4. evoluȚia audienȚei radio romÂnia

10

Upload: radio-romania

Post on 10-Mar-2016

240 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

EVOLUŢIA AUDIENŢEI RADIO ROMÂNIA Celălalt indicator important al audienţei, numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri nete). 36 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

TRANSCRIPT

Page 1: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA
Page 2: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

EV

OLU

ŢIA

AU

DIE

NŢE

I RA

DIO

RO

NIA

Page 3: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost

realizate trei sondaje de audienţă, dintre care

primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban

şi rural) şi următoarele două (mai-august,

respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel

urban. A fost menţinută intervievarea continuă

şi livrarea datelor de audienţă după fiecare

sondaj (Anexa nr. 6).

În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de

sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA

au ajuns la următoarele concluzii:

ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat

volume mai mari de ascultători pentru

majoritatea posturilor de radio.

nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.

În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor

Radio România fie au rămas la acelaşi nivel

ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii

uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010

(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o

anumită scădere).

Celălalt indicator important al audienţei,

numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o

dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu

câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri

nete).

Din analiza evoluţiei combinate a acestor

indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai

36 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat

de o performanţă mai bună sau mai slabă a

postului. Pentru a vedea cum a performat un

post de radio din punct de vedere al numărului

mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată

rata de creştere/descreştere a ascultătorilor

postului respectiv la rata de creştere/

descreştere a ascultătorilor de radio, în total.

Astfel rezultă dinamica netă a numărului de

ascultători ai unui post de radio, care ilustrează

performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.

Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,

referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia

în raport cu evoluţia pieţei de radio în

ansamblu.

Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce

priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din

2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva

concluzii cu caracter doar orientativ. Noua

metodologie a sondajului de audienţă a permis

identificarea unui volum considerabil mai mare de

ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu

peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010

(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.

Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM

(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale

ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o

puternică tendinţă de creştere încă de la

începutul anului 2010), şi Naţional FM.

Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest

indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători

(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,

ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei

de +13,3%, reprezintă o creştere netă de

numai +11,4%).

Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010

(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu

creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o

scădere netă -5,9%).

Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.

Între posturile corporaţiei, cea mai

spectaculoasă dinamică la nivel naţional a

înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011

este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,

ceea ce echivalează cu o creştere netă de

+217,1%.

Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,

Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică

totală a pieţei.

Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care

sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.

Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la

15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel

naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în

creştere de la 14,1% la 15,3%).

Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)

şi Europa FM (-0,6).

Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în

vedere audienţa unor posturi cu profil similar

din unele ţări europene.

Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a

Radio România Antena Satelor a fost o

consecinţă a declinului acestui indicator, mai

ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii

numărului de ascultători, cât reducerii timpului

de ascultare).

În condiţiile extinderii numărului total de

ascultători în mediul rural cu aproximativ

380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU

(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).

Kiss FM şi Radio România Regional au avut

cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,

la egalitate (diferenţa este statistic

nesemnificativă), ambele posturi înregistrând

creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:

+14,3%; RRR:+1,1%).

Radio România Actualităţi (poziţia a doua în

2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a

ajuns pe poziţia a treia în 2011.

Radio România Antena Satelor şi-a păstrat

aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar

asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.

lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În

consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei

vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea

unor categorii noi de public, prin asigurarea

transmisiei în zonele fără acoperire şi prin

politici editoriale şi de marketing.

În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,

rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).

Ceea ce este oarecum normal, având în

vedere numărul mai mare de posturi pe care le

are Radioul public. În ciuda acestui avantaj

competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.

Principalul post de radio al serviciului public

românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.

În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,

Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul

public atinge cote de peste 50%), şi grupul

format din ţările est-europene şi

mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la

cote sub 25%).

Creşterea sau descreşterea numărului mediu

zilnic de ascultători ai unui post de radio nu

exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi

generate de evoluţia globală a pieţei de radio

(numărul total de persoane care au ascultat

4.1. NAŢIONAL4.1.1 Numărul mediu zilnic

de ascultători (Daily Reach)

Page 4: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost

realizate trei sondaje de audienţă, dintre care

primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban

şi rural) şi următoarele două (mai-august,

respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel

urban. A fost menţinută intervievarea continuă

şi livrarea datelor de audienţă după fiecare

sondaj (Anexa nr. 6).

În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de

sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA

au ajuns la următoarele concluzii:

ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat

volume mai mari de ascultători pentru

majoritatea posturilor de radio.

nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.

În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor

Radio România fie au rămas la acelaşi nivel

ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii

uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010

(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o

anumită scădere).

Celălalt indicator important al audienţei,

numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o

dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu

câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri

nete).

