, the materials we produced were an absolute novelty in Romania. Metallic tile was totally unknown; everybody was checking it out as something interesting, a curiosity. We started then, with pioneering work. I trusted the team I choose and I always kept believing that only a good team is worth doing great things with.

I realized that it was a unique opportunity and if I refuse it I will be regrettingit all my lifePlease, tell us about the initial meeting with Lindab.

The moment when we fi rst had our meetings was during this exhibition in Bucharest, at TIBCO, in the spring of 1994. Myself at that time having my own fi rm, I was at the exhibition to check out and iden-tify business opportunities and the I stumbled upon Lindab. They were present in the exhibition through their Hungarian branch. I talked to two of their em-ployees and they told me about their intention to com in Romania although they haven’t yet thought out the way to do that…They had two or three Romanian employees, one from Targu Mures and one from Ora-dea who had been working in Hungary at Lindab. They had come to Romania with the occasion of this exhibition. I was given prospects, we talked about materials and products, about the Concern and they guided me in making a contact with the Business Unit Manager in Hungary if I was interested in col-laboration. At that moment I was thinking about a joint-venture, a mixed fi rm, something like that and I started the discussions towards that goal.

We began building several price lists for Roma-nians, to establish several collaboration strategies and then, during my third or fourth visit in Hungary they told me that they have had a discussion with the leading fi rm in Sweden and decided that they would also like to have a 100% Romanian share hold. ‘That is the Concern’s policy’ they told me but if I still was interested to work for them, I was staying as an exe-cutive manager. This clearly meant that I should for-get about my business, to move in Cluj or Targu Mu-res. They told me to give them back a response in a week minimum. I was during my honeymoon at that time, in Budapest, more or less honey-week, which

I successfully ruined when I told my wife about the proposal. I told her that my thought was of not to lose an unique lifetime opportunity which I might regret for the rest of my existence.

Did you believe in this opportunity at the very fi rst moment?Yes. There are trains in life that you either feel

the moment and get on or you don’t even realize that chance stopped right in front of you. At that time I took it very simple, I was telling to myself that I was too young not to grant myself this type of experience, which it was a win-win situation, if not in money, at least in experience.

I fi rst saw the opportunities not theobstaclesThe ones at Lindab didn’t know you that good; you have just met them several times. What convinced them you were the right man? Why you and no one else?

I afterwards had the chance to meet my opponents and I think the thing that partially controlled the situation was my determination and the fact that I fi rst looked at the op-portunities and not bother about obs-tacles to come. I have always talked with them about what I or we should do, about what could be done, what actions to be taken; I wasn’t thinking about my needs, where to get the money from, the how and the why or the form of sending these money, etc. They love business type of spirit in a person and at that moment even the top management was in the situation and position to allow a free fl ow of initiative inside the group.

Decisions were taken more lightly; Lindab Concern was at that time a smal-ler fi rm which had just started the ex-ternalization process on other markets than the Scandinavian one. Until the 90’s they had limited their activity to Scandinavian countries and only in early 90’s (1991) they started the ex-pansion towards Central Europe and Eastern Europe. Hungary was the fi rst country, in 1994 Romania, then the Check Republic and Poland.

During my activity at Lindab I “lost” on the way two wivesHow did your wife take the news?

My wife at that moment is not the one I am married with now, because du-

English section


ring my activity at Lindab I “lost” on the way two wives, I am currently married to my third and I really think this is my last. At that time, my ex-wife was also a Lindab employee ad had gone through all the stages that I’ve taken, from agony to ecstasy and vice versa, moving from Baia Mare to Cluj, from Cluj to Bucharest, having the usual lamentations, but it was a useful experience for her as well. She was and still is highly appreciated as a Business Controller at the Hungarian Lindab.

Why is she working in Hungary?She moved to Hungary because we couldn’t work

together anymore. It was a benefic situation for the company and for us, individually, after all.

I was witnessing the rise of our business figure, of our clientele, but there my pocket was more or less emptyYou are celebrating 15 years of Lindab Romania, the Concern itself has reached its 50th anniversary in January and you took part in all the history Lindab made in Romania. Retrospecti-vely, what was the most difficult moment for you, as a ma-nager?

