Traducere din l imba englez :
G E O R G E T A B O L O M E Y
i
~~
 
AL TREILEA VAL de Alvin  To£fler
SU A  — car tonat : Wi l l iam Morrow & Company
broat : Ban tam Books
broat : Pan Books
Frana :  Editions Denoel
Spania : Plaza & Janes S.A.
Japonia : Nippon Hoso Shuppa n Ky okai (NHK)
Israel :  Am Oved Publishers
(ediie sîrbo-croat)
ALVIN TOFFLER
itor *,
Toffler, c autorul
  personal
nu are nimic ocant în el i cred c este ade-
vrat. Cu totul altfel stau lucrurile cu ceea ce
scrie. Crile sale sînt interesante, incitante,
chiar i ocante. Afirmaia este valabil i pen-
tru ult ima sa lucrare  Al treilea val.  Editat în
peste un milion i jum tate de exemp lare în
Statele Unite ale Americii, tradus în 16 ri,
2 seriale pentru televiziunea canadian i cea
japonez pe m argin ea crii , aceasta spune
totul.
nu trebuie s ne fac îns s privim cartea fr
nici o rezerv . Insui autorul declar spre sfîr-
itul crii sale : „Nu am încredere în oamenii
care îi închipuie c dispun deja de rspunsuri
într-un moment cînd noi abia încercm s for-
mulm nite întrebri" (p. 562). Cred c aceast
afirm aie s-ar potriv i foarte bine ca mo tto al
crii. Cum am putea avea încredere
  în
  oamenii
care au doar cert i tudini ? Poate exista oare o
cale mai fecund de a tinde spre adevr decît
îndoiala ? i mai al 'es într-un context ca cel ac-
tual caracterizat prin schimbr i foarte dinamice.
Cîte i ce ad evru ri absolute pot sup ravie ui
într-o lume în care schimbarea s-a accelerat
teribil i în care relativizarea i incertitudinea
au crescut prea mult ?
tre noi , schimbarea a devenit o dominant a ci-
* Toni Olteanu,  Dialoguri despre viitor,  Edi tura
Dolitic, Bucureti, 1982.
echilibre ale med iului na tura l, lacuri i rîuri
„moarte", pduri devastate, un aer tot mai po-
luat, ploi acide fac ambiana de via tot mai
ostil.
La încheierea celui de-al doilea rzboi mon-
dial, cei ce d orea u s fie arh itec ii une i lum i
mai bune înscriau printre dezideratele acesteia
nevoia de a elibera om enirea de rzboaie, de
mize rie i f oam ete. Din pcate s-a re aliz at f oart e
puin pe aceast cale. Continum s trim sub
spectrul rzboiului i chiar al distrugerii spe-
ciei umane. Sute de milioane de oameni se zbat
i astzi într-o crunt mizerie, sute de milioane
din semen ii notri sufer de foame. Din nou
avem datoria s ne punem întrebarea : ce lume
Prpastia dintre cei bogai i cei sraei a con-
tin ua t s se adîn ceasc. în anii '60, cînd s-a pus
pentru prima oar problema susinerii unei dez-
voltri mai aceelerate a rilor mai puin dez-
voltate, pentru a micora decalajele existente,
domnea un oarecare optimism. „Deceniile dez-
voltrii", pri n însi con tientiz area omen irii
asupra necesitii reducerii treptate a decalaje-
lor, ca i prin obiectivele lor, au creat o speran.
Dup dou decenii, la începutul anilor '80, s-a
instaurat un pesimism tot mai persistent . Spe-
cialitii au început s se întrebe unde s-a greit
i din ce cauz ?
economic i dezvoltarea, care cu dou decenii
în urm ddeau motive de optimism ? „Omul de
pe strad " se întrea b i el de ce este astzi con-
fruntat cu tot mai multe dificulti i care sînt
perspectivele ? S-au scris în ultim ul deceniu
zeci de mii de pagini, prin care se încerca o ana-
liz mai în profunzime a cauzelor situaiei ac-
tuale i o evaluare a perspectivelor.
Apariia problemelor globale a creat un nou
tip de tensiuni, resimite tot mai intens la nivel
planetar. Ne aflm evident într-o epoc de cu-
tri,  de clarificri. A crescut contiina omenirii
e
sate numeroase proiecte interna ionale de cer-
cetare, au fost organizate mari programe i s-au
mobilizat energii i resurse însemnate pentru a
identifica problem ele, cauzele lor i a pu tea
avansa unele soluii. Numeroase din rapoartele
întocmite, care s-au bucurat de o larg rspîn-
dire — într e care a men iona pe cele ale lui
Mesarovic-Pestel, Tinbergen, Malia-Botkin-El-
limba român de Editura politic) i mai recent
cel al Comisiei Brandt i Global 2000, pentru a
nu aminti decît pe cele mai cunoscute — atrag
atenia asupra numeroaselor pericole care con-
frunt omenirea.
Nu este locul aici s discu tm calitat ea i
ap ortu l lor. Un lucru se imp une îns cu toat
evide na : om enirea nu va pu tea continu a s
evolueze pe vechile coordonate. S-au acumulat
în lume la ora actual at î t de multe probleme de
o gravitate extrem , care au fcut ca tot mai
multe ri, tot mai multe guverne s devin con-
tiente de necesitatea unor schimbri radicale.
înse i pacea i exi sten a civilizaiei um an e
sînt continuu ameninate. Preedintele României
arta cu o foarte clar intuiie politic i un dez-
voltat sim de respo nsab ilitate pe ntru soarta
om enlrii c „S itua ia int ern aion al este îns
deoseb it de com plex i contrad ictorie. Criza
economic — îndeosebi cea energetic , a petro-
lului —, accentuarea crizei politico-sociale a lu-
mii cap italiste dete rmi n , în zilele noas tre, o
ascuire fr precedent a contradiciilor sociale,
inten sificare a a ctiv itii de conso lidare i re-
împrire a sferelor de influen, continuarea
vechii politici imperialiste de for i dictat, de
înclcare a libertii i independenei po-
poarelor...
In aceste con diii ap ar mai nece sare ca ori-
cînd unirea i conlucrarea tot mai strîns a po-
poarelor, a forelor îna inta te pe ntru oprirea
agra vrii situaiei intern aiona le, pen tru re-
lua rea i contin urea politicii de destin dere, co-
9
 
l abora re , independen i pace , pen t ru so lu io -
nar ea tu t u r or p ro b lem elor pe ca le panic , a
t r a t a t i v e l o r " . *
Cuvîn tu l c r i z a r even i t în u l t imul decen iu to t
mai insis tent în discu ie . Cel mai des cel de cr iz
economic , de c r i z f inanc ia r -mone ta r , ener -
ge t i c , de resurse sau de c r iz a l imenta r . Dar
i cel de cr iz a valor i lor , de cr iz cul tural , teh-
nologic i în ul t imul t imp i cel de cr iz a c ivi-
l i za i e i . Complex i ta tea fenomene lor dev ine to t
mai p regnan t . Apare to toda t d in ce în ce mai
l impede c d i fe r i t e le c r i ze s în t l ega te în t re e le
pr in mu l t ip l e in t e rd ep en de ne i c e l e au l a
b a z c r i z e s t r u c t u r a l e m a i p r o f u n d e , m a i g r e u
v iz ib i l e cu „och iu l l ibe r" . Mul t ip le le c r i ze , eco-
nomic , f inanc ia r , energe t i c , a l i m en ta r e t c ,
p a r a f i n u m a i „ v î r f u l i c e b e r g u l u i " . E s t e d e p r e -
supus c aces tea s în t cauza te de pu te rn ic i , , cu -
ren i de ad înc ime" . Cu c î tva t imp în u rm s e
vorbea de c r i ze economice , de s t ruc tu r , de va -
lor i ,  dar ce l mai adesea aborda te sec to r ia l . Vi -
z iun i le u l t imi lo r an i au începu t s f i e îns ma i
complexe , mai cupr inz toa re i ch ia r mai
coeren te .
Dac î n t r -adev r ex i s t „curen i de ad înc ime"
care ac ioneaz pen t ru sch imb r i p ro funde , de
am ploar e , a r f i o m ar e g reea l s ne op r im
numai la faa vizibi l a icebergului . Adesea i
în t r e cu t s -a cons idera t c o c r i z r ep rez in t
doar un eec temporar a l evolu ie i , c t rece, c
ne va afecta pu in i apoi vom reveni la s tarea
„normal" . Nu ra reor i s -a cons idera t c s ch im-
barea n ic i nu ne p r ive t e . Dar as tz i , în t r -o lume
m i c , a u n o r i n t e r d e p e n d e ne c r e s c î n d e , a s e m e -
nea judec i s -au doved i t adesea e femere sau
ch ia r pe r icu loase . Chia r în t impul ce lu i de -a l
do i lea rzbo i mo ndia l , c înd un t im p S ta t e le
Uni te au cons idera t c aces ta nu l e p r ive t e , p -
rerea s-a dovedi t i luzorie . i as tzi la fe l . Cînd
cons iderm c un rzbo i în As ia , în O r ien tu l
* Nicolae Ceauescu,  Româ nia pe drumul construirii
socictii socialiste multilateral dezvoltate,  Edi tura
politic, Bucureti, 1982, vol. 22, p. 202.
10
Mi j loc iu sau în o r ice a l t pa r te a g lobu iu i nu ne
pr ivp t e e s te doar o eva dar e t em po rar de l a
r e s p o n s a b i l i t a t e a c o m u n p e n t r u s o a r t a a c e s t e i
p lane te f rag i l e .
S c h i m b r i l e s î n t u n e o r i v i o l e n t e c r e î n d p e r i -
co le rea le . Es te su f ic ien t s p r iv im prbu i r ea
co lon ia l i smulu i , e sca ladarea con t inu a curse i
î n a r m r i l o r , l u p t a p e n t r u r e î m p r i r e a l u m i i ,
c r i za energe t i c s au ampl i f i ca rea f r p receden t
a om aju lui în r i le cap i ta l is te dez vol tate ,
pen t ru a avea o imagine a p res iun i lo r l a ca re
e s t e s u p u s o m e n i r e a . P r i v i m a d e s e a s c h i m -
barea i n -o îne legem. De ce le mai mul te o r i ,
aa cum constat i Toff ler , avem de a face cu
zec i sau ch ia r su te de cur eni de sch im bar e
af lai în in ter ac iu ni cauz ale i nu rar eo r i
ace t ia se ad un în con fluen i ma i m ari , în
f l u v i i t u m u l t u o a s e .
Vi teza de sch imbare , inc lus iv a sch imb r i lo r
sociale , s -a ac cel era t i ea , ceea ce a de te rm in at
o compr imare a t impi lo r de reac i e . L ips i i de
pos ib i l i t a tea îne leger i i na tu r i i i e sene i sch im-
b r i i , ca i de ins t rumente adecva te de cunoa -
t e re i s tpîn i re a complex i t i i , uneor i se ma-
nife st i o f r ic fa de t ra ns fo rm r i sau e hia r
rezistena fa de ele, ceea ce le face mai difi-
c i l e i ma i cos t i s i toa re . Se res imte acu t nevo ia
u n o r n o i i n s t r u m e n t e d e , , b o r d " . C u m s - a s p u s
a d e s e a , a n u d i s p u n e d e a c e s t e i n s t r u m e n t e î n
condi i i le actuale es te ca i cum am kicerca s
pi lo tm un av io n cu reac i e cu a pa ra tu ra de
bord a unu i av ion c las ic .
