CARACTERE BIOPEDOCLIMATICE

EUROPA

Zona biopedoclimatică temperatăZona biopedoclimatică temperată Clima temperată rece (boreală)Clima temperată rece (boreală) cuprinde: Scandinavia (aproape cuprinde: Scandinavia (aproape

toată Norvegia, Suedia şi Finlanda), jumătatea nordică a Câmpiei toată Norvegia, Suedia şi Finlanda), jumătatea nordică a Câmpiei Est-Europene până la Est-Europene până la M. M. Ural. Ural.

Limita sudică a acestui subtip climatic trece prin apropierea Limita sudică a acestui subtip climatic trece prin apropierea oraşelor Oslo, Helsinki, St. Petersburgoraşelor Oslo, Helsinki, St. Petersburg şi Perm. şi Perm.

Temperaturile de peste 10°C sunt întâlnite în circa 120 zile pe Temperaturile de peste 10°C sunt întâlnite în circa 120 zile pe an. an.

Anotimpul rece are mai mult de 6 luni, cu ierni lungi, veri scurte, Anotimpul rece are mai mult de 6 luni, cu ierni lungi, veri scurte, relativ umede.relativ umede.

Pădurea boreală de conifere (taigaua)Pădurea boreală de conifere (taigaua) – apare sub formă de insule în: M – apare sub formă de insule în: M.. Alpi, MAlpi, M.. Pirinei, Carpaţi, Caucaz; Pirinei, Carpaţi, Caucaz;

Specii:Specii: molidul european molidul european (Picea abies);(Picea abies); molidul siberian (molidul siberian (Picea obovata);Picea obovata); pinul silvestru (pinul silvestru (Pinus sylvestrisPinus sylvestris);); laricele sau zada (laricele sau zada (Larix deciduaLarix decidua);); mesteacănul mesteacănul (Betula pubescens, B. verrucosa).(Betula pubescens, B. verrucosa).

Zonele montane: Zonele montane: Picea abies, Pinus sylvestris, Pinus montana.Picea abies, Pinus sylvestris, Pinus montana.

M. Alpi:M. Alpi: Larix decidua europaea;Larix decidua europaea; Zâmbrul Zâmbrul (Pinus cembra),(Pinus cembra), Abies alba pectinataAbies alba pectinata..

M. Pirinei, M. Carpaţi, M. Rodopi: bradul alb M. Pirinei, M. Carpaţi, M. Rodopi: bradul alb (Abies alba)(Abies alba)..

Stratul subarbustivStratul subarbustiv are în componenţă şi specii de are în componenţă şi specii de Ledum, Ledum, Empetrum, VacciniumEmpetrum, Vaccinium etc. etc.

Animale: renii de pădure Animale: renii de pădure (Rangifer fennicus),(Rangifer fennicus), elanul elanul (Alces (Alces alces),alces), în partea muntoasă a taigalei ursul brun în partea muntoasă a taigalei ursul brun (Ursus (Ursus arctos),arctos), râsul râsul (Lynx lynx),(Lynx lynx), cocoşul de munte cocoşul de munte (Tetrao (Tetrao urogallus),urogallus), ierunca ierunca (Tretastes bonasia).(Tretastes bonasia).

Sub pădurile de conifere se găsesc Sub pădurile de conifere se găsesc podzoluripodzoluri şi şi solurile solurile podzolicepodzolice, soluri , soluri turboaseturboase şi de şi de mlaştinămlaştină, soluri , soluri scheleticescheletice..

Pădurea boreală de conifere euroasiatică (TAIGA)http://pt.wikipedia.org/wiki/Ficheiro:Taiga.png

Pădurea de conifere (Taigaua euroasiatică)Elagaj natural activ (molid – Picea abies; bradul – Abies alba; laricele – Larix decidua) – îndepărtarea naturală a crengilor din partea inferioară a tulpinii arborilor datorită faptului ca lumina nu mai pătrunde la baza arboretului); elagaj defectuos: pinul silvestru (Pinus sylvestris);

http://f-81-kma.blogspot.ro/2010/10/sinaia-bocanci-urbani-in-padure.html

Pădurea de conifere

Molid

(Piceetum typicum)

Molidul conic (Picea glauca) Molidul siberian

(Picea obovata)

Pinul silvestru

(Pinus sylvestris)

Întâlnit în staţiunile uscate.

Laricele (Larix decidua)

Ace necerate, dispuse în rozete, ce cad în sezonul rece.

Betula verrucosahttp://dbiodbs.units.it/carso/chiavi_pub26?spez=22177

http://dbiodbs.univ.trieste.it/quint/carso/foto/TSB91957.jpg

Betula verrucosa

http://dbiodbs.univ.trieste.it/quint/carso/foto/TSB91960.jpg

Arealul de extindere al zâmbrului în Europa

Zâmbrul Zâmbrul (Pinus cembra)(Pinus cembra)

http://www.ask.com/wiki/Pinus_cembra

Bradul alb (Abies alba)http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Abies_alba_0107.jpg

Ladium

Empetrum

Stratul subarbuştilor

Elanul (Alces alces)http://pureadk.com/archives/the-quiet-rise-of-the-moose

Râsul (Lynx lynx)

Ursul brun (Ursus arctos)

Marmota (Marmota alpina)

Cocoşul de munte

(Tetrao urogallusTetrao urogallus)

Ierunca Ierunca

(Tretastes bonasia)(Tretastes bonasia)

Pădurea de amestec (conifere-foioase)

Pădurea nemorală din emisfera Pădurea nemorală din emisfera nordică nordică (pădurea de foioase cu frunze (pădurea de foioase cu frunze

căzătoare)căzătoare)

Desfăşurare maximă în V şi centrul Europei, pătrunde şi în sud destul de Desfăşurare maximă în V şi centrul Europei, pătrunde şi în sud destul de mult în pen. Iberică, Italică şi Balcanică şi mai puţin spre est unde apare mult în pen. Iberică, Italică şi Balcanică şi mai puţin spre est unde apare sub forma unei fâşii înguste la N de Kiev şi Samara (Kuibâşev), sudul sub forma unei fâşii înguste la N de Kiev şi Samara (Kuibâşev), sudul Pen. Scandinave.Pen. Scandinave.

