agentia de plati si interventie pentru agricultura ...4) aprovizionarea in afara comunitatii: a)...

34
1 AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA DIRECTIA MASURI DE PIATA-COMERT EXTERIOR Acest ghid este cu titlu informativ Obligatorii sunt prevederile regulamentelor comunitare Relatii la tel: 021/30.54.874 GHID GENERAL PRIVIND RESTITUIRILE EXPORT actualizare: iunie 2007

Upload: others

Post on 29-Dec-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 1

    AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA DIRECTIA MASURI DE PIATA-COMERT EXTERIOR

    Acest ghid este cu titlu informativ Obligatorii sunt prevederile regulamentelor comunitare

    Relatii la tel: 021/30.54.874

    GHID GENERAL PRIVIND RESTITUIRILE EXPORT

    actualizare: iunie 2007

  • 2

    I. GENERALITATI: Preţul produselor agricole pe piata internă a Uniunii Europene se formează la un nivel superior faţă de preţul mondial. De aceea în scopul asigurării unei competivităţi corespunzătoare pentru produsele agricole exportate, Uniunea Europeană acordă restituiri la export. Lista cu produsele cuprinse în regimul de restituiri, precum şi nivelul ratelor de restituire sunt stabilite de Comisia Europeană şi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru unele produse ratele de restituire la export pot fi stabilite pe baza unei licitaţii organizate de Comisia Europeană şi gestionate prin Agenţiile plătitoare. II. LEGISLATIE Legea 1/2004 privind organizarea si functionarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare; Regulamentul Comisiei (CE) 800/1999 prevede norme detaliate privind aplicarea regimului de restituiri la exportul produselor agricole, cu modificarile si completarile ulterioare. Regulamentul Comisiei (CE) 3846/1987 care stabileste nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export. Regulamentul Comisiei (CE) 1854/2006 de modificare a Regulamentului Comisiei (CE) 3846/1987. Regulamentul Consiliului (CEE) 386/1990 privind controlul fizic la exportul de produse agricole care beneficiaza de restituiri sau de alte sume; Regulamentul Consiliului (CEE) 163/1994 de modificare a Regulamentul Consiliului (CEE) 386/1990, privind controlul fizic la exportul de produse agricole care beneficiaza de restituiri sau de alte sume; Regulamentul Comisiei (CE) 2090/2002 de stabilire a modalitatilor de aplicare a Regulamentul Consiliului (CEE) 386/1990 privind controlul fizic la exportul de produse agricole care beneficiaza de restituiri sau de alte sume; Regulamentul Comisiei (CE) 3122/1994 care prevede criteriile pentru analiza de risc in ceea ce priveste produsele agricole care primesc restituiri la export. Regulamentul Comisiei (CE) 1847/2006 care modifica unele regulamente orizontale ale PAC, ca urmare a aderarii Romaniei si Bulgariei la UE; Regulamentul Comisiei (CE) 1848/2006 privind iregularitatile si recuperarea sumelor acordate incorect in legatura cu finantarea politicii agricole comune si organizarea sistemului de informare in domeniu, abroga Regulamentul Consiliuilui(CEE) 595/91. Regulamentul Comisiei (CE) 2220/1985 privind reguli detaliate pentru aplicarea regimului de garantii pentru produse agricole. Regulamentul Comisiei (CE) 3403/1993 de modificare a Regulamentul Comisiei (CE) 2220/1985. Regulamentul Consiliului (CEE) 4045/1989 privind controalele efectuate de catre SM cu privire la operatiunile care fac parte din sistemul de finantare prin FEGA, si de abrogare a Directivei 77/435/CEE. Regulamentul Comisiei (CE) 2454/1993 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificarile si completarile ulterioare.

  • 3

    Regulamentul Consiliului (CEE) 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificarile si completarile ulterioare. Regulamentul Comisiei (CE) 885/2006 de stabilire a normelor comunitare detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind acreditarea agentiilor de plati si a altor organisme si lichidarea conturilor FEGA si FEADR. Regulamentul Comisiei (CE) 1913/2006 din 20.12.2006 de stabilire a regulilor detaliate pentru aplicarea sistemului agrimonetar pentru euro in agricultura si pentru amendarea unor regulamente Regulamentul Consiliului (CEE) 1290/2005 privind finantarea politicii agricole comunitare. Regulamentul Comisiei (CE) 1182/1971 modificat, asupra regulilor aplicabile perioadelor, datelor si termenelor; Regulamentul Comisiei (CE) 1713/2006 privind incetarea prefinantarii restituirilor la exportul produselor agricole; III. EXPORTUL CU RESTITUIRE 3.1 Regimul restituirilor la export in cadrul PAC Restituirile la export sunt subventiile acordate exportatorilor din Comunitatea Europeana pentru anumite produse acoperite de PAC, aflate in libera circulatie pe teritoriul Comunitatii, menite sa le faciliteze accesul pe piata tarilor terte unde exista preturi scazute. Prin „export” in cadrul mecanismului de restituiri la export se intelege:

    a) formalitatile vamale finalizate cu scoaterea marfii de pe teritoriul vamal UE; b) formalitatile vamale finalizate cu ajungerea marfii la destinatii speciale, adica

    aprovizionarea: • platformelor de foraj, • avioanelor, vaselor care circula in spatiul UE dar deservesc rute

    internationale, • avioanelor, vaselor, ale caror porturi de destinatie se afla intr-un stat

    tert , • organizatiilor internationale cu sediul in UE, • fortelor armate ale statelor membre UE, ce stationeaza pe teritoriul altui

    stat membru. Restituirile la export reprezinta diferenta intre pretul de pe piata comunitara si pretul mondial al marfurilor. Restituirile la export sunt acordate exportatorilor din Comunitate. Restituirile la export pot fi acordate pentru produsele aflate in libera circulatie, de origine comunitara, care indeplinesc conditiile de comercializare comunitare care fac obiectul unei organizari comune de piata (OCP), in conditiile definite de catre Comisia Europeana. In conformitate cu art. 47 din Regulamentul 800/1999, nu se acorda restituire pentru produsele reexportate (art 883 din Regulamentul 2454/1993) cu exceptia situatiei in care solicitarea operatorului economic pentru rambursarea taxelor vamale la import a fost respinsa, iar toate celelalte conditii pentru acordarea restituirii sunt indeplinite. Pe declaratia vamala de export este mentionat tipul

  • 4

    operatiunii. Valoarea restituirii poate fi intreaga sau limitata la suma taxelor vamale achitate la data importului, in functie de prevederile regulamentelor specifice fiecarei OCP.

    Alocarea subventionatiilor din FEGA se bazeaza pe emiterea de certificate cu fixare in avans (CFA). Astfel, dreptul la restituire este conditionat de prezentarea unui certificat cu fixare in avans a restituirii. Exista exceptii de la principiul de baza pentru anumite operatiuni de export.

    In scopul evitarii unei supraincarcari administrative, avand in vedere impactul

    minor sau specificul unor schimburi comerciale, urmatoarele operatiuni nu sunt supuse obligativitatii prezentarii unei licente de export: -cantitatile inferioare sau egale cu pragurile cantitative mentionate in Anexa III a R 1291/2000; -anumite livrari in cadrul Comunitatii considerate exporturi; -livrarile cu destinatia Heligoland; -livrarile menite aprovizionarii in afara Comunitatii; -livrarile la bordul navelor sau pe platformele maritime de foraj. 3.2. Exporturi speciale (aprovizionari) si dovezile necesare 1) Aprovizionari in Comunitate: Daca marfa este plasata intr-un depozit de aprovizionare: -declaratie vamala de export -documentul de control T5 trebuie sa aiba inscrisa mentiunea: “depozitare cu livrare obligatorie pentru aprovizionare-aplicarea articolului 40 din R 800/1999, atestand depozitarea efectiva sub control vamal in scopul aprovizionarii. Daca este cazul unei livrari directe: Prezentarea bonului de imbarcare atestand punerea la bord a marfii. 2) Livrari catre organizatiile internationale stabilite in cadrul comunitatii, livrari catre fortele armate stationate pe teritoriul altui stat membru: Prezentarea unei atestari de preluare a produselor de catre acel organism sau institutie. 3) Livrari de provizii la bordul platformelor maritime de foraj si de exploatare si, in largul marii, pentru vasele militare aflate sub pavilionul unui Stat membru: Furnizarea unui certificat de receptie la bord. 4) Aprovizionarea in afara Comunitatii: a) Livrari directe: document vamal sau document vizat de catre autoritatile vamale din tara terta prin care se certifica faptul ca produsele au fost livrate la bord. Acest document poate fi stabilit conform modelului din anexa III din R 800/1999 (“certificat de aprovizionare a vaselor si aeronavelor din tarile terte”) b) Plasarea in prealabil intr-un depozit de aprovizionare situat intr-o tara terta:

  • 5

    -Document vamal sau document avizat de catre autoritatea vamala din tara terta certificand continutul containerului sau a unui lot nefragmentat de produse care au fost plasate intr-un depozit de aprovizionare si ca produsele vor fi utilizate exclusiv la sfarsitul aprovizionarii si -Document vamal sau document vizat de catre vama tarii terte certificand iesirea finala din depozit si livrarea la bord a tuturor produselor unui container sau a unui lot initial si care indica numarul de livrari partiale care au fost efectuate. Documentele vizate la punctele a) si b) trebuie sa furnizeze informatii complete asupra produselor livrate la bord, asupra numerelor de inmatriculare, a numelui vasului sau al aeronavei. In plus, aceste documente trebuie sa fie insotite si de o copie dupa documentul de transport si de documentul care sa dovedeasca faptul ca a fost facuta plata pentru produsele destinate aprovizionarii. 5) Exporturi realizate catre fortele armate stationate intr-o tara terta, catre organizatiile internationale si catre misiunile diplomatice stabilite intr-o tara terta: Documentele prevazute ca fiind dovezi de import sau dovada platii produselor si o atestare de preluare a marfii emisa de fortele armate, organizatii internationale sau de catre reprezentanti diplomatici. 3.3. Proceduri de stabilire a ratelor de restituire Rata restituirii este stabilita de catre Comisia Europeana pentru orice produs, determinat printr-un anumit cod din Nomenclatura de Restituiri la Export. Nivelul acesteia poate fi modificat in functie de situatia pietei comunitare si mondiale. Valorile in vigoare ale restituirilor sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniuni Europene si se aplica tuturor agentilor economici, din toate statele membre ale UE. Exista 2 proceduri:

    - procedura standard - Comisia stabileste pentru fiecare produs (cereale, lapte, zahar, fructe, etc.) o rata a restituirii pe u.m. (tona sau 100 kg). Comisia poate stabili rate ale restituirilor nule (0 Euro/tona). Cand ratele au nivele pozitive, Comisia impune anumite limitari: restrangerea tipurilor de produse (faina, malt, etc), destinatii geografice precise, ori plafoane cantitative.

