CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 12 (338) 29 iunie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Secretul muzicii de fanfarãSecretul muzicii de fanfarã

PUNCTE DE VEDERE

Rolul muzicii, în general, este de a descreþii frunþileoamenilor ºi de a pãtrunde în sufletele lor prin folosireaunui limbaj universal de percepere, ceea ce încercãm ºinoi sã facem în sfera cazonã unde ne desfãºuram activ-

itatea ºi sã aducem prin spec-tacolele si concertele de pro-menadã pe care le susþinemcu diferite ocazii, pentru ca-drele militare ºi familiileacestora din cadrul Diviziei 1Infanterie ºi unitãþile militarece-i aparþin din garnizoanaBucureºti, dar sã nu uitãmrolul cel mai important almuzicii militare...

Centrului 21 Car-tiruire Trupe ºi Admi-nistrare Cazãrmi „An-ghel Saligny”, din sub-ordinea Bazei 2 Logisti-ce „Valahia”, i s-a acor-dat Drapelul de Luptã,luni, 18 iunie, în cazar-ma Diviziei 1 Infanterie,în prezenþa comandan-tului marii unitãþi, gene-ral-maior Nicolaie

Dohotariu, a ºefilor de structuridin comandamentul diviziei ºial bazei, precum ºi a invitaþilorde la eºaloanele superioare.Dupã oficierea serviciului reli-gios, generalul-maior Dohotariua înmânat Drapelul de Luptãcomandantului Centrului 21,colonel Gheorghe Adam, dupãcare întreg personalul unitãþiiprezent la ceremonie a depusjurãmântul de credinþã.

Î n m â n a r e a D r a p e l u l u i d e L u p t ãÎ n m â n a r e a D r a p e l u l u i d e L u p t ã

REPERE ÎN COTIDIAN

Viaþa militarului este presãra-tã de momente fericite sau mai pu-þin plãcute, atât pentru el, cât ºi

pentru familia sa. Unul dintre a-cestea este executarea unei misi-uni în teatrul de operaþii. Despãr-

þirea de cei dragi s-ar dorisã fie scurtã, iar reîntoarce-rea plinã de bucurii.

Plecarea într-un teatru deoperaþii reprezintã pentruorice militar un moment spe-cial, pentru care se pregãteº-te ani la rândul. Este exame-nul suprem al purtãtorului deuniformã...

L a r e v e d e r e R o m â n i a !L a r e v e d e r e R o m â n i a !KAKI 100%

Batalionul 114 Tancuri „PetruCercel” a desfãºurat, în perioada13 – 16.06.2012, în poligonulSmârdan, un LFX cu tema „Com-pania de tancuri, în cadrul grupã-rii de angajare a batalionului detancuri, se introduce în luptã pemisiunea imediatã a brigãzii, dez-voltã ofensiva în adâncime apãrã-

rii ºi par-ticipã larespinge-rea con-traatacu-lui inamicului.Ulterior cucereºteun aliniament ºi trece la apãrarepentru securizarea acestuia în sec-torul de responsabilitate...

O nouã reuº i tã O nouã reuº i tã în Smârdanîn Smârdan

ACTUALITATE

Urºii negri americani - sau baribalii,cum mai sunt denumiþi (Ursus ameri-canus) - sunt cu mult mai inteligenþidecât se credea pânã în prezent. Oechipã de cercetãtori americani care astudiat comportamentul a trei urºi negriaflaþi în captivitate a descoperit cuuimire cã simpaticele animale ºtiu sã...numere! Cei trei urºi aflaþi în captivi-tate au fost supuºi unei serii de testecare constau în alegerea unor ºiruri de

numere. Numerele erautastate de urºi, cãrora lis-au oferit în acest scopniºte computere cu touchscreen. Urºii trebuiau sã a-leagã dintre douã modelede „puncte” (desene circu-lare), de dimensiuni diferi-te, fiind rãsplãtiþi de cerce-tãtori pentru alegerile co-recte.

Surprizã! Urºii negri ºtiu sã numereMOZAIC

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 12 (338) din 29 iunie 2012Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 12/2012

Centrului 21 Cartiruire Trupe ºi Administrare Cazãr-mi „Anghel Saligny”, din subordinea Bazei 2 Logistice„Valahia”, i s-a acordat Drapelul de Luptã, luni, 18iunie, în cazarma Diviziei 1 Infanterie, în prezenþacomandantului marii unitãþi, general-maior NicolaieDohotariu, a ºefilor de structuri din comandamentuldiviziei ºi al bazei, precum ºi a invitaþilor de laeºaloanele superioare. Dupã oficierea serviciului reli-gios, generalul-maior Dohotariu a înmânat Drapelul deLuptã comandantului Centrului 21, colonel GheorgheAdam, dupã care întreg personalul unitãþii prezent laceremonie a depus jurãmântul de credinþã.

La încheierea activitãþii, generalul Dohotariu s-aadresat celor prezenþi evidenþiind faptul cã evenimentulare o semnificaþie profundã în viaþa oricãrei unitãþi. „Aþiprimit Drapelul de Luptã, un simbol care se identificã cuînsãºi unitatea. Nu întâmplãtor a fost aleasã data deastãzi pentru desfãºurarea ceremoniei, deoarece la 18iunie se serbeazã ºi Ziua Constructorului Militar. Deaceea este momentul ca, din partea tuturor prezenþi, darºi a celor care nu au putut veni aici, din partea întreguluiefectiv al diviziei, sã vã adresez cele mai sincere felic-itãri, cu speranþa cã ºi în continuare vã veþi respectaangajamentele ºi vã veþi îndeplini sarcinile cel puþin laacelaºi nivel la care aþi fãcut-o pânã acum.”

Centrul 21 Cartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmis-a înfiinþat în anul 2002, iar colonelul Gheorghe Adameste comandantul acestei unitãþi din anul 2004. Are însubordine un colectiv bine închegat, format din specia-liºti în domeniu, iar majoritatea personalului de conduce-re are studii superioare în domeniul construcþiilor. Unita-tea executã lucrãri de reparaþii ºi întreþinere în cazãrmiletuturor unitãþilor din subordinea Diviziei 1 Infanterie„Dacica”.

Colonel Ion Papaleþ

Î n m â n a r e a D r a p e l u l u i d e L u p t ãÎ n m â n a r e a D r a p e l u l u i d e L u p t ã

La 30 iunie 2012 se împlinesc 30 de ani de la înfi-inþarea Regimentului 61 Rachete Antiaeriene „Pelenda-va”, structura care aavut ca act de naºtereOrdinul General alMinistrului ApãrãriiNaþionale nr. 11 din17.03 1982.

De la înfiinþare ºipânã în prezent, regi-mentul a suferit dife-rite schimbãri deter-minate de procesul derestructurare a arma-

tei ºi, de fiecare datã, personalul unitãþii ºi-a îndeplinitmisiunile în condiþiile cele mai bune.

Astãzi, Regimentul 61 RacheteAntiaeriene „Pelendava” se prezintã cao unitate omogenã, capabilã sã facã fa-þã misiunilor ce-i sunt încredinþate, darºi ca un demn urmaº al tradiþiilor Regi-mentului 51 Rachete Antiaeriene pecare cu onoare le moºteneºte ºi le ducemai departe.

Cu aceastã ocazie îi felicitãm pecolegii noºtri ºi le dorim sã aibã putereade a duce mai departe tradiþiile ºi idea-lurile rachetiºtilor antiaerieni. (P.I.)

Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava”

Baza 2 Logisticã „Valahia” a gãzduit în perioada 18– 22 iunie Competiþia Aplicativ Militarã de Varã, fazape Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

Domnul maior Marius Popa, ofiþerul care rãspunde ºide educaþia fizicã în comandamentul Diviziei 1 ne-avorbit despre acest concurs. „Loturile de fete ºi bãieþi auavut de parcurs mai multe probe. Astfel, la patrulã s-a a-lergat pe un traseu de 12 km la masculin ºi 6 km la femi-

nin. În cadrulprobei s-a trasla tir, s-au arun-cat grenade demânã la distan-þã ºi precizie ºis-a traversat, cumasca contragazelor pe figu-rã, o porþiunede teren conta-minatã.

A urmat duelul de foc, unde s-a vãzut îndemânarea,viteza ºi, mai ales, experienþa unora dintre concurenþi,iar imediat dupã aceea testul bazinului, în cea de nataþie.În cadrul probei din urmã, bãieþii au înotat în bazinulpus la dispoziþie de administraþia Municipiului Ploieºti,100 m liber, 100 m brass ºi ºtafeta combinatã.

Fetele doar 50 m liber ºi 50 m brass. S-au remarcat,în mod deosebit, urmãtorii militari: cãpitan DanielBârgãoan – Brigada 2 Vânãtori de Munte, locotenentEugen Cioacã - Baza 2 Logisticã, sublocotenent Aure-lian Secuiu-Regimentul 51 Artilerie Mixtã, sublocote-nent Ana Luchian – Brigada 2 Vânãtori de Munte, sublo-cotenent Florentin Neagoe – Brigada 1 Mecanizatã, plu-tonier Alin Badea – Batalionul 313 Cercetare, soldat-gradat profesionist Dorina Sorcoi – Brigada 2 Infanterie,soldat-gradat profesionist Alin Migiu-Regimentul 61Artilerie”.

Competiþia a contribuit la întãrirea stãrii de sãnãtate,la dezvoltarea ºi perfecþionarea calitãþilor fizice ºimoral-volitive ale participanþilor (ºi nu numai), precumºi la stimularea activitãþii „Sportul pentru toþi” în cadrulDiviziei 1 Infanterie ºi stabilirea celor mai bune echipeºi sportivi pentru constituirea lotului diviziei în vedereaparticipãrii la etapa superioarã a competiþiei. (P.I.)