Nic i o cen t ra l i z a re exces iv a dec iz i i lo r nu
mai este posibi l c înd t impii de reac ie au deve-
n i t a t î t de con t ra i , i e l emente le impl ica te a t î t
d e n u m e r o a s e . R e f e r i n d u - s e l a l u a r e a d e c i z i i l o r
la Casa Alb , Toff ler arat c nu a fost t imp ca
f iecar e decizie s f ie chi bzu i t p î n la cap t .
„ C a s a A l b — s p u n e e l — e s t e î n t r - a d e v r a t î t
de p re sa t cu ad op ta r ea dec iz i i lo r în toa te
ches t iun i le , de l a po luarea a tmosfe re i , cos tu r i l e
de sp i t a l i za re i energ ia nue lea r , p în l a in te r -
z ice rea juc r i i lo r pe r icu loase , înc î t un cons i l i e r
11
rim cu toii de ocul viitorului»" (p. 555). De
fapt tot el arat c toate departamentele gem
sub o povar decizional din ce în ce mai mare,
în care fiecare trebuie s adopte zilnic o mul-
ime de decizii, sub presiunea enorm a schim-
bri lor rapide.
schimbrii ? Aceasta presupune evident i în-
elegerea interdependenelor, a conexiunilor i
a complexitii, a întreguiui. Nu vom putea în-
elege întregul fr a-i cunoate în profunzime
prile sale componente, dar nici nu vom putea
cunoate prile sale componente fr a înelege
un permanent du-te-vino, de la analiz la sin-
tez , de la particular la general, de la sisteme la
subsisteme i invers, de la structuri la valori i
concepte, de la anatomia sistemelor la fiziologia
lor, de la pri la întreg i invers, ca i ample
dialoguri între discipline i numeroase iteraii
suecesive.
Ne aflm în faa u nu i salt rev oluiona r în p ro -
cesele de cunoatere. Adîncirea specializrii, vi-
ziunea „tunel" a specialistului, care a ajuns „s
tie tot mai multe lucruri, despre tot mai puin"
a ridicat adesea perei impermeabili între dife-
ritele domenii ale cunoaterii. Conoentrarea pe
domenii tot mai înguste, pe l îng marile bene-
ficii evidente pe care le-a adus omenirii, a creat
i n um eroase barie re în sesizarea uno r co-
nexiuni, a interdependenelor i în înelegerea
întregului. în mod paradoxal, dar adesea odat
cu progresul cunotinelor noastre specializate,
sporete igno rana noa str priv ind globa litatea
lumii.
legturilor biunivoce de tip cauz-efect a con-
dus i ea la apariia unor handicapuri în înele-
gerea interdependenelor i a complexitii. Se-
sizarea de c tre Jean Piaget — unul din cei mai
ma ri specialiti din d om eniul epistemologiei — a
„valorii etalon" i a „erorii etalonului" în pro-
12
handicapul esenial al abordrilor sectoriale i
nevoia de a reface traseul invers, de la detaliu
spre ansamblu.
In reali tate rareori gsim fenomene de t ip de-
terminist clasic, bazate pe relaia simpl , cauz-
efect. De reg ul exis t u n ir de cauze i de
efecte care se intercondiioneaz reciproc. Afir-
maia c întotdeauna o cauz d natere la ace-
leai efecte nu ine seama de context. Aceasta
reprezint mai degrab un caz part icular decît
cazul ge ner al. Ex iste na un ui ir de cauze i
efecte interdependente fac ca i contextul s se
afle permanent în micare. Starea de echilibru
a unui sistem este i ea mai curînd un caz parti-
cular. Starea de dezechilibru dinamic, în cuta-
rea echilibrului, este mai degrab starea de fapt.
Uneori este suficient s ne schimbm punctul
din care observm realitatea sau optica pentru
a sesiza lucruri noi, nesesizabile înainte. Acelai
fapt sau proces obervat va fi sesizat în mod
diferit de un fizician, de un matematician, de
un economist sau de un  filozof.  De exemplu,
chiar omul poate fi privit ca fiin fizic, biolo-
gic sau social. El poate fi privit ca homo faber
sau sapiens, ca homo oeconomicus sau poeta.
Dar privindu-1 în fiecare din aceste ipostaze nu
pute m s-i percepe m unita tea fiintei sale. Or,
în realitate, el nu exist i nu actioneaz decît
ca un tot i într-un context social-economic
specific, care i el la rîndul su se afl în con-
tinu schimbare.
Fr a sesiza int erd ep en de nele i a îneleg e
complexitatea nu vom putea realiza progresele
ateptate de la cunoaterea tiinific. Am pltit
i continum s pltim un tribut foarte ridicat
abordrilor pariale, simplificrilor excesive.
riale s-au dovedit, adesea, paleative, contradic-
torii sau chiar incompatibile. Inelegerea com-
plexiti i presup une adm iterea paradoxurilor,
existenta contradictoriului , posibili tatea existen-
ei unor paradigme diferite.
 
S c h i m b a r e a u n o r p a r a d i g m e  sa u  p r i n c i p i i
axiale ne poate face s vedem real i t i le cu ochi
comple t d i fe r i i . Exemplu l c i t a t de as t ro f iz ic ia -
nu l Car l Sagan mi se pa re deoseb i t de e iocven t
în aces t sens . E l a f i rm c am op ta t pe n t ru ca l -
c u l u l z e c i m a l p e n t r u c n e t r a g e m d i n t r - u n
pe te devonian, care avea cî te c inci oscioare la
f i eca re a r ip ioar . Avînd c î t e c inc i f a lange l a f i e -
ca re mîn , l a ca re recurgeam a tunc i c înd soco-
t e a m c î t e c e v a , a m o p t a t p e n t r u a r i t m e t i c a b a -
za t pe num ru l zece . Dac pe t e le devonian a r
f i av u t 4 sau 6 osc ioare l a f i eca re a r ip io ar , n i
s-ar f i prut f i resc s avem cî te 4 sau 6 degete
la f i eca re m în i s con s t ru im o m ate m at i c b a -
za t pe nu m ru l 8 sau 12 . To t aa am pu tea ad -
mi te i pos ib i l i t a tea sch imb r i i a l to r pa rad igme
cu ca re ne -am ob inui t s operm.
C o n t r i b u i i l e m a t e r i a l i s m u l u i d i a l e c t i c p r i v i n d
cont rad ici i l e , lup ta con t ra r i i lo r , acu m ul r i l e
can t i t a t ive i sa l tu l ca l i t a t iv , d ia lec t i ca neces i -
tate i
  î n t î m p l a r e p u s e î n n o u l c o n t e x t a l c u -
no t ine lo r aduse de t eor ia s i s temelor , a in fo r -
ma i e i , de t eor i i l e lu i I lya Pr igog ine , l aurea t a l
P r e m i u l u i N o b e l , c o n s t i t u i e „ p r e m i s e l e r e v o l u -
ionare" a le no i lo r p rocese de cunoa t e re . E le
n e f u r n i z e a z a c u m e l e m e n t e l e e s e n t i a l e p e n t r u
pos ib i l i t a tea de a rev iz u i mo de le le no as t re de
g înd i re , pen t ru a e labora no i p r inc ip i i ax ia le i
noi paradigme, care s ne a jute s înelegem i
s s tpîn im com plex i ta te a . In ce rce t r i l e sa le
ep i s temolog ice , soc io logul f rancez Edgar Mor in
avanseaz i e l ideea posibi l i t i i unei noi ra-
ional i t i care ar putea revolu iona gîndirea.
Poa te cea mai revo lu ionar s ch imbare es te toc -
mai modi f ica rea s i s t emulu i de g înd i re , de l a cea
l in ia r , ca r tez ian — a l eg tu r i lo r b iun iv oce
cauz -efect — la cea hol is t ic — a sesiz r i i in-
t e rdependene lo r mul t ip le i con t rad ic to r i i —
baza t pe concep te de s i s t em, de p roces , f eed-
back i pe d iho to mi i de t ipu l con t in u i ta te -d i s -
c o n t i n u i t a t e , e c h i l i b r u - d e z e c h i l i b r u , n e c e s i t a t e
i în t îm pla r e .
14
In aces t nou con tex t nu vom f i p rea su rpr in i
c f ap te ap ar en t com ple t i zo la te s în t foa r te
s t r îns l ega te în t r e e le . Pe n t ru a îne lege ce se
în t îm pl î n ju r u l nos t ru , pe n t r u a îne lege
esena , n a t u r a i d i rec i i l e sch im b r i i t r e bu ie s
înce rcm s i n tegrm i s s in te t i zm în mod
coeren t fap te , even imente , r ea l i t i i cuno t ine
f r n ic i o l eg tu r ap ar en t î n t re e le . Ace as t
î n c e r c a r e c o n s t i t u i e c u s i g u r a n m e r i t u l p r i n -
c ipa l a l luc r r i i  Al treilea val a  lu i Alvin Toff ler .
De ce , ,a l t r e i l ea v a l " ? Ce v re a aces t au to r
, ,ocan t" de l a c i t i to r i ? în in t roducerea c r i i
s a l e e l s p u n e d e s p r e  Al treilea val  c „este o lu-
c r a r e d e s i n t e z a m p l . E a d e s c r i e v e c h e a
c iv i l i za i e în ca re mul i d in t re no i au c rescu t
i p r e z i n t o i m a g i n e c u p r i n z t o a r e , î n t o c m i t
cu g r i j , a no i i c iv i l i za i i ca re i rumpe în mi j lo -
c u l n o s t r u " .
Dec i omeni rea se a f l î n zor i i une i no i c iv i l i -
zai i , af i rm e l . In viz iun ea sa , du p pr i m ul val
din is tor ia c ivi l iza ie i umane, a l c ivi l iza ie i agr i -
cole,  care a dura t aprox imat iv 10 000 de an i (d in
ju ru l anu lu i 8000 î . e .n . p în î n ju ru l anu lu i 1700
e.n.) a u rm a t a l doi lea , cel a l c ivi l izaie i in-
dus t r i a le , ca re a dura t c i rca 300 de an i , de l a re -
vo lu i a ind us t r i a l d in Ang l ia p în în z i l e le
n o a s t r e , c î n d a u a p r u t s e m n e l e u n u i n o u v a l , a l
t r e i l ea . „Aceas t nou c iv i l i za i e — spune au-
to ru l — es te a t î t de revo lu ionar î nc î t s f ideaz
t o a t e p r e s u p u n e r i l e n o a s t r e a n t e r i o a r e . V e c h i l e
m od ur i de g înd i re , vech i le fo rm ule , dog me i
ideologi i , or ic î t de îndrgi te sau de folosi toare
au fos t în t r ecu t , nu mai corespund rea l i t i lo r .
