arboretum simeria
Post on 07-Aug-2015
373 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ARBORETUMUL SIMERIA-
MONOGRAFIE
Seria LUCRÃRI DE CERCETARE
PUBLICATÃ de INSTITUTUL DE CERCETÃRI ªI AMENAJÃRI SILVICE (ICAS)
Adresa: ªos. ªtefãneºti nr. 128
Voluntari, 077190 Ilfov
Tel./ Fax: 021 350 32 41/ 021 350 32 45
Email: icas@icas.ro
Internet: www.icas.ro
Fotografii realizate de : Corina Coandã (C.C.), Stelian Radu (S.R.), Ovidiu Iordan (I.O.),
Mathieu Pastre (M.P.), Jan Dobbelmann (J.D.),
Magdalena Palada Nicolau (M.P.N.), Radu Cordoº (R.C.),
arhiva personalã Laszlo Ocskay (L.O.)
Redactor: Iovu-Adrian BIRIª
Tehnoredactare computerizatã: Pollyanna Pârnuþã, Marius Teodosiu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
COANDÃ, CORINA
Arboretumul Simeria: monografie / Corina Coandã, Stelian Radu- Bucureºti :
Editura Tehnicã Silvicã, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-96001-5-8; ISBA (13) 978-973-96001-5-6
I. Radu, Stelian
630
CORINA COANDÃ STELIAN RADU
AARRBBOORREETTUUMMUULL
SSIIMMEERRIIAA
MMOONNOOGGRRAAFFIIEE
Editura Tehnicã Silvicã
2006
Arboretumul S i m e r i a - Monografie 5
CUPRINS
1. Introducere 7
2. Caracterizãri generale ale Arboretumului 11
3. Istoric ºi realizãri manageriale ºi ºtiinþifice 21
3.1. Perioada de la înfiinþare pânã în anul 1949 21
3.2. Perioada 1950 –1954 27
3.3. Perioada 1955 – 1962 29
3.4. Perioada 1963 – 1989 32
3.5. Perioada 1990 – 1996 41
3.6. Perioada 1997 – 2005 43
4. Poziþia geograficã ºi aºezarea 51
5. Condiþiile climatice 53
6. Condiþiile pedologice 57
7. Vegetaþia 63
7.1. Vegetaþia lemnoasã natural ã 65
7.2. Vegetaþia lemnoasã introdusã 72
8. Fauna 77
9. Valoarea peisagisticã 81
10. Importanþa ºi valoarea Arboretumului. Necesitatea conservãrii
ºi dezvoltãrii lui durabile
103
11. Rezumat în englezã 111
12. Rezumat în francezã 115
13. Bibliografie 119
Lista anexelor
Anexa 1. Harta Arboretumului Simeria
Anexa 2. Lista plantelor lemnoase cultivate ºi spontane din Arboretumul Simeria
Anexa 3. Flora ierbacee din Arboretumul Simeria
Anexa 4. Avifauna Arboretumului Simeria – specii sedentare sau în pasaj
Anexa 5. Calendarul înfloririi speciilor lemnoase din Arboretumul Simeria
125
127
223
229
233
Introducere 7
1. Introducere
Tratatele de horticulturã definesc arboretumurile ca “plantaþii arboricole în
care se aclimatizeazã specii provenite din diverse zone fitogeografice ale glo-
bului, dar se pãstreazã ºi unele specii indigene”(Sonea, V. et al, 1983).
Aceste plantaþii pot ocupa o suprafaþã de teren suficient de mare (de ordinul
zecilor ºi chiar sutelor de hectare), amenajatã prin proiecte speciale ºi destinatã
introducerii, creºterii ºi prezentãrii unui numãr mare de specii lemnoase
(forestiere ºi /sau decorative), ce pot creºte în liber, în condiþiile staþionale ale
zonei respective. Sunt ºi cazuri când în astfel de colecþii pot fi grupaþi numai
taxonii unui singur gen ºi atunci ele sunt denumite -dupã caz- Pinetum,
Populetum, Quercetum, etc.
Arboretumurile sunt centre de cercetare, aclimatizare ºi extindere în culturã a
unor specii valoroase de arbori, arbuºti sau liane, noi pentru regiunea respectivã.
În aceste laboratoare instalate în naturã se pot realiza ºi lucrãri de selecþie ºi
ameliorare, iar elevii ºi studenþii pot studia aici sistematica ºi ecologia plantelor
lemnoase, ca ºi atributele arhitectural - decorative ale acestora, în decursul vieþii
lor îndelungate ºi/sau ale anotimpurilor.
Termenii de “arboretum” ºi “dendrariu”- ultimul folosit în literatura rusã-
sunt sinonimi ºi provin de la latinescul “arbor” sau grecescul “dendron” care
definesc arborele.
Aceste colecþii de plante lemnoase sunt reprezentate prin exemplare solitare,
biogrupe sau mici arborete experimentale, amplasate în teritoriu dupã criterii
ecologice, sistematice sau fitogeografice. Ele ni se înfãþiºeazã sub forma unor
edificii vegetale originale, concepute de om ºi realizate în strânsã colaborare cu
natura, în diferite stiluri arhitectural-peisagistice. Denumirea de parcuri dendro-
logice folositã în trecut, deºi în mare mãsurã sinonimã, sugera caracterul privat
al acestor colecþii, utilizate ca parcuri forestiere de agrement, în jurul unor
reºedinþe.
Cele mai vechi colecþii de acest gen au fost create în Europa începând cu
sfârºitul secolului al XV-lea ºi au cuprins cu prioritate specii alohtone, prove-
nite din cele mai importante ºi bogate centre genetico-dendrologice ale Terrei
(Extremul Orient, America de Nord, zona circum-mediteraneanã, º.a.), dar ºi
specii lemnoase locale, care, de multe ori, constituiau scutul protector al speci-
ilor strãine introduse în noile condiþii.
Funcþionalitatea lor iniþialã se limita la satisfacerea nevoii de a crea, în jurul
Arboretumul Simeria - Monografie8
reºedinþelor private, un cadru original ºi spectaculos, cât mai "exotic", prin
plantarea unor arbori cu calitãþi ornamentale deosebite, aduºi de pe meleaguri
îndepãrtate, care - de cele mai multe ori - contrastau puternic cu vegetaþia localã.
Cu timpul, o parte din aceste colecþii au devenit fie parcuri de agrement (cu
acces restrâns sau liber), fie mici nuclee de aclimatizare a noi specii de arbori ºi
arbuºti exotici, care întruneau însuºiri ornamentale deosebite sau alte atribute
interesante.
