7) politica si problema mainilor murdare

5/10/2018 7) Politica Si Problema Mainilor Murdare

1/10

titutiei ~i sugereazaAa pedepsei pare aieral eu pareri eticeusi in continuare sA

in dialogue form" , in1968).!l).

losophy; 79 (1982),'ress, 1986).: Penguin, 1984).:Londra: Routledge,,rary Utilitarianism,.G. Murphy (coord.)).~sPress, 1989).Jtilitarianism, M.D.:Oxf or d: C l ar en don

-33-Politica i problema "mainilor murdare"

C.A.l. Coady

i. Introducere

'\

Politica a pus i nt otd e auna l ntr eb ar i provocatoare privind competenta i au to rl ta te a mo ra lain a cc ep tiu ne a c omuna . Factorul politic este acela care n d ete rm in a p e Thrasymachus, inRepublica lui Platon, sll iIprovoace pe Socrate la a-i combate s ur pr in z at oa re a de fi nit iea dreptatii ca "interesul celui mai puternic".

1n acelasi spirit, unii teoreticieni i cons ul ta nt i p o lit ic i i nc li na sll atribuie realismuluipolitic ideea cll in politica nu este loc pentru consideratii morale. Unul dintre consilieriipresedintelui Kennedy in perioada crizei rachetelor din Cuba din 1962, Dean Acheson,consemneaza cu mandrie ell, in momentul in care moartea a sute de mii de oameninevmovati i alte aspeete de acest fel sunt puse in baJantll, "eei imp lic ati. . . i i vor arnintin ere le va nta a sa -z is el or c on sid era tii morale aduse in d lsc utie ... discursul moral nu acontat" (1971, p, 13). in mare mllsurll, asa s-a tntamplat in cazul propriei contribujii alui Acheson la acele dezbateri eruciale, fnsll punctul sllu de vedere nu a prevalat; alteargumente aduse presedintelui au avut 0 tenll morala, ca acela al lui Robert Kennedy,care a sustinut ell atacul aerian asupra bazelor rachetelor din Cuba, 0 solutie favorizaHlde Acheson, va fi opusul a ceea ce s-a intlhnplat la Pearl Harbour. ln spiritul luicaracteristic, Acheson a interpretat argumentul ca pe 0 simplA confuzie ~i ca 0 partedintr-un raspuns "emotional sau intuitiv" (1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, dacaconslderatiile morale nu erau nerelevante, in mod surprinzator ele nu erau atat deimportante in comparajie cu alti factori de narura evident politicli sau ehiar personals,precum nevoia presedintelui Kennedy de ai reea~tiga prestigiul, de a-si demonstracurajul ~ide a eIimina perspeetiva destituirii sale de catre Congres, precum ~inecesitateaevitarii infdngerii PartiduJui Democrat in apropiatele alegeri legislative.

Kennedy a considerat cA circumstantele de ordin politic justificau ceea ce el insusisocotea ca fiind un foarte mare rise (cu a contribujie intre 0 treime i 0 jumatate lnacestsens) de izbucnire a unui holocaust nuclear. (0 prezentare mai detaliata a riscurilorasurnate in politica armelor nucleare poa te fi gllsitli in capitolul 34, "Razboi i pace")Cei care fac referiri la necesitatile poIiticii, eel putin de la Machiavelli incoace, au vorbitadesea nu numai despre riscuri necesare de 0 natura aparent imorala, dar si des pre

I'


2/10

404 ETICA APUCATA

necesitatea minciunilor, a actelor de cruzime ~i chiar a crimelor. Ghidandu-se dupa piesalui Sartre cu acelasi nume, filosofii moderni tind s~ vorbeasca despre necesitatea"maioilor murdare" in politica, aceasta insernnand ell. vocatia pentru politica Ie cerepracticienilor sll. incalce, intr-un mod oarecum justificat, standarde morale importante.Exista rnulte aspecte ambigue legate de ideea potrivit careia politica face exceptie dela ordinea morala, precum faptul.ca marturiile istorice ofera motive suficiente pentru adori 0 cercetare morala minutioasa a activitatilor desfasurate de catre politicieni, Niciscriitorii din acest domeniu nu clarifica intotdeauna eeea ce lntelcg prin morala, politicssau "maini murdare". Cred ca Machiavelli poate fi eel mai bine inteles atunci candinsista pe ideea potrivit careia circumstantele de ordin politic cer uneori in mod rationalincalcarea ratiunilor morale autentice, care, in alta situatie, ar fidecisive. Ins~ abordarilemoderne sugereaza di exista 0 rnorala specifica, potrivita cu activitatile politice ~i eliverdictele ei cantaresc mai greu decal consideratiile moralei ..obisnuite" ~i "personale".Adesea, aceasta teza este sustinuta de apelul la notiunea de rnorala a rolurilor, cuimplicatia cli rolul politic antreneaza exclusiv sau predominant nevoia acestor "mainimurdare". Parerea mea, spusa sirnplu, este ca in masura in care exista 0 disputa in ceeace priveste incalcarea revendicarilor moralei (fie ea "realli" sau pur ~i simplu "obinuitli")in situatia unor circumstante coplesitoare, atunci aceasta este 0 problema care poateaparea in orice domeniu al vietii. Nu reprezinta apanajul sferei politicului, cu toate c aproblema se pune intr-un mod mai acut sau mai dramatic.