Lumea ca re se na t e r ap id d in c iocn i rea no i lo r
va lo r i i t ehn ic i , no i lo r ra po r tu r i geopol i t i ce ,
no i lo r s t i lu r i de v ia i modur i de comunicare ,
reclam idei i analogi i , c las if icr i cu totul noi .
N u p u t e m î n g h e s u i l u m e a e m b r i o n a r d e m î i n e
în spa i i le t ihni te de ier i . Nici a t i tudini le sau
s t r i l e de sp i r i t conven iona le nu mai s în t po-
15
vin Toffler.
cu punct „construcia" sau ipotezele autorului.
Cit i torul va putea singur s discearn asupra a
ceea ce i se par e plauz ibil sau nu în ideile i
judecile crii. O precizare sînt totui
ten tat s fac. Se par e c semn ele care n e
îndreptesc s afirmm c civilizaia uman se
gsete într-un moment specific al istoriei sale
s-au înmulit în ultimul timp. Ne aflm într-un
moment de tranziie, de mari transformri, ce
au loc pe multiple planuri, de la cel economic
— al energiei prin care poate fi susinut dez-
voltarea în continuare, al materiilor prime i al
tehnologiilor cu car e lucrm — pîn la cel so-
cial, al m od ulu i d e org aniz are a societilor,
al valorilor pe care le promoveaz , al tipurilor
de producii, de consum, al stilului de via. Mo-
delul cultural i valoric al industrialismului de
tip capitalist prezint semne evidente de epui-
zare, fapt recunosc ut de tot ma i m uli oameni
riculos, dac avala na uno r semn ale vizibile,
unele chiar ocante, ar fi inte rpr eta te doar ca
elemente conjuncturale, pasagere.
cunoatere tiinific din San Franciseo, observ
c invadarea globului de ctre expansiunea cul-
turii industrialismului capitalist a încetat. Astzi
sînt tot mai puine tri dispuse s adopte mo-
delul capitalist occidental. Lumea anilor '70 cu-
noate un nou cuvînt i anume al „dezvoltrilor
alterna tive". Herm an Kahn , cunoscut apologet
al societii capitaliste de consum, constat i el
c dezvoltarea capitalist nu va putea continua
pe aceleai coordonate. El consider c în pre-
zent asistm la „marea tranziie" de la civiliza-
ia iridu strial la cea po st-in du stria l. Exis t
dealtfel în Occident o întreag pleiad de au-
tori, în frunte cu Daniel Bell, care vorbesc de
societatea post-industrial . Toffler vorbete
16
siderat întotdeauna asemenea elaborate ca dis-
cutabile. Ele constituie mai mult ipoteze de lu-
cru, teme de reflecie, decît „construcii" finite.
Oricrei asemenea „construcii" îi pot fi gsite
pu nc te forte i slab e i aces te jud eci sînt i
ele adesea relative. Ele depind în mod funda-
mental i de punctul din care sînt privite. „Con-
struc iei" lui Toffler i se pot gsi num eroase vir-
tui i tot la fel de multe elemente discutabile.
Nu credem c o asemenea lucrare, de proporii ,
ar putea fi analizat corespunz tor în cadrul
une i p refee. C hiar dac nu n e pute m pro -
pun e o analiz deta liat a „constru ciei" lui
Toffler, cititorul român trebuie s fie avertizat
asupra unui punct esen ial , i anume, alegerea
opticii prin care privete consideraiile autoru-
lui.
fapt de la investigarea realitilor industrialis-
mului occidental , de t ip capital ist . încercri le
de a „înghesui" toate realitile sub „plria"
mare a „valur i lor" t rebuie pr iv i te cu c i rcum-
specie, nuanat. Utilizarea insuficient de rigu-
roas a unor term eni cu care opereaz — cum
sînt, de exemplu, cei de „schimbare revoluio-
nar", „raporturi sociale", „relaii i structuri
sociale", „sistem de producie", „ordine socia-
l" sau chiar de „civilizaie" etc. — nu trebuie
s-1 fac pe cititor „p rizo nie rul" u no r confuzii
ideologice.
In ciuda uno r încercr i nem rturisi te ale
autorului de „îndeprtare" de ideologii i de
prezentare a civilizaiei celui „de-al treilea val"
ca i cum s-ar si tua „deasupra" sau „dincolo"
de ideologii , autorul constat în mod clar, ex-
plicit, eecul industrialismului occidental de
tip capitalist. Dei el analizeaz i pune în evi-
den elem entele crizei de sistem care a cu-
prins societatea occidental , el nu vrea s re-
cunoaac explici t cauzele crizei în natura so-
reali t i le lumii industriale occidentale el re-
17
 
c u r g e u n e o r i l a a p u n e s e m n u l e g a l î n t r e r e a l i -
t i le exis tente în r i le capi ta l is te i în cele
S t u d i i l e a s u p r a v i i t o r u l u i , i n c l u s i v c e l e c a r e
i a u f o r m a u n o r m o d e l e a p r o a p e e x c l u s i v f o r -
m a l i z a t e m a t e m a t i c , n u s î n t l i p s i t e d e i d e o l o -
gie,  de va lo r i . Ac es te s tu d i i nu s în t i n ic i nu
pot f i in i i a t e „ in v i t ro" , în t r -un v id po l i t i c ,
soc ia l -economic i cu l tu ra l -va lo r ic . Dimpot r iv ,
t o t ceea ce e le con in ca e lemente cons t i tu t ive
s î n t d e s p r i n s e d i n t r - u n c o n t e x t r e a l s a u i m a -
g inar , f i ind dep end en te de an um i te rea l i ti
sau in te rese , de anumi te poz i i i , ide i p recon-
cepu te sau moda l i t i i pos ib i l i t t i de pe rce -
pere a rea l i t i lo r .
Chia r i a tunc i c înd aces te e labora te se fe resc
s t r a teze în mod exp l ic i t a spec te le po l i t i ce sau
soc ia le impl ica te e le nu s în t „ l ibe re" de va lo r i ,
de ideo log ie . Dimpot r iv , î ns i in ten i a de a
î n c e r c a s l e e l u d e z e p u n e î n l u m i n o a n u m i t
poz i t i e sau an um i te in t eni i a l e au t o r i lo r . în
r e a l i t a t e , p r b b l e m e l e c r et e r i i e c o n o m i c e s a u
a le dezvol t r i i nu po t f i desp r t i t e de con tex-
tu l lo r soc ia l , po l i t i c , cu l tu ra l , va lo r ic i ma i
a les ideo log ic . Obiec t iv i t a tea i va loarea t i in -
i f ic a anal izei , a diag noz ei i pro gn oze i nu
poa te f i r ea l i za t î n absena aspec te lo r soc ia le ,
pol i t ice sau ideologice.
Chia r i mo de le le por nes c în mod exp l ie i t
s a u i m p l i c i t d e l a o i d e o l o g i e î n c o r p o r î n d a n u -
m i t e p r e m i s e , e x p e r i e n t e , v i z i u n i , v a l o r i , , e t a -
lon" e tc . O bse rva rea t i ini f i c a o r ic ru i f e -
n o m e n e s t e m a r c a t d e a m p r e n t a t e o r e t i c,
cu l tu ra l , i deo log ic a au to ru lu i . Ceea ce vedem
depinde de ceea ce p r iv im i de ceea ce ne -am
a t ep ta t s vede m, sp un ea un om de t i in
a m e r i c a n . I a r u n a n a l i s t m e x i c a n a r t a c t e o -
r i a p e c a r e s e s p r i j i n c e r c e t t o r u l c o r e s p u n d e
pozi ie i sale pol i t ice .
însu i ob iec tu l s tud iu lu i , a r i a p rob lem elor
inv est iga te , p oziia f a de s is te m i s t r uc tu r i le
sale ,  o b i e c t i v e l e p o l i t i c e , i e r a r h i z a r e a p r i o r i t -
i lo r , va lo r i l e i concep te le impl ica te e tc . ind ic
na tura , ideo log ia i scopur i l e u rm r i t e de d i fe -
r i t e le s tud i i a supra v i i to ru lu i .
în mod ev iden t ex i s t î n ca r tea lu i Tof f le r
judec i , ref lec i i , af i rma i i ce pot f i acceptate
i n t e g r a l , a l t e l e d o a r p a r i a l , c u a n u m i t e a m e n -
da m en te , i a r a l t e le resp inse . Dea l t fe l , in în d
s e a m a d e i m p e r f e c i u n i l e i n s t r u m e n t a r u l u i
ep i s temolog ic pe ca re î l avem la d i spoz i i e , în -
c e r c a r e a u n o r s i n t e z e v a s t e , c a i c e a î n t r e -
p r ins de spec ia l i s tu l amer ican , cons t i tu ie un
demers p l in de r i scur i . Nu c red îns c aces t
fap t a r t r ebu i s ne dezarmeze . în n ic i un caz
n u c r e d c a r t r e b u i s a s t e p tm p e r f e c i o n a r e a
i n s t r u m e n t a r u l u i i a m e t o d o l o g i i l o r d e i n v e s -
t igai e pe n t ru a ave a cu ra j u l l ans r i i uno r no i
ipoteze i judec i . De fapt , am simmîntul c
aces te înc erc r i po t s ne a ju te s av an sm în
p r o c e s u l c u n o a t e r i i . E l e p o t s n e a d u c a n u -
mi te benef ic i i ch ia r i a tunc i c înd s în t nega te
î n î n t r e g i m e .
în fond, s nu ui tm c îns u i Toff ler af i rm a
c nu a re înc redere în oameni i ca re î i înch ipu ie
c d i s p u n d e r s p u n s u r i î n t r - u n m o m e n t c î n d
a b i a î n c e r em s f o r m u lm î n t r e b r i . O a s e m e -
nea ase riun e , ca re spu nea m c a r t r e bu i s
const i tuie „motto-ul" cr i i de fa , poate pune
s u b s e m n u l î n t r e b r i i î n t r e a g a „ c o n s t r u c t i e " a
c t i to ru lu i ide i i despre noua c iv i l i za i e . Dar nu
i ca r tea . Chia r dac cons t ruc i a sa p rez in t nu-
m e r o a s e e l e m e n t e d i s c u t a b i l e , c a r t e a rm î n e c a
u n v a l o r o s c o m p e n d i u d e i d e i , d e p r o b l e m e p u s e
în discu ie i teme majore de ref lec ie .