În aceastã situaþie, funcþionalitatea lor a evoluat ºi s-a amplificat considerabil,
arboretumurile cãpãtând, cu trecerea vremii, valenþe ºtiinþifice (botanice,
forestiere), ornamentale, peisagistice, dar ºi recreativ-sanogene sau didactic-
educaþionale.
Prin vechimea primelor sale începuturi, ca ºi prin evoluþia sa în decursul celor
trei secole de existenþã ºi parcul din Simeria - actualul Arboretum- se înscrie pe
aceste coordonate.
Cu toatã valoarea sa botanicã ºi peisagerã, el a fost relativ puþin cunoscut, mai
ales în lumea ºtiinþificã, datoritã publicaþiilor puþine ºi îndeosebi a fost ignorat
de marele public, având pânã în 1949 un regim limitat de vizitare.
Primul studiu monografic "Specii exotice în Parcul Simeria" (Ocskay, S.,
1954), apãrut într-o publicaþie ºtiinþificã cu destinaþie exclusivã unitãþilor sil-
vice, menþinea aceastã sursã de date într-un domeniu limitat, puþin accesibil.
Apariþia, dupã un deceniu, în condiþii grafice meritorii pentru perioada
respectivã, a Ghidului-album (Radu, S., Hulea, A., 1964), cuprinzând, în afara
informaþiilor specifice, o primã listã a speciilor cultivate ºi o amplã ilustraþie (64
imagini), contribuia la o mai bunã popularizare a obiectivului, îndeosebi peste
hotarele þãrii.
De atunci au trecut însã patru decenii, timp în care, prin activitatea colec-
tivului Staþiunii de cercetãri silvice Simeria, Arboretumul a fost salvat de la
multe calamitãþi naturale, ca ºi de impactul uman negativ, a fost refãcut ºi dez-
voltat, aºa cum o dovedesc paginile urmãtoare ºi pãrerile pertinente ale unor vi-
zitatori-specialiºti consacraþi în domeniu. De altfel, înfiinþarea Staþiunii a izvorât
din necesitatea organizãrii unor cercetãri sistematice, complementare, în dome-
niul introducerii ºi extinderii speciilor lemnoase exotice, în cultura silvicã ºi
ornamentalã, iar localizarea ei la Simeria a fost determinatã tocmai de existenþa
acestui vechi centru de introducere - magnific laborator în naturã.
Lucrarea de faþã îºi propune sã aducã la zi nu numai prezentul ci ºi trecutul
mai mult sau mai puþin îndepãrtat al Arboretumului, bogãþia lui dendrologicã (de
peste 2100 de taxoni), dar ºi inestimabila sa valoare peisagisticã.
Elaborarea acestui nou studiu monografic se face însã într-un moment de
cumpãnã pentru soarta viitoare a colecþiei ºi a peisajului respectiv. Ne exprimãm
Introducere 9
însã speranþa cã înþelepciunea va triumfa ºi Arboretumul îºi va continua drumul
sãu firesc ºi ascendent pe care, prin strãdaniile atâtor generaþii, ºi-l meritã pe
deplin.
Caracterizãri generale ale Arboretumului 11
2. CARACTERIZÃRI GENERALE ALE ARBORETUMULUI
În acest capitol sunt prezentate câteva aprecieri privind importanþa
Arboretumului ºi activitãþile ºtiinþifice sau de reconstrucþie ecologicã
desfãºurate aici, în perioada anilor 1956-2005. Ele au fost consemnate în
“Cartea de onoare” a Staþiunii de Cercetãri Silvice Simeria de cãtre personalitãþi
de prestigiu care au vizitat arboretumul.
"Rostul parcurilor dendrologice este deosebit de important pentru ºtiinþã ºi
pentru economia naþionalã, deºi marele public le considerã în primul rând ca
parcuri ornamentale ºi de agrement. Minunatul parc de la Simeria împlineºte de
mai multe decenii întreita sa misiune, evoluând în timpul recent la rolul unei
Staþiuni de cercetãri forestiere de primul rang. Arborii maiestoºi, bãtrâni sunt de
un efect estetic neîntrecut, împreunã cu ambianþa de pãdure de luncã naturalã ºi
cu elegantele aranjamente horticulturale. Dar speciile strãine din regiunile
sudice, est-asiatice ºi de peste Ocean, plantate de mâini grijulii, sub continua
observaþie a specialiºtilor ne dau preþioase informaþii asupra creºterii ºi dez-
voltãrii lor în climatul prielnic al luncii Mureºului, indicând valoarea lor ca
arbori ºi arbuºti de ornament, dar mai ales ca esenþe forestiere, care pot comple-
ta sau chiar înlocui unele specii indigene, mai puþin productive, printr-o creºtere
mai rapidã, prin lemn mai trainic ºi mai potrivit pentru anumite nevoi tehnice. O
vizitã la aceastã uzinã ºtiinþificã, ce desãvârºeste un <magnum experimentum>
de lungã duratã, este instructivã ºi reconfortantã. Pepinierele recent lãrgite ºi
perfect îngrijite sunt o chezãºie pentru perpetuarea rosturilor unui asemenea
parc, care a împrospãtat ºi îmbogãþit ºi pânã acum grãdinile noastre botanice ºi
parcurile publice cu specii preþioase ºi îºi vor da contribuþia la întemeierea de
pãduri noi, valoroase ºi de aici înainte.
Catalogul speciilor cultivate aici va fi un ghid folositor pentru oamenii de
ºtiinþã, pentru practicieni ºi pentru marele public deopotrivã, fãcând cunoscute
comorile sale dendrologice, ornamentale ºi silvice-experimentale din
Arboretumul Simeria."
(Prof. Alexandru BORZA, 1964, Prefaþã la "Arboretumul Simeria, Ghid
Album" de S. Radu ºi A. Hulea, Ed. Agro-silvicã, Bucureºti)
"Cel mai vechi parc dendrologic de pe faþa pãmântului românesc este cel de
la Simeria, înfiinþat la mijlocul secolului al XVIII-lea, într-o pãdure naturalã din
Arboretumul Simeria - Monografie12
Lunca Mureºului, unde, treptat, au fost plantaþi tot felul de arbori europeni ºi
extraeuropeni. Are o suprafaþã de 70 ha ºi cuprinde descendenþi din cel mai
vechi salcâm din þarã, aduºi din Franþa ºi plantaþi aici, în a doua jumãtate a se-
colului al XVIII-lea, aºa cum ne aratã un manuscris din 1860. Se pot vedea aici
ºi exemplare remarcabile de ulm, atingând dimensiuni record: 120 de centimetri
în diametru ºi 32 de m în înãlþime. Dintre arborii americani, sunt de semnalat
chiparosul californian, arþarul de Canada, catalpa mare, ienupãrul de Virginia,
viþa de Canada. Tot în acest parc se aflã ºi o magnolie cu frunze uriaºe ºi cu flori
la fel, "cât o tipsie". Din cele 560 de unitãþi sistematice existente în parcul den-
drologic sau "arboretum-ul" din Simeria, 10% sunt europene, 16% eurasiatice,
35% asiatice, 21% nord-americane, 15% de origine hibridã ºi numai 3% din alte
continente” (datele de mai sus se referã la situaþia din anul 1962 - n.n.).