ii. Provocarea machiavellianaNu este dar daca Machiavelli ar fi obiectat. El scrie pentru i despre conducatori ~iconsilierii lor, astfel Incat abordarea sa este preponderent politica ; dar, eel pujincateodata, eJ scrie ca ~i cum nevoia acestor "maini murdare" este mai degraba 0 parte aconditiei umane, nu a"sferei politicului. in ceea ee priveste scrierile filosofice recente,de~i uneori trans pare aceasta presupunere, aces tea au realizat de obicei 0 delimitare claraintre politic sau public, pe de-o parte, ~i privat, personal sau ordinar, pe de altli parte. acarte consacrata in parte problemei "mainilor murdare" este intitulata sugestiv Publica nd P ri va te Mora lit y, iar coordonatorul ei, Stuart Hampshire vorbeste despre "un conflictlntre doua moduri de viaja" (p. 45). Michael Walzer, in principala sa lucrare pe aceastatema, procedeaza, in cea mai mare parte, ca ~i cum problema ar fi specifica sfereipoliticului, desi el afirma c~ nu doreste sll. sus t ina c~ "este doar 0 dilema politica", cidoar deste usor sll.-timurdaresti mainile in politica ~ic~ adesea este coreet sli faci asa"(1973, p. 174). Probabil cl'i aceasta propozitie nu se doreste valabila i pentru ceea ceWalzer numeste "viata privata" , cu toate cll. eJ i alti autori contemporani care au abordataceasta tema nu ofera prea multe argumente, astfel lncat sa poata fi ~cuta diferentadintre public si privat. Viata publica este intr-adevar atat de difuza ~ipluralista (pornindde la politicieni la preoti, de Ja bancheri la asistente medicale, de la aeademicieni laarhitecti, de la parlamente Ia asociatii suburbane locale), lncat poate parea ca au ramasfoarte purine elemente ell care sa fie cornparata, allele in afara de viata cas n idi. Ideea


3/10

ucatori ~icel put ini0 parte ae recente,Hare claraa parte. 0tiv Publicin conflictpe aceas taidl sfereiIitica", ciifaci asa"'U ceea ceillabordatdiferenta

1(pomindmicieni laau ramasica. Ideea

POLITlCA $1 PROBLEMA HMAINILOR MURDARE" 405

I'

potrivit careia moral a traditionala se refers doar la planul familial sau poate amical esteuna foarte puternica, dar, cu siguranta, neveros im i la , E x is ta multe probleme serioase deabordat aici, dar nu vom vorbi despre ele in acest punct, ci vom continua cu prezentareaunui contrast intuitiv intre ceea ce este clar politic ~i ceea ce este evident politic.

Asa cum s e s tie , e xis ta mul te controverse legate de interpretarea ideilor lui Machiavelli.Cred ca pledoaria lui cu privire la "imoralitatea necesara" este foarte serioasa (maidegraba decat ironica, cum sustin altii) ~i ca, desi implica incalcarea moralei crestine,ideea are aplicatii mai ample in eodurile morale ~i in cazul virtutilor recunoseute in planlaic i in alte contexte decal crestinismul, Machiavelli spune : "Acela care ar voi sa-siproc1ame oricand ~i oriunde increderea lui in bine ar fi cu necesitate doborat de ceilalticare sunt in jurul lui i care nu sunt oarneni de bine. Asadar, principele care vrea sa-~ipastreze puterea va trebui sa l nvet e n eapa ra t sli poata sa nu fie bun ~i sli stie sli fie sau slinu fie astfel dupa cum e st e n evo ie " I. E I con te st a i nt r- ad eva r 0 imagine adanc inrlidlicinatlii convingatoare a moralei, Potrivit acestei imagini, putem intelege ce insearnna a trai 0 viatlicorecta in termeni de virtute si/sau indatoririle unui cod moral, iar 0 asemenea intelegerene ofera 0 in dr uma re f in ala , v ala bila asupra felului in care trebuie sa ac tiona rn . Ra tiuneamorala s-ar putea sa nu aiba intotdeauna ceva de spus despre alegerile i deciziile noastre(desi unii au crezut in mod neplauzibil ca ea ne lndruma neincetat), dar cand intervinein mod serios ~irelevant, ea trebuie sa prevaleze asupra tuturor consideratiilor concurente.