Kabul - Preºedintele afgan se aºteaptã la un ajutor de 4miliarde de dolari pentru þara sa. „La conferinþa de laTokyo, de luna viitoare, statele donatoare ar urma sã promitãcirca 4 miliarde de dolari ajutor, constând în asistenþã civilãpentru Afganistan”, a declarat preºedintele afgan HamidKarzai, citat de Reuters. „O astfel de sumã, mai mult sau maipuþin, va fi promisã pentru economia afganã la conferinþa de laTokyo”, a afirmat Karzai într-o sesiune specialã a legislativu-lui, adãugând cã cea mai mare parte a sprijinului va fi furniza-tã dupã ce majoritatea trupelor internaþionale vor pãrãsi þarapânã la sfârºitul lui 2014. ªeful bãncii centrale afgane a afir-mat cã þara sa ar avea nevoie de un ajutor anual de 6-7 miliardede dolari în urmãtoarea decadã pentru a putea stimula econo-mia. Karzai, vorbind în faþa aleºilor iranieni, a mai spus cã sta-tele donatoare ar urma sã ofere circa 4,1 miliarde de dolari pean, dupã 2014, pentru a finanþa forþele de securitate afgane. Încontext, Karzai a precizat cã atacurilor insurgenþilor împotrivaforþelor de securitate afgane s-au multiplicat în ultimele luni,dupã ce miercuri un atentat sinucigaº s-a soldat cu moartea a21 de persoane în sud-estul þãrii. „În fiecare zi 20 - 25 de ti-neri, din rândurile poliþiei, armatei sau serviciilor de securitateîºi pierd viaþa”, a subliniat ºeful statului, contrazicând versiu-nea NATO. Potrivit Alianþei Nord-Atlantice, situaþia se îmbu-nãtãþeºte odatã cu apropierea retragerii trupelor sale, pe careforþele afgane urmeazã sã le înlocuiascã pânã la sfârºitul lui2014. Washington - Aproape 380.000 de soldaþi ameri-cani au tranzitat Rusia cu destinaþia Afganistan. TeritoriulRusiei a fost tranzitat de un numãr de peste 379.000 de mili-tari ºi peste 45.000 de containere militare americane cu desti-naþia Afganistan, indicã date ale Departamentului de Stat alSUA, transmite RIA Novosti. „Statele Unite ale Americii îimulþumesc Rusiei pentru contribuþia sa la fãurirea viitoruluiafganilor. Þãrile noastre au stabilit o cooperare rodnicã ºi in-tenþioneazã sã susþinã eforturile Kabulului ce vizeazã instaura-rea unei societãþi paºnice, stabile, libere de terorism ºi de dro-guri. În virtutea acordurilor încheiate, Rusia a fost deja tranzi-tatã de un numãr de peste 379.000 de soldaþi ºi peste 45.000de containere cu încãrcãturi militare, ºi au fost efectuate maimult de 2.200 de curse aeriene”, a indicat un comunicat al De-partamentului de Stat american, dat publicitãþii dupã o întâl-nire între preºedinþii rus ºi american, Vladimir Putin ºi BarackObama, pe marginea summitului G-20 la Los Cabos, în Me-xic. Cei doi ºefi de stat ºi-au afirmat disponibilitatea de a sus-þine dezvoltarea Afganistanului, precum ºi lupta sa împotrivaterorismului ºi a traficului cu droguri. „A sosit momentul pen-tru comunitatea internaþionalã de a întãri securitatea þãrii ºi dea susþine dezvoltarea sa economicã ºi lupta sa împotriva ame-ninþãrii pe care o reprezintã narcoticele”, au declarat Putin ºiObama. Tokyo - Primele manevre navale comune cu par-ticiparea Coreii de Sud, Japoniei ºi Statelor Unite. Coreeade Sud, Japonia ºi Statele Unite ale Americii au început pri-mele lor manevre navale comune în apele din apropierea insu-lei Jeju, la sud de Peninsula Coreeanã, au semnalat surse mili-tare pentru agenþia Kyodo. Acest exerciþiu vizeazã transmite-rea unui mesaj de descurajare cãtre Coreea de Nord, în contex-tul escaladãrii tensiunii în regiune dupã ce Phenianul a lansat,în aprilie, un proiectil cu razã lungã de acþiune, iar un satelitsud-coreean a detectat activitãþi la o bazã nord-coreeanã ce arputea indica un nou test nuclear, adaugã EFE, care preia ºtirea.Manevrele, cu o duratã de douã zile, constau în simularea uneiinvazii submarine din partea Coreii de Nord, precum ºi înoperaþiuni de detecþie ºi salvare, dupã cum au precizat sursedin cadrul Ministerului Apãrãrii. Forþa Maritimã de Autoapã-rare a Japoniei, care pânã acum a avut un statut de observatorîn manevrele comune realizate de Seul ºi Washington, partici-pã pentru prima datã la un astfel de exerciþiu. Se prevede caportavionul cu propulsie nuclearã american „George Washin-gton”, cu baza în portul nipon Yokosuka, sã ia parte la acestexerciþiu. Ulterior, portavionul se va deplasa în Marea Galbe-nã, unde va participa la alt exerciþiu comun între SUA ºi Co-reea de Sud, care va constitui o nouã demonstraþie de forþã aaliaþilor faþã de Phenian. La rândul sãu, regimul de la Pheniana acuzat Statele Unite cã mãresc „tensiunea militarã” în regi-une prin realizarea acestor manevre comune în PeninsulaCoreeanã. Cele douã Corei continuã sã fie din punct de vederetehnic în rãzboi, conflictul din 1950-1953 încheindu-se cu unarmistiþiu ºi nu cu un tratat de pace. Sofia – Bulgaria vadisponibiliza 2.400 militari. Aproximativ 2.400 militari bul-gari ºi 300 de angajaþi civili din armata bulgarã vor fi disponi-bilizaþi începând cu 1 iulie, transmite agenþia Mediapool. Înacelaºi timp însã vor fi create 1.800 de noi locuri de muncã ºio parte dintre cei disponibilizaþi vor putea sã se angajeze în ca-zul în care vor fi de acord sã se mute într-o altã unitate. Aces-te disponibilizãri sunt cea mai importantã reformã în cadrulforþelor militare bulgare din ultimii trei ani, iar, potrivit strate-giei pentru dezvoltarea armatei, pânã în 2014 îºi vor pierdelocurile de muncã încã 7.000 de persoane, din care 5.700 mili-tari ºi 1.300 de civili. Ministerul Apãrãrii intenþioneazã ca,pânã la sfârºitul anului 2014, sã reducã numãrul angajaþilor înarmata bulgarã de la 44.100 (din care 34.500 militari) la37.000 (din care 26.000 militari), precizeazã agenþia Medi-apool. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Competiþia Aplicativ Militarã de Varã

Vizitã la Comandamentul Diviziei 1 Infanterie „DACICA”În data de 25 iunie 2012, la Co-

mandamentul Diviziei 1 Infanterie„Dacica” a avut loc Vizita de infor-mare-documentare a ofiþerilor aflaþila Cursul post-universitar de perfec-þionare-avansat de operaþii naþiona-le întrunite de la Universitatea Na-þionalã de Apãrare.

La activitate au participat co-mandantul Diviziei, domnul gene-

ral-maior Nicolaie DOHOTARIU ºiºeful de stat major, domnul colonelGheorghe VIªAN.

Militarilor prezenþi în comanda-ment li s-a fãcut o prezentare cu pri-vire la structura organizatoricã a di-viziei, zona de responsabilitate, mi-siunile executate de cãtre marile u-nitãþi ºi unitãþile diviziei în teatrelede operaþii. (M.C)

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 12 (338) din 29 iunie 2012 Pagina 3

L a r e v e d e r e R o m â n i a !L a r e v e d e r e R o m â n i a !Viaþa militarului este presãratã de momente ferici-

te sau mai puþin plãcute, atât pentru el, cât ºi pentrufamilia sa. Unul dintre acestea este executarea uneimisiuni în teatrul de operaþii. Despãrþirea de cei dragis-ar dori sã fie scurtã, iar reîntoarcerea plinã de bu-curii.

Ai grijã de tine, tati!Plecarea într-un teatru de operaþii reprezintã pentru

orice militar un moment special, pentru care se pregã-teºte ani la rândul. Este examenul suprem al purtãtoru-lui de uniformã, crescut ºi format în mediul cazon. Fa-milia sa este conºtientã cã, pentru ºase luni, EL, soþul,iubitul, copilul va trãi într-o zonã în care cuvintele peri-col ºi duritate sunt ceva firesc. ªi vine acea dimineaþãdevreme...

Noaptea cu al sãu întuneric se lupta cu zorii zilei.Orele petrecute alãturi de cei dragi au devenit minute ºisecunde. Militarul s-a sculat tãcut din pat, sã nu-ºi de-ranjeze soþia. S-a dus liniºtit spre baie, s-a pregãtit, s-aechipat ºi apoi s-a îndreptat cãtre bucãtãrie. A preparato ultimã ceaºcã de cafea. S-a aºezat pe scaun cu capulîn mâini. ªi-a închis ochii. Secundele zburau. Plec,gata. Sunt pregãtit pentru o nouã misiune. Dragii meirãmân, însã, singuri, s-a gândit militarul. Casa mea...Acolo, pentru mine o sã fie bine, indiferent cât de greuva fi. Alãturi de camarazii mei de arme formãm o altãfamilie. Dar cei de acasã, pe umãrul cui o sã .... ? Seridicã ºi paºii i se îndreaptã cãtre camera copilului. A-cesta dormea liniºtit cu jucãriile preferate alãturi. Mânatatãlui l-a mângâiat uºor. O micã tresãrire a copilului ...O lacrimã a apãrut în colþul ochiului pãrintelui. Mili-tarul a îndepãrtat-o repede, apoi s-a aplecat ºi l-a sãru-tat uºor pe creºtet. Cel mic a zâmbit prin somn. Milita-rul l-a privit cu dragoste, l-a sorbit din priviri ºi a închisîncet uºa camerei. A revenit în bucãtãrie. Soþia îl aºtep-ta cu ceaºca cu licoare. A tras aer în piept. L-a memo-rat pentru ºase luni... A strâns-o la piept ºi a sãrutat-o.Ambii au vrut sã spunã ceva, dar au preferat sã tacã.S-au privit doar. S-au aºezat unul în faþa celuilalt ºi aubãut cafeaua.

Ai grijã de tine, tati, îi spune ea scurt. Noi aiciacasã o sã ne descurcãm. ªi-au strâns mâinile ºi tã-ceau. Doar priviri...

Bocancii ºi puiuþul aºteptau lângã uºã. Gata, plec seapropie ora, a spus el. S-a încãlþat sub privirile soþiei.ªi-a aranjat þinuta în faþa oglinzii. S-a verificat scurt.

Este ok, arãþi bine, a zis ea. El ºi-a luat rucsacul ºis-au îmbrãþiºat cât pentru ºase luni. I-a trecut mâinileprin pãr, l-a mirosit ºi a sãrutat-o lung. Lacrimile seluptau sã nu aparã, dar ... fiecare vroia sã mai spunãceva, însã ... nu mai era timp. Militarul a plecat. Aaruncat o privire scurtã spre ea, aflatã în pragul uºii.I-a fãcut cu ochiul. Din acel moment, ea a ºtiut cã el aplecat la familia camarazilor de arme.

A fost de multe ori geloasã pe ea, dar el s-a întors

întotdeauna acasã.Acum pleacã pentruºase luni. A oftatlung, a închis uºa ºis-a lipit cu spatele deea. A început sã plân-gã. Puþin. A fugit spregeam ºi l-a vãzut cums-a urcat în taxi. Pri-virile lor s-au întâlnit.

Ah, ochii ãºtia ailui care m-au cuceritprima datã, a oftat ea.Taxi-ul a demarat întrombã spre unitate.Ea a tras perdeaua lafereastrã ºi s-a dus încamera copilului. S-aaºezat lângã el ºi a privit tavanul alb. Cel mic s-a întorsspre ea ºi a luat-o în braþe. Ea l-a sãrutat pe creºtet. Tatia plecat, i-a spus uºor sã nu îl trezeascã, apoi a lãsat la-crimile sã îi cucereascã obrazul.

Familia camarazilor de armeEl a ajuns la unitate. Din taxi-uri, unul câte unul,

militarii detaºamentului coboarã, intrã în cazarmã ºi seadunã pe platou. Familia camarazilor de arme s-a reîn-tregit. Comandantul a apãrut.

Suntem toþi, gata de misiune, i se raporteazã. Seface poza de grup. Militarii se îmbarcã în autobuz. Bã-trânul RD 111 a pornit asmatic. Motorul torcea vesel,gata de un drum lung spre aeroport. Kilometru dupãkilometru distanþa faþa de cei dragi de acasã creºtea.Dupã ceva vreme, autobuzul a fãcut o haltã pentru þi-garã. Zorii zilei au început sã aparã pe cerul României.Peste tot câmp înverzit, pãduri liniºtite ºi câte o maºinãcare trecea în vitezã pe drum. Au început micile dis-cuþii despre misiune. Însã, toþi erau absorbiþi de prive-liºte, de verdele naturii de care o sã le fie dor. Uºor,România se trezea pentru o nouã zi.

Autobuzul a pornit din nou. Radioul prezenta ºtiriledimineþii. Se auzea doar motorul. Fiecare dintre mili-tari se gândea acasã. Însã apariþia aeroportului prin par-briz i-a readus la realitate. Gata am ajuns, pregãtiþi-vã,s-a auzit comanda. Disciplinaþi, militarii au coborâtliniºtiþi ºi s-au îndreptat cãtre clãdirea aerogãrii.