Din analiza evoluţiei combinate a acestor

indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai

EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 37

radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat

de o performanţă mai bună sau mai slabă a

postului. Pentru a vedea cum a performat un

post de radio din punct de vedere al numărului

mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată

rata de creştere/descreştere a ascultătorilor

postului respectiv la rata de creştere/

descreştere a ascultătorilor de radio, în total.

Astfel rezultă dinamica netă a numărului de

ascultători ai unui post de radio, care ilustrează

performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.

Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,

referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia

în raport cu evoluţia pieţei de radio în

ansamblu.

Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce

priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din

2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva

concluzii cu caracter doar orientativ. Noua

metodologie a sondajului de audienţă a permis

identificarea unui volum considerabil mai mare de

ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu

peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010

(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.

Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM

(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale

ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o

puternică tendinţă de creştere încă de la

începutul anului 2010), şi Naţional FM.

Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest

indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători

(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,

ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei

de +13,3%, reprezintă o creştere netă de

numai +11,4%).

Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010

(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu

creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o

scădere netă -5,9%).

Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.

Între posturile corporaţiei, cea mai

spectaculoasă dinamică la nivel naţional a

înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011

este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,

ceea ce echivalează cu o creştere netă de

+217,1%.

Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,

Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică

totală a pieţei.

Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care

sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.

Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la

15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel

naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în

creştere de la 14,1% la 15,3%).

Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)

şi Europa FM (-0,6).

Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în

vedere audienţa unor posturi cu profil similar

din unele ţări europene.

Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a

Radio România Antena Satelor a fost o

consecinţă a declinului acestui indicator, mai

ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii

numărului de ascultători, cât reducerii timpului

de ascultare).

În condiţiile extinderii numărului total de

ascultători în mediul rural cu aproximativ

380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU

(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).

Kiss FM şi Radio România Regional au avut

cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,

la egalitate (diferenţa este statistic

nesemnificativă), ambele posturi înregistrând

creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:

+14,3%; RRR:+1,1%).

Radio România Actualităţi (poziţia a doua în

2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a

ajuns pe poziţia a treia în 2011.

Radio România Antena Satelor şi-a păstrat

aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar

asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.

lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În

consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei

vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea

unor categorii noi de public, prin asigurarea

transmisiei în zonele fără acoperire şi prin

politici editoriale şi de marketing.

În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,

rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).

Ceea ce este oarecum normal, având în

vedere numărul mai mare de posturi pe care le

are Radioul public. În ciuda acestui avantaj

competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.

Principalul post de radio al serviciului public

românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.

În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,

Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul

public atinge cote de peste 50%), şi grupul

format din ţările est-europene şi

mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la

cote sub 25%).

Creşterea sau descreşterea numărului mediu

zilnic de ascultători ai unui post de radio nu

exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi

generate de evoluţia globală a pieţei de radio

(numărul total de persoane care au ascultat

POSTURI

I-2010

(000)

I-2011

(000)

Dinamica I-2011 / I-2010

Brut (000) Net (%)Brut (%)

TOTAL RADIO

Kiss FM

RRA

Radio ZU

RRR (cumulat)

Europa FM

Pro FM / Info Pro

Antena Satelor

Radio 21

Magic FM

Național FM

RRC

One FM / Rock FM

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

10,085.5

2,216.5

2,058.1

1,521.9

1,499.1

1,623.1

651.5

675.9

724.4

335.5

138.8

54.7

2,188.7

4,287.8

11,425.8

2,764.8

2,209.6

1,768.8

1,759.9

1,505.8

1,292.4

670.9

547.1

508.6

261.0

180.7

152.0

2,059.6

1,167.0

4,821.1

1,340.3

548.3

151.5

246.9

260.8

-117.3

640.9

-5.0

-177.3

173.1

122.2

126.0

-129.1

533.3

13.3

24.7

7.4

16.2

17.4

-7.2

98.4

-0.7

-24.5

51.6

88.0

230.3

-5.9

12.4

11.4

-5.9

2.9

4.1

-20.5

85.1

-14.0

-37.8

38.3

74.8

217.1

-13.3

-19.2

-13.3

-0.9

Page 5: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost

realizate trei sondaje de audienţă, dintre care

primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban

şi rural) şi următoarele două (mai-august,

respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel

urban. A fost menţinută intervievarea continuă

şi livrarea datelor de audienţă după fiecare

sondaj (Anexa nr. 6).

În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de

sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA

au ajuns la următoarele concluzii:

ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat

volume mai mari de ascultători pentru

majoritatea posturilor de radio.

nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.

În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor

Radio România fie au rămas la acelaşi nivel

ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii

uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010

(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o

anumită scădere).

Celălalt indicator important al audienţei,

numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o

dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu

câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri

nete).