The toughest period was the starting point, 1994-1999. Those were the difficult years, I still tell my colleagues that what we are experiencing now, last year’s crisis and the fact that we don’t know when we’ll come out of it, is a piece of cake compared to the period I mentioned. Sure, not many of us have this type of experience, probably this is why I can re-lax a bit more than the others. The starting point was the hardest part not only for the company, but for me personally. For me there was just one satisfaction left, that of working; the fact that I could see with my own eyes how the company, the business, the busi-ness figure, the clientele and partner numbers was increasing was a great thing. But if I drew a line and checked my pocket, it was more or less empty…

That was the moment when I most experienced things; we had the possibility of doing anything we could think of at the risk of losing something infi-nitely smaller. It was an “outlawry” kind of period but form it we have learn a great deal, we surmoun-ted periods with galloping inflation that was being measured with 3 digits, not one or two as we are used to today; we fought the very powerful national currency devaluation having almost no possibility of buying foreign currency to pay the suppliers. Even if you had money (lei) in the account you weren’t able to exchange it: you were forced to take part in a bank auction and your turn would come probably in a week or so…

We even had a decisive moment when the firms’

management had lost its patience looking at a compa-rative situation in other Central and Eastern Europe countries that were in their way to reformation, evol-ving towards better years. We were just in a leaping situation, from year to year, actually 6 months was even extraordinary – and the government changed, something else changed and everything that was ac-cumulated by that time was about to be lost again.

We only asked for the chance to prove that we can have a healthy business without relying on a turnover growthAnd what determined them not to back off from Romania?

Practically, we demanded a chance to prove that the following year we can have a healthy business without relying on a turnover growth, having as an objective making the business healthy. There was only one year during which our turnover decreased, 98 or 99 I think, but during that year we have imple-mented a very strict set of rules regarding cash-ma-nagement and business partner relations, rules that proved to be exceptionally useful and that we also use at the present time.

You had great confidence at that time, what made you trust you could pull it off?

The willing to succeed, that’s all. We did not have any other guaranties, I can tell you that when I de-cide to accomplish something, only the pleasure of making the idea reality drives me. I have been throu-gh a few situations in my life that I was supposed to do something which did not gave me any pleasure, that’s not the case of Lindab, I’ve always considered my job here a pleasure. In Lindab we try to have a nice and loose atmosphere, where employees come to work in a team they respect and look forward to working the following day.

I often receive phone calls from head-hunting companiesDid you receive offers from Lindab’s competitors?

I often receive phone calls from head-hunting companies which invite me to interview for various positions in other companies. I haven’t attended one for years now, I do not wish for a change. I decided long time ago that as long as I feel comfortable and relaxed in a certain company on a certain position I will not be searching for any other alternatives, I’m saying that it’s the best decision, but it’s my decision. The fact that I’m a Libra determines me to put in ba-lance all things, and as a Libra it’s pretty difficult to make up my mind. Just by winning a few thousand more Euros more does not weight more for me than the satisfaction I presently have, therefore I have been indeed avoiding any kind of interview.

%100 constructsuplimentofertespeciale

16 pagini

ascensoare 89construcţii 85dotĂri 94hale industriale 90instalaţii 91materiale de construcţii 94mobilier 95pardoseli 88pavele 93produse metalurgice 96proiectare 92sisteme de acoperiŞuri 96stivuitoare 93tÂmplĂrie 87utilaje 97

ghidulofertelor specialeconstrucţii

abonament 100%ConstruCt include: - revista 100%construct pe perioada de 1 an (10 aparitii)pret: 95 ron tva inclus (115 ron)

abonament 100%ConstruCt student(se adresează studenţilor din cadrul facultăţilor de arhitectură, construcţii şi instalaţii)

include: - revista 100%construct pe perioada de 1 an (10 aparitii)pret: 55 ron tva inclus (115 ron)

abonament 100%construct businessinclude: - revista 100%construct pe perioada de 1 an (10 aparitii)- inscrierea gratuita pe www.100construct.ro - spatiu de promovare ¼ pagina in “ghidul ofertelor speciale in constructii” pentru un numar al revistei la alegerea abonatuluipret: 495 ron tva inclus (1250 ron)

