3.relieful asiei

8/18/2019 3.Relieful Asiei

1/11

RELIEFUL MAJOR AL ASIEI

Ponderea treptelor majore de relief în supr. Asiei: podişurile (44,6 %),

munţii (29,2 %),

câmpiile 26,2 %.

=> altitudinea medie: 950 m,

cea mai ridicată între continentele locuite. Munții

Câmpiile

De ce?

Podișurile


2/11

Caractere generale Masivitatea

cele mai mari înălțimi de pe glob(14 vârfuri de peste 8.000 m în Himalaya-Karakorum)

concentrate în centru-sud

Dispunerea în trepte (tot mai joase spre margini)

Contrastele altimetrice: fragmentare intensă

mare energie de relief

Hmax: Vf. Chomolungma 8.848m

Hmin:

M. Moartă -429 m (-733m)

Depr. Turfan -154m

L. Baikal -1186,5m

=> Deține 47% din potențialul

hidroenergetic al globului.


3/11

Caracteristici morfografice (planimetrice):

Sistem orografic complex:

3 sisteme montane vaste (ponto-himalayan; tianshano-baikalian;pacific);

3 mari noduri orografice: Armenia, Pamir şi Alpii Sâchuan, din carese ramifică vaste lanțuri de munți;

Aliniament de podişuri interne înalte , din Asia de Vest până înbazinul fluviului Amur, închise de lanţuri montane duble/triple

ramificte din cele 3 noduri orografice; faţada pacifică dublă, cu linii orografice în sens meridian (de-a

lungul ţărmului și în axul arcurilor insulare);•Vaste regiuni de câmpii şi podişuriexterne, în treimea nordică (de la Caspica la

M. Ohotsk);•Trei mari peninsule, Arabia, India (vastepodişuri înconjurate de munţi bloc) şiIndochina (cordiliere muntoase ce flancheazăpodişuri şi câmpii);•P oziţia periferică a treptei joase de

relief , câmpiile, de origini diferite, modelate în cuaternar.


4/11

Podișurile Asiei

treapta principală a reliefului major al continentului;

pot fi grupte după: vârstă, petrografie și structură, poziţiegeografică, aspecte bioclimatice etc.

După vârstă, sunt:

a. Podișurile vechi, de tip peneplenă cu fundament precambrian:

Formate pe soclul arhaic la zi (fereastra Aldan, vestul Arabiei, sud-estulPodişului Deccan);

Formate pe cuvertura sedimentară care acoperă fundamentul precambrian:cele mai vaste au poziție marginală: Pod. Siberiei Centrale;

Pod. Arabiei; Pod. Deccan.

Ultimele 2, resturi din Gondwana,

se leagă de continent prin zone de scufundare.


5/11

b. De tip fundament precambrian sau paleozoic cutat, peneplenizat, acoperit ulterior cu o cuvertură sedimentară

şi înglobat unor faze orogenetice mai noi: paleozoice (Pod. Tarâm, Pod. Ordos),

mezozoice (Pod. Laos, Pod. Iukaghir),

alpine (Pod. Anatoliei, Pod. Iranului, Pod. Tibet).

c. Alte tipuri:• podișuri pe fundament arhaic lazi, afectat de cutările rifeice (Pod.Mugodjari);

• Podișuri pe structuri cutate paleozoice, acoprite de cuverturisedimentare mai noi (Pod.Kazahstan, Pod. Gobi Depr.

Qaidam, Depr. Djungaria ş.a.)

„„„„„


6/11

Alte caracteristici: Podișurile exterioare: local intens fragmentate;

Podișurile interioare înalte: străbătute de lanțuri de munți

Podișurile interioare joase: aride, modelate eolian

Depozite de loess: Pod. Ordos, Pod. de Loess

podişurile interioare, unele bogate în resurse de

subsol, sunt marcate de ariditate, de accesibilitateadificilă şi sunt slab populate.


7/11

Munții Asiei

au geneză, dispunere şi forme diferite.

După originea sistemelor montane, sunt 2 tipuri: munţi formați pe structuri de platformă:

munţii din vestul Peninsulei Arabia , Ghaţii de Est şi de Vest, Munţii Aravalli, Munţii Coreei, munţii insulari din jurul Podişului Ordos,Munţii Stanovoi etc.

Aceştia sunt: fie munţi - bloc, înălțați post – tectonic; fie munţi decutare (rifeică) pe fundament arhaic la zi;

munţi formaţi în arii geosinclinale, prin orogenezele: Caledonică (M. Saian, M. Iablonovâi etc.);

Hercinică(M. Kun–Lun, M. Qin Ling, M. Tian Shan, M. Altai, M.