Aceastli imagine este pusa sub semnul intrebarii de catre Machiavelli deoarece elerede ca exista ratiuni mai putemice care pot si ar trebui sa prevaleze asupra ratiunilormorale. Cineva ar putea sa atenueze socul acestei pozitiei (asa cum, c at eodat a, i nc ea rc asa procedeze el insusi), prin incorporarea acestor ratiuni puternice in cadrul moraIei.Reconstructia utilitarista a moralei realizeaza tocmai acest lucru : face 0 rajiune moraladin orice motiv pentru actiune, care este in mod "rational" indeajuns de puternic pentrua reclarna preeminenta unei ratiuni morale. Alte puncte de vedere pot face acelasi lucrutratand "ideea de a invata cum sli nu fii bun" ca simpla acumulare de virtuti politice sauca indeplinire a u no r ln da to rir i politice d is ti nc te . Daca se ia insa in serios a ta t exper ien tamorala, cat i provocarea lui Machiavelli, inevitabil se va exerci ta 0 presiune asupra ideiiclasice potrivit careia virtutile formeaza 0 unitate, Machiavelli pune in mod intentionatla indoiala unitatea virtutilor, la un moment dat, atunci cand insist! pe faptul el i nu esteposibil (mai ales pentru un principe) sa respecte toate virtutile "deoarece conditiilenoastre omenesti nu 0 ingMuie"(1513, p. 52). De aceea, "flicand ceea ce este bine" inpolitica va tnsemna uneori, de fapt, cultivarea unui viciu uman. (Desi Machiavellirenunta uneori la a ce as ta pozi ti e severs, vorbind despre ceea ce "ni se pare a fi rele".)Cons id er at ii s im i la re se aplica, poate mai riguros, in tratarea ariei problemei noastre intermenii moralei rolurilor. Viata unui am nu se reduce la un singur rol ~i se pare cliimperativele diferitelor roluri nu se ga se sc inarmonie. Aceste d i fe ren te nece s it a eu sigurantao rezolvare in termeni care transcend recurgerea Ia morala rolurilor. Daca morala roluluiinclude tot ceea c e l ns eamna morala, atunci solutia va fi obtinutli prin apelulla consideratii

lupa piesaecesitatea;ii le cereiportante.xceptie de~pentru aieni. Nici~, politicaunci cand,d rationalibordarileitice ~icaersonale",urilor, cuor "maini.t a in cecabisnuita").are poateu toate cli

1. N. Machiavelli, Principele, in volumul Mt4tiie puterii, traducere de Nina Facon, InstitutulEuropean, Iasi, 1996, p, 93 (n.t.).


4/10

40 6 ETIeA APLICATA.nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriva, orice duce Ia rezolvarea problemei inmod rational sau satisfacator, va fi, ipso facto, 0 consideratie morala,

Sli vedem ce argumente aduc filosofii contemporani in favoarea viziunii conformcareia exista ceva aparte in politica ~i care legitimeaza concluziile machiaveliene, Nevom Intoarce, apoi, la Machiavelli, ale carui argumente au oarecum 0 tenta diferita,Machiavelienii moderni pomesc de Ia cateva consideratii. Exista un mesaj in majoritateainterventiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeaza lucrurile. lata cateva consideratiiregasite in scrierile lor. "Necesitatea" de a manipula, de a rninti, de a trada, de a fura saude a ucide poate aparea ocazional in viata privata, dar este rnult mai frecventa in politica.Arena politica irnplica alegeri ~i consecinte mult mai importante decat cele din viataprivata. Actorii din viata politica sunt reprezentantivi i deci se preteaza unei judecll.timorale diferite. Acest argument este deseori sustinut prin apelulIa moral a rolurilor.Legat de aceasta, unii scriitori (i ma gandesc aici Ia Thomas Nagel) atribuie 0 mareImportanta consideratiilor de impartialitate in etica politica, Nagel considera eli acestfapt sustine Iegitimitatea data statului de a reeurge Ia violenta, in contrast cu modul in caredezaprobam un asemenea gest venit din partea unui cetatean.

iii. Examinarea dezbaterii contemporaneMa voi rezuma in urmatoarele randuri la cateva comentarii asupra acestor argumente.Pentru inceput, sa presupunem ell.unele domenii conduc catre divergente mai frecventeintre valorile morale i cele nemorale, Trebuie sll. rejinem aici doua lucuri : acestedomenii sunt 0 problema de contingenta istorica, iar frecventa aparitiei divergentelor nucoincide neaparat cu frecventa schimbarilor in ceea ce priveste suprematia justificabilaa acestora. Politica poate fi foarte pasnica, dupa cum tmi imaginez eu eli ar fi in Monaco,iar viata privata poate fi un varte] de conflicte dureroase, cum ar fi Intr-un ghetou de negrisau intr-un sat etiopian in timpul foametei. in plus, acolo unde politica pune mai multeprobleme din punct-de vedere moral, nu tnseamna automat el i deeiziUe ce contravin moraleisunt neaparat legitime. Unele domenii pot prezenta un grad mai mare de rise din punctde vedere moral dedit altele, tlrll a fi mai putin supuse legilor moralei. Politica poate fimai lipsita de substanta decat conducerea gospodariei, fllrli ca aceasta sli ducll la unnumllr mai mic de constrangeri morale in politica. Dimpotriva, cu cat tentatia apare rnaides, cu alAt creste i nevoia de aderare la standarde morale ~i la principii. (lntr-adevaraceasta a fost viziunea lui Erasmus, cunoscut umanist contemporan cu Machiavelli, inopera sa Educa ti a p ri nc ip iJo r c re st in i. ;