Aici, lume multã era în aºteptarea curselor aeriene.Puþini se dãdeau la o parte pentru a face loc militarilor.Unii cãlãtori râdeau, alþii se uitau urât. Oamenii în uni-formã de deºert vedeau, însã, ºi priviri în care se simþeaapreciere. Se auzeau ºi diferite pãreri despre participa-rea lor la misiune. Se uitau la ei, dar nu judecau. ªtiaucã pleacã acolo, departe, sã-ºi facã datoria. Punct. Ba-nii, cariera sunt lucruri care îi privesc doar pe ei. A fimilitar nu este pentru oricine. Iar ca sã îi înþelegi... tre-buie sã simþi ceea ce simt ei. Poate cel ce râdea sau îi

acuza acolo, în aerogarã, îºi va schimba pãrerea mâine,când va putea cãlãtori unde vrea, fãrã vizã. Pentru cãacolo ºi aici în þarã este liniºte, ... liniºte ºi pace. Poateafaceristul acela care era deranjat de prezenþa militari-lor va realiza cã poate face afaceri liniºtit în lume doarpentru cã România are trupe într-o zonã fierbinte deconflict, iar cei care au trecut prin faþa lui ºi-au fãcuttreaba foarte bine, acolo departe de casã. Poate cã tânã-ra aceea din colþ va realiza ce înseamnã sã fii mândrucã eºti român ºi nu va comenta cã ãºtia în bocanci aufãcut praf, nerealizând cã tocmai ea intrase într-o zonãunde se fãceau reparaþii la clãdire.

Militarii au fãcut checkin-ul ºi au aºteptat îmbar-carea în aeronava militarã. Se dau ultimele telefoane.Ultimele urãri. Cursa de Afganistan începe îmbarca-rea, s-a auzit în difuzor. O ultimã þigarã, un ultim ziarcumpãrat. Toþi au urcat într-un autobuz care s-a îndrep-tat pe un traseu numai de el ºtiut cãtre avion. Imensaaeronava C17 aºtepta. Griul inconfundabil se vedeapeste celelalte avioane. Autobuzul aeroportului a oprit.Unul câte unul, militarii s-au urcat în avion, nu înaintede a privi pentru ultima datã peste umãr ºi a simþi aerulromânesc. Fiecare s-a aºezat pe locul lui cât mai con-fortabil. Trapa s-a închis uºor, parcã pentru a lãsa fie-cãruia posibilitatea de a memora o ultimã imagine cuRomânia. Apoi, gata nu s-a mai vãzut nimic. Doar zgo-motul motoarelor turate ale avionului spãrgea liniºtea.Aeronava a decolat. Fiecare dintre militari a simþit dece Icar a iubit sã zboare. O senzaþie unicã, dar care i-adesprins de pãmântul drag ºi i-a dus aºa departe de ceiiubiþi.

La revedere casã, La revedere România!!! Nevedem peste ºase luni.

Poate aºa au simþit militarii din Brigada 2 Vânãtoride Munte Sarmizegetusa momentele despãrþirii de ceidragi ºi de þara cãruia i-au jurat credinþã, momentulplecãrii spre a îndeplini misiunea ordonatã dinAfganistan.

În data de 7 iunie, în baza militarã Lag-man s-a desfãºurat ceremonialul militar pri-lejuit de executarea transferului de autorita-te între Grupul de comandã Zabul al Brigã-zii 282 Infanterie Mecanizatã Unirea Prin-cipatelor ºi al Brigãzii 2 Vânãtori de MunteSarmizegetusa.

Dupã ºase luni...Timp de ºase luni militarii Grupului de

comandã Zabul al Brigãzii 282 InfanterieMecanizatã, comandat de cãtre colonelulAdrian Tonea, au planificat, coordonat ºimonitorizat acþiunile trupelor româneºti dinprovincia Zabul. De asemenea, au sprijinitautoritãþile afgane în procesul de menþinerea securitãþii ºi stabilitãþii ºi au susþinut con-stant efortul de reconstrucþie în aceastãparte a Afganistanului. Ceremonialul desfã-ºurat a avut loc în prezenþa comandantuluiRegional Command South, generalul-maiorJames Huggins, al comandantului Brigãzii3-2 Stryker Brigade Combat Team(SBCT)ºi al Combined Task Force Arrowhead,colonelul Charles Webster, al reprezentantului Centruluide Comandã Operaþionalã, colonelul Daniel Petrescu, alseniorului naþional reprezentativ, colonelul Mircea Golo-gan, al comandanþilor OMLT, a altor militari români ºiamericani.

Dupã intonarea imnurilor naþionale, al României ºi alSUA, au luat cuvântul comandanþii celor douã detaºa-mente româneºti, cât ºi cei doi comandanþi americani.„De-a lungul misiunii noastre am avut ocazia sã luptãmalãturi de douã unitãþi reprezentative pentru US Army:Brigada 116 ºi 3-2 SBCT”, a declarat colonelul Adrian

Tonea. „Am lucrat împreu-nã ºi cred cã am schimbatmulte lucruri în bine. Suntconvins cã mai sunt multede fãcut ºi sunt sigur cã ceice ne înlocuiesc astãzi vincu o nouã putere de muncãºi energie. Ne vom întoar-ce curând acasã la familii-le noastre. Este greu pen-tru mine sã mulþumesc încâteva cuvinte camarazilorºi partenerilor noºtri pen-tru ajutor ºi cooperare.”

Rezultatele muncii mi-litarilor vrânceni au fostapreciate de partenerii a-mericani ºi în discursurileavute cu aceastã ocazie.Comandanþii americaniprezenþi la ceremonie le-aumulþumit pentru efortuldepus de-a lungul misiunii.În cadrul activitãþii au fost

medaliaþi militari români ºi americani. Un momentemoþionant a fost prilejuit de generalul-maior JamesHuggins care a adus un tricou pe care fiecare a scrismesaje de încurajare ºi susþinere pentru camaradul lor,plutonierul-adjutant Florinel Enache, rãnit luna trecutã.Tricoul va ajunge la subofiþerul român aflat sub tratamentla un spital din SUA. Militarii Brigãzii 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”, comandaþi de colonelul CristinelCernea, au început deja misiunile specifice în cadrulGrupului de comandã Zabul. Având în vedere pregãtireadesfãºuratã în þarã ºi sprijinul acordat aici de colegii din

Brigada 282 Infanterie Mecanizatã, aceºtia s-au acomodatºi au preluat rapid acþiunile specifice.

„Pentru fraþii noºtri de arme din Brigada 282 Infan-terie Mecanizatã este timpul sã revinã acasã, alãturi decei dragi ºi sã se gândeascã la misiunile grele ce le-auexecutat timp de ºase luni. Îi salut ºi le doresc toate celebune. Pentru noi, a sosit timpul sã ne concentrãm pe mi-siunile viitoare. Trebuie sã fim cu mintea deschisã si con-centraþi tot timpul”, a afirmat colonelul Cristinel Cernea

Un altfel de transferLa sfârºitul ceremoniei atenþia mi-a fost atrasã de un

alt moment emoþionant. Fraþii Adi ºi Nicuºor ªtefan suntgemeni. Ambii sunt maiºtri militari clasa a III-a. Adi a în-cheiat misiunea alãturi de camarazii sãi din Brigada 282Infanterie Mecanizatã, iar Nicuºor este la început. Clipelerevederii pe pãmânt afgan nu pot fi descrise în cuvinte,au spus Adi ºi Nicuºor. Am vorbit mult înainte, iar acumschimbãm locurile. Suntem militari ºi ºtim ce înseamnãaceastã viaþã, dar asta nu este un impediment. Am schim-bat opinii, pãreri despre cum este pe aici, am aflat veºtidin þarã. Acum sperãm ca totul sã fie bine ºi sã ne reve-dem la iarnã în România.

Pentru sergentul Claudiu Bãrãgãu aceste zile au fostîncununate de bucurie. Soþia sa, Veronica, a dus-o pe lu-me pe fiica lor, Daria-Alexandra. Sunt bucuros ca ambelesunt bine. Îmi pare rãu cã nu sunt acasã lângã ele, darviaþa militarului..., a declarat sergentul Claudiu Bãrãgãu.Sper ca totul sã fie bine în continuare, timpul sã treacãrepede ºi vreau sã le transmit cã le iubesc mult de tot ºile port în sufletul meu, pânã când o sã le revãd ºi o sã leþin în braþe.

Paginã realizatã de plutonier-major Lucian IRIMIA

Afganistan, un alt examen pentru Brigada 2 Vânãtori de Munte

- Care este rolul muzicii militare a Diviziei 1 Infan-terie „Dacica” ?

Motto-ul întrebãrii: Muzica porneºte de la inima ºise adreseazã inimilor. (George Enescu)

- Rolul muzicii, în general, este de a descreþii frun-þile oamenilor ºi de a pãtrunde în sufletele lor prin folo-sirea unui limbaj universal de percepere, ceea ce încer-cãm ºi noi sã facem în sfera cazonã unde ne desfãºuramactivitatea ºi sã aducem prin spectacolele ºi concertelede promenadã pe care le susþinem cu diferite ocazii,pentru cadrele militare ºi familiile acestora din cadrulDiviziei 1 Infanterie ºi unitãþile militare ce-i aparþin dingarnizoana Bucureºti,... dar sã nu uitãm rolul cel maiimportant al muzicii militare. În primul ºi în primulrând participarea la ceremonialele ºi protocoalele mili-tare la nivel de Preºedinþie, Guvern, Minister ºi StateMajore invitaþi la noi în þarã, ceea ce implicã o seriozi-tate ºi o responsabilitate majorã a întregului colectiv almuzicii militare în desfãºurarea activitãþii în sine.Conteazã foarte mult ºi încrederea pe care o atribuie di-rijorul militar muzicienilor din subordinea sa, mai alescã acesta este implicat în desfãºurarea ceremonialuluisau a protocolului militar întotdeauna cu spatele la for-maþie, la instrumentiºtii militari, lucru cu totul ºi cu to-tul atipic ºi inedit faþã de un dirijor civil ce îºi direcþio-neazã gestual permanent muzicienii privindu-i în ochi.De aceea acord o importanþã aparte momentelor muzi-cale dintr-un ceremonial ºi le tratez, alãturi de trãirileinterioare personale, cu mare importanþã, seriozitate ºidisciplinã.

- Ce calitãþi trebuie sã aibã cineva pentru a fi ºimilitar ºi muzician, în acelaºi timp?

- Îmi place sã glumesc pe seama asta ºi sã spun cã...fãrã muzica militarã, la defilarea detaºamentelordin finalul activitãþilor, armata cred cã ar fi îndreptã-þitã sã pãºeascã cu dreptul la instrucþie..., acum sã nu

trageþi concluzia cã noi suntem vinovaþii, dar sã reve-nim... Ce calitãþi? Vedeþi, într-un fel, lucrurile între eleau legãturã, ºi cred cã cel mai important este sã iubeas-cã viaþa de militar, cu bune ºi mai puþin bune, sã fie dis-ciplinat, serios ºi un bun instrumentist, preocupat per-manent pe plan profesional de a-ºi perfecþiona studiilemuzicale prin cursuri de carierã ºi universitare. Dinpunctul meu de vedere este imperativ sã-i facã plãcereºi sã simtã cã este o onoare sã reprezinte instituþia mili-tarã în orice ocazie, precum ºi sã conºtientizeze acestelucruri, fiindcã este ºtiut faptul cã, la orice ceremonialsau protocol militar, muzica are farmecul ei aparte prininterpretarea Imnului de Stat ºi prezentarea, la înche-ierea defilãrii detaºamentelor ce au luat parte la festivi-tate, a Onorului Muzicii Militare. Acesta este momen-tul în care orice demnitar indiferent de rang ºi poziþie,este ºi rãmâne plãcut emoþionat ºi impresionat. Este ul-

tima impresie care-i rãmâne de la toatã activitatea însine - defilarea detaºamantelor ºi onorul muzicii mili-tare. De aceea este foarte important ca, la nivelul unuiceremonial sau a unui protocol militar, sã conºtienti-zezi cã nu este loc de emoþii personale, deoarece aces-tea se transmit cel mai repede colegilor. Nu este loc deezitãri, pentru cã „...nu se mai face o dublã”, cum ziccei din cinematografie.

- Ce repertoriu interpretaþi în diferitele ocazii lacare sunteþi solicitaþi sã participaþi?

- La toate activitãþile la care suntem solicitaþi avemun repertoriu bine stabilit prin regulamentele militare.

