4. evoluȚia audienȚei radio romÂnia
DESCRIPTION
EVOLUŢIA AUDIENŢEI RADIO ROMÂNIA Celălalt indicator important al audienţei, numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri nete). 36 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anualTRANSCRIPT
EV
OLU
ŢIA
AU
DIE
NŢE
I RA
DIO
RO
MÂ
NIA
Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost
realizate trei sondaje de audienţă, dintre care
primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban
şi rural) şi următoarele două (mai-august,
respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel
urban. A fost menţinută intervievarea continuă
şi livrarea datelor de audienţă după fiecare
sondaj (Anexa nr. 6).
În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de
sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA
au ajuns la următoarele concluzii:
ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat
volume mai mari de ascultători pentru
majoritatea posturilor de radio.
nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.
În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor
Radio România fie au rămas la acelaşi nivel
ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii
uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010
(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o
anumită scădere).
Celălalt indicator important al audienţei,
numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o
dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu
câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri
nete).
Din analiza evoluţiei combinate a acestor
indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai
36 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat
de o performanţă mai bună sau mai slabă a
postului. Pentru a vedea cum a performat un
post de radio din punct de vedere al numărului
mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată
rata de creştere/descreştere a ascultătorilor
postului respectiv la rata de creştere/
descreştere a ascultătorilor de radio, în total.
Astfel rezultă dinamica netă a numărului de
ascultători ai unui post de radio, care ilustrează
performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.
Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,
referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia
în raport cu evoluţia pieţei de radio în
ansamblu.
Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce
priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din
2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva
concluzii cu caracter doar orientativ. Noua
metodologie a sondajului de audienţă a permis
identificarea unui volum considerabil mai mare de
ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu
peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010
(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.
Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM
(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale
ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o
puternică tendinţă de creştere încă de la
începutul anului 2010), şi Naţional FM.
Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest
indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători
(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,
ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei
de +13,3%, reprezintă o creştere netă de
numai +11,4%).
Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010
(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu
creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o
scădere netă -5,9%).
Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.
Între posturile corporaţiei, cea mai
spectaculoasă dinamică la nivel naţional a
înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011
este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,
ceea ce echivalează cu o creştere netă de
+217,1%.
Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,
Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică
totală a pieţei.
Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care
sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.
Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la
15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel
naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în
creştere de la 14,1% la 15,3%).
Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)
şi Europa FM (-0,6).
Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în
vedere audienţa unor posturi cu profil similar
din unele ţări europene.
Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a
Radio România Antena Satelor a fost o
consecinţă a declinului acestui indicator, mai
ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii
numărului de ascultători, cât reducerii timpului
de ascultare).
În condiţiile extinderii numărului total de
ascultători în mediul rural cu aproximativ
380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU
(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).
Kiss FM şi Radio România Regional au avut
cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,
la egalitate (diferenţa este statistic
nesemnificativă), ambele posturi înregistrând
creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:
+14,3%; RRR:+1,1%).
Radio România Actualităţi (poziţia a doua în
2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a
ajuns pe poziţia a treia în 2011.
Radio România Antena Satelor şi-a păstrat
aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar
asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.
lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În
consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei
vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea
unor categorii noi de public, prin asigurarea
transmisiei în zonele fără acoperire şi prin
politici editoriale şi de marketing.
În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,
rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).
Ceea ce este oarecum normal, având în
vedere numărul mai mare de posturi pe care le
are Radioul public. În ciuda acestui avantaj
competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.
Principalul post de radio al serviciului public
românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.
În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,
Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul
public atinge cote de peste 50%), şi grupul
format din ţările est-europene şi
mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la
cote sub 25%).
Creşterea sau descreşterea numărului mediu
zilnic de ascultători ai unui post de radio nu
exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi
generate de evoluţia globală a pieţei de radio
(numărul total de persoane care au ascultat
4.1. NAŢIONAL4.1.1 Numărul mediu zilnic
de ascultători (Daily Reach)
Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost
realizate trei sondaje de audienţă, dintre care
primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban
şi rural) şi următoarele două (mai-august,
respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel
urban. A fost menţinută intervievarea continuă
şi livrarea datelor de audienţă după fiecare
sondaj (Anexa nr. 6).
În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de
sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA
au ajuns la următoarele concluzii:
ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat
volume mai mari de ascultători pentru
majoritatea posturilor de radio.
nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.
În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor
Radio România fie au rămas la acelaşi nivel
ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii
uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010
(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o
anumită scădere).
Celălalt indicator important al audienţei,
numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o
dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu
câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri
nete).
Din analiza evoluţiei combinate a acestor
indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai
EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 37
radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat
de o performanţă mai bună sau mai slabă a
postului. Pentru a vedea cum a performat un
post de radio din punct de vedere al numărului
mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată
rata de creştere/descreştere a ascultătorilor
postului respectiv la rata de creştere/
descreştere a ascultătorilor de radio, în total.
Astfel rezultă dinamica netă a numărului de
ascultători ai unui post de radio, care ilustrează
performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.
Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,
referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia
în raport cu evoluţia pieţei de radio în
ansamblu.
Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce
priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din
2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva
concluzii cu caracter doar orientativ. Noua
metodologie a sondajului de audienţă a permis
identificarea unui volum considerabil mai mare de
ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu
peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010
(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.
Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM
(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale
ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o
puternică tendinţă de creştere încă de la
începutul anului 2010), şi Naţional FM.
Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest
indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători
(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,
ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei
de +13,3%, reprezintă o creştere netă de
numai +11,4%).
Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010
(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu
creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o
scădere netă -5,9%).
Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.
Între posturile corporaţiei, cea mai
spectaculoasă dinamică la nivel naţional a
înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011
este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,
ceea ce echivalează cu o creştere netă de
+217,1%.
Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,
Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică
totală a pieţei.
Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care
sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.
Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la
15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel
naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în
creştere de la 14,1% la 15,3%).
Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)
şi Europa FM (-0,6).
Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în
vedere audienţa unor posturi cu profil similar
din unele ţări europene.
Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a
Radio România Antena Satelor a fost o
consecinţă a declinului acestui indicator, mai
ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii
numărului de ascultători, cât reducerii timpului
de ascultare).
În condiţiile extinderii numărului total de
ascultători în mediul rural cu aproximativ
380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU
(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).
Kiss FM şi Radio România Regional au avut
cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,
la egalitate (diferenţa este statistic
nesemnificativă), ambele posturi înregistrând
creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:
+14,3%; RRR:+1,1%).
Radio România Actualităţi (poziţia a doua în
2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a
ajuns pe poziţia a treia în 2011.
Radio România Antena Satelor şi-a păstrat
aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar
asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.
lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În
consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei
vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea
unor categorii noi de public, prin asigurarea
transmisiei în zonele fără acoperire şi prin
politici editoriale şi de marketing.
În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,
rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).
Ceea ce este oarecum normal, având în
vedere numărul mai mare de posturi pe care le
are Radioul public. În ciuda acestui avantaj
competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.
Principalul post de radio al serviciului public
românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.
În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,
Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul
public atinge cote de peste 50%), şi grupul
format din ţările est-europene şi
mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la
cote sub 25%).
Creşterea sau descreşterea numărului mediu
zilnic de ascultători ai unui post de radio nu
exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi
generate de evoluţia globală a pieţei de radio
(numărul total de persoane care au ascultat
POSTURI
I-2010
(000)
I-2011
(000)
Dinamica I-2011 / I-2010
Brut (000) Net (%)Brut (%)
TOTAL RADIO
Kiss FM
RRA
Radio ZU
RRR (cumulat)
Europa FM
Pro FM / Info Pro
Antena Satelor
Radio 21
Magic FM
Național FM
RRC
One FM / Rock FM
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
10,085.5
2,216.5
2,058.1
1,521.9
1,499.1
1,623.1
651.5
675.9
724.4
335.5
138.8
54.7
2,188.7
4,287.8
11,425.8
2,764.8
2,209.6
1,768.8
1,759.9
1,505.8
1,292.4
670.9
547.1
508.6
261.0
180.7
152.0
2,059.6
1,167.0
4,821.1
1,340.3
548.3
151.5
246.9
260.8
-117.3
640.9
-5.0
-177.3
173.1
122.2
126.0
-129.1
533.3
13.3
24.7
7.4
16.2
17.4
-7.2
98.4
-0.7
-24.5
51.6
88.0
230.3
-5.9
12.4
11.4
-5.9
2.9
4.1
-20.5
85.1
-14.0
-37.8
38.3
74.8
217.1
-13.3
-19.2
-13.3
-0.9
Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost
realizate trei sondaje de audienţă, dintre care
primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban
şi rural) şi următoarele două (mai-august,
respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel
urban. A fost menţinută intervievarea continuă
şi livrarea datelor de audienţă după fiecare
sondaj (Anexa nr. 6).
În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de
sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA
au ajuns la următoarele concluzii:
ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat
volume mai mari de ascultători pentru
majoritatea posturilor de radio.
nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.
În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor
Radio România fie au rămas la acelaşi nivel
ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii
uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010
(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o
anumită scădere).
Celălalt indicator important al audienţei,
numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o
dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu
câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri
nete).
Din analiza evoluţiei combinate a acestor
indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai
radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat
de o performanţă mai bună sau mai slabă a
postului. Pentru a vedea cum a performat un
post de radio din punct de vedere al numărului
mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată
rata de creştere/descreştere a ascultătorilor
postului respectiv la rata de creştere/
descreştere a ascultătorilor de radio, în total.
Astfel rezultă dinamica netă a numărului de
ascultători ai unui post de radio, care ilustrează
performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.
Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,
referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia
în raport cu evoluţia pieţei de radio în
ansamblu.
Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce
priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din
2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva
concluzii cu caracter doar orientativ. Noua
metodologie a sondajului de audienţă a permis
identificarea unui volum considerabil mai mare de
ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu
peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010
(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.
Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM
(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale
ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o
puternică tendinţă de creştere încă de la
începutul anului 2010), şi Naţional FM.
Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest
indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători
(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,
ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei
de +13,3%, reprezintă o creştere netă de
numai +11,4%).
Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010
(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu
creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o
scădere netă -5,9%).
Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.
Între posturile corporaţiei, cea mai
spectaculoasă dinamică la nivel naţional a
înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011
este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,
ceea ce echivalează cu o creştere netă de
+217,1%.
Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,
Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică
totală a pieţei.
Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care
sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.
Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la
15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel
naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în
creştere de la 14,1% la 15,3%).
Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)
şi Europa FM (-0,6).
Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în
vedere audienţa unor posturi cu profil similar
din unele ţări europene.
Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a
Radio România Antena Satelor a fost o
consecinţă a declinului acestui indicator, mai
ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii
numărului de ascultători, cât reducerii timpului
de ascultare).
În condiţiile extinderii numărului total de
ascultători în mediul rural cu aproximativ
380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU
(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).
Kiss FM şi Radio România Regional au avut
cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,
la egalitate (diferenţa este statistic
nesemnificativă), ambele posturi înregistrând
creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:
+14,3%; RRR:+1,1%).
Radio România Actualităţi (poziţia a doua în
2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a
ajuns pe poziţia a treia în 2011.
Radio România Antena Satelor şi-a păstrat
aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar
asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.
38 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În
consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei
vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea
unor categorii noi de public, prin asigurarea
transmisiei în zonele fără acoperire şi prin
politici editoriale şi de marketing.
În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,
rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).
Ceea ce este oarecum normal, având în
vedere numărul mai mare de posturi pe care le
are Radioul public. În ciuda acestui avantaj
competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.
Principalul post de radio al serviciului public
românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.
În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,
Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul
public atinge cote de peste 50%), şi grupul
format din ţările est-europene şi
mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la
cote sub 25%).
Creşterea sau descreşterea numărului mediu
zilnic de ascultători ai unui post de radio nu
exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi
generate de evoluţia globală a pieţei de radio
(numărul total de persoane care au ascultat
4.1.2Cota de piață (Market Share)
4.2. RURAL4.2.1 Numărul mediu zilnic
de ascultători (Daily Reach)
POSTURII-2010
(%)
I-2011
(%)
Dinamica
I-2011 / I-2010
RRA
Kiss FM
RRR (cumulat)
Radio ZU
Europa FM
Pro FM / Info Pro
Antena Satelor
Magic FM
Radio 21
Național FM
RRC
One FM / Rock FM
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
15.1
14.1
11.3
9.4
11.1
4.0
7.9
2.3
4.2
1.3
0.3
19.0
34.6
15.8
15.3
11.1
10.0
9.5
7.1
4.5
3.3
2.6
1.6
0.7
0.9
11.9
5.6
32.1
0.7
1.2
-0.2
0.6
-1.6
3.1
-3.4
1.0
-1.6
0.3
0.4
-4.4
-2.5
POSTURI
I-2010
(%)
I-2011
(%)
Dinamica I-2011 / I-2010
Brut (000) Net (%)Brut (%)
TOTAL RADIO
Kiss FM
RRA
RRR (cumulat)
Radio ZU
Pro FM / Info Pro
Europa FM
Antena Satelor
Radio 21
Magic FM
Național FM
RRC
One FM / Rock FM
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
4,145.7
818.7
877.8
908.7
489.6
164.5
630.4
478.6
189.5
65.2
45.2
0.0
4.9
745.9
2,265.1
4,525.1
1,010.9
956.4
1,001.9
637.0
527.9
495.2
475.1
173.3
69.6
61.7
52.3
15.2
655.8
229.9
2,4857
379.4
192.2
78.6
93.2
147.4
363.4
-135.2
-3.5
-16.2
4.4
16.5
52.3
10.3
-90.1
220.6
9.2
23.5
9.0
10.3
30.1
220.9
-21.4
-0.7
-8.5
6.7
36.5
210.2
-12.1
9.7
14.3
-0.2
1.1
21.0
211.8
-30.6
-9.9
-17.7
-2.4
27.4
201.1
-21.2
0.6
În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.
Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a
doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a
căror audienţă în mediul rural a crescut con-
tinuu în ultimii 2 ani).
Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la
începutul lui 2011, a înregistrat o scădere
severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care
numărul de ascultători ai postului a rămas
aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă
trebuie pusă pe seama reducerii timpului de
ascultare.
Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între
0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.
Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /
sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al
ascultătorilor de radio din mediul urban a
crescut cu 268.600 (+3,9%)
Cumulat, posturile Radio România au avut la nivel naţional o creştere brută de +12,4% a numărului de ascultători, puţin sub creşterea pieţei de radio, ceea ce a dus la o uşoară scădere netă (-0,9%). Pe ansamblu, cota de piaţă la nivel
naţional a Radio România a scăzut de la 34,6% (2010) la 32,1% (2011). Aşa cum vom vedea din tabelele următoare, scăderea s-a datorat mai ales declinului acestui indicator în mediul rural.
Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fost
realizate trei sondaje de audienţă, dintre care
primul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urban
şi rural) şi următoarele două (mai-august,
respectiv septembrie-decembrie) doar la nivel
urban. A fost menţinută intervievarea continuă
şi livrarea datelor de audienţă după fiecare
sondaj (Anexa nr. 6).
În ceea ce priveşte rezultatele furnizate de
sondaje pe baza noii metodologii, membrii ARA
au ajuns la următoarele concluzii:
ierarhiile posturilor de radio în funcţie de principalii indicatori de audienţă (cotă de piaţă şi număr de ascultători) au rămas, în general, neschimbate; numărul total de ascultători de radio a crescut semnificativ, ceea ce a generat
volume mai mari de ascultători pentru
majoritatea posturilor de radio.
nu este indicat să se facă comparaţii între datele de audienţă din 2011 şi cele din anii anteriori.