Dar daca frecventa in sine nu este de ajuns, poate importanta consecintelor cantareetemai multo Majoritatea discutiilor contemporane trateaza deciziile luate cu "mainile murdare"ca fiind eel putin partial dictate de semnificatia sau importanta conseclntelor pe care leimplicit E adevarat cll deciziile politice au efecte de amploare i implica de obieeiinterese importante, dar este Ia fel de adevarat eli semnificatia deciziilor i a crizelorpolitice poate fi usor exagerata, iar politicienii sunt primii care fac acest lucru - urmati


5/10

POLITICA ~I PROBLEMA "MAINILOR MURDARE" 4 0 7irea problemei in indeaproape de mass-media. Ajungem astfel la concluzia logica potrivit careia, daca

deciziile politice au 0 pondere asa mare, la fel pot avea si multe dintre deciziile personalelegate de diversele activitati care exclud 0 posibila implicare in politica. Nu vrem saafirmam ~ll acestea ar fi decizii politice, darfaptul cll 0 anumita persoana i~i cultivagradina sau intelectul in loc sli se ocupe de chestiuni la nivel national ar putea aveaconsecinte dramatice. Cu toate acestea, sernniflcatiei rezultatelor ~inumarului de persoaneafectate li se adauga sl gradul de probabilitate. Este bine stiut cat de dificil este sa fii pedeplin increzator in rezultatul alegerilor politice. Prin contrast, unele costuri ~iproblemecare tin de domeniul personal au 0 importanta mai mare ~i deseori ~i un grad decertitudine mai ridicat. A se lua drept exemplu nevoia de prevenire a molestarii sauperversiunii fatll de propriul copil si a se compara cu nevoia de pastrare a carierei politicein interesul independentei nationale,

Chestiunile legate de reprezentare, neutralitate sau irnpartialitate ridicli foarte marisemne de lntrebare, i nu le voi discuta pe larg aici. Ele sunt legate de 0 anumitaconceptie a rolului politic, iar ceea ce se spune despre acest lucru depinde foarte mull deceea ce se crede despre morala rolurilor, Dupa cum am sugerat deja, din punctul meu devedere, rolul politic este departe de a fi un rol in sensulobisnuit al cuvantului, asa cumeste eel de doctor sau de pompier. Sareinile politieii sunt atAtde difuze, atat de dependentede deterrninatiile culturale, atat de usor de supus contestarii morale, Incat aproape nu aresens sll derivam norme functionale din comportamentul politic in sine. Cand un politicianafirma despre un altul eli este un adevarat profesionist", el ofera de fapt 0 analiza acapacitatilor existente, relevante in anumite procese politice, dar la fel de bine s-ar puteareferi la Iosif Stalin sau Adolf Hitler.

Oricum, reprezentarea, in sine, nu contribuie foarte mult la modificarea statutuluimoral; extinde puterea si capacitatea individuJui, desi, in acelasi timp, Ie i restrangeintr-o oarecare masura, dar chestiunea limitelor i a libertatilor morale va rllmane multtimp 0 problema de evaluare a moralei comune care se aplica scopurilor institutionalepentru care au fost create aceste puteri. Un exemplu ar fi cazul violentei, aplicarea eifiind considerata de Waltzer, Hampshire i Nagel ca fiind un semn distinctiv al politicii.Deseori s-a vehicular ideea cll ar figresit ca cetatenii sli folosesca violenta sau amenintareacu apIicarea acesteia in relatiile cu alti cetateni, dar ca este acceptabil sau chiar corect careprezentantul lor politic sa 0 foloseasca in numele lor. Daca acest argument vrea sasugereze faptul cll cetatenii de rand nu au niciodata dreptul sll faca uz de violenta, nicichiar de violenta Ietala, pentru a-si proteja drepturile, avem de-a face cu 0 ehestiune catse poate de indolelnica. Una dintre cele mai plauzibile dii spre legitimizarea aplicarilviolentei de catre stat este cea a "analogiei cu nivelul individual", respectiv cu dreptulindividului la legitima aparare. Dar implicatiile pot fi mai nesemnificative; cu siguranta,agentii statali au dreptul sll foloseasca sau sa autorizeze violenja atunei cand individul nuare nici 0 putere sll faca acest lucru. Thomas Nagel exemplifies riguros acest aspect ctindse refera la impozitare i recrutarea pentru serviciul militar, Iata ce spune el des presistemul de impozitare: .Daca 0persoana cu venitul de 2.000 dolari pe an ameninta cupistolul 0 alta, cu un venit de 100.000 dolari pe an, si-i fura portofelul, aceasta actiune senumeste jaf. Dad guvernul federal reline un procentaj din salariul celei de-a doua

/iziunii conformachiaveliene. Neo tenta diferita.~ajin majoritateateva consideratiiida, de a fura sa uverna in politica.at cele din viatalZl1 unei judecatimoraJa rolurilor.I atribuie 0 maremsidera eli acestc u mod ul in care

.estor argumente.nte m ai frecventeLll lucuri : acesteidivergentelor nunatia justificabila1ar fi in Monaco,IIIghetou de segria pune mai multe: contravin moraleide rise din puneti, Politica poate fista sa duca la. untentatia apare maicipii. (intr-adevar!uMachiavelli, in

I!~

ctntetor cantl1rete"mainile murdare"cintelor pe care leimplica de obiceiziilor i a crizelor.est lucru - urmati

,! !