S nu scpm din vedere c uneor i e s te mai
impor tan t s s es izez i o p rob lem , s pu i corec t o
în t rebare , s î nce rc i s de f ine t i co rec t o p ro-
blem , decî t s - i a taezi solu i i pr ipi te sau sen-
ten ioase . Uneor i matemat ica , în spe econo-
m et r ia sau ce rc e t r i l e oper aiona l e , au fos t
dezavua te pen t ru c nu au reu i t s r ezo lve în
m o d c o r e s p u n z t o r p r o b l e m e e c o n o m i c e p r a c -
t i ce .  D ar ra r eo r i s-a recu nos cu t c eecu l s -a
da to ra t i f ap t u lu i c econom it i i n - au reu i t
î n t o t d e a u n a s f o r m u l e z e c o r e c t s a u c o m p l e t
18
19
adesea în eforturi sterile încercînd s „rezolve"
false probleme, formulînd inadecvat întreb-
ri le sau definind incorect problemele. i atunci
ce se poate atepta de la soluii ? Alvin Toffler
ajunge i el la concluzia c de obicei este mai
important o întrebare potriyit decît rspun-
sul la o întrebare nepotrivit .
Valoarea lucrrii sale nu const num ai, sau
mai exact spus nu în primul rînd, în modul con-
cret în care îi imagineaz autorul „valul trei".
Ci poate tocmai în diversitatea problemelor se-
sizate, discutate i avansate ca
ie.  C ne aflm înt r-o perioad de schim bri
profunde ne dm seama intuitiv cu toii. Care
este exact natura i esena lor, fluxul i confi-
guraia lor rmîne înc de discutat. Putem s
fim de acord, total sau parial, putem respinge,
în parte sau integral, aceste elaborate, dar nu
cred c trebuie s le ignorm. Cred mai degrab
c într-o perioad de schimbri profunde i ra-
pide se cere s avem contiina treaz, s stm
cu „degetul pe puls", s tim tot ce se întîmpl
în jurul nostru i cum pot fi interpretate modi-
ficrile. Aeeasta înseamn totodat o ascuire a
spiritului critic, a rigorii judecilor i o con-
tiin mai acu t a prez entu lui i viito rulu i.
De altfel i Toffler declar : „Chiar dac civili-
zaia celui de «al doilea val» se clati n i nu
mai este viabil , aceasta nu înseamn c civili-
zaia celui de «al treilea val», aa cum am zugr-
vit-o aici, va prinde chip cu necesitate" (p. 488).
Sîntem înc în perioada marilor întrebri în
care rspu nsu rile nu pot fi decît provizorii i
pariale. Aceasta nu înseamn s încetm s le
cutm. Rene Maheu, fost vreme îndelungat
directorul gene ral al Organ izaiei Na iunilor
Unite pentru Educaie, tiin i Cultur
(UNESCO), spunea i el c nimeni nu înelege
toate i nimeni nu îneiege bine, dar cine re-
nu n s înele ag va fi du s de va luri ca o
epav*. Acest simmînt devine cu atît mai aeut
în cazul încercri i unor sinteze cum este  Al
ireilea val.  Autoru l  ocului viitorului  recu-
noate i el c nu putem avea cunotine com-
plete i c nici o metafor nu este total . Dar
cum arat tot el, citîndu-1 pe criticul George
Steiner, „a pun e întreb ri cuprin z toare în-
seamn a risca s înelegi lucrurile greit. A
nu le pune deloc înseamn a Incorseta înele-
gerea". în ace ast lumin cred c t rebu ie privit
i cartea de fa.
ar reui s fie atît de incitant. Dar din aceast
zon provin i principalele capcane, principalele
pericole. Parcu rgîndu -i cartea, ci t i torul va ob-
serva numeroase elemente care pot s i se par
artificiale sau cel puin discutabile.  Al treilea
val,  spune autorul însui, „nu este o previziune
obiectiv i nu se pretinde o demonstraie tiin-
ific". Dar ea nu se vrea nici o utopie. El pre-
fer s-o num easc o „pra ctop ie". Prin aceasta
Toffler crede în apariia unei lumi pe care nu o
consider nici cea mai rea din toate lumile po-
sibile, dar pe care o vede reaHizabil i totodat
preferabil celei de care ne desprim. De care
lume ne desprim ? Exist oare o lume unic ?
Oare nu este abso lut evid ent c trim într-o
lume extrem de diversificat ?
fora  sa  de analiz , puterea i curajul abordrii
unor probleme noi, imaginaia sa fecund , spi-
ri tul su creativ, bazat cel mai adesea pe fapte,
pe realiti, pe ample investigaii. Este conclu-
dent în acest sens c el caut multe din sem-
nele v ii torului în fapte, în schimbri , ca re
se manif est deja de pe acum , în mod mai preg -
na nt sau incipient. Poa te i acest lucru face
parte din „punctele forte" ale lucrrii sale.
* Ci ta t dup Cos t in Murgescu ,  Japonia în economia
mondial .  E di tur a tiinific i enc iclop edic , Bu cu -
reti, 1982.
 
S p u n e a m c n u m i s e p a r e l o c u l p o t r i v i t p e n -
t ru a încerca o dis cuie asu pr a cal i ti i „co n-
struc ie i" sale . Totu i c î teva elemente m obl ig
s-1 aver t i z ez pe c i t i to r a s up ra lo r . Alv in Tof f le r,
ca un observa to r a ten t a l r ea i i t i lo r , e s te un
foar te bu n c uno sc tor a l socie ti i cap i ta l is t e
con temporane i îndeoseb i a l ce le i amer icane . E l
desc r ie cu p rec iz ie i ob iec t iv i t a te c re t e rea in -
dus t r i a l i sm ulu i i a exp loa t r i i cap i ta l i s t e a l
„ c e l u i d e - a l d o i l e a v a l " i „ t r a n s f o r m a r e a f u r -
tu lu i pe sca r r e la t iv mic , î n t r -o a face re de
m a r e a n v e r g u r , c a r e a s c h i m b a t « m i c u l » i m p e -
r ia l i sm în «m are» im per ia l i sm " (v . p . 131 i
u r m . ) .  „Valu l a l do i l ea" nu pu tea , aa cum con-
s ide r au to ru l , s s e a f i rme f r co t rop i re , ex-
p loa ta r e , r es urs e i e f t ine i f r c rea rea un e i
p iee mondia le in tegra te .
S în t desc r i se magis t ra l na tu ra , e sena i sem-
nif ica i i le procesului de edif icare a pieei capi-
t a l i s t e i n t e r n a i o n a l e , „ m a r k e t i z a r e a " l u m i i , d e
c t re c ivi l iza ia „celui de-al doi lea val" (p . 386—
387),  fe lul cum t imp de 300 de ani a avut loc
aceas t exp ans iun e a cap i ta l i sm ulu i (p . 139—
140),  as up rir ea pr i n vio len i dec im are ce a
înso i t edif icarea imperiului colonial (p . 139) , ca
i l u p t a d i n t r e m a r i l e p u t e r i p e n t r u r e î m p ri -
rea lumii (p . 140) . M s imt tentat a ic i s evoc un
p a s a j a l a u t o r u l u i d e m a x i m c o n c e n t r a r e :
„ D u p c u m d a r v i n i s m u l s o c i a l a d a t o e x p l i c a -
ie r aion al cap i ta l ism ulu i — sp un e el —
aceas t a ro ga n cu l tu r a l a în dr ep ti t im -
p e r i a l i s m u l . O r d i n e a i n d u s t r i a l î n d e z v o l -
tare avea nevoie de resurse ief t ine i i -a creat
o just i f icare moral pentru a le ob ine la preuri
red use , ch iar dac te rg ea de pe faa p -
mîn tu lu i soc ie t i ag r ico le sau aa-z i s p r imi t ive .
Ideea evolu ie i sociale a furnizat temeiur i in-
t e l e c t u a l e i m o r a l e p e n t r u a t r a t a p o p o a r e l e n e -
indu s t r i a le d rep t in fe r io a re — dec i ina p te s
supravieuiasc" (p . 146) .
Cu aceea i ob iect i vi ta te i asc ui t spi r i t de
observa i e desc r ie au to ru i cum au începu t s t ra -
t eg i i t ' i nanc ia r i ame r ica n i , înc d in 1941 , sft lu -
c r e z e l a p l a n u l d e r e i n t e g r a r e p o s t b e l i c a e c o -
nom ie i mo ndia le , ca re s f avor izeze  S.U.A.
El p rez in t cu competena cunosc to ru lu i
esena i ro lu l des t ina t l a t impul su Confe -
r ine i de l a Bre t ton Woods , Fondulu i Mone ta r
Interna ional i Bnci i Mondiale (p . 142) .
Alvin Toff ler cunoa te i pune în eviden ra-
c i l e le exp loa t r i i cap i ta l i s t e sau cauze le rea le
ale om ajul ui , care , în opin ia sa , nu cons tau în
lenea sau eecur i l e ind iv idua le , c i în repar t i i a
ine chi tab i l a av eri i i op iun i le de inv est ii i
(p .  280). Ob serva i e i sa le p t r un z to a re nu - i
scap subs t ra tu l t enden ios a l da rv in i t i lo r d in
t i inele sociale , care „au sus inut c pr incipiul
selecie i nat ur al e ac ion eaz i în soc ieta t e i
c , î n v i r tu tea aces tu i f ap t , ind iv iz i i ce i mai bo-
gai i m ai pu ter nic i s înt cei ma i ap i i m ai m e-
r i tuo i" (p . 145) . El descr ie cu o mult i tudine de
da te i f ap te con c lud en te fo ra deza gre ga to are
a v io lene i în lum ea occ iden ta l , a a ten ta te lo r
t e r o r i s t e , a r e c r u d e s c e ne i l u p t e i a n t i d e m o c r a -
t ice i „fa sci sm ulu i" (p . 535—541), ceea ce î i
just i f ic af i rm aia c „ în ae r plu te te pa rc o
duhoare g reoas . Es te duhoarea c iv i l i za t i e i mu-
r ibunde a celui de «al doi lea val»" (p. 494) . Tot-
o d a t , e l r e s i m t e g r a v i t a t e a î n s t r i n r i i i n d i v i -
du l u i , nevo ia sa de com uni ta te de s t r uc tu r i
de sens (p . 494 i urm.) . Autorul pune în evi-
den , cu o observa t i e ex t rem de sub t i l , cum
s i n g u r t a t e a , l i p s a d e s t r u c t u r i s e n t i m e n t u l
l ipsei de sens a l vie i i , ce însoesc decl inul c ivi-
l i zai e i indu s t r i a le , exp l ic o se r ie de fenom ene
deru tan te a le epoc i i noas t re i în p r imul r înd u i -
mitoarea prol i ferare a sectelor (p . 505 i urm.) .
Al tur i de sat isfact i i le pe care i le pot pro-
voca parcurgerea aces te i c r i pen t ru t emele de
re f lec t i e pe ca re l e f u rn ize az , a pa r i ne du m e-
r i r i sau insa t i s faci i p r i l e ju i t e de une le a f i r -
ma i i , ide i sa u pu nc te de ve der e . Ca c i t i to r
po i s - i manife t i o oarecare insat isfac-
i e p r iv ind modul în ca re es te conceput c iv i l i -
za ia , redus la tehnosfer , sociosfer , infosfer
22
23
discu ta des pre conv enionalism ul ce exist în
acest mod de abordare. Se poate discuta de ase-
menea despre gradul de adecvare sau inadec-
va re a conceptului central al crii, a in stru -
mentului principal de investigaie, acela de
„val" ; dac el reprezint într-ade vr un instr u-
ment potrivit de cercetare. Poate fi dezbtut
nevoia de a clarifica legturile ce exist între
val,
suprastructur sau între civilizaie, cultur i
valori.
cazul oricrui elaborat de asemenea proporii.