În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilor
Radio România fie au rămas la acelaşi nivel
ca în anul precedent, fie au înregistrat variaţii
uşoare de până la +/-1%. Agregarea acestor mici variaţii nu a modificat semnificativ cota de piaţă deţinută de întreaga corporaţie, care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010
(cu excepţia mediului rural, unde a apărut o
anumită scădere).
Celălalt indicator important al audienţei,
numărul mediu zilnic de ascultători, a avut o
dinamică oarecum diferită. Posturile Radio România fie au înregistrat unele scăderi la acest indicator, fie au crescut uşor, dar, în general, sub creşterea globală a pieţei (cu
câteva excepţii, în care au apărut şi creşteri
nete).
Din analiza evoluţiei combinate a acestor
indicatori de audienţă, se poate concluziona că posturile Radio România au reuşit, în general, să-şi stabilizeze un public fidel, durata de ascultare fiind, de regulă, mai
radioul în perioada respectivă), şi nu neapărat
de o performanţă mai bună sau mai slabă a
postului. Pentru a vedea cum a performat un
post de radio din punct de vedere al numărului
mediu zilnic de ascultători, trebuie raportată
rata de creştere/descreştere a ascultătorilor
postului respectiv la rata de creştere/
descreştere a ascultătorilor de radio, în total.
Astfel rezultă dinamica netă a numărului de
ascultători ai unui post de radio, care ilustrează
performanţa acestuia în raport cu dinamica generală a pieţei de radio.
Cele mai semnificative cifre din tabelul anterior sunt cele din ultima coloană,
referitoare la dinamica netă a audienţei fiecărui post, care exprimă evoluţia acestuia
în raport cu evoluţia pieţei de radio în
ansamblu.
Cu rezervele menţionate anterior în ceea ce
priveşte comparabilitatea datelor de audienţă din
2011 cu cele din 2010, se pot trage câteva
concluzii cu caracter doar orientativ. Noua
metodologie a sondajului de audienţă a permis
identificarea unui volum considerabil mai mare de
ascultători de radio la nivel naţional, respectiv cu
peste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010
(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toate posturile de radio au avut mai mulţi ascultători faţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.
Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM
(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionale
ale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe o
puternică tendinţă de creştere încă de la
începutul anului 2010), şi Naţional FM.
Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acest
indicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători
(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,
ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţei
de +13,3%, reprezintă o creştere netă de
numai +11,4%).
Radio România Actualităţi ocupă, în continuare, poziţia secundă şi are cu 151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010
(creştere brută de +7,4%, dar în raport cu
creşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă o
scădere netă -5,9%).
Cu 260.800 de ascultători în plus, Radio România Regional a avut o creştere brută de +17,4%, peste media de creştere a pieţei, ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.
Între posturile corporaţiei, cea mai
spectaculoasă dinamică la nivel naţional a
înregistrat Radio România Cultural, al cărui număr mediu zilnic de ascultători în 2011
este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,
ceea ce echivalează cu o creştere netă de
+217,1%.
Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,
Radio România Antena Satelor a avut o scădere netă de -14,0% în raport cu dinamică
totală a pieţei.
Cota de piaţă este indicatorul de audienţă care
sintetizează performanţa postului în raport cu ceilalţi competitori din piaţă.
Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la
15,8%, Radio România Actualităţi şi-a păstrat poziţia de lider la acest indicator de audienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivel
naţional), urmat de Kiss FM (şi acesta în
creştere de la 14,1% la 15,3%).
Radio România Regional a scăzut uşor (-0,2), dar cota de piaţă cumulată a posturilor regionale le menţine pe poziţia a treia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)
şi Europa FM (-0,6).
Cota de piaţă a Radio România Cultural a crescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care se situează deasupra tuturor anilor precedenţi, care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem în
vedere audienţa unor posturi cu profil similar
din unele ţări europene.
Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional a
Radio România Antena Satelor a fost o
consecinţă a declinului acestui indicator, mai
ales în mediul rural (datorat nu atât scăderii
numărului de ascultători, cât reducerii timpului
de ascultare).
În condiţiile extinderii numărului total de
ascultători în mediul rural cu aproximativ
380.000 faţă de 2010, câteva posturi comer-ciale au înregistrat rate nete de creştere sensibil mai mari faţă de posturile Radio România: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU
(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).
Kiss FM şi Radio România Regional au avut
cei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,
la egalitate (diferenţa este statistic
nesemnificativă), ambele posturi înregistrând
creşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:
+14,3%; RRR:+1,1%).
Radio România Actualităţi (poziţia a doua în
2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi a
ajuns pe poziţia a treia în 2011.
Radio România Antena Satelor şi-a păstrat
aproximativ acelaşi număr de ascultători, dar
asta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţă de dinamica pieţei în ansamblu.
lungă. Acest fapt asigură Radio România cote de piaţă ridicate, dar există, totuşi, dificultăţi în atragerea de noi ascultători. În
consecinţă, măsurile stategice ale corporaţiei
vor trebui să vizeze, cu prioritate, captarea
unor categorii noi de public, prin asigurarea
transmisiei în zonele fără acoperire şi prin
politici editoriale şi de marketing.
În 2011, Radio România a avut cote de piaţă superioare celorlalte trusturi de radio comerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,
rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).