6/10

40 8 ETIe;' APLICATA

persoane (prin apliearea legilor lmpotriva evaziunii fiscale prin amenintan eu inchisoareasub supraveghere armata) si da a parte din acesta unei alte persoane sub forma de ajutorsocial, de bonuri de masa sau de ingrijiri medicale gratuite, aceasta se nurneste impozitare"(1978, p. 55). Nagel afirma in eontinuare ell. primul caz e de nepermis din punet devedere moral, iar al do ilea e legitim din punet de vedere moral, pretinzand ell e un cazin care moral a publica nu e "derivati 'i" din morala personala, ci din "consideratii impersonatelegate de consecinte". "Nu se poate - spune el - sa echivalezi un sistem de impozitareredistributiv printr-o cumulare a unui numar mare de acte individuale, care sli satisfaca toatecerintele moralei private."

Lasand deoparte orice urma de Indoiala legata de imposibilitatea de a justifica actulde furt al unui individ in extremis, ceea ce este ciudat in abordarea lui Nagel este faptulcli determinantii esentiali care diferentiaza cazurile de furt ~i impozitare fac referire laconsideratii morale perfect normale, Pozitia general a a lui Nagel este cli morala politicsdifera de morala privata deoareee acorda mai multa importanta consecintelor, in limp cemorala privata se concentreaza mai mult pe agent. Exista mai multe interpretari aleacestei idei care nu implica "mainile murdare". De exemplu, functionarii publici ar trebuisa fie foarte circumspecti cand primesc ~iofera cadouri, trebuie s a se gandeasca foartebine la consecintele a ceea ce fac ~i sa se straduiasca sa faca ceea ce trebuie chiar dacaaceasta i-ar pune lntr-o situatie rnateriala dificila, Dar exemplul cu impozitarea ilustreazade fapt continuitatea puternica intre moral a publica ~i cea privata. Conducatorul politicpoate lua bani de la cetateni, chiar prin amenintare cu recursulla violenta daca e nevoie,pentru scopuri publice cum ar fi ajutorarea saracilor, pentru ca aceasta solutie este maicorecta decat alternative precum cazurile indivizilor care apeleaza la hotia "justifieabiHi".Avind in vedere eli anumite scopuri redistributive sunt justificabile, impozitarea ii vizeazadeopotriva pe eei suficient de bogati lncat sa-~i permita garz! de corp ~i alarma la casa,iar veniturile se impart ega! ~i echitabil, chiar ~i la cei care sunt prea timizi sau corectipentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cetatenii sa nu fie judecatorii propriilorcazuri in aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocata violenta, Coneeptele deechitate, dreptate ~ibine, evocate aici, sunt cu siguranta aceleasi care opereaza ~iin contextulfamilial sau in altele mai intime. Ceea ce afirma Nagel despre imposibilitatea analizariiunui sistem de impozitare ca reprezentare a cumularii unui numar de acte individualecare satisfac cerintele de rnorala "privata " ar putea fi totusi adevarat, dar din motive carenu au nimic de-a face cu morala in particular. Altfel spus, nici un sistem institutional nupoate fi analizat prin descompunerea intr-o suma de acte individuale de oriee fel.

Sa acordam mai multa atentie afirmatiei lui Nagel referitoare la faptul ca moralapolitica pune accentul lndeosebi pe impartialitatea nucleului moralei din care deriva atatmorala politica, cat i cea privata. Este adevarat cil unele culturi politice pun mare pretpe evitarea nepotismului ~i a patronajului, dar r n a lndoiesc ca se poate ajunge preadeparte pornind de aici, Pentru inceput, exista sau au existat multe culturi politice in careasemenea restrictii legate de favorizarea rudelor sau a prietenilor au fost mai putinevidente sau chiar inexistente. Nu sustin ca lipsa unor asemenea restrictii nu creeazaprobleme, ci doar ca distinctia lor de morala politics nu este plauzibila. Trebuie sl!.arnintim ca in unele culturi in care patronajul familial nu este bine vazut, se trece euvederea sau chiar se incurajeaza avansarea prietenilor politici sau a eelor apropiati. Este


7/10

cu inchisoarea)rma de ajutor. te impozitare"din punet deid ea e un eaztii impersonalede impozitaresatisfaca toate

POUTICA SI PROBLEMA "MAINILOR MURDARE"adevarat ca exploatarea pozitiei politiee pentru interese ~i profituri personale este puternierespinsa in multe culturi (eu toate acestea este intens practicata atat pe cai direete, cat ~iindirecte), Avand in vedere aeeste realitati, trebuie stabilit faptul ea exploatarea relajiilordeosebit de personate pentru obtinerea unui profit este profund imorala. Gandiji-vapentru un moment la oamenii care fac trafic cu copii sau la cei eare devin proxenejipentru partenerii lor de sex. in plus, mai exista ~i faptul, refraetar la teza impartialitatii,care arata ell. politicienii sunt priviti in general ca fiind influentati in mod coreet deconsideratii de partialitate care difera doar ca dimensiune de cele ale cetajenilor, Lideriipolitici sunt priviti ea avand obligatii speciale falli de natiunea lor, fata de districtul lorelectoral, fata de partidullor, fata de factiunea lor si chiar fala de rasa lor. Astfel, tezaimpartialitajii nu este convingatoare. (Vezi capitlolu128, .Relatiile personale", pentru 0evaluare a tezei impartialitatil in contexul moralei private; pentru 0 abordare dinperspectiva consecintelor vezi capitolul 19, "Conseeintialismul".)