Din analiza evoluţiei combinate a acestor

indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai

radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat

de o performanţă mai bună sau mai slabă a

postului. Pentru a vedea cum a performat un

post de radio din punct de vedere al numărului

mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată

rata de creştere/descreştere a ascultătorilor

postului respectiv la rata de creştere/

descreştere a ascultătorilor de radio, în total.

Astfel rezultă dinamica netă a numărului de

ascultători ai unui post de radio, care ilustrează

performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.

Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,

referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia

în raport cu evoluţia pieţei de radio în

ansamblu.

Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce

priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din

2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva

concluzii cu caracter doar orientativ. Noua

metodologie a sondajului de audienţă a permis

identificarea unui volum considerabil mai mare de

ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu

peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010

(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.

Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM

(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale

ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o

puternică tendinţă de creştere încă de la

începutul anului 2010), şi Naţional FM.

Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest

indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători

(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,

ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei

de +13,3%, reprezintă o creştere netă de

numai +11,4%).

Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010

(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu

creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o

scădere netă -5,9%).

Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.

Între posturile corporaţiei, cea mai

spectaculoasă dinamică la nivel naţional a

înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011

este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,

ceea ce echivalează cu o creştere netă de

+217,1%.

Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,

Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică

totală a pieţei.

Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care

sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.

Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la

15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel

naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în

creştere de la 14,1% la 15,3%).

Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)

şi Europa FM (-0,6).

Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în

vedere audienţa unor posturi cu profil similar

din unele ţări europene.

Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a

Radio România Antena Satelor a fost o

consecinţă a declinului acestui indicator, mai

ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii

numărului de ascultători, cât reducerii timpului

de ascultare).

În condiţiile extinderii numărului total de

ascultători în mediul rural cu aproximativ

380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU

(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).

Kiss FM şi Radio România Regional au avut

cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,

la egalitate (diferenţa este statistic

nesemnificativă), ambele posturi înregistrând

creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:

+14,3%; RRR:+1,1%).

Radio România Actualităţi (poziţia a doua în

2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a

ajuns pe poziţia a treia în 2011.

Radio România Antena Satelor şi-a păstrat

aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar

asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.

38 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În

consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei

vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea

unor categorii noi de public, prin asigurarea

transmisiei în zonele fără acoperire şi prin

politici editoriale şi de marketing.

În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,

rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).

Ceea ce este oarecum normal, având în

vedere numărul mai mare de posturi pe care le

are Radioul public. În ciuda acestui avantaj

competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.

Principalul post de radio al serviciului public

românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.

În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,

Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul

public atinge cote de peste 50%), şi grupul

format din ţările est-europene şi

mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la

cote sub 25%).

Creşterea sau descreşterea numărului mediu

zilnic de ascultători ai unui post de radio nu

exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi

generate de evoluţia globală a pieţei de radio

(numărul total de persoane care au ascultat

4.1.2Cota de piață (Market Share)

4.2. RURAL4.2.1 Numărul mediu zilnic

de ascultători (Daily Reach)

POSTURII-2010

(%)

I-2011

(%)

Dinamica

I-2011 / I-2010

RRA

Kiss FM

RRR (cumulat)

Radio ZU

Europa FM

Pro FM / Info Pro

Antena Satelor

Magic FM

Radio 21

Național FM

RRC

One FM / Rock FM

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

15.1

14.1

11.3

9.4

11.1

4.0

7.9

2.3

4.2

1.3

0.3

19.0

34.6

15.8

15.3

11.1

10.0

9.5

7.1

4.5

3.3

2.6

1.6

0.7

0.9

11.9

5.6

32.1

0.7

1.2

-0.2

0.6

-1.6

3.1

-3.4

1.0

-1.6

0.3

0.4

-4.4

-2.5

POSTURI

I-2010

(%)

I-2011

(%)

Dinamica I-2011 / I-2010

Brut (000) Net (%)Brut (%)

TOTAL RADIO

Kiss FM

RRA

RRR (cumulat)

Radio ZU

Pro FM / Info Pro

Europa FM

Antena Satelor

Radio 21

Magic FM

Național FM

RRC

One FM / Rock FM

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

4,145.7

818.7

877.8

908.7

489.6

164.5

630.4

478.6

189.5

65.2

45.2

0.0

4.9

745.9

2,265.1

4,525.1

1,010.9

956.4

1,001.9

637.0

527.9

495.2

475.1

173.3

69.6

61.7

52.3

15.2

655.8

229.9

2,4857

379.4

192.2

78.6

93.2

147.4

363.4

-135.2

-3.5

-16.2

4.4

16.5

52.3

10.3

-90.1

220.6

9.2

23.5

9.0

10.3

30.1

220.9

-21.4

-0.7

-8.5

6.7

36.5

210.2

-12.1

9.7

14.3

-0.2

1.1

21.0

211.8

-30.6

-9.9

-17.7

-2.4

27.4

201.1

-21.2

0.6

În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.

Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a

doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a

căror audienţă în mediul rural a crescut con-

tinuu în ultimii 2 ani).

Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la

începutul lui 2011, a înregistrat o scădere

severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care

numărul de ascultători ai postului a rămas

aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă

trebuie pusă pe seama reducerii timpului de

ascultare.

Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între

0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.

Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /

sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al

ascultătorilor de radio din mediul urban a

crescut cu 268.600 (+3,9%)

Cumulat, posturile Radio România au avut la nivel naţional o creştere brută de +12,4% a numărului de ascultători, puţin sub creşterea pieţei de radio, ceea ce a dus la o uşoară scădere netă (-0,9%). Pe ansamblu, cota de piaţă la nivel

naţional a Radio România a scăzut de la 34,6% (2010) la 32,1% (2011). Aşa cum vom vedea din tabelele următoare, scăderea s-a datorat mai ales declinului acestui indicator în mediul rural.

Page 6: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost

realizate trei sondaje de audienţă, dintre care

primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban

şi rural) şi următoarele două (mai-august,

respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel

urban. A fost menţinută intervievarea continuă

şi livrarea datelor de audienţă după fiecare

sondaj (Anexa nr. 6).

În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de

sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA

au ajuns la următoarele concluzii:

ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat

volume mai mari de ascultători pentru

majoritatea posturilor de radio.

nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.

În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor

Radio România fie au rămas la acelaşi nivel

ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii

uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010

(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o

anumită scădere).

Celălalt indicator important al audienţei,

numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o

dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu

câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri

nete).

Din analiza evoluţiei combinate a acestor

indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai

radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat

de o performanţă mai bună sau mai slabă a

postului. Pentru a vedea cum a performat un

post de radio din punct de vedere al numărului

mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată

rata de creştere/descreştere a ascultătorilor

postului respectiv la rata de creştere/

descreştere a ascultătorilor de radio, în total.

Astfel rezultă dinamica netă a numărului de

ascultători ai unui post de radio, care ilustrează

performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.

Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,

referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia

în raport cu evoluţia pieţei de radio în

ansamblu.

Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce

priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din

2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva

concluzii cu caracter doar orientativ. Noua

metodologie a sondajului de audienţă a permis

identificarea unui volum considerabil mai mare de

ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu

peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010

(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.

Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM

(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale

ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o

puternică tendinţă de creştere încă de la

începutul anului 2010), şi Naţional FM.

Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest

indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători

(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,

ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei

de +13,3%, reprezintă o creştere netă de

numai +11,4%).

Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010

(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu

creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o

scădere netă -5,9%).

Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.

Între posturile corporaţiei, cea mai

spectaculoasă dinamică la nivel naţional a

înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011

este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,

ceea ce echivalează cu o creştere netă de

+217,1%.

Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,

Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică

totală a pieţei.

Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care

sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.

Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la

15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel

naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în

creştere de la 14,1% la 15,3%).

Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)

şi Europa FM (-0,6).

Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în

vedere audienţa unor posturi cu profil similar

din unele ţări europene.

Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a

Radio România Antena Satelor a fost o

consecinţă a declinului acestui indicator, mai

ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii

numărului de ascultători, cât reducerii timpului

de ascultare).

În condiţiile extinderii numărului total de

ascultători în mediul rural cu aproximativ

380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU

(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).

Kiss FM şi Radio România Regional au avut

cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,

la egalitate (diferenţa este statistic

nesemnificativă), ambele posturi înregistrând

creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:

+14,3%; RRR:+1,1%).

Radio România Actualităţi (poziţia a doua în

2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a

ajuns pe poziţia a treia în 2011.

Radio România Antena Satelor şi-a păstrat

aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar

asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.

lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În

consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei

vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea

unor categorii noi de public, prin asigurarea

transmisiei în zonele fără acoperire şi prin

politici editoriale şi de marketing.

În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,

rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).

Ceea ce este oarecum normal, având în

vedere numărul mai mare de posturi pe care le

are Radioul public. În ciuda acestui avantaj

competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.

Principalul post de radio al serviciului public

românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.

În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,

Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul

public atinge cote de peste 50%), şi grupul

format din ţările est-europene şi

mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la

cote sub 25%).

