41945_proiect acord smid iasi

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU

PROIECTACORD DE MEDIU

Nr. .......din .............

Ca urmare a cererii adresate de Consiliul Judetean Iasi cu sediul în municipiul Iasi, str. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69, judeţul Iasi, înregistrată la Agentia pentru Protectia Mediului Iasi cu nr. 175 din 08.01.2010 si la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau cu nr. 156 din 14.01.2010,în baza OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări de Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul: SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI

titular: Consiliul Judetean Iasi

amplasament: pe teritoriul administrativ al judeţului Iasi

în scopul: stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului si atingerii principalelor obiective si termene stabilite prin Planul National de Gestionare a Deseurilor, respectiv in Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor in judetul Iasi si asigurarea dezvoltării durabile a judetului Iasi

care prevede: realizarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iasi luând în considerare componentele deja existente sau în curs de realizare.Proiectul se încadrează în anexa 2 din HG nr. 445/2009, Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, punctul 11 b (instalaţii pentru eliminarea deşeurilor, altele decât cele incluse în anexa nr.1) şi intră sub incidenţa O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare

Proiectul propus spre finanţare este în concordanţa cu legislaţia de mediu a Uniunii Europene . Depozitul de deşeuri nepericuloase respectă cerinţele Directivei nr.l999/31/CEE privind depozitele de deşeuri. Depozitul intră sub incidenţa Directivei nr.2008/I/CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării fiind în concordanţă cu cele mai bune tehnici disponibile/ Normativul privind depozitarea deşeurilor aprobat prin Ord. 757/2004, cu modificările ulterioare. I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele

I.1. Amplasament

Proiectul se întinde pe toată suprafaţa judeţului Iasi si creaza infrastructura necesară astfel încât gestionarea deşeurilor să se realizeze în conformitate cu prevederile legale, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei,

1.2. Situaţia existentă-componentele existente sau in curs de realizare

Statii de transfer Harlau - realizat prin proiectul „Sistem de colectare selectiva si realizarea staţiei de transfer in orasul Harlau", judetul Iasi, finantat prin programul PHARE CES 2005; deserveste 30.010 locuitori si 373 de agenti economici.

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU Str. Oituz, nr. 23, Bacău, Cod 600266

Tel: 0234512750 Fax: 0234571056e-mail: [email protected],

Pagina 1 din 40

mailto:[email protected]

ARPM Bacău Acord de mediu nr.xx din xxx .2011

Sistem de Reciclare si recuperare

- colectarea selectiva in judetul Iasi realizat de SC ECO-ROM AMBALAJE SA prin 10 puncte de colectare in Podu Iloaiei, 15 puncte de colectare in oraul Pascani si 55 de puncte de colectare in municipiul Iasi.

- sistem de colectare selectiva in orasul Harlau, comunele Deleni, Scobinti, Raducaneni, Dumesti, Tiganasi, Barnova si Sipote;

- statia de sortare Tutota din cadrul depozitului conform de la Tutora (capacitate 29.000 tone/an).

- doua statii de sortare in orasul Harlau (capacitate 1.800 t/an) si in comuna Raducaneni (capacitate 300 t/an)

- statie de sortare din comuna Sipote (capacitate 200 t/an), termen finalizare 2011.

- statia de sortare de la Harlau (pentru localitatea Harlau, comune Deleni si Scobinti);. proiect a fost finantat prin PHARE CES 2005.

Tratarea deseurilor biodegradabile

- statii de compostare cu o capacitate de 10.000 t/an, din cadrul depozitului conform de deşeuri Tutora; proiect finantat prin grant guvernamental, cu finantarea suspendata; dotarea se realizeaza prin acest proiect;

- statie de compostare Raducaneni (capacitatea de 600 t/an) pentru comuna Raducaneni.

Depozitarea deşeurilor solide

Situatia actuala a depozitelor de deseuri municipale in functiune in judetul Iasi este prezentata in tabelul de mai jos:

Facilitate Locatie Caracteristici Observatii

Depozitconform

Tutora

Capacitatea totala a depozitului: 8.176.000 m3 In prezent doar doua compartimente din prima celula sunt finalizate

Capacitatea reala a primei celule: 2.063.000 m3

Capacitatea totala a acestor doua compartimente este de aproximativ 1.300.000 m3.

Depozitul este functional din iulie2009

Depozitneconform

TarguFrumos

Suprafata disponibila: 2,72 ha sistarea depozitarii in 2012.Capacitate totala proiectata: 200.000 m3

Suprafata ocupata: 1,50 haVolum depozitat: 80.000 m3

Strategia judeteana privind gestionarea deseurilor din Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor mentioneaza ca depozitul conform de deseuri de la Tutora va prelua deseurile din intregul judet.

Depozite neconforme

Depozite neconforme din Pascani - Valea Seaca, Harlau si Tomesti au sistat depozitarea in 2009. Inchiderea depozitului neconform de la Tomesti a fost parte a proiectului Primariei Iasi, dar din lipsa de fonduri, nu s-au mai realizat lucrarile. Inchiderea depozitelor rurale neconforme s-a realizat in iulie 2009 si a fost finantata de fiecare unitate teritoriala administrativa din judetul Iasi.

1.3 Situatia proiectata

Prin proiect se prevede realizarea următoarelor investiţii:A. Centrul de management integrat al deşeurilor Tutora (incluzând extinderea staţiei de sortare existenta, finalizare statie de compostare deseuri verzi, statie de tratare mecano biologica, subcompartimentul III al primei celule de depozitare) B. Staţie de transfer BaltatiC. Staţie de transfer si sortare Ruginoasa



Pagina 2 din 40



D. Închiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme: Harlau, Pascani- Valea Seaca; Tg. Frumos – Adancata, Tomesti.

A. Centrul de management integrat al deşeurilor Tutora cuprinde:- A1 Depozit ecologic de deşeuri nepericuloase subcompartimentul III al primei celule- A2 Staţie de sortare- A3 Staţie de tratare mecano - biologica - A4 Construcţii auxiliare: clădire administrativa, parcare, atelier de întreţinere, magazii, spaţii

sanitare, staţie de spălare autovehicul*, post trafo . Statie de carburanţi, staţie de epurare , Infrastructura de acces: drumuri de acces la obiectiv, poartă de acces si control, drumuri interioare, parcări.

Amplasare: La distanta de: 2,8 km fata de localitatea Cristesti; 3,2 km fata de localitatea Holboca aproximativ 8 km de municipiul Iasi.Terenul este amplasat în In partea de Vest a comunei Tutora, in extravilan;Accesul către amplasament se va face prin DJ249A , pana la podul peste raul Jijia si apoi pe DC 22 spre satul Tutora.

A1. Depozitul ecologic de deşeuri nepericuloase – subcompartimentul IIICaracteristicile subcompartimentului:

- Suprafaţa totală ocupată: 5,47 ha.- Volumul: 764 000 mc.

Încadrarea conform H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor: clasa b - depozit pentru deşeuri nepericuloase.

Lista de deşeuri acceptate la depozitare: deşeuri nepericuloase, conform anexei 1 la prezentul acord;

Durata perioadei de monitorizare post închidere: în funcţie de stabilitatea depozitului, dar nu mai puţin de 30 ani;

Sistemul de impermeabilizare:- Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m;- Strat de etansare artificiala - strat de PEID;- Geo-textil de protectie;- Strat de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10% cu

grosime intre 0,50 m si 0,75 m;- Conducte de drenaj si colectare din PEID;- Geo-textil de separatie.

Bariera geologica pentru baza si taluzele depozitului vor consta dintr-un strat mineral care intruneste cerintele de permeabilitate si grosime, din punctul de vedere al protectiei impotriva apei meteorice si de suprafata.

In urma studiului geotehnic a rezultat ca stratul de fundare poate fi supraincarcat prin compactare si astfel poate atinge coeficientul de permeabilitate de k=10-7 cm/s;

In conformitate cu H.G.349/2005 privind depozitarea deseurilor, bariera geologica a depozitelor de deseuri nepericuloase are k<1.0 x 10-9 m/s, pe o grosime de 1m.

La depozitul de la Tutora, bariera geologica naturala (argila lutoasa maro/cafenie) nu este in conformitate cu conditiile de permeabilitate, si astfel va fi extinsa si intarita.Bariera geologica va fi construita in conformitate cu urmatoarele specificatii:

- Geocompozit bentonitic cu grosimea de 0,01 m si permeabilitate de 1.0 x 10-11 m/s- Strat de argila brun-cafenie bine compactat cu k<1.0 x 10-9 m/s pe o grosime de 0,30 m;- Strat de argila brun-cafenie natural cu grosimea de minim 0,20 m avand 1.03 x 10-8 - 9.5

x10-9 m/s.



Pagina 3 din 40



Gestionarea levigatului

Stratul de drenaj si conducteleStratul de drenaj este de PEID, DN 250, PN 8, cu fante pe 2/3 din sectiune.

Acestea sunt amplasate pe directia E-V, in fiecare celula. Distanta dintre straturile de drenaj este de aproximativ 30 m. Colectarea fluxului de levigat se realizeaza gravitational , datorita pantelor, iar conectarea celor doua straturi de drenaj se realizeaza liber. Drenul de colectare este confectionat din PEID, Dn 315 mm, PN 8, cu fante pe % din sectiune si este amplasat pe axul fiecarei celule. Panta colectorului de levigat este 1%,pe directia N-S.

Intreaga suprafata este acoperita cu un strat de pietris de rau spalat 16/30. Stratul de drenaj are o grosime de minim 0,50 m.

Descarcarea levigatului din cadrul depozitului se realizeaza gravitational, catre puturile conductei colectoare ce conduce catre rezervorul de levigat. Subtraversarea digului perimetral de depozit se face cu conducte PEID Dn 315 prevazute cu lucrari de izolare din materiale PEID prefabricate la intrarea conductei in corpul digului pe partea interioara a celulei de depozitare.

Descarcarea levigatului se realizeaza independent, din fiecare compartiment, intr-un colector amplasat in exteriorul digului perimetral, prin intermediul a 3 camine. Caminele sunt confectionate din PEID, Dn 1.100 mm.

In caminele colectoare, pe fiecare dintre colectoarele care evacueaza levigatul din depozit se va monta cate o vana fluture de retinere Dn 315 mm, prin care se va putea controla debitul de levigat.

Conducta este amplasata sub adancimea minima de inghet cu o panta de 0,2%. In dreptul bazinului de levigat este realizat un camin de ridicare locala a presiunii levigatului cu ajutorul unei pompe submersibile. Pe conducta de transport a levigatului sunt amplasate camine de aliniamnet/schimbare de directie din PEID avand Dn 1100 mm.

Colectoare de canalizare a levigatuluiConductele de drenaj din cadrul primei celule de depozitare se descarca in colectoarele de levigat. Conductele au urmatoarele caracteristici:

- Conducta de drenaj cu diametrul Dn 250 mm, SN 8, riflata, perforata pe 2/3 din diametru;- Conducta de drenaj cu diametrul Dn 315 mm, SN 8, riflata;- Conducta colectoare de drenaj cu diametrul Dn 315 mm, SN 8;- Panta de amplasare: 1% de-a lungul generatoarei conductei, catre conductele de colectare.

Puturile sunt amplasate de-a lungul colectoarelor de levigat iin vederea curatarii cu jetul de apa

Levigatul colectat prin intermediul retelei colectoare este transportat catre bazinul de retentie. Din bazinul de retentie, levigatul este pompat catre statia de epurare levigat.

In cadrul depozitului conform de la Tutora, statia de epurare a levigatului a fost construita, iar capacitatea acesteia este suficienta cat sa epureze intreaga cantitate de levigat din prima celula (3 compartimente), respectiv 84 m3/zi. Capacitatea statiei este suficienta pentru facilitatile existente si proiectate incluse in acest proiect.

Gestionarea biogazuluiDupa umplerea celulelor, acestea sunt inchise si zona verde este reabilitata. Sistemul de inchidere va fi instalat dupa nivelarea si sistematizarea deseului depozitat.

Cantitatea specifica de emisii de gaz depinde de compozitia deseului depozitat, de umiditate, temperatura si grad de compactare.

Pentru subcompartimentele 1 si 2 din CMD Tutora au fost realizate fundatia si puturile de gaz pe o inaltime de 3 m, protejate cu conducta de otel de 1 m diametru. Aceeasi masura va fi prevazuta si pentru subcompartimentul 3 inclus in aplicatia de finantare a investitiei prin POS Mediu. Prelungirea puturilor pana la inaltimea finala a depozitului ramane in sarcina operatorului. In prezentul proiect nu vor fi prevazute instalatii de transport si eliminare a gazului de depozit din urmatoarele motive:



Pagina 4 din 40



- Nu exista informatii clare despre cantitatea si calitatea gazului de depozit decat dupa inchiderea corespunzatoare a corpului depozitului cand vor putea fi prelevate si analizate mostre de gaz;

- Orice investitie in eliminarea sau valorificarea gazului nu este justificata decat dupa sistarea depozitarii si inchiderea depozitului de deseuri in conformitate cu Normativul tehnic.

Toate masurile ce trebuie luate in cadrul acestui proiect vor respecta Normativul Tehnic privind Depozitarea deseurilor, aprobat de Ordinul nr. 757/2004.