40 9

jl ":1

",

justifica aetuIgel este faptulfac referire Iaiorala politicalor, in timp eenerprerari aleiblici ar trebuiideasca foartelie ehiar dacatrea ilustreaza.arorul politiciacli e nevoie,lutie este rnaijustificabila ".irea Iivizeazaanna la casa,zi sau corectiirii propriilor:onceptele de~iin contextulitea analizariie individualen motive carestitutional nurice fel.ul cA moralare deriva ataturn mare pre;ajunge prea

olitice in care,st mai putinii nu ereeazai. Trebuie sa"' se trece cuiropiati. Este

iv. Problema coruptieiToate aceste argumente au de Infruntat 0 dificultate mai generals in masura in care ele sebazeaza pe aspecte obisnuite ale comportamentului politic. Din aceasta pespectiva, oriceteza a "mainilor murdare" ~ia naturii speciale a moralei politice trebuie sa accepte faptulcit mediile politice sunt adesea corupte din punct de vedere moral. Psalmii ne avertizeazain legatura eu increderea in principi (Ps. 146,3) ~i profetul Miheia vorbeste in numelemultora cand spune: "M~inile lor sunt indreptate sa faea rau : carmuirorul cere daruri,judecatorul cere plata, eel mare i~i arata pe fatli ce doreste eu lacomie, ~i astfel mergmana in m a n a " (Mih. 7,3). Aici, ideea de baza nu este doar ell. "puterea tinde slicorupa", desi se intampla asa, ci ca valorile pe care politicienii ajung sa le promoveze,si pe care altii ajung s a Ie accepte, pot fi rezultatul unor circumstante si aranjamentesociale degradate. Atat Rousseau, cat ~i Marx au adus contribujii importante la aceastadezbatere, asemenea p ro fe tilo r d "'edemult.Cu toate acestea, problema coruptiei nu se rezuma doar la te nd in ta n oa stra de arepera normele gresite din comportamentul politic (desi acest fapt este important pentrucei care se bazeaza indeosebi pe apelulla morala rolului), ci ~i la tendinta de a restrangedomeniile eare fae obiectul preocuparilor morale. Ne concentram doar asupra actului in sineat "mainilor murdare" , dar ignoram contingents ~icapacitateade schimbare a circumstantelorcare au facu; ca ace! act sa aiM loc. Chiar aceste circumstante au nevoie de cele rnaimuIte ori de evaluare rnorala ~i critica, iar schimbarile care ar urma unei asemenea criticipot elirnina "necesitatea" acelor tipuri de aete de coruptie, Putem deduce ca filosofii ~ialti teoreticieni s-au complacut de fapt in a atribui si a accepta neutralitatea ~iinvariantaacestor circurnstante care de fapt genereaza alternativele de tipul "mainilor murdare".Robert Fullinwider a remarcat eli avem nevoie de politicieni in aceeasi masura in careavem nevoie de gunoieri si, in ambele eazuri, ar trebui sa ne asteptam ca acestia sa nufie prea "eurati". Odinioara, era nevoie de persoane care sa stranga de pe strazi murdariade noapte, dar, datorita ingeniozitatii umane, aceasta meserie "rau mirositoare" a disparutin multe parti ale Iurnii.


8/10

I41 0 ET ICA . APL lCATA .

v. Relevanta "situatiilor morale"Spre deosebire de cazul dezbaterii eontemporane, atentia noastra trebuie indreptataasupra caller prin care dilemele politiee specifice incorporeaza aspecte generale careconecteaza politicul cu apoliticul ~;iajutliin a explica de ce arena politica trebuie sa punain discutie atatea dileme i aspecte complicate.

Aceste aspecte generale atesta existenta anumitor categorii pe care le voi numiftsituatiimorale". Exista eel putin trei asemenea situatii relevante pentru tematica noastra :compromisul, eliberarea iizolarea morala. tn cele ce urmeaza le voi prezenta si discuta pescurt. (Pe unele dintre ele, daca nu chiar pe toate, le-am mai discutat in intregime in Coady.1989, 199Oa,199Ob.)Toate trei pot aparea in orice domeniu al vietii, dar sunt semnificativein special pentru activitatile de cooperare, fie activitati comune, fie activitati care sebazeaza in mod indirect pe cooperarea altora. In aceasta consta relevanta situatiilor amintitepentru sfera politicului, avand caracter de cooperare indeosebi din aceasta perspectiva.Compromisul. Un fel de negociere in care mai multi agenti, care vad avantaje ineforturile de cooperare, accepta sli continue tntr-un fel in care fieeare trebuie sa renunte,

eel putin temporar, la unele scopuri, interese sau politici proprii pentru a realiza altele.In acest sens, compromisul nu este ceva imoral, dar nu este de mirare ca acest cuvant arede obicei unele conotatii negative, ~i el i 0 anumita utilizare a sa este in mod esentialpeiorativa. Acest sens al cuvantului apare inmomentul in care ne referim la0 persoana sau.institutie care a fost compromisa, Consideram ca unele intelegeri merg mai departe depunctul regretabilei negari a unui tel demn, sau a abandonarii unui interes semnificativ ;compromisul in aceasta forma necesita subminarea sinelui i a integritatii,

