alcoolul vs alcool contrafacut
TRANSCRIPT
Capitolul 1:Aspecte conceptuale privind alcoolul şi băuturile alcoolice
Alcoolul definiţie: Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula
unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific,
obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit
la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc; etanol,
alcool etilic, spirt.
· Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru
a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau ca
combustibil menajer.
· Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin
rectificare.
· Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de
metil, întrebuințat ca dezinfectant extern.
· Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în
alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 1
Alcoolul este cel mai consumat drog în lumea civilizată în ziuă de azi.
Băuturile alcoolice : definiţie Băuturile alcoolice sunt produse lichide datorită
conţinutului mare de apă şi alcool.Elementul comun al diferitelor băuturi alcoolice îl
constituie prezenţa, în proporţii variabile, a alcoolului etilic.
Clasificarea băuturilor alcoolice:
În funcţie de conţinutul în alcool etilic băuturile alcoolice au fost grupate astfel:
· băuturi slab alcoolice – cu un conţinut de alcool etilic de 1,0-8,0 % vol.;
reprezentate prin bere de diferite tipuri;
· băuturi moderat alcoolice – cu un conţinut de alcool etilic de 8,5-22,0 %
vol., în care sunt cuprinse vinurile naturale şi vinurile speciale;2
1 http://dexonline.ro/definitie/alcool 2 Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
1
v băuturi alcoolice tari – cu un conţinut ridicat de alcool etilic 22,0-70,0 % vol. –
în care sunt cuprinse rachiurile naturale, rachiurile industriale, lichiorurile şi
băuturile alcoolice tari speciale.
După modul în care alcoolul etilic provine în produs, respectiv după modul de obţinere,
băuturile alcoolice se împart în distilate şi nedistilate
Băuturi alcoolice distilate
- Alcool etilic alimentar
- Rachiuri natural
- Rachiuri industrial
- Lichioruri
- Băuturi tari special
Băuturi alcoolice nedistilate:
- Bere
- Vinul
- Cidrul
- Hidromelul3
Conţinutul de alcool al diferitelor băuturi alcoolice
Sortimentul Conţinutul
de alcool
[procente]
Volum
ul
[litri]
Alcool
pur
[grame]
Bere ca.5 % vol 0,5 l 20-25 g
Vin ca.10 %
vol
0,125 l 10-13 g
Spumos ca.12 %
vol
0,1 l 12 g
Lichior 30 % vol 0,05 l 15 g
Rachiu alb 25 % vol 0,05 l 12,5 g
3 Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
2
Vodcă, Rom 33 % vol 0,05 l 17 g
Palincă, whisky 45 % vol 0,05 l 22,5 g
Berea este o băutură slab alcoolică, nedistilată, obţinută prin fermentarea alcoolică
a mustului de malţ, cereale nemaltificate, zahăr, extract de hamei (extracte de hamei),
apă, drojdie şi preparate enzimatice.
La fabricarea berei se foloseşte malţul care se obţine prin germinarea în condiţii
speciale a orzului în scopul dezvoltării enzimelor şi descompunerii substanţelor
macromoleculare din amidon. La noi în ţară, orzul şi orzoaică reprezintă cel puţin 50%
din cerealele utilizate la fabricarea berii (în alte ţări reprezintă minim 75%), în
completare utilizându-se porumb, grâu, brizură de orez.
Durata de fermentare a berii este în funcţie de sortiment şi variază între 11 şi 90
zile, după care berea este filtrată şi trasă la butoi, cisterne sau îmbuteliată în sticle.
În funcţie de reţea, tehnologie, proprietăţi senzoriale şi fizico-chimice berea se
clasifică în următoarele categorii şi tipuri
Clasificarea tipurilor de bere:
Categoria de bere Tip de bere
1. Bere blondă
- Slab alcoolică
- Fără alcool
- Obişnuită
- Superioară
- Pils
2. Bere brună
· Obişnuită
· Superioară
· Porter
3
3. Bere specialitate
• Dietetică
• Nutritivă
• Fără alcool
• Caramel
• Lămâie
Berea conţine vitamine din grupul - tiamină (Bı), riboflavină (B2), piridoxină (B6),
nicotinamidă (PP), acid pantotenic, dextrine, acizi şi tanin.
Din punct de vedere al caracteristicilor senzoriale berea trebuie să fie limpede,
fără sediment sau impurităţi, cu aromă de hamei, gustul amărui plăcut caracteristic
fiecărui tip, fără miros şi gust străin.
Turnată într-un pahar special, berea trebuie să formeze o spumă compactă şi
persistentă, iar bulele de dioxid de carbon să se degaje lent. Spuma – după turnare
trebuie să aibă o înălţime de 30…40 mm, care dispare în timp de 3 min.
Vinul : Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică, completă
sau parţială, a strugurilor proaspeţi zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri”.
În funcţie de culoare şi aromă, strugurii pentru vinuri se clasifică în:
· struguri cu bob alb – reprezentaţi prin soiurile: Aligoté, Chardonnay, Galbenă
de Odobeşti, Grasă de Cotnari, Grasă de Pietroasele, Fetească Albă, Fetească Regală,
Riesling Italian, Riesling de Rhin, Zghihară de Huşi – din care se obţin vinuri
superioare;
· struguri cu bob roze, roşu, negru – reprezentaţi prin soiurile: Cabernet,
Cabernet Sauvignon, Codarcă, Băbească neagră, Fetească neagră, Merlot, Pinot Noir,
Traminer roşu – din care se obţin vinuri superioare;
· struguri cu bob aromat – reprezentaţi prin soiurile: Busuioacă, Busuioacă de
Bohotin, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească etc. – din care se obţin vinuri aromate,
superioare, deosebit de apreciate.
4
Compoziţia chimică a vinului este complexă, foarte multe componente intră în
alcătuirea sa, unele provin din struguri în stare neschimbată (acizii tatric, malic, citric,
glucide, săruri minerale, vitamine, enzime, pigmenţi etc.), altele s-au format în timpul
fermentaţiei alcoolice sau a altor procese fermentative (alcooli, acizii lactic, acetic şi
succinic etc.), iar altele apar ca urmare a reacţiilor ce au avut loc între substanţele
existente (esterii, acetaţii).
Vinurile naturale nealcoolizate au un conţinut de alcool etilic de 8,5-16% vol., iar
glicerina (datorită fermentaţiei glicerice) care imprimă fineţe şi catifelare este cuprinsă
între 0,6 şi 1,0g%. Vitaminele din vin provin în cea mai mare parte din struguri, iar ca
urmare a activităţii levurilor unele din ele îşi sporesc proporţiile; dintre acestea
menţionăm vitaminele B1, B2, B6, PP, acidul pantotenic şi altele.4
În funcţie de compoziţie, caracteristicile de calitate şi tehnologia de producere –
vinurile produse în România se clasifică în:
• vinuri de consum curent;
• vinuri de calitate
• vinuri speciale
• Vinurile de consum curent – se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în
areale viticole specializate în acest scop. Aceste vinuri trebuie să aibă tăria alcoolică
dobândită de minim 8,5% vol.
• Vinurile de calitate se obţin din soiurile de struguri cu însuşiri tehnologice
superioare, cultivate în arealele viticole consacrate, după o tehnologie proprie. Tăria
alcoolică dobândită a vinurilor de calitate trebuie să fie de minim 10% vol. Aceste
vinuri pot fi încadrate în categoria vinurilor de calitate superioară cu denumirea de
origine - dacă se disting prin originalitatea însuşirilor calitative imprimate de: locul de
producţie, soiul de struguri, modul de cultură şi tehnologia de vinificaţie folosită.
4 Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
5
Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară cu denumirea de origine se
face sub numele arealului de producere delimitat – în mod obişnuit al centrului viticol,
eventual al plaiului şi al soiului.