A2. Statia de sortareCapacitate extindere 11000 t/anCapacitate totala statie de sortare 49100 t/an (inclusiv fractia de sticla si deseul voluminos). Statia de sortare consta dintr-o cladire principala, unde se gasesc urmatoarele echipamente: linia de sortare a materialului organic, linia de sortare a deseului din ambalaje si alte echipamente aditionale, zona de incarcare, incaperi de lucru, birouri, vestiare.Hala de sortare este o cladire metalica inchisa in lateral cu panouri de tip multistrat. Suprafata statiei de sortare va fi de 1.622 m2, in timp ce platforma betonata va avea 1.865 m2.Fractiile recuperate vor fi: hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, cu exceptia metalelor, vor fi colectate manual, in timp ce metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. Procesul de sortare va genera refuz, in special organic, precum si parti de reciclabile care nu au putut fi recuperate.

Componente tehnice- Palnie de alimentare- Banda de alimentare- Deschizatorul de saci - Linia de sortare, lungime de 15 m prevazuta cu posturi de lucru pentru sortarea PET, hartie,

carton, sticla, plastic, lemn sau ambalaj compozit;- Panou electric cu sistem de control a vitezei de incarcare, de avertizare;- Containere de colectare de 1,1 m3;- Linia de indepartare a metalelor prevazuta cu magneti sau electromagneti, amplasata la partea

superioara a liniei de sortare. - Sistemul pentru descarcarea refuzului de sortare alcatuit din palnie pentru acceptarea refuzului

de sortare, banda de alimentare, presa pentru incarcarea containerelor, container pentru refuz.- Presa balotoare orizontala - Masina de tocat sticla- Perforator de PET-uri- Tractor stivuitor pentru manevrarea balotilor: tractor special pentru manevrare cu sistem de

apucare si manevrare a balotilor

Fluxul tehnologic este urmatorul:- Deseul este adus de camioane de colectare si apoi este descarcat pe o platforma de beton;- Apoi, are loc indepartarea materialelor care pot afecta functionarea liniei de sortare; refuzul va fi depozitat in containerele care sunt amplasate la limita zonei de manevre aferenta platformei de descarcare;- Deseul ramas dupa prima selectie este incarcat in buncarul de alimentare prin impingere cu un mini-tractor cu lamă;- Banda transportoare a statiei de sortare este alimentata cu un sistem de tip buncar;- Statia va fi prevazuta cu o noua linie de sortare;sortarea manuala a diferitelor fractii reciclabile se realizeaza de catre operatori; fractia va fi depozitata in containere amplasate sub linia de sortare;- Dupa sortare, deseul este transportat pe categorii la presa balotoare unde se realizeaza balotii din materiale reciclabile pentru transpotarea catre reciclatori;- Linia de sortare descarca refuzul de la sortare intr-un buncar pentru refuz;

A 3 Tratarea deşeurilor biodegradabileCapacitate de intrare de 95.000 t/anNoua statie consta din:

- Treapta de tratare mecanica;- Tratare biologica: descompunere aerobica;- Platforma de maturare pentru continuarea biodegradarii.



Pagina 5 din 40



Tratarea mecanicaSuprafata totala a halei este de aproximativ 2.100 m2.Program de lucru: 5 zile/saptamana, 16 ore/zi.Fluxul tehnologic este urmatorul:

- Cantarirea vehicolelor de colectare a refuzului la platforma cantar de la intrarea in facilitate- Descarcarea deseului municipal rezidual intr-o zona de depozitare temporara de

aproximativ 1.000 m2;- Pregatirea deseului (suprafata de aproximativ 2.000 m2) alcatuita din doua linii, fiecare

dintre ele alcatuita din:separarea manuala a deseului voluminos, deschizator de saci, reducerea dimensiunilor prin utilizarea unui tocator, separarea deseului cu ajutorul unui ciur rotativ, separarea metalului.

- Din hala de tratare mecanica refuzul de ciur este transportat catre depozit, iar materialul biodegradabil rezultat catre banda de încărcare în tranşee;

Tratarea biologica Are loc un proces aerobic in doua etape:

- Prima etapa - descompunere aerobica intensiva intr-o hala inchisa, utilizand un sistem de tip transee;

- A doua etapa - maturarea are loc intr-o hala metalica.Prima etapa - descompunere aeroba - intrare 76.000 t/an ~ 150.000 m 3 /an Procesul este o descompunere intensiva a partii biodegradabile din deseul rezidual, pre-tratat in partea mecanica a statiei.Avand in vedere ca inputul este mare (76.000 t/an) este necesara utilizarea unei tehnici de descompunere care minimizeaza suprafata necesara halei inchise.- Lungimea totala a transeelor de 850 m; 21 de tranşee, în 3 grupuri a câte 7 tranşee fiecare.- Latimea deschiderii transeului - 5 m;- Latimea peretului transeului - 0,3 m;- Inaltimea totala a transeului - 3 m;- Inaltimea deseului in transeu - 2,7 m;- Volumul de deseu/metru - 13,5 m3/m.

Aerarea intensivă va fi efectuată de- Utilaj pentru intoarecerea deseului in transeu - o data la 2 zile;- Podea prevazuta cu orificii.Alimentarea transeelor se realizeaza cu ajutorul unei benzi transportoare.Hala inchisa are o suprafata de 7.500 m2, filtrarea aerului se realizeaza cu ajutorul unui biofiltru, care deserveste si hala pentru tratare mecanica.Reducerea masei in timpul primei etape este de aprox. 30%, reprezentand un total de aproximativ 53.200 t/an, sau, la o unitate de masa de 0,55 t/m3, 95.000 m3 de deseu partial stabilizat care va merge la etapa de maturare.

A doua etapa - maturare - intrare 53.200 t/an ~ 95.000 m 3 /an - deseul partial stabilizat este transportat catre o zona de receptie, cu o suprafata de 250 m2.- formarea gramezilor cu ajutorul a 2 incarcatoare frontale (alternativ) ; - gramezile vor avea o inaltime minima de 2 m si o latime de 5 m. - aerarea se va realiza cu ajutorul unei masini speciale care va intoarce gramezile, o data la 5 zile.- suprafata totala efectiva a zonei de maturare (constructie din otel) va fi de 10.000 m2 inclusiv zona de receptie din etapa de descompunere.In urma acestei etape se va realiza o reducere a masei de aprox. 5%, care va conduce la o cantitate de 50.540 t/an, transportata catre depozit.

Lucrări la drumul internStatia va utiliza drumul intern al depozitului de deseuri. Se vor asigura drumuri de acces în jurul tuturor statiilor pentru ca incarcatorul frontal si camioanele care transporta containere sa se poata deplasa.

Lucrări de racordare la apa, canalizare, electricitate, protecţie impotriva incendiilorReteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.



Pagina 6 din 40



Reteaua de alimentare cu apa din conducte PEID Dn 75 si 160 mm va avea o lungime de 350 m. Pentru alimentarea cu apă se va construi o gospodărie de apă ce va fi alimentată prin branşament la conducta de aducţiune aflată în imediata vecinătate a amplasamentuluiLevigatul va fi colectat prin intermediul conductelor perforate de drenaj (PEID PN 10 De 250mm) si a conductei colectoare (PEID PN 10 De 315mm), intr-un bazin de retentie levigat cu un volum de 200 mc. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in unitatea de osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa include 2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de curatare sa nu implice stoparea intregului procesStatia de epurare levigat a fost dimensionata pentru o capacitate de 84 m3/zi.Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in bazinul de retentie ape epurate si apoi evacuate in canalul de desecare existent HCA - 46/4, aflat la vest de amplasament.Apele reziduale provin de la spalarea platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si tratate in statia de epurare ape uzate menajere.Debitul maxim de ape uzate menajere este de 9,20 m3/zi. Reteaua de colectare a apelor uzate menajere (Dn 250 mm PVC) va avea o lungime de 194 m.Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteua existente de 20 kV. In incinta va fi instalat un post de transformare.

B. Staţie de transfer BălţaţiCapacitatea staţiei de transfer va fi de 44 000 tone/anAmplasament: distanta de 1 km fata de zona locuita (localitatea Sarca) si la 3,4 km fata de raul Bahluet.Accesul in zona se realizeaza prin intermediul drumului comunal de piatra DC 115.Suprafata terenului pe care va fi amplasata investitia este de 6.800 m2.Statia de transfer va consta din: Zona de transfer a deseurilor:

- zona de cantarire a autocamioanelor si zona de circulatie si manevra - platforma betonata (3.763,5 mp);

- cladire administrativa (16 mp);- container rezervor de apa potabila si hidrofor;- container grup sanitar (deserveste numai personalul permanent al statiilor);- bazin etans vidanjabil pentru apele menajere din incinta (3,5 mc);

Zona de retentie a apelor pluviale din incinta care cuprinde:- separator de hidrocarburi prevazut cu filtru coalescent si statie de pompare ape pluviale (40

l/s);- bazin de retentie a apelor pluviale (40 m3).

C. Staţie de transfer şi sortare RuginoasaCapacitatea staţiei de transfer va fi de 17 000 tone/anAmplasament: distanta de 1,2 km fata de zona locuita (localitatea Ruginoasa), si la 2,5 km fata de raul Siret.Accesul in zona este asigurat prin drumul european E58 Iasi - Pascani.Suprafata terenului pe care va fi amplasata investitia este de 24.383 m2.Statia de transfer Ruginoasa va fi dotata cu:

- Poarta acces si gard imprejmuire;- Perdea vegetala imprejmuire;- Retea de canalizare ape pluviale de pe platforme cu bazin de hidrocarburi;- Rigola pluviala perimetrala;- Cantar Auto;- Cladire administrativa;- Cladire interventii utilaje;- Rampa descarcare deseu;- Capuri de presare - 2 buc - pentru compactarea deseului in containere inaintea

transportului catre facilitatea centrala;



Pagina 7 din 40



- Spatii de manevra, circulatie autocamioane si depozitare temporara containere.

D. Închiderea depozitelor neconforme

Prin proiect este prevăzută închiderea a 4 depozite urbane neconforme din judeţul Iaşi, respectiv: Paşcani, Hârlău, Tomeşti şi Târgu Frumos Închiderea se va realiza conform cerinţelor H.G. nr. 349/2005 cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

II. MOTIVELE ŞI CONSIDERENTELE CARE AU STAT LA BAZA EMITERII ACORDULUI

Procedura de evaluare de mediu pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile:

- H.G. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice mediului;- O.M. 135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului

asupra mediului pentru proiecte publice şi private;- O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi

completările ulterioare.Decizia de emitere a fost luată în urma verificării documentaţiei depuse şi a amplasamentului, în urma consultării publicului şi a autorităţilor publice competente membre ale Colectivului de Analiză Tehnică, pe baza recomandărilor şi a concluziilor raportului privind impactul asupra mediului. Decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea prevederilor legale privind:

- măsurile ce se impun pentru protecţia aerului, apei şi solului, gestionarea deşeurilor;- respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională;- măsuri adecvate pentru supravegherea emisiilor, inclusiv obligativitatea de a raporta

autorităţii competente pentru protecţia mediului datele de supraveghere;- utilizarea eficientă a energiei;- regimul de funcţionare în diferite situaţii;- măsuri speciale cu scopul de a preveni şi/sau reduce poluarea, atunci când autorităţile

competente pentru protecţia mediului le consideră necesare.Prin implement are proiectul nu va genera impact asupra ariilor naturale protejate de interes naţional, comunitar (situri Natura 2000) şi internaţional.

III. MĂSURI PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA ŞI, UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

1. Cerinţe privind organizările de şantierÎn cadrul organizării de şantier , conform Planului de prevenire a poluărilor accidentale , care va fi întocmit, se va desemna o persoană responsabilă cu protecţia factorilor de mediu;După terminarea lucrărilor de construcţii suprafaţa de lucru si drumul de acces se va preda beneficiarului în starea lui iniţială.

Protecţia aerului:- se vor lua măsuri pentru limitarea emisiilor de praf printr-o bună organizare de şantier,

astfel încât să se asigure respectarea prevederilor STAS 12574/87 privind protecţia atmosferei,

- umectarea permanenta a suprafetelor de transport si/sau excavate;- se vor minimiza emisiile de praf şi pulberi rezultate din lucrările de terasamente şi de

manipulare a pământurilor - minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin utilizarea vehiculelor

corespunzătoare din punct de vedere tehnic,- se vor verifica motoarele mijloacelor mecanice pentru a le asigura o fuctionare normala si

nepoluanta;- se vor utiliza mijloace de transport acoperite pentru materialele ce pot forma emisii de praf

Protecţia apelor:- organizările de şantier vor fi dotate cu toalete ecologice,- este interzisă deversarea de ape uzate, reziduuri sau deşeuri în apele de suprafaţă,



Pagina 8 din 40



- stocarea temporară a pământurilor excavate se va realiza în afara zonelor de concentrare a scurgerilor de suprafaţă

- executarea lucrărilor de terasamente să va realizeza în perioade cu precipitaţii reduse pe suprafeţe cât de mici astfel încât finalizarea să fie rapidă şi să se evite surprinderea deschisă a acestora dc către precipitaţii

- nu se vor crea depozite de carburanţi în cadrul organizărilor de şantier,- apa va avea o utilizare limitată în perioada de construcţie, cea mai mare parte a

materialelor de construcţie urmând a fi preparate în afara amplasamentelor.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:- se vor respecta prevederile H.G. 1756/2006 privind limitarea nivelului de zgomot în mediu

produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor,- se vor evita operaţiile de transport care pot mări nivelul de zgomot. în timpul nopţii,- activităţile trebuie să se desfăşoare de aşa manieră încât să se asigure respectarea

standardului de calitate privind zgomotul ambiental. In acest scop utilajele şi instalaţiile utilizate vor fi omologate conform normelor în vigoare asigurând încadrarea în normele europene privind zgomotul

Protecţia solului şi a subsolului:- solul vegetal decopertat se va utiliza ulterior la umpluturile superficiale de pe taluze in

vederea inerbarii.- pamantul excavat excedentar , se va depozita pe amplasament pentru reutilizare .- alte deseuri rezultate in timpul lucrarilor de constructii montaj se vor colecta selectiv si se

vor preda pentru valorificare sau eliminare unor societati autorizate.- depozitarea materialelor de construcţii se va face astfel încât să nu blocheze căile de

acces(carosabil, trotuare, drumuri laterale) şi să nu poată fi antrenate de vânt sau de apele pluviale.