În vestul Europei Estice condiţiile climatice au înlocuit În vestul Europei Estice condiţiile climatice au înlocuit fagulfagul cu cu carpenulcarpenul, , iar mai la est cu iar mai la est cu stejarulstejarul..

Specii: Specii: fagul fagul (Fagus sylvatica)(Fagus sylvatica) – dominant în V Europei; – dominant în V Europei; stejarul pedunculat stejarul pedunculat (Quercus robur)(Quercus robur) – elem. mai continental, ajunge până – elem. mai continental, ajunge până

la M Ural.la M Ural.

Fagul spre est ajunge până în Câmpia Poloneză şi pe versanţii estici ai Fagul spre est ajunge până în Câmpia Poloneză şi pe versanţii estici ai Carpaţilor.Carpaţilor.

StejarulStejarul ocupă suprafeţe întinse, alături de el apar ocupă suprafeţe întinse, alături de el apar alte foioasealte foioase: : teiul teiul (Tilia tomentosa);(Tilia tomentosa); frasinul frasinul (Fraxinus excelsior);(Fraxinus excelsior); ulmul ulmul (Ulmus campestris);(Ulmus campestris); carpenul carpenul (Carpinus betulus);(Carpinus betulus); arţarul (arţarul (Acer platanoides);Acer platanoides); jugastruljugastrul (Acer campestre). (Acer campestre).

Pădurile de foioase se dezvoltă în cadrul climatului temperat cu veri Pădurile de foioase se dezvoltă în cadrul climatului temperat cu veri răcoroase, ierni nu prea lungi, dar reci şi precipitaţii suficiente tot timpul răcoroase, ierni nu prea lungi, dar reci şi precipitaţii suficiente tot timpul anului. anului.

Pe Pe litoralul norvegianlitoralul norvegian se întâlnesc se întâlnesc păduri de mesteacăn,păduri de mesteacăn, iar în Arhipelagul iar în Arhipelagul Britanic, Franţa, Belgia şi Danemarca păduri de stejar şi mesteacăn pe Britanic, Franţa, Belgia şi Danemarca păduri de stejar şi mesteacăn pe soluri lutoase, apoi carpen şi fag.soluri lutoase, apoi carpen şi fag.

Fag (Fagus sylvatica)

Jir

Stejar pedunculat (Quercus robur) Ghinde

Tei (Tilia tomentosa)

Frasin (Fraxinus excelsior)

Ulm (Ulmus campestri)

Carpen (Carpinus betulus)

Acer platanoides Arţar (Acer platanoides)

Jugastru (Acer campestre)

Mesteacăn (Betula pendula)

Formaţiunile arbustive ale zonei pădurilor cu frunze căzătoareFormaţiunile arbustive ale zonei pădurilor cu frunze căzătoare(tufărişurile de ericacee denumite şi lande)(tufărişurile de ericacee denumite şi lande)

LandeleLandele – formaţiuni vegetale – formaţiuni vegetale caracteristice Europei Occidentale şi caracteristice Europei Occidentale şi centralecentrale;;

Vestul EuropeiVestul Europei: : ocupă mari suprafeţe în Scandinavia, Anglia, Scoţia, ocupă mari suprafeţe în Scandinavia, Anglia, Scoţia, vestul Olandei, vestul Belgiei, ţărmurile vestice ale Franţei şi NV Spaniei.vestul Olandei, vestul Belgiei, ţărmurile vestice ale Franţei şi NV Spaniei.

Constituie o asociaţie vegetală cu o înfăţişare originală, fiind alcătuită din Constituie o asociaţie vegetală cu o înfăţişare originală, fiind alcătuită din arbuşti şi subarbuşti semperviriscenţiarbuşti şi subarbuşti semperviriscenţi..

Solurile sunt sărace şi acide, cu un orizont superficial de materie organică;Solurile sunt sărace şi acide, cu un orizont superficial de materie organică;

Speciile de lande caracteristice V EuropeiSpeciile de lande caracteristice V Europei: : Erica tetralix;Erica tetralix;Genista anglica.Genista anglica.

În În ScoţiaScoţia, 1, 1//3 din suprafaţă este ocupată de tufişuri cu 3 din suprafaţă este ocupată de tufişuri cu iarbă neagrăiarbă neagră ( (Calluna vulgaris), Calluna vulgaris), cea cea mai imp. sp. a landei scoţiene;mai imp. sp. a landei scoţiene;

Tufărişurile de tip ‘’heide’’Tufărişurile de tip ‘’heide’’ - reprezintă stadii de degradare a pădurii de foioase, utilizate - reprezintă stadii de degradare a pădurii de foioase, utilizate astăzi pentru păşune şi vânătoare. astăzi pentru păşune şi vânătoare.

Aici vegetaţia landelor este alcătuită din:Aici vegetaţia landelor este alcătuită din: gorun (gorun (Q. petraeaQ. petraea);); stejar pedunculat (stejar pedunculat (Q. roburQ. robur);); ulm (ulm (Ulmus glabraUlmus glabra);); frasin (frasin (Fraxinux excelsiorFraxinux excelsior);); mesteacăn (mesteacăn (Betula pubescensBetula pubescens), ), Pinus sylvestris şi Calluna vulgaris;Pinus sylvestris şi Calluna vulgaris;

În nordul Franţei se numesc ‘’În nordul Franţei se numesc ‘’dorne’’dorne’’ – arbuşti ce cresc pe soluri sărace, adesea acide. Pinii – arbuşti ce cresc pe soluri sărace, adesea acide. Pinii au fost plantaţi sau au apărut spontan după dispariţia ierbivorelor sălbatice mari. au fost plantaţi sau au apărut spontan după dispariţia ierbivorelor sălbatice mari.

Funcţie de substrat – lande silicicole şi lande Funcţie de substrat – lande silicicole şi lande calcicole (bazinul Parisului, bazinul Londrei).calcicole (bazinul Parisului, bazinul Londrei).