(C.C. GIURESCU, 1975, în "Istoria pãdurii româneºti din cele mai vechi
timpuri pânã astãzi", Ed. Ceres, Bucureºti, p. 108).
"Parcul Staþiunii Silvice Experimentale Simeria reprezintã unul din cele mai
minunate parcuri din Republica Popularã Românã, pe care le-am vãzut.
El a pãstrat în planificarea ºi dispunerea vegetaþiei lemnoase principiile stilu-
lui peisager din perioada înfiinþãrii sale (mijlocul secolului al XVIII-lea).
Bogãþia dendrologicã a parcului este uimitoare ºi reprezintã prin ea o
comoarã în privinþa compoziþiei ºi vârstei plantelor.
Tânãrul colectiv care lucreazã la aceastã Staþiune trebuie sã pãstreze ºi sã
amelioreze parcul, atât sub raportul planificãrii lui, cât ºi în privinþa plantelor
care au murit din parc.
Sub raportul soluþiilor de planificare peisagisticã ºi a dispunerii plantaþiilor,
parcul Simeria reprezintã ºi în opinia noastrã un monument naþional în arta
parcurilor, în care tinerele cadre de dendrologi ºi viitori arhitecþi peisageri îºi
vor perfecþiona cunoºtinþele ºi mãiestria lor. Lucrãrile efectuate de Staþiune în
domeniul multiplicãrii speciilor de arbori din parc sunt foarte necesare þãrii ºi au
o valoare imensã."
(Acad. M.P. KORJEV - Arhitect peisager al oraºului Moscova -
11.07.1956)
"Rezervaþia dendrologicã a parcului Simeria a fost pentru mine revelaþia unei
adevãrate comori vegetale. Situaþia, dimensiunile, frumuseþea exemplarelor sunt
de o valoare rar întâlnitã chiar peste hotare, iar diversitatea ºi abundenþa mate-
rialului înmulþit pentru cercetãri ºi difuzare face cinste tinerilor ingineri ºi per-
sonalului Staþiunii."
(L. FARAUDO - pepinierist horticol - 24.07.1957)
Caracterizãri generale ale Arboretumului 13
"Admiraþie pentru realizãrile tânãrului colectiv al Parcului dendrologic din
Simeria. Tezaurul de arbori ºi arbuºti ce le-a fost dat în seamã constituie obiec-
tul sârguinþei, destoiniciei ºi înaltei lor priceperi. Grija ce depun s-a vãzut în
rapiditatea cu care au intervenit sã repare avariile cauzate de zãpada din 16-17
februarie a.c.; aproape totul a fost curãþat de ramuri ºi replantate suprafeþele
goale.
Prin pepinierele create, prevãd cã Simeria va deveni curând un important cen-
tru republican de difuzare a materialului dendrologic rar ºi valoros, necesar atât
producþiei cât ºi construcþiei spaþiilor verzi."
(Prof. Al. SÃVULESCU - Fac. de Silviculturã Braºov -2.04.1958)
"Minunat laborator, în care se poate studia ºi biologia ºi productivitatea
speciilor lemnoase exotice din diferite zone climatice."
(V. KALINKOV - Institutul Superior de Silviculturã - Sofia, Bulgaria -
20.09.1957)
"De-a lungul cãlãtoriei mele forestiere prin R.P.R., am avut astãzi ocazia sã
cunosc, într-o ambianþã binevoitoare ºi impresionantã, comorile dendrologice
din Simeria"
(Dipl.-Ing. For. Frithjof WEISER - Academia de ºtiinþe din Berlin -
Istitutul Gatersleben - R.D.G., 1960)
"Am vizitat Parcul dendrologic de la Simeria pentru a ºasea oarã. De fiecare
datã am surprins acest parc mai frumos, mai bogat în soiuri de plante, mai bine
îngrijit, pentru care fapte felicit conducerea ºi colectivul Staþiunii."
(Prof. dr. Em. ÞOPA - Grãdina Botanicã Cluj - 15.05.1961)
"Am revãzut, dupã un sfert de veac, minunatul Parc dendrologic întemeiat de
vrednici înaintaºi ºi l-am gãsit mult mai bogat, mai metodic aranjat ºi pus cu
totul în slujba horticultorilor ºi a economiei þãrii, ca un stegar al progresului în
acest sector de activitate în serviciul þãrii. M-a bucurat ºtirea despre colaborarea
strânsã cu atâtea grãdini botanice ºi institute de cercetãri horticole ºi forestiere.
Felicit pentru aceasta pe neobositul ºi entuziastul director al instituþiei ºi
autoritãþile care patroneazã acest parc, o mândrie a þãrii".
(Prof. dr. Al. BORZA, director / pensionar al Grãdinii Botanice din Cluj
- 21.06.1961)
Arboretumul Simeria- Monografie14
"Referatele prezentate la Sesiunea ºtiinþificã a Staþiunilor Simeria ºi Cluj ºi
lucrãrile executate în Arboretum ºi pepinierele vizitate au oglindit nivelul ridi-
cat ºi preocupãrile conºtiincioase ºi pline de pasiune ale lucrãtorilor din cer-
cetarea silvicã"
(D. IVÃNESCU - directorul INCEF - Bucureºti - 21-22.06.1961)
"Am vizitat ºi examinat parcul, arboretele ºi colecþia din Simeria cu cel mai
mare interes, unde sunt multe specii lemnoase decorative ºi de interes econo-
mic. Am putut sã constat bogãþia colecþiei ºi faptul cã parcul ºi plantaþiile sunt
organizate pe baza celor mai moderne metode, care corespund din punct de
vedere ornamental ºi ecologic. Metodele folosite în pepiniere sunt din cele mai
bine studiate ºi corespund mai multor scopuri: pentru parc ºi pentru valorificare.
Peste tot domneºte cea mai mare îngrijire ºi ordine."
(Prof. dr. ªtefan BIALOBOK - Director al Institutului de Dendrologie
din Kornik (Poznan), Polonia - 27.11.1961)
"Meritã sã fie scos în evidenþã faptul cã munca mai multor generaþii de
botaniºti este continuatã ºi amplificatã pe baze noi, dându-se parcului un carac-
ter ºtiinþific unde se fac cercetãri în domeniul culturii exoticelor ºi al selecþiei
speciilor forestiere rezistente la boli ºi dãunãtori, activitãþi care trebuiesc apro-
fundate în acest colþ minunat al naturii, creat de mâna omului."