După conţinutul în zahăr vinurile de calitate sunt grupate astfel:
• seci – cu max. 4g/l zahăr;
• demiseci – cu 4,1 … 12,0 g/l zahăr;
• demidulci – cu 12,1 … 50,0 g/l zahăr;
• dulci – cu peste 50 g/l zahăr
Vinuri speciale – se obţin din musturi sau vinuri prin aplicare unor tratamente
autorizate şi care dobândesc caracteristici distincte de vin, determinate de însuşirile
tehnologice ale materiei prime şi tehnologia aplicată în obţinerea lor.
În categoria vinurilor speciale sunt cuprinse: vinurile speciale, vinurile spumante,
vinurile spumoase, vinurile aromatizate şi vinurile licoroase.
Vinurile speciale formează o categorie distinctă, fiind obţinute din vin cu
adaosuri de zahăr: zahăr, must concentrat, mistel sau alcool alimentar, plante aromate
sau substanţe aromatizate, după o tehnologie specială.
Vinuri spumante - se obţin din vin prin a doua fermentare în sticle după o
tehnologie clasică „champagnoise”, sau după alte tehnologii în rezervoare ermetizate
(închise). Dioxidul de carbon ce-l conţin aceste vinuri este de natură endogenă.
Şampanizarea vinului în sticle constă în stimularea unei noi fermentaţii alcoolice
suplimentare în sticle a vinului, după ce s-a adăugat licoarea de tiraj (vin vechi acidulat,
zahăr, drojdii selecţionate).
Culoarea vinurilor spumante poate fi albă, roz sau roşie. În funcţie de conţinutul
în zahăr vinurile spumante pot fi:
- brute, cu până la 4 g/l zahăr;
· seci, cu 4,1 – 15 g/l zahăr;
· demiseci, cu 15,1 – 40 g/l zahăr;
· demidulci, cu 40,1 – 80 g/l zahăr;
6
· dulci, cu peste 80 g/l zahăr.
Vinurile spumoase – se obţin din vin stabilizat impregnat cu dioxid de carbon şi
adaos de licoare de expediţie, fără a mai avea proces de fermentare. La aceste vinuri
perlarea şi spumarea sunt de scurtă durată (3-5 min.), dioxidul de carbon nefiind legat
chimic, ci numai dizolvat în vin (origine exogenă). Aceste vinuri pot avea un conţinut
variabil de zahăr:
· seci, cu până la 15 g/l zahăr;
- demiseci, cu 15,1 – 40 g/l zahăr;
- demidulci, cu peste 40 g/l zahăr.
Vinurile licoroase – sunt vinurile cu un conţinut ridicat de zahăr (minimum 80
g/l) şi alcool (15-22% vol), obţinute după tehnologii speciale. Aceste vinuri pot proveni
prin fermentarea mustului, amestec de vin cu must concentrat sau mistel, amestec de
vin cu distilat de vin şi must concentrat; mai pot proveni şi din concentrat prin frig
(congelat).
Producerea vinurilor licoroase cu denumirea de origine se face din mustul şi
vinul din plantaţii cu soiuri aprobate, delimitate teritorial.
În acest caz tăria alcoolică naturală trebuie să fie asigurată la minimum 12% vol.5
Vinuri aromatizate – se obţin din vin cu adaos de zahăr sau must distilat de vin
sau alcool alimentar şi substanţe aromatizate pe bază de plante. Proporţia vinului
trebuie să fie de minim 70% din produsul finit. Vinul pelin şi vermutul sunt cele mai
reprezentative vinuri aromatizate.
- Vinul pelin – se obţine din vin în care s-a adăugat un extract alcoolic de plante în
care predomină pelinul; se mai poate obţine din mustul fermentat cu adaos de plante în
care predomină pelinul.
Maceratul sau extractul alcoolic de plante se obţine în câteva zile prin
introducerea într-o soluţie alcoolică 45% vol a plantelor: floare de pelin uscată, floare
5 Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004 7
de peliniţă, seminţe de coriandru, cuişoare, rădăcini de genţiană, scorţişoară etc. În
prepararea vinului pelin se admite adăugarea de must concentrat, mistel şi must tăiat.
Vinul pelin se obţine în diferite sortimente pornindu-se de la vinurile curente sau
de la vinurile de calitate superioară, având tăria alcoolică corespunzătoare categoriei de
calitate a vinului din care s-a preparat.
· Vermutul – se obţine din vinuri albe şi roşii, cu adaos de alcool, zahăr, extract de
plante şi alte ingrediente. Denumirea de vermut este de origine germană de la cuvântul
„Wermuth”, care înseamnă pelin.
Caracteristicile de calitate fizico-chimice ale vermutului sunt: concentraţia
alcoolică – 16-18% vol, aciditatea totală 3-4 g/l H2ŞO4, conţinutul în zahăr 40-180 g/l.
Calitatea vinului
Calitatea vinului este dată de ansamblul însuşirilor senzoriale, fizico-chimice şi
biologice, măsura în care vinul corespunde pretenţiilor senzoriale ale consumatorilor
avizaţi.
8
Principalele caracteristice fizico-chimice ale categoriilor:
Categoria
Grupă Alcool %vol.
Acidi-tate totală
g/l H2ŞO4
Aciditate volatilă
g/h CH3COOH
ŞO2 total
mg/l max.
ŞO2 liber
mg/l max.
Vin de consum curent
Vin de masă 8,5 –9,5 3,0 – 4,9 0,75 – 1,25 200 50
Vin de masă superior
9,5 –10,5 3,0 – 4,9 0,75 – 1,25 200 50
Vin de calitate
Vin de calitate superior V.S.
10,5 –11,0
4,0-4,9 0,75-1,25 200 50
Vin de calitate superioară cu D.O.C.6
11,0-11,54,0-4,9 0,75-1,25 200 50
Vin de calitate superioară cu:
D.O.C.C.*
-C.M.D.*
- C.T.*
- C.I.B.*
- C.S.B.*
11,5-12,0 4,0-4,9 1,00-1,25 250 75
12,0-12,5 4,0-4,9 1,00-1,25 250 75
12,0-12,5 4,0-4,9 1,00-1,25 250 75
12,0-12,5 4,0-4,9 1,00-1,25 300 75
12,0-12,5 4,0-4,9 1,00-1,25 300 75
Tabel: Principalele caracteristice fizico-chimice ale categoriilor: sursă: Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
6Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004 .D.O.C. = denumire de origine controlată; D.O.C.C. = denumire de origine controlată şi trepte de calitate; C.M.D. = cules la maturitate deplină; C.T. = cules târziu; C.I.B. = cules la înnobilarea boabelor; C.S.B. = cules la stafidirea boabelor.
9
Rachiuri
Denumirea generală de rachiuri se atribuie băuturilor alcoolice tari obţinute prin
distilarea: fructelor fermentate, terciurilor de cereale fermentate, a vinurilor; sau prin
amestecarea alcoolului etilic alimentar cu apă şi eventual esenţe, zahăr etc., toate supuse
procesului de măturare.
Pe plan mondial se fabrică un număr însemnat de rachiuri care pot fi grupate
astfel:
· rachiuri naturale – care se obţin prin distilarea fructelor fermentate, a terciurilor
de cereale fermentate, a vinului, precum şi a deşeurilor de la vinificaţie, după
fermentare;
· rachiuri industriale – care se obţin prin diluarea alcoolului etilic alimentar cu
apă potabilă (de mică duritate), sau apă distilată, cu sau fără adaosuri de esenţe, aromă
şi zahăr.