Landele silicicole Landele silicicole – mezofile se dezvoltă – mezofile se dezvoltă în regiunile costiere cu climat oceanicîn regiunile costiere cu climat oceanic, umed tot , umed tot timpul şi cu temperaturi moderate. Vântul împiedică creşterea copacilor (evaporare timpul şi cu temperaturi moderate. Vântul împiedică creşterea copacilor (evaporare puternică, rupe crengile etc.).puternică, rupe crengile etc.).

În În Europa CentralăEuropa Centrală – şi aici landele sunt secundare pe locul fostelor suprafeţe cu păduri; Sp. – şi aici landele sunt secundare pe locul fostelor suprafeţe cu păduri; Sp. cea mai răspândită este cea mai răspândită este Erica cinereaErica cinerea..

Vestul zonei mediteraneeneVestul zonei mediteraneene: : Specii:Specii: Erica cinerea;Erica cinerea; Lavandula stoechas;Lavandula stoechas; Cistus (C. Crispus, C. ladaniferus);Cistus (C. Crispus, C. ladaniferus); lichenilicheni (sp. de Cladonia); (sp. de Cladonia); muşchimuşchi (Polytrichum juniperium, P. piliferum). (Polytrichum juniperium, P. piliferum).

NV GibraltaruluiNV Gibraltarului – în zona muntoasă se dezvoltă lande tipice. – în zona muntoasă se dezvoltă lande tipice.

Specii:Specii: Halimium sp.;Halimium sp.; drogul (drogul (GenistaGenista);); Pterospartum tridentum;Pterospartum tridentum; Sarathamnus (sp.);Sarathamnus (sp.); Cytisus (sp.).Cytisus (sp.).

SV Pen. IbericeSV Pen. Iberice – sp. relicte de dafin ( – sp. relicte de dafin (Laurus sp.)Laurus sp.) întâlnite şi în Ins. Canare, întâlnite şi în Ins. Canare, Câmpia Colhida, M. Caucaz, Nordul Anatoliei;Câmpia Colhida, M. Caucaz, Nordul Anatoliei;

Erica tetralix – specifică landelor umede

Genista anglica

Distribuţia în Europa

Iarba neagră (Calluna vulgaris)Arbust scund veşnic verde

Erica cinerea – specie tipică a landelor uscate

Distribuţia în Europa

Lavandula stoechas

Cistus salviifolius

Cistus Crispus

Halimium sp.

Cytisus (sp.)

http://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:New_Forest_heath_and_horses.JPG

Peisajul landelor - Anglia

http://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Wilseder_Berg_006.jpg

Masivul Wilsede, regiunea Luneburg, GermaniaPeisaj tipic al landelor din Europa Centrală

http://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Wrzosowisko_IM000055a.JPG

ŞibleaculŞibleacul – întâlnit în regiunea submeditetaneeană, este constituit – întâlnit în regiunea submeditetaneeană, este constituit din arbuşti verzi numai în timpul verii.din arbuşti verzi numai în timpul verii.

aceste tufărişuri s-au dezvoltat pe locul pădurilor de foioase aceste tufărişuri s-au dezvoltat pe locul pădurilor de foioase distruse.distruse.

formaţiuneformaţiuneaa depăşeşte limitele Pen. Balcanice, întâlnindu-se în depăşeşte limitele Pen. Balcanice, întâlnindu-se în fosta Iugoslavie, în România (Banat-Oltenia, Dobrogea), fosta Iugoslavie, în România (Banat-Oltenia, Dobrogea), Crimeea, Caucaz.Crimeea, Caucaz.

Şibleac – tufiş verde vara, submediteraneean, se dezvoltă pe soluri variate, dar în special pe cele calcaroase.

Serbia, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Croaţia – şiprag

Bulgaria - hrastalac

România:

Şibleac cu cărpiniţă (Carpinus duinensis, Carpinus orientalis), NV Olteniei, unde mai întâlnim hăţiş cu liliac şi scumpie;

Şibleac cu scumpie;

Şibleac cu cărpiniţă, mojdrean, scumpie, iasomie, - silvostepa dobrogeană;

Şibleac cu păliur (Paliurus spina) – Dobrogea;

Şibleac cu liliac – Oltenia;

Şibleac cu stejar pufos, cărpiniţă, scumpie, păliur – Crimeea;

Şibleac cu păliur - Caucaz;

Păliur (Paliurus spina)

Paliurus spina

-Arbust indigen 2-5 m înălţime, rădăcină pivotantă, tulpini des ramificate, ramuri curbate;

- element submediteranean;

- vegetează pe coaste erodate, pe stâncării.

Scumpie (Cotinus coggygria)

Mojdrean (Fraxinus ornus)

Liliac (Syringa vulgaris)

Iasomie (Jasminum polyanthum)

Şibleac (meşelic) – versanţii sudici ai M. Vâlcan (Cheile Sohodolului)Forma cea mai degradată a pădurii formată pe aceşti versanţi calcaroşi se numeşteMEŞELIC (termen de origine turcă); desiş de stejar.

http://gabiavram.blogspot.ro/2011/04/legatura-municipiului-targu-jiu-cu-zona.html

http://www.gnm.ro/sitenou/foto_prim.php?idcat=22

Zona silvostepeiZona silvostepei

O fâşie îngustă care taie diagonal Câmpia Rusă de la SV la NE O fâşie îngustă care taie diagonal Câmpia Rusă de la SV la NE (de la Prut până la M Ural);(de la Prut până la M Ural);

Extindere mai mare în Pod. Doneţului şi Pod. Zavolgiei;Extindere mai mare în Pod. Doneţului şi Pod. Zavolgiei;

La V de Nipru predomină La V de Nipru predomină Quercus robur, Fagus sylvatica, Quercus robur, Fagus sylvatica, Carpinus betulus;Carpinus betulus;

Între Nipru şi Volga – Între Nipru şi Volga – Fagus sylvaticaFagus sylvatica în amestec cu în amestec cu Fraxinus Fraxinus excelsiorexcelsior, tei şi arţar , tei şi arţar (Acer platanoides); (Acer platanoides);

Soluri – cernoziomuri.Soluri – cernoziomuri.