- în cazul poluării accidentale a solului, se recomandă îndepărtarea stratului de sol poluat şi depozitarea în containere până la incinerare sau depoluare.

- parcarea, gararea şi lucrările de organizare de şaniter se vor efectua numai în incinta deţinută de titular.

- se vor lua măsuri ca roţile mijloacelor auto care asigură transportul materialelor de construcţii sau a altor materiale să nu transporte pământ sau alte substanţe pe căile de acces publice(carosabil, trotuare, drumuri laterale);.

- se va evita degradarea zonelor învecinate amplasamentului şi a vegetatiei existente şi se vor înierba suprafeţele de pe care a fost îndepărtat stratul vegetal.

- depozitarea combustibilului lichid în perioada de execuţie se va realiza astfel încât să se asigure protecţia solului şi a apelor subterane.

- se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare care corespund din punct de vedere tehnic normelor specifice.

- societăţile care asigură realizarea lucrărilor şi montajul instalaţiilor specifice au obligaţia de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile din construcţii: nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări.

- refacerea solului (dacă este cazul) în zonele unde acesta a fost afectat temporar prin lucrările de excavare, depozitare de materiale, staţionare de utilaje în scopul redării în circuit la categoria de folosinţă iniţială,

- se vor realiza planuri de management operaţional şi cerinţe specifice pentru constructor ce vor avea în vedere remedierea poluărilor datorate scurgerilor accidentale de compuşi petrolieri.

Gestionarea deşeurilor:- gestionarea deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile legislative în vigoare, se

vor respecta prevederile Legii 426/2001 pentru aprobarea OUG. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor.

- deşeurile din construcţii vor fi eliminate prin predarea lor, pe bază de contract către un prestator de servicii sau vor fi preluate chiar de constructor.



Pagina 9 din 40



- in incinta organizărilor de şantier vor fi amenajate zone speciale pentru depozitarea temporară, pe categorii a deşeurilor. Stocarea deşeurilor se va face în recipienţi adecvaţi lipului de deşeu.

- valorificarea şi eliminarea deşeurilor se va face prin societăţi autorizate.- In cazul depozitelor , solul argilos ce va fi excavat din baza depozitelor va fi folosit ca strat

de etanşare minerală pe fundul şi pantele depozitului şi ca strat intermediar la acoperirile periodice ale deşeurilor. Stratul de sol decopertat va fi folosit la acoperirea pantelor exterioare ale digurilor, ce urmează să fie inerbate.

- constructorul are obligaţia de a realiza un Plan de management al deşeurilor pentru întreaga durată a şantierului. Planul va trebui să asigure conformitatea cu cerinţele legale.

Managementul substanţelor toxice şi periculoase:- constructorul trebuie să pregătească un Plan de Management privind Mediul şi Securitatea

Muncii adaptat amplasamentului şi lucrărilor, care trebuie să cuprindă acţiunile de control şi remediere necesar a fi implementate pe parcursul execuţiei şi să detalieze modul de gestiune a substanţelor periculoase,

- stocarea acestor substanţe se va face in ambalaje originale, în spaţii acoperite, pe suprafeţe impermeabile. Se va evita stocarea în exces a acestor materiale prin asigurarea unui flux continuu de aprovizionare în funcţie de necesar.

Protectia ecosistemelor terestre si acvaticeIn vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din siturile Natura 2000, vor fi luate urmatoarele masuri:

- amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situri si a coloniilor de mamifere, nevertebrate, amfibieni si reptile;

- lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie cat mai mic;

- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

- amenajarea corespunzatoare a organizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile (apa, electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate menajere, dupa caz) si depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform legislatiei in vigoare..

- acolo unde vor fi identificate colonii de mamifere, nevertebrate, amfibieni si reptile vor fi amplasate panouri avertizoare de reducere a vitezei de circulatie

- echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire la existenta siturilor din vecinatatea zonei de executie a lucrarilor si asupra masurilor si responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri

- prin realizarea investitiei nu vor fi efectuate defrisari ale speciilor tinta din situri sau a altor specii.

- la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale

2. Cerinţe privind închiderea depozitelor neconforme

Prin proiect este prevăzută închiderea a 4 depozite urbane neconforme din judeţul Iaşi, respectiv: Paşcani, Hârlău, Tomeşti şi Târgu Frumos.

Condiţii privind închiderea şi ecologizarea:Se vor respecta termenele de închidere a depozitelor şi aplicarea prevederilor legale în vederea închiderii şi urmăririi postînchidere conform Anexei nr. 5 din H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, respectiv:- Paşcani, Hârlău şi Tomeşti - au sistat activitatea de depozitare din anul 2009;- Târgu Frumos îşi sistează activitatea în 2012.Închiderea se va realiza conform cerinţelor H.G. nr. 349/2005 cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.- suprafeţele care au fost ocupate de depozitele de deşeuri se înregistrează în registrul de cadastru şi se marchează vizibil pe documentele cadastrale.- prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitelor trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal,



Pagina 10 din 40



- sistemul de impermeabilizare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:- să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit,- să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii,- să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie.- să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni.- să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate),- să împiedice înmulţirea animalelor (şoareci, cârtiţe),- să fie circulabil,- să fie uşor de întreţinut.

- depozitele de deşeuri vor fi sistematizate, nivelate şi compactate.

Masurile de inchidere a depozitelor neconforme existente includ:- Relocarea, cat mai mult posibil, a deseului depozitat sporadic in directia de baza a depozitului,

precum si deplasarea deseului din zone cu rauri, izvoare, iazuri si lacuri, la o distanta de minim 5-10 m de acestea;

- Reducerea cat mai mult posibil a zonei finale de depozitare;- Indepartarea deseurilor voluminoase (echipamente electrice si electronice, acumulatori auto,

cauciucuri auto, materiale feroase, deseuri din constructii, etc.);- Indepartarea de la partea superioara a zonei de depozitare a deseurilor din materiale plastice

(PET-uri, pungi, etc.);- Umplerea gropilor din interiorul depozitului;- Compactarea deseului prin treceri succesive cu buldozerul peste masa de deseuri de 3-5 ori;- Profilarea unor pante de maxim 1:3 si minim 1:20;- Acoperirea masei de deseu cu un strat de suport de minim 50 cm cu sol provenit din excavatii,

dispersat uniform peste deseu;- Strat de drenaj al gazelor de minim 30 cm;- Amplasarea geotextilului care protejeaza geomembrana de PEID. Greutatea specifica este de

minim 1000 g/m2;- Geomembrana de PEID cu grosime de minim 2 mm;- Geotextil de protectie a geomembranei;- Strat de drenare a apei pluviale de minim 30 cm;- Geotextil de separatie dintre stratul de drenaj a apei pluviale si argila, nisip si strat de pietris.

Greutatea specifica este de minim 400 g/m2;- Strat de argila, nisip si pietris de minim 85 cm. Acest strat nu este compactat;- Strat de sol organic cu o grosime minima de 15 cm;- Plantare vegetatie rezistenta la eroziunea apei pluviale, in afara suprafetei depozitului;- Canale perimetrale amplasate la baza depozitului, pentru colectarea apei pluviale din jurul

depozitului si descarcarea acestor ape in lacuri, ravene, cursuri de apa sau retele de canalizare din apropiere;

- Puturi de captare gaz de depozit, dispuse la distante egale intre ele; Pentru fiecare depozit sunt prevăzute puţuri de extragere a biogazului astfel: pentru depozitul Hârlău sunt prevăzute 7 puţuri, pentru depozitul Paşcani sunt prevăzute 10 puţuri, pentru depozitul Târgu Frumos sunt prevăzute 4 puţuri, depozitul Tomeşti sunt prevăzute 36 puţuri

Puţurile de extragere a biogazului sunt poziţionate în mod uniform în masa deşeurilor. In straturile de impermeabilizare se vor monta echipamente pentru extragerea gazului, sistem de colectare şi transport al biogazului incluzând conducte, sistem de deshidratare şi staţie de colectare gaz şi sistem de ardere al gazului.- Conducte de transport pentru gazul de depozit, de la puturile de captare catre substatia de gaz- Facla cu rol de ardere controlata a gazului de depozit;- Cel putin un drum de acces la zona superioara a depozitului, si astfel catre cabina foraj pentru

captarea gazului;- Imprejmuirea si amplasarea portilor de acces in zona depozitului de deseuri;- Monitorizarea apei subterane prin intermediul a cel putin 3 puturi de monitorizare.Masurile de mai sus au rol de salubrizare a terenurilor pe care s-au depozitat deseurile de-a lungul anilor, in principal deseuri menajere din zona urbana si cea rurala si redarea acestora mediului printr-o integrare mai echilibrata, precum si colectarea si arderea controlata a gazului derivat din masa de deşeuri.

Condiţii privind gospodărirea apelorAGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU

Str. Oituz, nr. 23, Bacău, Cod 600266Tel: 0234524691 Fax: 0234571056

e-mail: [email protected], Pagina 11 din 40



- Se vor respecta prevederile Avizelor de Gospodărire a Apelor. - Apele pluviale de pe suprafata depozitelor neconforme sunt preluate de catre stratul drenant si conduse in santuri perimetrale (pavate cu placi prefabricate 500 x 500 x 50 mm) amplasate la baza taluzului depozitului de deseuri. Şanţul perimetral de la baza depozitului inclusiv rigola pluviala de langa drumul de acces pe terasa depozitului sunt executate in sapatura deschisa. Sectiunea santului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50 m, b = 0.50 m, B = variabil.- Apele pluviale colectate vor fi dirijate astfel

- de pe depozitul Paşcani în Paraul Ermolea printr-o rigola amenajata, aflat la o distanta de 75 m, in partea de vest a amplasamentului, acesta fiind afluent al raului Siret.

- de pe depozitul Tomeşti, in partea vestica - emisar natural raul Vamasoaia respectiv in partea nord-estica - canal colector pentru apele pluviale existent.

- de pe depozitele Hârlău şi Tg Frumos sunt evacuate in panza de apa freatica printr - un bazin de scurgere. Fundul bazinului de scurgere in apa freatica are un coeficient de permeabilitate de cel putin 1x10-4 m/s. Intre apa freatica si bazinul de scurgere nu exista nici un strat de sol impermeabil. In bazinul de scurgere in apa freatica nu se acumuleaza frunze din tufisuri sau copaci. Este interzisa inierbarea bazinului. Marginile bazinului de scurgere se fixeaza cu piatra cubica sau dale de piatra perforata. Zona de acces a apei in bazinul de scurgere este bine intarita , pentru a se asigura rezistenta pe termen lung.

- Pentru evidenţierea influenţei depozitelor asupra apei freatice se vor executa trei foraje de control unul amonte şi două în aval amplasate pe direcţia de curgere a apei freatice pentru fiecare depozit (monitorizare semestrială pe perioada lucrărilor de închidere). - Pentru scurgerile de levigat din corpul depozitelor este prevăzut pentru fiecare depozit un sistem de colectarea şi dirijare cu descărcare într-un rezervor impermeabiliza! etanş de unde va fi transportat la staţia de epurare levigat din cadrul Centrului de Management al Deşeurilor Ţuţora

3. Cerinţele privind obiectivele noi de investiţii în perioada de exploatare :

a. Protecţia calităţii apei

se vor respecta conditiile stabilite in avizele de gospodarire a apelor in vigoare se va amenaja zona de protecţie sanitară cu regim sever, prin împrejmuire cu grad din plasă

de sârmă, în interiorul căreia nu va avea acces decât personalul calificat cu atribuţii în întreţinerea şi exploatarea puţului de alimentare cu apă;

se va aplica un plan eficient de întreţinere verificare şi reparaţii a instalaţiilor de alimentare cu apă / evacuare apă uzată;

se va monitoriza calitatea apei subterane in zona depozitelor de deseuri prin foraje, înainte de începerea depozitării, în perioada de exploatare şi post închidere; se vor realiza cel puţin 4 foraje de control

se va monitoriza volumul de levigat colectat şi tratat şi compoziţia acestuia; se va verifica periodic starea rigolelor perimetrale, pentru depistarea operativă a

eventualelor fisuri/crăpături; se va aplica un plan eficient de întreţinere (decolmatare) a rigolelor de colectare a apelor

pluviale; se va asigura :

incadrarea calitatii apei epurate evacuate in emisar in reglementarile HG 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile HG 352/2005 , NTPA 001.

incadrarea calitatii apei epurate evacuate in reateaua de canalizare oraseneasca in reglementarile HG 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile HG 352/2005 , NTPA 002.