Aceste compromisuri daunatoare din punct de vedere moral implica sacrificiulprincipiului fundamental, unde notiunea de principiu se refera mai degraba la profunzimedecat la universalitate, Drept urmare, cu toate ell va avea ~i 0 nuantli morala, unasemenea principiu nu se constituie el tnsusi intr-un principiu moral, situatie in carerespectarea sa de catre fiecare agent rational este obligatorie. Trebuie totusi sl1 fiesuficient de puternic astfel incat sa elimine convingeri precum axioma viearului din Bray("Domnule, orice rege ar conduce, eu voi fi tot vicarul din Bray! "). Este evident caexista dificultati in explicarea mai clara a unei asemenea notiuni ; din aceasta cauzatrebuie sa rnA rezum la0 tntelegere mai intuitiva a acestei idei, care ar trebui sa fie totusisuficienta pentru a sugera felul in care principiul, in sensul de mai SUS, reuseste in maremltsurll sil redea esenta caracterului si sll contureze asteptarile reciproce fundamentaleale oamenilor. De aici reiese ca a nu fi principial este 0 criuca centrala care poate fiadusa cuiva, Atunci cand compromisul recurge 1asacrificiul principiu1ui, acesta inceteazaa mai fi 0 cerinta normala, poate nefericita, a colaborarii sau conflictului i devinesuspect din punct de vedere moral. Paradigma rnachiavelica sugereaza di aceasta formaa compromisului este uneori, sau chiar adesea, necesara.Eliberarea. Aeeasta problema apare atunci cand un agent a ales un curs de actiuniimorale sau a instaurat 0stare imorala de durata a lucrurilor, si a ajuns sa regrete decizia,


9/10

POLlT1CA $1 PROBLEMA "MA1N1LOR MURDARE" 411

buie indreptatae generale caretrebuie sli puna

cautand apoi sA se elibereze din acel haos. in context politic, este posibil ca nu agentulin sine sli fi initiat actiunea imorala, ci doar sa fad parte din grupul care a facut aeeasta,sau, incli i mai interesant, agentul este mostenitorul responsabilitatii pentru aceastasituatie. Considenind ell. s ituatia in care se aflli este profund imorala, trebuie sll. incercesli 0 schimbe, dar incetarea totala poate fi uneori mai daunatoare i periculoasa decatcontinuarea temporara paoli in momentul eliberarii din aceasta situatie. Daca se oprestesau continua, agentul va cauza oricum probleme pentru care trebuie sli ii asumeresponsabilitatea, din moment ce ele nu sunt doar consecinte ale actiunilor sale, ci actiunicondarrmabile pe care Iecomite. Dar aceasta nu i nseamnl l . asurnarea deplina a responsabilitatiinegative, caracteristica teoriei utilitariste, deoarece, in cazul eliberarii, agentul are 0responsabilitate specifica pentru situatia care gene reaza consec in te negative, orice ar face.

Sli presupunem ca, in postura de lider politic, ati fost responsabil pentru implicareanatiunii dumneavoastra intr-un razboi nedrept, injustitie pe care ati ajuns sli0 constientizatii sli 0regretati, Sunteti, astfel, responsabil pentru di. i-ati convins pe oarneni sli creadatn dreptatea cauzei respective i pentru ca ati inspirat devotament pentru aceasta cauza,1n cazul in care ati ordona retragerea imediata, nu v-ati lovi doar de pericolul ca ordinelesa nu va fie respectate, iar masaerul sll.continue pe termen nedefinit, ci ~i de 0 puternicaprobabilitate ca dusmanul (a carui cauza este, poate, de asemenea nedreapta, i ale caruimetode sunt sigur injuste) sll. raspunda retragererii printr-o razbunare teribila asuprapoporului dumneavoastra, inclusiv asupra a mii de oameni care nu poarta vina complicitatiila acel razboi.

Dezangajarea treptata ofera totusl perspective bune pentru evitarea celor amintite rnaisus, cu toate eli aceasta tnseamna continuarea unui razboi nedrept si a crimelor pe carele presupune. in anumite cazuri, acesta este totusi eel mai bun lucru care poate fi facut,eu toate ca, pomind de la premise neutilitariste, aceasta presupune un comportamentimoral. Luati aminte ell nu este un simplu caz al triumfului politicii asupra rnoralei ;prirnul verdict moral in privinta razbciulul ramane dominant, deoarece agentul esteghidat de acesta in cautarea .eliberarii. Aceasta idee este centrals in dezvoltarea uneiteorii nonconsecintialiste a eliberarii morale.