Creşterea sau descreşterea numărului mediu

zilnic de ascultători ai unui post de radio nu

exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi

generate de evoluţia globală a pieţei de radio

(numărul total de persoane care au ascultat

4.2.2Cota de piață (Market Share)

POSTURII-2010

(%)

I-2011

(%)

Dinamica

I-2011 / I-2010

RRA

RRR (cumulat)

Kiss FM

Antena Satelor

Radio ZU

Pro FM / Info Pro

Europa FM

Radio 21

Magic FM

Național FM

RRC

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

14.8

17.7

12.5

15.4

7.7

2.3

8.8

2.9

0.8

1.2

0.0

15,9

47.9

18.0

17.5

13.4

9.2

9.2

7.5

7.3

2.5

0.9

0.8

0.3

10,4

3.0

45.0

3.2

-0.2

0.9

-6.2

1.5

5.2

-1.5

-0.4

0.1

-0.4

0.3

-13.1

3.0

-2.9

În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.

Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a

doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a

căror audienţă în mediul rural a crescut con-

tinuu în ultimii 2 ani).

Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la

începutul lui 2011, a înregistrat o scădere

severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care

numărul de ascultători ai postului a rămas

aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă

trebuie pusă pe seama reducerii timpului de

ascultare.

Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între

0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.

Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /

sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al

ascultătorilor de radio din mediul urban a

crescut cu 268.600 (+3,9%)

EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 39

Ca urmare a acestor evoluţii, Radio România a avut în mediul rural cu 220.600 mai mulţi ascultători faţă de 2010, ceea ce reprezintă o uşoară creştere netă (+0,6%).

Studioul de concerte „Mihail Jora”

Page 7: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

40 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.

Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a

doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a

căror audienţă în mediul rural a crescut con-

tinuu în ultimii 2 ani).

Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la

începutul lui 2011, a înregistrat o scădere

severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care

numărul de ascultători ai postului a rămas

aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă

trebuie pusă pe seama reducerii timpului de

ascultare.

Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între

0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.

Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /

sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al

ascultătorilor de radio din mediul urban a

crescut cu 268.600 (+3,9%)

Ca tendinţă generală, s-a putut constata o anumită migraţie a publicului de la posturile din vârful ierarhiei (Radio ZU: -11,3%; Kiss

FM: -6,2%, RRA: -5,6%) spre posturile din segmentul de mijloc (Magic FM: +25,3%;

Radio 21: +23,0%; Pro FM: +19,4%). Această

dinamică a dus la apropierea acestora de

posturile mari, ceea ce indică o intensificare a concurenţei pe această piaţă.

În mediul urban, Kiss FM rămâne lider la acest

indicator de audienţă (poziţie dobândită încă

de la mijlocul anului 2009), dar încheie anul pe

scădere (atât brută, cât şi netă), după ce a

pierdut peste 200.000 ascultători faţă de vârful

atins la mijlocul anului 2011, respectiv peste

39.000 faţă de începutul anului.

Radio România Actualităţi se menţine pe poziţia a doua, deşi în 2011 a înregistrat

scăderi (atât brute, cât şi nete) ale numărului

de ascultători.

Evoluţia Europa FM s-a păstrat foarte aproape

de dinamica generală a pieţei de radio (+0,2%

creştere netă), ceea ce i-a permis să

devanseze Radio ZU şi să ocupe poziţia a treia

în topul audienţei.

Şi evoluţia posturilor Radio România Regional s-a situat foarte aproape de dinamica generală a pieţei, încheind anul

2011 cu o scădere netă neglijabilă (-0,1%).

Radio România Cultural a avut, la sfârşitul anului, o scădere netă mai mare (-6,1%), în

schimb audienţa Radio România Antena Satelor în mediul urban a avut o creştere netă semnificativă (+12,2%).

Pe întreg anul 2011, cele mai importante

scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban

le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss

FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).

Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului

2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar

distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1

la -0,8).

Posturile comerciale din segmentul de mijloc

(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări

importante ale cotelor de piaţă de-a lungul

întregului an, cea mai importantă fiind

înregistrată de Pro FM (+1,5).

Cota Radio România Regional în mediul

urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).

Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de

ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200

(+4,1%).

Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a

crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio

România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii

medii a pieţei.

În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat

scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%

ale numărului de ascultători.

Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei

de audienţă au avut creşteri constante şi peste

4.3. URBAN4.3.1 Numărul mediu zilnic

de ascultători (Daily Reach)

POSTURI

I-2011

(000)

II-2011

(000)

Dinamica III-2011 / I-2011

Brut (000) Net (%)Brut (%)

TOTAL RADIO

Kiss FM

RRA

Radio ZU

Europa FM

Pro FM / Info Pro

RRR (cumulat)