A. Centrul de management al deseurilor TutoraIn faza de explotare a depozitului vor rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate:

- levigat, generat de depozitul de deseuri;- ape uzate menajere ca urmare a uzului personalului adiacent;- ape reziduale provenite din hala de sortare, statie de compostare si instalatie de tratare

mecano-biologica simpla;AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU





- ape pluviale de pe suprafata platformei betonate si parcarii.

Statiile si instalatiile de epurare si preepurare a apelor uzate proiectate cuprind

Sistemul de colectare si epurare a levigatuluiColectarea levigatului se face prin intermediul stratului de drena,a conductelor de drenaj,colectoare de canalizare a levigatului; Levigatul este deversat in cadrul bazinului de retentie. Bazinul de retentie levigat are o capacitate de 200 m3, pentru prima celula, capacitate necesara a depozita levigatul pentru patru zile, levigat produs in cea mai ploioasa luna din an (iunie). Din bazinul de retentie, levigatul este pompat catre statia de epurare levigat.Statia de epurare a levigatului (capacitatea de 84 mc/zi) nu face obiectul prezentului acord, este reglementat prin autorizatia integrata de mediu nr.6/2011;

Canalizarea apelor uzate menajereApele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare, apoi evacuate in bazinul de retentie ape epurate si descarcate in canalul de desecare existent HCA - 46/4, aflat la vest de amplasament.Apele reziduale provin de la spalarea platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si tratate in statia de epurare ape uzate menajere.

Statia de epurare ape uzate menajereSe propune tehnologia de epurare D-N (denitrificare-nitrificare). Sistemele de epurare D-N se compun din doua tipuri de bazine reactoare:

- Bazinul pentru nitrificare in care are loc reducerea compusilor carbonului si cele ale azotului.

- Bazinul de denitrificare, care se afla inaintea bazinului de nitrificare si in care este pompat amestecul de namol activat cu azotati din bazinul pentru nitrificare.

Separator de hidrocarburiApele pluviale provenite de pe suprafata platformelor exterioare si din zona de spalare roti vor fi colectate prin intermediul retelei de canalizare ape pluviale si vor fi directionate catre canalul de desecare existent HCA - 46/4, aflat in imediata apropiere a amplasamentului. Inainte de a fi deversate, apele pluviale vor fi preepurate intr-un separator de produse petroliere.Apele pluviale colectate de pe platformele exterioare aferente facilitatilor prevazute prin proiectul inceput in cadrul Convetiei de Finantare cu Primaria Iasi vor fi descarcate intr-un bazin de retentie a apelor pluviale prevazut cu plasa de sarma pentru a retine corpurile mari. Bazinul va fi echipat cu pompe si senzori de nivel, astfel va fi asigurata evacuarea eficienta a apelor pluviale din incinta. Lungimea canalelor colectoare de apa pluviala va fi de 627 m, cu diametre cuprinse intre Dn 300 - 600 mm PVC SN4;

Pentru platformele exterioare aferente statiei TMB proiectata in cadrul aplicatiei de finantare prin POS Mediu, s-a prevazut o retea de canalizare cu guri de scurgere la suprafata platformei cu o lungime de 279 m cu diametru de 250 mm PVC SN4. Apele pluviale colectate vor fi descarcate intr-un separator de hidrocarburi cu o capacitate maxima de 60 l/s.

Apa pluviala provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul santurilor de garda amplasate la baza acestuia; apa va fi directionata direct in canalul de desecare aflat la Nord de depozit, in paralel cu DC 22 Iasi - Tutora. Santurile de garda vor avea sectiunea trapezoidala cu taluze inierbate si baza protejata cu pereu sau dale din beton.

Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului - ambele categorii fiind considerate conventional curate - vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi deversate.

Separatorul de hidrocarburi si preepurare este o constructie betonata, ingropata.Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectie rezistent la hidrocarburi. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de



Pagina 13 din 40



stocare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.

Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subteraneLucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din:

- impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului;- colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra

hidroizolatiei de fund;- includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de

depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;

- pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de drenaj in acoperis;

- un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului perimetral;

- urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul forajelor hidrogeologice.

Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:- colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului

propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;- colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a

celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape uzate menajere;- prevederea unor bazine de retinere a hidrocarburilor pe traseul canalizarilor ce pleaca de la

statia de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate genera ape cu astfel de impurificatori.

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004).Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impactul direct este nul.

B. Statia de transfer BaltatiPrin apropierea staţiei de transfer Baltati in partea sud-estica este canalul de desacare HCA 858, iar partea de sud a amplasamentului se afla raul Bahluet, la distanta de 3,4 km.Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a apelor de suprafata sau subterane.Apele pluviale vor fi colectate cu ajutorul unor rigole şi vor fi preepurate într-un separator de hidrocarburi. Sistemul de colectare si evacuare a apelor uzate va fi prevazut cu un bazin de retentie ape pluviale. Apa conventional curata rezultata va fi directionata si descarcata ulterior intr-un canal de desecare aflat la sud-est de amplasament HCA 858Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la hidrocarburi. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.Apele pluviale descarcate ca urmare a preepurarii prin separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.Alimentarea cu apa potabila se va face cu ajutorul cisternelor alimentate din reteaua de alimentare cu apa potabila a comunei Baltati sau din orasul Targu Frumos. Alimentarea cu apa pentru statia de transfer Baltati va fi asigurata cu ajutorul unui rezervor de apa potabila, pompa cu hidrofor si a retelei de alimentare interna.



Pagina 14 din 40



Apele menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi stocate intr-un bazin vidanjabil, vidanjate periodoc si descarcate la cea mai apropiata statie de epurare. Bazinul vidanjabil va fi etans, astfel incat nu va exista pericolul infiltratiilor.Beneficiarul va trebui sa semneze un contract cu operatorul statiei de epurare pentru descarcarea acestora. Golirea bazinului vidanjabil se va realiza periodic, prin grija beneficiarului investitiei.Apele uzate menajere descarcate in statia de epurare trebuie se respecte indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitattilor si direct in statiile de epurare..Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interne, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.

C. Statia de transfer si sortare RuginoasaIn apropierea amplasamentului, la o distanta de aproximativ 500 m vest, se afla paraul Harmanesti afluent al râului Siret, râu ce se află la o distanţă de 2,6 km de investiţie.Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a apelor de suprafata sau subterane.

- Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va cuprinde o captare de adancime cu put forat, cabina foraj, o statie de tratare a apei, (pentru eliminarea NH4, H2S si clorinare apa) un rezervor de apa potabila 50 mc si instalatii hidromecanice. Acest put va asigura necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic

- Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi colectate prin intermediul retelei de colectare a apelor pluviale (330 m) prevazuta cu 10 guri de scurgere si dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate cu o capacitate de 100 l/s. Apa conventional curata rezultata va fi deversata controlat prin intermediul unui canal, aval de amplasament spre santul de garda al drumului national DN 28A, aflat in imediata apropiere a amplasamentului.

- Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectie rezistent la hidrocarburi. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.

- Apele pluviale epurate prin separatorul de hidrocarburi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

- Apele menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi stocate intr-un bazin vidanjabil, preluate prin intermediul vidanjelor si descarcate la cea mai apropiata statie de epurare. Bazinul vidanjabil va fi etans, astfel ca nu va exista pericolul infiltratiilor.

- Beneficiarul va trebui sa semneze un contract cu operatorul statiei de epurare pentru descarcarea acestora. Golirea bazinului vidanjabil se va realiza periodic, prin grija beneficiarului investitiei.

Apele uzate menajere descarcate in statia de epurare trebuie se respecte indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005;.Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interne, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.

D. Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul IasiTeritoriul administrativ al orasului Harlau se afla din punct de vedere hidrologic in bazinul hidrografic al raului Bahlui. Depozitul de deseuri Harlau se afla la o distanta de aproximativ 1,24 km fata de acesta, care este afluent al raului Prut.Teritoriul administrativ al orasului Pascani se afla din punct de vedere hidrologic in bazinul hidrografic al raului Siret. In partea de vest a depozitului la o distanta de 78,50 m se afla Paraul Ermolea iar in partea de est la o distanta de 690 m se afla Paraul Gastesti, afluenti ai raului Siret.Teritoriul administrativ al orasului Targu Frumos se afla din punct de vedere hidrografic in bazinul hidrografic al raului Bahlui. Depozitul de deseuri se afla la o distanta de aproximativ 3,1 km fata de acesta, care este afluent al raului Prut.Teritoriul administrativ al orasului Iasi se afla din punct de vedere hidrografic in bazinul hidrografic al raului Bahlui. Depozitul de deseuri se afla la o distanta de aproximativ 704 m fata de acesta, care este afluent al raului Prut.



Pagina 15 din 40



Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:

- verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor;- respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa;- prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de

preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului;- monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

b. Protectia calitatii aerului

- transportul deşeurilor cu mijloace de transport adecvate (închise), astfel încât să fie redusă emisia de miros; Vehiculele de transport vor fi dotate cu filtre cu catalizator .- intretinerea drumurilor- depunerea rapida, compactarea si acoperirea zilnica a deseurilor depuse in depozit, in zona activa- plantarea unei centuri verzi în jurul amplasamentului depozitului Tutora;- păstrarea platformei în stare bună şi în condiţii de curăţenie;

A. Centrul de management al deseurilor TutoraMasuri de reducerea poluarii aerului- pentru subcompartimentele 1 si 2 din CMD Tutora au fost realizate fundatia si puturile de gaz pe o inaltime de 3 m, protejate cu conducta de otel de 1 m diametru. Aceeasi masura va fi prevazuta si pentru subcompartimentul 3 inclus in aplicatia de finantare a investitiei prin POS Mediu. Prelungirea puturilor pana la inaltimea finala a depozitului ramane in sarcina operatorului. - filtrarea aerului din interiorul halei de biostabilizare se va face prin intermediul unui biofiltru. Aspiratia aerului din interiorul halei si trecerea acestuia prin biofiltru se va face cu ajutorul unui ansamblu de aspiratie - ventilare format din guri de aspiratie, galerii, ventilatoare si filtre din rasini si fibra de sticla.Biofiltrul va fi o constructie din beton cu pardoseala speciala destinata dispersiei aerului aspirat in masa de material filtrant. Materialul filtrant va fi un amestec format din talas, lemn uscat sau coaja de copac maruntite, turba, compost, etc. Biofiltrul va asigura filtrarea unui volum de 300.000 mc/ora. Pentru acest volum de aer, grosimea stratului de material filtrant va fi de 1,5 m pentru un volum total de 2.400 mc ce va ocupa o suprafata de aproximativ 1.600 m2

Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la:- optimizarea circulatiei vehicolelor de transport deseuri pe suprafata depozitului;- curatirea permanenta a platformelor de lucru a drumurilor de acces si stropirea cu apa a acestora in perioadele lipsite de precipitatii pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule;- procesele generatoare de praf se vor desfasura in spatii inchise dotate cu sisteme de extractie si purificare a aerului;- compactarea si acoperirea deseurilor din celula se va face zilnic, de asemenea se in perioadele fara precipitatii se va umecta suprafata depozitului;

B. Statia de transfer Baltati

Masuri de reducerea poluarii aerului:- curatarea permanenta a platformelor si drumurilor de acces;- utilizarea de autovehicule dotate cu motoare ale caror emisii respecta legislatia in vigoare, cat si intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor;- evitarea operatiilor de incarcare- descarcare a materialelor generatoare de praf, in perioadele cu vant puternic;- se va prevedea zona de protectie vegetala ce va avea ca efect un impact pozitiv asupra populatiei din zona prin limitarea disconfortului creat de mirosurile neplacute provenite de la statia de transfer.

C. Statia de transfer si sortare Ruginoasa



Pagina 16 din 40



Masuri de reducerea poluarii aerului:- curatarea permanenta a platformelor si drumurilor de acces;- utilizarea de autovehicule dotate cu motoare ale caror emisii respecta legislatia in vigoare, cat si intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor;- evitarea operatiilor de incarcare- descarcare a materialelor generatoare de praf, in perioadele cu vant puternic- se va prevedea zona de protectie vegetala ce va avea ca efect un impact pozitiv asupra populatiei din zona prin limitarea disconfortului creat de mirosurile neplacute provenite de la statia de transfer.

c. Protecţia împotriva zgomotului si a vibraţiilor

In scopul reducerii emisiilor de zgomot, se va realiza: izolarea fonică a incintelor în care se generează zgomote intense. limitarea la minim a traficului în zonele de lucru, în timpul execuţiei lucrărilor. instalarea de carcase si atenuatoare de zgomot la motoare electrice.

Nivelul de zgomot la limita incintei statiilor de transfer se va încadra în limitele prevăzute de STAS 10009/1988 , de 65 dB(A), curba de zgomot CZ60dB.