    - procedura prin licitatie – operatorii transmit la biroul Restitutii (BR-DMPCE)

    oferte, in urma unei invitatii de participare la licitatie. Aceste oferte sunt exprimate in termeni de cantitate si de rate ale restituirilor pe unitatea de masura. Ofertele notificate Comisiei, dupa o prealabila selectie, sunt examinate de catre Comitetul de gestiune pentru produsul respectiv (cereale, lapte si zahar). Comitetul stabileste nivelul maxim al restituirii, in functie de situatia pietei si de bugetul alocat. Fixarea prin licitatie a ratelor de restituirii are ca scop stabilirea valorii si a cantitatii de exportat subventionate.

  • 6

    Procedura prin licitatie este detaliata in regulamentele sectoriale ale organizarilor comune de piata : zahar, lapte, cereale, fructe si legume. 3.4. Nomenclatura pentru restituiri la exportul produselor agricole (NRE) Sistemul obisnuit de clasificare tarifara nu furnizeaza detalii suficiente pentru determinarea ratei restituirii la export in anumite sectoare PAC. Pentru obtinerea de restituiri la export, in declaratia de export trebuie sa apara codul de 12 cifre si descrierea marfii conform NRE. Nomenclatura pentru restituiri la exportul produselor agricole se regaseste intr-un regulament actualizat anual. Publicarea Regulamentului este adusa la cunostinta operatorilor economici printr-o notificare din partea biroului Restitutii (BR) al APIA publicata pe siteul www.apia.org.ro Exportatorul poate avea oricand acces la Informatiile Tarifare Obligatorii (ITO) inaintand o solicitarea autoritatilor vamale (Capitolul 2 al R 2454/1993 prezinta procedura de obtinere a informatiilor tarifare obligatorii). 3.5. Tipuri de restituiri Rata restituirii poate fi diferentiata in functie de destinatia exportului. Exista doua tipuri de rate ale restituirilor la export:

    • Nediferentiate – valoarea restituirii este fixa si nu depinde de tara de destinatie,

    • Diferentiate – valoarea restituirii depinde de tara de destinatie a exportului. Comisia Europeana a impartit tarile terte pe regiuni, in functie de care produsele exportate primesc diferite valori ale ratei restituirii. Exista situatii cand restituirile la export se diferentiaza in functie de destinatiile geografice, in vederea stimularii exportului catre anumite tari terte sau catre anumite zone geografice. Comisia Europeana stabileste nivelul diferentiat al ratei restituirii in baza acordurilor comerciale. 3.6. Criterii de calculare a sumei restituirii Rata si suma totala a restituirii acordate pot fi determinate in baza urmatoarelor informatii: - data calendaristica la care este acceptata declaratia vamala de export (data de referinta sau „evenimentul operativ ”) determina rata restituirii, luata in calculul la suma totala a restituirii, cand rata nu este prestabilita prin CFA (certificat cu fixare in avans a ratei restituirii). - clasificarea si descrierea marfii in conformitate cu nomenclatura pentru restituiri la export alcatuita din 12 cifre (8+ 4 ) - destinatia - cantitatea reala declarata pentru export, in unitatea de masura corespunzatoare.

  • 7

    Data aceptarii declaratiei de export de catre biroul vamal (asa-numita data de export) impreuna cu cererea pentru restituire, stabileste printre altele:

    • data de la care se incepe calculul termenelor: de scoatere a marfii de pe teritoriul vamal al UE, de import in tara de destinatie, de primire la APIA-BR a dovezii de import in tara de destinatie,

    • evenimentul operativ pentru stabilirea cursului de schimb euro/leu aplicat pentru calculul sumei cuvenite restituirii. Acesta este cel din penultima zi a lunii precedente evenimentului operativ. Daca cursul aplicabil la inceputul lunii difera cu mai mult de 5% de cel publicat in penultima zi lucratoare dinaintea datei de 15 a aceleiasi luni, acest din urma curs este aplicabil incepand cu data de 15 pana la sfarsitul lunii in cauza

    Informatii cheie pentru calculul restituirii:

    Cantitatea produsului exportat Tipul produsului exportat: vrac sau unitati nestandardizate Incadrarea tarifara a produsului exportat in conformitate cu NRE (codul NC) Rata restituirii (de obicei fixata in avans) Tara terta de destinatie a produsului exportat Data acceptarii declaratiei vamale de export (cursul de schimb euro/leu) sau

    ultima zi a lunii 3.7. Data de referinta pentru stabilirea ratei restituirii Restituirile au la baza rata:

    • stabilita pe certificatul cu fixare in avans • aplicata in ziua in care marfurile au fost acceptate sub control vamal

    Restituirea la export reprezinta pentru majoritatea exportatorilor, beneficiari ai subventiei la export, o suma fixata in avans calculata la rata restituirii din ziua depunerii cererii pentru certificat.

    In situatia in care restituirea este stabilita prin invitatie la licitatie, rata de calculare a sumei restituirii va fi cea acceptata de Comisie in cadrul licitatiei si considerata ca fiind fixata in avans. (Articolul 2, alineatul 2, R 800/99) . 3.8. Modul de calcul a restituirii ► Exporturile insotite de CFA : Rata restituirii in euro la data prefixarii (cuprinsa in CFA) x volumul efectiv exportat al produsului eligibil pentru restituire (cuprins in NRE). ►Exporturi realizate cu sau fara licenta de export : Rata restituirii, in euro, la data acceptarii DVE x volumul efectiv exportat produsului eligibil pentru restituire (cuprins in NRE). Rata restituirii este fixata in euro.

  • 8

    Daca cursul aplicabil la inceputul lunii difera cu mai mult de 5% decat cel

    publicat in penultima zi lucratoare dinaintea datei de 15 a aceleiasi luni, acest din urma curs este aplicabil incepand cu data de 15 pana la sfarsitul lunii in cauza.(art.11 din Reg.1913/2006 si art. 18 (1) Reg.2913/1992) Suma rezultata in euro va fi transformata in lei la cursul publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in penultima zi a lunii precedente evenimentului operativ. 3.9. Efectuarea platii de catre APIA Plata restituirii se efectueaza intr-un termen de 3 luni, calculat din ziua in care BR se afla in posesia tuturor documentelor si informatiilor necesare pentru a da curs cererii de plata. (Articolul 49, alineatul 8, R 800/1999). In conformitate cu art. 49(9) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, APIA nu va acordata restituire atunci cand suma este mai mica sau egala cu 100 Euro pentru o declaratie de export/cerere de plata. In aplicarea art. 24(3) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, APIA plateste in avans si restituirile de cel mult 2000 euro, inclusiv. Deasemenea, in conformitate cu art. 40(1) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, APIA nu acorda plata in avans pentru exporturi catre destinatii speciale. CEREREA DE PLATA Trebuie completata astfel: (1) In cazul produselor pentru care se acorda restituiri, se utilizeaza formularul „PAC / CERERE DE PLATA RESTITUIRE” unde PAC inseamna Politica Agricola Comuna. (2) Cererea de plata a restituirii primara, completata de exportator sau de reprezentantul sau, in trei exemplare, este utilizata pentru declararea in detaliu a marfurilor clasificate la un singur cod tarifar din Nomenclatura de Restituiri (sau din Nomenclatura Combinata in cazul produselor Non-Anexa I) si a produselor pentru care nu s-au stabilit coduri in Nomenclatura de Restituiri (NRE), dar care beneficiaza de restituiri in baza unor ingrediente. (3) In cazul in care pentru declararea marfurilor se folosesc declarati vamale complementare, se utilizeaza impreuna cu exemplarele cererii de plata primare, Cererea de plata complementara este completata de exportator sau de reprezentantul sau, in trei exemplare. (4) Formularele complementare se folosesc numai in cazurile in care declaratia vamala cuprinde mai mult de un articol. (5) Marfurile pentru care se solicita restituiri la export precum si marfurile care nu fac obiectul acestor masuri se declara utilizand formulare distincte ale documentului administrativ unic.

  • 9

    (6) Rubricile de pe fata formularului de cerere de plata a restituirii se completeaza astfel: A - BIROU DE EXPEDIERE/ DE EXPORT: agentul vamal inscrie codul si denumirea biroului vamal, numarul si data declarartiei vamale de export si aplica semnatura si stampila personala. 1 - DECLARATIE: apare in prima caseta codul EX. 2 - EXPEDITOR/EXPORTATOR : se inscriu denumirea, adresa si codul unic de inregistrare ale expedetorului/exportatorului. 3 – FORMULARE: Prima caseta : se completeaza in toate cazurile cand se depune si o declaratie vamala complementara care contine marfuri pentru care se solicita restituiri la export. Fiecare formular al cererii de plata se completeaza in aceeasi ordine cu formularele complementare ale DVE de marfuri pentru care se solicita si se numeroteaza in ordinea pe care acesta o ocupa. Exemplu : Pentru o cerere de plata formata dintr-o cerere primara si doua cereri complementare datele se completeaza astfel: 1 – pe cererea primara ; 2 – pe prima cerere complementara 3 - pentru a doua cerere complementara. Aceasta caseta nu se completeaza in cazul in care cererea de plata restituire se depune pentru o singura marfa, situatie in care in rubrica 5 se inscrie cifra 1. A doua caseta : se inscrie numarul total al formularelor care compun cererea de plata restituire, atunci cand cererea contine si formulare complementare. Exemplu : Pentru o cerere de plata formata dintr-o cerere primara EX si doua cereri complementare EX/c, in aceasta caseta se inscrie: - 1/3 pentru cererea primara ; - 2/3 pentru prima cerere complementara; - 3/3 pentru a doua cerere complementara. Aceasta caseta nu este completata in cazul in care cererea de plata restituire se depune pentru o singura marfa, situatie in care in rubrica 5 apare cifra 1. 5- ARTICOLE: apare numarul total de coduri tarifare din Nomenclatura Restituirilor sau din Nomenclatura Combinata, dupa caz, completate pe declaratia primara si pe declaratiile complementare, respectiv pe cererea primara si pe cererile complementare.Numarul de articole corespunde numarului de rubrici 31 care trebuie completate. 6 -TOTAL COLETE: apare numarul total al coletelor (cartoane, lazi etc.), in care sunt ambalate marfurile, care fac parte din transportul respectiv, pentru care se solicita restituiri. 7 - NUMAR DE REFERINTA : sunt informatii referitoare la anul inregistrarii cererii, urmat de datele de identificare unica a lotului de marfa atribuite de catre declarant/reprezentant. 8 - DESTINATAR: numele si adresa persoanei careia ii sunt livrate marfurile. 9 – astfel: caseta 9a - AN –se inscrie in cifre anul in care a fost formulata cererea de plata a restituirii, caseta 9b – NUMAR CERERE – se inscrie numarul declaratiei vamale de export din registrul de export PAC al biroului vamal, caseta 9c – TIP PLATA – tipul modalitatii de plata sub forma unui cod numeric, astfel:

  • 10

    00 - plata standard; 01 - plata in avans; C9 - NUMAR UNIC O.P.R. : se inscrie numarul unic de referinta atribuit exportatorului de catre APIA, care reprezinta organismul de plata a restituirii. 13 - C.P.R.: se completeaza optional cu informatii referitoare la datele de identificare unica a cererii de plata a restituirii, atribuite de catre declarant/reprezentant. 14 - DECLARANT/REPREZENTANT: denumirea si adresa completa a declarantului/ reprezentantului. Cand declarantul si exportatorul sunt aceeasi persoana, in aceasta rubrica apare mentiunea "exportator". 15-TARA DE EXPEDIERE/EXPORT: denumirea tarii de export/expeditie 16 - TARA DE ORIGINE: denumirea tarii de origine atunci cand aceasta se cunoaste si poate fi probata cu documente ce atesta originea marfurilor. 17- TARA DE DESTINATIE : denumirea tarii de destinatie catre care trebuie livrate marfurile. 18- IDENTITATEA SI NATIONALITATEA MIJLOCULUI DE TRANSPORT LA PLECARE: se completeaza in conformitate cu prevederile legale privind completarea declaratiei vamale de export. 19 - CONTAINER(E) (CTR): se inscrie unul din urmatoarele coduri: 0 pentru marfuri netransportate in containere, 1 pentru marfuri transportate in containere. 21 – IDENTITATEA SI NATIONALITATEA MIJLOCULUI DE TRANSPORT ACTIV CARE TRECE FRONTIERA: se completeaza in conformitate cu prevederile legale privind completarea declaratiei vamale de export. 25 - MOD DE TRANSPORT LA FRONTIERA : codul corespunzator mijlocului de transport activ cu care se presupune ca marfurile vor iesi din teritoriul vamal al UE, in conformitate cu prevederile legale privind completarea declaratiei vamale in detaliu. 27 - LOCUL DE INCARCARE: apare, dupa caz, sub forma de cod atunci cand este prevazut acest lucru, locul cunoscut la momentul indeplinirii formalitatilor vamale, unde marfurile urmeaza a fi incarcate pe mijlocul de transport activ cu care acestea urmeaza sa treaca frontiera Comunitatii. 29 – BIROU DE IESIRE: se indica biroul vamal prin care marfa urmeaza sa paraseasca teritoriul vamal comunitar. 31 - COLETE SI DESCRIEREA MARFURILOR; MARCI SI NUMERE - NUMARUL/NUMERELE CONTAINERULUI/CONTAINERELOR - NUMARUL SI NATURA: - descrierea marfurilor in concordanta cu Nomenclatura de Restituiri sau cu Nomenclatura Combinata, dupa caz; - numarul autorizatiei antrepozitului de aprovizionare, in care sunt implicate operatiuni de aprovizionare cu alimente. 32 - ARTICOL NUMAR - numarul de ordine al fiecarui articol in raport cu numarul total al articolelor declarate in rubrica 5. 33 - CODUL MARFURILOR: se inscrie numarul codului aferent marfii din Nomenclatura de Restituiri, format din 12 cifre, la care a noua cifra este intotdeauna 9. Pentru produsele procesate (bunuri in afara Anexei I) si produsele pentru care nu s-au stabilit coduri in Nomenclatura de Restituiri, dar care beneficiaza de restituiriin baza unor ingrediente, se inscrie codul de 8 cifre din Nomenclatura Combinata. 35 – GREUTATEA BRUTA : greutatea bruta a marfurilor descrise in rubrica 31, exprimata in kilograme. Aceasta corespunde masei cumulate a marfurilor si a

  • 11

    ambalajelor aferente excluzand greutatea containerelor, prelatelor si a altor materiale accesorii mijlocului de transport. Atunci cand o declaratie vamala acopera mai multe feluri de marfuri, greutatea bruta totala a acestora apare numai in prima rubrica 35, restul rubricilor 35 nu se completeaza . Atunci cand greutatea bruta este mai mare de 1 kg si include o fractie a unei unitati regula este: - de la 0.001 la 0, 499: se rotunjeste in minus la kg.; - de la 0,5 la 0,999: se rotunjeste in plus la kg. Atunci unde cand greutatea bruta este mai mica de 1 kg apare 0,xyz (de exemplu 0,645 pentru un colet de 654 de grame). 37 - REGIM: in prima caseta apare codul corespunzator regimului vamal pentru care sunt declarate marfurile. 38- GREUTATEA NETA : masa neta exprimata in kilograme a marfurilor descrise in rubrica 31 corespunzatoare. Masa neta este masa marfurilor fara niciun ambalaj. 41- UNITATI SUPLIMENTARE: atunci cand este cazul, cantitatea exprimata in unitatea de masura folosita pentru calculul restituirii la export. C42 - NR. DECLARATIEI DE COMPOZITIE – se inscrie, dupa caz, una dintre urmatoarele mentiuni: - codul declaratiei de compozitie, atribuit de APIA, cf. Art.10 alin.(3) din Regulamentul (CE) nr.1043/2005 al Comisiei; - “A”, cand exportatorul a solicitat analiza marfurilor conform art.51 din Regulamentul (CE) nr.1043/2005 al Comisiei; - “C”, cand cantitatile de produse agricole sunt stabilite in conformitate cu art.52 si anexa III la Regulamentul (CE) nr.1043/2005 al Comisiei. 44- INFORMATII ADITIONALE/ Nr. T5 / NR. CERTIFICATE DE DEZOSARE: se inscriu urmatoarele: - nr. si data licentei (certificatului) sau extraselor eliberate de APIA; - numarul si data certificatului de dezosare; - data emiterii exemplarului de control T5. C45 - ORIGINE C/I : se indica , dupa caz, sub forma unui cod originea produselor de baza pentru care se solicita restituiri, astfel: C- atunci cand produsele de baza sunt de origine comunitara , I - atunci cand produsele de baza au fost importate anterior din tari terte. 47 – DETALII PRODUSE DE BAZA : se completeaza cu datele aferente produselor de baza pentru care se solicita restituiri la export, astfel: Coloana 1 (CNR): se completeaza codul din nomenclatura de restituiri a produsului de baza sau a ingredientelor, Coloana 2 (GREUTATEA NETTA ): se indica masa neta a produsului de baza sau a ingredientelor, exprimata in kilograme. Masa neta este masa fara ambalaj; Coloana 3 (UM): se inscrie codul unitatii de masura Coloana 4 (C48 Nr. LIC./CERTIF DE EXPORT: se inscriu numarul licentei de export sau al certificatului de fixare in avans, sau al certificatului de restituire pentru produse Non-Anexa I, sau al extrasului atribuit de APIA si data emiterii acestuia, de forma : XXXXXXXX/AAAALLLZZ. C49 - CODURI SUPLIMENTARE: se completeaza codurile suplimentare de declarare atribuite de APIA, dupa caz, unui produs care se incadreaza in nomenclatura restituirilor la export, in ordinea declararii acestora. Listele codurilor suplimentare cu explicatiile aferente acestora si declaratiile, se intocmesc de APIA,

  • 12

    se actualizeaza periodic, se publica de catre aceasta institutie si se transmite si ANV. 54- LOCUL SI DATA: Se inscriu locul si data completarii CPR. Pe exemplarele nr.1 si 2 ale cererii de plata a restituirii exemplarul trebuie sa figureze originalul semnaturii de mana a persoanei interesate, urmata de numele si prenumele acesteia, si calitatea semnatarului, ca imputernicit al exportatorului sau a reprezentantului sau. D - CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE: se completeaza de catre lucratorii vamali desemnati sa efectueze controlul documentar asupra declaratiilor vamale de export si cererilor de plata a restituirii. Confirmarea depunerii cererii de plata se face de catre agentul vamal prin aplicarea in partea dreapta a rubricii D a semnaturii si stampilei personale. Pe exemplarele 1 si 2 datele inscrise si semnaturile aplicate in rubricile A, D si 54 trebuie sa figureze in original. (7) Rubricile A, B, C, D, E si F de pe verso-ul exemplarelor 1 si 2 se completeaza de catre exportator sau reprezentantul sau prin bifarea casetelor sau inscrierea mentiunilor corespunzatoare, dupa caz. Aceste date sunt certificate de autoritatea vamala prin aplicarea stampilei si a semnaturii agentului vamal care a efectuat controlul vamal. (8) Dispoziţiile de la alin (5) se aplica si formularele complementare ale cererii de plată, pentru rubricile si casetele corespondente; prima caseta a rubricii 1 conţine sigla „EX/c”, iar rubrica 2 se utilizează opţional şi cuprinde numai denumirea exportatorului şi numărul de identificare al acestuia. (9) In cazul formularele complementare, rubricile 31 „Colete şi descrierea mărfurilor” care nu se utilizează se barează cu „/” pentru a nu putea fi completate ulterior. (10) Destinatiile formularelor sunt urmatoarele:

    a) exemplarul CPR 1 pentru biroul vamal; b) exemplarul CPR 2 se transmite de catre biroul vamal la APIA; c) exemplarul CPR 3 se restituie exportatorului.

    (11) Destinatiile formularelor complementare ale cererii de plata sunt urmatoarele:

    a) exemplarul 1 pentru biroul vamal; b) exemplarul 2 se transmite de catre biroul vamal la APIA; c) exemplarul 3 se restituie exportatorului.