materiale de construcţi i

companie

ABI DISTRIBUTION BUCUREŞTI 94ACUM ADV PLOIEŞTI 87ARCELOR MITTAL DISTRIBUTION OTOPENI-IF 96AURELIA HUŞI 87AUTENTIK CONSTRUCT BUCUREŞTI 86BUSINESSTEXIN BUCUREŞTI 93CONS CO BUCUREŞTI 92CONSIND TURDA 85EDILIZIA IAŞI 87FUSION & GLASS TIMIŞOARA 94IFMA SA - SUCURSALA Braila BUCUREŞTI, BRĂILA 89INTERRELU BECICHERECU MIC- TM 93ISOMAT BUCUREŞTI 94JOLYSS CLUJ NAPOCA 94M & D TRIUMPH BUCUREŞTI 96MEGAN CONSTRUCT BUCUREŞTI 93MERIDIAN BOTOŞANI 92PROFAL SYSTEM FLOOR TIMIŞOARA, BUCUREŞTI 88ROM HIRE BUCUREŞTI 97ROMADA INTERCOM BUCUREŞTI 96SALIXIM XXI BUCUREŞTI 95SERENA INSTAL COM CHITILA - IF 91SIMFLEX LUGOJ 90VIOSIL INSTAL BUCUREŞTI 92

Index ediţia V (februarie 2009)

promovare eficientăeconomie de timp şi bani

ghidulofertelor specialeconstrucţii

LOCALITATEA PAG.

Plata se efectueaza cu oP sau mandat postal pentru sc stilrom advertising Group srl, cui ro17826920, iban ro26rzbr0000060006869756 deschis la raiffeisen 13 septembrie. talonul de abonament completat si dovada platii se vor trimite prin fax: +40 21 411 81 94, pe mail la [email protected] sau prin posta la adresa calea 13 septembrie 110, bl 52-54, sc.a, ap.27, sector 5, bucuresti, cP 050728

Nume, prenume:___________________________________________ Funcţie:_________________________________________

Firma(facultatea): ______________________________ Cod fiscal: __________________________________________________

Adresa: Str.:______________________________________________________Nr:______Bl:______Scara:___________________

Ap:____________ Jud./Sector:_____________________Loc:___________________________Cod Poştal:____________________

Tel:_________________________Fax:______________________ E-mail______________________________________________

J:______________________CUI:___________________Cont IBAN___________________________________________________

Tipul abonamentului: 100% construct 100% construct student 100% construct business

Talon aBonaMEnT

abonamente

Preţurile sunt valabile până la data de 28 februarie 2009, pentru abonamentele încheiate pentru un an.

85www.100construct.ro decembrie - ianuarie 2009

construcţi i

Jud. Cluj, Loc. Turda, Str. Horticulturii Nr. 20Tel./Fax: 0264 313 529 Mobil: 0729 885 [email protected]

Structuri şi confecţii metalica Invelitori structuri beton şi metal Montaje Structuri beton şi metal Construcţii civile şi industriale

86 decembrie - ianuarie 2009 www.100construct.ro

construcţi i

AUTENTIK CONSTRUCT

SERVICII: Instalatii electrice

Instalatii sanitare Climatizare

Grupuri de pompe Constuctii

Amenajari de gradina

SOS . Chitilei nr . 27 , Bucuresti; Telefon/Fax :021 667 11 87; Mobil:

0727 110 194; 0728 904 120Email : offi [email protected]; web :

www.autentik.com.ro

oferim 10%reduceredin pretul

constructieila cheie

la prezentarea revistei


tâmplărie

ActivitateFirma noastra si-a inceput activitatea in domeniul placarilor cu alucobond acum 2 ani. In tot acest timp am realizat foarte multe proiecte, dovada ca toate lucrarile fi nalizate ne-au adus in continuare alti client convinsi de corectitudinea noastra in relatia cu partenerii de afaceri.ProduseMultitudinea de solutii oferite clientilor nostri provine din faptul ca fi rma noastra dipune in portofoliu de diverse variante de placari cu materiale compozite tip alucobond sau etalbond, acestea fi ind proiectate in diverse forme si culori care sa intruneasca aspectul modern si calitativ pe care si-l doresc clientii nostri. Proiectein acest an vom introduce pe piata marca “acubond” produsa in china si ne vom pregati de o abordare cat mai agresiva a modului de promovare a produselor, pentru ca ne dorim sa ajungem mai aproape de clientii care vor dori sa investeasca in produsele de calitate si la preturi cat mai efi ciente pentru partenerii nostri.