Rachiurile naturale
• Ţuica sau rachiul de prune – se obţine din diferite soiuri de prune
fermentate supuse distilării şi învechirii, cu o concentraţie alcoolică de 24% , 28%,
32%, 36% vol.
Când prunele provin dintr-un bazin pomicol consacrat, ţuica poartă denumirea
zonei sau regiunii, ca de exemplu – ţuica de Piteşti, de Buzău, de Râmnicu Vâlcea, de
Horezu, de Muscel etc.
• Ţuica bătrână – reprezintă ţuica de calitate deosebită, învechită peste un an
în butoaie de stejar cu un buchet caracteristic şi cu o concentraţie alcoolică de 28, 32-36
%.
În alte ţări rachiul de prune apare sub diferite denumiri:
o Slivovika în Iugoslavia (Meka slivovika cu concentraţia alcoolică de 24-
30% şi Liuta slivovika cu concentraţia alcoolică de 40-50%);
o Palinka în Ungaria;
o Quetsch şi Zwetschenwaser în Germania, Franţa, Elveţia;
10
o Raki – alte ţări balcanice.
Şliboviţa se obţine în ţara noastră prin redistilarea ţuicii, având concentraţia
alcoolică de 40-50 % şi caracteristici senzoriale superioare, datorate procesului de
învechire timp de câţiva ani.7
Caracteristicile rachiului de prune
Caracteristici Valori
Concentraţia alcoolică, % vol. 24…32
Aciditate, g acid acetic la 100 ml alcool pur 0,75
Esteri, g la 100 ml alcool pur, max 0,3
Alcool metilic, mg la 100 ml alcool pur,
max.2
Acid cianhidric, mg la 1000 ml de rachiu,
max3
Cupru, mg la 100 ml de alcool pur max 3
Sursă: SF
. Tabel: Caracteristicile rachiului de prune sursă: Diaconescu, I. –Merceologie
alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
7 Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
11
În rachiul de prună se pot găsi o serie de impurităţi organice (aldehide, alcooli
superiori, furfurol) care trebuie să se afle la valori admise de legislaţia sanitară.
Alte rachiuri naturale: rachiul de mere, de pere, de caise, de piersici, de cireşe, de
vişine.
Rachiul de cireşe este cunoscut în Europa sub diferite denumiri: Kirsch sau
Cherry Brandy. Iugoslavia era cunoscută pentru rachiurile de cireşe, în special în zona
oraşului Zara (Coasta Dalmaţiei) din cireşele Marasche, rachiuri puse în consum sub
denumirea de Maraschine sau Cherry Brandy.
Din vin, prin distilare se obţine distilatul de vin, care prin învechire constituie
rachiul de vin ce poate lua diferite denumiri convenţionale. Asemenea distilate, produse
în alte zone geografice decât zona Cognac – Franţa nu pot purta denumirea de Coniac.
În ţara noastră asemenea rachiuri de vin sunt numite "Vinars" (Dacia, Milcov
etc.) cu menţiunea după metodă Cognac, iar în alte ţări Weinbrand, Vinjak etc.
În ţara noastră în conformitate cu Legea viei şi vinului Vinarsul este „băutura
alcoolică obţinută prin învechirea distilatului de vin în contact cu lemnul de stejar, în
producerea căreia s-au folosit tratamente şi practici autorizate şi care a fost adusă la
tăria alcoolică de comercializare de min. 36% vol., în funcţie de sortiment”. 8
În regiunea Cognac din Franţa, în jurul anului 1630 a fost preparat şi învechit
distilatul de vin pentru prima dată în lume.
De atunci această băutură poartă numele regiunii, renumită în producerea
diferitelor tipuri de coniac, cu denumiri de origine.
Coniacul este deci, rachiul natural obţinut prin condiţionarea şi învechirea
distilatului de vin din regiunea Cognac – Franţa, ce are o concentraţie alcoolică cuprinsă
între 40-45 % vol.
În funcţie de durata de învechire se deosebesc următoarele tipuri de coniac:
8 Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
12
· V.S.O.P. (Very Superior Old Product) – ce are o vechime de peste 30 ani;
· V.S.O. (Very Superior Old) – ce are o vechime de peste 25 ani;
· V.O.P. (Very Old Product) – ce are o vechime cuprinsă între 15-25 ani;
· V.O. (Very Old) – vechi, fără a se preciza anii;
· Trei stele (***) – cu o vechime între 10-15 ani;
· Două stele (**) – cu o vechime de 10 ani;
· O stea (*) – cu o vechime între 5-10 ani.
WHISKY – se obţine prin distilarea plămezilor, de cereale fermentate după care
distilatul este supus unei maturări în condiţii speciale. Whisky-ul este un rachiu de
origine irlandeză, care se produce şi în alte ţări – Scoţia, Anglia, SUA, Olanda etc.
Drept materie primă se foloseşte malţul din orz şi ovăz şi cerealele: orz, ovăz, grâu,
secară, porumb. În Scoţia, malţul este uscat cu gaze rezultate din arderea turbei,
realizându-se astfel o afumare a malţului. Materiile prime utilizate (grâu, secară,
porumb,) sunt zaharificate cu malţ, iar plămada sau mustul rezultat este fermentat cu
drojdie, după care urmează operaţia de distilare. Distilatul a cărui tărie este de circa
65% este învechit în vase de stejar sau cireş, de mică capacitate, ale căror pereţi
interiori au fost arşi, îndepărtându-se apoi creozotul pentru obţinerea gustului
caracteristic.
Învechirea durează minimum 6 luni şi se desfăşoară la temperaturi ridicate, în
general peste 26ºC, sunt cazuri când învechirea durează 5-10 ani.
Prin învechirea whisky-ului se înregistrează pierderi însemnate; astfel, s-au
determinat experimental pierderi pe perioadă a 5 ani de învechire – care au fost de 22,7
% din conţinutul iniţial al butoaielor.
Whisky-ul se comercializează cu denumirea ţărilor de origine, la o concentraţie
alcoolică cuprinsă între 45% - 65% vol. şi cu menţionarea tipului de malţ şi cereale
folosite în obţinere:
1. Malţ whisky – din malţ pur;
2. Rye Whisky – din secară şi din orez;
3. Maize Whisky – din secară şi porumb.13
Whisky-ul este băutura tare naţională a populaţiilor anglo-saxone şi se produce în
Marea Britanie Irlanda, SUA, Canada.
ROM – se obţine prin distilarea plămezilor fermentate din melasă de trestie de
zahăr în care s-au adăugat plante aromatizante. Distilatul în concentraţie alcoolică de
80-88 % vol. şi corectat pentru culoare cu caramel, este învechit timp de 3, 5, 7 ani în
vase de stejar, după care se aduce la tăria de comercializare de 40-45 % vol. Cele mai
apreciate sortimente de rom natural se prepară în ţările în care se cultivă trestia de zahăr
– Cuba, Jamaica, Martinica etc.
GIN – se obţine prin distilarea musturilor fermentate din diferite cereale şi a
malţului aromatizat cu fructe de ienupăr sau uleiuri volatile ale acestuia, care se pot
adăuga şi ulterior după distilare.
Ginul se comercializează la o concentraţie alcoolică de 40-50 % vol. purtând
diferite denumiri în funcţie de ţara producătoare – Genièvre (Franţa), Barevuzka
(Ungaria), Steinhaeger (Germania).
Rachiuri industriale
În obţinerea acestor rachiuri se porneşte de la alcoolul etilic rafinat, care se obţine
din materii prime bogate în amidon (porumb, cartofi, alte cereale) supuse unor operaţii
de zaharificare cu enzime sau acizi (clorhidric, sulfuric), fermentate alcoolic şi distilate.
Grupa rachiurilor industriale cuprinse: rachiuri simple, rachiuri aromatizate şi
lichioruri.