Ural, M. Hinganul Mare și Hinganul Mic, M. Coreei de N. ș.a.);

Yan Shan (M. Siberiei de NE, M. Sihote Alin, Cordiliera Annam,Cordiliera Birmnao-Thailandeză ș.a.);

Alpină (munţii Anatoliei, munţii sistemului Caucaziano –Himalayan, munţii Insulindei);

Pacifică (munții arhipelagurilor de la faţada pacifică).


8/11

Părți din munţii formaţi în cadrul cutărilor caledoniceşi hercinice, sau chiar mai vechi:

au fost afectate de mişcările neotectonice care aureîntinerit, pe compartimente, imense suprafeţe ridicate

ori coborâte cu sute sau mii de metri; arezultat vaste depresiuni intramontane şi munţilor

bloc.


9/11

Din punct de vedere al dispunerii și desfășurării (criteriulmorfografic), munții Asiei pot fi:

Lanțuri cvasiparalele de munți: întinse pe sute și mii dekilometri; închid depresiuni tectono-erozive aride.

Munți grupați, cu desfășurare convergentă: M. Siberiei deNE, M. Ghați, munții care converg local în nodurile orografice

Armenia, Pamir, Sâchuan

Lanţurile sau masivele izolate: formate prin cutare (M. Sihote Alin, M. Hinganu Mare, M. Bâranga, M.

Ural sau M. Hajar)

Munți bloc, ridicați post - tectonic (M. Hidjaz - Asir, M. Shandong ş.a.).

Peisajele sunt influențate de poziţia şi orientarea fiecăruicompartiment muntos:

Cazul lanțurilor cu dispunere longitudinală;

Cazul lanțurilor dispuși în sens meridian;

Cazul lanțurilor cu dispunere oblică.


10/11

Alte aspecte geografice importante pentru munții Asiei

Înălțările post-orogenetice și nivelele de eroziune:

Supr. Pamir, la 6.000 m; Supr. Altai la 4.000 m; Supr. Narân la 2.000 m Înălțările neotectonice și morfometria actuală:

au conturat Asia Centrală Înaltă, cu multe vârfuri de peste 7.000 m: în Himalaya: Chomolugma - 8.848 m etc.; în Karakorum (K2 - 8.611 m), în

Pamir (Kongur Shan - 7.719 m), în Hindukush (vf.Trich Mir - 7.690 m), în TianShan (Vf. Pobeda - 7.439 m), în Alpii Sâchuan (vf. Gongga Shan - 7.590 m), înM. Kunlun (vf. Liushi Shan - 7.167 m) ș.a.

Glaciația montană: Limita infer. a zăpezilor permanente: de la 500 m. în N, până la 6-7 mii

de m. în Himalaya;

Relief glaciar complex și ghețari actuali de diferite tipuri (himalayeni;

alpini – Fedcenko – 77 km; tip turkestan) Relief periglaciar complex

Vulcanismul : de vârste diferite; inactivi, activi; Conuri izolate (Fuji Yama); Podișuri bazaltice dominate de vârfuri

izolate (Armenia-Ararat); Caldeire, resturi ale unui vulcanism

ipunător (Toba)


11/11

Câmpiile Asiei ocupă poziții periferice, mare diversit. genetică și morfologică,

de la câmpii joase, la șesuri suspendate.Tipuri genetice : Câmpii de acumulare fluvio-marină:

Formate pe bazine de scufundare Umplute cu sedimente și aluviuni

Favorizate de mișcări locale de subsidență și/sau de mișcărieustatice negative

Ex.: C. Indo-Gangetică, C. Mesopotamiei, Câmpia Chinei de Est, C.Manciuriei, C. Mekongului, C. Siberiei de Vest ș.a.

Câmpii de shelf:

Formate prin abraziune și acumulare marină: în jurul M. Caspice, C.Malabar, C. litorale nordice etc.

Câmpii structurale și de eroziune, cu geneză și relief complex.Ex.: C. Turanului (asociază fragmente de podiș pe roci cretacice șiterțiare, cu dune de nisip, deșerturi de lut, depozite de loess ...).

Tipuri morfologice: câmpii tabulare, câmpii de subsidență, câmpiideltaice, câmpii glaciare, câmpii eoliene, câmpii colinare etc.

3.relieful asiei

Documents