PARAMETRII PRINCIPALI AI AUTOVEHICULELOR Aprecierea obiectivă a calităţilor diferitelor tractoare şi automobile se poate face cu

ajutorul unor parametri. Aceştia servesc şi pentru a scoate în evidenţă dacă autovehiculele corespund condiţiilor de lucru impuse de exploatare. Se întâlnesc parametri constructivi, dinamici şi economici. Parametri constructivi ai autovehiculului sunt: dimensiunile principale, greutatea, capacitatea de trecere peste obstacole, Figurile 1 şi 2 Dimensiunile principale sunt: - dimensiuni de gabarit precum lungimea A, Lăţimea E, şi înălţimea D, ţinând seama de cabină şi caroserie;

Apatamentul L reprezintă distanţa între axele geometrice ale punţilor autovehiculului. La automobile cu trei punţi apatementul se consideră distanţa dintre axa punţi din faţă şi jumătatea distanţei dintre cele două punţi din spate. În acest caz se indică suplimentar şi distanţa dintre cele două punţi din spate. La tractoarele pe şenile apatamentul L reprezintă distanţa dintre axa roţi de întindere şi axa roţi motoare. Se indică şi lungimea de sprijin a şenilei L1;

Ecartamentul notat cu B pentru roţile din faţă şi cu B1 pentru roţile din spate, reprezintă distanţa dintre planele mediane ale roţilor aceleiaşi punţi. Pentru autovehicule prevăzute cu roţi duble la una di punţi, ecartamentul se dă ca distanţa dintre planele longitudinale care trec prin jumătatea distanţei dintre cele două roţi. La tractoarele pe şenile ecartamentul reprezintă distanţa dintre planele longitudinale de simetrie ale celor două şenile.

Lumina sau garda la sol C este distanţa dintre teren şi punctul cel mai jos al autovehiculului. Consolele din faţă F şi cele din spate G sunt distanţele măsurate pe orizontală dintre axa de simetrie a punţi din faţă, respectiv a punţi din spate, până la extremitatea din faţă, respectiv din spate.

Raza longitudinală de trecere ρ este raza unui cilindru virtual tangent la roţile din faţă, din spate şi punctul cel mai de jos al autovehiculului situat între acestea.

Raza transversală de trecere ρ1 este raza uni cilindru virtual tangent la roţile aceleiaşi punţi şi la punctul cel mai de jos situat între acestea.

Unghiurile de trecere din faţă α 1 şi spate α 2 sunt unghiurile determinate de sol şi tangentele duse la roţi prin punctele extreme inferioare din faţă şi din spate.

Înălţimea platformei H este distanţa de la sol la podeaua platformei autovehiculului. Dimensiunile platformei sau lăzi autovehiculului sunt lungimea, lăţimea şi înălţimea lăzii măsurate în interiorul acesteia.

Greutatea autovehiculului poate fi constructivă şi de exploatare

Greutatea constructivă este greutatea autovehiculului nealimentat cu combustibil, ulei, lichid de răcire, fără scule şi greutăţi suplimentare şi fără operator. Parametrul serveşte la aprecierea consumului de metal şi materiale care au intrat în construcţia autovehiculului

Greutatea de exploatare reprezintă greutatea totală a autovehiculului gata pentru executarea unei anumite lucrări.

La automobile în funcţie de starea în care se găsesc deosebim: greutatea constructivă în stare nealimentată, fără scule şi roata de rezervă

Greutatea proprie automobilului este greutatea în stare alimentată cu combustibil, lubrifianţi, lichid de răcire, prevăzut cu roată de rezervă şi scule.

Greutatea totală este greutatea proprie la care se adaugă sarcina maximă utilă şi greutatea operatorului.

Capacitatea de trecere a autovehiculului

Prin capacitatea de trecere se înţelege posibilitatea autovehiculului de a se deplasa pe drumuri sau terenuri accidentate şi de a trece peste obstacole.

Capacitatea de trecere este caracterizată de următori parametrii: presiunea specifică pe sol, dată de raportul între greutatea de exploatare la tractoare sau

greutatea totală la automobile şi aria suprafeţei de contact între pneuri sau şenile şi sol. Cu cât presiunea specifică este mai mică cu atât autovehicululu se poate deplasa mai uşor pe trenuri moi (cu zăpadă, nisip, mlaştină etc.). La construcţiile actuale presiunea specifică are valorile:

( )0 6 1 4 105, ,− Pa pentru tractoare pe pneuri ( )0 4 0 7 1 0 5, ,− Pa pentru tractoare pe şenile cu destinaţie generală ( )3 0 5 5 105, ,− Pa pentru autocamioane. Lumina care indică înălţimea maximă a obstacolelor peste care poate trece

autovehiculul. Capacitatea de trecere este cu atât mai mare cu cât raza longitudinală, respectiv transversală vor fi mai mici.