SPECIFICĂ Europei de Est, reg. din N. Mării Negre şi N. Mării Caspice;

Câmpia Bărăganului, Podişul Dobrogei Centrale şi de Sud; Podişul Volhino-Podolic (Ucraina); Câmpia Est-Europeană partea sudică;

Câmpia Panonică - unii autori o includ la silvostepă – pajiştile stepizate au caracter secundar, fiind rezultate în urma defrişărilor, stepa panonică - PUSTA;

porţiuni interioare din Pen. Iberică – iarba alfa (Stipa tenacissima).

Stepa anatoliană.

ZONA STEPEIZONA STEPEI

Plante xerofile şi subarbuşti: colilia (Stipa capillata); păiuşul (Festuca sulcata); laptele cucului (Euphorbia cyparissias); piciorul cocoşului (Ranunculus polyanthemos); laleaua pestriţă (Fritillaria imperialis); bujorul de stepă (Paeonia sp.); pelinul (Artemisia austriaca); porumbarul (Prunus spinosa) etc.

vegetaţia semi-deşerturilor (stepa deşertică) din regiunea Mării Caspice.

pe nisipurile mobile şi semifixate cresc plante de sărătură (halofile) şi de nisip (arenacee) ca:

sărăriţă (Salicornia herbacea); varza de mare (Crambe maritima), Suaeda, Aristida, Anabasis.

Artemisia austriaca Artemisia absinthium

Laptele cucului

(Euphorbia cyparissias)

Piciorul cocoşului (Ranunculus polyanthemos)

Capul şarpelui (Echium rubrum)

Bujorul de stepă (Paeonia sp.)

Laleaua pestriţă (Fritillaria imperialis)

Stipa tenacissima – iarba alfa

Salicornia herbacea

Salicornia herbacea

Crambe maritima

Puszta Puszta

Este un biom de pășune;Este un biom de pășune;

Se suprapune Câmpiei Alföld, în jurul râului Tisa (estul Se suprapune Câmpiei Alföld, în jurul râului Tisa (estul ţării), precum și în partea de vest a Ungariei şi în ţării), precum și în partea de vest a Ungariei şi în Burgenland din Austria.Burgenland din Austria.

Puszta maghiară este Puszta maghiară este o enclavă a stepei eurasiaticeo enclavă a stepei eurasiatice, un , un avanpost izolat de marea"stepă rusă" avanpost izolat de marea"stepă rusă" (Curry-Lindahl, 1964);(Curry-Lindahl, 1964);

Peisajul caracteristic este format din câmpuri fără copaci, Peisajul caracteristic este format din câmpuri fără copaci, terenuri halomorfe, lacuri sărate, dune de nisip, păduri terenuri halomorfe, lacuri sărate, dune de nisip, păduri fragmentate, mlaștini cu apă dulce de-a lungul zonelor fragmentate, mlaștini cu apă dulce de-a lungul zonelor inundabile ale râurilor.inundabile ale râurilor.

http://www.felsofokon.hu/termeszetvedelmi-cikkek/2012/09/25/pusztan-jo

Peisaj din puszta maghiară

http://de.ibusz.hu/index.php?p=contents&cid=292

Peisaj din puszta maghiară

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Hortobagy-ziehbrunnen.jpg

Parcul Naţional Hortobágy – o stepă cu plante ierboase – păstorit tradiţional: ovine, bovine, cai;Declarată rezervaţie încă din anul 1973.

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Hortob%C3%A1gy.jpg

Caractere particulare ale stepei europene:Caractere particulare ale stepei europene:

Stepa mediteraneană (Peninsula Iberică)Stepa mediteraneană (Peninsula Iberică) Stepa din AnatoliaStepa din Anatolia Stepa coussoul (Franţa mediteraneană)Stepa coussoul (Franţa mediteraneană)

Stepa din Peninsula IbericăStepa din Peninsula Iberică Spania şi Portugalia deţin 6% din totalul stepelor europene;Spania şi Portugalia deţin 6% din totalul stepelor europene;

http://www.ceam.es/reaction/workfiles/Cortina-pp1.pdf

Extinderea stepeipe teritoriul Pen. Iberice

Prezintă asemănări floristice importante cu stepa din Maghreb Prezintă asemănări floristice importante cu stepa din Maghreb (75% din plantele din Maghreb sunt prezente şi în Pen. (75% din plantele din Maghreb sunt prezente şi în Pen. Iberică);Iberică);

Stepa spaniolă prezintă un grad redus de degradare comparativ Stepa spaniolă prezintă un grad redus de degradare comparativ cu stepa din nordul Africii, supusă unei intense presiuni umane, cu stepa din nordul Africii, supusă unei intense presiuni umane, desţelenită pentru cultivare;desţelenită pentru cultivare;

LocalizareLocalizare: stepa mediteraneană, alcătuită predominant din : stepa mediteraneană, alcătuită predominant din iarba alfa, este întâlnită în vestul bazinului Mediteranei, Pen. iarba alfa, este întâlnită în vestul bazinului Mediteranei, Pen. Iberică-Maghreb (N. Africii), se extinde în cele mai uscate Iberică-Maghreb (N. Africii), se extinde în cele mai uscate zone ale Peninsulei Iberice (în special sud-est și est, valea zone ale Peninsulei Iberice (în special sud-est și est, valea Ebro, Andaluzia, Madrid şi Castilla-La Mancha, ins. Baleare) Ebro, Andaluzia, Madrid şi Castilla-La Mancha, ins. Baleare) și Maghreb (în zonele muntoase - Atlas). și Maghreb (în zonele muntoase - Atlas).

iarba alfa iarba alfa (Stipa tenacissima),(Stipa tenacissima), cunoscută în Spania sub numele cunoscută în Spania sub numele de de espartoesparto sau sau atochaatocha, face parte din familia gramineelor , face parte din familia gramineelor (Poaceae); este o plantă perenă ce atinge până la 1 m în (Poaceae); este o plantă perenă ce atinge până la 1 m în înălţime înălţime (Maestre et al., 2007);(Maestre et al., 2007);

Aceasta crește în condiții foarte aride, pe soluri sărace, calcaroase, prăfoase, Aceasta crește în condiții foarte aride, pe soluri sărace, calcaroase, prăfoase, de la nivelul mării până la altitudini de peste 2000 m de la nivelul mării până la altitudini de peste 2000 m ((Djebaili, 1988; Costa, Djebaili, 1988; Costa, 1973; Barber et al.,1973; Barber et al., 1997).1997).