re le voi numimatica noastra :.nta ~idiscuta peegime inCoady,mt sernnificativectivitliti care setuatiilor amintitet l l . perspectiva,vad avantaje in~buie sa renunte,a realiza altele,acest cuvant arein mod esentialla 0persoana sau~mai departe dees semnificativ ;litii.iplica sacri ficiulba la profuniimeantli morala, un, situatie in careuie totusi sll. fie'icarului din Bray. Este evident eli.in aceasta cauzarebui sli fie totusireuseste in mare

rce fundamentalerala care poate fi, aeesta inceteazlilictului i devineeli aceasta forma

Izalarea moraia. Cea de-a treia situajie este una foarte discutata de catre Machiavelli,cu toate eli este des ignorata de catre criricii acestuia. Ea prezinta un interes aparte pentruorice dezbatere a actiunii de cooperare. Este de fapt problema generata de cerintelevirtutii tntr-o lume sau intr-un context dominate de. rau, Machiavelli (iar apoi, Hobbes)au considerat ca fiind 0 absurditate sli iii virtuos lntr-o asemenea lume.

Perceptia clara care stll. in spatele acestei acuzatii este ca exista un punct fundamentalal moralei care este subminat de tW;plinditanecooperare a celorlalti. Amt pentru Machiavelli,cat ~i pentru Hobbes, este yorba aici despre un fel de supravietuire, Supravietuireastatului i a tot ceea ce inseamna el (incluzand gloria) este eel mai important tel pentruMachiavelli, pe cand la Hobbes, supravietuirea individului este punctul central, desi ceidoi imp!lrtlisesc fiecare 0 parte din preocuparile celuilalt.

Pe cAt de atractive ar parea aceste idei, ele sunt inadecvate cornplexelor realitliti alevietii morale. Acuzatia de absurditate are sens mai degraba in acele sectoare ale vietii

m curs de actiuni;Ii regrete decizia,

,, I! 1! I:Ii:', I'. ,

. ,. :

i : I

!

: !


10/10

4 1 2 ETICA APLICATA

care sunt dominate, intr-un fel sau altul, de conventie sau de alte forme de acord.Intr-adev1ir, sunt cateva imoralitati care nu pot exista tara acord: nu este 0 absurditate sapractici fidelitatea in casatorletntr-o societate in care nu exista institutia casatoriei, cieste literalmente irnposibil. (Totusi, pot exista alte forme de fidelitate sexuala care suntdemne de admiratie din punct de vedere moral.) Mai putin drastic dedit acest exempluar putea fi acela privind nerespectarea unei conventii de catre majoritate, ceea ce face caeforturile celor putini care doresc indeplinirea telurilor acesteia sa nu mai aiba sens,Exista avantaje evidente ale diferitelor conventii informale care dicteaza asteptarea larand pentru achizitionarea anumitor bunuri, iar aceste avantaje sunt suficient de importantepentru ca cei mai multi dintre noi s1irespecte regula, in ciuda aparitiei unei persoane carenu face acest lucru. Atunci cand conventia s-a deteriorat in asa mlisur1i incat majoritateanu i~i asteapta randul, avantajele nu mai exista pentru cei care inca fac parte dinminoritatea care respecta regula. Trebuie s11luam in considerare alte metode, precumlegea sau violenta, pentru a-i proteja pe cei bolnavi, pe cei slabi si pe cei care nu se pot~~~~. '

Dar cazurile difera, Chiar i acolo unde exista 0 conventie, cineva ar putea preferatnca sli se conformeze in ciuda incalcariii in masa a regulii, eu seopul de a stopa aceastaincalcare, sau eel pujin de a demonstra ceva, poate in fata unei audiente mai Iargic lnlegatura eu valorile care sunt subminate, Chiar i in cIimatul politic actual din lliriledemocratice, cineva ar putea, in acest spirit, sa demonstreze ceva prin rnai putinepromisiuni electorale facute, dar prin indeplinirea lor integrala, Mai mult, exists problemeirnportante de integritate i caracter, exista teluri i rezultate importante, care pot depasipreocuparea pentru succes, glorie sau supravietuire, fie ele individuale sau nationale. I nhaosul moral din lagarele de concentrare naziste, indivizii au ales integritatea moralsinaintea supraviejuirii, si nu este deloc cIar ca dezonoarea nationala este preferabilapierderii unui anurnit conducator sau regim, oricat de admirabil ar fi acesta.

in cele din urrnli., ar trebui sli subliniem faptul cll modurile prin care politica poateafeeta aspectele sensibile de ordin moral sunt variate, i eli.unele nu pun probleme la felde dramatice ca cele invocate de paradigma machiavelica, Este una s~ susjii cli.politicaar putea cere crime morale, i eu totul alteeva s~ insisti cli implica un stil de via~ carenu penlite anumite optiuni morale agreabile. Viata politica poate pune in urribra valoriIe siplacerile prieteniei, ale vietii de familie iale anumitor forme de spontaneitate sau intimitate.

Hrll lndoiala, este lac pentru regret aici, dar alegerea oricarui stil de viata implicitrenuntarea la unele valori ~i aparitia unor dezavantaje pentru sine ~i pentru altii, Dacaaceasta tnseamna "mAini murdare", atunci e yorba, pur i simplu, de conditia umana.

ReferinteAcheson. D.: "Ethics in international relations today", in The Vietnam Reader, M.G, Raskin ~iB. Fall (coord.) (New York: Random House, 1965).