    (12) Pot fi utilizate numai formularele cererii de plata a restituirii tiparite dupa cum urmeaza:

    a) Imprimarea seturilor de formulare, în vederea punerii în uz, se poate efectua numai pe baza aprobării prealabile emise de către Autoritatea Naţională a Vămilor.

    b) Informaţiile privind tipografiile care au obţinut aprobarea pentru tipărirea formularelor se transmit la APIA şi pot fi puse la dispoziţia persoanelor interesate, la solicitarea acestora. (13) Formularele sunt imprimate pe hârtie autocopiantă, adezivă la cotor. Fac excepţie câmpurile aferente rubricilor A, D şi 54 din exemplarul 2 pentru care funcţia de autocopiere este neutralizată. Hârtia utilizată pentru imprimarea formularelor cererii de plată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

    a) să aibă o greutate de cel puţin 40 g/mp.; b) să fie suficient de opacă pentru ca indicaţiile figurând pe o faţă să nu afecteze

    lizibilitatea indicaţiilor ce figurează pe cealaltă faţă;

  • 13

    c) să fie suficient de rezistentă pentru a nu se produce ruperea ori şifonarea cu uşurinţă a formularelor;

    d) să asigure conservarea datelor înscrise pe o perioadă de minimum 5 ani de la data completării;

    (14) Hârtia pentru cererea de plată trebuie să fie de culoare albă, cu excepţia următoarelor rubrici: 1 2, 3, 5, 6, 8, 9, 9a, 9b, 9c, C9, 13, 14,15, 16,17, 18, 19, 21, 25, 26, 27, 29, 31, 32, 33, 35, 37, 38, 41, C42, 44, C45, 47 şi C49, care au un fond orange pal ghiloşat;chenarul si denumirea rubricilor trebuie sa fie imprimate in culoare orange inchis.

    (15) Formularele trebuie să aibă dimensiunile de 210 x 297 mm, fiind permisă o toleranţă în lungime între – 5 şi + 8 mm.Dimensiunile rubricilor cererii de plata se raporteaza la o unitate de masura avand ca valoare o zecime dintr-un inch pe orizontala si o sesime dintr-un inch pe verticala.Casetele din cadrul rubricilor sunt dimensionate folosind ca unitate de masura o zecime dintr-un inch pe orizontala.

    (16) Pe fiecare formular tiparit apare o mentiune care indica numele şi adresa persoanei care, pe baza aprobării emise de Autoritatea Naţională a Vămilor, a efectuat imprimarea; această menţiune poate fi înlocuită cu un semn distinctiv imprimat pe formulare, care să permită identificarea acestora.Formularele trebuie să aibă imprimat şi termenul de conservare a datelor. (17) Exemplarele cererii de plata a restituirii se completeaza in limba romana la masina de scris sau printr-un procedeu mecanogrfic sau similar ori de mana cu conditia ca datele sa fie inscrise in mod lizibil, cu cerneala, folosind majuscule. (18) Exemplarele cererii de plata a restituirii depuse la autoritatea vamala nu trebuie sa contina stersaturi, completari sau modificari;in caz contrar, este necesara depunerea unor noi exemplare completate corespunzator. Dispozitii privind formularele complementare ale cererii de plata: (1) Formularele complementare se folosesc doar in cazurile in care declaratia vamala cuprinde mai mult de un articol. Aceste formulare se prezinta impreuna cu un formular de cerere de plata primara. (2) Dispozitiile de la alin. a) si b) de mai sus se aplica si formularelor complementare. Totusi prima caseta a rubricii 1 contine sigla „EX/c”, iar rubrica 2 se utilizeaza optional si cuprinde, daca este cazul, doar denumirea exportatorului si numarul de identificare al acestuia. (3) In cazul utilizarii formularelor complementare, rubricile 31 (Colete si descrierea marfurilor) din formularele complementare care nu se utilizeaza bareaza cu „/” pentru a impiedica folosirea lor ulterioara . Daca la controlul documentar sunt constatate neconcordante, completarea incorecta a cererii de plata, persoana desemnata va inscrie in partea dreapta a rubricii D mentiunea “vezi verso DVE rubrica E” si va consemna cele constatate in rubrica E a declaratiei vamale de export aferente cererii de plata in cauza . Semnaturile agentilor vamali care realizeaza verificarile si acorda liberul de vama si stampilele apar pe cererea de plata. Exportatorul care solicita restituiri la export inainteaza CP in momentul in care marfa este prezentata la biroul vamal in vederea exportului. In casuta 31 de pe DVE trebuie sa fie facuta mentiunea „CAF”(cerere ajutor FEGA).

  • 14

    In conformitate cu dispozitiile privind rectificarea declaratiilor de export, potrivit art. 65 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992 si art. 204 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/1993, declarantii pot solicita rectificarea declaratiei vamale. Rectificarea cererii de plata se poate efectua in aceleasi conditii. Nicio rectificare a declaratiei de export sau a cererii de plata nu este permisa atunci cand cererea de rectificare este depusa dupa ce declarantul a aflat despre intentia agentului vamal de a controla marfurile. In vederea rectificarii declaratiei de export sau a cererii de plata se procedeaza astfel:

    a) cererile de rectificare formulate in scris se prezinta biroului vamal in dublu exemplar;

    b) daca cererea este aprobata, atat originalul cat si copia cererii declarantului sunt certificate prin inscrierea mentiunii ’’Cerere de rectificare aprobata ’’, urmata de semnatura si stampila personalului vamal competent si data aprobarii;

    c) informatiile care necesita rectificare se incercuiesc cu rosu; d) corecturile se inscriu pe verso-ul declaratiei/cererii si certificate sub semnatura

    si stampila personalului vamal competent, impreuna cu data modificarii; e) originalul cererii de rectificare, impreuna cu exemplarele 2 al declaratiei

    vamale si cererii de plata si se inainteaza APIA de catre autoritatea vamala. Copia cererii adnotata in acelasi mod ca si originalul, se arhiveaza impreuna cu exemplarele 1 ale declaratiei de export si cererii de plata si se pastreaza de biroul vamal.

    Formular cerere si certificat de analize (1) Formularul cerere de analiza este completata de biroul vamal contine si un certificat de analiza, care trebuie completat de laborator. (2) Formularul se completeaza in trei exemplare care au urmatoarele destinatii:

    a) exemplarul 1 pentru biroul vamal; b) exemplarul 2 se transmite de catre biroul vamal la APIA; c) exemplarul 3 pentru laborator.

    (3) Pe verso-ul paginii 1 a formularului cerere si certificat de analiza produse PAC exportatorul inscrie la rubrica „Observatiile agentului economic” urmatoarea declaratie:”Accept caracterul reprezentativ al esantiuoanelor cantarite in raport cu intreaga cantitate de marfa.Recunosc prelevarea a ..... probe pe care le consider ca fiind reprezentative pentru intreaga cantitate de marfa.”Declaratia este datata si certificata de exportator prin inscrierea numelui si prenumelui in clar a persoanei desemnat de exportator sau reprezentantului sau si aplicarea semnaturii si stampilei.

    (3) Exportatorul este informat asupra rezultatului analizei de laborator.

    Documentul de control T5 Originalul exemplarului de control T5 este un document care atesta , printre altele, data si locul declararii marfurilor la export, precum si data si locul iesirii acestora de pe teritoriul vamal al Comunitatii. APIA verifica daca exportatorul indeplineste conditia de scoatere a marfii de pe teritoriul vamal al Comunitatii in termen de 60 de zile de la data acceptarii declaratiei vamale de export.

  • 15

    Modelul exemplarului de control T5 este stabilit in Anexa nr. 63 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr 2454/1993 din data de 2 iulie 1993, de implementare al Regulamentului Consiliului (CEE) nr 2913/92, prin care se stabileste Codul Vamal Comunitar (J.O. L 253 din data de 11.10.1993, cu modificarile si completarile ulterioare). Setul complet al formularelor T5 este format din originalul exemplarului de control T5 – care contine pe verso sectiunea J, precum si trei copii ale exemplarului de control T5 (fara sectiunea J). Situatiile in care exemplarul de control T5 se emite pentru marfuri PAC vamuite la export sunt prezentate mai jos: REGULAMENTUL APLICABIL

    ISTORIC

    APLICABILITATE

    INREGISTRARI /ADNOTARI

    Restituiri la export - art. 8 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 800/1999

    Marfuri exportate din UE (sau subiect al unei miscari echivalente la exportul din UE) prin teritoriul unui alt stat membru sau direct in afara teritoriului UE

    Toate exporturile pentru care se solicita restituirea la export.

    Rubrica 104 – se marcheaza cu X

    Eliberarea garantiilor – art. 33 alin.(2) lit.(b) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1291/2000

    Eliberarea garantiei este supusa prezentarii dovezii de completare a formalitatilor vamale.

    Toate exporturile din UE acoperite de o licenta de export

    Rubrica 106 – “Se va folosi pentru eliberarea garantiei”

    In cazul extraselor din licente/certificate sau certificatelor inlocuitoare exemplarul

    de control T5 va contine, dupa caz, mentiunile de mai jos: REGULAMENTUL APLICABIL

    ISTORIC APLICABILITATE

    INREGISTRARI /ADNOTARI

    Certificate cu fixare in avans inlocuitoare – art. 36 alin.(10) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1291/2000

    In vederea transmiterii informatiilor privind certificatele inlocuitoare emise

    Toate exporturile din UE acoperite de un certificat cu fixare in avans a restituirii

    Rubrica 105 – se inscrie numarul licentei sau certificatului original

    Eliberarea garantiilor – art. 33 alin.(2) lit.(b) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1291/2000

    Eliberarea garantiei este supusa prezentarii dovezii de completare a formalitatilor vamale.

    Toate exporturile din UE acoperite de un extras de licenta de export/certificat cu fixare in avans sau un inlocuitor de licent a / certificat cu fixare

    Rubrica 106 – “Se va folosi pentru eliberarea garantiei aferenta licentei originale nr..., organism emitent: nume si adresa ”