Totul este stas. Nu existã loc deschimbãri. De la începutul acti-vitãþii cu - Marºul de Întâmpi-nare - ºi pânã la sfârºitul ei, ladefilarea ºi prezentarea onoruluipropriu-zis ce încheie ºi activi-tatea în sine se ºtie cum va de-curge totul. Singura „libertate”pe care o am ca dirijor, dacã mãpot exprima aºa, este la mani-festãrile artistice la care suntemsolicitaþi în a susþine spectacolecu tentã programaticã, ca deexemplu, cele din preajma sãr-bãtorilor de iarnã, ºi la concerte-le de promenadã din unitãþilemilitare ce apartin Diviziei1,dar ºi în parcurile bucureºteneîn sezonul estival.

Fiind o muzicã militarã cu ostructura micã alcãtuitã doar din

20 de muzicieni, am adaptat pe componenþa formaþieilucrãri muzicale interpretate îndeosebi de formaþii debig band, pe care le-am mai aranjat ºi orchestrat înfuncþie de instrumentele pe care le avem noi în compo-nenþã. Am suplinit vocile muzicale care îmi lipseau cualte instrumente pe care le avem, ºtiind cã fiecare voceinstrumentalã are importanþa sa în cadrul realizãriiîntregului. ªi cum tendinþa este de a ne alinia mereu lacerinþele structurii euroatlantice NATO, din care facemparte, iatã cã muzica militarã nu putea face notã discor-dantã, ºi aºa am adãugat în repertoriu mai multe lucrãrimuzicale dintre care amintesc: Wien Bleith Wien –compozitor Johann Strauss; This is my Song - compozi-tor Charlie Chaplin; Y.M.C.A. - compozitor JohnMorali; One moment in time -compozitor Albert Ham-mond & John Betts; Jump swing fever - compozitorJohn Wasson. Asta nu înseamnã cã am uitat de celebrul

vals - Valurile Dunãrii - compus de Iosif Ivanovici ºide multe alte lucrãri muzicale ºi piese îndrãgite dinrepertoriul nostru popular autohton.

- Ce ne puteþi spune despre pregãtirea în domeniua oamenilor din subordine?

- Ce pot sã vã zic cu certitudine este cã existã o pre-ocupare continuã în rândul cadrelor militare ce compunmuzica militarã a Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,îndeosebi a celor tineri, de a-ºi perfecþiona continuupregãtirea de specialitate ºi de a urma o instituþie supe-rioarã de învãþãmânt în domeniu, respectiv Conserva-torul, cum era el recunoscut dintotdeauna ca denumire.Din totalul de 20 de instrumentiºti militari, 7 subofiþerisunt absolvenþi de Conservator cu examen de licenþã,ceea ce determinã, nu-i asa?, în mod deosebit, ca ºi di-rijorul sã fie bine pregãtit din punct de vedere profesio-nal. Aceasta reprezintã o cerinþã majorã când te afli înfaþa muzicienilor ºi trebuie sã le ceri sã îndeplineascãun act artistic. Dar aº vrea sã vorbesc cu acest prilej ºidespre alþi 4 subofiþeri care s-au orientat spre a urma oaltã instituþie civilã universitarã, un alt domeniu despecializare, total diferit. Nu vreau sã-i descurajez, mãbucurã faptul cã s-au aplecat, pentru a-ºi desãvârsi for-marea lor intelectualã, spre alte domenii de activitate,dar, ca o criticã, dacã îmi este permis, parcã preferammai mult sã fie ºi ei tot absolvenþi de Conservator. A-ceasta în primul rând, ºi apoi ce iºi mai doresc ei sã fa-cã. ªtiþi cum este ...nu poþi sã obligi pe nimeni sã facãce iþi place þie, dar, cu toate acestea, rãmân la convin-gerea mea cum cã pentru a fii muzician militar este maifrumos sã ai, în primul rând, o preocupare pe linie pro-fesioanalã.

- Din postura de ºef al Muzicii Militare a Diviziei 1Infanterie „Dacica”, vã rugãm sã adresaþi câtevacuvinte colegilor dumneavoastrã de armã, cu ocaziazilei de 1 iulie.

- Pentru toþi cei care poartã ºi au purtat acest nobilsemn de armã pe umãr, Lira, fiindcã este ºtiut faptul cã„ ... muzicienii nu se pensioneazã, ei se opresc din cân-tat doar atunci când muzica nu mai face parte din ei,...la final...” dupã cum spune celebrul trompetist ºicompozitor Louis Armstrong, le urez multã sãnãtate,fericire ºi putere de muncã. Sã nu uite cã trebuie sãapreciem faptul cã ne aflãm printre norocoºii care auavut ºansa în viaþã de a-ºi transforma pasiunea înmeserie.

Maistru militar cls. a IV-a Monica DEACU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 12 (338) din 29 iunie 2012Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

I n te rv iu cu domnu l ma io r Dan ie l F lo rea , ºe fu l Muz ic i i M i l i ta re a D iv iz i e i 1 I n fan te r i e „Dacica”

SSeeccrreettuu ll mmuuzz iicc ii ii ddee ffaannffaarrããSSeeccrreettuu ll mmuuzz iicc ii ii ddee ffaannffaarrãã

Nãscut la data: 29.06.1969Localitatea: PetroºaniJudeþul: HunedoaraStudii:1975-1983, Liceul de Muzicã – Cluj-Napoca1983-1988, ªcoala Militarã de Muzicã – Bucureºti1991-1996, Academia de Muzicã – Bucureºti - Secþia Compoziþie, Muzi-cologie ºi Pedagogie muzicalã; 1999-2000, Master în cadrul Academiei de Muzicã – Bucureºti, Speciali-zarea: Dirijat cor-academic;Aptitudini si competente profesionale:1988 – 2000 - gradul sergent-major - plutonier-majorSubofiþer – prim-oboist Muzica Reprezentativã a Armatei;

2000 – înaintat la gradul de locotenent ºi numit ºef al Muzicii Militare –Deva;2002- 2004 – ªef Club ºi Filmotecã–Academia Tehnicã Militarã -Bucureºti;2004 – 2006 – Lector la Catedra teoreticã a ªcolii de Aplicaþie pentru Mu-zici Militare – Bucureºti;

2006 - prezent – ªef Muzicã Militarã Divizia 1 Infanterie „Dacica” –Bucureºti;Lucrãri orchestrate:2009 – „Hejre Katy” – Suita Maghiarã, în trei pãrþi - compozitor Janosh Balogh. Lucrare prezentatã în cadrul Con-vocãrii ªefilor de Muzicã la concursul de creaþie ºi orchestraþie –martie 2009;2010- „In the Stone” – Earth, Wind & Fire. Lucrare prezentatã în cadrul Convocãrii ªefilor de Muzicã la concursulde creaþie ºi orchestraþie – aprilie 2010;

Ierarhia poate veni, direct sau indirect,pe unitãþi ºi categorii de personal, verticalsau orizontal, ºi presupune o diferenþiere. Deaceea, s-a impus, de-a lungul istoriei, celpuþin pentru militari, crearea gradelor pur-

tate pe epolet, pe mâ-necã sau la bonetã.

Suporþii cu însem-nele de grad sunt ac-cesorii ale uniformeimilitare ce reprezintãsemne distinctive pen-tru fiecare categoriede personal militar înparte ºi pentru fiecarecategorie de forþe aleunei armate.

Conform noului

proiect cu privire la gradele soldaþilor-gra-daþi profesioniºti din Armata României,aceºtia se vor împãrþi în: fruntaºi, caporaliclasa a III-a, caporali clasa a II-a ºi caporaliclasa I.

Suportul cu în-semnele de grad pen-tru soldaþii-gradaþiprofesioniºtis sepoartã, atât la þinutade oraº ºi serviciu,cât ºi la þinuta de ins-trucþie, pentru mili-tarii din forþele teres-tre ºi aeriene, pe u-mãr, iar pentru forþe-le navale, pe mâne-cã.

Ne-am informat pentru dumneavoastrãViitoarele grade ale soldaþilor-gradaþi profesioniºti

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAª

PENTRU TOATE ARMELE, EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr.12 (338) din 29 iunie 2012

OO nn oo uu ãã rr ee uu ºº ii tt ãã îî nn SS mm ââ rr dd aa nnBatalionul 114 Tancuri „Petru Cercel” a desfãºurat,

în perioada 13 – 16.06.2012, în poligonul Smârdan, unLFX cu tema „Compania de tancuri, în cadrul grupã-rii de angajare a batalionului de tancuri, se introduceîn luptã pe misiunea imediatã a brigãzii, dezvoltãofensiva în adâncime apãrãrii ºi participã la respinge-rea contraatacului inamicului. Ulterior cucereºte unaliniament ºi trece la apãrare pentru securizarea aces-tuia în sectorul de responsabilitate încredinþat.” Pen-tru aceasta în data de 11.06.2012 a plecat din garni-zoana Târgoviºte cãtre poligonul Smârdan, detaºamen-tul precursor format din 10 militari cu un Aro ºi unautocamion pentru a pregãtii sosirea celui principal.Douã zile mai târziu, când ceasul indica ora 05:30, auplecat din Târgoviºte ºi ceilalþi 75 de militari alãturi decomandatul lor, locotenent-colonel ing. dr. SorinelENACHE. Au mers cu trenul pe ruta Târgoviºte -Bucureºti - Galaþi, iar de aici au luat drumul poligonu-lui îmbarcaþi în camioane. În total a însemnat un drumde aproximativ nouã ore, ajungând la destinaþia finalãîn jur de 14:30. Batalionul a primit în sprijin, din parteacomandamentului Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”,un echipaj de poliþie militarã, iar din partea Batalionu-lui 288 Apãrare Antiaerianã din Focºani un detaºamentde 10 militari ce au avut misiunea de a ajuta la asigu-rarea pazei poligonului. Oamenii care deservescpoligonul Smârdan le-au pus la dispoziþie facilitãþilenecesare pentru pregãtirea hranei, care s-a fãcut decãtre personalul specializat din cadrul batalionului.Imediat ce au ajuns acolo ºi-au primit sarcinile ºi, fãrãsã stea câtuºi de puþin pe gânduri, tanchiºtii au plecatîn locul de dispunere al tancurilor sã le pregãteascã

pentru ziua urmãtoare. A doua zi dupã deºteptare, înviorare, programul de

dimineaþã ºi masã animaþi de dorinþa de izbândã s-audeplasat spre locurile unde urma sã întreprindã acþiu-nile specifice. Instalarea pazei poligonului a durat a-proximativ trei ore, interval de timp care a pãrut inter-minabil pentru militarii care de-abia aºteptau semnalulpentru începerea tragerii, chiar ºi cei ce se aflau la pri-ma tragere cu muniþie realã. Dupã pregãtirea tancurilorechipajele au pornit motoarele ºi au fãcut o recunoaºte-re a terenului de instrucþie alãturi de ºeful poligonului,de comandantul Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”,colonel Marius Harabagiu, ºi de comandantul lor.

Pentru mine a fost prima datã când vedeam o coloa-nã de tancuri în miºcare de aproape ºi pe un astfel deteren. Când au început deplasarea au bãgat totul înceaþã. Parcã era o furtunã de nisip în deºert ºi un cutre-mur în acelaºi timp.Pãmântul vibra puter-nic ºi nori de praf seridicau deasupra noas-trã pânã în înaltul ce-rului. S-au întors dinrecunoaºtere ºi, dupãprimirea semnaluluicã se poate încãrcamuniþia, au începutdeplasarea. Au intratîn dispozitiv de luptãla nivel pluton ºi com-panie. Acestea au fostclipele premergãtoareînceperii mãcelului,adicã acela în carecompania de tancuri adeschis focul. Pe lângãcutremur ºi furtuna denisip, acum au începutºi tunetele ºi fulgerele.În acele clipe un sin-gur cuvânt îmi treceaprin cap - SUPERB.