· Rachiurile simple – se obţin prin diluarea alcoolului rafinat din cereale cu apă
distilată până la o concentraţie alcoolică de 26-45 % vol. la care se adaugă zahăr (1-7
g/l) şi o perioadă de macerare ce variază între 5-10 zile. Sortimentul rachiurilor simple
este reprezentat prin: Rachiul alb, Rachiul extra, Votcă, (Cristal, Club, Sankt
Petersburg, Smirnoff, Gorbie’s, Stalinskaia, Dracula - de culoare roşie).
· Rachiurile aromatizate – se obţin din alcool rafinat, apă distilată, arome sintetice
sau extracte din fructe, plante, coloranţi alimentari şi în funcţie de reţetă, zahăr (în
14
cantitate mică). Sortimentul rachiurilor aromatizate cuprinde rachiul de: chimion,
mentă, portocale, brad aromatizat, vişine, zubrovca etc.
· Lichiorurile – se obţin prin îndulcirea unor macerate alcoolice de plante, fructe
sau soluţii alcoolice aromatizate cu esenţe naturale sau sintetice. Principalele faze
tehnologice în prepararea lichiorurilor sunt: obţinerea maceratelor alcoolice sau a
alcoolului aromatizat, prepararea siropului de zahăr, amestecarea maceratului şi
siropului, maturarea, filtrarea şi îmbutelierea. Conţinutul în alcool variază între 28-44 %
vol., iar conţinutul în zahăr între 10-45 %; lichiorurile creme şi extra au conţinutul cel
mai ridicat în zahăr.9
9 Diaconescu, I. –Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, Bucureşti,2004
15
Capitolul 2:Aspecte privind consumul de produse alcolice
Istoria alcoolului:
Băuturile alcoolice au fost folosite aproape în întreaga lume, încă din timpuri
străvechi. Exista consemnări ale folosirii acestora de către vechile civilizaţii încă din
anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului îşi are originea în Orientul Mijlociu, unde viţa-de-
vie dădea roade fără îngrijiri speciale. Vechiul Testament îi atribuie lui Noe plantarea
primei culturi de viţă-de-vie, considerându-l şi prima persoană care s-a îmbătat.
În oraşul sumerian Nippur, berea şi vinul erau folosite ca băuturi tonice în scop
medical şi încă din anul 2.000 i.Hr. manifestările religioase ale vechilor egipteni şi ale
asirienilor includeau petreceri la care se consumau băuturi alcoolice şi care durau zile
de-a rândul. Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fi primul
cultivator al viţei-de-vie şi cel ce produsese berea din cereale. Este de asemenea
interesant de ştiut faptul că un faraon ce a trăit acum aproximativ 5.000 de ani a scris
primul epitaf dedicat unui alcoolic.În Grecia, beţia nu era un fapt cunoscut înaintea
apariţiei noului zeu Dionysos (zeul viţei-de-vie şi al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea
i.Hr., consumarea băuturilor alcoolice devenise o parte importantă a vieţii de zi cu zi.
Grecii erau însă destul de inteligenţi pentru a remarca faptul că, deşi vinul poate crea o
stare plăcută, poate, de asemenea, să-l determine pe un individ să facă lucruri pe care în
mod normal nu le-ar fi făcut sau chiar să-şi iasă din minţi. Filosofi greci, cum fi Socrate
sau Platon recomandau cumpătarea şi incriminau abuzul de alcool. Oricum, se ştie că
sfaturile lor au fost adesea ignorate, între cei care le-au ignorat aflându-se şi Alexandru
cel Mare, despre care se crede că ar fi murit în timpul unei petreceri la vârsta de 33 de
ani, după ce cucerise intreaga lume cunoscută. E posibil ca beţia pe scară largă să fi dus
la căderea Babilonului, în anul 539 i.Hr. Perşii au atacat şi distrus oraşul în timpul unui
festival când toţi locuitorii erau beţi. Romanii au fost familiarizaţi cu vinul de către
greci, şi, deşi ei au cucerit Imperiul Grec, ei au fost de fapt cuceriţi de cultura greacă, de
zeii lor, şi de dragostea grecilor pentru consumul vinului. Romanii au transformat
sărbătorile bahice (Dionysos a devenit Bachus, în latină) în manifestări de o amploare
necunoscută la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare şi de alcool, orgii 16
sexuale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice. Consumul băuturilor alcoolice era
răspândit printre reprezentanţii claselor superioare şi printre conducătorii Imperiului
Roman, vânzarea şi folosirea acestora ajungând până în Spania, Franţa, Germania şi
Insulele Britanice. Pe măsură ce luxul, avariţia şi ambiţia au condus spre declinul
Romei, lăcomia şi bautura i-au aruncat pe împăraţi în decadenta şi moarte.
Oamenii au început să producă băuturi alcoolice din motive practice. Producţia
vinului a început în Egiptul Antic, când egiptenii şi-au dat seama că sucul de struguri se
strică repede, dar că sucul fermentat sau vinul se păstrează bine. Ei aveau probleme, de
asemenea, cu apa de băut, care era impura, şi au observat că dacă beau vin nu se
îmbolnăveau. Mai târziu, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolică,
întrucât era folosit la oficierea sfintei liturghii. În perioada renaşterii, băuturile alcoolice
au devenit importante în societatea europeană. Au început să fie produse pe scară largă
şi promovate de breaslă de comercianţi care avea controlul producţiei lor.
În jurul anului 1300 a apărut o industrie a "berii" în Europa centrală. În această
perioadă, vinul a continuat să crească în popularitate. Au apărut, de asemenea, multe
sortimente denumite după locul de origine. Deşi alcoolul a apărut iniţial din motive
practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior.
Oamenii au început să încerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de băuturi
alcoolice a devenit o parte din cultura europeană.
Utilizarea lui a adus adesea la abuz.Este necesar să examinăm cazurile de abuz şi
să înţelegem efectele dăunătoare ale alcoolului pentru ca fiecare dintre noi să poată lua o
decizie raţională şi conştientă cu privire la consumul acestui drog. Alcoolul este un
drog, o substanţă chimică care schimba modul de funcţionare al organismului. Dacă
utilizarea lui este larg răspândită, nu înseamnă că este sănătos să-l folosim. Este un drog
care tulbură mintea şi care schimba reacţiile chimice din creier, afectând modul de a
gândi, a simţi, a vorbi şi a se mişca al oamenilor. Multe din aceste efecte sunt
periculoase şi pot fi chiar fatale. 10
10 www.google.ro/istoriaalcoolului 17
Consumul de alcool la nivel naţional
Consumul de alcool în România a înregistrat crestieri de la an la an până în 2008 când
criza a afectat consumul de alcool.
Tabe
lul nr 1 privind evoluţia consumului de alcool în România perioada 2001-2010 sursă:
http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/topul-consumului-de-alcool-din-tara-noastra-
cine-bea-mai-mult-in-romania-salariatii-pensionarii-somerii-agricultorii.html
Consumul de alcool pe categorii sociale:
Un salariat consumă, în medie, 1,383 de litri de băuturi alcoolice pe lună. După salariaţi,
urmează pensionării! Media este de 1,23 de litri de alcool pe lună de pensionar. Cel mai
puţin beau şomerii, fapt uşor explicabil prin lipsă banilor!
Situaţia se schimbă puţin dacă analizăm consumul de alcool pe cele trei categorii mari
(vin, bere, ţuică şi rachiuri naturale).
De exemplu, salariaţii sunt pe ultimul loc la consumul de ţuică şi rachiuri. În schimb,
prima poziţie este ocupată de pensionari. Aceştia sunt cei mai mari consumatori de
băuturi cu multe grade din România.