(Dr. ing. Gh. MARCU, Dir. adj. ºtiinþific ICF - Bucureºti - 19.08.1964)
"Aveþi un foarte frumos arboretum care este foarte bine întreþinut. În mod
deosebit m-a impresionat numãrul mare de arbori americani care s-au adaptat cu
succes. Sper sã mã întorc din nou pentru o vizitã mai lungã."
(Dr. Willard H. CARMEAN, Carbondale Forest Research Center, U.S.
Forest Service, Illinois - 26.06.1966)
"Deºi timpul a fost prea scurt pentru o adecvatã examinare a tuturor como-
rilor din acest splendid Arboretum, am obþinut o bunã perspectivã a istoriei,
aºezãrii ºi scopurilor lui, ºi eu, cu plãcere, confirm primirea unui suvenir valoros
al ultimei noastre opriri în România, sub forma recentului Ghid-album ºi
Catalog al Arboretumului. Eu cred cã acestã publicaþie va face Arboretumul larg
cunoscut în lume, aºa cum el o meritã."
(Michael BROWN - Forest Research Station, Alice Holt, Farnham
Surrey, Marea Britanie - 02.07.1966)
Caracterizãri generale ale Arboretumului 15
"Am fost foarte bucuros cã am avut ocazia de a vizita frumoasa voastrã
Staþiune experimentalã. Am admirat parcul splendid cu multele lui specii ºi e
dificil sã poþi gãsi altundeva o totalitate de plante aºa de diverse ºi aºa de fru-
moase."
(Michele PREVOSTO - Istituto Sperimentale del Pioppo, Casale
Monferrato, Italia - 05.07.1967)
"Am luat la cunoºtinþã cu mult interes de lucrãrile de aclimatizare a speciilor
lemnoase ºi de cele privind crearea plantaþiilor semincere efectuate de Staþiune.
Ne bucurã faptul ca aceste lucrãri îºi gãsesc aplicare în producþie. Prezintã un
interes deosebit lucrãrile de aclimatizare a speciei Liriodendron tulipifera, a
magnoliei ºi a nucului negru. Aici se desfãºoarã lucrãri intense privind
îmbogãþirea colecþiei cu noi specii ºi în privinþa studierii particularitãþilor lor
ecologice."
(MAMEDOV - Director general Gosleshoz, însoþit de Directorul
Staþiunii Unionale pentru seminþe forestiere, URSS - 23.12.1968)
"Am fost plãcut impresionat de bogãþia ºi interesanta colecþie dendrologicã
din Simeria, o mândrie a þãrii sub acest aspect".
(Prof. Dr. doc. I. SAFTA - membru de onoare al ASAS ºi Dr. Ing. K. NIE-
DERMAIER - 26.09.1970)
"Participanþii la lucrãrile Sesiunii a 2-a a Comisiei Monumentelor Naturii ºi
Ocrotirea Naturii pe baze ecologice (78 participanþi) au vizitat Arboretumul -
remarcând însemnãtatea ºtiinþificã ºi peisagisticã a acestei rezervaþii dendrolo-
gice cu care se mândreºte þara".
(Prof. Valeriu PUªCARIU - Secretarul Comisiei Monumentelor Naturii
din Academia Românã - 06.08.1974)
"Arboretumul Simeria constituie o capodoperã care conciliazã armonios
ºtiinþa ºi arta într-un giuvaer cultural de un rafinament insolit, ce-l recomandã
astfel drept cea mai preþioasã perlã din diadema parcurilor dendrologice. Prin
tezaurul floristic, varietatea ºi eleganþa exemplarelor componente, Arboretumul
întrece prestigioase aºezãminte similare cu reputatã tradiþie din strãinãtate".
(Dr. Ing. Cr.D. STOICULESCU - ICAS Bucuresti - 23.05.1978)
"Remarcabila colecþie de arbori ºi arbuºti de aici este, pentru mine, impre-
Arboretumul Simeria- Monografie16
sionantã. Un interes special prezintã creºterea susþinutã ºi adaptabilitatea speci-
ilor familiare americane. Personalul ºi toþi cei care lucreazã aici au depus o
susþinutã activitate pentru prezervarea ºi menþinerea acestei valoroase colecþii...
În mod cert, multe din aceste specii de arbori prezintã o mare valoare, chiar fãrã
o selecþie ºi ameliorare ulterioarã."
(Dr. Howard KRIEBEL, Dept. of Forestry, OARDC, Wooster, Ohio,
USA - 12.06.1979)
"Acesta este un loc minunat. Întinderea, relieful, aºezarea ºi marea lui diver-
sitate de specii de arbori ºi arbuºti, dintre care unii au o vârstã înaintatã, îi con-
ferã o rarã frumuseþe. Spre deosebire de multe Arboretumuri, cei mai mulþi
arbori bãtrâni pot sã-ºi dezvolte coroanele lor nestingheriþi. Interesul ºtiinþific
este considerabil ºi eu regret faptul cã Societatea Dendrologicã din Olanda nu-l
poate vizita datoritã distanþei. Poate cã Societatea Internaþionalã de Dendrologie
(IDS) va fi capabilã sã vinã într-o zi ºi sã admire colecþia. Eu sper cã, pentru
autoritãþile din România, va fi posibil sã menþinã colecþia în bune condiþii ºi sã
o reînnoiascã ºi sã continue cercetãrile inspirate de aceastã mare instituþie".
(Dr. Hans M. HEYBROECK - Wageningen, Olanda - 15.10.1991)
"Am avut plãcerea ºi onoarea ca în ultimii ani, în cadrul programului de prac-
ticã al studenþilor Facultãþii de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere din Braºov,
sã însoþesc grupurile respective de studenþi. De fiecare datã, atât noi, cadrele
didactice, cât ºi studenþii am rãmas profund impresionaþi de mãreþia acestui
Arboretum ºi de profesionalismul oamenilor ce se îngrijesc de el."
(Prof. Dr. N. ªOFLETEA - Universitatea "Transilvania" Braºov - 03-
07.07.1990)
"Parcul din Simeria asociazã într-un mod fericit frumuseþea ºi valoarea
ºtiinþificã a colecþiilor. Aici fiecare exemplar, fiecare specie se încadreazã
armonic în ansamblu, ca ºi cum prezenþa ei ar fi evidentã ºi de origine naturalã.