Fiecare autor poate aborda analiza acestor pro-
bleme din puncte de vedere foarte diferite, cu
mai mult sau mai puin succes. i este dreptul
fiecrui cercettor s-i aleag instrumentele,
metodologia i conceptele cu care opereaz , asu-
mîn du-i riscurile suecesului sau insuocesului
demersului su. Faptul c uneori Toffler în-
eearc s pun semnul egal între unele procese
i fenomene ce se manifest în capitalism i în
socialism este nu numai o simplificare inadmi-
sibil pentru orice analiz cît de cît tiinific
— rupînd faptele din context sau recurgînd cel
mai adesea la simple afirmaii — ci poate fi ca-
l ificat ca o ati tu din e din care dispare obiecti-
vitatea tiinific.
Civilizaia secolu lui al XX -lea i tran sla ia
spre cea a seeolului al XXI-lea prezint unele
semne comune ce pot fi regsite, în forme mai
aprop iate sau mai deosebite, în diferite societi.
Dar cititorul va fi surprins, nu fr temei, de
modui în care AJvin Toffler abordeaz în unele
cazuri aceste problem e. Nu rareo ri, criticînd
elementele de civilizaie ale „celui de-al doilea
val"
fer automat i socialismului, nu pe baza unei
analize specifice, ci a unei simple afirmaii de
genul „acesta este valabil i pentru socialism".
24
biie,
la obiect i nu recurgerea la afirmatii prin si-
mili tudine.
tive i negative, cu toate împliniriie i neîmpli-
nirile sale este în esena sa altceva decît capi-
tal ismul. Prin esenta sa umanist , prin valori le
social-umane pe care le promoveaz , prin prin-
cipiile de egalitate i echitate care stau la baza
„construciei" societii socialiste, ca i prin
telul su suprem — ridicarea bunstri i tuturor
membrilor colectivitii — socialismul este su-
perior capital ism ului. El reprez int o etap
nou , superioar pe scara progresului social .
Nimeni nu afirm c socialismul nu este per-
fectibil, c n-ar mai avea probleme de rezolvat.
Ceea ce facem zi de zi în eforturile noastre de
a ne dezvolta multi lateral , de a ajunge la o so-
cietate mai bun , de a îmbun t i continuu me-
canism ul economic, inst ituiile sociale e tc , cu
succesele i insuccesele inerente unei opere de
asemenea proporii, este tocmai recunoaterea
nece sitii perfe cionrii pe rm an en te, pe care o
impune chiar viaa.
afl în criz. Este descris cum însui sistem ul
rolurilor, care asigura coeziunea civilizaiei in-
dustriale (n. ns. capitaliste) este în criz . El re-
marc cum înii muncitorii reclam tot mai in-
sistent participarea la conducere. „Aceast fisu-
rare — afirm auto rul — la scara întregii
societi, a sistemului de roluri pe care s-a cl-
dit industrialismul are implicati i mult mai revo-
luion are dec ît p rot est ele politice f ie i m ar -
urile pe baza crora publicitii apreciaz
schimharea" (p. 174). Descriind diferitele carac-
teristici ale crizei actuale Toffler spune c
„spre deosebire de crizele din trecut ea aduce
cu sine inflaie i omaj în acelai timp, nu suc-
cesiv". Unde ? în ce societate ? i autorul afir-
25
 
m : „In plus, ea nu este numai o criz a ca-
pitalismului, ci se rsfrînge i asupra rilor
socialiste industrializate. Este vorba, înt r-u n
cuvînt, de criza general a civilizaiei indus-
triale în ansamblu" (p. 304).
Dup prere a noa str , este v orba de fapt
de „criza general a capitalismului contempo-
ran". Au fost scrise zeci i chiar sute de cri,
cuprinzînd analize profunde i serioase, inclu-
siv de ctre numeroi oameni de tiin occi-
dentali, nemarxiti i chiar antimarxiti, care
au demonstrat elementele crizei generale a ca-
pital ismului contemporan. în acela i t imp nu
este vorba de a nega anumite influene ale cri-
zei mondiale care se manifest i în rile so-
cialiste. Este adevrat c i rile socialiste sînt
confru ntate cu o serie de prob lem e dificile ce
decurg din criza energetic , din nevoia de a
restructura anumite ramuri industriale, tehnici
sau tehnologii de producie, de a elimina in-
fluenele nega tive ale imp actulu i ecologic al
proceselor de indu strializa re i dezv oltare, în
general, de a elimina unele contradicii prove-
nite din unele disp roporii, de a p erfeciona con-
tinu u mecanism ele economice, sociale, instit u-
ionale etc. A pune semnul egal îxttre formele de
manifestare a crizei în capitalism i în socialism
mi se pare o abordare nu numai prea simplifi-
catoare, dar i evident netiinific.
Este greu de îneles la un au to r ca Toffler,
care posed un spirit de observaie extrem de
ascuit i a crui experien nu poate fi înelat
în nici un caz de aparene, faptul c recurge la
o tratare la suprafa a acestor aspecte. Indife-
ren t dac vorbete despre natu ra i esena sta-
tului burghez sau socialist (p. 117), a întreprin-
derilor capitaliste sau socialiste (p. 68) sau despre
alte aspecte, el pune semnul egal între aceste
probleme în capitalism i socialism, spunînd c
toate aparin „celui de-al doilea val" i deci sînt
sortite eecului. El pune semnul egal i între
„instru me ntele naionale de gestiun e econo-
26
tral în rile socialiste" — i cele capitaliste —
„bncile centrale i politicile monetare i fiscale
naionale" — apreciind c nici unul din aceste
instrumente nu mai d astzi randament
(p.  352). i aa mai departe...
Nimeni nu-i neag lui Toffler dreptul de a
critica societatea capitalist i nici nu i se poate
nega dreptul de a face observaii critice cu pri-
vire la societatea socialist . O facem adesea
chiar noi. Dar nu mi se pare suficient ca atunci
cînd critic procese, fenomen e sau o stare de
fapt existent în societatea industrial capita-
list , adesea doar s afirme c lucrurile sînt va-
labile i pentru societatea industrial socialist .
Aceste aspecte se cer analizate separat de fie-
care dat i demonstrat valabilitatea concluziei.
Sim pla afirm aie nu po ate in e locul de ar-
gumente .
om enirea este carac terizat astzi, poate ma i
pregnant decît în trecut, prin diversitate. Nu
tr im nici într-o lume bipolar , ci într-un uni-
vers economic, tehnologic, social, ideologic, cul-
tural , etnic etc. extrem de divers. Nu tr im nici
numai într-o civilizaie industrial capitalist i
socialist . Exist înc numeroase tipuri de civi-
lizaie, culturi diferite, societi afîate în dife-
rite stadii de dezvoltare economic , asistm la o
proliferare a „alternativelor de dezvoltare". Cu-
vîntul dominant nu este uniformitatea, ci mai
degrab dive rsi tatea.
în fond ea însi o simplificare. Realitatea zile-
lor noastre este infinit mai nuanat. Exist ri
capitaliste care se deosebesc între ele din mul-
tiple puncte de vedere — ca nivel de dezvoltare
econom ic, ca sistem de org aniz are i politici
economice, ca sisteme instituionale, ca tradiii
culturale, ca ideologii i interese, ca religii, ca
stil de via etc, etc. i exist ri socialiste care
i ele, în pofida cara cteristic ilor com une de
27
esen , se deosebesc prin num eroas e pa rtic u-
lariti. Aceasta fr s mai vorbim de existena
unei multitudini de ri aflate în curs de dez-
voltare situat e în Euro pa, Africa, Asia sau
America Latin i care se deosebesc i ele foarte
mult între ele.
de unele capcane, de judeci prea simplifica-
toare, eronate, cum va ti s recunoasc i jus-
teea i acuitatea unor observaii pertinente ale
autorului privind existena unor elemente de
civilizaie com un, a un or pro ble me globale
sau elemente de criz care afecteaz întreaga
planet . Nu rareori marile sinteze au fost pîn-
dite de pericolul unor simplificri excesive, al
tiparelor, al judectilor prea puin nuanate, al
valorilor polarizante, al aprecieri lor biunivoce,
da-nu, bun-ru, alb-negru. i viaa nu s-a lsat
niciodat încorsetat atît de mult, fr s se
rzbune.
Nici Toffler nu s-a pu tu t sustra ge comp let
unor asemenea pericole. Impotriva avertismen-
telor repetate pe care le adreseaz el însui citi-
torului, spunîndu-i c nu trebuie s preia fie-
care afirmaie ad literam, fr un dram de în-
doial , exist în cartea sa numeroase afirmaii
i aprecieri fr echivoc. S ne referim, de pild,
la conceptul central al crii sale, acela de „val".
Autorul afirm c „Odat ce ne dm seama c
s-a porn it o lup t apr ig între cei care vor s
menin industrialismul i cei care vor s-I în-
locuiasc (n. ns. cine sînt aceia ?) sîntem în po-
sesia  cheii  (subl. ns.) care ne va permite s îne-
legem lumea . Dar, ceea ce este i mai imp ortant,
fie c elaborm politica unei tri, fie c stabilim
strategia unei firme economice, fie c hotrîm
obiectivele vieii noastre personale, sîntem în
posesia un ui nou  instrument cu care s schim -
bm lumea"  (subl. ns.) (p. 55). Eete în mod evi-
de nt esen ia s meleg em sens ul, na tu ra i
esenta schimbrilor, pentru a putea s ne fa-
cem optiunile i alegerile, dar de aici i pîn la
28
a conskîera c putem intra în posesia unor in-
stru m en te cu caracter de panace u univer&al
exist o mare distan. Dei bun cunosctor al
realitilor lumii contem poran e, el se las un e-
ori furat de afirmatii mult prea echivoce, cum
ar fi i aceea c „sracii i bogaii deopotriv
stau acum aliniati la start , gata s porneasc
în tr-o nou curs sp re viitor, izbitor dif erit de
ceea ce am vzut pîn acum" (p. 472). Ce curs
poate f i angajat între doi parteneri de între-
cere atît de inegali „din start" ?