Magic FM

Radio 21

Antena Satelor

Național FM

RRC

One FM / Rock FM

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

6,900.7

1,753.8

1,253.2

1,131.8

1,010.6

764.5

757.9

675.9

373.8

195.8

199.3

128.4

136.8

1,403.8

937.1

2,335.3

7,230.7

1,926.3

1,238.9

1,073.1

1,089.0

886.0

784.5

523.8

424.1

210.6

179.6

129.5

147.5

1,003.4

1,195.3

2,363.5

268.6

-39.8

-21.5

-83.7

41.8

178.3

28.7

128.0

100.4

31.5

15.0

-2.8

9.5

93.1

70.3

35.9

3.9

-2.3

-1.7

-7.4

4.1

23.3

3.8

29.2

26.9

16.1

7.5

-2.2

6.9

6.6

7.5

1.5

-6.2

-5.6

-11.3

0.2

19.4

-0.1

25.3

23.0

12.2

3.6

-6.1

3.1

2.7

3.6

-2.4

III-2011

(000)

7,169.3

1,714.3

1,231.7

1,048.1

1,052.4

942.8

786.6

567.0

474.2

227.3

214.3

125.6

146.6

1,496.9

1,007.4

2,371.2

media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+

25,8%; Magic FM: +17,8%).

Pentru cea mai mare parte a anului 2011,

Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio

ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă

perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),

Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider

permanent pe această piaţă de la începutul

anului 2009). Din păcate, această performanţă

a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută

în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe

sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia

secundă.

Celelalte posturi ale Radio România care emit

în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti

FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:

-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).

În aceste condiţii, cota de piaţă cumulată a Radio România în mediul rural a scăzut de la 47,9% la 45,0%, fiind influenţată de evoluţia audienţei Radio România Antena Satelor.

La nivel de corporaţie, numărul total de ascultători în mediul urban a înregistrat o uşoară scădere netă pe parcursul anului 2011 (-2,4%). Cu numai 35.900 de ascultători în plus la sfârşitul anului, Radio România s-a situat sub rata de creştere a pieţei.

Page 8: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.

Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a

doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a

căror audienţă în mediul rural a crescut con-

tinuu în ultimii 2 ani).

Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la

începutul lui 2011, a înregistrat o scădere

severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care

numărul de ascultători ai postului a rămas

aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă

trebuie pusă pe seama reducerii timpului de

ascultare.

Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între

0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.

Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /

sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al

ascultătorilor de radio din mediul urban a

crescut cu 268.600 (+3,9%)

Pe întreg anul 2011, cele mai importante

scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban

le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss

FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).

Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului

2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar

distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1

la -0,8).

Posturile comerciale din segmentul de mijloc

(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări

importante ale cotelor de piaţă de-a lungul

întregului an, cea mai importantă fiind

înregistrată de Pro FM (+1,5).

Cota Radio România Regional în mediul

urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).

Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de

ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200

(+4,1%).

Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a

crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio

România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii

medii a pieţei.

În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat

scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%

ale numărului de ascultători.

Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei

de audienţă au avut creşteri constante şi peste

4.3.2Cota de piață (Market Share)

4.4. BUCUREŞTI4.4.1 Numărul mediu zilnic

de ascultători (Daily Reach)

media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+

25,8%; Magic FM: +17,8%).

Pentru cea mai mare parte a anului 2011,

Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio

ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă

perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),

Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider

permanent pe această piaţă de la începutul

anului 2009). Din păcate, această performanţă

a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută

în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe

sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia

secundă.

Celelalte posturi ale Radio România care emit

în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti

FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:

-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).

EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 41

Pe ansamblu, cota de piaţă a Radio România în mediul urban a scăzut uşor, de la 24,3% la 23,9%, fiind influenţată de evoluţia audienţei Radio România Actualităţi (scădere spre mijlocul anului, redresare la sfârşit).

POSTURI

I-2011

(000)

II-2011

(000)

Dinamica III-2011 / I-2011

Brut (000) Net (%)Brut (%)

TOTAL RADIO

Radio ZU

RRA

Kiss FM

Magic FM

Europa FM

Pro FM

Romantic

Radio 21

Vibe FM

One FM / Rock FM

Radio Guerrilla

Antena Satelor

Național FM

Realitatea

Gold FM

RRC

București FM

Dance FM

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

III-2011

(000)

