ains antihistaminice
Post on 05-Jul-2018
240 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
1/50
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
2/50
MEDICAŢIA ANTIALERGICĂ
• Tratamentul manifestărilor alergice include:
– Evitarea contactului cu alergenul,
– Tratament antialergic specific – imunizare specifică (desensibilizare,hiposensibiizare),
– Tratament nespecific pentru combaterea manifestărilor fiziopatologice întâlnite în alergii = Medicţie simptomatic patogenă.
Tratament antialergic specific – constă în identificarea alergenului şiadministrarea lui în doze crescute (s.c, oral, sublingual).
Frecvent se practică imunoterapia specifică (ITS) în manifestări alergicerespiratorii: rinită, astm), manifestări alergice oculare, alergie la venin deinsecte.
Imunoterapia specifică necesită trusă de urgenţă anti şoc anafilactic.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
3/50
Tipuri de tratament antialergic specific
• POLEN DE GRAMINEE – comprimate sublingualeExtract de alergen din polen de graminee: golomăţ (Dactylis glomerata L.), viţelar ( Anthoxanthum odoratum L.), zâzanie
(Lolium perenne L.), firuţă (Poa pratensis L.) şi timoftică (Phleum pratense L.) 100 IR* sau 300 IR* per compr. subling.* IR (indice de reactivitate).
Ind: Tratamentul bolilor alergice de tip rinită şi conjunctivită, cauzate de polenul de graminee, la adulţi, adolescenţi şicopii > 5 ani.
• VENOMENHAL ALBINA - pulb. liofil.+solv.pt.sol.inj.120 mcg. venin de albină.• VENOMENHAL VIESPE - Pulb.+solv.pt.sol.inj. 120 mcg. venin de viespe
Ind icaţii Tratarea alergiilor de tip imediat (IgE mediate) la veninul de viespe sau albină, testarea cutanată şi imunoterapiespecifică. Hiposensibilizare convenţională (clasică): Administrarea săptămânală a unei injecţii, cu creşterea lentă a dozei şi aconcentraţiei. Alegerea concentraţiei iniţiale se face în funcţie de gradul de sensibilizare a pacientului (stabilit prinanamneză şi testare cutanată).
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
4/50
Tipuri de tratament antialergic specific
• ALERGENI - ALYOSTAL PRICK - sol.testare cutanată 100 IR/ml.Ind icaţii
– Detecţia prin testarea pe piele a alergiilor de tip I în clasificarea Coombs şi Gell, care se manifestă în principalprin rinite, conjunctivite, rino-conjunctivite, astm, cu caracteristici sezoniere sau perene.
Administrare
Testul prick constă în înţeparea pielii braţului cu un dispozitiv medical adecvat, de exemplu Stallerpoint, cu o picătură deextract de alergeni concentrat. Se recomandă a se efectua aceste teste în dublu exemplar pentru a nu risca rezultatefalse pozitiv. Rezultatul se obţine în aproximativ 20 minute. Testul este considerat pozitiv atunci când diametruldepăşeşte 3 mm.
Reacţiile de hipersensibilitate (clasificarea Gell şi Coombs):- reacţii de tip I: reacţii de anafilactice: astm bronşic alergic, febra de fân, urticarie, boala serului.- reacţii de tip II: reacţii de citotoxicitate mediate de anticorpi- reacţii de tip III: reacţiile de hipersensibilitate induse de complexele imune - reacţii de tip IV: reacţiile de hipersensibilitate întârziatã, mediate de limfocitele T: reacţia la tuberculinã, brucelinã,
leprominã etc., dermatite de contact, reacţii de respingere a grefei.Reacţiile de tip I, II şi III sunt mediate de anticorpi, iar reacţiile de tip IV sunt mediate de celular.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
5/50
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
6/50
Antihistaminice H1
• Cele mai mari cntităţi de histamină se găsesc în organele de şoc: piele, mucoasa tractuluirespirator, mucoasa gastro intestinală.
• Eliberarea din mastocite se face sub influenţa a diverşi factori: – Fizici: căldură, frig, lumină solară etc., – Imunologici: citokine, anafilatoxine, reacţia antigen - anticorp, – Chimici- medicamente: morfina, dextrani, substanţe de contrast etc.
Efectele fiziologice ale histaminei apar prin activarea a 3 categorii de receptori histaminergici: H1, H2,
H3.
• Receptori H1:
• Endoteliul vascular: vasodilataţie, creşterea permeabilităţii capilare; • Bronhii: bronhoconstricţie;
• Receptori H2:
• Stimularea secreţiei gastrice; • Deprimarea mioardului;
• Vasodilataţie;
• Receptori H3:
• Receptori autoreglatori localizaţi în SNC, tract gastrointestinal, arbore pulmonar, aparat cardiovascular.
Activarea lor induce down reglarea sintezei de histamină şi inhibiţia neurotransmisiei sinaptice.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
7/50
Antihistaminice H1 – blochează receptoriihistaminergici H1
• Sunt medicamente asemănătoare structural cu histamina în privinţa catenei lateralealifatice
N N
CH2 CH2 NH2
(C) 2 N
R1
R2
X
AR1
AR2
AR1; AR2 – nucleeheterociclice: piridină,
piperidină, pirolidină, piperazină,fenotiazină, imidazol
ANTAGONIŞTI H1 – STRUCTURĂ GENERALĂ
HISTAMINA
X - - ESTE ATOM DE AZOT,
CARBON, OXIGEN
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
8/50
Antihistaminice H1 – clasificare după structura chimică
I. Etilendiamine (X = N):
- CLOROPIRAMINA
- MEPIRAMINA
II. Etanolamine (X = O):
- CLORFENOXAMINA
- CLEMASTINAIII. Alchilamine (X = C):
- FENIRAMINA
- CLORFENIRAMINA
IV. Fenotiazine (X = C situat pe nucleulfenotiazinic):
- PROMETAZINA- ALIMEMAZINA
- OXOMEMAZINA
- MEQUITAZINA
V. Piperazine:
- MECLOZIN
- CETRIZIN
- LEVOCETRIZIN
VI. Alte structuri:
- BAMIPIN- LORATADINA
- DESLORATADINA
- AZELASTIN
- EBASTIN
- MIZOLASTIN
- CIPROHEPTADINA
- KETOTIFEN
-DIFENHIDRAMINA
- BILASTINA
- LEVOCABASTINA
- DIMETINDEN
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
9/50
Antihistaminice H1 – acţiuni farmacodinamice
A. Blocarea receptorilor histaminergici H1, conduce la:
– Antagonizarea efectelor histaminei la nivelul muşchilor netezi bronşilari şi de lanivel gastro intestinal.