Ceea ce este oarecum normal, având în
vedere numărul mai mare de posturi pe care le
are Radioul public. În ciuda acestui avantaj
competitiv, Radio România şi-a menţinut poziţia de lider sub aspectul numărului mediu zilnic de ascultători numai la nivel naţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană (inclusiv în Bucureşti), mult mai concurenţială, radioul public a ocupat doar poziţia secundă.
Principalul post de radio al serviciului public
românesc, Radio România Actualităţi, s-a menţinut în 2011 pe prima sau a doua poziţie în topurile tuturor pieţelor luate în considerare, în funcţie de unul sau altul dintre principalii indicatori de audienţă.
În context european, serviciul public de radio din România se plasează la mijlocul ierarhiei, între grupul format din ţările nordice,
Anglia, Germania şi Austria (în care serviciul
public atinge cote de peste 50%), şi grupul
format din ţările est-europene şi
mediteraneene (unde serviciul public a ajuns la
cote sub 25%).
Creşterea sau descreşterea numărului mediu
zilnic de ascultători ai unui post de radio nu
exprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot fi
generate de evoluţia globală a pieţei de radio
(numărul total de persoane care au ascultat
4.2.2Cota de piață (Market Share)
POSTURII-2010
(%)
I-2011
(%)
Dinamica
I-2011 / I-2010
RRA
RRR (cumulat)
Kiss FM
Antena Satelor
Radio ZU
Pro FM / Info Pro
Europa FM
Radio 21
Magic FM
Național FM
RRC
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
14.8
17.7
12.5
15.4
7.7
2.3
8.8
2.9
0.8
1.2
0.0
15,9
47.9
18.0
17.5
13.4
9.2
9.2
7.5
7.3
2.5
0.9
0.8
0.3
10,4
3.0
45.0
3.2
-0.2
0.9
-6.2
1.5
5.2
-1.5
-0.4
0.1
-0.4
0.3
-13.1
3.0
-2.9
În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.
Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a
doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a
căror audienţă în mediul rural a crescut con-
tinuu în ultimii 2 ani).
Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la
începutul lui 2011, a înregistrat o scădere
severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care
numărul de ascultători ai postului a rămas
aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă
trebuie pusă pe seama reducerii timpului de
ascultare.
Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între
0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.
Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /
sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al
ascultătorilor de radio din mediul urban a
crescut cu 268.600 (+3,9%)
EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 39
Ca urmare a acestor evoluţii, Radio România a avut în mediul rural cu 220.600 mai mulţi ascultători faţă de 2010, ceea ce reprezintă o uşoară creştere netă (+0,6%).
Studioul de concerte „Mihail Jora”
40 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.
Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a
doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a
căror audienţă în mediul rural a crescut con-
tinuu în ultimii 2 ani).
Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la
începutul lui 2011, a înregistrat o scădere
severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care
numărul de ascultători ai postului a rămas
aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă
trebuie pusă pe seama reducerii timpului de
ascultare.
Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între
0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.
Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /
sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al
ascultătorilor de radio din mediul urban a
crescut cu 268.600 (+3,9%)
Ca tendinţă generală, s-a putut constata o anumită migraţie a publicului de la posturile din vârful ierarhiei (Radio ZU: -11,3%; Kiss
FM: -6,2%, RRA: -5,6%) spre posturile din segmentul de mijloc (Magic FM: +25,3%;
Radio 21: +23,0%; Pro FM: +19,4%). Această
dinamică a dus la apropierea acestora de
posturile mari, ceea ce indică o intensificare a concurenţei pe această piaţă.
În mediul urban, Kiss FM rămâne lider la acest
indicator de audienţă (poziţie dobândită încă
de la mijlocul anului 2009), dar încheie anul pe
scădere (atât brută, cât şi netă), după ce a
pierdut peste 200.000 ascultători faţă de vârful
atins la mijlocul anului 2011, respectiv peste
39.000 faţă de începutul anului.
Radio România Actualităţi se menţine pe poziţia a doua, deşi în 2011 a înregistrat
scăderi (atât brute, cât şi nete) ale numărului
de ascultători.
Evoluţia Europa FM s-a păstrat foarte aproape
de dinamica generală a pieţei de radio (+0,2%
creştere netă), ceea ce i-a permis să
devanseze Radio ZU şi să ocupe poziţia a treia
în topul audienţei.
Şi evoluţia posturilor Radio România Regional s-a situat foarte aproape de dinamica generală a pieţei, încheind anul
2011 cu o scădere netă neglijabilă (-0,1%).
Radio România Cultural a avut, la sfârşitul anului, o scădere netă mai mare (-6,1%), în
schimb audienţa Radio România Antena Satelor în mediul urban a avut o creştere netă semnificativă (+12,2%).
Pe întreg anul 2011, cele mai importante
scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban
le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss
FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).
Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului
2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar
distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1
la -0,8).
Posturile comerciale din segmentul de mijloc
(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări
importante ale cotelor de piaţă de-a lungul
întregului an, cea mai importantă fiind
înregistrată de Pro FM (+1,5).
Cota Radio România Regional în mediul
urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).
Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de
ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200
(+4,1%).
Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a
crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio
România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii
medii a pieţei.
În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat
scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%
ale numărului de ascultători.
Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei
de audienţă au avut creşteri constante şi peste
4.3. URBAN4.3.1 Numărul mediu zilnic
de ascultători (Daily Reach)
POSTURI
I-2011
(000)
II-2011
(000)
Dinamica III-2011 / I-2011
Brut (000) Net (%)Brut (%)
TOTAL RADIO
Kiss FM
RRA
Radio ZU
Europa FM
Pro FM / Info Pro
RRR (cumulat)
Magic FM
Radio 21
Antena Satelor
Național FM
RRC
One FM / Rock FM
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
6,900.7
1,753.8
1,253.2
1,131.8
1,010.6
764.5
757.9
675.9
373.8
195.8
199.3
128.4
136.8
1,403.8
937.1
2,335.3
7,230.7
1,926.3
1,238.9
1,073.1
1,089.0
886.0
784.5
523.8
424.1
210.6
179.6
129.5
147.5
1,003.4
1,195.3
2,363.5
268.6
-39.8
-21.5
-83.7
41.8
178.3
28.7
128.0
100.4
31.5
15.0
-2.8
9.5
93.1
70.3
35.9
3.9
-2.3
-1.7
-7.4
4.1
23.3
3.8
29.2
26.9
16.1
7.5
-2.2
6.9
6.6
7.5
1.5
-6.2
-5.6
-11.3
0.2
19.4
-0.1
25.3
23.0
12.2
3.6
-6.1
3.1
2.7
3.6
-2.4
III-2011
(000)
7,169.3
1,714.3
1,231.7
1,048.1
1,052.4
942.8
786.6
567.0
474.2
227.3
214.3
125.6
146.6
1,496.9
1,007.4
2,371.2
media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+
25,8%; Magic FM: +17,8%).
Pentru cea mai mare parte a anului 2011,
Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio
ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă
perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),
Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider
permanent pe această piaţă de la începutul
anului 2009). Din păcate, această performanţă
a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută
în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe
sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia
secundă.
Celelalte posturi ale Radio România care emit
în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti
FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:
-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).
În aceste condiţii, cota de piaţă cumulată a Radio România în mediul rural a scăzut de la 47,9% la 45,0%, fiind influenţată de evoluţia audienţei Radio România Antena Satelor.
La nivel de corporaţie, numărul total de ascultători în mediul urban a înregistrat o uşoară scădere netă pe parcursul anului 2011 (-2,4%). Cu numai 35.900 de ascultători în plus la sfârşitul anului, Radio România s-a situat sub rata de creştere a pieţei.
În mediul rural, poziţia tradiţională a Radio România Regional de lider la acest indica-tor a fost preluată, la începutul anului 2011, de Radio România Actualităţi, a cărui cotă de piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.
Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia a
doua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (a
căror audienţă în mediul rural a crescut con-
tinuu în ultimii 2 ani).
Radio România Antena Satelor rămâne un competitor important pe piaţa rurală şi păstrează poziţia a patra, pe care s-a situat şi în anii anteriori, în ciuda faptului că, la
începutul lui 2011, a înregistrat o scădere
severă a cotei de piaţă. În condiţiile în care
numărul de ascultători ai postului a rămas
aproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţă
trebuie pusă pe seama reducerii timpului de
ascultare.
Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între
0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio România Cultural nu este încă un actor important în mediul rural.
Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /
sondajul I-2011), numărul mediu zilnic al
ascultătorilor de radio din mediul urban a
crescut cu 268.600 (+3,9%)
Pe întreg anul 2011, cele mai importante
scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban
le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss
FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).
Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului
2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar
distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1
la -0,8).
Posturile comerciale din segmentul de mijloc
(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări
importante ale cotelor de piaţă de-a lungul
întregului an, cea mai importantă fiind
înregistrată de Pro FM (+1,5).
Cota Radio România Regional în mediul
urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).
Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de
ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200
(+4,1%).
Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a
crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio
România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii
medii a pieţei.
În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat
scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%
ale numărului de ascultători.
Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei
de audienţă au avut creşteri constante şi peste
4.3.2Cota de piață (Market Share)
4.4. BUCUREŞTI4.4.1 Numărul mediu zilnic
de ascultători (Daily Reach)
media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+
25,8%; Magic FM: +17,8%).
Pentru cea mai mare parte a anului 2011,
Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio
ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă
perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),
Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider
permanent pe această piaţă de la începutul
anului 2009). Din păcate, această performanţă
a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută
în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe
sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia
secundă.
Celelalte posturi ale Radio România care emit
în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti
FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:
-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).
EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 41
Pe ansamblu, cota de piaţă a Radio România în mediul urban a scăzut uşor, de la 24,3% la 23,9%, fiind influenţată de evoluţia audienţei Radio România Actualităţi (scădere spre mijlocul anului, redresare la sfârşit).