  • 16

    in avans de export sau un extras inlocuitor

    In situatia exportului de produse agricole pentru care se solicita restituire exemplarul de control T5 este completat de catre exportator sau de catre reprezentantul acestuia. Acest document este depus la biroul vamal de export care in rubrica A - BIROU DE EXPEDIERE aplica stampila biroului vamal si inscrie numarul atribuit declaratiei vamale de export din registrul de export PAC si data inregistrarii Originalul exemplarului de control T5 se transmite la APIA-DMPCE de catre Directia Tehnici de Vamuire si Tarif Vamal. Originalul documentului de control T5 insoteste marfa, iar copiile exemplarului de control T5 au urmatoarea destinatie: una exportatorului sau reprezentatului sau, cea de a doua biroului vamal de export, cea de a treia biroului vamal de iesire din teritoriul vamal Comunitar. Exemplarul de control T5 nu se emite atunci cand declaratia vamala de export, impreuna cu cererea de plata a restituirii este intocmita la biroul vamal de export care, in acelasi timp, este si biroul vamal de iesire, iar marfa este direct exportata in afara teritoriului vamal al Comunitatii. In acest caz, informatiile din rubrica C a DVE indica locul si data iesirii produsului agricol de pe teritoriul vamal comunitar. In celelalte cazuri, adica atunci cand biroul vamal de iesire nu este acelasi cu biroul vamal de export, exportatorul/reprezentantul sau este obligat sa depuna impreuna cu documentele de export si exemplarul de control T5. Exceptie, cazul in care transportul produselor se face pe calea ferata sau in containere mari iar acestea sunt plasate in procedura simplificata de tranzit conform art 412 si 442a din Regulamentul 2454/1993 in Romania. In situatia exporturilor de marfuri PAC din Romania prin alt stat membru originalul exemplarului de control T5 trebuie sa ajunga la BR prin intermediul adminstratiei vamale a celorlalte state membre ale UE, in termen de 12 luni de la data acceptarii declaratiei de export. In rubrica D a exemplarului de control T5 trebuie sa apara urmatoarea mentiune: a) “386/1990”daca biroul vamal de export a efectuat un control fizic; sau b) “2298/2001”in cazul exporturilor de ajutoare alimentare comunitare. Daca sunt prelevate probe pentru analize in timpul unui control de substitutie pe exemplarul de control T5, daca este folosit, altfel pe exemplarul nr. 1 al declatiei vamale trebuie inscrisa mentiunea ,,Prelevat probe”. In cazul in care originalul documentului T5 nu ajunge la APIA in termen de trei luni de la data acceptarii DVE, in scopul platii restituirii, exportatorul poate sa depuna la APIA, BR o cerere scrisa de recunoastere a altor documente drept documente echivalente documentului de control T5 in termen de 12 luni de la data acceptarii DVE. Pe langa descrierea operatiunii de export, cererea trebuie sa cuprinda si justificarea faptului ca originalul documentului de control T5 a fost emis si nu a ajuns la APIA din motive independente de vointa exportatorului.

  • 17

    La cererea de recunoastere a altor documente drept documente echivalente originalului T5, exportatorul poate (trebuie) sa anexeze urmatoarele documente justificative: 1. daca restituirea solicitata este superioara sumei de 2400 euro: -un exemplar (sau fotocopie) al documentului de transport -document care dovedeste ca produsul a fost prezentat la biroul vamal in tara terta sau -document care dovedeste ajungerea marfii la destinatie .

    Aceste documente trebuie depuse in original, in copie sau fotocopie certificate corform, fie de catre organismul care a vizat originalul, fie de catre serviciul oficial al tarii terte respective, fie de catre un serviciu oficial al unui stat membru stabilit in acea tara terta. 2. daca restituirea solicitata este inferioara sumei de 2400 de euro: - un exemplar (original, duplicat sau fotocopie) al documentului de transport - dovada incasarii c/valorii produsului agricol exportat. Daca exportatorul depune cererea in termen de 12-18 luni, de la data acceptarii DVE, iar aceasta este aprobata de catre APIA, suma cuvenita restituirii va fi redusa cu 15%. Cererile de recunoastere a altor documente drept documente echivalente fisei de control T5 depuse dupa termenul de 18 luni de la data acceptarii DVE, nu mai sunt evaluate. Exportatorul poate sa depuna la APIA o cerere de prelungire a termenului de aducere a documentelor echivalente si/sau justificative, impreuna cu justificarea ce contine descrierea activitatilor pe care exportatorul le-a derulat in scopul obtinerii acestor documente, precum si cauzele pentru care aceste documente nu au ajuns. Aceasta cerere trebuie depusa inainte de expirarea termenului de aducere a documentelor. Documente echivalente (originalului documentului de control T5): - duplicat al documentului T5 sau - certificat emis de catre biroul vamal, ce confirma iesirea de pe teritoriul vamal al Comunitatii.

    Prezentarea duplicatului T5 sau a certificatului emis de catre biroul vamal, ce confirma iesirea marfii de pe teritoriul vamal al UE, este echivalenta cu aducerea la BR a originalului T5. Toate solicitarile pentru eliberarea retroactiva a exemplarului de control T5 care implica restituiri la export se inainteaza de catre biroul vamal de export Serviciului PAC din ANV. Decizia privind emiterea unui duplicat al exemplarului de control T5 este in sarcina biroul vamal de export, iar completarea sectiunii J (de pe verso) a duplicatului

  • 18

    exemplarului de control T5 este in responsabilitatea biroului vamal de iesire de pe teritoriul vamal al Comunitatii. Pentru aceasta exportatorul/reprezentantul sau trebuie sa solicite in scris biroului vamal de export eliberarea duplicatului exemplarului de control T5 si sa prezinte ulterior la biroul vamal de iesire duplicatul obtinut, in vederea completarii sectiunii J cu privire la data iesirii efective a marfurilor de pe teritoriul vamal. Certificatul emis de catre biroul vamal de iesire trebuie sa contina urmatoarele date: • confirmarea de primire a originalului exemplarului de control T5 de catre biroul vamal de iesire; • numarul exemplarului de control T5 si data inregistrarii acestuia, • denumirea biroului vamal de export la care a fost depus exemplarul de control T5, • data iesirii marfii de pe teritoriul vamal al UE. In cazul pierderii exemplarului de control T5, exportatorul are obligatia de a face dovada faptului ca exemplarul de control T5 a fost emis si ca pierderea acestuia se datoreaza unor cauze independente de el. In sensul celor de mai sus exportatorul, in termen de 12 luni de la data acceptarii declaratiei de export, trebuie sa depuna la APIA cererea de recunoastere a altor documente drept documente echivalente exemplarului de control T5. Cererea completa de recunoastere a documentelor echivalente, in afara justificarii scrise privind lipsa originalului exemplarului de control T5, trebuie sa contina originalul documentului TC 11, precum si documentele justificative. Originalul documentului TC 11 Documentul TC 11 reprezinta certificarea primirii originalului exemplarului de control T5 de catre biroul vamal de iesire de pe teritoriul vamal al UE. Modelul acestuia este stabilit in Anexa nr 47 a Regulamentului Comisiei (CEE) nr 2454/93. Documentul TC 11 trebuie sa contina urmatoarele date: • confirmarea de primire a exemplarului de control T5 de catre biroul vamal de iesire precum si data la care acesta a fost prezentat, • numarul exemplarului de control T5 (nr DVE), • denumirea biroului vamal de export. In afara datelor de mai sus documentul TC 11 trebuie sa contina stampila biroului vamal de iesire, precum si semnatura functionarului vamal. Trebuie sa fie insotit de documentele justificative de la punctele 1 sau 2 de mai sus. In cazul in care lipseste documentul TC 11, exportatorul este obligat sa prezinte un alt document ce atesta depunerea documentului T5 la biroul vamal de iesire de pe teritoriul vamal, cum ar fi exemplarul T5 aflat in posesia exportatorului. Pe acesta biroul vamal de iesire de pe teritoriul vamal a notat si a confirmat prin stampila cu data, locul de iesire a marfii de pe teritoriul vamal al Comunitatii. Trebuie sa fie insotit de documentele justificative de la punctele 1 sau 2 de mai sus. Transportul pe calea ferata sau in containere mari

  • 19

    Daca dupa acceptarea DVE produsele sunt plasate sub regimul de tranzit comunitar pentru transportul la o statie de destinatie sau livrare in afara Comunitatii, atunci DVE sau CP vor avea urmatoarea mentiune (cand nu se emite T5): “Iesire din teritoriul vamal al Comunitatii conform regimului de tranzit comunitar simplificat pentru transport pe calea ferata sau in containere mari: Daca se emite T5, exemplarul de control (se inscrie in sectiunea J sub titlul “Observatii”) va avea urmatoarea mentiune: “Iesire din teritoriul vamal al Comunitatii conform regimului de tranzit comunitar simplificat pentru transport pe cale ferata sau in containere mari:

    - Document de transport: - Tip: - Numar:

    - Data acceptarii pentru transport de catre autoritatea feroviara sau de catre firma de transport in cauza: ”

    Biroul de plecare poate modifica contractul de transport astfel ca acesta sa se incheie in cadrul Comunitatii numai daca: - restituirea este returnata la APIA daca a fost deja achitata; - s-au luat masurile necesare pentru ca restituirea sa nu fie platita, respectiv a fost informat BR. Transbordarea Marfa cuprinsa in CP:

    • trebuie sa paraseasca teritoriul vamal al Comunitatii, in stare nemodificata, in termen de 60 de zile de la data acceptarii DVE,

    • poate sa ramana intr-un alt port sau in alte porturi aflate in acelasi stat sau in alte state membre UE, in scopul realizarii transbordarii pentru o perioada ce nu depaseste 28 de zile.

    Transbordarea se refera la transportul maritim si aerian al produselor agricole, care au parasit teritoriul vamal al Comunitatii. De exemplu, reprezinta transbordare :

    • transferul marfii in containere pe un al doilea vas sau avion, fara a rupe sigiliile vamale sau

    • introducerea marfii intr-un spatiu vamal liber, de exemplu in Hamburg. Nu reprezinta transbordare:

    • transferul marfii dintr-un mijloc de transport intr-un altul, de exemplu dintr-un camion in altul sau dintr-un camion pe un vas/avion sau transportul cu bacul al camionului incarcat cu marfa, sau

  • 20

    • transbordarea in afara teritoriului vamal al UE. 1. Toti exportatorii care intentioneaza sa exporte marfa intr-o tara terta, pe cale maritima sau aeriana si solicita restituire trebuie sa depuna la BR o declaratie de netransbordare, odata pe an valabila pentru intreg anul respectiv, pentru toate operatiunile de export. sau 2.In cazul in care marfa nu va fi transbordata pe teritoriul geografic al UE, exportatorul poate sa faca urmatoarea mentiune in rubrica 44 a CP: „produsele cuprinse in cerere nu vor fi transbordate in alt port / aeroport al Comunitatii” Documentele ce confirma realizarea transbordarii Plata restituirii la export poate fi realizata dupa ce exportatorul depune la APIA documentele ce confirma faptul ca produsele au ramas pe teritoriul vamal al Comunitatii in scopul transbordarii cel mult 28 de zile. Conosamentul trebuie sa dovedeasca transportul produselor din primul port al UE, unde a fost confirmata iesirea lor de pe teritoriul vamal al Comunitatii, pana la locul de descarcare a acestora in statul tert. Conosamentul poate fi prezentat in original, trebuie sa fie semnat si stampilat de catre emitent (cel care realizeaza transportul) sau in forma unei copii non-negociabile (copy non-negociable) care este emisa de catre armator si nu contine semnaturi sau stampile. Dovezile de realizare a transbordarii, prezentate de exportator, contin o declaratie din partea armatorului sau a autoritatii portuare, care confirma data la care marfa a parasit portul de transbordare. Exportatorul care realizeaza exportul pe cale maritima /aeriana , cu transbordare intr-un port/aeroport de pe teritoriul UE, este obligat sa informeze APIA ca intentioneaza sa realizeze transbordarea. Daca aceasta se produce independent de vointa exportatorului, acesta trebuie sa informeze imediat APIA-BR si sa prezinte circumstantele in care s-a produs transbordarea.