– NU sunt antagonizate în totalitate efectele cardiovasculare, deoarece la acest
nivel se găsesc şi receptori histaminergici H2. B. Efecte proprii:
B. Efecte anticolinergice: uscăciunea gurii, constipaţie, retenţie urinară, tulburări de vedere;
C. Efect anestezic local, apare prin blocarea canalelor de Na;
D. Efect sedativ, intens la derivaţii de fenotiazine şi de etanolamină. Pentru derivaţii custructură piperazinică şi cu structuri diverse (generaţia a IIa), efetul sedativ nu esteevident.
Din acest punct de vedere, antihistaminicele se pot grupa în:
- antihistaminice de noapte: fenotiazine şi etanolamine;
- antihistaminice de zi: loratadina, desloratadina, cetrizina, levocetrizina etc.
C. Efect antivomitiv, util mai ales în răul de mişcare (prometazina).
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
10/50
Antihistaminice H1 - farmacotoxicologie
• Reacţiile adverse sunt efecte secundare: – Efect sedativ: întâlnit mai ales la derivaţii de etanolamină (clemastina,
clorfenoxamina), fenotiazine şi ciproheptadina;
– Tulburări gastro intestinale: scăderea apetitului, greaţă, vomă, diaree sauconstipaţie (efect prezent la derivaţii care au efecte anticolinergice:prometazina, mequitazina, meclozina);
– Aritmii cardiace, sesizate mai ales în cazul asocierii cu inhibitori enzimatici ai
CYP 3A4: eritromicina, claritromicina, itraconazol. Aceste efecte au fostsemnalate la terfenadină şi astemizol (retrase de pe piaţa farmaceutică).
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
11/50
Antihistaminice H1- reprezentanţi Substanţa activă (DCI) Farmacocinetică/farmacod
inamie
Indicaţii terapeutice RA/CI
ClemastinaAdulţi: oral 1 mg x 2/zi; i.msau i.v: 2 mg x 2/zi
Acţiune prelungită: 8 –12 ore. Rinite alergice, urticarie,boala serului, eczeme, edemQuincke, manifestăripruriginoase.
Hiposalivaţie, somnolenţă(mai ales dupăadministrarea injectabilă).
Difenhidramina
Adulţi: oral, 25 –50 mg de3 –4 ori/zi.
Antihistaminic cu efecte
anticolinergice şi sedativeasupra SNC. Antiemetic.
Reacţii de hipersensibilitate:urticarie, angioedem, rinită,conjunctivită, tulburăricutanate pruriginoase.
Greaţă, vomă. Rău demişcare (cu 30 minute înainte de călătorie), vertij.
Efecte anticolinergic şisedative asupra SNC.
Clorfeniramina
Adulţi 1 comprimat de 2–3ori pe zi.
Acţiune antihistaminicădurata 4 –6 ore, efect sedativmoderat.
Aceleaşi indicaţii ca şiclorfenoxamina.
Rareori sedare, somnolenţă,ameţeli care uneori potpersista a doua zi, dupăadministrare în searaprecedentă.
Prometazina
Adulţi: oral, 25 mg x 2 – 3/zi
Durată lungă de acţiune. Rinite alergice, urticarie,boala serului, eczeme, edem
Quincke, manifestăripruriginoase. Pentru
acţiunile centrale medicaţiepreanestezică, în vomă,insomnie, anxietate.
Sedare şi somnolenţă. Efect anticolinergic marcat.
Poate induce icter colestatic,
agranulocitoză
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
12/50
Antihistaminice H1- reprezentanţi Substanţa activă (DCI) Farmacocinetică/farmacodina
mie
Indicaţii terapeutice RA/CI
CetrizinaAdulţi: oral 5 - 10 mg/zi.Copii 2 – 5 ani: 2,5 mg x 2/zisau 5 mg/zi.
Este metabolitul activ alhidroxizina. Rinite alergice aperiodice,coriză spastică nesezonieră,rinită periodică şi polinozediverse, afecţiuni dermatologicepruriginoase alergice,
dermografism la rece,
conjunctivită alergică, rinocon- junctivită cu prurit ocular.
Uneori efect sedativ la dozeuzuale.
Levocetrizina
Adulţi şi copii > 12 ani: 5mg/zi.
Enantiomer (R) al cetirizinei.
Antagonist puternic şi selectiv al receptorilor H1 periferici
(afinitate dublă pentru receptoriiH1 faţă de cetirizină).
Similar cetrizinei. Uneori efect sedativ la doze
uzuale.
Loratadina
Adulţ i 10 mg/zi, în priză unică,preferabil dimineaţa la miculdejun.. Copii 2 –12 ani sub 30kg, 5 mg/zi; peste 30 kg, 10
mg/zi.
Repede absorbit din tractul
gastrointestinal. Trece în laptelematern, nu trece în LCRBiotransformare extensivă.Metabolit activ: descarboxi-etoxi
loratadina cu t ½, 18 ore.
Rinită sezonier
ă polinic
ă, rinit
ă
aperiodică, dermatoze alergice,angioedem acut.
Nesedativ la doze uzuale,
sedativ la doze mai mari.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
13/50
Antihistaminice H1- reprezentanţi Substanţa activă (DCI) Farmacocinetică/farmacod
inamie
Indicaţii terapeutice RA
DesloratadinaAdulţi şi copii peste 12 ani:5 mg/zi, înainte sau dupămasă.
Absorbţie bună digestivă, cupic seric la 3 ore. t½: 27 ore. Rinita alergică, urticarieidiopatică cronică. -
Fexofenadina
Adulţi şi copii peste 12 ani:120 mg într -o priză zilnică,
înaintea mesei în rinitaalergică şi 180 mg înurticarie.
Este un metabolit activ al
terfenadinei cu acţiunerapidă şi prelungită. Selectiv
antiH1 periferic. Nu estesedativ, nici anticolinergic.
Efectul antihistaminic apare
în prima oră, este maxim la6 ore şi durează 24 ore.
Rinită alergică sezonieră,urticarie cronică.
-
Bilastina
Adulţi 20 mg x 2/zi Antagonist histaminic
selectiv H1, fără efect
sedativ, cu acţiune de lungădurată şi fără afinitate pentrureceptorii muscarinici.