De-a lungul aleilor, se deruleazã sub ochii vizitatorului o panoramã cvasi-com-
pletã a speciilor lemnoase, autohtone ºi exotice ce pot fi întâlnite în pãdurile ºi
parcurile Europei continentale ºi uneori chiar cu specii surprinzãtoare în acest
climat. Speciile sunt reprezentate prin exemplare cu caracteristici dendrometrice
excepþionale.
Parcul poseda în egalã mãsurã câteva parcele martor de pãduri ripariene, atât
de ameninþate în prezent în Europa. Aceste remarcabile arborete naturale de
Populus alba ºi nigra, de Quercus ºi de enormi ulmi rari, dar grav bolnavi, jus-
tificã chiar numai ele menþinerea parcului ca rezervaþie publicã ºi protecþia ei
Caracterizãri generale ale Arboretumului 17
ecologicã. Din pãcate, mediul, în general, suferã de impactul generat de indus-
tria grea din Valea Mureºului.
Sã mulþumim generaþiilor de forestieri care s-au succedat aici pentru con-
stanþa eforturilor lor ºi în mod special conducerii Staþiunii care ne-a primit cãl-
duros ºi ne-a permis sã cunoaºtem câteva din cele mai frumoase situri forestiere
din Europa, la Simeria, în Retezat ºi în alte locuri din Transilvania. Sã sperãm
cã viitorul va permite Parcului din Simeria sã beneficieze de resurse materiale ºi
umane, la înãlþimea valorii lui. Sã sperãm, în final, cã în aceastã perioadã când
se deschid noi relaþii internaþionale, reputaþia parcului se va extinde asupra
tuturor forestierilor ºi a prietenilor naturii, pânã când va deveni un centru de
vizite, indispensabil pentru cultura dendrologicã."
(Hervé LE BOULER, director, Pepiniera experimentalã Guémené-
Penfao, Franþa - 31.07.1992)
"Parcurile dendrologice, ca ºi acesta, inspirã un dublu respect: acela al uni-
versalitãþii ºi acela al frumuseþii. Aceastã colecþie, mai mult decât oricare alta,
nu þine seama de frontiere ºi reuºeºte sã reuneascã, într-un singur loc, sufletul ºi
memoria fiecãrui continent, fiecãrei þãri: arborele."
(Dr. Antoine KREMER, INRA, Lab. de genetica ecosistemelor forestiere,
Franþa - 10.11.1992)
"Parcul dendrologic din Simeria ne demonstreazã, dacã mai era nevoie, cã
omul poate avea ºi o intervenþie beneficã în naturã. Am intrat în acest "templu"
al vegetaþiei cu bucuria întâlnirii unor specii de arbori rari din flora noastrã sau
din alte continente. Colectivului care se ocupã cu îngrijirea ºi dezvoltarea par-
cului, le dorim mult succes, multã putere de muncã pentru a menþine ºi în viitor
frumuseþea acestor locuri. Acest parc este o ºansã pentru generaþia tânarã, care
are nevoie de o educaþie ecologicã mult mai serioasã, mai bogatã în conþinut ºi
mult mai legatã de naturã"
(Colectivul de cadre didactice care au însoþit elevii la Olimpiada naþio-
nalã de biologie - Deva - 13-16.04.1993)
"Cele mai frumoase complimente pentru numeroasele plante seculare ºi ra-
ritãþile botanice prezente în acest colþ de paradis"
(4 pepinieriºti horticoli: 2 din Pistoia / Italia ºi 2 din Austria - 10.08.1994)
"Excelentã oazã! Ea trebuie impusã pe Lista Patrimoniului Mondial
Natural ºi Cultural. Oamenii de suflet sunt pe mãsura acestui excelent parc. Un
grup de naturaliºti mulþumesc din toatã inima celor ce ne-au condus prin aceastã
Arboretumul Simeria- Monografie18
minune."
(Prof. Dr. Dan MANOLELI, Bucureºti - 27.08.1994)
"O colecþie excepþionalã, condusã de oameni excepþionali cu eforturi
excepþionale, care înþeleg, mai mult decât majoritatea oamenilor acestei þãri, cã
patrimoniul sãu se compune ºi din totalitatea speciilor de plante pe care le are.
Felicitãri pentru tenacitatea cu care personalul parcului îl menþin cu nemãsurate
sacrificii."
(Prof. Univ. Dr. Ioan COSTE, Univ. de ªtiinþe Agricole Timiºoara -
24.08.1994)
"Arboretumul Simeria este cea mai impresionantã colecþie de arbori ºi arbuºti
din câte am avut plãcerea sã vizitez. Pot numai sã spun cã doresc sã am mai
multe zile ca sã pãºesc de-a lungul istoriei ei. Teritoriul este în viaþã aºa cum a
fost cu milioane de ani în urmã (?). Aºtept cu nerãbdare sã-l vizitez din nou într-
una din zilele apropiate."
(Dr. John R. HORNER, consultant ºtiinþific al filmului Jurassic Park,
SUA - 30.08.1994)
"Ce pãcat cã imensa bogãþie dendrologicã a acestui Parc nu este susþinutã ºi
de una financiarã, pentru conservarea, îmbunãtãþirea ºi înfrumuseþarea lui. Dar
cum arborii trãiesc sute de ani, au timp sã aºtepte ºi sã spere. Felicitãri celor ce
se strãduiesc pentru menþinerea lui."
(Mircea IONESCU-QUINTUS, 17.09.1994)
"Am fost foarte impresionaþi de stejarii bãtrâni de aici ºi de devotamentul
personalului Staþiunii pentru îngrijirea colecþiei. Caracterul istoric al arhitecturii
este atât de potrivit plantaþiilor naturale ºi arborilor vechi din teren, ºi noi am
fost încântaþi sã constatãm de asemenea cã voi pãstraþi, mai degrabã decât sã
înlocuiþi, aceastã moºtenire arhitecturalã."
(Guy STERNBERG, Starhill Forest Arboretum, USA, Director
International Oak Society - 19.06.1995)
"Arboretumul din Simeria este un parc dendrologic care reuneºte o colecþie
remarcabilã ºi elemente ale pãdurii aluviale, ambele de un mare interes ºtiinþi-
fic."
(Laurent LARRIEU - Centrul regional al proprietãþii forestiere Midi-
Pyrénées ºi Sabine LARRIEU - Director pepiniera Pau, Franþa -
23.07.1997)
Caracterizãri generale ale Arboretumului 19
"Plec din aceastã minune a naturii, cu aceleaºi extraordinare impresii cãpã-
tate cu ani în urmã. Mã rog lui Dumnezeu sã-mi dea zile sã mai revin în acest
rai pãmântesc, cãci de celãlalt nu sunt sigur."