    Dintre dovezile de import in tara terta (articolele 16 si 20, R 800/1999 ) pot fi acceptate: A) dovezi primare B) dovezi secundare (acestea din urma fiind acceptate numai daca exportatorul face dovada faptului ca, in pofida demersurilor lui, nu a putut obtine dovada primara pentru care a optat). Dovezile secundare pot fi solicitate daca exista indoieli privind autenticitatea dovezii primare prezentate. In momentul in care circumstantele particulare sau exceptionale fac dificila sau imposibila furnizarea documentelor mentionate la punctele A si B , APIA, prin BR, poate autoriza prezentarea altor documente. Aceste autorizatii fac obiectul deciziilor nepublicate de catre APIA si sunt aduse la cunostina operatorilor pe calea unor note specifice.

  • 21

    In toate situatiile trebuie prezentat un exemplar, copie sau fotocopie a documentului de transport.

    A) Dovezile primare a) documentul vamal sau o (foto)copie; aceasta (foto)copie trebuie sa fie

    certificata conform, fie de catre organismul care a vizat documentul original, fie de catre serviciile oficiale a tarii terte respective, fie de catre serviciile oficiale ale unuia din statele membre aflate in tara terta respectiva (Ambasada, de exemplu), fie de catre un organism insarcinat cu plata restituirilor.

    Natura acestui document, care face dovada indeplinirii formalitatilor vamale de import depinde de legislatia vamala a tarii importatoare. In anumite tari terte este admis faptul ca certificarea conforma a documentului vamal poate fi efectuata de catre notari. Conform articolului 49, alineatul 7 al R 800/1999, BR poate cere traducerea documentelor cuprinse in dosarul de plata.

    b) Atestarea importului si a descarcarii stabilita de catre o societate specializata in control si supraveghere, recunoscuta pe plan international si agreata de catre un stat membru conform conditiilor din Anexa VII a R 800/1999.

    Data si numarul documentului vamal de import trebuie sa figureze pe atestarea respectiva. Exista o lista a societatilor de supraveghere agreate in diferite state membre. Agreerea unei astfel de societati este acordata pentru o durata de 3 ani . Controalele si supravegherea trebuie sa fie efectuate in momentul in care importul are loc efectiv.

    B) Dovezile secundare 1) cazuri generale a) Un exemplar al documentului de descarcare emis sau vizat in terte tari

    pentru care se prevede acordarea de restituiri. b) atestarea descarcarii facuta de catre un serviciu oficial competent al

    unui stat membru stabilit in tara terta, confirma ca produsul a parasit locul descarcarii sau cel putin ca produsul nu a facut obiectul unei noi incarcari, in vederea reexportarii.

    Conditiile ce trebuie respectate de catre serviciile oficiale ale statelor membre stabilite in tara terta sunt descrise in anexa VIII a R 800/1999. Atestarea descarcarii este facuta in urma unui control al documentelor. Ambasadele, prin misiunile lor economice, sunt abilitate sa faca acest tip de atestare. Totusi, furnizarea lor este in prezent exceptionala si trebuie facuta cu respectarea procedurii urmatoare:

  • 22

    • operatorul trebuie sa adreseze agentiei de plati o cerere motivata care precizeaza demersurile facute pentru a obtine o dovada primara; aceasta cerere trebuie sa fie insotita de acte care sa dovedeasca realitatea importului in tara terta;

    • dupa examinare, APIA, prin BR, transmite cererea operatorului la organismul de autorizare al societatii de control;

    • in urma autorizarii exprese a organismului de autorizare, poate fi emisa atestarea descarcarii marfii.

    c) atestarea descarcarii marfii facuta de catre o societate specializata in

    supraveghere si control, recunoscuta pe plan international si agreata de catre statul membru conform conditiilor stipulate in anexa VI a R 800/1999, certifica in plus ca produsul a parasit locul descarcarii sau cel putin ca nu a fost reincarcat in vederea reexportului.

    2). Cazuri particulare a) documentul bancar emis de catre intermediari agreati stabiliti in UE

    certificand ca plata corespunzatoare exportului respectiv este reala. In cazul in care exportatorul, chiar si dupa ce a intreprins toate demersurile necesare, nu poate sa obtina dovezile primare (pentru care opteaza in conformitate cu art 16 alin.1 lit. (a) sau (b) din R 800/1999) sau in cazul in care exista indoieli cu privire la autenticitatea documentului pus la dispozitie, dovada finalizarii formalitatilor vamale pentru import poate fi facuta sub forma unui document bancar emis de intermediari acceptati si care functioneaza pe teritoriul Comunitatii. Pentru tarile terte enumerate mai jos. Acest document bancar atesta ca plata pentru exporturile in cauza este creditata prin ei in contul exportatorului. Algeria Malawi Burundi Malta Guineea Ecuatoriala St.Lucia Kenya Senegal Lesotho Tanzania

    b) atestare de preluare a marfii emisa de catre un organism oficial din tara terta considerat in cazul unei cumparari de catre aceasta tara sau de catre un organism oficial al acestei tari sau in cazul unei operatiuni de ajutor alimentar. c) atestare de preluare a marfii emisa fie de catre o organizatie internationala, fie de catre un organism cu scop umanitar, agreat de catre statul membru exportator, in cazul unui ajutor alimentar. d). atestare de preluare a marfii emisa de catre un organism al tarii terte in care licitatiile pot fi acceptate cu titlul articolului 49 al R1291/2000, in cazul unei achizitii din partea acestui organism. C) Documentul de transport

    In baza articolului 16 al R 800/1999 alineatul 3, exportatorul este conditionat sa prezinte un exemplar al documentului de transport.

  • 23

    Documentele de transport depuse la dosarul de plata trebuie sa permita stabilirea clara a traseului marfii exportate.

    In plus fata de dovada de import in tara terta, exportatorul trebuie in fiecare situatie sa prezinte documentul de transport (in copie sau fotocopie). Acest document este necesar pentru a putea stabili o legatura intre dovada de import si documentele de export. Printre documentele recunoscute la nivel international sau national care pot fi acceptate se regasesc : - document de transport maritim B/L(Conosamentul) ; - document de transport feroviar CIM - document de trasnport rutier CMR - documentul de transport aerian AWB

    BR aplica principiile abordarii flexibile in aprecierea documentelor care confirma punerea in libera circulatie in tara terta. BR poate scuti exportatorii de prezentarea dovezilor de import cerute mai sus, altele decat documentul de transport, daca exportatorul nu divide artificial cantitatea de produs exportata, iar operatiunea de export cu CFA da dreptul la o restituire care nu depaseste: (a) 2400 EUR in cazul in care tara terta sau teritoriul de destinatie sunt mentionate in continuare: Albania; Andora; Armenia; Azerbaijan; Belarus; Bosnia – Hertegovina; Ceuta si Melilla; Croatia; Georgia; Gibraltar; Heligoland; Islanda; Liechtenstein; Macedonia; Maroc; Moldova; Norvegia; Rusia; Serbia si Muntenegru; Elvetia; Turcia; Ucraina; Vatican; (b) 12000 EUR in cazul in care tara terta sau teritoriul de destinatie nu sunt mentionate la punctul a). Depasirea termenelor limita In momentul in care unul din termenele limita de mai jos este depasit, se aplica urmatoarele reguli (Articolul 50, R 800/1999): - restituirea se reduce cu 15% - diferenta de 85 % se reduce dupa cum urmeaza: - cu 2% pentru fiecare zi de depasire a termenului de 12 luni de import in tara terta (Articolul 15, alineatul 1, R 800/1999); - cu 5% pentru fiecare zi de depasire a termenului de 60 de zile(Articolul 7, alineatul 1, R800/1999); - cu 10% pentru fiecare zi de depasire a termenului de 30 de zile(Articolul 40, alineatul 1, R800/1999). Pentru incalcarea termenului prevazut la articolul 49, alineatul 2 din R 800/1999 restituirea de plata va fi de 85% (restituirea va fi redusa cu 15%). In cazul platii in avans, reducerile prevazute in articolul 50, alineatul 3 se aplica la suma garantiei de 110% din valoarea restituirii. Exportatorul care a depus cererea pentru plata restituirii la export (CP) este obligat sa realizeze o eventuala transbordare a marfii in 28 de zile .

  • 24

    In cazul in care se depaseste termenul de 28 de zile pentru realizarea transbordarii, iar parasirea teritoriului vamal UE se realizeaza in ultima instanta dupa 60 de zile de la data acceptarii declaratiei vamale de export, valoarea restituirii suporta urmatoarele reduceri:

    a) 15% pentru depasirea termenului, precum si b) Pentru fiecare zi de depasire – 5% in plus din cele 85% ramase (4,25% din

    suma pentru care s-a depus cererea pentru restituire pentru fiecare zi de depasire a termenului – pentru aceasta, ca baza a calcularii reducerii se ia in vedere numarul de zile ce reprezinta o depasire mai mare a termenului de 60 de zile sau de 28 de zile).

    In cazul in care depasirea termenului de 28 de zile are loc in cadrul termenului de 60 de zile (de la data primirii declaratiei de export), reducerea nu se aplica . In cazul depasirii termenului de 60 de zile pentru iesirea de pe teritoriul vamal al UE, suma restituirii cuvenita suporta urmatoarea reducere:

    a) 15% pentru depasirea termenului de 60 de zile, precum si b) pentru fiecare zi de depasire – 5% in plus din cele 85% ramase (4,25% din

    suma pentru care s-a depus cererea pentru restituire pentru fiecare zi de depasire a termenului).

    In cazul in care marfa este importata in tara de destinatie dupa 12 luni de la acceptarea declaratiei vamale de export, se aplica urmatoarea reducere din suma cuvenita a restituirii:

    a) 15% pentru depasirea termenului, precum si b) Pentru fiecare zi de depasire a termenului – 2% in plus din cele 85% ramase

    (1,7% din suma pentru care s-a depus cererea pentru restituire pentru fiecare zi de depasire a termenului).