Tratamentul simptomatic al
rinoconjunctivitei alergice
sezoniere sau perene şi alurticariilor.
Cefalee, astenie, mai rar
tulburări digestive. Nu
afectează capacitatea de aconduce autovehicule.
Azelastina
Spray nayal: 0,14 mg/doză Cp. 2 mg
Durată lungă de acţiune: t½:22 ore. Formează unmetabolit major:
desmetilazelastin, activ
farmacologic (t½: 54 ore).
Rinite alergice, urticarie. Modificarea gustului,
somnolenţă.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
14/50
Antihistaminice H1- reprezentanţi Substanţa activă (DCI) Farmacocinetică/farmacod
inamie
Indicaţii terapeutice RA
EbastinaAdulţi, oral 10 mg/zi Absorbţie bună digestivă, t½ lung. Rinita alergică, urticarieidiopatică cronică. Nu are efect sedativ.
Levocabastina
topic
Antihistaminic H1.
Spray nazal, colir 0,5 mg/ml.
Rinită alergică sezonieră,urticarie cronică.
-
Dimetinden (Fenistil)
-Soluţie orală 0,1%; -Gel 0,1%
Antagonist histaminic
selectiv H.
Dermatită de contact, prurit,urticarie, înţepături deinsecte.
-
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
15/50
Alte clase de medicamente active în afecţiunile alergice
• Hormoni glucocorticoizii – au efecte: antiinflamator, antialergic, antilimfokinic.Reprezentanţi: prednison, prednisolon, triamcinolon, dexametazon, betametazon.
Indicaţii terapeutice: - status astmaticus
- şoc anafilactic - edem Quincke
- boala serului
- dermatite alergice severe- boli autoimune
• Inhibitoarele degranulării mastocitelor Reprezentanţi: cromoglicat de sodiu, nedocromil, ketotifen Indicaţii terapeutice:
- astm alergic
- topic în afecţiuni oculare, nazale şi alergice • Imunodepresive
Reprezentanţi: ciclofosfamida, ciclosporina Indicaţii terapeutice:
- boli autoimune
- profilaxia rejetului de grefă
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
16/50
Medicaţia antiinflamatoare
• Baze fiziopatologice
Inflamaţia este o reacţie neurotropă, vasculară şi metabolică, declanşată de agenţi patogeniexterni sau de produşi de degradare proprii organismului. Cauze:
- microbiologice: bacterii, virusuri;
- imunologice;
- chimice: substanţe iritante; Semne clinice: calor, rubor, tumor, dolor, functio laesa.
Tipuri de inflamaţie:
- inflamaţie acută - inflamaţie cronică
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
17/50
Medicaţia antiinflamatoare
Inflamaţia acută - caracteristici
• tulburări metabolice – constau în exacerbarea proceselor biochimice în focarulinflamator: glicoloza anaerobă, procese proteolitice, lipolitice, acumulare demetaboliţi acizi, apariţia mediatorilor inflamaţiei: serotonina, histamina, acetilcolina,bradikinina, kalidina, prostaglandine dar şi alte eicosanoide.
• tulburări vasculare – arteriolodilataţie şi capilarodilataţie ce conduc la hiperemie
(rubor) şi senzaţia de căldură locală (calor), urmată de extravazarea plasmei(tumor) şi durere (dolor). • procese morfologice şi respiratorii – leucocitele neutrofile (iniţial) şi apoi
limfocitele, monocitele şi fagocitele fagocitează microbii şi resturile celulare. Au loc şi procese de regenerare (care duc în final la vindecare completă sau la apariţia
ţesutului de granulaţie) care constau în: - proliferarea ţesutului conjunctiv; - apariţia ţesutului de granulaţie; - neoformarea vaselor de sânge;
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
18/50
Inflamaţia – proces biologic de răspuns al organismului în faţa uneiagresiuni
Factor fizic, chimic
PG, LT, 5HT
Afectare a vasului desânge
Microorganism
Injurie ţesut
PMN
PMN
Creştepermeabilitateavasculară
Extravazare lichid
Fagocitoză
Activare complementC3a C5a
C3b
Chemotaxie
mastocite
degranulare
Histamina
I. Recunoaşterea agresiunii
II. Eliberare autacoizi
III. Răspuns imun
Ţesut
Apariţia la nivelul membranei celulare a endoteliului vaselor mici amoleculelor de adeziune intercelulară (ICAM) , molecule de adeziune
endotelială a leucocitelor (ELAM) induse de citokine
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
19/50
Inflamaţia
I. Recunoaşterea gresiunii: factori fizici, chimici, microbiologici etc. II. Eliberare de acutacoizi: prostaglandine, serotonină, cu efect
vasodilatator. Activarea sistemului complement prin
anafilatoxinele C3a C5a, duce la eliberarea de histamină (cuefect vasodilatator şi de creştere a permeabilităţii capilare) dinmastocite.
III. Apariţia răspunsului imun. IV. Migrarea polimorfonucleatelor la locul inflamaţiei şi fagocitoza.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
20/50
Medicaţia antiinflamatoare
Inflamaţia cronică - caracteristici
• Vasodilataţia, creşterea permeabilităţii capilare şi procesele exudative sunt reduse,dar predomină procesele proliferative.
Boli reumatice – tipuri:
• Boli articulare şi viscerale cu caracter inflamator: reumatism articular acut (RAA),reumatism articular secundar infecţios, poliartrită reumatoidă (PAR), spondilităankilozantă (SA), sindrom Reiter.
• Boli reumatismale articulare cu caracter degenerativ: artroze.
• Boli reumatismale abarticulare cu caracter inflamator sau degenerativ: mialgii,
miozite, tendinite, tenosinovite.• Manifestări articulare de tip reumatic în alte boli: colagenoze, artrite alergice,
poliartrita psoriazică etc.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
21/50
Medicaţia antiinflamatoare • Articulaţii - ansamblul elementelor care unesc între ele două sau
mai multe extremităţ i osoase.
• După gradul de mobilitate, se împart în: – sinartroze, articulaţii fixe (oasele cutiei craniene şi oasele
cutiei toracice);
– diartroze, articulaţii mobile;
Diartrozele se clasifică în:
- artrodii (articulaţii mobile)- amfiartroze (articulaţii semimobile).
STRUCTURA ARTICULAŢIEI
Artrodiile se mai numesc şi articulaţii sinoviale şi sunt alcătuite din următoarele elemente:
Cartilaj aricular format din ţesut cartilaginos hialin, cu rol de amortizare a presiunii exercitate de greutatea corpului şi de protecţie a suprafeţelor articulare.