Dei aceast prefat nu se dorete a fi un
„studiu" introductiv care s analizeze sistema-
tic toate ideile, afirma iile i fund am ente le
elaboratului lui Toffler, exist numeroase teze
ale autorului care nu pot f i acceptate, pentru c
ele nu coresp und real itilor. De exem plu, nu
poate fi acceptat modul în care sînt abordate
perspectivele statului-na iune, ale suveranit i i
naionale. Este cunoscut sensibilitatea naiu-
nilor i îndeosebi a celor mici i mijlocii, a tine-
relor state recent eliberate de sub colonialism
fa de acest subie ct. în Rom ânia exist un
profund ataament fa de conceptul de suve-
ra ni ta te naion al i o co ntiin vie priv ind
rolul im po rtant ce revine statului naional în
asigurarea progresului economico-social al co-
lectivitilor naionale i al umanittii î
n
  gene-
„Po rnin d de la concepia mate rialist-dialectic
i istoric privitoare la rolul naiunii în socie-
ta te — deci i în societatea socialist — de la
faptul c pentru o perioad lung de t imp, in-
clusiv în com unism, na iun ea va con tinua s
aib un rol important în progresul societtii, în
con lucrarea cu alte naiun i, avem ob ligatia s
facem totu l pen tru dezv oltarea însuirilor noi
ale naiunii noastre, pentru omogenizarea i în-
trirea unittii ei, ca factor fundamental al vic-
toriei socialismului i comunismului în Româ-
nia".
39
mente de cercetare — în termenii prea globali
i prea puin nuanai ai „valurilor" de civiliza-
ie — adesea Toffler faoe abstracie, în anali-
zele sale, de realitile evidente. Astfel i cînd
vorb ete de rolu l i locul sta tul ui- na iu ne i
perspectivele sale el nu pleac de la o analiz
specific bazat pe realitile existente în rile
capitaliste, în cele socialiste sau ale „lumii a
treia ". Un eori afirma iile sale privin d pe r-
spectivele rolului i locului statului-naiune
sînt fundamentate mai degrab pe „dorina"
autoru lui de a crea o „con strucie" coerent
celui „de-al treilea val" decît pe o cercetare a
realitilor. Alteori constatrile sale se bazeaz
pe fapte, pe realiti din rile capitaliste. De-
altfel , el spune la un moment dat c „guver-
nele na ionale din Washington, Londra sau Pa-
ris continu , în general vorbind, s impun
unor colectiviti tot mai divergente i mai seg-
mentate orientri uniforme, standardizate,
Intr-un asemenea context, cititorul va ti sin-
gur s analizeze afirmaiile cuprinse în carte
cu privire la perspectivele statului-naiune i a
suv era nitii naion ale. To tod at el va ti s
accepte, s resping sau s nuaneze unele con-
sideraii ale autorului pe marginea unor
transformri viitoare în unele domenii ale vie-
ii sociale cum sînt i cele privind perspectivele
familiei ca nucleu de baz al societii.
Lui nu-i va fi greu s-i dea seama de faptul
c evoluiile vor fi deosebite în diferite socie-
ti în funcie de specificul acestora, de valori,
de tradiii culturale etc, etc.
De cele mai multe ori afirmaiile autorului
sînt ele însele nuanate. De altfel, înc din in-
troducere el atrage atenia cititorului c atunci
cînd afirm c ceva se „va" întîmpla aceasta
trebuie luat cu rezerva incertitudinii (p. 38).
i cum spuneam, el însui afirm la un moment
<iat c civilizaia celui de „al treilea val" nu va
prinde chip cu necesitate aa cum a zugrvit-o
autorul în cartea sa (p. 488).
Oricum ar pute a fi privit sau judecat
aceast carte, acceptînd-o sau respingînd-o, ea
se recomand ca o lectur menit s incite la
reflecii. Putem fi de acord sau nu cu modul
în care sînt puse sau tratate unele probleme,
dar nu se poate s nu recunoa tem acuitatea
multora dintre ele, mai ales a celor ce se re-
fer la civilizaia capitalismului industrial.
Publicarea acestei cri în limba român se
înscrie în poziia principial a partidului nostru
fa de prezentarea larg a micrii contempo-
rane de idei, a schimbului de informaii, pentru
stim ula rea proceselo r de analiz, re flecie i
creaie. Aa cum arta preedintele României
„Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de
gîndire creatoare, de oameni care s judece, s
reflecteze, s-i exprime prerea despre noile
procese sociale... Numai din confruntarea idei-
lor se poate cristaliza adev rul.. ."
Aceast carte ofer fr îndoial un teren
fertil de confruntri. Cititorul avizat va putea
s hotrasc singur ce idei din ea pot fi reinute
i care se cer respinse.
Al treilea val
jore ale perioadei agitate pe care o parcurge
omenirea în prezent i numeroase aspecte cu
care vom fi confruntai în anii ce vin. însi
metafora de „val", critica civilizaiei industriale
actuale — a standardizrii, specializrii, sincro-
nizrii, concentrrii, maximizrii i centraliz-
rii excesive — sesizarea impactului social al
unor achimbri ce vor interveni în planul teh-
nologiilor, al proceselor de producie, în viaa de
familie sau în societate, sesizarea tipurilor de
nevoi ale omului modern, a nevoii de sens i
pa rtic ipa re, a calitii rel aiilor sociale, ca i dez-
baterea unor schim bri eseniale 'pe care au torul
le întrevede în conceptele de timp, spaiu, cau-
zalitate, necesitate i întîmplare sau în alte ele-
30
31
unei cri incitante.
observator atent al realitilor — nu obiectivist,
lipsit de orice ideologie, aa cum vrea s par
uneori — cu un sim ascuit al realitilor
i o capacitate remarcabil de a identifiea
i descifra probleme ale lumii contemporane. în-
gestrat cu o mare putere de sintez , descrierile
sale sînt ca nite mari fresce, pline de lumini i
umbre, uneori de tente suprarealiste, dar întot-
deauna bogate în imaginaie. Observaia sa ra-
finat , uneori plin de umor, pleac cel mai
adesea de la via, de la fapte cotidiene, unele
aparent nelegate între ele dar concludente, co-
mun icînd perfect cu „ om ul de pe stra d".
Aceasta nu-1 împiedic s foloseasc îns i me-
tafora i prin puterea sa de creaie s apeleze la
noi concepte, noi noiuni, s sintetizeze i s
deschid noi piste de investigaie. Cititorul ro-
mân, sensibil întotdeauna la ceea ce se întîm-
pl în jurul su, se va simi cu siguran pro-
vocat lâ reflecie.
Ale cfei argiimehte corivihg toare m-au aju-
tat In a m dedde s scfiu   Al treilea Val.  Cri-
tlca ei vlguroasâ, tenace la adresa ideilor mele
s ' proiesionalismul ei ca editor sînt reilectate
In fiecare paginâ.
Contribuia ei la aceastâ carte o depete cu
mult pe cea pe care o atepi de la o coleg,
o tovar de idei, o prieten, o iubit sau o
soie.
moartea cu ostaticii, în care cursurile valutare
fluctueaz în mijlocul zvonurilor despre un al
treilea rzboi mondial, în care ambasadele iz-
bucnesc în flcri, iar trupele de comando se
echipeaz în multe ri, privim îngrozii la ul-
timele tiri. Preul aurului — acest barometru
sensibil al fricii — dobo ar toate reco rdurile.
Bncile tr em ur . In flaia scap oricrui con-
trol. Iar guvernele lumii sînt fie paralizate, fie
incapabile.
In faa acesto r realiti, un cor comp act de
Casandre umple aerul cu un cîntec fatidic. Pro-
verbialul om obinuit spune c lumea „a în-
nebunit", în timp ce specialistul indic toate
tendinele care duc spre catastrof .
Cârtea de fa ofer un punct de vedere cu
totul diferit.
Ea susine c lumea nu s-a smintit i c, de
fapt, sub larma unor evenimente aparent l ip-
site de sens se afl o str uc tu r ne atep tat i
dâttoare de speran . Prezenta carte se ocup
de aceast structur i de aceast speran.
Al Treilea Val  este destinat celor care cred
c, departe de a se sfîri, povestea omului abia
a început.
mari pri din lumea de azi, creînd o ambian
nou , adesea bizar , în care oamenii muncesc,
se distreaz, se cstoresc, cresc copii sau ies
la pensie. In acest context uluitor, oamenii de
afaceri înoat împotriva unor cureni econo-
mici dezo rdon ai, politicie nii îi vd po pu -
laritatea crescînd vertiginos i prbuindu-se,
universitile, spitalele i alte instituii lupt
cu des pera re îm pot riva inflaiei. Sistemele de
valori se fisureaz i se prbuesc, iar brcile
de salvare pe care le reprezint familia, bise-
rica i statul sînt azvîrlite nebunete încoace i
încolo.
considera dovezi izolate de instabilitate, dezin-
tegrare i dezastru. Dac ne dm îns înapoi
pentru a le privi de la distan , ne apar o seam
de aspecte care altfel treceau neobservate.
în primu l r înd, mu lte din schimbri le ac-
tuale nu sînt independente unele de altele. i
nici nu sînt întîmpl toare. De exemplu, des-
trm are a familiei nucleare, criza energetic
mondial , rspîndirea sectelor i a televiziunii
prin cablu, introducerea programului de munc
glisant i a unor noi forme de venituri supli-
m enta re, ap ariia micrilor sep aratiste din
Quebec pîn în Corsica pot prea evenimente
izolate. Exact invei-sul este îns adevrat. Aces-
tea i multe alte evenimente i tendine, apa-
rent nelegate între ele, sînt conexate. Ele sînt,
de fapt, elemen te ale un ui fenomen m ult mai
vast : mo artea indu strialism ului i naterea
unei noi civilizaii.
late i nu înelegem semnificaia lor mai ampl,
nu putem concepe soluii coerente i eficace.
Ca indivizi, deciziile noa stre person ale nu au
nici o int sau se autoanuleaz . Ca guverne,
ne poticnim de crize i elaborm programe de
necesitate, înaintînd cu pas nesigur spre viitor,
fr planuri, fr sperane, fr vreo viziune.
34
tem înelege ciocnirea de fore din lumea con-
temporan , s întem asemenea echipajului unei
nave prinse într-o furtun care încearc s na-
vigheze printre recife periculoase fr busola
sau ha rt . înt r-o cultu r de specializri exce -
sive care se opun una alteia, îneca te în date
fragmentare i analize minuioase, sinteza nu
este numai necesar, ea este crucial.
Din acest motiv  Al Treilea Val  este o lucrare
de sintez ampl . Ea descrie vechea civiliza-
ie în care muli dintre noi am crescut i pre-
zint o imagine cuprinztoare, întocm it cu
grij, a noii civilizaii care irumpe în mijlocul
nostru.
ionar încît sfideaz toate presupunerile noas-
tre anterioare. Vechile moduri de gîndire, ve-
chile form ule, dogm e i ideologii, oricît de
îndrgite sau de folositoare vor fi fost ele în
trecut, nu mai corespund realitilor. Lumea
care se nate rapid din ciocnirea noilor valori
i tehnici, noilor raporturi geopolitice, noilor
stiluri de via i mo duri de com unicare, re-
clam idei i ana log ii, clasificri i no iu ni cu
totul noi. Nu putem înghesui lumea embrionar
de mîine în spaiile tihnite de ieri. Nici atitu-
dinile sau strile de spirit convenionale nu
mai sînt potrivite.
Astfel, pe msur ce descriere a acestei bi-
zare civilizaii noi se va desfura în paginile
ce urmeaz , vom gsi motive s înfruntm pe-
simis mu l la mod 'i atî t de rspînd it astzi.