TOTUL PENTRU CASA TA!

TÂMPLĂRIE AL, PVC TÂMPLĂRIE LEMN PRODUCŢIE MOBILIER TAPIŢERIE CONSTRUCŢII CIVILE AMENAJĂRI INTERIOARE DEPOZIT MATERIALE DE

CONSTRUCŢII

SEDIU:Huşi, Str. Ştefan Cel Mare Nr. 33, jud. VasluiTelefon: 0235 481 283Tel./ Fax: 0235 481 685SHOWROOM: Huşi, Str. Corni Nr. 1Mobil: 0761 047 099 / 0745 568 739E-mail: [email protected] [email protected]

www.aurelia.ro

DISTRIBUŢIELA NIVELNAŢIONAL

TRANSPORT INCLUS!


Pardoseli


ascensoare

NAVERO by

IFMA BRAILABd. Al. I. Cuza nr. 188Tel: +40 239 617 474Fax: +40 239 618 918Mob: +40 741 122 201e-mail: [email protected][email protected]

- Proiectare, fabricare, montaj, modernizare, întreţinere ascensoare electrice şi hidraulice- Asistenţă tehnică şi piese de schimb- Design şi utilare la cerere

Gama de ascensoare NAVERONAVERO NAVERO

Calităţile acestei game se referă la:

- confort deosebit al deplasării datorită inexistenţei oricăror vibraţii sau şocuri la pornire sau oprire

- nicelul de zgomot foarte redus (sub 65dB la 1 m distanţă de centralină)

- nu necesită o cameră de maşini în partea superioară a puţului care să poată suporta solicitările ascensorului

- costuri de exploatare şi întreţinere reduse

Este gama de ascensoare cu acţionare cu piston în sistemul de tracţiune indirectă, optimă pentru clădiri cu înălţimi de până la 21m.

Fără camera maşinii, este gama care foloseşte o soluţia tehnică nouă prin amplasarea întregului echipament de comandă şi acţionare în puţul ascensorului

HIDRAULIC ELECTRIC

- se reduce la maxim spaţiul necesar amplasării ascensorului, prin renunţarea la camera maşinii

- componentele au fost concepute în sensul minimizării spaţiului ocupat şi asigurării unei fi abilităţi ridicate cu respectarea normelor de securitatea


Hale


instalaţi i

detector de gaz

tel.: 021 352 99 88; mobil: 0744 65 39 91; e-mail: [email protected]

SERENA INSTALCOMimport-export

S.C.SERENA INSTAL COM SRLMogoşoaia

Str. Fierarului Nr. 26, Jud. IlfovTel./Fax: 021 352 99 88

E-mail: [email protected]

- robinet apă- robinet gaz- racord gaz- racord apă- fi tinguri pexal- fi tinguri alamă


instalaţi i - Proiectare

CONS. Co.

Str. Aromei nr. 82, sector 2, Bucuresti Tel./Fax.: +4 021.242.43.04 ; +4 021.243.19.56; Fax.: +4 021.243.19.57

E-mail: [email protected], [email protected]

Proiectant general pentru constructi i civile, industriale, agricole Proiecte de modernizare, restructurari cladiri industriale si civile Experti ze tehnice, proiecte de consolidare cladiri Consultanta generala si management pentru implementarea

investi ti ilor Lucrari de inginerie si consultanta tehnico economica

Execută şi comercializează (Magazin Protherm) instalaţii termice şi sanitare, instalaţii climatizare şi sisteme pentru utilizarea energiei solare

93

Pavele - stivuitoare

MEGANconSTRUcT

- Pavele- Dale mozaicate- Borduriproduse prin vibro-presare

Călcaţi rezistenţa în picioare

Com. Ceptura, jud. PrahovaTel./Fax: 0244 445 810 / 811

Show-roomBucureşti - Potigrafu - Militari

Mob: 0745 526 8310745 526 800

[email protected]