POSTURI
I-2011
(000)
II-2011
(000)
Dinamica III-2011 / I-2011
Brut (000) Net (%)Brut (%)
TOTAL RADIO
Radio ZU
RRA
Kiss FM
Magic FM
Europa FM
Pro FM
Romantic
Radio 21
Vibe FM
One FM / Rock FM
Radio Guerrilla
Antena Satelor
Național FM
Realitatea
Gold FM
RRC
București FM
Dance FM
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
III-2011
(000)
1,150.4
220.8
213.6
208.1
133.3
113.3
77.7
104.6
68.3
79.2
59.8
66.1
41.3
39.0
42.3
24.9
28.0
22.5
9.8
99.0
171.3
305.4
1,219.5
222.3
234.1
230.2
161.6
121.1
119.7
114.7
101.3
69.1
56.7
49.7
43.6
42.3
34.2
32.0
23.2
18.6
12.4
122.2
202.0
319.5
1,197.6
238.4
222.3
205.0
162.5
108.7
121.3
105.5
88.7
65.0
64.2
67.5
37.8
59.6
43.9
32.6
29.0
12.5
18.4
84.9
179.5
301.6
47.2
17.6
8.7
-3.1
29.2
-5.0
43.6
0.9
20.4
-14.2
4.4
1.4
-3.5
20.6
1.6
7.7
1.0
-10.0
8.6
-14.1
8.2
-3.8
4.1
8.0
4.1
-1.5
21.9
-4.4
56.1
0.9
29.9
-17.9
7.4
2.1
-8.5
52.8
3.8
30.9
3.6
-44.4
87.8
-14.2
4.8
-1.2
3.9
0.0
-5.6
17.8
-8.5
52.0
-3.2
25.8
-22.0
3.3
-2.0
-12.6
48.7
-0.3
26.8
-0.5
-48.5
83.7
-18.3
0.7
-5.3
POSTURII-2011
(%)
II-2011
(%)
Dinamica
III-2011 / I-2011
Kiss FM
RRA
Europa FM
Radio ZU
RRR (cumulat)
Pro FM / Info Pro
Magic FM
Radio 21
Antena Satelor
Național FM
One FM / Rock FM
RRC
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
16.5
14.4
10.9
10.3
7.2
6.9
4.7
2.7
1.7
2.1
1.4
1.0
12.9
7.2
24.3
16.7
12.1
9.9
8.5
6.7
7.5
4.8
3.2
2.2
1.3
1.3
0.7
15.2
9.9
21.7
III-2011
(%)
14.6
13.8
9.3
8.6
6.5
8.4
5.4
3.5
2.6
2.3
1.3
1.0
15.2
7.5
23.9
-1.9
-0.6
-1.6
-1.7
-0.7
1.5
0.7
0.8
0.9
0.2
-0.1
0.0
2.1
0.3
-0.4
Pe întreg anul 2011, cele mai importante
scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban
le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss
FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).
Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului
2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar
distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1
la -0,8).
Posturile comerciale din segmentul de mijloc
(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări
importante ale cotelor de piaţă de-a lungul
întregului an, cea mai importantă fiind
înregistrată de Pro FM (+1,5).
Cota Radio România Regional în mediul
urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).
Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de
ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200
(+4,1%).
Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a
crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio
România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii
medii a pieţei.
În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat
scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%
ale numărului de ascultători.
Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei
de audienţă au avut creşteri constante şi peste
media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+
25,8%; Magic FM: +17,8%).
Pentru cea mai mare parte a anului 2011,
Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio
ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă
perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),
Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider
permanent pe această piaţă de la începutul
anului 2009). Din păcate, această performanţă
a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută
în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe
sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia
secundă.
Celelalte posturi ale Radio România care emit
în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti
FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:
-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).
La sfârşitul lui 2011, cota de piaţă a Radio România Actualităţi a revenit la nivelul celei de la începutul anului (14,7%), menţinând postul în poziţia de lider la acest indicator (poziţie pe care se situează continuu de la
începutul anului 2009).
Radio ZU rămâne pe poziţia a doua, în ciuda
creşterii semnificative de la sfârşitul anului. Alte
posturi comerciale aflate în creştere au fost Pro
FM (+1,6), Naţional FM (+1,5) şi Radio 21
(+0,6). Celelalte posturi importante au avut
scăderi semnificative: Kiss FM (-1,8), Europa
FM (-1,2).
Cota de piaţă a Radio România Antena Sate-lor a crescut de la 1,9% la 2,8%, iar cea a
Radio România Cultural de la 1,1% la 1,4%
(după o scădere la mijlocul anului). În schimb,
Radio România Bucureşti FM a înregistrat o scădere importantă a cotei de piaţă faţă de
începutul anului (de la 2,0% la 0,7%).
Evaluările generale asupra evoluţiei indicatorilor de audienţă a posturilor Radio România au un caracter eminamente
retrospectiv. Ele sunt utile, întrucât pot surprinde evoluţiile actuale prin comparaţie cu situaţii anterioare (anul/sondajul precedent). La fel de (dacă nu chiar mai) utilă ar fi o analiză bazată pe o orientare proiectivă a posturilor. Aceasta ar presupune, în prealabil, fixarea de către fiecare post a unor ţinte anuale de audienţă, derivate din obiectivele şi direcţiile strategice deja stabilite la nivel de corporaţie. Ceea ce ar permite nu numai o analiză a performanţei actuale în raport cu cea din trecut, ci şi o evaluare a ceea ce Radio România a atins în raport cu ceea ce şi-a propus să realizeze. O asemenea abordare a lipsit în anul 2011. Ea ar trebui generalizată la nivelul întregii corporaţii în 2012 şi în anii următori.
4.4.2Cota de piață (Market Share)
42 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
În aceste condiţii, Radio România a încheiat anul 2011 cu scăderi atât brute, cât şi nete ale numărului de ascultători în Bucureşti (-3,8%, respectiv -5,3%), în ciuda creşterii înregistrate pe sondajul II, ca urmare a redresării Radio România Actualităţi.