(Mircea IONESCU-QUINTUS - 29.08.1997)
"În condiþiile în care facem eforturi pentru a apropia bunul simþ al cetãþea-
nului faþã de respectul pentru naturã, o asemenea preocupare a personalului
Staþiunii pentru gospodãrirea "Parcului Simeria" nu poate decât sã ajute. Fie ca
respectul faþã de naturã sã triumfe, iar silvicultorii sã fie cei care ajutã la atin-
gerea acestui obiectiv."
(Dr. Romicã TOMESCU, Ministrul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei
Mediului - 07.08.1999)
"Dupã întâlnirea noastrã franco-românã în pãdurile naturale din Carpaþi, în
Arboretumul Simeria, arborii din parc au celebrat în toatã diversitatea lor o
reuniune a viului care depãºeºte toate frontierele, mai bine chiar le ignorã.
Exuberanþa parcului completeazã în mod remarcabil caracterul profund de ori-
ginal al pãdurilor naturale din Transilvania."
(Grupul WWF Franþa ºi Rezervaþii Naturale din Franþa, condus de dr.
Daniel VALLAURI ºi Christian SCHWOEHRER - Preºedintele
Rezervaþiilor Naturale din Franþa - 15.06.2005)
"Am fost impresionat de Parcul dendrologic Simeria. El include o bogatã
colecþie de arbori ºi arbuºti din diferite pãrþi ale lumii. Este creat pe principii de
peisaj ºi constituie o variantã foarte reuºitã. Arboretumul prezintã interes nu
numai naþional ci ºi în plan european ºi necesitã a fi protejat de stat."
(Dr. habilitat Gheorghe POSTOLACHE, ªeful lab. de silviculturã ºi
geobotanicã, Grãdina Botanicã Chiºinãu, Academia de ªtiinþe din Moldova
- 19.08.2005)
Istoric ºi realizãri 21
3. ISTORIC ªI REALIZÃRI
Vechimea excepþionalã, schimbarea proprietarilor ºi a formelor de proprie-
tate, ca ºi evoluþia permanentã a condiþiilor socio-economice generale ºi locale,
de-a lungul perioadei multiseculare de existenþã a Arboretumului Simeria,
impun o prezentare etapizatã a istoriei lui, ca ºi a realizãrilor ºtiinþifice ºi ma-
nageriale obþinute aici. O astfel de abordare este justificatã ºi de faptul cã tre-
cerea de la o pãdure naturalã (un zãvoi, "dar al Mureºului"), la o pãdure de agre-
ment (în vecinãtatea unei reºedinþe "nobiliare"), ulterior spre un parc peisager
(englezesc) ce adãposteºte o colecþie bogatã de arbori ºi arbuºti exotici ºi, în
final, spre un Arboretum (colecþie ºi bazã materialã pentru cercetãri privind
introducerea plantelor exotice din alte zone fitoclimatice) - reprezintã o cale
lungã. Se înþelege faptul cã, în decursul acesteia, obiectivele managementului,
realizãrile ºtiinþifice ºi mai ales nivelul de gospodãrire au fost cu totul diferite.
În acest sens, se pot stabili un numãr de ºase etape temporale de dezvoltare ºi
afirmare, relativ distincte, pe baza documentelor, publicaþiilor ºi a informaþiilor
existente.
3.1. PERIOADA DE LA ÎNFIINÞARE PÂNA ÎN ANUL 1949
Pentru aceastã perioadã, care a durat douã secole ºi jumãtate, în care terito-
riul respectiv a constituit proprietatea privatã a patru generaþii succesive de
nobili (grofi) maghiari, se posedã un numãr foarte redus de surse autentice. Ne
referim la lucrarea ºtiinþificã publicatã în cadrul ICES de Susana Ocskay*, 1954,
ºi la articolul nostalgic al fratelui acesteia Dr. Laszlo Ocskay, 1991, publicat în
periodicul Romaniai Magyar Szó din 13-14 iulie, precum ºi la alte surse.
În perioada la care ne referim, teritoriul actual al parcului, precum ºi alte
însemnate proprietãþi agricole ºi forestiere din Simeria** ("Piski") ºi Retezat au
aparþinut succesiv familiilor nobiliare Gyulay Ferenc, Kuun Geza, Fáy Béla ºi
Ocskay Istvan ***. În realitate este vorba de continuitate, întrucât de fiecare datã
proprietatea s-a transmis pe linie femininã. Îndeosebi pentru primii trei proprie-
* Fiica ultimului proprietar privat, absolventã a ªcolii superioare de horticulturã din
Budapesta, cercetãtoare în perioada respectivã la ICES Bucureºti. La cercetãrile desfãºurate
în parc de S. Ocskay în anul 1953 a participat activ ing. Al. Clonaru din ICES, viitorul ei soþ,
fãrã ca participarea acestuia sã fie menþionatã în lucrarea tipãritã.
Arboretumul S i m e r i a - Monografie22
tari este greu de stabilit o demarcaþie precisã în timp.
Ocskay S., 1954, menþioneazã în lucrarea publicatã de ICES faptul cã "par-
cul a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zãvoaielor
naturale existente în lunca Mureºului, ca pãdure de agrement. A fost menþinutã
pãdurea, practicându-se, probabil, numai extrageri de arbori ºi s-au pãstrat poie-
nile, folosite ca fâneþe naturale. Primele specii exotice au fost introduse pe la
mijlocul sec. XVIII”. Pe baza unui manuscris din anul 1763 (pierdut în anul
naþionalizãrii - 1949), S. Ocskay menþioneazã existenþa, în perioada respectivã,
a unei alei de Aesculus hippocastanum L. de la izvoare (parcela 13) cãtre cen-
trul parcului (alee dispãrutã între timp). Autoarea mai semnaleazã (la nivelul
anului 1953) prezenþa a numeroase exemplare de salcâm (Robinia pseudacacia
L.), cu diametre de 1,30, diseminate, pe terasã cât ºi pe malurile canalului Strei,
deºi multe au dispãrut dupã primul rãzboi mondial. Se mai menþioneazã o altã
lucrare din anul 1860, potrivit cãreia salcâmul ar fi fost introdus în parc încã din
a doua jumãtate a secolului XVIII, constituind deci primele introduceri ale
speciei în þara noastrã, provenite, dupã I. Dumitriu-Tãtãranu (citat de Giurescu,
1975), din Franþa.
Dupã L. Ocskay, 1991, bazele "grãdinii" (parcului) au fost puse de F. Gyulay.