A. Centrul de management al deseurilor Tutora, B. Statia de transfer Baltati,C. Statie de transfer si sortare Ruginoasa

Toate obiectivele sunt situate la distante relativ mari de receptorii sensibili, astfel ca poluarea sonora va fi practic imperceptibila pentru populaţie Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite; programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim.Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.Masuri operationale- optimizarea traseului utilajelor care transporta materiale si deseuri;- folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase ;- plantarea pe perimetrul imprejmuit a perdelei de protectie (arbori, arbusti repede crescatori si

rezistenti la poluare) inca din faza de inceput a constructiei;- scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a

efectelor negative.

d. Protecţia solului şi a subsolului

Masuri de reducerea poluarii

- realizarea sistemelor pentru drenaj, preluare şi epurare levigat, ape meteorice contaminate şi pentru nămolul rezultat din procesul de epurare a levigatului;

- platforme de serviciu şi alei betonate;- sistem de spălare a roţilor autovehiculelor;- impermeabilizarea bazei depozitului cu sistem dublu de etanşare – barieră naturală şi

protecţie geosintetică;- sistem de monitorizare sol şi apă freatică în timpul exploatării depozitului şi postînchidere;- întreţinerea instalaţiilor depozitelor: sistemul de drenaj, colectare şi tratare a levigatului,

sistemul de colectare şi stocare a apelor pluviale ce cad pe suprafaţa depozitului, - pentru a evita eventuale infiltratii accidentale se vor verifica periodic etanseitatea bazinelor ,

reteaua de canalizare; nu se vor evacua necontrolat ape uzate pe terenurile adiacente obiectivului.

A. Centrul de management al deşeurilor ŢuţoraProtectia solului se realizează prin:- impermeabilizaba corespunzatoare a bazei depozitului cu sistemul de etansare;- dig perimetral;- alei betonate;- imprejmuire depozit.



Pagina 17 din 40



Cerinte privind impermeabilizarea bazei depozitului- Corespunzator cerintelor legislatiei nationale (HG 349/2005 si Normativ 757/2004) privind protectia solului, apei subterane si a celei de suprafata impotriva poluarii cu poluanti infiltrati din depozitul de deseuri, depozitul a fost astfel proiectat incat sa realizeze combinarea barierei geologice naturale cu impermeabilizarea artificiala a bazei depozitului si impermeabilizarea acoperisului depozitului in faza de inchidere;- prin lucrarile pregatitoare se va verifica bariera geologica naturala;- dupa executarea lucrarilor de impermeabilizare se va verifica etanseitatea bazei depozitului.

Sistemul de impermeabilizare a acoperisului depozitului - hidroizolatia din acoperişul depozitului va fi alcatuita dintr-un strat de pamant argilos; geomembrana; geotextil de protectie a fetei superioare a geomembranei; are rolul de a bloca patrunderea apei din precipitatii in depozit si de a reduce astfel cantitatea de levigat.- drenarea apei de pe acoperisul depozitului; peste hidroizolatia din acoperis se plaseaza sistemul de drenaj al apei din acoperisul depozitului, alcatuit din retea de drenuri absorbante si canale colectoare strat de balast (sortat, spalat) si geotextil cu rol de protectie si filtrare.- impermeabilizarea taluzurilor digurilor de contur ale depozitului se realizeaza de asemenea cu strat de argila si geomembrana protejata cu un strat de geotextil.

Deasemenea, pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare:- respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in

totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertaile necesare realizari celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zonele tehnice;

- verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/crapaturi;

- verificarea periodica a bazinelor statiei de epurare levigat, a bazinelor statiei de epurare ape uzate menajere, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului de retentie, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

- respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a activitatilor desfasurate la depozitul de deseuri in perioada de exploatare si de post-inchidere;

- levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;- verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;- executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma

betonata;- se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare

necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate.Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului

B. Staţia de transfer BălţaţiC. Staţia de transfer Ruginoasa

Pentru protectia solului vor trebui respectate urmatoarele masuri - evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

- orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;- mentinerea curateniei pe amplasament;- verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

Alte lucrari, masuri si dotari prevazute pentru protectia solului si subsolului prevazute in cadrul procesului de transfer din incinta statiei de transfer sunt prezentate in cele ce urmeaza:

- folosirea statiei de transfer doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

- utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;- verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale containerelor

de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;- verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la

containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor;- functionalitatea echipamentului hidraulic;



Pagina 18 din 40



- interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in containerele prevazute;

- utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.

e. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

In scopul protejarii biodiversitatii se vor lua urmatoarele masuri:- acoperirea zilnică a deşeurilor;- neînceperea depozitării intr-o nouă celulă a depozitului până ce nu este inchisă cea

precedentă;- epurarea levigatului înainte de evacuarea in emisari (biotopuri acvatice).- se vor efectua, pe măsura atingerii cotei de exploatare a diferitelor porţiuni din depozit,

operaţiile de reconstrucţie ecologică - copertare, însâmânţare -în vederea reintegrării terenului în circuitul natural;

- se vor realiza periodic operaţii de dezinfecţie şi deratizare.

A. Centrul de management al deşeurilor ŢuţoraIn apropierea amplasamentului centrului de management al deseurilor Ţuţora nu se afla situri din reţeaua Natura 2000 sau arii protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte specii sau habitate protejate.Centrul de management al deseurilor Tutora se afla la distanta de 1,84 km fata de situl ROSCI 0123 Raul Prut, la 7,91 km fata de situl ROSCI 0135 Padurea Barnova - Repedea si la o distanta de 5,64 km fata de situl ROSPA 0092 Padurea Barnova.Prevederi în proiect pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii

- plantarea unei perdele vegetale- refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu

plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologicePentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

- imprejmuirea depozitului cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;

- perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj;

Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul exploatarii depozitului sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate

In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din siturile Natura 2000, vor fi luate urmatoarele masuri:

- Programul de lucru la depozit si statia de sortare si tratare mecano-biologica vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu se produca perturbatii in zonele de innoptat ale speciilor de mamifere, nevertebrate, amfibieni si reptile;

- Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi dese in jurul amplasamentului depozitului si a depozitului care care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer si va putea adaposti speciile de pasari din sit. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

- reduce poluarea cu suspensii si CO2,- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului,- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari si insecte, etc.



Pagina 19 din 40



- Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise- O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta se poate

constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase;Pe perioada de realizare a investitiilor nu va fi afectata integritatea siturilor, si se vor lua toate masurile necesare pentru reducerea impactului asupra speciilor si habitatelor tinta din siturile Natura 2000, avand in vedere, caracteristicile si vulnerabilitatile acestui sit.

B. Statia de transfer BaltatiStatia de transfer nu va fi amplasata in interiorul sau apropierea siturilor Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Aceasta se afla la o distanta de 9,26 km fata de sirul ROSPA 0042 Elesteele Jijiei si Miletinului si la o distanta de 13,01 km fata de situl ROSCI 0221 Saraturile din Valea Ilenei.

- Impactul produs de proiect asupra factorilor si aspectelor de mediu se aprecieaza ca va avea un nivel redus.

C. Statia de transfer si sortare RuginoasaStatia de transfer si sortare nu va fi amplasata in interiorul sau apropierea siturilor Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Acestea se afla la o distanta de 14,49 km fata de situl ROSCI 0159 Padurea Homita si la o distanta de 5,56 km fata de situl ROSPA 0071 Lunca Şiretului Mijlociu

- Impactul produs de proiect asupra factorilor si aspectelor de mediu se aprecieaza ca va avea un nivel redus.

D. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme din judeţul IaşiIn vecinatatea amplasamentelor investitiei sau pe suprafata acestora nu sunt identificate Situri Natura 2000, arii protejate, astfel ca prin lucrarile de inchidere a depozitului acestea nu vor fi afectate.Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.Depozitul urban neconform Harlau se afla la o distanta de 18,4 km fata de situl ROSPA 0042 Elesteele Jijiei si Miletinului, 13,13 km fata de situl ROSCI 0076 Fagetul Humosu si la o distanta de 27,08 km fata de situl ROSCI 0167 Padurea Roscani.Depozitul urban neconform Pascani - Valea Seaca se afla la o distanta de 5,9 km fata de situl ROSCI 0159 Padurea Homita, 6,9 km fata de situl ROSCI 0176 Padurea Tatarusi si la o distanta de 11,04 km fata de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu.Depozitul urban neconform Targu Frumos - Adancata se afla la o distanta de 15,6 km fata de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu şi la o distanţă de 18,64 km faţă de situl ROSCI 0107 Lunca MirceştiDepozitul urban neconform Tomesti se afla la o distanta de 7,29 km fata de situl ROSCI 0213 Raul Prut, 4,73 km fata de situl ROSCI 0135 Padurea Barnova Repedea si la o distanta de 4,04 km fata de situl ROSPA 0092 Padurea Barnova

f. Protecţia aşezărilor umane si a altor obiective de interes public

se va acoperi celula, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, cu material inert insecticidele şi raticidele se vor folosi doar în cazuri extreme; se vor respecta cerinţele HG 349/2005, art 2.4., privind împrejmuirea depozitelor si

masurile de siguranta si paza, se va restricţiona pătrunderea persoanelor străine şi animalelor prin realizarea unei imprejmuiri complete a depozitului.

se va asigura spălarea şi dezinfecţia vehiculelor şi utilajelor care părăsesc amplasamentul depozitului;

se vor respecta normele de igienă şi de securitate pentru transportul deşeurilor şi pentru utilajele folosite în acest scop, pentru a nu fi afectat traficul pe sectoarele drumurilor naţionale de acces spre depozit.



Pagina 20 din 40



In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, tratare mecano-biologica si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:

- utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;- instiintarea traseului de colectare a deseurilor si a zilelor de colectare, in special pentru

mediul rural;- evitarea tranzitarii autovehiculelor lung-curier prin orasele aglomerate, pe cat posibil se va

rula pe drumurile de centura;- pe strazile foarte inguste, unde o masina de colecta nu poate rula, se vor gasi trasee

alternative, astfel incat cantitatile generate sa poata fi colectate.

A. Centrul de management al deşeurilor Tutora Cele mai apropiate localitati de amplasamentul propus sunt Municipiul Iasi si comuna Holboca. Pentru a reduce impactul fata de asezarile umane se vor lua urmatoarele masuri:- se vor acoperi zilnic cu material inert depunerile din celule. Accesul persoanelor straine si a

animalelor pe amplasamentul zonelor tehnice va fi restrictionat prin realizarea imprejmuirii complete a acestora. Se va asigura spalarea si dezinfectarea autovehiculelor si utilajelor care parasesc amplasamentul depozitului de deseuri. Vor fi respectate normele de igiena si de securitate privind transportul deseurilor,

- bazinul colector de levigat va fi acoperit cu capac etanşLa demararea proiectului se va instiinta populatia din zona cu privire la inceperea executiei lucrarilor, termenului de executie propus si se vor instala panouri de informare cu datele proiectului. Perioada de executie a lucrarilor se propune va fi cat mai scurta, iar programul de lucru stabilit astfel incat sa nu afecteze locuitorii din zonele apropiate.

B. Staţia de transfer BaltatiStatia de transfer Baltati este amplasata la o distanta de 1 km fata de asezarile umane si obiectivele de interes public.Statia de transfer nu va avea un impact negativ asupra asezarilor umane sau a altor obiective de interes public. Amplasamentul va fi prevazut cu o zona de protectie cu o latime de 4 m plantata, ce va avea un impact pozitiv asupra populatiei din zona prin limitarea disconfortului creat de mirosurile neplacute provenite de la statia de transfer. Astfel statia de transfer se va incadra in peisaj.Perioada de executie a lucrarilor va fi cat mai scurta, iar programul de lucru va fi stabilit astfel incat sa nu afecteze locuitorii din zonele apropiate.

C. Statie de transfer si sortare RuginoasaStatia de transfer si sortare Ruginoasa este amplasata la o distanta de 1,2 km fata de asezarile umane si obiectivele de interes public.Perioada de executie a lucrarilor va fi cat mai scurta, iar programul de lucru vas fi stabilit astfel incât să nu afecteze locuitorii din zonele apropiate

D. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme din judeţul lasiPe langa riscul de poluare a factorilor de mediu, depozitul de deseuri neconform de la Harlau, situat in apropierea orasului Harlau, la o distanta de aproximativ 800 m, poate constitui un focar de infectie pentru populatia din zona.Depozitul de deseuri neconform de la Paşcani este situat in apropierea municipiului Pascani, la o distanta de aproximativ 1,5 km fata de acesta.Depozitul de deseuri neconform de la Targu Frumos este situat in apropierea orasului Targu Frumos, la o distanta de aproximativ 1,86 km fata de acesta.Depozitul de deseuri neconform de la Tomesti este situat in apropierea municipiului Iasi, la o distanta de aproximativ 1,3 km.

- Dupa inchidere, depozitele vor fi acoperite cu un strat fertil de sol si inierbate, asftel incat sa se incadreze in peisaj.

- Perioada de executie a lucrarilor va fi cat mai scurta, iar programul de lucru va fi stabilit astfel incat sa nu afecteze locuitorii din zonele apropiate.

- Se vor utiliza doar echipamente si utilaje cu nivel corespunzator de zgomote si vibratii



Pagina 21 din 40



g. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

A. Centrul de management al deseurilor ŢuţoraCantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.- deseuri menajere; sunt colectate in pubelele destinate acestui scop si sunt introduse periodic in

circuitul deseurilor municipale si procesate impreuna cu acestea; refuzul de la statia de sortare (constand in deseuri biodegradabile si deseuri reciclabile care nu putut fi reciclate) este eliminat la depozit

- *deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor

- *Baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor unitati specializate;

- *anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate;

- *ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere;

- *namolul rezultat de la statia de epurare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.