Este întâlnită preponderent în regiunile în care cantitatea de pp. este sub 600 Este întâlnită preponderent în regiunile în care cantitatea de pp. este sub 600 mm (între 200-400 mm pp mm (între 200-400 mm pp //an) an) (Haase et al., 1999).(Haase et al., 1999).

Când se extinde pe suprafeţe mari formează aşa numitele Când se extinde pe suprafeţe mari formează aşa numitele espartalesespartales. .

Formaţiunile de tip esparto constituie una dintre comunităţile vegetale cele Formaţiunile de tip esparto constituie una dintre comunităţile vegetale cele mai caracteristice ale zonelor semi-aride din bazinul mediteranean mai caracteristice ale zonelor semi-aride din bazinul mediteranean occidental occidental (Maestre et al., 2003). (Maestre et al., 2003).

Aceste ecosisteme au fost gestionate de mii de ani de om, astfel că o parte Aceste ecosisteme au fost gestionate de mii de ani de om, astfel că o parte din espartales-urile actuale provin din plantații; reprezintă un sistem din espartales-urile actuale provin din plantații; reprezintă un sistem puternic antropizat.puternic antropizat.

http://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Espartales_en_Percheles.JPG

Espartales – iarba alfa (Stipa tenacissima)

http://www.regajal-birding.com/#!galeria

http://florayfaunalasagra.blogspot.ro/2012_09_01_archive.html

Iarba alfa, esparto, atocha (Stipa tenacissima)

http://carrionnatural.blogspot.ro/2011/01/espartales-en-los-cerros-de-la-finca-el.html

În interiorul Pen. Iberice – espartales s-ar fi instalt, după unii autori, după În interiorul Pen. Iberice – espartales s-ar fi instalt, după unii autori, după degradarea pădurilor de degradarea pădurilor de Q ilex, Pinus halepensisQ ilex, Pinus halepensis şi a tufişurilor şi a tufişurilor mediteraneene de matorral mediteraneene de matorral (Rivas, 1987); (Rivas, 1987);

Alţi autori consideră că acestea sunt formaţiuni vegetale dominante în SE Alţi autori consideră că acestea sunt formaţiuni vegetale dominante în SE Pen. Iberice de milenii (autorii greci şi romani făceau referire la SE Pen. Pen. Iberice de milenii (autorii greci şi romani făceau referire la SE Pen. Iberice Iberice ‘’campus spartarius’’‘’campus spartarius’’) ) (Ruiz de la Torre, 1993).(Ruiz de la Torre, 1993).

Importanţa socio-economică – aceste ecosisteme au fost strâns legate de Importanţa socio-economică – aceste ecosisteme au fost strâns legate de activităţile umane, activităţile umane, omul a folosit fibra vegetalăomul a folosit fibra vegetală pentru pasta de hârtie, funii, pentru pasta de hârtie, funii, pantofi, coşuri, saci, rogojini (împletituri). pantofi, coşuri, saci, rogojini (împletituri).

Recoltarea fibrelor vegetale s-a realizat până în a doua jumătate a sec. XX, Recoltarea fibrelor vegetale s-a realizat până în a doua jumătate a sec. XX, însă utilizarea a fost puternică în sec. XIX, utilizarea rămâne importantă în însă utilizarea a fost puternică în sec. XIX, utilizarea rămâne importantă în sec. XXI doar în nordul Africii sec. XXI doar în nordul Africii (Maestre et al., 2003). (Maestre et al., 2003).

Anatolia Centrală – asociere de câmpii şi platouri înalte Anatolia Centrală – asociere de câmpii şi platouri înalte (1000-1200 m); în partea de sud se află situat bazinul (1000-1200 m); în partea de sud se află situat bazinul Lacului Tuz.Lacului Tuz.

În Anatolia Centrală climatul temperat continental semi-arid, În Anatolia Centrală climatul temperat continental semi-arid, temperaturitemperaturilele medii multianuale cuprinse între 8-12 medii multianuale cuprinse între 8-12°°C, pp. C, pp. 400-600 mm400-600 mm/an /an aauu determinat instalarea aici a unei vegetaţii determinat instalarea aici a unei vegetaţii stepice, cu stepice, cu Artemisia fragrans, Festuca valesiaca, Artemisia fragrans, Festuca valesiaca, Agropyron sp., Astragalus sp., Thymus sp.Agropyron sp., Astragalus sp., Thymus sp.

Datorită suprapăşunatului comunităţile pure sau mixte de Datorită suprapăşunatului comunităţile pure sau mixte de Thymus-Artemisia-Stipa-Bromus-FestucaThymus-Artemisia-Stipa-Bromus-Festuca au fost înlocuite au fost înlocuite de specii de plante ierbacee cosmopolite de specii de plante ierbacee cosmopolite (Atalay, 2002, p. 241)(Atalay, 2002, p. 241)

StepeleStepele domină zonele joase din Anatolia. domină zonele joase din Anatolia.

Zonele mai înalte sunt acoperite cu păduri de stejar brumăriu Zonele mai înalte sunt acoperite cu păduri de stejar brumăriu ((Q. pubescensQ. pubescens) şi pin negru () şi pin negru (Pinus nigraPinus nigra), ienupăr ), ienupăr ((Juniperus spJuniperus sp.)(arbori xerofitici); .)(arbori xerofitici);

Arealele defrişate au fost ocupate de stepă - Arealele defrişate au fost ocupate de stepă - stepe stepe antropogeneantropogene (comunităţi de (comunităţi de Thymus – AstragalusThymus – Astragalus cu cu Festuca ovina, Poa bulbosaFestuca ovina, Poa bulbosa etc.). etc.).

Comunităţile de Comunităţile de Artemisia campestreArtemisia campestre şi şi Hypericum Hypericum heterophylumheterophylum apar pe arealele ocupate în trecut cu apar pe arealele ocupate în trecut cu Pinus Pinus nigranigra (Atalay, 2002, p. 242).(Atalay, 2002, p. 242).