Pe la jumãtatea secolului al XIX-lea îngrijirea intensivã a parcului a fost sis-
tatã pânã cãtre anul 1870, fiind reluatã pe timpul grofului Kuun, care locuia în
apropiere, la Mintia, unde, de asemenea, existã un castel ºi un parc cu arbori
seculari.
Perioada respectivã corespunde, în opinia noastrã, în parte ºi cu miºcãrile
revoluþionar-sociale din jurul anului 1848, care au zguduit aproape întreaga
Europã, inclusiv Transilvania. Dupã unele informaþii, în acei ani a fost avariatã
ºi clãdirea-reºedinþã (castelul) din parcul Simeria, realizatã în stil neoclasic cu
coloane toscane, în prima jumãtate al sec. al XIX-lea, ºi declaratã în prezent mo-
nument istoric.
** Pentru Simeria s-a folosit denumirea maghiarã de "Piski", iar pentru Biscaria (cartierul,
strada pe care se aflã parcul - "Dedacs".)
*** Familia Ocskay deþinea în satul Biscaria, în afara parcului ºi anexelor gospodãreºti,
peste 600 iugãre de pãmânt arabil, arendat localnicilor în 1918 pe 9 ani, dar, în 1920 sub pre-
textul transformãrii terenurilor în "fermã model" (pentru a eluda prevederile reformei agrare
din acel an), þãranii au fost izgoniþi de pe aceste terenuri cu ajutorul jandarmilor. În cererea
lor de dreptate, adresatã prefectului, ei menþionau cã "groful este posesorul mai multor palate
la Budapesta, a unor mine de aur în Cehoslovacia (Slovacia) ºi a altor bogãþii, evaluate la mai
multe milioane de lei" [Lungu I., Radu V., 1969 în: Sargetia, Deva, VI, pp, 163-173, dupã arti-
colele din presa vremii (1920)]. Enumerarea proprietãþilor menþionate va trebui verificatã.
Cert este faptul ca familia Ocskay poseda ºi terenuri forestiere în zona Pietrele din Retezat ºi
o cabanã de vânãtoare pentru vânãtori strãini, de rang înalt.
Istoric ºi realizãri 23
Îngrijirea intensivã ºi introducerea masivã a speciilor exotice, în special din
Extremul Orient (China ºi Japonia), a fost reluatã între anii 1870 ºi 1880. O serie
de specii sensibile (Podocarpus macrophyllus D.Don, Abies veitchii Lindl.,
Abies mariesii Mast., Abies firma S.&Z., Abies fargesii Franch., Rhododendron
sp., Diospyros kaki L., 13 specii de bambus º.a.) nu s-au menþinut în liber decât
o perioadã limitatã, printr-o culturã intensivã ºi au dispãrut ulterior, cu excepþia
unor specii de bambus. În aceastã perioadã s-a practicat un schimb activ de
materiale (seminþe) ºi experienþã cu strãinãtatea, dar ºi cu alte parcuri din
Transilvania, îndeosebi în perioada 1890 -1900.
La începutul secolului al XX-lea, prin cãsãtoria sa cu Kuun Irma, Fáy Béla
devine proprietarul parcului. El publicã în anii 1909 ºi 1910 în revistele de spe-
cialitate de la Budapesta articole privind experimentãrile de aclimatizare efectu-
ate în parc în perioada 1900-1910, precum ºi studii privind cultura speciilor de
Thuja ºi referitoare la Juniperus virginiana L. Dupã L. Ocskay, 1991, Fáy Béla
a fost membru corespondent al Academiei Maghiare de ªtiinþe. Îmbogãþirea
notabilã a colecþiei ºi organizarea (planificarea) peisagisticã a terenului, în spe-
cial a terasei superioare, sunt legate incontestabil de personalitatea acestuia. În
poienile din parc au existat ºi s-au menþinut o vreme îndelungatã (pânã în anii
noºtri) mici pepiniere pentru multiplicarea unor specii rare, care erau difuzate
(valorificate) ºi serveau atât la înfiinþarea de noi parcuri în jurul unor castele (de
la Zam, Nalaþvad, Pâcliºa sau Cãpâlnaº) sau pentru parcurile publice din oraºele
învecinate ºi aliniamentele din lungul cãilor ferate. Astfel de mici pepiniere, cu
regimuri diferite de sol, adãpost lateral ºi luminã au existat în actualele parcele
18, 19, 27 ºi 30. Începând din anul 1900, din parcul Simeria s-au expediat se-
minþe de diferite rãºinoase în Austria ºi Ungaria.
La moartea sa, neavând copii, Fáy Béla transmite parcul ºi proprietãþile sale
Clãdirea principalã din Arboretum, în prezent sediul staþiunii ICAS (C.C.)
Arboretumul S i m e r i a - Monografie24
celor douã fiice ale cumnatului sãu, Mariassy Sándor: Ella ºi Klementina
Petronella.
Ultima se cãsãtoreºte în 1918 cu ofiþerul Ocskay Istvan, care preia pânã în
1949 administraþia parcului ºi a celorlalte proprietãþi, având în paralel pre-
ocupãri artistice (sculptura).
În timpul primului rãzboi mondial parcul a fost lãsat din nou în pãrãsire, dar
pentru un interval relativ scurt de timp, dupã care s-au reluat lucrãrile de aclima-
tizare a noi specii, activitãþile de multiplicare a acestora ºi valorificarea lor.
Începând din anul 1920 s-a trecut la exploatarea culturilor de bambus verde-
brumãriu (Phyllostachis viridi-glaucescens A.C. Riviere), pentru unelte sportive
ºi mobilier.
În afara informaþiilor prezentate în studiul ICES, investigaþiile noastre au
adus o serie de noi informaþii relevante privind aceastã perioadã istoricã a
Arboretumului, dupã cum urmeazã:
- Téglás G., 1901 - în ghidul sãu ºi Ocskay L.,
1991 - în articolul nostalgic, amintesc despre
vizita în parc a scriitorului clasic maghiar Ferenc
Kozinczy în 1816, la invitaþia contelui Gyulay.
Incântat de frumuseþea locului, acesta rãmâne aici
patru sãptãmâni în decursul cãrora îºi redacteazã
notele de drum, inclusiv "Scrisorile din Ardeal,
scrisoarea XIII". Ulterior, familia Kuun instaleazã
un “ monument - memorial “ din granit ce
marcheazã numele ºi “locul preferat” în 1816 al
scriitorului, iar ca elemente decorative sunt
redate: o cupã, o lalea, o lirã ºi o libelulã (ca sim-
boluri probabile ale naturii, artei ºi vieþii efe-
mere). În ciuda vremurilor, monumentul îºi
Fotocopie dupã paºaportul lui Istvan Ocskay, cu vize de cãlãtorie la Budapesta în 1940 (L.O.)