    In cazul in care documentele necesare pentru plata restituirii pentru o anumita cerere sunt depuse la APIA dupa 12 luni de la data acceptarii declaratiei de export, restituirea poate fi platita , daca BR primeste documentele ce lipsesc in 6 luni de la expirarea termenului mai sus mentionat. Intrarea documentelor in intervalul 12 - 18 luni aduce o reducere cu 15% a restituirii. Termenele limita privind efectuarea operatiunii de export si import in tara terta. Exportatorul care a depus cererea pentru plata restituirii la export (CP) este obligat sa respecte urmatoarele termene de la data acceptarii declaratiei de export:

    • 60 de zile – pentru iesirea marfii de pe teritoriul vamal al UE, • 12 luni – pentru indeplinirea formalitatilor vamale de import in tara de

    destinatie, • 12 luni – pentru prezentarea tuturor documentelor in cadrul agentiei de plata,

    in scopul completarii actelor cazului. Aceste documente sunt: cererea de plata a restituirii (CP), documentul T5, declaratia vamala de export, documentul de

  • 25

    transport, dovada de import in tara de destinatie (in cazul unei valori diferentiate a restituirii), CFA, eventual raportul de control PAC, cerere de rectificare DVE in vama, formular cerere si certificat de analize.

    Articolul 7 (1) din R 800 prevede ca marfa sa paraseasca teritoriul vamal comunitar in termen de 60 de zile de la data acceptarii DVE in stare nemodificata; prelevarea de mostre nu are repercusiuni asupra cantitatii nete de produse. Articolul 15 (1) din R 800 prevede ca produsele trebuie sa fie importate in tara terta in termen de 12 luni de la data acceptarii DVE. Marfurile care au parasit teritoriul Comunitatii pot reveni pe teritoriul vamal comunitar, pentru operatiuni de transbordare sau tranzitare care nu pot depasi 28 de zile. Zilele care depasesc termenul de transbordare sunt considerate numar de zile cu care este depasit termenul de 60 de zile de parasire a teritoriului comunitar. Termenul limita de depunere a documentelor justificative: Articolul 49(2) din R 800 prevede ca documentele referitoare la restituire trebuie sa fie depuse cu exceptia cazurilor de forta majora, in termen de 12 luni de la acceptarea DVE. Articolul 49 prevede ca termene limita suplimentare pot fi acordate pentru a facilita partii interesate depunerea documentelor justificative cerute de articolul 16. Exportatorul va face dovada ca a actionat cu toata raspunderea pentru a obtine aceste documente in termen de 12 luni dupa data acceptarii DVE. Solicitarea de prelungire a termenului se face cu cel putin 14 zile inainte de expirarea termenului initial. In cazul in care documentele necesare pentru plata restituirii pentru o anumita cerere sunt depuse la APIA dupa 12 luni de la data primirii declaratiei de export, restituirea poate fi platita, cu conditia ca APIA sa primeasca documentele ce lipsesc in timp de 6 luni dupa expirarea termenului mai sus mentionat. Intrarea documentelor in perioada de la 12 la 18 luni aduce o reducere de 15% din valoarea restituirii (pentru fiecare dintre dovezile de export sau import in tara terta). Daca exportatorul, in termen de 12 luni de la data acceptaii declaratiei de export, nu reuseste sa prezinte documentele:

    • ce atesta iesirea de pe teritoriul vamal al Comunitatii (echivalente documentului de control T5) sau

    • ce atesta realizarea formalitatilor de import in tara de destinatie, poate sa ceara prelungirea acestui termen. Exportatorul trebuie sa depuna o cerere la APIA DMPCE-BR, inainte ca termenul de 12 luni de la data primirii declaratiei de export sa fie depasit si sa dovedeasca ca a depus intregul efort sa obtina si sa livreze documentele in termenul indicat. Acest lucru inseamna ca trebuie sa prezinte copiile corespondentei cu contractantul/expeditorul/administratia vamala a respectivului stat tert sau cu societatea de supervizare. Daca exportatorul depune cererea de prelungire a termenului fara sa se bazeze pe dovezi indeajuns de multe, care sa motiveze primirea acesteia, BR informeaza in scris (fax sau scrisoare)

  • 26

    agentul economic asupra faptului ca trebuie sa livreze sau sa completeze baza care justifica cererea pentru prelungirea termenului in timp de doua saptamani de la data primirii adresei. Termenul de 12 luni (de la data acceptarii declaratiei vamale de export) pentru livrarea documentului de control T5 nu poate fi prelungit. Poate fi prelungit doar termenul de livrare al documentelor echivalente documentului de control T5. Cererea de prelungire a termenului pentru livrarea documentelor mai sus mentionate este respinsa daca :

    • A fost depusa dupa depasirea termenului de 12 luni de la data declaratiei de export in cazul primei prelungiri a termenului sau

    • Daca a fost depusa dupa depasirea termenului prelungit in cazul in care s-a depus cererea pentru o noua prelungire,

    • Completarea documentelor justificative nu s-a produs in cursul a doua saptamani (14 zile calendaristice) de la data primirii scrisorii/faxului de notificare a agentului economic.

    Nerespectarea codului tarifar inscris in licenta

    In situatia nerespectarii codului de 12 cifre prevazut in rubrica 16 din licenta, restituirea se poate acorda daca produsul exportat apartine aceleiasi categorii sau aceluiasi grup de produse in urmatoarele conditii: -daca nivelul restituirii corespunzator produsului real este egal sau este mai mare decat nivelul aferent produsului mentionat in licenta, se aplica cuantumul mai mic; -daca nivelul restituirii corespunzator produsului real este mai mic decat nivelul aplicat produsului mentionat in licenta ,restituirea care se achita, cu exceptia cazului de forta majora, este cea obtinuta prin aplicarea cuantumului corespunzator produsului exportat, minus 20 % din diferenta dintre restituitia corespunzatoare produsului trecut in rubrica 16 din licenta si restituirea produsului real. In plus, daca nu este respectata nici destinatia declarata, reducerea aplicata restituirii corespunzatoare produsului real si restituirii corespunzatoare destinatiei reale se calculeza in baza diferentei dintre restituirea corespunzatoare produsului si destinatiei indicate in licenta si cea aplicabila produsului si destinatiei reale. Daca rata restituirii este aceeasi pentru mai multe coduri din aceeasi categorie, aceste coduri se pot introduce impreuna pe cererile de certificate. Licenta de export cu restituirea fixata in avans este valabila si pentru un produs care are un cod de 12 cifre diferit de cel prevazut in sectiunea 16 din licenta, daca ambele produse apartin aceluiasi grup si daca respectivul grup de produse se incadreaza acestui scop in conformitate cu art. 4 alin 2 al Regulamentului 800/1999. In acest caz in sectiunea 22 a cererii de emitere a certificatului vor fi introduse codurile produselor apartinand aceluiasi grup si urmatorul text “grup de produse mentionat in art. 4, alin. 2 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 800/1999”. - marfa apartinand aceleiasi categorii In acest caz :

  • 27

    1) - daca nivelul restituirii este egal sau mai ridicat decat nivelul mentionat in casuta 16 a licentei, se aplica nivelul mai mic: Rr > Ri → Ri 2) - daca nivelul restituirii este mai mic decat a produsului de exportat in comparatie cu produsul mentionat in casuta 16 a licentei, nivelul restituirii luat in considerare va fi nivelul cel mai mic mai putin 20% din diferenta celor doua nivele ale restituirilor. Rr < Ri → Ri – (Ri –Rr)X 20% !!!! Suplimentar, pentru situatia prevazuta la punctul 2, atunci cand nu se respecta nici destinatia inscrisa in casuta 7 din licenta, nivelul restituirii va fi cel aferent produsului real din care se deduce diferenta dintre cele doua nivele de restituiri dupa cum urmeaza: R = Rr - (Ri –Rr) Ri = nivelul inscris in casuta 16 Rr = nivelul produsului exportat efectiv ; nivelul real - marfa apartinand aceluiasi grup de produse Se aplica aceleasi situatii precum in cazul categoriilor de produse. Nerespectarea destinatiei

    In cazul in care nu este respectata destinatia inscrisa in rubrica 7 din CFA: a) daca cuantumul restituirii corespunzator destinatiei reale este egal sau mai mare decat cel care se aplica pentru destinatia inscrisa in rubrica 7, este aplicat cuantumul pentru destinatia inscrisa in rubrica 7; b) daca cuantumul restituirii care corespunde destinatiei reale este mai mic decat cel care se aplica pentru destinatia inscrisa in rubrica 7, restituirea care se plateste este cea care se obtine prin aplicarea cuantumului corespunzator destinatiei reale, redusa cu 20% din diferenta dintre restituirea pentru destinatia inscrisa in rubrica 7 si restituirea pentru destinatia reala, cu exceptia cazurilor de forta majora. Marfa returnata

    Daca se dovedeste ca produsele sunt reimporate in Comunitate, dupa ce au

    fost exportate in tari terte cu drept de restituire, si sunt eligibile la reduceri sau exceptari de taxe vamale la reimport, nici o restituire nu va fi acordata sau daca restituirea a fost deja platita aceasta va fi returnata la APIA-DMPCE-BR plus o penalizare de 10 %. Bunurile exportate sunt considerate ca bunuri returnate daca sunt reintroduse in Comunitate deoarece:

  • 28

    a)nu au putut fi eliberate pentru consum in tara de destinatie din motive tinand de reglementarile aplicabile in tara respective; b)sunt returnate de catre destinatar ca fiind defecte sau neconforme cu prevederile din contract ; c)sunt reimportate pe teritoriul vamal al Comunitatii pentru ca nu au putut fi folosite in scopurile avute in vedere datorita altor circumstante la care exportatorul nu are nici o influenta, cum ar fi : -marfurile revin pe teritoriul vamal al Comunitatii ca urmare a unei avarii, survenite inainte de livrarea la destinatar, la marfuri sau la mijlocul de transport in care au fost transportate ; -marfurile au fost exportate in scopul consumului sau vanzarii in cadrul unui targ sau al unei alte manifestari similare, dar nu au fost consumate sau vandute ; -marfurile nu au putut fi livrate destinatarului datorita incapacitatii sale de a onora contractul prin care s-a efectuat exportul ; -marfurile nu au putut fi livrate destinatarului sau au ajuns la acesta dupa data de livrare obligatorie specificata in contractul prin care s-a efectuat exportul, din cauza unor evenimente naturale, politice sau sociale ; -fructele si legumele au fost exportate in cadrul unei vanzari in regim comercial de consignatie, dar nu au fost vandute pe piata din tara de destinatie. Sunt acceptate ca fiind marfuri returnate acele marfuri pentru care se prezinta, impreuna cu declaratia vamala de punere in libera circulatie : - fie exemplarul declaratiei de export returnat exportatorului de catre autoritatea

    vamala sau o copie a acestui document certificat ca fiind corespunzator de catre autoritatea vamala

    - fie fisa de control INF 3

    In cazul in care nu este utilizata fisa INF 3, A.P.I.A prin DMPCE-BR va emite un formular MR. Acest formular contine una din urmatoarele mentiuni :

    1. daca exportul marfurilor a fost efectuat fara restituire– « Fara acordarea de restituiri sau alte sume la export>>

    2. daca marfurile au facut obiectul unui export cu restituire : “ restituiri si alte sume la export rambursate pentru ………(cantitatea)” daca restituirea la export a fost platita operatorului economic; “dreptul la plata restituirilor si a altor sume la export anulate

    pentru………(cantitatea)” daca restituirea nu a fost achitata.