Tab
elul nr 2 privind consumul de alcool în Romania în funcţie de categoria socială sursă:
http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/topul-consumului-de-alcool-din-tara-noastra-
cine-bea-mai-mult-in-romania-salariatii-pensionarii-somerii-agricultorii.html 11
11 www.econtext.ro 18
Situaţia consumului de alcool în România conform Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii
În "European Status Report on Alcohol and Health 2010” este prezentat un profil de
ţară. Conform acestui raport, în perioada 2003-2005, în România, consumul
înregistrat de alcool la adulţi (persoane 15 ani +) este de aproximativ 11,3 litri de
alcool pur pe cap de locuitor pe an şi are o tendinţă stabilă pe perioada de studiu,
dar s-a dublat faţă de ultimele trei decenii. La acest consum se adaugă un consum
neînregistrat de alcool de aproximativ 4 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an,
ajungându-se în final la un consum total de 15,3 litri de alcool pur. Consumul total de
alcool în ţările europene în perioada de referinţă este de 12,2 litri alcool pur pe locuitor
(15 ani +) pe an.
Nivelul consumului de alcool exprimat în litri per căpiţă (unitate de măsură care
depinde de numărul populaţiei adulte indiferent de comportamentul faţă de alcool) nu
oferă dimensiunea reală a consumului de alcool de către persoanele care se autodeclară
băutoare. Consumul de alcool realizat numai de către persoanele 15 ani+ care se declară
băutoare indică un consum total de 24,48 litri alcool pur per căpiţă, din care 31,75 litri
alcool pur consumat de către bărbaţi, iar 15,02 litri alcool pur consum de către femei
În acelaşi document, citat de Centrul de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, în
ceea ce priveşte modelele de consum pentru anul 2005, OMS identifică următorul
model de consum în România:
- un consum de bături alcoolice reprezentat de bere şi bături spirtoase în
mod egal (câte 39% dintre
consumatori), respectiv vin (22% dintre consumatori);
• abstinenţi (persoane care nu au băut în ultimele 12 luni) 37,5%, din care
24,4% foşti băutori şi 13,1%
nebăutori (persoane care nu au consumat alcool în timpul vieţii);
• dintre abstinenţi, 22,1% sunt bărbaţi, iar 51,6% sunt femei;
• structura populaţiei abstinenţe de sex masculin cuprinde 15,6% foşti
băutori şi numai 6,5% nebăutori,
19
valoare care atenţionează asupra numărului redus de persoane care au optat
pentru un stil de viaţă responsabil, refuzând consumul de alcool;
• structura populaţiei abstinenţe de sex feminin cuprinde 32,5% foste
consumatoare de alcool,
respectiv19,1% nebăutoare.12
Studiile efectuate de către Agenţia Naţională Antidrog privind cunoştinţele,
practicile şi atitudinile populaţiei generale (15ani+) în legătură cu consumul de droguri
(ANA 2007 şi ANA 2004) au idescris următoarele tendinţe ale consumului de alcool
· O scădere a prevalenţei consumului de alcool la categoria de vârstă 25-34 ani, sex
masculin, de la 94,8% (2004) la 92,8 % (2007);
· O creştere a prevalenţei consumului de alcool la categoria de vârstă 25-34 ani, sex
feminin, de la 73,7% (2004) la 82,9% (2007);
– Prevalenţa consumului de alcool de-a lungul vieţii în categoria de vârstă menţionată
a scăzut de la 89% (2004) la 83,4% (2007);
– La categoria de vârstă 35-44 ani, se constată o scădere a prevalenţei consumului de
alcool de-a lungul vieţii de la 91,1% (2004) la 84,7% (2007). Secvenţial, pe
categoria sex se constată o scădere;
– La categoria de vârstă 45-54 ani se manifestă o scădere a prevalenţei de la 88,4%
(2004) la 86,5% (2004);
– Datele din cele două anchete (2004 şi 2007) conduc la concluzia că pe ansamblul
populaţiei consumul de alcool a scăzut, aproximativ cu cinci procente, pentru
toate perioadele de referinţă;
– O asociere intensă între consumul de alcool şi nivelul socio–economic, persoanele cu
venit ridicat având o probabilitate mai mare de a consuma alcool decât
populaţia cu venit scăzut;
– O asociere între consumul de alcool şi statutul marital, subiecţii căsătoriţi prezintă un
risc relativ de a consuma alcool decât cei necăsătoriţi;
12 http://www.who.int/substance alcohol_report/profiles/rou.pdf 20
–
(sursă: http://www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/
profiles/rou.pdf )
Consumul de alcool la nivel mondial
21
Conform „Global Status Report on Alcohol and Health 2011” alcoolul este cauza
principală a aproximativ 4% din totalul deceselor la nivel mondial.
În anul 2005, nivelul consumului de alcool per căpiţă a fost de 6,13 litri alcool pur /
locuitor în vârstă de 15 ani şi peşte. O pondere importantă din acest consum (28,6% sau
1,76 litri per căpiţă) o reprezintă consumul neînregistrat de alcool (consum casnic de
alcool, alcool produs în gospodării). Consumul casnic de alcool este asociat cu riscuri
importante asupra stării de sănătate datorită impurităţilor cu potenţial nociv şi a
contaminării necunoscute a băuturilor
Consumul de alcool în lume prezintă mari variaţii geografice. Cele mai înalte valori
ale consumului se înregistrează în emisfera nordică, dar şi în Argentina, Australia şi
Noua Zeelandă. Un nivel mediu al consumului se identifică în Sudul Africii şi cele două
Americi. Nivelele cele mai reduse ale consumului de alcool se întâlnesc în ţările Africii
de Nord şi sub-Sahariene, ţările din estul Mediteranei, sudul Asiei şi Oceanul Indian.
Aceste regiuni se caracterizează printr-o populaţie islamică importantă din punct de
vedere numeric, care asociază rate înalte ale abstinenţei.
OMS atenţionează asupra tendinţei de creştere a consumului de alcool la
adolescenţii şi tinerii din întreaga lume. Studiul menţionat furnizează
următoarele tendinţe ale consumului de alcool la adolescenţi (persoane afltate
sub limita minimă pentru consumul de alcool!) în 73 ţări repondente, după o
perioadă de supraveghere de 5 ani (2001-2005):
Ø 71% tendinţe crescătoare;
Ø 4% tendinţe descrescătoare;
Ø 8% nivel stabil;
Ø 16% rezultate neconcludente.