Capsula articulară leagă capetele oaselor ca un maşon. Conţine ţ esut fibros şi estecaptuşită de membrana sinovială (membrană seroasă, bogat vascularizată şi inervată).
Suprafeţe articulare sferice (capul humersului şi femurului), concave (cavitatea
glenoidă a scapulei), în formă de mosor (trohleea humerusului).
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
22/50
Medicaţia antiinflamatoare
Ligamentele articulare formaţiuni fibroase, întărescarticulaţia.
Cavitatea articulară spaţiul virtual dintre capeteleoaselor unei articulaţii şi capsula articulară, caremenţin în contact suprafeţele articulare.
Lichidul sinovial lubrifiant (dimină frecarea şifavorizeaza alunecarea).
STRUCTURA ARTICULAŢIEI
Formaţiuni periarticulare Tendon – se află la ambele capete ale muşchilor şi facşlegătura între muşchi şi schelet (sunt alcătuite dinfibre groase şi rezistente.
Ligament – leagă oasele unul de altul şi menţinarticulaţiile.
Bursa – sac subţire care conţine un lichid ce lubrefiază
zona şi reduce frecarea între muşchi, tendoane şioase.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
23/50
Artroza
• Artrozele (reumatism degenerativ, osteoartrita sau artrite deformante) se caracterizeazămorfopatologic prin leziuni regresive degenerative ale cartilajului hialin articular, cuinteresarea osului subcondral, sinovialei şi ţesuturilor moi.
• Din punct de vedere clinic se manifestă prin dureri, deformări şi limitarea mişcărilor
articulaţiilor respective.
• Artrozele afectează articulaţiile mobile (diartroze) şi pot fi mono- sau poliarticulare.
În artroză apare o subţiere, o“scămoşare” a cartilajului care îşi pierdeomogenitatea şi devine friabil, ducând la formareade fisuri şi ulceraţii.
Medicaţia antiinflamatoare - patologie
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
24/50
Medicaţia antiinflamatoare - patologie
• Artrita reumatoidă (poliartrita reumatoidă):
– afecţiune articular ă inflamatorie cronică, invalidantă, deoarece induce dureri la nivelularticulaţ iilor şi deformarea lor; – debutează frecvent prin prinderea simetrică a articulaţ iilor mici, de la mâini, însoţită de
redoare articular ă matinală, modificări radiologice, febr ă, anemie; – ulterior, fenomenele inflamatorii progresează şi la fiecare puseu se prind noi articulaţ ii; – poate fi declanşatã de complexe imune circulante care se fixeazã în articulaţii; – apar leziuni distructive la nivelul tuturor elementelor articulare: sinoviala, capsula,
cartilaje, epifize osoase, formaţiuni periarticulare: muşchi, tendoane. Debutul este la nivelul sinovialei care devine granuloasă, burjonează (înmugureşte) şi
prinde cartilajul articular pe care-l distruge. În locul cartilajului articular se formeazăţesut fibros care face ca cele două suprafeţe osoase să adere. Duce la ankiloză.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
25/50
Medicaţia antiinflamatoare - patologie
• Forme clinice de artrită reumatoidă: – Sindrom Felty – asociat cu splenomegalie, leucopenie, adenopatie, pigmentarea
brună a feţei şi extremităţilor.
– Boala Chauffard – Still (apare între 2 – 6 ani) şi se caracterizează prin: • Artrite
• Splenomegalie
• Poliadenopatie
• Alterarea stării generale
– Sindrom Fiessinger – Leroy (determinat de infecţie dizenterică), caracterizat prin
triada: uretrită, conjunctivită, artrită. – Sindromul Gougerot – Sjogren – simptome de poliaertrită reumatoidă la care se
adaugă şi fenomene oculare: keratoconjunctivită uscată şi salivare (atrofiaglandelor salivare) cu uscăciunea gurii.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
26/50
•Absenţa facorului reumatoid.
•Absenţa nodulilor subcutanaţi.
•Gena HLA-B27 – în 1960 s-a găsit o corelaţie între această genă şi spondiloartropatii (90% dinpacienţii cu SA au gena HLA- B27; 7% dinpopulaţie are această genă);
Spondilita anchilozantă, sindromul Reiter, artropatiile reactive, artropatia psoriazică,
boala Wipple, sindromul Behcet, sunt “Spondilartropatii seronegative”
Spondilita anchilozantă (denumirea grecească a bolii: “spondilos” =vertebră; “anchilos” =strâmb)
Boală inflamatoare cronică ce afectează predominant coloana vertebrală, procesul inflamatordebutând frecvent la nivelul articulaţilor sacroiliace şi progresând ascendent.