Deseurile ale căror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.- Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate,

baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.

- Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, prin firmele specializate in colectarea deseurilor periculoase.

- Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

- Evidenta gestiunii deseurilor va fi tinuta in conformitate cu HG nr. 856/2002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei deseurilor si pentru aprobarea listei cupreinzind deseurile , inclusiv desurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare.

B. Statia de transfer Bălţaţi C. Statia de transfer si sortare RuginoasaActivităţile desfăşurate pe amplasament vor respecta prevederile H.G. nr. 865/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase" ce stabileşte obligativitatea pentru agenţii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice, juridice, de a tine evidenta gestiunii deseurilor.

In cadrul amplasamentului se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea temporara a materialelor si deseurilor rezultate, acestea urmand a fi preluate de catre societati specializate.

h. Masuri pentru prevenirea riscurilor producerii unor accidente:

- exploatarea depozitului si a statiilor de trasfer si sortare, a instalaţiilor şi utilajelor existente se va face conform normelor tehnice specifice, pentru evitarea următoarelor accidente:

- incendii şi explozii;- accidente de munca- calamitati naturale

- izolarea şi stabilizarea deşeurilor depuse, pe laturile interioare, prin realizarea unei pante cu înclinare de 1:1,5;

- controlul acumularii si migrarii gazului de depozit, a cantitatii si compozitiei acestuia.AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU





- masurarea permanenta a procesului de tasare - instalarea de sisteme de control pentru detectarea scurgerilor de levigat- in situaţii de urgenţă (inundaţii, alunecări de teren, cutremure) se va interveni conform

planurilor de urgenţă ce vor fi redactate şi supuse aprobării autorităţilor competente.

i. Monitorizarea

1. In vederea conformării cu cerinţele Legii nr. 86/2006 pentru aprobarea OUG nr. 152/2005 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluării cu modificările ulterioare se va urmări introducerea şi utilizarea celor mai bune tehnici disponibile prin elaborarea şi implementarea unui sistem de management de mediu in exploatarea obiectivelor.

2. Cerinţe privind depozitul ecologic de deşeuri nepericuloase, amplasament Ţuţora- elaborarea de instrucţiuni pentru operarea in depozit şi instruirea personalului pentru

respectarea acestora; - folosirea unei proceduri de acceptare, control şi verificare a deşeurilor până la depozitare:- utilizarea sistemelor de colectare levigat şi colectare gaz de depozit corespunzătoare celor

mai bune practici; - exploatarea celulară a depozitului şi înaintarea frontului de lucru cu aducerea treptată la

cota finală a suprafeţelor introduse în exploatare: - realizarea acoperirii depozitului cu sistem de impermeabilizare, sistem de drenare a apelor

de deasupra impermeabilizării. strat de pământ şi strat de sol fertil suficient pentru refacerea ecologică a suprafeţei;

Pentru evitarea riscurilor de producere a unor eventuale accidente ecologice şi urmărirea calităţii factorilor de mediu, se vor întocmi şi respecta programe de monitorizare şi automonitorizare care vor specifica indicatorii măsuraţi şi periodicitatea măsurătorilor conform prevederilor HG 349/2005 cu modificările ulterioare, cap IV - automonitorizarea tehnologică şi automonitorizarea calităţii factorilor de mediu:

- se vor elabora proceduri de recepţie ale deşeurilor primite pe depozit . in staţia de sortare şi instalaţia de tratare mecano biologică, se vor prevedea în acest scop echipamente şi personal instruit.

- efectuarea măsurătorilor de monitorizare se va face folosind metode standardizate. în laboratoare autorizate.

- rezultatele automonitonzării vor fi înregistrate şi raportate periodic autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului.

Pe toată durata de exploatare a obiectivului şi după încetarea activităţii, se vor supraveghea emisiile şi se vor controla factorii de mediu prin programe de monitorizare care vor cuprinde:

- urmărirea gradului de tasare şi a stabilităţii depozitului: comportarea taluzurilor, apariţia unor tasări diferenţiate, aplicarea măsurilor de prevenire a pierderii stabilităţii prin modul

corect de depunere a straturilor de deşeuri:- controlul intrărilor de deşeuri: verificarea documentelor care însoţesc transporturile de

deşeuri, verificarea calităţii deşeurilor în scopul stabilirii încadrării în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare; verificarea conformităţii cu prevederile legislaţiei de mediu şi/sau cu documentele însoţitoare- verificarea stării de funcţionare a componentelor depozitului cum sunt: starea drumului de

acces şi a drumurilor din incinta, starea impermeabilizării în zonele ancorate, funcţionarea sistemului de drenaj pentru levigat, starea stratului de acoperire în zonele unde nu se face depozitare curentă, funcţionarea instalaţilor de evacuare a apelor pluviale

- monitorizarea poluanţilor emişi în mediu, controlul calităţii factorilor de mediu in zonă: înregistrarea datelor meteorologice (cantitate de precipitaţii, domenii de temperatura, direcţii dominante ale vântului), analiza apelor provenite din depozit/levigat; analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane din forajele de control situate amonte şi aval de depozit pe direcţia de scurgere a freaticului; determinarea concentraţiilor indicatorilor specifici în aerul ambiental, urmărirea periodică a volumului şi calităţii apelor uzate şi încadrarea în prevederile NTPA 001/2002 a indicatorilor după epurarea acesteia; urmărirea periodică a cantităţii şi calităţii gazului produs în depozit urmărindu-se concentraţiile de metan, bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, compuşi organici volatili;



Pagina 23 din 40



urmărirea evoluţiei gradului de înierbare a zonelor care ating cota finală de depozitare deşeuri şi a dezvoltării perdelei vegetale de protecţie Monitorizare freatic: In aproprierea depozitului vor realiza trei puţuri de observaţie două în aval şi unul în amonte de depozit pe direcţia de curgere a apei. Puţurile vor avea o adâncime de minim 25 m.Indicatorii analizaţi vor fi: pH, CCOCr, CBO5, NH4, NO3, sulfaţi, cloruri, metale şi alte clemente care vor fi necesare.

Toate documentele, informaţiile şi instrucţiunile care se referă la activitatea desfăşurată în cadrul depozitului (începând cu faza de proiect, până la reconstrucţia ecologică) se vor păstra într-un registru de funcţionare realizat în forma scrisă şi în forma electronică. Registrul constă din: documente de aprobare, planul organizatoric, instrucţiunile de funcţionare, manualul de funcţionare, jurnalul de funcţionare, planul de intervenţie, planul de funcţionare/de depozitare, şi planul stării de fapt conform OM. 757/2004.Conform prevederilor art. 11 şi 12 din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor titularul are următoarele obligaţii:

- Ia solicitarea autorizaţiei integrate de mediu pentru depozit se va prezenta dovada privind existenţa garanţiei financiare, conform legislaţiei în vigoare, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie;

- va constitui un fond pentru închiderea şi urmărirea post închidere a depozitului. Acest fond se păstrează într-un cont purtător de dobândă deschis la o banca comercială. Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea şi urmărirea postânchidere a depozitului

3. Cerinţe privind staţia de sortare şi staţia de tratare mecano biologică , amplasament ŢuţoraCerinţe privind instalaţia de tratare mecano biologicăParametrii care vor fi monitorizaţi in perioada de funcţionare a instalaţiei sunt:

- cantitatea şi calitatea deşeurilor care vor intra în proces,- cantitatea şi calitatea deşeurilor stabilizate din punct de vedere biologic; - tipul şi cantităţile de deşeuri generate pe amplasament (înregistrare lunară şi raportare

anuală către autorităţile pentru protecţia mediului).- cantitatea deşeurilor stabilizate, transportate pentru eliminare la depozit.- cantitatea de deşeuri şi datele de identificare ale vehiculului vor fi notate într-un registru de- evidenţă.

Exploatarea şi monitorizarea instalaţiei se va realiza conform celor mai bune tehnici disponibilc.în special BREF WASTE TRETMENT INDUSTRIES, august 2006

Staţia de sortare Parametrii specifici care vor fi monitorizaţi sunt:- cantitatea şi calitatea deşeurilor intrate în staţie- cantitatea deşeurilor sortate pe fiecare material sortat- cantitatea deşeurilor balotate

4. Cerinţe privind staţia de transfer Bălţaţi şi Statia de transfer si sortare Ruginoasa

Parametrii specifici care vor fi monitorizaţi suntcantităţile de deşeuri transferate prin înregistrarea zilnică a tuturor vehiculelor care aduc deşeuri şi a bonurilor de recepţie aferente fiecărui transport:

5. Monitorizarea post închiderePrevederile privind monitorizarea postînchidere se aplică depozitului ecologic de deşeurinepericuloase de la Ţuţora obiectiv nou şi depozitelor neconforme din Paşcani - Valea Seaca, Hârlău, Tg. Frumos şi Tomeşti .Monitorizarea postînchidcrc a depozitelor de deşeuri se aplică pe o perioadă de minim 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii dacă în cursul derulării programului de monitorizare se constată că depozitele nu sunt încă stabile şi pot prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi sănătatea umană. Se vor urmări în special:

- cantitatea şi calitatea levigatului evacuat până la epuizarea producerii acestuia,- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane,



Pagina 24 din 40



- calitatea solului în zona de influenţă şi evoluţia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafeţele redate circuitului natural,

- funcţionarea drenurilor de gaze din masa deşeurilor,- determinarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale gazului de depozit,- determinarea indicatorilor specifici în aerul ambiental,- stabilitatea depozitului:- regimul de tasare şi comportarea straturilor din acoperişul depozitului.

- operatorul este obligat să anunţe în mod operativ autorităţii competente pentru protecţia mediului producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevate prin procedurile de control şi să respecte decizia autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului privind măsurile de remediere impuse în perioada postânchidere,- monitorizarea postânchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 4 din H.G. nr. 349/2005 cu modificările ulterioare iar rezultatele determinărilor efectuate sunt păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare

IV. CONDIŢII CARE TREBUIE RESPECTATE

Titularul de proiect va intocmi un plan de management de mediu aferent proiectului. Acesta va cuprinde actiunile necesare pentru :

- respectarea conditiilor din prezentul acord- respectarea legislatiei de mediu in vigoare - realizarea masurilor necesare pentru evitarea, diminuarea, compensarea impactului

potential asupra mediului pentru perioada de executie inclusiv monitorizarea factorilor de mediu.

Planul de management va fi inaintat la ARPM Bacau inaintea inceperii lucrarilor de executie.- Se vor evidentia in Planurile de Urbanism General ale localitatilor, amplasamentele statiilor de transfer, a depozitelor ecologice noi, cu figurarea ariilor de protectie cu restrictii temporare sau definitive de constructie.- Suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se vor inregistra in registrul de cadastru si se vor marca vizibil pe documentele cadastrale si in PUG.- La inceperea lucrarilor, pentru organizarile de santier, se va notifica APM Iaşi.- Dupa incheierea lucrarilor de executie antreprenorul va reface cadrul natural in zonele unde s-au aflat: organizarea de santier si baza de productie, depozitele de materii prime si materiale, drumurile tehnologice sau orice alte lucrari care ocupa temporar terenul,- Titularul va notifica Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Iaşi, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău, finalizarea lucrărilor de execuţie în scopul efectuării controlului de specialitate pentru verificarea respectării condiţiilor impuse prin prezentul acord şi încheierii procesului verbal de constatare, care va însoţi procesul-verbal de recepţie a lucrărilor aferente investiţiei realizate.- Punerea în funcţiune a instalaţiei se va face după obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.- Titularul va informa în scris Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor ce au stat la baza eliberării prezentului acord.- Solutiile tehnice adoptate vor respecta documentatia de solicitare a acordului de mediu si a avizelor de gospodarire a apelor.Conform pct.1.2.2 din Anexa 2 a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, solutiile tehnologice adoptate sunt optiunea proiectantului, in limita prevederilor HG 349/2005 si a cerintelor Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor adoptat prin Ord. nr.757/2004, acesta asumandu-si răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu si pentru sănătatea populatiei.- Responsabilitatea asupra datelor prezente in Memoriul tehnic si Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, revine titularului de proiect si consultantului, respectiv evaluatorului.- Pe toata durata executiei si functionarii obiectivului se vor respecta prevederile legislatiei specifice in vigoare :

1. Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006) ; Ordonanţa de urgenţa nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei



Pagina 25 din 40



de urgenţa a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului. Ordonanta de urgentă nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului.

2. Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificarile si completarile ulterioare : OUG 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 din19.08.2006); Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.61/2006 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial nr. 38din 18.01.2007)

3. Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Monitorul Oficial nr. 954 / 18.10.2004)

4. Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (MO nr. 394 din 10.05.2005)

5. Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri (MO nr. 194 din 8.03. 2005)

6. Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modificatã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005)

7. Hotărârea Guvernului nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005)

8. Hotararea Guvernului nr.1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei ( Monitorul oficial nr 672/30.09.2008)

9. Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; OUG 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007( Monitorul Oficial nr 787/25.nov.2008).