Conform aceluiaşi studiu, supravegherea tendinţelor consumului de
alcool la populaţia tânără (18-25 ani) din 82 ţări repondente conduce la
următoarele rezultate:
• 80% tendinţe crescătoare;22
• 11% tendinţe descrescătoare;
• 64% nivele stabile;
• 12% rezultate neconcludente
Preferinţele consumatorilor pentru băuturile alcoolice sunt:13
- vinul, forma preferată de băutură alcoolică în ţările europene şi America de
Sud (Argentina şi Chile, că ţări producătoare de vin);14
- berea, consumată de 36% dintre băutori, este preferată în emisfera vestică, cea
mai mare parte a Europei de Nord, multe dintre ţările Africii şi Australia. În
regiunea Africii sub-Sahariene, unde nivele de consum sunt reduse, berea şi
băuturile spirtoase sunt consumate în proporţii realtiv egale;
băuturile spirtoase, reprezentând peste 45% din totalul consumului înregistrat de alcool,
sunt preferate de locuitorii Asiei de Sud-Est şi ai Pacificului de Nord
Consumul de alcool în lume (2005)
(sursă: http://www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/
msbgsruprofiles.pdf, )
Situaţia consumului de alcool în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană este regiunea cu cei mai mulţi consumatori de alcool din lume
13 www.who.int/.../ global _ alcohol _ report 14 www.who.int/.../ global _ alcohol _ report
23
Consumul total de alcool în Regiunea Europeană OMS este de 12,18 litri alcool pur per
căpiţă 15 ani +, din care 2,67 litri alcool (21,9%) consum neînregistrat de alcool
Caracteristicile de consumului de alcool în cele 27 de state member în anul 2009
comparativ cu 2006:
- în medie, 76% din cetăţeni au consumat alcool în ultimele 12 luni (84% fiind
bărbaţi şi 68% femei), fără diferenţe semnificative statistic faţă de studiul
anterior (75% în 2006);
– consumul de alcool este relativ constant pe durata anului (88% dintre
consumatorii de alcool din ultimele 12 luni au consumat alcool şi în cursul
ultimelor 30 zile ale intervalului. În anul 2006, procentul acestora era de 87%);
– proporţia europenilor care consumă alcool ocazional este relativ redusă (12%
dintre consumatori);
– nivelele cele mai ridicate ale consumului de alcool s-au înregistrat în
Danemarca (93%), Suedia (90%) şi Olanda (88%). Cele mai scăzute nivele ale
consumului de alcool s-au identificat în Portugalia (58%), Italia (60%) şi
Ungaria (64%);
– în ţările cu nivelele cele mai înalte ale consumului de alcool a fost raportată o
frecvenţă a consumului de alcool de 1-3 ori/săptămână (50%), în timp ce în
ţările cu un consum redus de alcool, consumatorii au indicat un consum zilnic
(43% în Portugalia, 25% în Italia);
– persoanele în vârstă de 55 ani + prezintă o frecvenţă mai mare a consumului de
alcool / săptămână (25%) în comparaţie cu tinerii (3%);
– tinerii consumă cantităţi mai mari de alcool (25% dintre persoanele în vârstă de
15-24 ani consumă mai mult de 5 doze de alcool în cadrul unui episod) faţă de
persoanele mai în vârstă (11%);
– bărbaţii sunt mai predispuşi unui consum constant de alcool (92%) faţă de
femei care sunt mai degrabă băutoare ocazionale. 15
–
15 www.who.int/.../ global _ alcohol _ report 24
Consumul de alcool pur per căpiţă în UE în 1997-2003 :
(sursă: World Advertising Research Centre
http://ec.europa.eu/transport/road_safety/specialist/knowledge/alcohol/
prevalence_amp_rate_of_alcohol_consumption/alcohol_consumption.htm )
Coform site-ului www.descopera.ro moldovenii sunt cei mai mari consumatori de
alcool din lume cu un consum mediu de 18,2 l alcool pur pe cap de locuitor (15+)
Pe locul 2 se afla Cehia cu 16,45 l alcool pur urmată de România cu 15,30 l alcool pur.
25
Capitolul 3:Efectele alcoolului asupra sănătăţii
În decursul mileniilor s-a stabilit o relaţie importanta între om şi alcool(în special
sub forma vinului), existenţa acestei realităţi fiind menţionată în diverse scrieri şi sub
diverse forme. Deşi s-au cunoscut dintotdeauna, efectele nocive ale alcoolului consumat
în exces, omul a avut o atracţie continua şi insistenţa pentru băuturile alcoolice cu care a
stabilit în decursul veacurilor raporturi de functrionalitate, între care acelea de ordin
mitic, mistic, biologic, psihologic şi medical. Paralele cu creşterea consumului de alcool
s-au acumulat rezultatele cercetărilor ştiinţifice care dovedeau fără drept de apel efectele
dăunătoare ale alcoolului asupra organismului.Alcoolul, spre deosebire de mâncare, nu
este digerat în stomac şi în intestine. Când alcoolul ajunge în stomac, o parte din el trece
în celulele stomacului şi apoi în circuitul sanguin
Restul trece în intestinul subţire şi apoi direct în sânge. Alcoolul poate afecta ţesuturile
care protejează stomacul şi laringele. Chiar şi în cantităţi mici, alcoolul creste secreţia
sucurilor digestive din stomac şi creează o senzaţie de foame. Iritarea constantă a
învelişului stomacului poate produce gastrită: inflamaţia cronică a mucoasei. Mâncarea
poate încetini absorbţia alcoolului în sânge aproape cu 50% . Mâncărurile grase, alături
de proteine, cum sunt laptele şi brânză, îl pot proteja pe cel care bea de a se intoxica
prea repede. Gradul de intoxicaţie este determinat de cantitatea de alcool consumată o
singură dată precum şi de viteză de consumare. Consumul lent şi în doze mici permite
ficatului să oxideze alcoolul mult mai eficient decât când este consumat dintr-o dată.
Rezultatul vă fi un grad mai mic de intoxicaţie.
Alcoolul trebuie descompus de ficat în bioxid de carbon şi apa, înainte de a ieşi
din organism. Ficatul nu poate descompune o dată decât cantităţi mici. Restul alcoolului
circulă în sânge până ce ficatul va fi din nou capabil să-l descompună. Când ficatul
devine foarte slăbit, apar simptome în tubul digestiv şi în sistemul circulator. Ciroza este
o deteriorare a ficatului care distruge ţesuturile sănătoase şi lasa numai ţesuturi grase şi
fibroase.16
16 http://www.e-referate.ro/referate/Efectul_alcoolului_asupra_corpului_uman2006-11-21.html 26
Ciroza este cauzată de consumul excesiv de alcool de lungă durată.
Alcoolul este un drog
Ø Provoacă dependenţă fizică şi psihică
Ø Produce toleranţă crescută
Ø Este un drog depresiv – încetineşte activitatea creierului, nu un stimulent
Ø Chiar dacă utilizarea lui este larg răspândită, alcoolul este nociv
Ø În Europa, 57.000 de tineri mor anual din cauza abuzului de alcool 17
Alcoolul afectează organismul uman:
Sistemul digestiv
-nu este digerat în stomac, ajunge direct în sânge
-iritarea învelişului stomacului
Ficatul
17http://www.e-referate.ro/referate/Efectul_alcoolului_asupra_corpului_uman2006-11-21.html 27
-deteriorarea ţesuturilor ficatului
-ficatul nu poate descompune cantităţi mari de alcool
Creierul
-alcoolul ajunge în câteva minute la creier
-este sedativ şi depresiv
-încetineşte activitatea creierului
-împiedică stocarea şi obţinerea de informaţii din memorie
-poate produce halucinaţii
• Simţurile
- deteriorează auzul şi vederea
- gustul şi mirosul pot fi afectate
- pierderea coordonării şi puterii de reacţie
• Greutatea corporală
Ø cu cât o persoană are o greutate mai redusă , cu atât se îmbată mai uşor
Ø efectele nocive ale consumului de alcool sunt mai accentuate la copii şi
adolescenţi
Probleme de sănătate cauzate de consumul de alcool:
· Gastrita
· Ulcerul gastro-duodenal
· Ciroza hepatică
· Cardiopatia ischemică
· Hipertensiune arterială
· Disfuncţii sexuale
Efectele psihologice cauzate de alcool:
28
• Dezinhibiţie
• Creşterea sociabilităţii
• Creşterea agresivităţii
• Dificultăţi de exprimare
• Dificultăţi în asocierea ideilor în mod coerent
• Deficienţe de memorie
• Anxietate
• Depresie
• Coşmaruri
• Dificultăţi cognitive
• Demenţă alcoolică
• Delirium tremens
Efecte sociale cauzate de alcool:
• Probleme financiare
• Decese cauzate de consumul în stare de ebrietate 18
• Delincvenţă juvenilă
• Divorţ
• Pierderea locului de muncă
• Abandon
• Abuz fizic şi emoţional asupra copiilor
• Crimă
Efecte de scurtă durată ale alcoolului
18 http://www.descopera.net/spunenu_alcoolului1.html 29
• - răspunsuri încetinite faţă de mediul ambiant
• - scăderea coordonării
• - scăderea capacităţii de a gândi limpede
• - alterarea memoriei
• - vomă
• - tulburări de vedere
• - risc crescut de accidente
• - dificultatea de a merge sau a sta în picioare
• - pierderea cunoştinţei
• - comă
• – deces
Efectele de lungă durată ale alcoolului
• - alcoolismul
• - pierderea memoriei
• - deteriorarea creierului
• - boli de inimă
• - malnutriţia
• - scurtarea duratei de viaţă
• - moarte prin accidente (de automobil)
• - moarte prin alte accidente.19
Efectele benefice ale consumului de alcool (consum de alcool moderat)
Consumul moderat de băuturi alcoolice îţi poate proteja inima şi oasele.