Disp erarea — molipsitoa re i îngdu itoare cu
sine însi — dom in cultu ra de un deceniu
sau mai mult .  Al Treilea Val  ajunge la conclu-
zia c disperarea este nu numai un pcat (cum
a spus cîndva C.P. Snow, mi se pare), ci c ea
este i lipsit de temei.
Nu îmi fac iluzii ca Pollyanna *. Aproape c
* Ero ina rama nciere i am er ican e Eleanor H. Por te r
(1868—1920) care manifest un optimism constant i de
nezdrunc ina t . —  Noîa
pericolele reale cu care  sîntem confruntai 
de la distrugerea nuclear i dezastrul ecologic
la fanatismul rasial sau violena regional .
Eu însum i am scris desp re aceste pericole în
trecut i voi reveni, fr îndoial, la ele. Rz-
boiul, crah ul economic, catastrofa tehn ic de
mari proporii — oricare din ele ar putea mo-
difica istoria viitoare în mod funest.
Totui, cînd cercetm numeroasele raporturi
noi în curs de f ormare — în tre sistemele ener-
getice în schimbare i noile forme ale vieii
de familie, sau într e metod ele de fabricaie
avansate i micarea de autoajutorare, pentru
a meniona numai cîteva — descoperim brusc
c multe din condiiile care produc astzi cele
mai mari pericole sînt cele care deschid posibi-
liti noi i fascinante.
noi.
  Ca rtea susine c, în plin d istr ug ere i
descompunere, putem gsi astzi dovezi gri-
toare de natere i via. Ea arat limpede i,
dup prerea mea, indiscutabil c — cu inteli-
gen i un dram de noroc — civilizaia în curs
de apariie po ate fi fcut mai sntoas, ma i
raional i demn de a fi meninut, mai bun
i mai democratic decît oricare alta cunoseut
pîn acum.
(j  Dac princip alul arg um en t a l acestei cri
—--este corect, avem motive puternice s fim opti-
miti pe termen lung, chiar dac anii de tran-
ziie imediat urmtori vor fi probabil furtu-
noi i plini de crize.
In ultimii ani, pe cînd lucram la  Al Treilea
Val,  am fost deseori întrebat, cu ocazia unor
prelegeri, prin ce se deoseb ete aceast carte
de lucrarea mea anterioar  ocu l viitorului.
Autorul i cititorul nu vd niciodat exact
aceleai lucruri într-o carte. Eu consider c  Al
Treilea Val  se deosebete radical de  ocul vi-
itorului  atît ca form, cît i ca idee principala.
36
mult mai lung —   attt trecut,  cît  i viitor. Este
mai descriptiv . Arhitectonica ei este diferit .
(Cititorul receptiv va observa c structura ei re-
flect metafora central — ciocnirea valurilor.)
în esen , diferente le sînt i mai ma rcate .
Dei reclama anumie schimbri,  ocul viito-
rului  releva pre^ul pe care trebuie s-1 pl-
teasc pentru schimbare fiecare individ i so-
cietatea.  Al Treilea Val  noteaz dificultile pe
care le ridica adaptaTea, d ar su bliniaz pr eul tot
atît de mare pe care-1 vom plti dac anumite
lucruri nu vor fi modificate destul de repede.
în plus, în prima lucrare am scris despre „so-
sirea prematur a vii torului", dar nu am în-
cercat s schiez societatea nscînd a viitoru-
lui în mod cuprinztor i sistematic. Cartea
este axat pe procesele schimbri i , nu pe direc-
iile ei.
în volumul de fa , obiectivul este inversat.
M concentrez mai puin asupra accelerrii ca
ata re i mai mu lt asu pra destin aiilor ctre
care ne poart schimbarea. Astfel, una din lu-
crri trateaz despre proces, iar cealalt despre
structur . Din aceste motive cele dou lucrri
sînt menite s se îmbine, nu ca un început i
o contin uare, ci ca prile com plem entare ale
unui tot mult mai vast. Fiecare este cu totul
diferit . îns fiecare arunc lumin asupra
celeilalte.
în încercarea de a face o sintez atît de am-
pl, au fost necesare simplificri, generalizri
i com prim ri. (Altfel ar fi fost impo sibil de
cuprins o arie at î t de mare într-un singur vo-
lum.) Ca urmare unii istorici nu vor fi de acord
cu faptul c aceast carte împarte civilizaia în
num ai trei faze — faza agricol a Prim ulu i
Val, faza industrial a celui de Al Doilea Val
i faza celui de Al Treilea Val care începe
acum.
Este uor de ar ta t c civilizaia agricol a
constat din eulturi foarte diferite i c indus-
37
stadii succesive de dezvoltare. Trecutul (i vi-
itorul) poate fi desigur tiat în 12, 37 sau 157
de buci. Procedînd îns astfel, nu am mai
dist inge diviziunile principale în multi tudinea
de subdiviziuni. Ori am avea nevoie de o bi-
bliotec întreag , în loc de o singur carte, spre
a cuprinde aceeai arie. Pentru scopurile noas-
tre,  împririle mai simple, dei mai grosolane,
sînt mai utile.
losesc i alte procedee simplificatoare. Astfel,
ocazional personific civilizaia însi, afirmînd
c civ ilizaia Pri m ulu i Va l sau a celui de Al
Doilea Val „a fcut" un lucru sau altul. tiu
desigur, dup cum tiu i cititorii, c civiliza-
iile nu creeaz n im ic ; oam enii s înt cei care
acioneaz . Atrib uind îns un fapt sau altul
unei civilizaii, economiseti din cînd în cînd
tim p i ef ort .
La fel, cititorii avizai îi dau seama c ni-
meni — fie el istoric, viitorolog, planificator,
astrolog ori evang helist — nu „cun oate" i
nici nu poate „cunoate" viitorul. Cînd spun
c ceva se „va" întîmpla, presupun c cititorul
va ine cont de incertitudine. Dac a fi proce-
dat altfel, a fi încrcat lucrarea cu o mulime
de rezerve inutile i de necitit. In plus, oricît
de multe date computerizate ar folosi , previ-
ziunile din dom eniul social nu sînt niciodat
tiinifice i desprinse de o judecat de valoare.
Al Treilea Val  nu este o previziune obiectiv
i nu se pre tin de o de m on stra ie tiinific.
Spunînd aceasta, nu sugerez îns c ideile
din carte sînt fanteziste sau nesistematice. De
fapt, dup cum se va constata repede, lucrarea
se bazeaz pe foarte multe dovezi, pe ceea ce
s-ar putea numi un model semisistematic al ci-
vilizaiei i al raporturilor noastre cu ea.
Ea descrie civilizaia industrial pe cale de
dispariie drept o „tehnosfer", o „sociosfer",
o „infosfer" i o „sfer a puterii", dup care
arat cum fiecare din acestea sufer schimbri
revoluionare în lumea contemporan . Incearc
s prezinte relaiile reciproce din tre aceste
componente, ca i cu „biosfera" i „psihosfera"
— acea alctuire de raporturi psihologice i per-
sonale prin care schimbri le din lumea exte-
rioa r af ecteaz vie ile no ast re intim e.
Al Treilea Val  consider c o civilizaie fo-
losete de asemenea anumite procese i principii
i îi creeaz propria ei „supraideologie", pen-
tru a exp lica rea lita tea i a-i justifica ex is-
tena.
com ponen te, procese i principii, precu m i
modul în care se transform reciproc, iniiind
puternice curente de schimbare, avem o vizi-
une mult mai clar a uriaului val de schimbare
care ne izbete astzi vieile.
Marea metafor a acestei lucrri, care ar tre-
bui s fie deja evident , sînt valurile de schim-
bare care se ciocnesc. Imaginea nu este origi-
nal. In  The Civilizing Process,  Norbert Elias
se refer la „un val de inte gra re progresiv
de-a lungul cîtorva secole". în 1837, un scriitor
a descris colonizarea Vestului american drept
un proces care s-a prod us în „v alu ri" succe-
sive — mai întîi pionierii, apoi fermierii, apoi
oamenii de afaceri, „al treilea val" de migra-
ie.
i folosit aceeai analogie în lucrarea sa clasic
The Significance of ,the Frontier in American
History.  Aadar, nu metafora valului este nou ,
ci aplicarea ei la transformarea civilizaiei de
astzi.
tuoas . Ideea valului nu este numai un instru-
me nt de org anizare a u nor m ase ma ri de inf or-
maii foarte diferite. Ea ne permite i s pri-
vim sub tum ultu oas a supra fa a schimb rii.
Cînd aplicm metafora valului, ni se clarific
multe lucruri care preau confuze. Fapte fa-
38
39
nou .
nostru, mi s-a modificat însi concepia des-
pre schimbare. în orice domeniu, de la înv-
mînt i sntate la tehnic , de la viaa perso-
nal la politic , am putut distinge acele inova-
ii care sînt doar superficiale, ori numai nite
prelungiri ale trecutului industrial, de cele care
sînt cu adevrat revoluionare.
tafor nu ne spune întreaga poveste, privit pe
toate feele, astfel c nici o viziune a prezen-
tului, i cu atît mai puin una a viitorului, nu
po ate fi com plet sau definitiv. La sfîritul
adolescenei i în prima tineree — cu mai bine
de un sfert de secol în urm — credeam, ca
muli ali tineri, c am toate raspunsurile. Cu-
rînd am aflat c „rspunsurile" mele erau par-
iale,
important, am ajuns s-mi dau seama c între-
barea potrivit este de obicei mai important
decît rspunsul potrivit la o întrebare nepo-
trivit .
acelai timp pune multe întrebri noi.
Recunoa terea fâptului c nu putem avea cu-
notine complete, c nici o metafor nu este
total , are un caracter umanist. Ea contraca-
reaz fanatismul. D chiar i adversarilor posi-
bilitatea de a cunoate adevrul parial, iar ie
însui îi permite s greeti. Aceast posibili-
tate survine îndeosebi în cazul unei sinteze de
prop orii m ari. Aa cum scrie îns criticul
George Steiner, „A pun e întrebri cuprinz-
toare înseamn a risca s înelegi lucrurile gre-
it. A nu le pune deloc înseamn a încorseta
înelegerea".
40
vieile pers on ale sîn t sfîiate, ordin ea social
existent se prbuete, iar un nou i fantastic
mod de via se arat la orizont — a pune cea
mai cuprinz toare întrebare despre vii torul nos-
tru nu este doar o chestiune de curiozitate inte-
lectual . Este o chestiune de supravieuire.
Fie c ne dm seama, fie c nu ne dm, cei
mai muli dintre noi am i început s ne opunem
noii civilizaii — sau s o crem. Sper c  Al
Treilea Val  ne va ajuta pe fiecare din noi s
alegem.
vieile noastre i peste tot oameni orbi încearc
s-o opreasc. Aceast civilizaie nou aduce cu
sine noi tipuri de familie, alte stiluri de munc ,
de iubire i de via, o nou economie, noi con-
flicte politice i, dinco lo de to ate aceste a, o
contiin modificat. Elemente ale acestei ci-
vilizaii noi exist de pe acum . M ilioane de
oameni îi acord vieile cu ritmurile de mîine.