10. Ord.68/2007 privind raspunderea de mediu

V. INFORMAŢII CU PRIVIRE LA PROCESUL DE PARTICIPARE A PUBLICULUI ÎN PROCEDURA DERULATĂ.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau a asigurat informarea publicului interesat, accesul liber la informatie si participarea publicului la luarea deciziei in procedura de emitere a acordului de mediu, astfel:

- Cererea de solicitare a acordului de mediu a fost adusă la cunoştinţa publicului prin anunţ public în mass-media locală (Evenimentul Regional al Moldovei), afişare la sediile primăriilor Ţuţora, Bălţaţi, Ruginoasa, Paşcani, Hârlau, Tg Frumos din judeţul Iaşi şi publicare pe pagina de internet a Consiliului Judeţean Iasi şi pe pagina de internet a ARPM Bacău, afişare la sediul ARPM Bacău

- Documentatia de sustinere a solicitarii a fost accesibila spre consultare pe toata durata derulării procedurii la sediul ARPM BACAU si la sediul Consiliul Judetean Iaşi.

- Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest proiect a fost postat pe pagina web a ARPM BACAU;

- Dezbaterea publică a raportului la studiul de evaluatre a impactului a avut loc la sediul Consiliului Judeţean Iaşi in data de 14.06.2011;

- In urma sedintelor comisiei de analiza tehnica ARPM Bacău a solicitat completări la Memoriul tehnic şi la Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului.

- Decizia de emitere a acordului de mediu a fost publicata in data de 21.07.2011 pe pagina web a ARPM Bacau http://arpmbc.anpm.ro şi în ziarul Evenimentul Regional al Moldovei

- Nu au existat sesizări şi comentarii din partea publicului pe parcursul procedurii.

Documentaţia care a stat la baza emiterii acordului de mediu conţine:

- Memoriu tehnic necesar obţinerii acordului de mediu elaborat de SC ROMAIR CONSULTING în decembrie 2009;- Memoriu tehnic modificat necesar obţinerii acordului de mediu elaborat de SC ROMAIR CONSULTING în mai 2011;



Pagina 26 din 40


http://arpmbc.anpm.ro/


- Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru SMID elaborat de SC ROMAIR CONSULTING în mai 2011- Aviz de gospodărire a apelor nr.101/08.06.2011 emis de Administraţia Naţională Apele Romane pentru realizare Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi-Centru de management integrat al deşeurilor Ţuţora Staţie de sortare şi staţie de tratare mecano-biologică Ţuţora-Iaşi;- Aviz de gospodărire a apelor nr. 91/13.05.2011 emis de Administraţia Naţională Apele Romane – Administraţia Bazinală de Apă Siret pentru proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi-Staţie de transfer Ruginoasa- Aviz de gospodărire a apelor nr.109/14.06.2011 emis de Administraţia Naţională Apele Romane - Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad privind: Staţie de transfer Bălţaţi- Aviz de gospodărire a apelor nr.107/14.06.2011 emis de Administraţia Naţională Apele Romane - Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad privind: Închidere depozit urban neconform de deşeuri oraş Tg. Frumos- zona Adâncata, judeţul Iaşi- Aviz de gospodărire a apelor nr.108/14.06.2011 emis de Administraţia Naţională Apele Romane - Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad privind: Închidere depozit urban neconform de deşeuri Hârlău, judeţul Iaşi- Aviz de gospodărire a apelor nr.92/13.05.2011 emis de Administraţia Naţională Apele Romane - Administraţia Bazinală de Apă Siret pentru proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi privind: Închidere depozit de deşeuri neconform Paşcani, judeţul Iaşi- Certificat de urbanism nr. 939 din 02.12.2009 emis de Consiliul Judeţean Iaşi pentru elaborare studiu de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţii Staţie de sortare şi compostare Ţuţora Iaşi- Hotărârea Consiliului Local al Comunui Ţuţora nr. 24 din 4.11.2009 privind concesionarea suprafeţei de 3 ha păşune suprafaţă aparţinănd domeniului privat al comunei Ţuţora către Consiliul Judeţean Iaşi pentru a se construi componenta de investiţii aferente proiectului (Staţie de sortare şi staţie de compostare) - Certificat de urbanism nr. 52 din 02.12.2009 emis de Consiliul Local al comunei Ruginoasa pentru elaborare studiu de fezabilitate Staţie de transfer, sortare şi compostare deşeuri- Hotărârea Consiliului Local Comuna Ruginoasa nr. 79 din 10.09.2009 privind atribuirea suprafeţei de 4,0 ha pentru realizarea Staţiei de transfer, sortare şi compostare deşeuri- Certificat de urbanism nr. 40 din 30.11.2009 emis de Primăria Comunei Bălţaţi pentru elaborare studiu de fezabilitate Staţie de transfer- Hotărârea Consiliului Local al Comunui Bălţaţi nr. 69 din 21.10.2009 privind darea în administrare a unei suprafeţe de teren de 10 000 mp din domeniul public al Comunei Bălţaţi, către Consiliul Judeţean Iaşi pentru construcţia obiectivului de investiţie Staţiei de transfer ăn cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi- Certificat de urbanism nr. 110 din 02.12.2009 emis de Primăria municipiului Paşcani pentru închidere depozit urban neconform de deşeuri Paşcani-Valea Seacă- Certificat de urbanism nr. 110 din 30.11.2009 emis de Primăria oraşului Hîrlău pentru închidere depozit urban neconform de deşeuri Hîrlău pentru proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi- Certificat de urbanism nr. 265 din 25.112009 emis de Primăria oraşului Tg. Frumos pentru închidere depozit urban neconform de deşeuri , zona Adîncata, oraş Tg. Frumos- Hotărârea Cosiliului Local al Municipiului Iaşi din 15.07.2011 privind aprobarea depozitării deşeurilor colectate selectiv din judeţul Iaşi la Depozitul ecologic Ţuţora, în vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiectul Sistem de management integrat al deşeurilorîn judeţul Iaşi

Prezentul acord de mediu se emite cu următoarele condiţii:- pentru realizarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor propuse, titularul investiţiei este obligat

să respecte prevederile din proiectele tehnice conform legislaţiei privind calitatea în construcţii:- se vor respecta prevederile înscrise în actele de reglementare emise de alte autorităţi;- în conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu

modificări de Legea nr. 265/2006 înainte de punerea în funcţiune a obiectivului, titularul investiţiei are obligaţia să solicite eliberarea autorizaţiei / autorizaţiei integrate de mediu;

- acordul de mediu reglementează realizarea obiectivului numai din punct de vedere al protecţiei calităţii factorilor de mediu. De legalitatea şi autenticitatea actelor prezentate se face răspunzător solicitantul;



Pagina 27 din 40



Depozitul ecologic intra sub incidenta Directivei nr. 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii cu modificarile ulterioare si este in concordanta cu cele mai bune tehnici disponibile( BAT)..

Prezentul acord nu se refera la stabilitatea statica sau dinamică a lucrarilor proiectate, responsabilitatea din acest punct de vedere revenind titularului proiectului.

Prezentul acord nu exonereaza de raspundere proiectantul si constructorul in cazul producerii unor accidente in timpul executiei lucrarilor sau exploatarii obiectivelor.

În cazul în care proiectul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări.

Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului Iaşi şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de HG 445/2009, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare sau cu decizia de emitere/respingere a acordului de mediu, după caz.

Se pot adresa instanţei de contencios administrativ competente şi organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia în vigoare, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr.554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei etapei de încadrare sau a deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu, revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită .

Prezentul acord contine 39 de pagini inclusiv Anexa nr. 1.



Pagina 28 din 40



ANEXA I Lista deşeurilor acceptate la depozitare în depozitul ecologic Ţuţora

Cod deşeu

Denumire deşeu

Se recomandă aplicarea unei

metode de valorificare (X)

Deşeuri de la explorarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor

01 03 06 reziduuri, altele decât cele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05

01 03 09 nămoluri roşii de la producerea aluminei, altele decât cele specificate la 01 03 07

01 04 11 deşeuri de la procesarea leşiei şi rocilor care conţin săruri, altele decât cele specificate la 01 04 07

01 04 12 reziduuri şi alte deşeuri de la spălarea şi purificarea minereurilor, altele decât cele specificate la 01 04 07 şi 01 04 11

01 05 04 deşeuri şi noroaie de foraj pe bază de apă dulce X

01 05 07 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de baritină, altele decât cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06

01 05 08 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de cloruri, altele decât cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06

Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor

02 01 01 nămoluri de la spălare şi curăţare X

02 01 02 deşeuri de ţesuturi animale X

02 01 03 deşeuri de ţesuturi vegetale X

02 01 04 deşeuri de materiale plastice (cu excepţia ambalajelor) X

02 01 06 dejecţii animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei

X

02 01 07 deşeuri din exploatarea forestieră X

02 01 09 deşeuri agrochimice, altele decât cele specificate la 02 01 08 X

02 01 10 deşeuri metalice X

02 02 01 nămoluri de la spălare şi curăţare X

02 02 02 deşeuri de ţesuturi animale X

02 02 03 materii care nu se pretează consumului sau procesării X

02 02 04 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii

02 03 01 nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi separare X

02 03 02 deşeuri de agenţi de conservare

02 03 03 deşeuri de la extracţia cu solvenţi





Pagina 29 din 40



02 04 01 nămoluri de la curăţarea şi spălarea sfeclei de zahăr X

02 04 02 deşeuri de carbonat de calciu





02 06 02 deşeuri de agenţi de conservare


02 07 01 deşeuri de la spălarea, curăţarea şi prelucrarea mecanică a materiei prime X

02 07 02 deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice X

02 07 03 deşeuri de la tratamente chimice


02 07 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă

Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului

03 01 01 deşeuri de scoarţă şi de plută X

03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir, altele decât cele specificate la 03 01 04

X

03 03 01 deşeuri de lemn şi de scoarţă X

03 03 02 nămoluri de leşie verde (de la recuperarea soluţiilor de fierbere)

03 03 05 nămoluri de la eliminarea cernelii din procesul de reciclare a hârtiei

03 03 07 deşeuri mecanice de la fierberea hârtiei şi cartonului reciclate X

03 03 08 deşeuri de la sortarea hârtiei şi cartonului destinate reciclării X

03 03 09 deşeuri de nămol de caustificare

03 03 10 fibre, nămoluri de la separarea mecanică, cu conţinut de fibre, material de umplutură, cretare

X

03 03 11 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 03 03 10

Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă

04 01 01 deşeuri de la şeruire

04 01 02 deşeuri de la cenuşărire

04 01 04 flota de tăbăcire cu conţinut de crom X

04 01 05 flota de tăbăcire fără conţinut de crom

04 01 06 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de crom

X

04 01 07 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incintă, fără conţinut de crom

04 01 08 deşeuri de piele tăbăcită (răzături, ştuţuituri, tăieturi, praf de lustruit) cu conţinut de crom

X

04 01 09 deşeuri de la apretare şi finisare

04 02 09 deşeuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri)

X

04 02 10 materii organice din produse naturale (grăsime, ceară) X



Pagina 30 din 40



04 02 15 deşeuri de la finisare cu alt conţinut decât cel specificat la 04 02 14

04 02 17 coloranţi şi pigmenţi, alţii decât cei specificaţi la 04 02 16 X

04 02 20 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 04 02 19

04 02 21 deşeuri de fibre textile neprocesate X

04 02 22 deşeuri de fibre textile procesate X

Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor


X

05 01 13 nămoluri de la cazanul apei de alimentare

05 01 14 deşeuri de la coloanele de răcire

05 01 16 deşeuri cu conţinut de sulf de la desulfurarea petrolului

05 01 17 bitum X

05 06 04 deşeuri de la coloanele de răcire X

05 07 02 deşeuri cu conţinut de sulf

05 01 99 alte deşeuri nespecificate X

05 06 99 alte deşeuri nespecificate X

Deşeuri din procese chimice anorganice

06 03 14 săruri solide şi soluţii, altele decât cele specificate la 06 03 11 şi 06 03 13

06 03 16 oxizi metalici, alţii decât cei specificaţi la 06 03 15


06 06 03 deşeuri cu conţinut de sulfuri, altele decât cele specificate la 06 06 02

06 08 02 deşeuri cu conţinut de clorosilani

06 09 02 zgura fosforoasă

06 09 04 deşeuri pe bază de calciu, altele decât cele specificate la 06 09 03

06 11 01 deşeuri pe bază de calciu de la producerea bioxidului de titan

06 13 03 negru de fum X

Deşeuri din procese chimice organice

0701 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 01 11

07 02 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât celespecificate la 07 02 11

07 02 13 deşeuri de materiale plastice X

07 02 15 deşeuri de aditivi, altele decât cele specificate la 07 02 14 X

07 02 16 deşeuri cu conţinut de silicon X


07 04 12 nămoluri de la tratarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 04 11


07 05 14 deşeuri solide, altele decât cele specificate la 07 05 13



Pagina 31 din 40





Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice

08 01 12 deşeuri de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 11 X

08 01 14 nămoluri de la vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 13 X

08 01 16 nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 0115

X

0801 18 deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor, altele decât cele specificate la 08 01 17

X

08 01 20 suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 19

X

08 02 01 deşeuri de pulberi de acoperire

08 02 02 nămoluri apoase cu conţinut de materiale ceramice

08 02 03 suspensii apoase cu conţinut de materiale ceramice

08 03 07 nămoluri apoase cu conţinut de cerneluri

08 03 08 deşeuri lichide apoase cu conţinut de cerneluri

08 03 13 deşeuri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 12

08 03 15 nămoluri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 14

08 03 18 deşeuri de tonere de imprimante, altele decât cele specificate la 08 03 17 X