Raza longitudinală şi raza transversală determină capacitatea de trecere invers proporţională cu mărimea lor . Astfel, pentru o valoare dată a apatamentului şi ecartamentului, capacitatea de trecere este cu atât mau mare cu cât raza longitudinală, respectiv transversală vor fi mai mici

Raza minimă de viraj, care este distanţa între centrul de viraj şi centrul punţii din spate a automobilului la un unghi de pivotare maxim al roţilor de direcţie, determină capacitatea de trecere cu atât mai mare cu cât este mai mică. Raza roţilor autovehiculelor influenţează capacitatea de trecere peste obstacole orizontale sau verticale. La automobile obişnuite, cu o punte motoare, înălţimea unui obstacol vertical peste

care trece este h r=23

, iar la automobile cu mai multe punţi motoare h r≈ . Lăţimea

canalului peste care poate trece un automobil, cu condiţia ca marginile acestuia să fie suficient de rezistente este b r≅ , iar la automobile cu mai multe punţi motoare b r= 1 2, . În cazul tractoarelor, valorile respective se referă la razele roţilor din faţă. Pentru tractoarele cu şenile, lăţimea canalului peste care poate trece este b L≈ , iar înălţimea peretelui vertical este limitată de unghiul limită de stabilitate. Numărul de roţi motoare influenţează capacitatea de trecere, aceasta fiind cu atât mai mare cu cât numărul de roţi motoare este mai mare.

1.2. Parametri dinamici

Performanţele dinamice ale autovehiculelor depind de performanţele dinamice ale motorului cu care sunt echipate, puse în evidenţă prin caracteristica externă. Pe baza acestei caracteristici se pot stabili cei mai importanţi factori de exploatare ai autovehiculului precum: Factorul dinamic definit prin raportul:

DF F

Gm a

a=

−,

în care Fm forţa motoare Fa forţa de rezistenţă a aerului uzual numai pentru automobile şi tractoare de transport G a Greutatea totală a agregatului.

Factorul dinamic variază funcţie de viteza de deplasare, diagrama D f v= ( ) este menţionată în literatura de specialitate sub denumirea de caracteristica dinamică a autovehiculului. Forţa de tracţiune maximă reprezintă valoarea maximă a forţei dezvoltată la corpul sau rama autovehiculului care poate fi folosită pentru tractarea diverselor maşini de lucru sau remorcilor. La tractoare, forţa de tracţiune maximă este indicată funcţie de treapta de viteză pentru o anumită patinare admisibilă. Viteza maximă reprezintă viteza reală, în Km/h, cu care se poate deplasa pe u drum orizontal un autovehicul, în condiţii normale, la treapta superioară de viteze şi cu sarcina utilă maximă.

Panta maximă, exprimată în grade sau procente, pe care o poate urca autovehiculul cu sarcina utilă maximă. Panta maximă se indică atât pentru treapta inferioară cât şi pentru treapta superioară de viteze.

Stabilitatea autovehiculului reprezintă capacitatea acestuia de a se deplasa pe pante, drumuri înclinate, curbe etc., fără a se răsturna sau derapa.

Parametrii economici Cei mai importanţi parametri economici care pot caracteriza un tractor sau un automobil

sunt: costul iniţial; amortismentul; cheltuielile de exploatare care includ consumul de combustibil şi lubrefianţi, consumul

de pneuri; cheltuielile de întreţinere şi reparaţii, ş.a. Consumul de combustibil este cel mai important indice care este luat în calculele

economice ale unui autovehicul. Acesta depind de: tipul, starea şi puterea motorului, construcţia şasiului, viteza de deplasare, încărcarea, tipul şi starea drumului etc.

La tractoare consumul de combustibil se poate raporta pe unitatea se suprafaţă kg/ha sau pe unitatea de timp kg/h iar la automobile se poate raporta la 100 Km parcurşi l/100 Km, la tonă-kilometru sau la călător - kilometru.

Durabilitatea autovehiculului reprezintă calitatea acestuia de a funcţiona timp îndelungat fără defecţiuni. Depinde de factorii constructivi şi de exploatare.