1,150.4

220.8

213.6

208.1

133.3

113.3

77.7

104.6

68.3

79.2

59.8

66.1

41.3

39.0

42.3

24.9

28.0

22.5

9.8

99.0

171.3

305.4

1,219.5

222.3

234.1

230.2

161.6

121.1

119.7

114.7

101.3

69.1

56.7

49.7

43.6

42.3

34.2

32.0

23.2

18.6

12.4

122.2

202.0

319.5

1,197.6

238.4

222.3

205.0

162.5

108.7

121.3

105.5

88.7

65.0

64.2

67.5

37.8

59.6

43.9

32.6

29.0

12.5

18.4

84.9

179.5

301.6

47.2

17.6

8.7

-3.1

29.2

-5.0

43.6

0.9

20.4

-14.2

4.4

1.4

-3.5

20.6

1.6

7.7

1.0

-10.0

8.6

-14.1

8.2

-3.8

4.1

8.0

4.1

-1.5

21.9

-4.4

56.1

0.9

29.9

-17.9

7.4

2.1

-8.5

52.8

3.8

30.9

3.6

-44.4

87.8

-14.2

4.8

-1.2

3.9

0.0

-5.6

17.8

-8.5

52.0

-3.2

25.8

-22.0

3.3

-2.0

-12.6

48.7

-0.3

26.8

-0.5

-48.5

83.7

-18.3

0.7

-5.3

POSTURII-2011

(%)

II-2011

(%)

Dinamica

III-2011 / I-2011

Kiss FM

RRA

Europa FM

Radio ZU

RRR (cumulat)

Pro FM / Info Pro

Magic FM

Radio 21

Antena Satelor

Național FM

One FM / Rock FM

RRC

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

16.5

14.4

10.9

10.3

7.2

6.9

4.7

2.7

1.7

2.1

1.4

1.0

12.9

7.2

24.3

16.7

12.1

9.9

8.5

6.7

7.5

4.8

3.2

2.2

1.3

1.3

0.7

15.2

9.9

21.7

III-2011

(%)

14.6

13.8

9.3

8.6

6.5

8.4

5.4

3.5

2.6

2.3

1.3

1.0

15.2

7.5

23.9

-1.9

-0.6

-1.6

-1.7

-0.7

1.5

0.7

0.8

0.9

0.2

-0.1

0.0

2.1

0.3

-0.4

Page 9: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

Pe întreg anul 2011, cele mai importante

scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban

le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss

FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).

Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului

2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar

distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1

la -0,8).

Posturile comerciale din segmentul de mijloc

(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări

importante ale cotelor de piaţă de-a lungul

întregului an, cea mai importantă fiind

înregistrată de Pro FM (+1,5).

Cota Radio România Regional în mediul

urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).

Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de

ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200

(+4,1%).

Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a

crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio

România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii

medii a pieţei.

În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat

scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%

ale numărului de ascultători.

Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei

de audienţă au avut creşteri constante şi peste

media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+

25,8%; Magic FM: +17,8%).

Pentru cea mai mare parte a anului 2011,

Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio

ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă

perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),

Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider

permanent pe această piaţă de la începutul

anului 2009). Din păcate, această performanţă

a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută

în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe

sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia

secundă.

Celelalte posturi ale Radio România care emit

în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti

FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:

-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).

La sfârşitul lui 2011, cota de piaţă a Radio România Actualităţi a revenit la nivelul celei de la începutul anului (14,7%), menţinând postul în poziţia de lider la acest indicator (poziţie pe care se situează continuu de la

începutul anului 2009).

Radio ZU rămâne pe poziţia a doua, în ciuda

creşterii semnificative de la sfârşitul anului. Alte

posturi comerciale aflate în creştere au fost Pro

FM (+1,6), Naţional FM (+1,5) şi Radio 21

(+0,6). Celelalte posturi importante au avut

scăderi semnificative: Kiss FM (-1,8), Europa

FM (-1,2).

Cota de piaţă a Radio România Antena Sate-lor a crescut de la 1,9% la 2,8%, iar cea a

Radio România Cultural de la 1,1% la 1,4%

(după o scădere la mijlocul anului). În schimb,

Radio România Bucureşti FM a înregistrat o scădere importantă a cotei de piaţă faţă de

începutul anului (de la 2,0% la 0,7%).

Evaluările generale asupra evoluţiei indicatorilor de audienţă a posturilor Radio România au un caracter eminamente

retrospectiv. Ele sunt utile, întrucât pot surprinde evoluţiile actuale prin comparaţie cu situaţii anterioare (anul/sondajul precedent). La fel de (dacă nu chiar mai) utilă ar fi o analiză bazată pe o orientare proiectivă a posturilor. Aceasta ar presupune, în prealabil, fixarea de către fiecare post a unor ţinte anuale de audienţă, derivate din obiectivele şi direcţiile strategice deja stabilite la nivel de corporaţie. Ceea ce ar permite nu numai o analiză a performanţei actuale în raport cu cea din trecut, ci şi o evaluare a ceea ce Radio România a atins în raport cu ceea ce şi-a propus să realizeze. O asemenea abordare a lipsit în anul 2011. Ea ar trebui generalizată la nivelul întregii corporaţii în 2012 şi în anii următori.