POSTURII-2011
(%)
II-2011
(%)
Dinamica
III-2011 / I-2011
RRA
Radio ZU
Kiss FM
Magic FM
Europa FM
Romantic
Pro FM
Radio 21
Vibe FM
Antena Satelor
One FM / Rock FM
Radio Guerrilla
Național FM
Realitatea
Gold FM
București FM
RRC
Alții
Nu știu
SRR (cumulat)
III-2011
(%)
14.7
11.5
11.4
8.3
7.0
5.6
4.3
2.8
3.1
1.9
3.0
4.2
2.3
1.7
1.8
2.0
1.1
4.5
8.8
19.7
13.7
10.5
10.5
8.9
7.3
6.0
5.7
3.6
3.1
2.9
2.9
2.4
1.7
1.5
1.2
0.5
0.5
7.2
9.9
17.6
14.7
12.7
9.6
7.9
5.8
5.0
5.9
3.4
2.1
2.8
2.5
2.7
3.8
2.0
1.7
0.7
1.4
7.7
7.6
19.6
0.0
1.2
-1.8
-0.4
-1.2
-0.6
1.6
0.6
-1.0
0.9
-0.5
-1.5
1.5
0.3
-0.1
-1.3
0.3
2.2
-1.2
-0.1
Pe întreg anul 2011, cele mai importante
scăderi ale cotelor de piaţă în mediul urban
le-au înregistrat posturile comerciale mari: Kiss
FM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).
Scăderea cotei de piaţă a Radio România Actualităţi a fost comparativ mai mică faţă de scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%), datorită redresării din ultimele luni ale anului
2011, ceea ce a permis menţinerea postului pe poziţia secundă, după Kiss FM (dar
distanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1
la -0,8).
Posturile comerciale din segmentul de mijloc
(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorări
importante ale cotelor de piaţă de-a lungul
întregului an, cea mai importantă fiind
înregistrată de Pro FM (+1,5).
Cota Radio România Regional în mediul
urban a scăzut uşor (-0,7), cea a Radio România Cultural s-a menţinut la acelaşi nivel de la începutul anului, în timp ce Radio România Antena Satelor a crescut con-tinuu, de la 1,7% la 2,6% (+0,9).
Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic de
ascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200
(+4,1%).
Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU a
crescut peste media pieţei (+3,9%), iar Radio
România Actualităţi s-a situat la nivelul creşterii
medii a pieţei.
În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistrat
scăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%
ale numărului de ascultători.
Posturile situate în general la mijlocul ierarhiei
de audienţă au avut creşteri constante şi peste
media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+
25,8%; Magic FM: +17,8%).
Pentru cea mai mare parte a anului 2011,
Radio România Actualităţi a rămas pe poziţia a doua la acest indicator, după Radio
ZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtă
perioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),
Radio România Actualităţi a reuşit să depăşească Radio ZU (care a fost lider
permanent pe această piaţă de la începutul
anului 2009). Din păcate, această performanţă
a Radio România Actualităţi nu a fost susţinută
în lunile următoare (scădere netă de -3,2% pe
sondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţia
secundă.
Celelalte posturi ale Radio România care emit
în Bucureşti au avut scăderi nete (Bucureşti
FM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:
-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).
La sfârşitul lui 2011, cota de piaţă a Radio România Actualităţi a revenit la nivelul celei de la începutul anului (14,7%), menţinând postul în poziţia de lider la acest indicator (poziţie pe care se situează continuu de la
începutul anului 2009).
Radio ZU rămâne pe poziţia a doua, în ciuda
creşterii semnificative de la sfârşitul anului. Alte
posturi comerciale aflate în creştere au fost Pro
FM (+1,6), Naţional FM (+1,5) şi Radio 21
(+0,6). Celelalte posturi importante au avut
scăderi semnificative: Kiss FM (-1,8), Europa
FM (-1,2).
Cota de piaţă a Radio România Antena Sate-lor a crescut de la 1,9% la 2,8%, iar cea a
Radio România Cultural de la 1,1% la 1,4%
(după o scădere la mijlocul anului). În schimb,
Radio România Bucureşti FM a înregistrat o scădere importantă a cotei de piaţă faţă de
începutul anului (de la 2,0% la 0,7%).
Evaluările generale asupra evoluţiei indicatorilor de audienţă a posturilor Radio România au un caracter eminamente
retrospectiv. Ele sunt utile, întrucât pot surprinde evoluţiile actuale prin comparaţie cu situaţii anterioare (anul/sondajul precedent). La fel de (dacă nu chiar mai) utilă ar fi o analiză bazată pe o orientare proiectivă a posturilor. Aceasta ar presupune, în prealabil, fixarea de către fiecare post a unor ţinte anuale de audienţă, derivate din obiectivele şi direcţiile strategice deja stabilite la nivel de corporaţie. Ceea ce ar permite nu numai o analiză a performanţei actuale în raport cu cea din trecut, ci şi o evaluare a ceea ce Radio România a atins în raport cu ceea ce şi-a propus să realizeze. O asemenea abordare a lipsit în anul 2011. Ea ar trebui generalizată la nivelul întregii corporaţii în 2012 şi în anii următori.
EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 43
La sfârşitul anului 2011, cota de piaţă cumulată a Radio România în Bucureşti a fost aproximativ aceeaşi cu cea de la începutul anului (19,6% - 19,7%), după o scădere înregistrată pe sondajul II de măsurare a audienţei.
Studioul de concerte „Mihail Jora”