Nu ºtiam unde sã mã uit,la tancurile care trag saula þintele pe care le loveauºi care parcã fluturausteagul alb al predãriineputincioase în faþa mã-iestriei atacatorilor. „Încadrul acestui exerciþius-a practicat, la nivel real,modul în care o compa-nie de tancuri ar trebui sãconducã focul, ce comen-zi se dau, cum se distribu-ie þintele care apar pen-tru respingerea unui con-traatac. Nu s-a putut ma-terializa în acest poligon,din cauza spaþiului, ºi ul-tima parte a exerciþiuluitactic, ºi anume ocupareaunui aliniament ºi crea-rea unui punct de sprijinde companie pentru aapãra zona încredinþatã subunitãþii respective. Aceas-ta din cauzã cã toatã desfãºurarea exerciþiului trebuiasã ajungã pânã la o adâncime de aproximativ 40 dekilometri, iar poligonul nu are atâta spaþiu. Tot acestaa fost ºi principalul motiv pentru care, la operaþiaofensivã a batalionului de tancuri, multe activitãþi aufost jucate la nivel teoretic. Tragerea de luptã a imple-mentat la nivel real doar unele aspecte ale duceriiluptei, restul au fost evaluate la nivel teoretic. Princi-palul obiectiv al exerciþiului a fost evaluarea deprin-derilor militarilor tanchiºti în executarea tragerilorcu muniþie realã, cu compania”, a explicat ºeful ope-raþiilor, maior Cãtãlin Dragomir.

De la locotenent-colonelul ing. dr. SorinelENACHE am aflat cã: „obiectivele acestui exerciþiu,cele trecute în documentele oficiale, au fost: evalua-rea capacitãþilor de luptã, de instrucþie, adicã celeclasice, formarea deprinderilor ºi mãrirea graduluide pregãtire (pânã aici se referã la oameni), iar, pelângã acestea, ca un specific al subunitãþilor de tan-curi, având în vedere timpul relativ redus scurs de laînfiinþarea unitãþii ºi pânã în prezent, multe obiectiveadiacente celor oficiale, pe care sunt convinºi cãle-au îndeplinit în mare parte. Cele din urmã au fostlegate mai mult de antrenament ºi au vizat partea deformare a colectivului, de creare a coeziunii grupu-rilor, îndeplinirea misiunilor. A fost o activitate a în-cercãrilor pe linie logisticã ºi pe linie de operaþii.”

Sunt o unitate de tancuri ce are la încadrare o plajãfoarte largã de arme, atât la subunitatea de tancuri câtºi la comandament ºi la subunitãþile logistice. Acestlucru nu este un impediment pentru ei, ci un beneficiu.Am remarcat acest lucru în prima zi când au fostîmpãrþiþi pe sarcini, aproximativ jumãtate, 42 de mili-tari, erau la tragere, iar ceilalþi în paza poligonului saula diferite activitãþi, de la primul s.g.p. pânã la ultimulofiþer. Oamenii din unitate au înþeles cã activitatea înbatalionul de tancuri nu presupune numai tragerea cutehnica specificã, ci ºi multe alte activitãþi comple-mentare, deoarece se ºtie cã blindatele nu pot lupta sin-gure, nu se pot sprijinii singure. „Tancul este o armãputernicã, mobilã, cu multe calitãþi. Are un cuvântfoarte important de spus în câºtigarea unei bãtãlii, darnu singur. Atunci când intrã în luptã are nevoie de su-portul artileriei, infanteriei, logisticii ºi antiaerian.Dacã pleacã singur are multe vulnerabilitãþi, nu poate

fi „nomad” . Dar, sprijinit fiind ºi cu atuurileexploatate la maximum, este cu adevãrat intimidantpentru inamic. În general, un tanc nu poate fi scos dinluptã decât cu un alt tanc. Se observã o luptã între put-erile militare din anumite zone ale globului în a-l aveape cel mai bun. Armata României a fost printreprimele din Europa care a avut tancuri în dotare. Încãdin 1919 s-a întrevãzut puterea acestei arme ºi utili-

tatea ei la specificul teritoriului naþional. În acel an afost înfiinþat Batalionul Care de Luptã, iar, în 1921,acesta a fost transformat în Regimentul Care de Luptã,în garnizoana Târgoviºte, locaþie în care îºi are dis-punerea ºi Batalionul 114 Tancuri”, spune cu mândrieîn glas comandantul singurei unitãþi de acest tip pe careo mai are Divizia 1.

Deoarece acest exerciþiu a fost replanificat cu treisãptãmâni înainte, data de desfãºurare fiind mutatãmai devreme, a fost puþin mai greu pentru militari. A-proape în fiecare zi au avut pregãtire cu trageri, exer-ciþii de conducere, de conducere a focului, de lucru pehartã. Au fost „în prizã” permanent în tot acest timp.Pregãtirea s-a fãcut pe tehnica pe care o au în dotare,tancul T-55, iar în poligon au folosit tancurile TR-800, împrumutate de la Batalionul 631 Tancuri dinBacãu. Nu a fost o problemã pentru ei deoarece suntasemãnãtoare, dar nici uºor nu putem spune cã este.Tanchiºtii tot ce fac, fac din plãcere chiar dacã aceastãarmã este grea ºi murdarã. Pentru ei faptul cã, într-unan, nu au decât o singurã tragere cu muniþie realã esteun mare regret, dar ºi o satisfacþie cã mãcar au.

Plecarea din poligon a fost destul de tristã pentrumine, tristeþe generatã de faptul cã m-am despãrþit deun colectiv minunat, de oameni alãturi de care totulpare atât de uºor de realizat ºi de la care am învãþat cãlucrul fãcut din suflet ºi cu dãruire este cel din care sescot rezultatele scontate.

La final de misiune mi-am promis mie cã nu esteultima datã când îi însoþesc în poligon ºi mi-am pro-pus sã merg dupã ei pânã la capãtul lumii.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

Intrarea României în rãzboiul împotriva UniuniiSovietice, la 22 iunie 1941, a reprezentat un rãspunsla actul de rãpire a Basarabiei, a Nordului Bucovineiºi a unei pãrþi din fostul þinut Herþa, la 28 iunie 1940.În data de 24 iunie 1941, Grigore Gafencu, reprezen-tantul nostru la Moscova, era primit de V.M. Molo-tov, care i-a cerut explicaþii în legãturã cu gestul Ro-mâniei. Rãspunsul diplomatului român a fost extremde clar ºi preciza, printre altele: „În ce mã priveºte,nu pot avea faþã de evenimentele de azi, pe care nu-mai istoria le va putea judeca, decât o atitudine de di-plomat, adicã de soldat al þãrii mele. Sã-mi fie îngã-duit, în aceastã calitate, sã-mi exprim pãrerea de rãucã, prin politica ei urmatã în timpul din urmã,U.R.S.S. nu a fãcut nimic pentru a împiedica, întreþãrile noastre, durerosul deznodãmânt de azi (...)Lovitura cea dintâi, care a zdruncinat temeliile uneiasemenea Românii, chezãºie de siguranþã ºi de pace,acoperire fireascã ºi atât de folositoare unui hotarîntins ºi însemnat al Rusiei, a fost datã, din nefe-ricire, de guvernul sovietic”.

La 22 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a emiscunoscutul ordin de zi cãtre armatã, prin care subli-nia motivele intervenþiei ºi obiectivele urmãrite:„[...] Ostaºi, vã ordon treceþi Prutul! Zdrobiþi vrãj-maºul din rãsãrit ºi miazãnoapte. Dezrobiþi din jugulroºu al bolºevismului pe fraþii voºtri cotropiþi. Reîm-pliniþi în trupul þãrii glia strãbunã a Basarabilor ºi co-drii voievodali ai Bucovinei, ogoarele ºi plaiurilenoastre [...]. V-o cere Neamul, Regele ºi Generalulvostru. Ostaºi, izbînda va fi a noastrã. La luptã! CuDumnezeu înainte!” La rândul sãu, Regele Mihai I îiadresa lui Ion Antonescu o telegramã în care preciza:„În clipele când trupele noastre trec Prutul ºi codriiBucovinei pentru a întregi sfânta þarã a Moldovei luiªtefan cel Mare [...], neamul întreg ºi cu mine trãimbucuria zilelor de glorie strãbunã, iar ostaºilor noºtribravi le urez sãnãtate ºi putere ca sã statorniceascãpentru vecie dreptele graniþe ale neamului. TrãiascãRomânia! Trãiascã viteaza noastrã armatã!”.

La declanºarea rãzboiului, majoritatea marilorunitãþi române se gãseau mobilizate pe linia Prutului:Armata 3 românã, sub comanda generalului PetreDumitrescu, ocupa poziþii în Bucovina ºi nordulMoldovei pe noua frontierã; Armata 11 germanã(general Von Schobert), cu componenþã mixtã,germano-românã, pe linia Prutului, în sectorul Boto-ºani-Iaºi; Armata 4 românã, sub comanda generalu-lui Nicolae Ciupercã, de la sud de Iaºi pânã la vãrsa-rea Prutului în Dunãre. Între 22 iunie ºi 1 iulie, acþiu-nile militare au constat în incursiuni menite sã con-ducã la ocuparea unor capete de pod care sã permitãdezvoltarea ofensivei în zilele urmãtoare, respingân-du-se, totodatã, unele atacuri , mai mult ale aviaþieisovietice, în dreapta Prutului.

Divizia de Gardã a forþat Prutul în sectorul Fãl-ciu- Bogdãneºti, pentru ca, între 5 ºi 8 iulie, capul depod Fãlciu-Bogdãneºti sã se consolideze pe o adânci-me de 3 km. Ca urmare a rezistenþei sovietice de laÞiganca, a intervenit la est de Prut ºi Divizia 21 in-fanterie, care deschide un cap de pod între Stoieneºtiºi Gura Tigheciului. Cu aceste forþe reunite a fostcucerit Dealul Epureni. A intervenit însã eºecul sufe-rit de infanteria ºi artileria Diviziei 35 în faþa tan-

curilor ºi infanteriei sovietice în Valea Bucovãþului,cu consecinþe negative asupra desfãºurãrii ulterioarepe întregul front al acestei Armate. Regele ºi IonAntonescu au sosit la 10 iulie în acest sector. În con-tinuare s-au înregistrat ciocniri sângeroase în sectoa-rele diviziilor 21 infanterie ºi de gardã, în poziþiile dela Þiganca, Stoieneºti ºi Epureni. Sovieticii aucontraatacat cu infanterie, tancuri ºi aviaþie, dar regi-mentele 11 ºi 12 dorobanþi, 24 infanterie ºi 1/2 vînã-tori „Mihai Viteazul” au luptat cu spirit de sacrificiu,

reuºind sã înainteze, fiind sprijinite de aviaþia germa-nã. Reluarea ofensivei în centrul ºi nordul Basarabieis-a produs la 14 iulie.

În luptele pentru eliberarea Nordului Bucovinei ºia Basarabiei – etapã semnificativã a rãzboiului nostruîn est, încheiatã la 26 iulie 1941 – pierderile trupelorromâne s-au ridicat la 4.271 morþi, 12.326 rãniþi ºi6.168 dispãruþi. Cimitirul eroilor români de la Þigan-ca a fost mai întâi un cimitir de campanie, în care aufost înhumaþi, pânã la încheierea luptelor din zonã,peste 300 de militari, iar, în urmãtorii doi ani, au fostaduse aici trupurile altor militari, astfel cã, în lunaiulie 1943, cifra celor înhumaþi în acest cimitir ajun-sese la 1.020. Mulþi din cei cãzuþi în luptele de la ca-pul de pod Þiganca au fost aduºi în þarã ºi depuºi înmormintele aparþinând familiilor sau în cimitirele deonoare din garnizoanele de dislocare a unitãþilor dincare fãcuserã parte.