4.4.2Cota de piață (Market Share)

42 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

În aceste condiţii, Radio România a încheiat anul 2011 cu scăderi atât brute, cât şi nete ale numărului de ascultători în Bucureşti (-3,8%, respectiv -5,3%), în ciuda creşterii înregistrate pe sondajul II, ca urmare a redresării Radio România Actualităţi.

POSTURII-2011

(%)

II-2011

(%)

Dinamica

III-2011 / I-2011

RRA

Radio ZU

Kiss FM

Magic FM

Europa FM

Romantic

Pro FM

Radio 21

Vibe FM

Antena Satelor

One FM / Rock FM

Radio Guerrilla

Național FM

Realitatea

Gold FM

București FM

RRC

Alții

Nu știu

SRR (cumulat)

III-2011

(%)

14.7

11.5

11.4

8.3

7.0

5.6

4.3

2.8

3.1

1.9

3.0

4.2

2.3

1.7

1.8

2.0

1.1

4.5

8.8

19.7

13.7

10.5

10.5

8.9

7.3

6.0

5.7

3.6

3.1

2.9

2.9

2.4

1.7

1.5

1.2

0.5

0.5

7.2

9.9

17.6

14.7

12.7

9.6

7.9

5.8

5.0

5.9

3.4

2.1

2.8

2.5

2.7

3.8

2.0

1.7

0.7

1.4

7.7

7.6

19.6

0.0

1.2

-1.8

-0.4

-1.2

-0.6

1.6

0.6

-1.0

0.9

-0.5

-1.5

1.5

0.3

-0.1

-1.3

0.3

2.2

-1.2

-0.1

Page 10: 4. EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

Pe întreg anul 2011, cele mai importante

scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban

le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss

FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).

Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului

2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar

distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1

la -0,8).

Posturile comerciale din segmentul de mijloc

(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări

importante ale cotelor de piaţă de-a lungul

întregului an, cea mai importantă fiind

înregistrată de Pro FM (+1,5).

Cota Radio România Regional în mediul

urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).

Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de

ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200

(+4,1%).

Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a

crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio

România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii

medii a pieţei.

În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat

scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%

ale numărului de ascultători.

Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei

de audienţă au avut creşteri constante şi peste

media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+

25,8%; Magic FM: +17,8%).

Pentru cea mai mare parte a anului 2011,

Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio

ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă

perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),

Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider

permanent pe această piaţă de la începutul

anului 2009). Din păcate, această performanţă

a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută

în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe

sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia

secundă.

Celelalte posturi ale Radio România care emit

în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti

FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:

-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).

La sfârşitul lui 2011, cota de piaţă a Radio România Actualităţi a revenit la nivelul celei de la începutul anului (14,7%), menţinând postul în poziţia de lider la acest indicator (poziţie pe care se situează continuu de la

începutul anului 2009).

Radio ZU rămâne pe poziţia a doua, în ciuda

creşterii semnificative de la sfârşitul anului. Alte

posturi comerciale aflate în creştere au fost Pro

FM (+1,6), Naţional FM (+1,5) şi Radio 21

(+0,6). Celelalte posturi importante au avut

scăderi semnificative: Kiss FM (-1,8), Europa

FM (-1,2).

Cota de piaţă a Radio România Antena Sate-lor a crescut de la 1,9% la 2,8%, iar cea a

Radio România Cultural de la 1,1% la 1,4%

(după o scădere la mijlocul anului). În schimb,

Radio România Bucureşti FM a înregistrat o scădere importantă a cotei de piaţă faţă de

începutul anului (de la 2,0% la 0,7%).

Evaluările generale asupra evoluţiei indicatorilor de audienţă a posturilor Radio România au un caracter eminamente

retrospectiv. Ele sunt utile, întrucât pot surprinde evoluţiile actuale prin comparaţie cu situaţii anterioare (anul/sondajul precedent). La fel de (dacă nu chiar mai) utilă ar fi o analiză bazată pe o orientare proiectivă a posturilor. Aceasta ar presupune, în prealabil, fixarea de către fiecare post a unor ţinte anuale de audienţă, derivate din obiectivele şi direcţiile strategice deja stabilite la nivel de corporaţie. Ceea ce ar permite nu numai o analiză a performanţei actuale în raport cu cea din trecut, ci şi o evaluare a ceea ce Radio România a atins în raport cu ceea ce şi-a propus să realizeze. O asemenea abordare a lipsit în anul 2011. Ea ar trebui generalizată la nivelul întregii corporaţii în 2012 şi în anii următori.

EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 43

La sfârşitul anului 2011, cota de piaţă cumulată a Radio România în Bucureşti a fost aproximativ aceeaşi cu cea de la începutul anului (19,6% - 19,7%), după o scădere înregistrată pe sondajul II de măsurare a audienţei.

Studioul de concerte „Mihail Jora”