VÂNZĂRI STIVUITOARE, TRANSPALEŢIPIESE DE SCHIMB ŞI SERVICE

Interrelu

S.C. INTERRELU S.R.L.BECICHERECHU MIC, Nr. 770, jud. Timiş, cod 307040Tel./Fax: 0256 378685, 0742 071 263E-mail: [email protected]; Web: http://interrelu.piczo.com;

- servicii de intretinere si reparatii transpaleti;

- servicii de intretinere si reparatiielectrostivuitoare si motostivuitoare, RK

motoare, instalatii hidraulice, baterii, etc;

- servicii de presat anvelope superelastice;

- vanzarea intregii game de stivuitoare si piese de schimb, marcile: OM PIMESPO, BALKANCAR,

TCM, PRAMAC, REGASO;

- vanzarea de motostivuitoare si electrostivuitoare second-hand BALKANCAR 1000kg;

- inchirieri de stivuitoare.

S.C. INTERRELU S.R.L.detine autorizatie pentru:

Companii producătoare de îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţie găsiţi doar pe:



materiale de construcţi i - dotări

Plăci ceramice gresie faianţă brâuri medalioaneAdeziv şi alte accesorii

DiSTRiBUTion

Contact: Adesa: Bulevardul Basarabia,Nr. 250, sector 3, Bucuresti (Incinta G.I.T.)Tel/fax: 021.255.32.07Mobil: 0744.543.480 0749.109.900E-mail: offi [email protected]

10% DISCOUNTla prezentarea revistei

Informaţii legate de preţ găsiţi pe www.abidistrib.ro

Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor Nr. 112, Jud. ClujTel./Fax:+40 264 419 559; Mobil: +40 741 557 705

Distribuţie materialede construcţii: oţel - beton cărămidă ciment

JOLYSS -10% REDUCERE

la cantităţimai maride 22 tone

pentru lunile

decembrieşi ianuarie

isomat aK12adeziv de înaltă calitate, îmbunătăţit cu răşini, pentru plăci absorbante şi neabsorbante.

sc. isomat romania srlPiaţa Alba Iulia Nr. 3, Bl. I2, Sc. A, Et. 7, Ap. 32, Sector 3, Bucureşti

Tel.: 021 300 04 82 / 83 / 84; Fax: 021 316 67 46E-mail: [email protected]; www.isomat.eu

Prom

oţIE

C2Ten12004

adezivpe bazăde cimentcu caracteristici tehnice îmbunătăţite şi alunecare zero (antislip)

Tel. 0723 574 876Tel:0356 434 043Fax:0356 434 020

E-mail: [email protected]

S.C FUSION & GLASS SRL

Societate înfi inţată în anul 2003, vă oferă următoarea gamă de produse din sticlă de cea mai bună calitate:- pereţi de sticlă- usi de sticlă – interior şi exterior- compartimentări cu sticlă securizată

(8mm, 10mm)- pereţi despărţitori de sticlă securizată- scări interioare din sticlă securizată- balustrade din sticlă- copertine sticlă securizată- placări cu sticlă- cabine de duş din sticlă securizată- sticlă laminată în diferite combinaţii

de culori- oglindă prelucrată, faţetată, şlefuită,

găurită.

Toate produsele se

fac pe comandă în

funcţie de cerinţa şi

nevoia clientului,

existând posibilitatea de

personalizare a sticlei.


mobil ier


sisteme de acoperişuri-Produse metalurgice

Ansamble metaliceMaterial rulantReparati vagoane marfaPiese de schimb

Sdrada Intrarea Oxigenului nr 3 – 5 ( Chitila ); Telefon 0748. 535. 658

M&Dt r i u m p h

decembrie - ianuarie 2009 www.100construct.ro

Acoperiş din tablă tip ţiglă-montaj tablă tip ţiglă-jgheaburi şi burlane din metal şi PVC

Panouri sandwich şi tablă cutată-montaj hale industriale

Ferestre de mansardă

Tâmplărie PVC-cu geam termopan-feronerie

Contact: Calea Floreasca, Nr 126-130, Sc C, Ap 24, Parter,sector 1, Bucureşti Tel./Fax: 021 311 11 35; Mob: 0728 55 22

22; 0722 12 13 14; offi [email protected]; www.romada.ro

Reduceri

substanţiale

la prezentarea

revistei


uti laje

100%construct nr.5

Documents