Pe mãsurã ce frontul a avansat spre est, Aºezã-mântul Naþional „Regina Maria” pentru Cultul Eroi-lor a preluat îngrijirea cimitirelor de campanie, întrecare ºi cel de la Þiganca. În 1943 au fost înlocuitecrucile de lemn cu cruci de beton. Ca urmare, Paro-hiei Cania i s-a eliberat titlul de autentificare a drep-tului de proprietate. În martie 2004 s-a eliberat deci-zia prin care se permitea Parohiei Cania „amenajareacimitirului ostãºesc situat în satul Stoianovca”. La 17octombrie 2005, între Oficiul Naþional pentru CultulEroilor – în calitate de iniþiator ºi finanþator al proiec-tului – ºi Parohia Cania, proprietara terenului respec-tiv, s-a încheiat o convenþie prin care „Parohia îºi dãacordul ºi binecuvânteazã aceastã reconstrucþie”,urmând ca reconstrucþia Cimitirului de Onoare de laÞiganca sã se încheie la 1 iunie 2006, la Sfânta Sãr-bãtoare a Înãlþãrii Domnului – Ziua Eroilor Români-ei, atunci când a ºi fost inaugurat. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 12 (338) din 29 iunie 2012Pagina 6

B ã t ã l i a d e l a Þ i g a n c a

D o g m e l e r e l i g i e i c r e º t i n e

CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnãã

Chemarea Înge ru lu i

MAITREYI - 4 iulie 2012, ora 20:00, Teatrul Bulandra Prima întâlnire cu Maitreyi o ai în programa de bacalaureat ca

„lecturã obligatorie”. A doua întâlnire o reciteºti dupã 30 de aniºi realizezi cã este mai mult decât frumoasa poveste de dragostedintre Mircea Eliade ºi Maitreyi Devi. „Maitreyi” este o povestecare te determinã sã-þi laºi sufletul sã respire. El a scris aceastãcarte dupã ce a fost dat afarã din casa familiei Narendra Sen.

Ea a scris „Dragostea nu moare” ca rãspuns, revoltatã de apa-riþia romanului lui ºi de toate fanteziile de amor pe care le mãrtu-riseºte ºi care o au ca personaj central.

Fiecare a transpus subiectiv ceea ce sufletul sãu a trãit la o in-tensitate paroxisticã, dincolo de reguli, prejudecãþi, religie, cul-turã. Spectacolul are la bazã o dramatizare dublã, realizatã dupãromanul „Maitreyi” de Mircea Eliade, cu intervenþii din„Dragostea nu moare” de Maitreyi Devi.

5 iulie 2012, LOU GRAMM BAND, Arenele Romane,Bucureºti

În aceastã varã, vocea originalã a celebrei trupe FOREIGNER- LOU GRAMM concerteazã pentru prima datã în România.Fanii trupei vor putea profita de întâlnirea cu LOU GRAMM laArenele Romane, în data de 5 iulie, începând cu ora 20:00 cândvor rãsuna cele mai cunoscute balade/piese rock din perioada„Foreigner”. Alãturi de band-ul sãu, acesta le va oferi românilorun concert de tip greatest hits. Artistul promite o searã de neui-tat, 2 ore de muzicã 100% live. Lou Gramm (nãscut Louis AndreiGrammatico, 2 mai 1950) este unul dintre cei mai cunoscuþi so-liºti rock din America.

Este apreciat la nivel internaþional pentru cariera solo de suc-ces. Dupã debutul alãturi de band-ul „Black Sheep”, Lou Grammse desparte de aceºtia la scurt timp pentru a da probe pentru o tru-pã „no name” din New York. Datoritã calitãþilor sale vocaleputernice, acesta a fost acceptat cu uºurinþã. Trupa a fost denu-mitã iniþial „Trigger”. La scurt timp aceºtia îºi schimbã numeleîn „Foreigner”, iar la finalul anilor ‘70-’80 devine cel mai bun vo-calist rock. (O.M.)

www.spectacole.ro

R e p e r e c u l t u r a l e

New York, aeroportulKennedy. În sala de aºteptãriaglomeratã, un bãrbat ºi o fe-meie se ciocnesc, îºi cer scu-ze, apoi fiecare îºi vede dedrumul lui. Madeline ºiJonathan nu se mai întâlnise-rã niciodatã ºi n-ar fi trebuitsã se revadã. Dar, ajunºi ladestinaþiile lor, descoperã cãau încurcat telefoanele mo-bile. Când îºi dau seama degreºealã, sunt despãrþiþi dezece mii de kilometri: ea areo florãrie la Paris, el se ocu-pã de un mic restaurant laSan Francisco. Învinºi de cu-riozitate, fiecare cerceteazã conþinutul telefonului celuilalt. O du-blã indiscreþie ºi o revelaþie: vieþile lor sunt legate printr-un secretpe care-l credeau îngropat pentru totdeauna... Îmbinând în modfericit o comedie romantica ºi un thriller captivant, GuillaumeMusso construieºte în Chemarea îngerului o intrigã care te vaþine cu sufletul la gurã ºi niºte personaje de-a dreptul fermecã-toare.(O.M.)

www.cartinoi.ro

Dogmele sun adevãrurile de credinþãale religiei creºtine. Adevãrurile acesteasunt revelate, adicã insuflate ºi descoperitede Dumnezeu. „Niciodatã proorocia (învã-þãtura biblicã) nu s-a fãcut din voia omu-lui, ci oamenii cei sfinþi ai lui Dumnezeuau grãit purtaþi fiind de Duhul Sfânt”. Lafel zice ºi Sfântul Apostol Pavel: „ToatãScriptura este insuflatã de Dumnezeu”!

De aceea se ºi numeºte Biblia, de foar-te multe ori, cuvântul sau cuvintele luiDumnezeu. Nu mai înºirãm locuri ºi texte,numai cu acestea s-ar putea scrie o carteîntreagã, însãºi valoarea deosebitã, neîn-trecutã, excepþionalã ºi universalã a Bib-liei, faþã de toate celelalte cãrþi din lume,este, în privinþa aceasta, o mãrturie caregrãieºte de la sine.

Dogma este un cuvânt biblic. În cartea„Faptele Apostolilor” se numesc dogme„hotãrârile” luate în sobor de cãtre apostoliºi presbiterii Bisericii din Ierusalim (pe laanul 50-52). De atunci ºi pânã acum senumesc dogme hotãrârile sinodale aleBisericii, privitoare la învãþãturile Evan-gheliei, canoanele sau decretele privitoarela adevãrurile de credinþã, date la cea maiînaltã autoritate bisericeascã: Sinodul ecu-

menic. Sfântul Ignatie Teoforul numeºtedogme învãþãturile Domnului ºi ale apos-tolilor, când scrie magnezienilor, cap 13:„Sârguiþi-vã sã fiþi tari în dogmeleDomnului ºi ale apostolilor”.

Prin dogme înþelegem, aºadar, învãþã-turile de temelie ale religiei creºtine, ade-vãrurile relevate de Dumnezeu, lãmuritede Sfinþii Apostoli ºi urmaºii lor, SfinþiiPãrinþi, în sinoadele ecumenice, pãstratede Bisericã ºi prin urmare, necesare mân-tuirii. Toate dogmele creºtine laolaltã for-meazã crezul Bisericii, mai pe larg, dog-mele sunt cuprinse în Sfânta Scripturã ºiîn Sfânta Tradiþie sau Predanie (în scrieri-le Sfinþilor Pãrinþi, în hotãrârile dogmaticeale soboarelor ecumenice ºi în cãrþile ri-tuale ale Bisericii); sistematizate ºi docu-mentate sunt cuprinse în Dogmaticã (ºtiin-þa ºi cartea dogmelor). Mai pe scurt suntcuprinse în Catchism.

Dogmele sunt de la Dumnezeu. Aºa escris: „Dumnezeu, în multe rânduri ºi înmulte chipuri, a grãit în vechime pãrinþilornoºtri prin prooroci, în zilele acestea maide pe urmã ne-a grãit (apostolilor) prinFiul”! Forþa dogmelor vine de la Dum-nezeu. Puterea lor ºi veritatea lor este de la

Dumnezeu, nu de la om. Din faptul cã unele dogme din crezul

Bisericii au rost stabilit stabilite în soboa-rele Sfinþilor Pãrinþi, unii eretici sunt depãrerea cã dogmele nu sunt de la începutulcreºtinismului, ci de mai târziu. Pãrerile ºisocotinþele acestea sunt însã, în întregime,greºite, din urmãtoarele pricini.

În creºtinism avem de la început cre-dinþa în Dumnezeu Tatãl, Fiul, ºi DuhulSfânt. Acestea sunt învãþãturile Evanghe-liei, fãrã de care nu ne putem închipui reli-gia creºtinã. Acestea sunt dogmele, adevã-rurile veºnice, credinþele sfinte, de la înce-putul ºi de la temelia religiei creºtine. Pro-feþii, apostolii, aplogeþii (apãrãtorii), teolo-gii (învãþãtorii cuvântãtori de Dumnezeu)nu fac altceva decât le precizeazã, le pro-pagã, le apãrã, le documenteazã le siste-matizeazã, dar nu le creeazã. Ei le propo-vãduiesc mai departe. Unii cu mai multãrâvnã misionarã, alþii cu mai puþinã, alþiicu mai mult avânt poetic, alþii cu mai pu-þin. Dar ei nu creeazã învãþãturi sau dogmenoi, ci propagã, apãrã ºi lãmuresc pe celeprimite de la Mântuitorul.

În fond, cel mai înþelept ierarh are,mãrturiseºte ºi pãstreazã aceeaºi credinþã

ºi aceleaºi dogme ca ºi cel mai simplucredincios. Cãci credinþa este una ºi ace-eaºi ºi cine poate spune multe despre ea,nu adaugã nimic ºi cine spune puþin nu oscade. Existã, desigur, pe lângã obârºiadivinã ºi o istorie, o evoluþie, o desfãºu-rare, un necontenit progres al dogmelor. Pede altã parte, Sfinþii Apostoli ºi primiicreºtini se mulþumesc sã creadã în Dumne-zeu-Creatorul, în Fiul-Mântuitorul ºi înDuhul Sfânt-Mângâietorul ºi Sfinþitorul;sã se boteze în credinþa aceasta, sã o mãr-turiseascã ºi sã o propovãduiascã ºi la alþii.Cu vremea, însã, s-au ivit învãþãturile(controversele) eretice. Pentru un singurcuvânt din crez (cuvântul „deofiinþã”) lup-ta cu ereticii þine de peste douã veacuri.

Acelaºi lucru se întâmplã cu toate dog-mele Bisericii. Eresurile silesc Biserica sãdefineascã ºi sã precizeze dogmele, orto-doxia, dreapta credinþã. Sfântul VicenþiuLerinenaul aseamãnã istoria ºi progresuldogmelor cu creºterea copilului ºi cusãmânþa boabelor de grâu. „În Biserica luiHristos, progresul trebuie sã fie o realitateºi nu o schimbare a credinþei.”

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Lec þ ia de i s to r i e

Toamna e o a doua primãvarã,când fiecare frunzã e o floare;

Pe mãsurã ce suntem mai puþinitineri, bãtrânii ni se par mai puþinibãtrâni; s-ar spune cã timpul ne dãnouã anii ce-i ia de la ei;

Cine se teme de pãdure nu mã-nâncã mure.

Cred în Dumnezeu aºa cumcred în rãsãritul soarelui. Nu pentrucã îl vãd, ci pentru cã vãd tot ceatinge.

O inimã veselã bate toatã ziua,dar o inimã tristã oboseºte într-oclipã;

Chiar dacã un om este fragil,bucuria îl face puternic;

Componentele fundamentaleale fericirii sunt: sã faci ceva, sã iu-beºti pe cineva ºi sã speri la ceva;

Adevãrul e pretutindeni, darnu-l cunoaºte decât acela care-l ca-utã. Nu e greu sã gãseºti adevãrul.E greu sã ai dorinþa de a-l gãsi;

Omul sã nu se jeneze niciodatãsã recunoascã cã a greºit. A recu-noaºte cã a greºit înseamnã cã aevoluat ºi cã azi e mai înþelept caieri.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

ªobolanul cu GPS - cel mai nou „dispozitiv” de detectare a minelor

Oamenii de ºtiinþã americani antreneazã ºobolanihi-tech pentru a gãsi ºi marca minele îngropate din zo-nele cu câmpuri minate. Rozãtoarele sunt echipate curucsacuri miniaturale ce conþin dispozitive GPS ºi sis-teme de transmitere wireless. Mini-rucsacurile conþin,de asemenea, un dispozitiv electronic „de rãsplatã”,care sã motiveze animalele. Miºcãrile rozãtoarelor

sunt urmãrite pe un laptop, cu o interfaþã special pro-iectatã pentru a putea fi folositã ºi de persoane care nusunt foarte familiarizate cu computerele. Sistemulcreeazã o hartã a zonelor minate ºi a rutelor sigure dedeplasare prin aceste zone.