Medicaţia antiinflamatoare - patologie
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
27/50
Medicaţia antiinflamatoare – clasificare - după criteriul terapeutic
• Antiinflamatoare cu efect imediat - au acţiune simptomatic patogenă: diminuă sau înlătură unele dintre simptomele şi semnele inflamaţiei în bolile reumatice cronice, darnu modifică evoluţia procesului patologic:
– AINS inhibitoare COX1/COX2
– Antiinflamatoare glucocorticosteroizi - inhibitoare ale fosfolipazei A2 (PLA2),
imunosupresive
• Antireumatice cu acţiune lentă şi de lungă durată
DMARD (Disease-modifying antirheumatic drugs) - sunt utilizate ca terapie
“modificatoare a bolii” în PAR. Influenţează componentele patogenice şi
modifică evoluţia procesului reumatic. Efectul apare lent şi persistă luni sauani după întreruperea tratamentului. Clasificare:
A. Terapia remisivă clasicăB. Terapia biologică
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
28/50
Antiinflamatoare nesteroidiene – clasificare după structurăchimică, mecanism de acţiune
I. Inhibitori neselectivi COX1/COX2 – după strutura chimică: A. DERIVAŢI DE ACIZI CARBOXILICI: 1. Derivaţi de acid salicilic:
- ACID ACETILSALICILIC
- DIFLUNISAL
- BENORILAT
2. Derivaţi de acid acetic:- derivaţi de acid fenilacetic:
- DICLOFENAC
- ALCLOFENAC
- ACEMETACIN
- ACECLOFENAC- derivaţi de acizi carboxilici şi heterociclici acetici: - INDOMETACIN
- SULINDAC
- TOLMETIN
- LONAZOLAC
- KETOROLAC
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
29/50
Antiinflamatoare nesteroidiene – clasificare după structură chimică,mecanism de acţiune
3. Derivaţi de acid propionic: - IBUPROFEN
- NAPROXEN- KETOPROFEN
- DEXKETOPROFEN
- OXAPROZIN
4. Derivaţi de acid fenamic:- ACID MEFENAMIC
- ACID ETOFENAMIC
- ACID FLUFENAMIC- ACID MECLOFENAMIC
- ACID NIFLUMIC
- ACID TOLFENAMIC
B. DERIVAŢI DE ACIZI ENOLICI
1. Derivaţi pirazolonici:- FENILBUTAZONA
2. Oxicami:
- PIROXICAM
- TENOXICAM
- LORNOXICAM
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
30/50
Antiinflamatoare nesteroidiene – clasificare după structură chimică,mecanism de acţiune
II. Inhibitori selectivi COX2 – după strutura chimică:
1. Oxicami :
- MELOXICAM
2. Coxibe:
- CELECOXIB
- VALDECOXIB
- PARECOXIB
- ETORICOXIB
3. Structuri diverse:- ETODOLAC
- NIMESULID
- NABUMETONA
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
31/50
Antiinflamatoare nesteroidiene – acţiuni farmacodinamice
Mecanism de acţiune: – Inhibă cele două izoforme ale ciclooxigenazei:
• COX-1 (constitutivă) prezentă în majoritatea ţesuturilor; • COX-2 constitutivă în rinichi şi creier şi inductibilă în ovar, uter, cartilaj, oase şi în
inflamaţii.Inhibiţia COX-1 duce la:
- scăderea sintezei de tromboxan în plachetele sanguine cu apariţia efectuluiantiagregant plachetar;
- scăderea formării prostaglandinelor la nivelul mucoasei gastrice şi apariţia efectului ulcerigen;Inhibiţia COX-2 scade sinteza prostaciclinei în endoteliu şi poate avea efect
protrombotic.
Acţiunea antiinflamatoare (mai redusă faţă de antiinflamatoarele steroidiene), variazăca intensitate între substanţe.
Alte acţiuni: • analgezică (comparabilă cu cea a acidului acetilsalicilic sau a paracetamolului),• antipiretică,• antiagregantă plachetară (acid acetilsalicilic, indometacin, fenilbutazonă etc.),• inhibarea contracţiilor uterine (acid acetilsalicilic, indometacină, fenilbutazonă), • favorizarea închiderii canalului arterial la nou-născut (indometacin), • inhibarea spermatogenezei cu reducerea fertilităţii (mai ales acid acetilsalicilic).
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
32/50
ACID ARAHIDONIC
PGE2
COX – 1(constitutivă)
COX – 2
PGI2
RolFiziologic
RolPatologic
• Secreţie de renină
• Funcţiareproductivăfeminină
• Metabolism osos
• Protecţie vasculară
• Durere
• Inflamaţie
• Febră
• Ischemie
• Boala Alzheimer
• Cancer
Secreţie de
mucus gastric Vasodilataţierenală,inhibiţiareabsorbţiei Na
TXA2PGF2
Efectocitocic
Antiagregantplachetar
AINS, AIS – Efecte Farmacologice vs. Efecte Adverse
Inhibiţie AINS COX -2
Efecte terapeutice:
Analgezic, antiinflamator,
Antipiretic, cancer
Inhibiţie AINS COX -1
Reacţii adverse – accidentetrombotice
Proagregantplachetar
Bronhoconstrictor
LT (SRSA)
Fosfolipide
membranarePL A2
AISGlucocorticosteroizi
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
33/50
Antiinflamatoare nesteroidiene – reacţii adverse
1. RA digestive:
- disconfort gastric, greaţă, vomă, diaree,- ulcer gastroduodenal, hemoragie digestivă, perforaţie,
Reacţiile adverse digestive sunt datorate inhibării sintezei de PGE2 care secretă
mucus protector la nivel gastric.
• Din punct de vedere al toxicităţii gastrointestinale se pot subclasifica în:
– AINS cu risc crescut: fenilbutazona, indometacin, piroxicam
– AINS cu risc mediu: naproxen, ketoprofen, diclofenac
– AINS cu risc redus: ibuprofen, inhibitori selectivi COX2
2. RA hematologice: trombocitopenie, anemie hemolitică la deficienţi în G6PD, agranulocitoză Pentru coxibe a fost semnalat riscul protrombotic (acest efect a fost semnalat prima oară la
rofecoxib care a fost retras de pe piaţa farmaceutică).
AINS inhibă agregarea plachetară, ceea ce poate creşte riscul de sângerare la pacienţi trataţi
concomitent cu anticoagulante (acenocumarol, warfarina, heparina sau heparine fracţionate) saucu antiagregante plachetare.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
34/50
Antiinflamatoare nesteroidiene – reacţii adverse
3. RA renale - prin inhibiţia neselectivă a COX, AINS inhibă sinteza prostaglandinelorrenale, responsabile de efectul vasodilatator la acest nivel. La nivel renal AINSproduc:
- scăderea fluxului sanguin renal cu scăderea ratei filtrării glomerulare, - retenție hidrosalină,- nefrită tubulo-interstițială acută,
- necroză papilară acută,- nefropatie,
- insuficienţă renală acută (IRA) raportată pentru administrarea parenterală a ketorolac.
4. RA cardiovasculare - creşterea tensiunii arteriale apare prin inhibarea sintezeiprostaglandinelor vasodilatatoare renale, consecinţa inhibiţiei COX constitutive
(AINS scad efectul diureticelor şi al antihipertensivelor prin retenţia hidrosalină)
5. RA hepatice - creşterea transaminazelor serice şi apariţia hepatitei în special în primeletrei luni de terapie şi este evidentă la pacienţi cu antecedente de ciroză sau hepatită.Acest fenomen a fost evidenţiat în special pentru nimesulid.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
35/50
Antiinflamatoare nesteroidiene – reacţii adverse
6. RA la nivelul aparatului respirator produc bronhoconstricție însoţită sau nu de agravarea unui
astm bronșic (acest efect apare prin biotransformarea predominantă a acidului arahidonic pecalea lipooxigenazei, cu formarea consecutivă a leucotrienelor implicate în patogeniaastmului bronșic).
7. RA de tip anafilactic (erupții cutanate, bronhospasm, edem Quinke, colaps hemodinamic)induse de AINS. Acestea sunt mai frecvente la astmatici şi la indivizi cu teren atopic (prezintăfrecvent: eczeme, urticarie, conjunctivită, dermatită de contact, rinită sau alte fenomenealergice).