Alii, îngrozii de viitor, prefer fuga desperat
i zadarnic în trecut i încearc s restabileasc
lumea murib und care le-a dat na tere.
Zorile acestei noi civilizaii sînt cel mai ex-
ploziv f enomen din cursul vieilor noa stre.
Sînt fenomenul principal — cheia pen tru
înelegerea anilor imediat urmtori. Un feno-
men tot at î t de profund ca Erjmu l Val de
schim bare declanat acum zece mii de an i de
inventarea agriculturii ori ca Al Doilea Val de
schimbare iniiat de revoluia industrial
  .,
mtoarei transformri — Al Treilea Val.
Bîjbîim dup cuvinte pen tru a descrie în-
trea ga for i am plit ud ine a acestei schim-
bri extraordinare. Se vorbete despre o imi-
nent epoc spaial, o epoc a informaticii, o
epoc a electronicii sau des pre satu l global.
Zbigniew Brzezinski ne-a spus c ne ateapt
„epoca teh netro nic". Sociologul Dan iel Bell
43
 
descr ie fo rm area une i „ soc ie ti po s t in du s-
t r i a l e" . Vi i to ro log i i m arx i t i vorb esc des pre
R.S .T . — „revo iu i a t i in i fk - t ehn ic" . Eu în -
s u m i  am scris  mul t daspre apar i i a une i „ soc ie -
t i supra indus t r i a l e" . Dar to i ace t i t e rmeni ,
inclusiv a l meu, s înt nepotr ivi i .
Refe r indu-se l a un s ingur fac to r , une le d in
aces te denumir i ne res t r îng îne legerea în loc
s o l rgeasc . Al te le s înt s ta t ice , subînelegînd
c o nou soc ieta t e se po ate insta la l in , f r
confl ic te sau tensiuni , în vie i le noastre . Nici
u n u l d i n a c e t i t e r m e n i n u t r a n s m i t e c e v a d i n
fo ra , amploarea i d inamismul sch imb r i lo r ca re
se npus tesc asupra noas t r , o r i a le p res iun i lo r
i confl ic te lor pe care le dec laneaz ace ste
sch imb r i .
In f aa ome ni r i i s t un sa l t cua n t i c îna in te .
în f aa e i s t cea mai mare rs tu rna re soc ia l
i cea mai p rofund r e s t ruc tu ra re c rea toa re d in
toa te t impur i l e . F r s ne dm per fec t seama ,
s în tem anga ja i în cons t ru i rea d in t emel i i a une i
remarcab i l e c iv i l i za i i no i . Aceas ta e s te semni -
f ica ia celui de Al Trei lea Val .
m a r i v a l u r i d e s c h i m b a r e . F i e c a r e d i n e l e a a n i -
hi la t în mare msur cul tur i le i c ivi l iza i i le
an te r ioa re i l e -a în locu i t cu modur i de v ia
i n i m a g i n a b i l e p e n t r u p r e m e r g t o r i . P r i m u l V a l
d e  sch imbare — revo lu i a agr ico l — a avu t
n e v o i e d e  m ii  de  an i pen t ru a se po to l i . A l Doi -
l ea Va l — ascens iunea c iv i l i za i e i indus t r i a l e —
a durat doar  t r e i s u t e  d e  an i . As tz i i s to r i a e s te
i mai grbi t , as t fe l c , foar te probabi l , Al Trei-
l e a  V al  va t rece p r in i s to r i e i s e va împl in i în
cîteva deceni i . Noi , cei af la i pe planet în mo-
mentul aces ta exploz iv , vom   sim i din plin ocul
ce lu i  d e  A l T r e i l e a V a l  în  cursu l v ie i i noas t re .
Dezm emb rîndu-ne fami l i i l e, cutremu rîn-
du-ne economia , para l iz îndu-ne or înduir i l e po-
l i t ice , nru indu -ne valori le , Al Trei lea Val
afecteaz pe f iecare din noi . El sf ideaz  t o a t e
vechi le raporturi de for , privi legi i le i pre-
rogativele actualelor e l i te , care s înt pericl i tate ,
i cons t i tu ie funda lu l pe ca re se   vor duce  mîine
l u p t e l e d e c i s i v e p e n t r u p u t e r e .
Ac eas t c ivi l iz aie n scîn d c ontr azic e în
mare pa r te vechea c iv i l i za i e indus t r i a l t r ad i -
iona l . E a es te de op ot r iv fo ar t e teh nic i
a n t i i n d u s t r i a l .
Al Trei lea Val aduce cu s ine un mod de via
cu adev ra t nou , baza t pe su r se de energ ie re -
generab i l e i d ive r s i f i ca te , pe metode de p ro-
duc i e ca re fac ca major i t a t ea l in i i lo r de asam-
b la re d in indus t r i e s f i e învech i t e , pe fami l i i
de t ip nou , nenuc lea re , pe o ins t i tu i e nou ca re
ar putea f i numit „casa e lectronic" i pe col i
i co rp ora i i r ad ic a l mod i f i ca te , ca ra c te r i s t i ce
vi i torului . Civi l iza ia pe cale de apar i ie scr ie
un nou cod de compor tament pen t ru no i i ne
duce d inco lo de s tandard iza re , s inc ron iza re i
cen t ra l i za re , d inco lo de concen t ra rea energ ie i ,
ban i lo r i pu te r i i .
Dat f i ind c s f ideaz vechiul , noua c ivi l iza-
i e va rs tu rna b i roc ra i i l e , va da na t e re unor
e c o n o m i i s e m i a u t o n o m e î n t r - o l u m e p o s t i m p e -
r i a l i s t . Ea rec lam fo rme de guvernmînt mai
s imple , ma i e f i cace i t o tu i ma i democra t i ce
d e c î t o r i c a r e r e g i m c u n o s c u t a s tz i . E s t e o c i v i -
l i za i e cu p ropr ia e i concep i e despre lume ,
p r o p r i u l e i m o d d e a t r a t a t i m p u l , s p ai u l ,
log ica i cauza l i t a t ea .
Dup cum vom vedea , ma i p resus de o r i ce ,
c ivi l i zaia celui de Al Tr ei l ea Va l înc ep e s
v i n d e c e r u p t u r a i s to r i c d i n t r e p r o d u c t o r i
consumator , d înd na t ' e re v i i toa re i economi i de
„ p r o s u m " . D i n a c e s t m o t i v , p r i n t r e m u l t e a l -
t e l e , a r pu tea — dac o vom a ju ta în mod in -
t e l igen t — s dev in p r ima c iv i l i za i e cu ade-
v ra t uman d in i s to r ia cunoscu t .
Premisa revoluionar
D o u i m a g i n i  ap-areiit opuse  ^ e s p r e v i i t o r
p redomin a s tz i în imagina i a mare lu i pub l i c .
In msura în ca re se os tenesc s g îndeasc l a
44
45
viitor , majoritatea oamenilor presupun c lu-
me a pe care o cunosc v a du ra la inf init. Le vine
rat diferit pentru ei înii i, cu atît mai mult,
o civilizaie complet nou. Evident, recunosc c
lucrurile se schimb . Dar presupun c schim-
brile de astzi vor trece oarecum pe lîng ei
i nim ic nu va zdruncina cad rul economic i
structura politic cu care sînt obinuii. încre-
ztori, se ateapt ca viitorul s continue pre-
zentul.
verse ambalaje. Pe un plan apare ca o presu-
punere neverificat i care se afl în spatele
deciziilor lua te de oa me nii de afaceri, prof esori,
prini i politicieni. Pe un plan mai subtil, este
îmb rcat în statistici, da te com pute rizate i
jargonul prognosticienilor. Oricum, lumea de
mîine pe care ne-o înfieaz nu este altceva
decît „înc un rînd" din industrialismul celui
de Al Doilea Val scris cu liter e i ma i m ari i
rspîndit pe o suprafa i mai întins a pla-
netei.
aceast imagine încrez toare d espr e viitor.
Dup ce o criz dup alta a fcut zgomot în bu-
letinele de tiri, dup ce preurile petrolului au
crescut vertiginos i inflaia nu a mai putut fi
inu t în frîu, du p ce tero rism ul s-a înt ins i
guvernele s-au ar tat incapabile s-1 opreasc ,
s-a rspîndit o viziune mai sumbr . Astfel, se
pare c foarte muli oameni — hrnii mereu
cu tiri proaste, filme despre calamiti, rela-
tri apocaliptice i scenarii înfiortoare întoc-
mite de prestigioase echipe de cercetare — au
ajuns la concluzia c societatea contemporan
nu poate f i proiectat în vii tor deoarece nu
exist nici un viitor. Dup ei, pîna la Arma-
ghedon
tul alearg spre cataclismul final.
* Locul unde, dup „Apocalipsul lui Ioan", va avea
loc btlia decisiv di nt re bine i ru. —  Nota  trad.
La priraa vedere, aceste dou viziuni despre
viito r pa r foarte diferite. Totttrr-arîîbele au
efecte psihologice i politice asemntoare. Cci
amîndou duc la paralizia imaginaiei i voin-
ei.
ea. Pe de alt parte, dac societatea actual este
sortit auto distr ug erii în cu rsu l vieii noa stre,
nu putem  face nimic pentru a preveni acest dez-
nodmînt. Pe scurt , amîndou aceste puncte de
vedere asupra vii torului genereaz individua-
lism i pasivitate. Ambele ne reduc la inactivi-
tate.
plist înt re Arm aghed on i „înc un rînd ".
Exist multe alte moduri constructive i edifi-
catoare de a gîndi vii torul — moduri care ne
pregtesc pentru viitor i, ceea ce este i mai
imp ortant, ne ajut s schimbm prezentul .
Cartea de fa se bazeaz pe ceea ce eu nu-
mesc „premisa revolu ionar". Aceasta presu-
pune c , dei deceniile urmtoare vor fi pro-
babil pline de prefaceri, agitaie, poate chiar de
violen larg rspîndit , nu ne vom autodistruge
complet . Pres upu ne c schimbri le care ne
zdruncin acum nu sînt haotice sau aleatorii, ci
c , de fapt, formeaz o structur bine definit
i clar vizibil . Mai presupune c aceste schim-
bri sînt cumulative — c ele înseamn o uria
tran sfor m are a mo dului nos tru de via , de
munc, de distracie i de gîndire i c un vii-
tor armonios i de dorit este posibil. Pe scurt,
cele ce urmeaz pornesc de la premisa c ceea
ce se întîmpl astzi este cu adevrat o revo-
luie global, un salt cuantic în istorie.
Cu alte cuvinte, aeeast carte pornete de la
presupunerea c s întem ult ima genera ie a unei
civilizaii vechi i prima generaie a uneia noi
i c mare parte din confuzia, angoasa i dezo-
rienta rea noastr personal poate f i atr ibu it
46
47
 
di rec t conf l i c tu lu i d in in te r io r u l no s t r u i d in
in*titu i i l« n»a»tre  pol i t ie», di nt