În esenþã, e vorba despre un sistem menit sã fieutilizat în þãri cu nivel scãzut de dezvoltare, unde auavut loc conflicte în trecutul recent ºi unde au rãmaszone minate, care sunt o permanentã ameninþare pen-tru locuitori. Se estimeazã cã, în fiecare an, circa20.000 de persoane sunt ucise ºi un numãr cu multmai mare schilodite de explozia acestor mine. Siste-mul poate fi paraºutat ºi permite unor persoane cucunoºtinþe minime de operare pe calculator sã antre-neze ºobolani pentru depistarea minelor ºi sã realizezehãrþi care sã permitã deplasarea în siguranþã ºi, ulte-rior, curãþarea câmpului de mine.

Contrar a ceea ce tind sã creadã oamenii, realizato-rii sistemului, cercetãtorii de la Universitatea Buck-nell, SUA, nu trimit ºobolanii la moarte, pentru a facesã explodeze minele. Animalele au fost învãþate sãasocieze o anumitã vibraþie a rucsacului (care le sem-nala o rãsplatã ulterioarã) cu mirosul emanat de ex-plozibil. Atunci când detecteazã o minã îngropatã,ºobolanii se învârt în jurul punctului respectiv, permi-þând persoanei care urmãreºte miºcãrile pe ecran sãmarcheze punctul pe hartã. Sistemul este încã într-ofazã iniþialã de testare, dar, dacã primele încercãri voravea succes, va putea fi folosit pe scarã largã pentrucurãþarea zonelor minate din întreaga lume.

Surprizã! Urºii negri ºtiu sã numereUrºii negri americani - sau baribalii, cum mai sunt

denumiþi (Ursus americanus) - sunt cu mult mai inte-ligenþi decât se credea pânã în prezent. O echipã decercetãtori americani care a studiat comportamentul atrei urºi negri aflaþi în captivitate a descoperit cu ui-mire cã simpaticele animale ºtiu sã... numere! Cei treiurºi aflaþi în captivitate au fost supuºi unei serii deteste care constau în alegerea unor ºiruri de numere.Numerele erau tastate de urºi, cãrora li s-au oferit înacest scop niºte computere cu touch screen. Urºii tre-buiau sã aleagã dintre douã modele de „puncte” (de-sene circulare), de dimensiuni diferite, fiind rãsplãtiþide cercetãtori pentru alegerile corecte.

„Oamenii nu cred cã urºii sunt foarte isteþi; cu toa-te acestea, sunt printre cele mai inteligente mamife-re”, declarã Jennifer Vonk, profesor de psihologie încadrul Universitãþii din Oakland ºi cercetãtor-coordo-nator al studiului. Cu toate cã urºii au cel mai marecreier dintre toate mamiferele carnivore, modul încare gândesc aceºtia nu a fost încã descifrat.

„Acesta este primul experiment referitor la inter-acþiunea dintre urºi ºi computerele cu touch screen.Nu a mai fost fãcut aºa ceva cu alte specii de carni-vore. Urºilor le-au fost prezentate pe ecrane douã ºi-

ruri de puncte,iar noi am în-cercat sã aflãmdacã pot sã a-leagã între can-titãþi mai marisau mai mici.Urºii atingeauanumite puncteºi primeau hra-nã dacã fãceau

alegerea corectã”, adaugã dr. Vonk.Cercetãtorii au aºezat punctele în diferite modele,

uneori fãcându-le sã se miºte, grupându-le sau distri-buindu-le în alte moduri. Ursul era recompensat doardupã ce atingea corect ecranul în încercarea de a acu-mula tot mai multe puncte. Echipa de cercetãtori avrut astfel sã se asigure cã urºii nu estimau doarsuprafaþa ocupatã de puncte, capacitate întâlnitã lamai multe specii de animale, ci ºtiau clar sã numerepunctele respective. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 12 (338) din 29 iunie 2012 Pagina 7

Sony lanseazã noua gamãBravia în România

Sony a anunþat noua gamã de te-levizoare Bravia, care se gãseºte înmagazine începând cu aceastã lunã.Lansarea este celebratã cu o promo-þie specialã, care include sistemehome cinema ºi ochelari 3D în pa-chetele celor trei noi modele de tele-vizoare.

Toate acestea beneficiazã de noitehnologii precum X-Reality (caredetecteazã imaginile afiºate pe ecranºi oferã setãri corespunzãtoareinstant pentru o calitate mai bunã aimaginii), servicii online precumSkype ºi alte reþele de socializareprecum ºi acces la Sony Entertain-

ment Network. Modelul de bazã,EX650, vine cu WiFi încorporat, re-zoluþie Full HD, X-Reality Engine ºiMotionflow XR100Hz în variantecu diagonala de 32, 40 si 46 de inch,iar, pânã la sfârºitul lunii, toþi cei ca-re îl vor achiziþiona vor primi unplayer Blu-Ray BDPS390 ºi cincidiscuri cu filme Sony Pictures. Ofer-ta de mijloc este modelul HX751 o-ferã afiºare în 3D stereoscopic, gra-þie unui panou High Speed 4x(400Hz) ºi toate funcþiile care se gã-sesc în EX650. Oferta specialã vala-bilã pânã la sfârºitul lunii include ºidouã perechi de ochelari 3D, iar ceicare vor cumpãra HX751 vor puteaalege între modele cu diagonala de32, 40, 46 ºi 55 de inch.

Bijuteria coroanei din seria de te-levizoare Sony Bravia este HX850,care beneficiazã de X-Reality Pro ºiafiºare în 800Hz. Acesta oferã ºi unsunet de o calitate mai înaltã, ºi dis-pune de Dynamic Edge LED LocalDimming. Aceastã gamã este dispo-nibilã în modele cu display de 40, 46ºi 55 inch ºi vin atât cu un Blu-RayPlayer plus cinci filme, cât ºi cu

douã perechi de ochelari 3D ºi unstand Bunchin cu boxe pasive. Evi-dent, ºi preþul este pe mãsurã, celmai ieftin model având un preþ re-comandat de 6.500lei.

Canon are o nouã alterna-tivã pentru AR: Mixed Reality

O nouã tehnologie dezvoltatã înhouse de cei de la Canon s-ar puteasã fie soluþia pentru ca designeriisã-ºi vadã creaþii la dimensiuni realecu costuri minime.

Mixed Reality este o nouã tehno-logie ce va fi prezentatã în Japonialuna viitoare.

Canon va permite dezvoltatorilorsã proiecteze la dimensiuni naturalecreaþii de dimeniuni generoase cucare, dacã vor, pot sã ºi interacþio-neze la un anumit nivel. Folosind unsistem de ochelari cu proiecþie inter-nã, oamenii se pot plimba în jurulmodelului într-un spaþiu real în timpce o camerã înregistreazã mediul în-conjurãtor, introduce în respectivulmediu elementul virtual, ºi-l afiºea-zã în ochelari.

Pe partea de interacþiune, cu undispozitiv gen PlayStation Move uti-lizatorii pot de exemplu sã deschidãuºile la o maºinã virtualã sau potschimba culorile unui model maisimplist.

Chiar dacã ar putea pãrea maicomplex decât ar fi necesar pentruun sistem de realitate augmentativã,sistemul celor de la Canon s-ar putea

sã fie soluþia pentru una dintre celemai interactive experienþe cu un o-biect virtual. Într-un comunicat peacest subiect, compania producãtoa-re ºi-a exprimat speranþa cã acestsistem îºi va gãsi aplicabilitatea îndomenii precum educaþie, antrena-ment chirurgical sau chiar ºi vân-zãri. Acesta din urmã ar aduce niºtebeneficii majore clienþilor care vor

sã testeze virtual un produs.Deºi momentan platforma nu are

un preþ de achiziþie, întregul sistemva fi disponibil începând cu lunaiulie a acestui an.

Noi detalii despre Dead Space 3

Dead Space 3 a fost anunþat încadrul E3 2012 cu surle ºi trâmbiþedin partea EA Games, însã în afaraunei scurte demonstraþii de game-play cooperativ, compania nu a ofe-rit foarte multe detalii despre joc. Eibine, echipa producãtoare de la Vis-

ceral Games a pus cap la cap câtevasecvenþe înregistrate din joc comen-tate de Steve Papoutsis, ºi le-au lan-sat sub formã de clip video pe cana-lul oficial de pe YouTube.

Sunt câteva diferenþe majore faþãde titlurile precedente din serie, ceamai mare fiind existenþa „muniþieiuniversale”. Înainte fiecare armãdispunea de propriul tip de muniþie,însã în încercarea de a oferi acest joccãtre un public cât mai larg s-a ales

adoptarea unui singur tip degloanþe. De asemenea, mediilede joc sunt foarte luminate, înantitezã completa cu DeadSpace 1 ºi 2 care erau jocuri în-tunecate, iar modul cooperativva oferi o poveste diferitã decâtexperienþa pe care jucãtorii opot experimenta singuri.

Clipul de faþã confirmã odatã pentru totdeauna cã joculse depãrteazã aproape completde genul survival horror din

care fãcea parte titlul original ºi decare cel de-al doilea a început, uºor-uºor, sã se despartã ºi adoptã aproa-pe în totalitate genul third personaction. Chiar ºi aºa, Dead Space 3aratã foarte bine ºi este probabilunul dintre cele mai atrãgãtoare apa-riþii de la începutul anului 2013.

(O.M.)www.playtech.com

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

aproximativ 800 km din lungimea MunþilorCarpaþi se desfãºoarã în România? Totodatã,Munþii Carpaþi acoperã 2/3 din suprafaþa þãriinoastre.

cu o lungime de circa 1.500 de kilometri,Munþii Carpaþi reprezintã cel mai mare lanþmuntos din Europa? Vârful Gerlachovsky dinSlovacia, mãsurând 2.655 m, este cel mai î-nalt vârf muntos din lanþul carpatic. Cel maiînalt vârf din România este Vârful Moldovea-nu care mãsoarã 2.544 m.

Munþii Carpaþi gãzduiesc cele mai mari po-pulaþii de lupi, urºi bruni ºi linxi din Europa? De asemenea, pe crestele înalte aleCarpaþilor trãieºte o subspecie a caprelor negre (Rupicapra carpaticã).

din peste 8.000 de exemplare de urs carpatin care trãiau în Munþii Carpaþi în1989, acum au mai rãmas doar puþin peste 2.000? Braconajul excesiv ºi despãdu-rirea accentuatã a munþilor, care a distrus habitatul lor natural, a cauzat aceastãscãdere accentuatã a numãrului de urºi.

existã peste 12.000 de peºteri ºi avene descoperite în România? Conformmembrilor Clubului român de Speologie „Emil Racoviþã”, nu a fost atinsã limi-ta maximã de peºteri cunoscute în România.

Sfinxul românesc din Munþii Bucegi are aceeaºi înãlþime cu Sfinxul dinGizeh? Acesta e unul din argumentele celor care susþin cã Sfinxul nu este o crea-þie a forþelor naturii fiind sculptat de om ºi înfãþiºând o zeitate din trecutulîndepãrtat.

în Munþii Carpaþi se aflã cel mai mic oraº din þarã, Bãile Tuºnad, cu o popu-laþie de 1.728 de locuitori la ultimul recensãmânt? Populaþia micului oraº, o im-portantã staþiune balneo-climatericã de altfel, este în continuã scãdere (aproxi-mativ 15% la referendumul din 2002 faþã de cel din 1992).

aºa cum era ºi normal, Munþii Carpaþi mai deþin ºi recordul pentru cea maiscãzutã temperaturã înregistratã oficial în þara noastrã: -38.5°C la Bod, înDepresiunea Braºovului, înregistratã la 25 ianuarie 1942 ? (O.M.)

Munþii Carpaþi - ªt ia þ i cã . . . ?