19 http://www.descopera.net/spunenu_alcoolului1.html 30
Riscul de atac de cord poate scădea cu până la 60% la cei care beau din când în când
puţin alcool, inclusiv bere, susţin cercetători americani şi israelieni, citaţi în ultimul
număr al publicaţiei „Forbes“. Efectele benefice ale alcoolului se manifestă şi asupra
creierului şi oaselor, mai arată unele studii. Specialiştii români sunt însă mai sceptici şi
susţin că dintre băuturile alcoolice doar vinul roşu poate avea şi efecte pozitive asupra
sănătăţii, dacă este consumat în cantităţi mici, maximum două pahare pe zi.
Reduce riscul atacului de cord
Numeroase studii au arătat că un consum moderat de alcool, inclusiv de bere, poate
reduce riscul apariţiei bolilor de inimă. Un studiu realizat în urmă cu doi ani de
cercetători de la Beth Israel Deaconess Medical Center şi Harvard School of Public
Health a indicat că bărbaţii care au consumat cantităţi moderate de alcool şi-au redus
riscul atacului de cord cu 40%-60% faţă de cei care nu au consumat deloc.
„Este un studiu observaţional, făcut retrospectiv, dar nu înseamnă că noi ne bazăm pe
acele rezultate. Nu există o corelaţie evidentă între consumul de bere şi sănătatea inimii.
Singurul care şi-a dovedit calitatea este vinul roşu. 100 ml de vin roşu pe zi împiedică
depunerea colesterolului pe vasele inimii şi reduc riscul de cardiopatie ischemică“,
explică Luminiţa Iliuţă, medic cardiolog la Institutul „C.C. Iliescu“, din Bucureşti.
Previne atacul vascular cerebral
Alcoolul consumat în cantităţi moderate poate preveni formarea cheagurilor de sânge
care pot bloca arterele la nivelul inimii, gâtului şi creierului, potrivit unui studiu al
cercetătorilor de la Harvard School of Public Health. Blocarea arterelor este cauza
atacurilor cerebrale vasculare sau atacurilor ischemice.
Îi ajută pe diabetici
Studiile citate de „Forbes“ arată că diabeticii care beau cantităţi moderate de alcool şi-
au redus riscul de boli coronariene, cel mai mare inamic al acestora.
„Singurul preparat cu alcool permis în cantităţi moderate, un pahar-două pe zi, este
vinul sec. Cei cu diabet pot consuma alcool în funcţie de medicaţia lor. Dacă
medicamentele pe care le iau dau hipoglicemie, alcoolul se recomandă mai puţin, pentru 31
că acesta poate potenţa hipoglicemia“, afirmă Eduard Adamescu, medic specialist
diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, la Cabinetul Moşilor din Bucureşti.
Scade riscul de demenţă
Un strop de alcool îmbunătăţeşte funcţia cognitivă la femei, arată un studiu al American
Heart Association în urmă cu doi ani. Un alt studiu publicat în 2003 în „Journal of the
American Medical Association“ arată că adulţii de peste 65 de ani care consumă una-
şase băuturi alcoolice pe săptămână au un risc mai scăzut de demenţă decât cei care nu
beau deloc.
Protejează oasele
Consumul moderat de bere poate juca un rol important în prevenirea pierderii osoase şi
în reconstruirea masei osoase la bărbaţi şi la femeile tinere. Efectul pozitiv ar fi dat de
cantitatea ridicată de silicon din băutură. Consumul excesiv însă poate duce la fracturi
osoase.
„Este posibil ca vinul roşu să aibă un efect indirect asupra oaselor. Vinul roşu
îmbunătăţeşte circulaţia sanguină şi, deci, şi circulaţia sanguină a osului. Există studii
care au arătat că bărbaţii de 30-40 de ani care consumă alcool au un risc mult mai mare
să facă necroză de cap femural (o carie la capul femurului care duce la distrugerea
acestuia)“, susţine Dia Ahdam, medic ortoped la Spitalul de Urgenţă Floreasca din
Capitală20
Capitolul 4: Alcoolul contrafăcut
Falsificarea mărfurilor alimentare reprezintă operaţia prin care în produselor alimentare,
sau în băuturi se adaugă substanţe naturale, sau sintetice, în scopul:
20 http://www.alcooltest.ro/alcoolemie/efectele-alcoolului.html 32
• mascării unor defecte;
• modificării compoziţiei;
• conferirii acestora de proprietăţi pe care nu le justifică prin compoziţia lor.
Factorii care contribuie la intensificarea mărfurilor frauduloase comise asupra
mărfurilor alimentare sunt cauzate în principal de:
• puterea scăzuta de cumpărare a consumatorilor;
• dorinţa acestora de a achiziţiona produse de marcă la preţuri scăzute;
gradul scăzut de informare în legătura cu modul de apreciere a calităţii produselor
Din punct de vedere juridic falsificarea produselor alimentare este o activitate ilicită. De
aceea, potrivit Codului penal, falsificarea ori substituirea de materii prime, sau materiale
folosite la fabricarea sau prepararea produselor alimentare, precum şi livrarea acestora
se pedepseşte.
Pedeapsa este cu atât mai mare dacă, prin manoperi frauduloase, sau prin falsificare,
produsele devin vătămătoare sănătăţii.
A falsifica produse alimentare înseamnă:
· a prepara un produs alimentar asemănător cu un produs cunoscut şi apreciat de
consumatori, cu scopul de a înşela;
· a plăsmui, a contraface.
· a prezenta un produs alimentar altfel decât este în realitate;
· a produce o denaturare intenţionată a unui produs original prin schimbarea
ingredientelor sau a unor faze şi operaţii tehnologice;
· a imita în scop de fraudă.
Definirea noţiunii de fals (falsă)
Fals (falsă) este un adjectiv care atestă că un obiect, un produs, un serviciu etc. este
contrar adevărului, deoarece:
• este mincinos, sau neîntemeiat; 21
21 Manoperele frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare. Direcţii de identificare şi prevenire Prof. univ. dr. ing. Alexandru Lucian STROIA
33
• are numai aparenţa adevărului, sau a autenticităţii;
• este o imitaţie;
• este artificial.
A falsifica o marfă alimentară poate fi definită ca fiind o infracţiune săvârşită prin:
– alterarea reţetei originale a mărfii respective;
– schimbarea reţetei originale de fabricaţie datorită lipsei unor ingrediente, sau
pentru reducerea în scop speculativ a preţului de cost;
– adaosul unor ingrediente cu rea-credinţă, pentru imitarea produsului original;
– substituirea cu scop speculativ a unor ingrediente;
– denaturarea conţinutului produsului original.