    In cazul in care este utilizata fisa de control INF 3 mentiunile de mai sus vor fi bifate in rubrica B de catre A.P.I.A prin DMPCE-BR.

    Fisa INF3 este eliberata la cererea exportatorului, de catre biroul vamal de export,

    dupa indeplinirea formalitatilor de export pentru marfurile la care se refera, daca biroul vamal constata ca detaliile continute in cererea exportatorului corespund marfurilor exportate. Atunci cand fisa este emisa pentru marfurile exportate in cadrul politicii agricole, sub acoperirea unui certificat de export sau cu fixare in avans sau pentru marfuri susceptibile de a beneficia de restituiri, fisa nu este valabila decat daca la rubrica B si atunci cand este necesar, rubrica A a formularului au fost vizate de A.P.I.A.- DMPCE-BR.

    Fisa INF 3 este intocmita intr-un original si doua copii.

  • 29

    Daca marfa a fost exportata din Romania si este reimportata tot in Romania, operatorul economic poate solicita un formular MR de la APIA-DMPCE-BR. Operatorul economic trebuie sa plateasca la APIA urmatoarele:

    • Restituirea la export incasata pentru marfa si cantitatea reimportate; • O penalizare de 10% calculata la valoarea restituirii de mai sus; • Garantia aferenta licentei de export/CFA pentru cantitatea de marfa

    reimportata. Formularul MR va putea fi emis imediat ce sumele de mai sus au intrat in contul APIA. Penalizarea de 10% va fi recuperata de operatorul economic daca va avea loc un export echivalent. Este un export echivalent: (a) daca DVE a fost acceptata:

    (i) cel tarziu in 20 zile de la data acceptarii declaratiei vamale de import pentru marfa reimportata;

    (ii) intr-un punct vamal al statului membru in care marfa reimportata a fost acceptata

    (iii) in baza unei noi licente de export, daca cea initiala a expirat pana la data acceptarii declaratiei vamale de export pentru operatiunea de export echivalent; (b) daca produsul : (i) este exportat in aceeasi cantitate, si

    (ii) are acelasi destinatar ca in opertiunea initiala, cu exceptia cazului din art 844 alin (2) lit c si d din Regulamentul (CE) 2454/1993.

    Pe DVE-ul operatiunii de export echivalent trebuie sa apara mentiunea: “Conditiile stabilite la art 45 din Regulamentul Comisiei (CE) nr 1291/2000 sunt indeplinite”. Dupa ce declaratia vamala de import pentru marfa reimportata este acceptata, iar exportul echivalent a avut loc in termenul limita prevazut, garantia pentru CFA si penalizarea de 10% pot fi platite operatorului economic. Restituirea pentru exportul echivalent poate fi platita in avans. Totusi, restituirea este considerata necuvenita si va fi returnata daca APIA sau alte autoritati (vama etc) constata, chiar si dupa achitarea restituirii, ca produsele enumerate in anexa 31 sunt reimportate pe teritoriul Comunitatii dupa ce au fost prelucrate sau transformate intr-o tara terta fara sa atinga cuantumul de transformare prevazut la art. 24 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, si daca se aplica o taxa redusa sau zero si nu cuantumul nepreferential al taxelor de import. Nu se percep penalitati administrative (penalizarile de 50% sau de 200%). Acest paragraf se aplica pentru produsele de la art. 20 alin. (4) lit. (d) al R 800/1999, reimportate in doi ani de la data exportului, daca nu a fost aplicat regimul marfii returnate.

  • 30

    Continutul dosarului de plata: DOSAR plata standard : -Cererea de plata (CP) CODUL „00”

    -Declaratie vamala de export (exemplarul 2)

    -Raport privind controlul fizic PAC/CAF in vama (eventual)

    -Certificat de analize produse PAC de la laboratorul vamii (eventual)

    -Certificat cu fixare in avans

    -Documentul de control T5 (original)

    -Certificate specifice produsului eligibil pentru plata

    -Declaratie suplimentara privind netransbordarea marfii

    -Documentul de transport (copie sau fotocopie)

    -Imputernicire (eventual)

    In plus, cand rata restituirii este diferentiata: -Dovada de ajungere la destinatie (copie sau fotocopie certificata conform)

    DOSAR plata avans: - Cererea de plata (CP) CODUL ”01” - Declaratie vamala de export (exemplarul 2)

    - Raport privind controlul fizic PAC/CAF in vama (eventual) - Certificat cu fixare in avans

    - Declaratie suplimentara privind netransbordarea marfii(eventual)

    - Garantie

    - Imputernicire (eventual) Penalizari (administrative) În scopul eliminării iregularităţilor care pot sa apara în cererile pentru restituire, depuse de către exportatori, cât şi în scopul prevenirii fraudelor, în Uniunea Europeană au fost introduse sancţiuni. În cazul în care sunt desoperite iregularităţi legate de exportul cu restituire al produselor agricole, exportatorul este supus unor penalizari a căror valoare depinde de gravitatea faptei. În cazul unei depuneri, dintr-o eroare evidenta, a unei cereri de restituire pentru o operatiune fara drept la restituire, penalizarea se ridică la 50% din diferenţa între suma pentru care s-a depus cererea pentru restituire şi cea cuvenită. Penalizarea se ridică la 200% din diferenţa între suma pentru care s-a depus cererea şi suma cuvenită, dacă se dovedeşte că exportatorul a cerut intenţionat o valoare mai mare a restituirii sau dacă a adus informaţii false.

  • 31

    Penalizarile de până la 100 euro, inclusiv pentru o anumită cerere de restituire, nu se încasează. Exemple de calcul a penalizarilor: Constatarea iregularităţilor înainte de plata restituirii: Suma pentru care s-a depus cererea de restituire: 1000 euro Suma reală, cuvenită: 700 euro Exportatorul primeste ca plată a restituirii, echivalentul in lei al sumei de 550 euro, astfel: 700 euro – 50% din 300 euro, adică 700 – 150 =550 euro. Penalizarea se ridică la valoarea de 150 euro. Constatarea neregularităţilor după plata restituţiei: Suma pentru care s-a depus cererea: 1000 euro Suma reală, cuvenită a restituţirii: 700 euro Exportatorul este obligat să returneze în contul APIA suma de 300 de euro, împreună cu dobanda calculata ca restanţa fiscala, începând cu data plăţii restituirii de către APIA si pana la data rambursarii sumei. În plus, exportatorul este obligat să achite o penalizare în valoare de 150 de euro.

  • 32

    ANEXA 1 Nr. .................... /....................

    MANDAT

    Societatea Comerciala …………..........................., CUI........................................., nr.de inregistrare la Registrul Comertului............................................, cu sediul in.................................., Str............................................, Bl.........., Sc.........., Ap.....,sector......, reprezentata legal de ......................................................(1), avand functia de................................., dau un mandat comisionarului in vama (2) ……………………………................. …………………………………………………………………………................ …………………………………………………………………………................ al carui numar de inregistrare in evidentele Autoritatii Vamale (3) este : .............. de a efectua si semna, in numele si in contul meu, cereri de plata pentru restituirile la export aferente declaratiilor vamale de export in care apare mentiunea “CAF”, incepand cu data de ................./........./................ . In afara unei renuntari scrise a uneia din parti , sub forma de scrisoare recomandata cu confirmare de primire, acest mandat isi va produce in continuare efectele. Dat la .................., data ......... ( Semnatura si stampila societatii )

    (1) Nume , prenume (2) Numele si adresa societatii (3) Comunicat ca urmare a agrearii din partea Autoritatii Vamale .

  • 33

    Anexa 2

    Declaratie

    pentru aplicarea art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999

    Subsemnatul……………………………………………............................................ avand calitatea de………………………………………........................................... la S.C.(nume, adresa)……………………………………......................................... imputernicit prin decizia nr……………………………….......................................... a Consiliului de Administratie din data de………………......................................... Declar ca:

    - produsele exportate in perioada 01.01.2007- 31.12.200 pentru care se va prezenta o cerere de plata a restituirii la APIA, nu vor face obiectul vreunei transbordari intr-un alt port sau aeroport comunitar; - in toate cazurile exceptionale de transbordare, documentele de transport (duplicate/copii/fotocopii), incepand din primul port/aeroport in care documentele au fost andosate/vizate si pana in tara terta in care produsele in cauza au destinatia si vor fi descarcate, vor fi anexate obligatoriu la cererea de plata; - in toate cazurile in care documentele de transport nu vor fi anexate la cererile de plata, aceste documente vor fi pastrate la societatea noastra, astfel incat sa poate fi prezentate catre APIA la simpla cerere a acesteia, in cadrul controalelor prin sondaj prevazute in Regulamentul (CE) nr. 800/1999; - am luat la cunostinta ca sanctiunea pentru neprezentarea documentelor de transport la cererea APIA va fi pierderea dreptului la restituire si suportarea eventualelor penalizari.

    Data, Semnatura,

  • 34

    ANEXA 3 CIRCUITUL DOCUMENTELOR

    EXPORTATOR APIA BIROU VAMAL

    Inregistrare cerere

    CFA

    T5

    Birou plecare Birou iesire

    Verifica export in perioada de valabilitate CFA, vizeaza DVE si

    cerere de plata

    DVE

    T5

    Ex.3 al DVE

    DOSAR 1.AVANS 2.STANDARD Cerere de plata DVE (ex 2) Raport de control Imputernicire Decl. de netransbordare CFA Garantie

    Certificat de analize T5 Document de transport DAD

    Verificare in cadrulBiroului Restitutii

    Document de transport

    Biroul Autorizare Plati

    Emitere CFA

    Imputernicire

    Declaratie de netransbordare

    Raport control de substitutie

    (daca este negativ)

    Certificat de analiza(care vine

    si de la laboratorul vamii)

    Raport de control

    Cerere de plata

    Cerere de CFA

    Atribuire CFA Prezentare marfa pentru vamuire

    DAD

    CERERE DE PLATA

    T5

    expediere

    Garantie 110%

    din avans

    Biroul Avansuri si

    Garantii

    Confirmare constit. G.

    Serviciul Certificate

    incasare