În jurul lacurilor sărate se dezvoltă o vegetaţie halofilă În jurul lacurilor sărate se dezvoltă o vegetaţie halofilă ((Salicornia herbacea, Salsola anatolica, Atriplex lasianthaSalicornia herbacea, Salsola anatolica, Atriplex lasiantha););

http://www.soil-net.com/album/Places_Objects/Wilderness/slides/ANATOLIA%20Konya%20Plain%20from%20Catal%20Hoyuk%2002.html

ANATOLIA - Câmpia Konya (Catal Hoyuk)

http://www.panoramio.com/photo/69256521

Peisaj din speta anatoliană

Anatolia Centrală (Câmpia Konya) – diversitatea stepelor Anatoliei centrale - studiu de cazAnatolia Centrală (Câmpia Konya) – diversitatea stepelor Anatoliei centrale - studiu de caz

Câmpia Konya este situată la o altitudine medie de 1100 m, este o vastă depresiune Câmpia Konya este situată la o altitudine medie de 1100 m, este o vastă depresiune tectonică, delimitată de masive calcaroase şi vulcanice. tectonică, delimitată de masive calcaroase şi vulcanice. IzolareaIzolarea a fost cea care a a fost cea care a comandat comandat endoreismul şi cliamatul semi-arid endoreismul şi cliamatul semi-arid (pp. medii multianuale de 330 mm). (pp. medii multianuale de 330 mm). Speciile vegetale de aici sunt adaptate deficitului hidric, secetei estivale şi frigului Speciile vegetale de aici sunt adaptate deficitului hidric, secetei estivale şi frigului din timpul iernii (p.153). din timpul iernii (p.153).

În cadrul acestei câmpii diferenţiem trei faciesuri diferite ale stepei actuale (aspect În cadrul acestei câmpii diferenţiem trei faciesuri diferite ale stepei actuale (aspect mozaicat):mozaicat):

1.1. Stepă dominată de Stepă dominată de Artemisia fragransArtemisia fragrans (specie invazivă - pelin) asociată cu (specie invazivă - pelin) asociată cu Salvia Salvia cryptantacryptanta. Covorul vegetal este dens (80%) şi unistratificat (stratul ierbaceu 20-40 . Covorul vegetal este dens (80%) şi unistratificat (stratul ierbaceu 20-40 cm înălţime). Acest tip de stepă este tipic pe cm înălţime). Acest tip de stepă este tipic pe soluri calcaroase-nisipoasesoluri calcaroase-nisipoase situate pe situate pe marginile câmpiei, caracterizate printr-un bun drenaj natural.marginile câmpiei, caracterizate printr-un bun drenaj natural.

2.2. Stepă dominată de Stepă dominată de Peganum harmalaPeganum harmala ce ocupă 50% din suprafaţă. Plantele sunt ce ocupă 50% din suprafaţă. Plantele sunt izolate, au înălţimi de 30-50 cm, sunt asociate cu un covor ierbaceu scund ce dă un izolate, au înălţimi de 30-50 cm, sunt asociate cu un covor ierbaceu scund ce dă un aspect discontinuu, lasă solul dezgolit. Aceste stepe se dezvoltă pe aspect discontinuu, lasă solul dezgolit. Aceste stepe se dezvoltă pe soluri calcaroase-soluri calcaroase-argiloaseargiloase din centrul câmpiei, unde condiţiile de drenaj sunt mai puţin favorabile din centrul câmpiei, unde condiţiile de drenaj sunt mai puţin favorabile decât pe marginile câmpiei. Această formaţiune vegetală este de multe ori decât pe marginile câmpiei. Această formaţiune vegetală este de multe ori codominată de codominată de Alhagi spAlhagi sp., un tufiş spinos de 30-50 cm înălţime.., un tufiş spinos de 30-50 cm înălţime.

3.3. Stepa dominată de Stepa dominată de Frankenia thymifoliaFrankenia thymifolia. Covorul vegetal este discontinuu (30% din . Covorul vegetal este discontinuu (30% din suprafaţă). Domină centrul câmpiei cu suprafaţă). Domină centrul câmpiei cu soluri salinesoluri saline. Plantele întâlnite aici sunt specii . Plantele întâlnite aici sunt specii suculente halofile, cu înălţimi de 10-20cm, adaptate deflaţiei eoliene.suculente halofile, cu înălţimi de 10-20cm, adaptate deflaţiei eoliene.

Utilizarea agropastorală din vechimeUtilizarea agropastorală din vechime Utilizarea pastorală a stepelor central-anatoliene a început în Neolitic. Structura şi Utilizarea pastorală a stepelor central-anatoliene a început în Neolitic. Structura şi

compoziţia lor floristică actuală reflectă exploatarea milenară. În ultimele decenii, compoziţia lor floristică actuală reflectă exploatarea milenară. În ultimele decenii, formaţiunile stepice au fost utilizate ca şi păşuni, s-a constatat o presiune antropică formaţiunile stepice au fost utilizate ca şi păşuni, s-a constatat o presiune antropică ridicată asupra acestui spaţiu, fapt ce a dus la reducerea şi fragmentarea lui.ridicată asupra acestui spaţiu, fapt ce a dus la reducerea şi fragmentarea lui.

Păşunatul este o practică tradiţională a societăţilor din Podişul Anatoliei.Păşunatul este o practică tradiţională a societăţilor din Podişul Anatoliei. Cuvertura vegetală poartă amprenta acestei vechi exploatări.Cuvertura vegetală poartă amprenta acestei vechi exploatări. Stepa cu pelinStepa cu pelin a Anatoliei Centrale este o formaţiune secundară, rezultată în urma unui a Anatoliei Centrale este o formaţiune secundară, rezultată în urma unui

păşunat constant, care a făcut ca progresiv să dispară pădurile şi apoi o serie de păşunat constant, care a făcut ca progresiv să dispară pădurile şi apoi o serie de graminee (leguminoase etc.) în cursul mileniilor.graminee (leguminoase etc.) în cursul mileniilor.

Cum calificăm această formaţiune ierboasă?Cum calificăm această formaţiune ierboasă? Formaţiune primară sau derivată?Formaţiune primară sau derivată?

În trecut (sf. ţerţiarului), Platoul Anatoliei era ocupat de formaţiuni lemnoase (păduri de În trecut (sf. ţerţiarului), Platoul Anatoliei era ocupat de formaţiuni lemnoase (păduri de stejar, mesteacăn, fag).stejar, mesteacăn, fag).