Centrul de Instruire pentru Infanterie ºi Vânãtori deMunte „Constantin Brâncoveanu” din Fãgãraº, a parti-cipat duminicã, 17 iunie, între orele 10:00-15:00, la unproiect denumit sugestiv „Orãºelul copiilor”, propus ºiorganizat de cãtre Asociaþia „Exploratori pentru vii-tor” în colaborare cu Primãria municipiului Fãgãraº.La activitate au mai participat SMURD - Fãgãraº, Po-liþia rutierã, Jandarmeria, Poliþia localã, Agenþia Naþio-nalã Antidrog, Muzeul Þãrii Fãgãraºului, BancaComercialã Românã, Televiziunea Fãgãraº ºi Bibliote-ca municipalã.

Asociaþia „Exploratori pentru viitor” este o organi-zaþie culturalã, sportivã ºi ecologicã independentã, cucaracter nelucrativ, care urmãreºte promovarea valori-lor morale în rândurile tinerilor, prevenirea consumuluide substanþe nocive ºi familiarizarea cu rolul ºi dome-niul de activitate al instituþiilor publice.

Beneficiarii proiectului sunt copiii cu vârste între7ºi15 ani, care au vizitat „Orãºelul copiilor” în perioa-da specificatã. Voluntarii au construit un mini orãºel

pentru copii, având reprezentate instituþii-le obiºnuite într-un oraº: primãrie, ºcoalã,spital, casã de culturã, bibliotecã, poliþie,poliþie localã, pompieri, diferite servicii înfolosul comunitãþii, etc. Aceste instituþiiexpuse aici ºi-au prezentat vizitatorilordomeniul de activitate ºi au încercat fie-care sã realizeze orientarea profesionalã acopiilor, explicându-le rolul ºi însemnã-tatea activitãþii specifice în cadrul comu-nitãþii locale. Organizatorii au pregãtit deasemenea multiple activitãþi recreative(jocuri, concursuri, trasee cu obstacole,teatru de pãpuºi), educative (educaþieantidrog, concursuri, învãþarea regulilorde prim ajutor, viaþã în naturã, etc.), acti-vitãþi care dezvoltã îndemânãrile ºi creati-vitatea (arte ºi meºteºuguri).

Prin participarea unitãþii noastre la aceastã activi-tate am profitat practic de oportunitatea oferitã de a

promova ºi valorifica imaginea instituþiei militare înrândul tinerilor. Astfel, la activitate au participat 3 mi-litari (echipaþi în þinutã mozaic de pãdure, mozaic dedeºert ºi în cea specificã pentru misiune) care au expli-cat sarcinile misiunilor curente ºi tipul echipamentuluimilitar (staþii radio portabile Panther 2000 PP, monocu-lar de vedere pe timp de noapte MVN-1, pistol cal. 9mm, pistol mitralierã cal. 7,62 mm, A.G. 40 ataºat lapistolul mitralierã, mijloace de protecþie balisticã, etc.)Au fost prezentate pliante, broºuri ºi materiale carepromoveazã profesia militarã ºi ofertele educaþionaledin reþeaua de învãþãmânt a Ministerului ApãrãriiNaþionale. A fost, de asemenea, proiectat filmul de pre-zentare al unitãþii ºi expuse fotografii sugestive privindactivitatea specificã a militarilor.

Standul instituþiei militare s-a bucurat de un realinteres manifestat din partea tinerilor, dar ºi din parteaorganizatorilor ºi vizitatorilor de toate vârstele. Aceºtiaºi-au exprimat admiraþia, satisfacþia ºi aprecierea pen-tru militarii noºtri care au evidenþiat ºi reafirmat valo-rile instituþiei militare: FORÞÃ, PROFESIONALISM,RESPECT.

Maior Gabriel NICUªANFoto: Cãtãlina POPESCU

În data de 9 iunie, în baza militarã Apache a avutloc ceremonialul militar prilejuit de executarea transfe-rului de autoritate între Batalionul 300 InfanterieMecanizatã „Sfântul Andrei” ºi Batalionul 21 Vânãtoride Munte „General Leonard Mociulschi”.

Militarii gãlãþeni la sfârºit de misiunePrezenþa militarã româneascã în Afganistan conti-

nuã. Militarii din Batalionul 300 Infanterie MecanizatãSfântul Andrei, comandaþi de locotenent-colonelulAdrian Popescu, au acþionat împreunã cu camaraziiamericani ºi partenerii afgani timp de ºase luni înprovincia Zabul. Zi ºi noapte, iarnã sau pe cãlduri mari,ei au asigurat liniºtea locuitorilor din aceastã parte aAfganistanului. Nu a fost o misiune uºoarã. În bazelelor ºi pe vestita autostradã A1, care este de fapt undrum asfaltat, militarii gãlãþeni au fost conºtienþi demisiunea încredinþatã pe care ºi-au îndeplinit-o cu suc-ces. Cuvintele nu pot descrie efortul uman colectiv,munca de echipã ºi implicarea totalã în misiunile exe-cutate. Nu trebuie uitat faptul cã, tot timpul insurgenþiiau dorit sã destabilizeze ordinea ºi liniºtea locuitorilordin aria de responsabilitate.

Ceremonia militarã desfãºuratã în Camp Apache aavut loc în prezenþa comandantului Brigãzii 3-2 Stry-ker Brigade Combat Team (SBCT) ºi al CombinedTask Force Arrowhead (CTF- AH), colonelul CharlesWebster, al comandantului Brigãzii 282 Infanterie Me-canizate Unirea Principatelor, colonel Adrian Tonea,al comandantului Brigãzii 2 Vânãtori de MunteSarmizegetusa, colonel Cristinel Cernea, al comandan-þilor OMLT-urilor româneºti, a altor militari români ºi

americani, precum ºi a autoritãþilor publice afganedin provincia Zabul.

Dupã intonarea imnurilor naþionale afgan, româ-nesc ºi american, Drapelele de Luptã ale batalioane-lor româneºti au ieºit în faþa formaþiei ºi a asistenþei.Concomitent, a fost acoperit cu husã drapelul Batali-onului 300 Infanterie Mecanizatã ºi s-a scos husa depe drapelul Batalionului 21 Vânãtori de Munte. Co-mandanþii celor douã detaºamente româneºti, locote-nent-colonelul Adrian Popescu ºi colonelul OvidiuConduruþã au dat raportul privind predarea-primireaautoritãþii comandantului CTF-AH, colonelulCharles Webster.

În continuarea ceremonialului, a luat cuvântul gu-vernatorul provinciei Mohammad Ashraf Naseri ca-re a mulþumit militarilor români pentru efortul ºimunca depusã, pentru spiritul lor combativ ºi ajuto-rul dat autoritãþilor ºi populaþiei afgane în dezvoltarezonalã ºi câºtigarea pãcii în aceastã zonã a Afganis-tanului. Colonelul Charles Webster a menþionat încuvântul sãu parteneriatul americano-româno-afgan,acþiunile hotãrâte, curajul, devotamentul ºi camarade-ria militarilor gãlãþeni. De asemenea, le-a urat bun ve-nit vânãtorilor de munte din Predeal.

Este o mare onoare sã stau în faþa dumneavoastrãºi sã raportez: Misiune Îndeplinitã!, a declarat locote-nent-colonelul Adrian Popescu. Eforturile noastre, aiciîn Zabul, nu au fost zadarnice. Am acþionat cu mult cu-raj ºi hotãrâre în faþa unui inamic perfid. Am reuºit sãdezvoltãm un mediu de securitate pentru ca populaþialocalã sã îºi desfãºoare activitãþile zilnice. Sunt mân-dru cã sunt comandantul acestor bãrbaþi ºi femei dinTask Force 300, care timp de ºase luni au pus înainteanevoilor propriei persoane, misiunea încredinþatã. Deasemenea, le mulþumesc partenerilor noºtri fãrã ajuto-rul cãrora nu am fi reuºit. În încheiere, le urãm bunvenit camarazilor din Batalionului 21 Vânãtori deMunte!

Vânãtorii de munte din Predeal pentru a doua oarã în Afganistan

Militarii Batalionului 21 Vânãtori de Munte Gene-ral Leonard Mociulschi a început a doua misiune înteatrul de operaþii din Afganistan. Din primele zile, eiau executat misiuni împreunã cu camarazii gãlãþeni.Chiar dacã cunoºteau zona de responsabilitate din acþi-unile anterioare, militarii din Predeal ºtiu cã nici o mi-siune nu seamãnã cu alta. Concentraþi ºi devotaþi, vânã-torii de munte sunt conºtienþi de dificultatea misiunii

actuale. Oricând ºi oriunde inamicul poate acþiona. Prinspiritul lor combativ, moºtenit de la înaintaºi, vânãtoriide munte doresc sã-ºi execute misiunile încredinþate cudevotament ºi curaj, aºa cum le stã bine cavalerilor flo-rii de colþ.

Pe parcursul urmãtoarelor ºase luni vom continuasprijinirea forþelor de securitate ºi populaþiei afgane,activitatea autoritãþilor locale pe linia securitãþii, sta-bilitãþii ºi dezvoltãrii sociale ºi economice, a spus co-lonelul Ovidiu Conduruþã. Le mulþumim colegilor dinBatalionul 300 Infanterie Mecanizatã pentru primireaºi sprijinul acordat în perioada de acomodare ºi maiales pentru eforturile depuse în aceste ºase luni, careau contribuit esenþial la mediul de securitate actual ºila relaþionarea cu populaþia afganã. Pentru noi, a ve-nit momentul în care ne vom concentra efortul pentruîndeplinirea acestei misiuni provocatoare alãturi decamarazii noºtri din ISAF ºi afgani.

Vânãtorii de munte vor continua sprijinirea operaþii-lor conduse de forþele afgane, în efortul comun de creº-tere a securitãþii populaþiei afgane ºi vor fi prezenþioricând în aria de responsabilitate, indiferent de orã saucapriciile vremii, pentru a preîntâmpina eventualeleatacuri ale insurgenþilor. În încheierea ceremonialului,militarii români au primit distincþii ºi diplome de lapartenerii americani ºi afgani.

Plutonier-major Lucian IRIMIA

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 12 (338) din 29 iunie 2012Pagina 8

CC ee rr ee mm oo nn ii aa ll rr oo mm ââ nn ee ss cc îî nn CC AA MM PP AA PP AA CC HH EE

Procesul continuu de transformare ºi adaptare a forþelor armate din întrea-ga lume la realitãþile societãþii de azi ºi ale teatrelor de operaþii a dus lacreºterea rolului subofiþerului, maistrului militar ºi soldatului gradat profe-sionist, proces care a contribuit la eficientizarea acþiunilor militare, ca partea canalului de sprijin pentru susþinerea actului de comandã ºi îndeplinireamisiunilor asumate.

Organizarea CCoommppeettiiþþiieeii SSuubbooffiiþþeerruulluuii//SSoollddaattuulluuii AAnnuulluuii 22001122, ce vaavea loc de aceastã datã la Craiova, are ca scop selecþionarea celui mai binepregãtit militar care sã reprezinte structura din care face parte în toate etapelede desfãºurare pânã la nivelul Forþelor Terestre. Schimbul de experienþã din-tre participanþi este foarte important, mai ales cã, militarii înscriºi la linia destart provin din unitãþi diferite, cu misiuni specifice. Probele competiþiei suntorientative, acestea putând fi modificate, simplificate sau completate, dartotul pleacã de la cunoºtinþele acumulate, comportament, condiþia fizicã ºipregãtirea militarã generalã ale fiecãrui concurent în parte.

Doar astfel poate fi ales acel luptãtor capabil sã conducã, sã instruiascã ºisã motiveze personalul din subordine pentru îndeplinirea misiunilor ce lerevin, generând în mod real ºi obiectiv, fenomenul ppeerrffoorrmmaannþþãã.

TTee pprroovvooccããmm,, OOrriiuunnddee,, OOrriiccâânndd,, ssãã ffiiii pprriimmuull””

SemnalI n s t r u c þ i a a l t f e lI n s t r u c þ i a a l t f e l

P ro iec tu l Orãºe lu l cop i i l o r