8. Infertilitate masculină (prin afectarea motilității spermatozoizilor).
9. Pentru aspirină a fost evidenţiat sindromul de intoleranță la aspirină: triada Samter-Vidal(cuprinde: polipoză nazală, rinosinuzită cronică, astm bronșic).
De asemeni, poate produce sindrom Reye la copii (4 ani) în cadrul infecţiilor virale.
10. Apariţia accidentelor tromboembolice, evidenţiate la inhibitorii selectivi COX2 din clasacoxibilor (rofecoxib, valdecoxib, parecoxib, celecoxib, rofecoxib). Acest efect aparedeoarece, în urma inhibării selective a COX2, scade sinteza prostaciclinei (PGI2) la nivelulendoteliului vascular. PGI2 este principalul autacoid cu efect antiagregant plachetar.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
36/50
AINS – avertizări EMA
• Pentru piroxicam a fost semnalat riscul mare de inducere a reacţiilor adversegastrointestinale (ulcer) şi a reacţiilor adverse cutanate. În urma acestor precizări s-arestricţionat utilizarea piroxicamului la o durată de 14 zile, urmată de reevaluarea terapiei.Doza maximă utilizată recomandată este de 20 mg/zi.
• La nimesulid a fost semnalată afectarea hepatică iar prescrierea lui se recomandă doar în
tratamentul durerilor acute sau al dismenoreei (medicament de a doua linie), cu o duratămaximă a tratamentului de 14 zile.
• Pentru clasa inhibitorilor selectivi COX2 s-au precizat evenimentele adverse tromboemboliceiar în 2011 a fost emisă avertizarea EMA care precizează că pacienţii, care utilizează petermen lung celecoxib, prezintă risc mare de evenimente tromboembolice.
• În iunie 2013, EMA a făcut precizarea că şi pentru diclofenac există un risc (relativ scăzut)de inducere a evenimentelor tromboembolici, datorat inhibiţiei COX2.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
37/50
AINS – indicaţii terapeutice
• Tratamente de durată în reumatisme inflamatorii cronice:poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, artroze dureroase.
• Tratamente de scurtă durată sau în perioade de acutizare înartroze, tendinite, tenosinovite, lumbago, dureri şi inflamaţii post-traumatice.
• Tratamente în afara afecţiunilor reumatismale:• angine,
• otite
• colică renală • hemoroizi,
• dismenoree,• afecţiuni stomatologice,• persistenţa canalului arterial la nou-născut, • eritem nodos (indometacin, naproxen),
• dureri datorate metastazelor osoase.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
38/50
AINS – reprezentanţi
Aspirina (acid acetilsalicilic)
• efect analgezic, antipiretic și
antiinflamator moderat• ca antiinflamator: 2-4 g/zi po.
• Inhibitor neselectiv COX.
• RA - comune AINS.
• Contraindicații: boală ulceroasă activă,astm bronșic, copii sub 6 ani cu infecțiivirale (risc de sindrom Reye), gravide în
ultima parte a sarcinii (risc de închidereprematură a canalului arterial șihemoragii), alergie la salicilați,insuficiență hepatică, insuficiență renală.
Indometacin
• Cel mai puternic inhibitor al COX,
acționează atât central cât și periferic • Indicații: boală artrozică, spondilită
anchilozantă, poliartrită reumatoidă,artrită gutoasă
• Oral, 50 –200 mg/zi în 3 prize, dupămese. Intrarectal 100 mg de 1 –2 ori/zi.
Doza orală + rectală maximă 150–200mg/zi.
Diclofenac
• Inhibitor al COX1/2 cu efect
antiinflamator, analgezic, antipiretic.
• Indicaţii: PAR, artroze, criza de gută,dureri după extracţii dentare, inflamaţii însfera genitală.
• Oral, 50 –200 mg/zi. Intrarectal 100 mg de1 –2 ori/zi. Doza maximă 150–200mg/zi.
Acemetacin
• Indicații: artrita acută (inclusiv crize degută); artrita cronică, spondilitaanchilozantă, tumefieri dureroase sauinflamaţii în urma unor leziuni, dupăintervenţii chirurgicale.
• Oral, 90 -180 mg/zi
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
39/50
AINS – reprezentanţi
Etodolac
• Antiinflamator, analgezic, antipiretic, inhibitor al
agregării plachetare. • Adulţi şi copii peste 15 ani: 200 mg × 2/zi.
Fenilbutazona
• Puseu acut reumatism abarticular (periartrită,tendinită, bursită) şi radiculalgii severe – sub 7 zile;spondilartrită anchilopoietică, sindrom Reiter – Fiessinger – Leroy şi reumatism psoriazic; criza degută.
• Puseu acut: 1 supoz. de 2 –3 ori/zi, de 1 –2 zile, apoi 1supoz./zi 5 –6 zile. Spondilartrita anchilopoietică: 1
supoz./zi. Criza de gută: 2 supoz., apoi 1 supoz./6 ore, în maxim 3 zile tratament.
Ibuprofen
• Acţiune antiinflamatoare mai redusă faţăde indometacin, dar cu toleranţă digestivăsuperioară. Acţiune analgezică egală cuparacetamol. Util în pediatrie. Inactiv înspondilita ankilozantă.
• Indicaţii: – Reumatism articular şi extraarticular
– Afecţiuni ortopedice: entorse, luxaţii – Inflamaţii în sfera ORL, stomatologie
• Prec. La copii cu diaree este contraindicat
ibuprofen ca antipiretic din cauza riscului
de insuf icienţă renală acută. • Maximum 2,4 g/zi (administrare la 8 ore).
Oxaprozin
În artrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, 1200 mg o
dată/zi sau 1200 mg dimineaţa şi 600 mg seara. Înosteoartrită, 600–1200 mg o dată/zi. În puseu acut de gută, 1200 mg dimineaţa şi 600 mg seara.
Ketoprofen
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
40/50
AINS – reprezentanţi
Piroxicam
• Efecte intense, comparabile cu indometacină înpoliartrită reumatoidă. Acţiune de durată (o doză/zi).Iniţial 20 mg/zi, după masă, 7 –10 zile.
Tenoxicam
• Oral, i.m., i.v. 10 –20 mg/zi, într -o priză.
• Inhibă izoenzimele COX1/2. Stabilizeazămembrana lipozomale in vitro şi in vivo. Areefect inhibitor asupra sintezei leucotrienelor.