Instalarea primelor civilizaţii (15 000 - 8000 D.Hr.) în Anatolia Centrală a avut, cu Instalarea primelor civilizaţii (15 000 - 8000 D.Hr.) în Anatolia Centrală a avut, cu certitudine, o influenţă importantă asupra dinamicii regresive a speciilor lemnoase şi certitudine, o influenţă importantă asupra dinamicii regresive a speciilor lemnoase şi instalarea ierburilor stepice.instalarea ierburilor stepice.

Dinamica actuală corespunde unei degradări a stepei (prin înlocuirea speciilor) sub Dinamica actuală corespunde unei degradări a stepei (prin înlocuirea speciilor) sub efectul suprapăşunatului.efectul suprapăşunatului.

Extinderea speciilor ruderale, spinoase, toxice etc. indică devalorizarea stepei Extinderea speciilor ruderale, spinoase, toxice etc. indică devalorizarea stepei anatoliene. Acest fenomen recent şi accelerant riscă reducerea diversităţii speciilor anatoliene. Acest fenomen recent şi accelerant riscă reducerea diversităţii speciilor stepei central-anatoliene (p.154-155).stepei central-anatoliene (p.154-155).

Fig. 1. Harta geomorfologică a bazinului Konya. 1: foraj, 2: suprafaţa lacului pluvial, 3: sectoare de debuşare, 4: falii, 5: vulcani, 6: suprafaţa Anatoliei, 7: munţi.

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0169555X98000063

http://www.soil-net.com/album/Places_Objects/Wilderness/slides/ANATOLIA%20Taurus%20Mountains.html

Stepa anatoliană – în fundal M. Taurus

http://flora-aragon.blogspot.ro/2008/09/peganum-harmala.html

Peganum harmala

Alhagi sp. - tufiş spinos (Fabaceae)

Frankenia thymifolia Plantă halofilă

http://floracatalana.es/F/frankenia%20thymifolia

http://www.newworldencyclopedia.org/entry/File:Turkey.LakeTuz004.jpg

Lacul sărat Tuz

Stepa coussoul (sau coussous)Stepa coussoul (sau coussous)

Câmpia Crau este paleodelta râului Durance, situată aproape de Câmpia Crau este paleodelta râului Durance, situată aproape de Camarque, în departamentul Bouches-du-Rhône;Camarque, în departamentul Bouches-du-Rhône;

Câmpia Crau s-a format în cuaternar prin aportul de aluviuni Câmpia Crau s-a format în cuaternar prin aportul de aluviuni depuse în vechea deltă a lui Durance. depuse în vechea deltă a lui Durance.

Un afluent al fluviului RhUn afluent al fluviului Rhôône a reuşit prin eroziune regresivă să ne a reuşit prin eroziune regresivă să capteze cursul lui Durance, ulterior el a devenit afluent direct al capteze cursul lui Durance, ulterior el a devenit afluent direct al RhRhôônului, vărsându-se în acesta la sud de Avignon. nului, vărsându-se în acesta la sud de Avignon.

Captarea a fost posibilă şi datorită mişcărilor tectonice din Captarea a fost posibilă şi datorită mişcărilor tectonice din cuaternar. Delta rămasă fară aport de apă şi aluviuni s-a uscatcuaternar. Delta rămasă fară aport de apă şi aluviuni s-a uscat..

EEste o regiune cu o vegetaţie stepică adaptată condiţiilor de ste o regiune cu o vegetaţie stepică adaptată condiţiilor de ariditate, utilizată ca şi păşune; ariditate, utilizată ca şi păşune;

Stepa este formată dintr-o vegetaţie unică numită coussoul (sau Stepa este formată dintr-o vegetaţie unică numită coussoul (sau coussous) coussous) (Molinier şi Tallon, 1950), (Molinier şi Tallon, 1950), astăzi fragmentată şi redusă formând astăzi fragmentată şi redusă formând Crau-ul uscat, Crau-ul uscat, ultimul habitat de tip stepic din Europa Occidentală ultimul habitat de tip stepic din Europa Occidentală (Franţa)(Franţa);;

Partea de nord a Crau a fost irigată și cultivată încă din secolul XVI prin Partea de nord a Crau a fost irigată și cultivată încă din secolul XVI prin canalul Craponne (alimentat cu apă din Durance), aceasta formează canalul Craponne (alimentat cu apă din Durance), aceasta formează Crau-ul umed, care oferă un fân de calitate superioară Crau-ul umed, care oferă un fân de calitate superioară (fânul de Crau (fânul de Crau etichetat, etichetat, cosit în lunile mai, iulie şi septembriecosit în lunile mai, iulie şi septembrie).).

Crau-ul de N – pajişti irigate;Crau-ul de N – pajişti irigate;

În a doua jumătate a secolului XX, numeroase culturi intensive au fost În a doua jumătate a secolului XX, numeroase culturi intensive au fost extinse aici (livezi și legume), reducând și mai mult coussoul-ul în extinse aici (livezi și legume), reducând și mai mult coussoul-ul în suprafață.suprafață.

http://fr.wikipedia.org/w/index.php?title=Fichier:Crau_biome_area_map-fr.svg&page=1

Valoarea ecologică şi de Valoarea ecologică şi de patrimoniu a Coussoul a fost patrimoniu a Coussoul a fost luată în considerare încă din luată în considerare încă din anii 1970. Habitatul este anii 1970. Habitatul este acum integrat în reţeaua acum integrat în reţeaua Natura 2000 - Rezervaţia Natura 2000 - Rezervaţia NNaturală aturală NNațională Crau ațională Crau Coussouls a fost creată în Coussouls a fost creată în anul 2001.anul 2001.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ee/Panorama_Crau.png

• Climatul este tipic mediteranean (400-600 mm precipitaţii/an; TMA: 15-16°C; 24-25°C în sezonul estival); • mistralul, un vânt rece şi uscat, accentuează ariditatea, dar are un rol benefic asupra fânului de Crau (contribuie la uscarea rapidă a ierbii cosite);

•Vegetaţia (N - garriga, S - stepa);