08 04 10 deşeuri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 09 X

08 04 12 nămoluri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 11 X

08 04 14 nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 13

X

08 04 16 deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 15

X

Deşeuri din industria fotografică

09 01 07 film sau hârtie fotografică cu conţinut de argint sau compuşi de argint X

09 01 08 film sau hârtie fotografică fără conţinut de argint sau compuşi de argint X

09 01 10 camere de unică folosinţă fără baterii X

09 01 12 camere de unică folosinţă cu baterii, altele decât cele specificate la 09 01 11

X

Deşeuri din procesele termice

10 01 01 cenuşa de vatră, zgura şi praf de cazan (cu excepţia prafului de cazan specificaţia 10 01 04)

10 01 02 cenuşa zburătoare de la arderea cărbunelui

10 01 03 cenuşa zburătoare de la arderea turbei şi lemnului netratat

10 01 05 deşeuri solide, pe bază de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere

10 01 07 nămoluri pe bază de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere

10 01 15 cenuşa de vatră, zgură şi praf de cazan de la co-incinerarea altor deşeuri decât cele specificate la 10 01 14

10 01 17 cenuşa zburătoare de la co-incinerare, alta decât cea specificată



Pagina 32 din 40



la 10 01 16

10 01 19 deşeuri de la spălarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 şi 10 01 18


10 01 23 nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere, altele decât cele specificate la 10 01 22

10 01 24 nisipuri de la paturile fluidizate

10 01 25 deşeuri de la depozitarea combustibilului şi de la pregătirea cărbunelui de ardere pentru instalaţiile termice

X

10 01 26 deşeuri de la epurarea apelor de răcire

10 02 01 deşeuri de la procesarea zgurii

10 02 02 zgura neprocesată

10 02 08 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 02 07

10 02 10 cruste de ţunder

10 02 12 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 02 11

10 02 14 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 10 02 13

10 02 15 alte nămoluri şi turte de filtrare

10 03 02 resturi de anozi X

10 03 05 deşeuri de alumină

10 03 16 cruste, altele decât cele specificate la 10 03 15

10 03 18 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la 10 03 17

X

10 03 20 praf din gazele de ardere, altul decât cel specificat la 10 03 19

10 03 22 alte particule şi praf (inclusiv praf de la morile cu bile), altele decât cele specificate la 10 03 21


10 03 26 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 03 25


10 03 30 deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre, alteledecât cele specificate la 10 03 29


10 05 01 zguri de la topirea primară şi secundară

10 05 04 alte particule şi praf


10 05 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 05 10


10 06 02 scorii şi cruste de la topirea primară şi secundară



Pagina 33 din 40






10 07 02 scorii şi cruste de la topirea primara şi secundara

10 07 03 deşeuri solide de la epurarea gazelor


10 07 05 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor


10 08 04 particule şi praf

10 08 09 alte zguri

10 08 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 08 10

10 08 13 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la 10 08 12

X

10 08 14 resturi de anozi X

10 08 16 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 08 15

10 08 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele menţionate la 10 08 17

10 08 20 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât celemenţionate la 10 08 19

10 09 03 zgură de furnal

10 09 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 09 05

X

10 09 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 09 07

X


10 09 12 alte particule decât cele specificate la 10 09 11

10 09 14 deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 09 13

10 09 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele specificate la 10 09 15

10 1003 zgură de furnal

10 10 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 10 05

X

10 10 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 10 07

X


10 10 12 alte particule, decât cele specificate la 10 10 11

10 10 14 deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 10 13

10 10 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele specificate la 10 10 15

10 11 10 deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesării termice, altele decât cele specificate la 10 11 09

10 11 14 nămoluri de la şlefuirea şi polizarea sticlei, altele decât cele specificate la 10 11 13



Pagina 34 din 40



10 11 16 deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 15

10 11 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 17

10 11 20 deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 10 11 19

10 1205 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor

10 12 06 forme şi mulaje uzate


10 12 12 deşeuri de la smălţuire, altele decât cele specificate la 10 12 11


10 13 04 deşeuri de la calcinarea şi hidratarea varului

10 13 07 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor

10 13 10 deşeuri de la producerea azbesto-cimenturilor, altele decât cele specificate la 10 13 09

10 13 11 deşeuri de materiale compozite pe bază de ciment, altele decât cele specificate la 10 13 09 şi 10 13 10


Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasă

11 01 10 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 11 01 09

11 01 12 lichide apoase de clătire, altele decât cele specificate la 11 01 11

11 01 14 deşeuri de degresare, altele decât cele specificate la 11 01 13 X

11 02 03 deşeuri de la producerea anozilor pentru procesele de electroliză în soluţie

11 02 06 deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, altele decât cele specificate la 11 02 05

11 05 01 zinc dur X

11 05 02 cenuşă de zinc

Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice

12 01 01 pilitura şi şpan feros X

12 01 02 praf şi suspensii de metale feroase X

12 01 03 pilitură şi şpan neferos X

12 01 04 praf şi particule de metale neferoase X

12 01 05 pilitura şi şpan de materiale plastice X

12 01 13 deşeuri de la sudură

12 01 15 nămoluri de la maşini-unelte, altele decât cele specificate la 12 01 14

12 01 17 deşeuri de materiale de sablare, altele decât cele specificate la 12 01 16

12 01 21 piese uzate de polizare mărunţite şi materiale de polizare mărunţite,altele decât cele specificate la 12 01 20

Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte



Pagina 35 din 40



15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton X

15 01 02 ambalaje de materiale plastice X

15 01 03 ambalaje de lemn X

15 01 04 ambalaje metalice X

15 01 05 ambalaje de materiale compozite X

15 01 06 ambalaje de materiale amestecate X

15 01 09 ambalaje din materiale textile X

15 02 03 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi îmbrăcăminte de protecţie, altele decât cele specificate la 15 02 02

X

Deşeuri nespecificate în altă parte

16 01 03 anvelope scoase din uz X

16 01 04 vehicule abandonate (această poziţie nu este propusă pentru a fi supusă opiniei Comitetului. Modificările necesare pentru această poziţie vor fi făcute în Consiliu, pe baza propunerilor incluse în documentul COM(2000)546)

X

16 01 06 vehicule scoase din uz, care nu conţin lichide sau alte componente periculoase

X

16 01 12 plăcute de frâna, altele decât cele specificate la 16 01 11

16 01 15 fluide antigel, altele decât cele specificate la 16 01 14 X

16 01 16 rezervoare pentru gaz lichefiat

16 01 17 metale feroase X

16 01 18 metale neferoase X

16 01 19 materiale plastice X

16 01 22 componente fără altă specificaţie

16 02 14 echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13

16 02 16 componente demontate din echipamente casate, altele decât cele specificate la 16 02 15

16 03 04 deşeuri anorganice, altele decât cele specificate la 16 03 03

16 03 06 deşeuri organice, altele decât cele specificate la 16 03 05

16 05 05 butelii de gaze sub presiune cu conţinut de alte substanţe decât cele specificate la 16 05 04

16 05 09 substanţe chimice expirate, altele decât cele menţionate la 16 05 06, 16 05 07 sau 16 05 08

16 06 04 baterii alcaline (cu excepţia 16 06 03)

16 06 05 alte baterii şi acumulatori

16 08 01 catalizatori uzaţi cu conţinut de aur, argint, reniu, rodiu, paladiu, iridiu sau platină (cu excepţia 16 08 07)

16 08 03 catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale sau compuşi ai metalelor tranziţionale, fără alte specificaţii

16 08 04 catalizatori uzaţi de la cracare catalitică (cu excepţia 16 08 07)

16 10 02 deşeuri lichide apoase, altele decât cele menţionate la 16 10 01

16 10 04 concentrate apoase, altele decât cele specificate la 16 10 03

16 11 02 materiale de căptuşire şi refractare pe bază de carbon din procesele



Pagina 36 din 40



metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 01

16 11 04 materiale de căptuşire şi refractare din procesele metalurgice, altele decât cele menţionate la 16 11 03

16 11 06 materiale de căptuşire şi refractare din procesele ne-metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 05

Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)

17 02 01 lemn X


17 03 02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01 X

17 04 01 cupru, bronz, alama X

17 04 02 aluminiu X

17 04 03 plumb X

17 04 04 zinc X

17 04 05 fier şi oţel X

17 04 06 staniu X

17 04 07 amestecuri metalice X

17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 X

17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03

17 06 05 materiale de construcţie cu conţinut de azbest

17 08 02 materiale de construcţie pe bază de gips, altele decât celespecificate la 17 08 01

17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03

X

Deşeuri din activităţi de ocrotire a sănătăţii umane sau din activităţi veterinare şi/sau cercetări conexe (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucătării sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sănătăţii)

18 01 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 01 03) X

18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipienţi de sânge şi sânge conservat (cu excepţia 18 01 03)

X

18 01 04 deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor (de ex: îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, îmbrăcăminte disponibilă, scutece)

X

18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06 X

18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08 X

18 02 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 02 02) X

18 02 03 deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecţiilor

X

18 02 06 chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05 X

18 02 08 medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07 X

Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial

19 01 02 materiale feroase din cenuşile de ardere

19 01 12 cenuşi de ardere şi zguri, altele decât cele menţionate la 19 01 11

19 01 14 cenuşi zburătoare, altele decât cele menţionate la 19 01 13



Pagina 37 din 40



19 01 16 praf de cazan, altul decât cel menţionat la 19 01 15

19 01 18 deşeuri de piroliză, altele decât cele menţionate la 19 01 17

19 01 19 nisipuri de la paturile fluidizate

19 02 03 deşeuri preamestecate conţinând numai deşeuri nepericuloase X

19 02 06 nămoluri de la tratarea fizico-chimică, altele decât cele specificate la 19 02 05

19 02 10 deşeuri combustibile, altele decât cele specificate la 19 02 08 şi 19 02 09 X

19 03 05 deşeuri stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04

19 03 07 deşeuri solidificate, altele decât cele specificate la 19 03 06

19 04 01 deşeuri vitrificate

19 04 04 deşeuri lichide apoase de la vitrificarea deşeurilor

19 05 01 fracţiunea necompostată din deşeurile municipale şi asimilabile

19 05 02 fracţiunea necompostată din deşeurile animaliere şi vegetale

19 05 03 compost fără specificarea provenienţei

19 06 03 faza lichidă de la tratarea anaerobă a deşeurilor municipale

19 06 04 faza fermentată de la tratarea anaerobă a deşeurilor municipale X

19 06 05 faza lichidă de la tratarea anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale

19 06 06 faza fermentată de la tratarea anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale X

19 07 03 levigate din depozite de deşeuri, altele decât cele specificate la 19 07 02

19 08 01 deşeuri reţinute pe site

19 08 02 deşeuri de la deznisipatoare X

19 08 05 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti X

19 08 09 amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei clin sectorul uleiurilor şi grăsimilor comestibile

X

19 08 12 nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale, altele decât cele specificate la 19 08 11

19 08 14 nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13

19 09 01 deşeuri solide de la filtrarea primară şi separarea cu site

19 09 02 nămoluri de la limpezirea apei

19 09 03 nămoluri de la decarbonatare

19 09 04 cărbune activ epuizat X

19 09 05 răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate X

19 09 06 soluţii şi nămoluri de la regenerarea schimbătorilor de ioni

19 10 01 deşeuri de fier şi oţel X

19 10 02 deşeuri neferoase X

19 10 04 fracţii de şpan uşor şi praf, altele decât cele specificate la 19 10 03

19 10 06 alte fracţii decât cele specificate la 19 10 05

19 11 06 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 19 11 05

19 12 01 hârtie şi carton X

19 12 02 metale feroase X



Pagina 38 din 40



19 12 03 metale neferoase X

19 12 04 materiale plastice şi de cauciuc X

19 12 07 lemn, altul decât cel specificat la 19 12 06 X

19 12 08 materiale textile X

19 12 10 deşeuri combustibile (rebuturi de derivaţi de combustibili) X

19 12 12 alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanică a deşeurilor, altele decât cele specificate la 19 12 11

19 13 02 deşeuri solide de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 01

X

19 13 04 nămoluri de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 03 X

19 13 06 nămoluri de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 05

19 13 08 deşeuri lichide apoase şi concentrate apoase de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 07

Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat

20 01 01 hârtie şi carton X

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine X

20 01 10 îmbrăcăminte X

20 01 11 textile X

20 01 25 uleiuri şi grăsimi comestibile X

20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini, altele decât cele specificate la 20 01 27

X

20 01 30 detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29

20 01 32 medicamente, altele decât cele menţionate la 20 01 31 X

20 01 34 baterii şi acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33 (2)

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

20 01 38 lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37 X


20 01 40 metale X

20 01 41 deşeuri de la curăţatul coşurilor

20 02 01 deşeuri biodegradabile X

20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile

20 03 01 deşeuri municipale amestecate X

20 03 02 deşeuri din pieţe X

20 03 03 deşeuri stradale

20 03 04 nămoluri din fosele septice

20 03 06 deşeuri de la curăţarea canalizării

20 03 07 deşeuri voluminoase X

20 03 99 deşeuri municipale, fără altă specificaţie

X - deşeuri pentru care se cunoaşte sau pentru care există deja o soluţie fezabilă de valorificare.



Pagina 39 din 40





Pagina 40 din 40


41945_proiect acord smid iasi

Documents