O marfă alimentară este considerată falsificată dacă:
· denaturează adevărul despre produsul original, conţine adaosuri nedeclarate, are o
compoziţie modificată în scopuri frauduloase;
· imită un alt produs alimentar considerat original;
· este un produs neautentic, este contrafăcut şi induce consumatorii în eroare;
· este plăsmuit cu un scop speculativ, cu rea-credinţă;
· este mincinos, ascunzându-se adevărul prin prezentarea care i se face.
Falsificarea vinurilor şi a băuturilor alcoolice
Vinul, berea şi băuturile alcoolice distilate se pot falsifica prin următoarele manopere
frauduloase:
• adaosul îndulcitorilor naturali ( zahăr invertit, zaharoză, zahăr brut din trestia de
zahăr) sau a îndulcitorilor sintetici (zaharină, ciclamat, aspartam) în musturi sau
vinuri;
• adaosul amidonului;
• cupajările ilicite ale vinurilor din soiuri pure cu vinuri comune, sau degradate;
• recondiţionarea unor vinuri degradate, sau rebutate;
• alcoolizarea vinurilor prin adaos de alcool etilic;
• diluare cu apă;
• neutralizarea acidităţii;
34
• adaosul unor coloranţi naturali, sau sintetici;
• adaosul unor arome naturale, sau de sinteză.
Dintre metodele de identificare şi determinare a falsificării vinurilor şi băuturilor
alcoolice se pot menţiona:
Ø identificarea coloranţilor de sinteză prin determinarea culorii,
Ø identificarea şi determinarea conţinutului de alcool metilic;
Ø identificarea şi determinarea conţinutului de zaharină.
Băuturile alcoolice contrafăcute sunt acele băuturi fabricate clandestin care nu sunt în
conformitate cu standardele de producţie şi care pot pune viaţa omului în pericol.
Aceste băuturi sunt fabricate deobicei în curţile oamenilor.
Metode de obţinere a alcoolului contrafăcut:
1. Cu ajutorul coloranţilor alimentari şi arome alimentare
2. o altă metodă de contrafacere a băuturilor alcoolice în special vinuri e
înmulţirea prin diluare cu apa aromare şi colorare cu substanţe arificiale a
unui vin de slabă calitate
3. obţinerea de alcool prin fermentarea drojdiilor de sinteză în amestec cu
zahăr, un activator de fierbere şi apă iar apoi 22prin adăugarea de arome
specific vinurilor
sursă: www.romanialibera.ro
4. alcool industrial (dilusol) + arome de unde rezultă vodk şi rom de o
concentraţie alcoolică de 22% vol dintr-un litru de dilusol rezulta 4 litiri de
rom sau vodka
- sursă: România te iubesc
Cadru legislativ privind comercializarea produselor alimentare.
-condiţii pe care trebuie să le îndeplinească mărfurile alimentare
22 www.romanialibera.ro http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/experiment-romania-te-iubesc-ce-se-afla-cu-adevarat-in-sticlele-cu-bautura-contrafacuta.html
35
Conform legislaţiei în vigoare mărfurile alimentare trebuie să îndeplinească anumite
cerinţe şi condiţii pentru a fi acceptate în scopul comercializării.
Alimentele oferite spre comercializare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• să fie fabricate conform prevederilor legale, în scopul protecţiei sănătăţii publice,
protecţiei igienei alimentului şi protecţiei calităţii produsului;
• să se încadreze în nivelurile maxime admise de contaminare fizică, chimică,
microbiologică, toxicologică sau radiologică, stabilite prin reglementări speciale;
• să fie ambalate, etichetate şi marcate conform reglementărilor specifice, iar
inscripţionarea etichetelor să fie vizibilă, lizibilă şi corectă.
Sunt interzise de la comercializare sau utilizare pentru consum uman alimentele care:
• nu sunt însoţite de documente care le atestă originea, provenienţa şi securitatea;
• sunt manipulate şi comercializate în condiţii necorespunzătoare de igienă;
• pun în pericol sănătatea consumatorilor;
• afectează sănătatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau substanţe
drept alimente;
· au semne organoleptice de alterare (modificări de aspect, consistenţă, culoare, gust sau miros);
· au semne de infestare cu paraziţi (ouă, larve şi forme adulte vii, sau moarte),
precum şi resturi sau semne ale activităţii lor (cu excepţia unor produse ce au
prevăzute limite);
• au semne ale contactului cu rozătoare.
• au miros şi gust străin de natura produsului;
• au gust şi miros sau pete de mucegai, cu excepţia produselor cu mucegaiuri
selecţionate admise;
• conţin substanţe chimice (aditivi, coloranţi) neacceptate de legislaţia în vigoare,
sau peste limitele admise;
• sunt contaminate cu agenţi bacterieni, patogeni şi prezintă un grad de
contaminare cu bacterii condiţionat patogene peste limitele admise;
• conţin corpi străini (cu excepţia cazurilor în care norma prevede o limită maximă,
admisibilă de corpi străini);
36
• sunt fabricate după tehnologii neadecvate;
• nu îndeplinesc condiţiile cerute de normele în vigoare;
• sunt falsificate.
Agenţii economici sunt obligaţi să nu comercializeze alimente care:
Ø nu sunt însoţite de documente care le atestă originea, provenienţa şi siguranţa;
Ø nu sunt manipulate şi comercializate în condiţii necorespunzătoare de igienă, care
pun în pericol sănătatea consumatorilor;
Ø afectează sănătatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau substanţe
drept alimente.
Se interzice comercializarea produselor ce imită produsele alimentare, fără a fi astfel de
produse, şi care prezintă riscul de a pune în pericol sănătatea sau securitatea
consumatorilor, conform reglementărilor legale în vigoare.23
Ştiaţi că ...?
23 Manoperele frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare. Direcţii de identificare şi prevenire Prof. univ. dr. ing. Alexandru Lucian STROIA
Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.
37
- Alcoolul modifică percepţia pe care oamenii o au despre ei înşişi şi despre lumea
care îi înconjoară.
- Prima acţiune a alcoolului este aceea de a diminua puterea de (auto)control a
celui care bea, dându-i o stare de euforie.
- Sub influenţa alcoolului, oamenii se pot simţi fericiţi, uşori, le creşte pofta de
discuţii şi tind să se împrietenească repede cu cei din jur.
Pe plan fiziologic, alcoolul acţionează asupra creierului şi:
-Reduce pofta de mâncare
-Actioneaza asupra alimentelor hrănitoare, făcându-le să fie prost absorbite şi
eliminate înainte de digerarea lor completă (din cauza efectelor alcoolului asupra
ficatului, pancreasului, stomacului şi intestinelor)
-Consumat în cantităţi mari, alcoolul provoacă dificultăţi în procesul de gândire şi
vorbire, probleme în coordonarea mişcărilor şi în păstrarea echilibrului. De
asemenea, mulţi băutori intră într-o stare de depresie, tind să se izoleze şi au stări de
somnolenţă.
-Consumul îndelungat de alcool poate duce la dependenţa. În acelaşi timp poate
provoca malnutriţie gravă şi lipsa vitaminei B, pierderi de memorie
-Consumul de alcool în cantităţi mari în timpul sarcinii poate cauza sindromul
alcoolic fetal adică fătul sau nou-născutul manifestă retard mintal sau malformaţii
ale craniului, ale fetei sau member.
Concluzii şi propuneri38
Ø Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit în toate colţurile
lumii.Acest drog acţionează asupra creierului în două moduri : ca anestezic şi ca
depresiv. Majoritatea oamenilor pot să-şi controleze consumul de alcool.
Ø Majoritatea efectelor consumului de alcool sunt negative dar avem şi căzuţi în
care acesta consumat în cantităţii mici ajuta la prevenirea anumitor boli.
Ø Pentru a creşte profitul s-a ajuns la falsificarea alcoolului prin anumite metode şi
constă în devierea de la reteta iniţială.
39