• Stepa din sud este alcătuită din: Brachypodium retusum, cimbru (Thymus vulgaris), lavandă (Lavandula latifolia); graminee: Andryala integrifolia, Aegilops ovata, Avena barbata, Bromus Rubens, Dactylis hispanica, andropogon (Dichantium ischaemum), Euphorbia cyparissias, Picridium vulgare, Vulpia.

http://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Crau.JPG

Galeţii aluviali sunt vizibili în Crau. În timpul zilei galeţii acumulează căldura, iar noaptea o cedează, astfel temperatura medie este mai ridicată decât în alte părţi ale Crau.Galeţii care s-au acumulat în cadrul deltei au o grosime considerabilă. Aceştia sunt de origine calcaroasă, de vârstă J şi Cr., provin din sectorul subalpin. Au fost cimentaţi, astfel a rezultat tapares (în provensală), o rocă impermeabilă şi rezistentă.În această acumulare, câmpia posedă o pânză freatică importantă utilizată în a iriga fânul de Crau (http://taillefer.ouvaton.org/crau.html ).

http://www.alittlemarket.com/v1/peintures/van_gogh_la_plaine_de_la_crau_impressionnisme_panoramic-1186516.html

Van Gogh – La plaine de la Crau

BibliografieBibliografie

Barber, A., Cabrera, M. R. y Guardiola, I. 1997. Barber, A., Cabrera, M. R. y Guardiola, I. 1997. Sobre la cultura de l'espart al territori valenciàSobre la cultura de l'espart al territori valencià. Fundació . Fundació Bancaixa. 252 pp. Bancaixa. 252 pp.

Costa, M. 1973. Datos ecológicos y fitosociológicos sobre los espartales de la provincia de Madrid. Costa, M. 1973. Datos ecológicos y fitosociológicos sobre los espartales de la provincia de Madrid. Anales Anales del Instituto Botánico Cavanillesdel Instituto Botánico Cavanilles 30: 233-255. 30: 233-255.

Djebaili S. 1988. Connaissances actualles sur l´alfa (Stipa tenacissima L.): autoécologie, phénologie, Djebaili S. 1988. Connaissances actualles sur l´alfa (Stipa tenacissima L.): autoécologie, phénologie, productivité et valeur nutritive. productivité et valeur nutritive. BiocénosesBiocénoses 3: 43-53. 3: 43-53.

Maestre, F.T., Bautista, S., Cortina, J., Bladé, C., Bellot, J., Vallejo, R., 2003. Maestre, F.T., Bautista, S., Cortina, J., Bladé, C., Bellot, J., Vallejo, R., 2003. Bases ecológicas para la Bases ecológicas para la restauración de los espartales semiáridos degradadosrestauración de los espartales semiáridos degradados. Ecosistemas. Revista cient. Ecosistemas. Revista cientíífica y tfica y téécnica de ecologcnica de ecologíía a y medio ambiente, Ay medio ambiente, Añño XII, No. 1 enero-abril (URL:www.aeet.org/ecosistemas/031/investigacion5.htm).o XII, No. 1 enero-abril (URL:www.aeet.org/ecosistemas/031/investigacion5.htm).

Maestre, F.T.Maestre, F.T.,, Ramírez, D.A. Ramírez, D.A., , CortinaCortina,, J. J., 2007. , 2007. Ecología del esparto (Ecología del esparto (Stipa tenacissima LStipa tenacissima L.) y los espartales .) y los espartales de la Península Ibéricade la Península Ibérica. Ecosistemas. Revista cient. Ecosistemas. Revista cientíífica y tfica y téécnica de ecologcnica de ecologíía y medio ambiente, No. a y medio ambiente, No. 16(2):111-130 mayo. (http://www.revistaecosistemas.net/articulo.asp?Id=480)16(2):111-130 mayo. (http://www.revistaecosistemas.net/articulo.asp?Id=480)

Manea, G., 2008. Elemente de biogeografie. Editura Univarsitară, Bucureşti.Manea, G., 2008. Elemente de biogeografie. Editura Univarsitară, Bucureşti. Muică, C., Buza, M., Sencovici, M. 2009. Biogeografie (Compendiu), Editura Univarsitară, Bucureşti.Muică, C., Buza, M., Sencovici, M. 2009. Biogeografie (Compendiu), Editura Univarsitară, Bucureşti. Pişota, I., 2020. Biogeografie. Editura Univarsitară, Bucureşti.Pişota, I., 2020. Biogeografie. Editura Univarsitară, Bucureşti. RivasRivas,, M M.., S. 1987. Memoria del mapa de series de vegetación de España. ICONA, Madrid, España. , S. 1987. Memoria del mapa de series de vegetación de España. ICONA, Madrid, España. Ruiz de la Torre, A. 1993. Mapa forestal de España, E 1: 20000. Alicante. Hoja 8Ruiz de la Torre, A. 1993. Mapa forestal de España, E 1: 20000. Alicante. Hoja 8 - -9. ICONA, Madrid, 9. ICONA, Madrid,

España.España. Chesworth, W., 2008. Encyclopedia of Soil Science, Springer, p. 66.Chesworth, W., 2008. Encyclopedia of Soil Science, Springer, p. 66. Curry-Lindahl, K., 1964. Europe, a natural history, Random House, p. 138.Curry-Lindahl, K., 1964. Europe, a natural history, Random House, p. 138. Haggett, P., 1994. Haggett, P., 1994. Encyclopedia of World Geography: Eastern EuropeEncyclopedia of World Geography: Eastern Europe , p. 1781., p. 1781. Stănilă, A.L., 2003. Biogeografie. Editura Fundaţie România de Mâine, Bucureşti.Stănilă, A.L., 2003. Biogeografie. Editura Fundaţie România de Mâine, Bucureşti. http://rua.ua.es/dspace/bitstream/10045/7674/1/ECO_16(2)_12.pdf http://rua.ua.es/dspace/bitstream/10045/7674/1/ECO_16(2)_12.pdf http://es.wikipedia.org/wiki/Stipa_tenacissimahttp://es.wikipedia.org/wiki/Stipa_tenacissima http://fr.wikipedia.org/wiki/Lande http://fr.wikipedia.org/wiki/Lande