Prezintă şi efect antibradikininic. Acţiuneaantipiretică este datorată inhibiţiei sintezei
prostaglandinelor la nivel hipotalamic.• Indicaţii: • Tratamentul durerii şi al inflamaţiei în bolile
inflamatorii articulare şi abarticulare: artritareumatoidă, spondilartrite seronegative(spondilita anchilozantă, artrita psoriazică,
artrita reactivă ce apare în urma infecțiilor),guta, pseudoguta, artroza, reumatismextraarticular inclusiv tendinite, bursite,
capsulite la nivelul articulației umărului)• Tratamentul durerii:
– dureri post-traumatice
– dureri post-operatorii (după intervențiilechirurgicale); – dismenoree;
– metastaze osoase cu durere intensă. Oral 150 –200 mg/zi, în 2–4 prize.
Intrarectal 100 mg seara.
Inj. 100 –200, în 2 prize, cure scurte (2–3zile
Celecoxib
• Absorbţie digestivă crescută; alimentele îi scad absorbţia.
• Biotransformare hepatică intensă (>95%).În insuficienţăhepatică se reduce doza la jumătate.
• Css se atinge în 5 zile. • Artroză: 200 mg/zi, în 1–2 prize. La nevoie 200 mg× 2/zi.
Poliartrită reumatoidă: 200–400 mg/zi, în 1–2 prize. Doza maximă 400 mg/zi. Vârstnici: 200 mg/zi.
INHIBITORI SELECTIVI COX2
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
41/50
AINS – reprezentanţi Parecoxib
•După inj
ectare este hidrolizat enzimatic în
ficat cuformare de valdecoxib, activ farmacodinamic. Cssdupă 4 zile, la 2 administrări zilnice.
• Precursor al valdecoxib-ului, inhibitor COX-2.
• Indicaţii: Tratament pe termen scurt al durerii post-operatorii.
• Posologie: 40 mg i.v. în bolus sau i.m. profund, într -osingură doză.
INHIBITORI SELECTIVI COX2
Valdecoxib
Tratament simptomatic al osteoartritei şi poliartriteireumatoide (10 mg/zi, maxim 20 mg/zi). Dismenoreeprimară (40 mg/zi, la nevoie).
Etoricoxib
• Bine absorbit din tubul digestiv. Metabolizare înproporţie mare.
• Inhibitor selectiv al COX –2, cu efect antiinflamator şianalgezic.• Ind. Boală artrozică (60 mg o dată/zi), poliartrită
reumatoidă (90 mg o dată/zi), durere şi inflamaţie înartrita gutoasă acută (120 mg o dată/zi).
Meloxicam
La doze repetate picul seric se realizează în 4–5 ore.Absorbţia este puţin influenţată de alimente.Biotransformare în ficat în doi metaboliţi inactivi.
• Inhibă COX-2 mai intens decât COX-1 in vitro şi nu
interferă cu agregarea trombocitelor. • Ind. Osteoartrită, artrită reumatoidă, spondilităankilopoetică.
• Oral, iniţial 7,5 mg o dată/zi. Se poate creşte la 15mg.
Nimesulid
• Inhibitor selectiv al Cox-2, cu acţiune antiinflamatoare,analgezică, antipiretică. Inactivează radicalii liberi.
• Ind. Inflamaţii articulare şi ale ţesuturilor moi. Dureripostoperatorii şi posttraumatice. Febră şi dureri îninflamaţii acute ale căilor respiratorii superioare, gurii,aparatului excretor. Dureri menstruale. Toxic hepatic.
• Oral, adulţi şi copii peste 12 ani, 100–200 mg de 2 ori/zi.
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
42/50
ANTIREUMATICE (DMARD) – clasificare - după mecanismul de acţiune:
A. Terapia remisivă clasică:
a. Imunosupresive- Metotrexat
- Ciclosporina
- Azatioprina
b. Inhibitori ai dihidroorotat dehidrogenaza:
- Leflunomida
c. Săruri de aur - Aurotiomalat de sodiu- Auranofin
d. Antimalarice de sinteză:- Clorochina
- Hidroxiclorochina
e. Antiinflamatoare intestinale: - Sulfasalazina
f. Inhibitoare directe ale funcţiei limfocitelor T(derivaţi tiolici): - Penicilamina
B. Terapia biologică
a. Blocanţi ai TNFα :
- Infliximab- Adalimumab
- Etanercept
- Golimumab
- Certolizumab pegol
b. Blocanţi ai şi IL6:- Tocilizumab
b. Terapia anti CD20:
- Rituximab
Macrofage Fibroblast Limfocite B activate Limfocite T activate
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
43/50
Macrofage Fibroblast Limfocite B activate Limfocite T activate
IL1 IL6 TNFα
Celulă purtătoarede antigen
Antigen
PR este rezultatul unei activări inadecvate la nivel sinovial atât a celulelor proprii, cât şi a celormigrate de la nivel sanguin.
Citokinele proinflamatoare conduc la distugerea tisulară.
CASCADA INFLAMAŢIEI ÎNPOLIARTRITA REUMATOIDĂ
ANTIREUMATICEM t t t
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
44/50
ANTIREUMATICEMetotrexat• antagonist al acidului folic, citotoxic.
• Inhibă competitiv enzimei dihidrofolat-reductaza,inhibând astfel sinteza de ADN.
Indicaţii:
• Poliartrită reumatoidă activă, la pacienţi adulţi.• Forme severe poliartritice ale artritei idiopatice juvenile active când răspunsul la antiinflamatoarenesteroidiene (AINS) a fost inadecvat,
• Forme severe, recalcitrante şi dezabilitante depsoriazis, care nu răspund adecvat la alte forme detratament cum ar fi fototerapia, PUVA sau retinoizii.
• Artrita psoriazică severă la adulţi.• Se efectuează o doză test iniţială. Doza iniţială este
7,5 mg/săptămână. Se poate creşte cu 2,5 mg pesăptămână. Nu se depăşesc 25 mg/săptămână.
• !!!La doze de 20 mg/săptămână apar reacţii adverse, în special supresia măduvei osoase. Răspunsul latratament apare după aproximativ 4-8 săptămâni.După obţinerea rezultatelor terapeutice se reducetreptat doza până la doza minimă de întreţinere.
Efecte adverse:
mielosupresie
tulburări digestive: greţuri, vărsături, ulceraţii alemucoaselor;
neurotoxicitate: tulburări spastice ale membrelor,encefalopatii;
efecte teratogene şi mutagene.
Mecanism de actiune: analog al acidului folic ceinhibă competitiv dihidrofolat reductaza.
Împiedică transformarea acidului dihidrofolic (FH2) în acid tetrahidrofolic (FH4).Astfel inhibă sinteza nucleotizilor pirimidinicişi respectiv sinteza de AND.
Acid folinic Dihidrofolat reductaza
Timidilat
sintetaza
Deoxiuridin monofosfat Deoxitimidin monofosfat
ADN
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
45/50
ANTIREUMATICE
Leflunomida• Derivat de izoxazol care inhibă sinteza pirimidinei Indicaţii:• Poliartrită reumatoidă activă, la pacienţi adulţi, 100
mg/zi timp de 3 zile, apoi tratament de întreţinere 10 – 20 mg/zi.
RA: - creştere uşoară a tensiunii arteriale - diaree, greţuri, vărsături, ulceraţii ale mucoaseibucale, dureri abdominale, ameţeli, parestezii,manifestări alergice.
Împiedică activarea limfocitelor T prin inhibiţiadihidroorotat dehidrogenaza
ACTIVAREA LIMFOCITELOR T
DIHIDROOROTATDEHIDROGENAZA
SINTEZĂ PIRIMIDINE
SINTEZĂ ADN, ARN
PROLIFERARE LIMFOCITE
LEFLUNOMIDA
TERIFLUNOMIDA
Metabolit activ
ANTIREUMATICECiclosporina
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
46/50
ANTIREUMATICE
Penicilamina
• Inhibă direct funcţia limfocitelor T • Indicată în PAR, cu efect maxim după 4
– 6 luni de tratament.• RA numeroase:
– Alergice
– Hematologice: trombocitopenie,
agranulocitoză – Miastenie
– Polimiozită – Efect teratogen
• Inhibă transcripţia genică a unor citokine: IL2, IL3, IFNγ,produse de celulele T ca urmare a activării prin antigen.
• Indicaţii: PAR severă care nu a răspuns la metotrexat. • RA numeroase:
– Nefrotoxicitate – Disfuncţie hepatică – Hiperglicemie
– Hiperlipemie
– Osteoporoză
Sulfasalazina
• În colon se desface în acid 5 amino salicilic (mesalazina) şi sulfapiridină. • Efectul antireumatic este atribuit mesalazinei care inhibă activarea
celulelor T.
• Ameliorări clinice apar după 1 – 3 luni de tratament.
• RA:- Greaţă, scăderea apetitului – Cefalee
– Erupţii cutanate – Efecte adverse sanguine şi hepatice (necesită control periodic)Indicaţii: PAR, PAR juvenilă, spondilita ankilopoetică (0,5 g/zi iniţial; se
creşte treptat la maxim 3 g/zi, fracţionat.
ÎTERAPIA BIOLOGICĂ ÎN POLIARTRITA REUMATOIDĂ
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
47/50
Macrofage Fibroblast Limfocite B activate Limfocite T activate
IL1IL6 TNFα
Celulă purtătoarede antigen
Antigen
Anti receptori TNFα:
-INFLIXIMAB-ETANERCEPT
-CERTOLIZUMAB
-GOLIMUMAB
Anti IL6:- TOCILIZUMAB
Anti IL1:
- ANAKINRA
Împiedicarea activării limfocitelor T:
- ABATACEPT
TERAPIA BIOLOGICĂ ÎN POLIARTRITA REUMATOIDĂ
Există 4 tipuri de anticorpi monoclonali: animal (cel mai frecvent murin), himeric, umanizat,
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
48/50
uman
Animal Himeric Umanizat Uman
ADN de şoarece care codifică porţiunea de legare a Acmonoclonal, fuzat cu ADN uman producător de Ac – Ac parţialimurini sau umanizaţi, ambele lanţuri sunt umanizate şi auregiunile determinante de complementaritate (CDR) ale
domeniului variabil de origine străină, restul fiind de origineumană.
2 tehnici:
-Ac generaţi pe culturi de macrofage sau E coli – clonarea segmentelor genice de Ig cu uşoare diferenţe în secvenţa de aminoacizi – crearea unor “librării fagice”de Ac.
-Şoareci modificaţi genetic pentru a produce Ac umani
Ambele lanţuri de legare ale Acsunt de origine murină
!!!La om are loc producerea de Ac antimurini
Ambele lanţuri conţin un domeniu variabil străin: dealtă specie decât umană sau sintetic, legat de oregiune constantă de origine umană
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
49/50
Tipuri de Ac monoclonali folosiţi în bolile reumatice
Ac monoclonali himerici (uman – murin) – terminaţia “ximab”
• Infliximab
Ac monoclonali umanizaţi/umani – terminaţia “mumab” sau “zumab ”
• Adalimumab
• Certolizumab
• Tocilizumab
Receptori solubili fuzionaţi cufracţiunea Fc a unei Ig umane – terminaţia “ecept”
• Abatacept
• Etanercept
ANTICORPI MONOCLONALI UTILIZAŢI ÎN BOLI INFLAMATORII CU COMPONENTĂ AUTOIMUNĂ
-
8/16/2019 Ains Antihistaminice
50/50
ANTICORPI MONOCLONALI UTILIZAŢI ÎN BOLI INFLAMATORII CU COMPONENTĂ AUTOIMUNĂ
DCI/Mecanism Indicaţii
ABATACEPT – anti limfocit T (CTLA-4). Poliartrita reumatoidă activă (PAR), moderat severă, asociat cumetotrexat.
ETANERCEPT – anti TNFα. PAR. Artrită psoriazică. Spondilită ankilozantă. Forme active deartrită reumatoidă juvenilă cronică la copii (4 – 17 ani) care nuau răspuns la metotrexat.
INFLIXIMAB - anti TNFα. Artrită psoriazică. Spondilită ankilozantă. Forme active de artrităreumatoidă juvenilă cronică la copii (4 – 17 ani) care nu au
răspuns la metotrexat.
ADALIMUMAB - Anti IL6. Artrita reumatoidă singur sau asociat cu metotrexat.
CERTOLIZUMAB - anti TNFα. Boala Crohn, artrită reumatoidă care nu a răspuns la tratamenteconvenţionale.
GOLIMUMAB - anti TNFα. Boala Crohn, artrită reumatoidă (în lipsa răspunsului la tratamenteconvenţionale.
ANAKINRA - anti IL – 1. Artrită reumatoidă singură sau în asociere cu medicamentemodificatoare de boală.
top related