Monumentul memorial
Kozinczy Ferenc (C.C.)
Istoric ºi realizãri 25
pãstreazã aproape perfect integritatea în parc (parcela 30), iar afirmaþia lui L.
Ocskay în sensul "anulãrii" monumentului ºi a greblãrii drumului de acces spre
el este inexactã, întrucât monumentul este înconjurat de plantaþii vechi, iar alei
bine conturate nu au existat pânã în 1953 decât pe terasa superioarã, în jurul
clãdirii, pânã la canalul Strei.
- În cãsuþa grãdinarului din parc a fost
gãzduit feldmareºalul german August von
Mackensen, în cursul retragerii sale dupã
prãbuºirea frontului din Moldova (1917).
Se povesteºte faptul cã, dupã o cinã panta-
gruelicã, s-a trezit noaptea crezând cã este
atacat ºi speriat ºi-a descãrcat pistolul în
propria tunicã atârnatã de fereastrã [comu-
nicare verbalã dr. ing. Liviu Groza].
- August von Spiess, 1933, în lucrarea sa
publicatã în 2005 ºi în versiune românã, descriind a doua vânãtoare a Regelui
Ferdinand din luna septembrie 1923 în Retezat, redã ºi vizita acestuia în parcul
Simeria: "Aici la Simeria, automobilele au fost descãrcate din trenul regal pen-
tru cã Regele Ferdinand, botanist încercat, intenþiona, odatã cu vizitarea parcu-
lui lor interesant, sã facã familiei Ocskay onoarea unei vizite".
..."Castelul ºi parcul familiei Ocskay se aflã într-o depresiune (?) aproape de
malurile Mureºului, apãrat împotriva vân-
turilor aspre care suflã dinspre nord ºi est de
platoul masiv, înconjurat de pantele abrupte
ale Arieºului Auriu (?) ºi de versanþii sudici
ai Munþilor Metaliferi, nu departe de locali-
tatea Biscaria" (p141)...
..."Parcul Ocskay se întinde pe o suprafaþã
destul de mare ºi este strãbãtut de un braþ al
Mureºului (inexact, este vorba de Canalul
Strei / al Morilor n.n.) care aici formeazã o
insulã, închisã complet împotriva vânturilor aspre. Temperatura foarte blândã
din Lunca Mureºului i-a fãcut pe toþi proprietarii anteriori sã foloseascã aceste
condiþii pentru a cultiva în parc plante, tufe ºi arbori care se întâlnesc de obicei
în alte zone... Maiestatea Sa Regele a fost vizibil încântat sã gãseascã aici un
bogat câmp pentru amplele sale cunoºtinþe botanice, ba chiar l-a fãcut atent pe
proprietar asupra unor specii pe care acesta nici nu le cunoºtea. Servirea unui
ceai a încheiat vizita, dupã care distinºii oaspeþi au urcat în trenul regal ºi au por-
nit spre casã, la Sinaia" (p. 142).
Cãsuþa grãdinarului (C.C.)
Coloana automobilelor regale la intrarea
în parc (L.O.)
Arboretumul S i m e r i a - Monografie26
- Este posibil ca întreaga concepþie de amena-
jare peisagisticã a parcului sã aparþinã unor peisa-
giºti cunoscuþi ai timpului, dar acest lucru nu
apare menþionat în sursele existente. Se afirmã
totuºi faptul cã între 1924 (1929) ºi 1938 a lucrat
aici ca grãdinar - horticultor Ludwig Bucek din
Germania (Popescu F., Radu S., 1998).
- O mãrturie a importurilor de seminþe din Extremul
Orient (confirmatã de altfel ºi de abundenþa taxonilor
chino-japonezi în colecþie) o constituie o fotografie a
unui sãculeþ cu seminþe expediat la 13 februarie 1931
de C. Kitagawa, 59 Ookayama, Tokyo, Japan spre des-
tinaþia: Ocskay, Simeria, Dedacs, Roumanie (Via
Siberia).
- Producerea ºi valorificarea puieþilor de arbori ºi arbuºti decorativi ºi rari în
pepinierele parcului este confirmatã ºi de gãsirea în anii 1955-56 de cãtre noi (S.
Radu) a unui Catalog de puieþi tipãrit în perioada anilor 1928-1930, care
cuprindea un numãr aproximativ de 54 de denumiri de plante lemnoase, în afara
trandafirilor ºi a plantelor perene, produse în 3 mici pepiniere din parc.
- Înaintea celui de-al doilea rãzboi mondial, studenþii biologi din Cluj, ca ºi
cei silvicultori din Politehnica din Bucureºti, efectuau aici vizite de studii ºi
chiar scurte practici. Este probabil ca în cadrul acestor excursii de studii sã fi
participat ºi studenþi silvicultori conduºi de prof. Marin Drãcea, înainte de 1947.
- Pe baza informaþiilor locale, parcul a avut în trecut o întindere mult mai
mare, extinzându-se în partea sa nordicã ºi fiind limitat, în continuare, de râul
Mureº, pânã la podul spre Uroi ºi spre est, de ºoseaua Biscaria-Uroi. Se afirmã
cã aceastã porþiune a fost tãiatã ras în preajma primului rãzboi mondial pentru
utilizarea lemnului de ulm la confecþionarea paturilor de carabine militare. Dupã
1962 s-a urmãrit încorporarea acestei zone, devenitã pãºune cu rari plopi albi pe
malul râului, în cadrul unui proiect INCEF de extindere a Arboretumului, la
indicaþia ministrului M. Suder, dupã vizita sa în Marea Britanie, inclusiv la
Bedgebury Pinetum.
- Dupã 23 august 1944, în retragerea lor din Transilvania, avioane germane
Ludwig Bucek (S.R.)
Eºantioane de seminþe expediate din Japonia spre Simeria (via Siberia) (L.O.)
Istoric ºi realizãri 27
au bombardat parcul în care erau grupate temporar unitãþi operative ale armatei
române.
- Aceastã perioadã istoricã se încheie dramatic la 1 martie 1949, noaptea,
când, fãrã vreun anunþ, prealabil proprietarii parcului (cele 3 persoane adulte I.
Ocskay, soþia ºi cumnata sa) au fost ridicate, cu câteva pachete personale ºi
transportate cu camionul la Tg. Mureº, unde li s-a stabilit domiciliu obligatoriu
(L. Ocskay, 1991).
- Ce s-a întâmplat cu Parcul dendrologic Simeria în acele vremuri ºi în con-
tinuare reiese din câteva relatãri din presã.
"Auzisem ca la Reforma Agrarã de dupã rãzboi o comisie de netrebnici ºi
sãrãntoci parcelase ºi repartizase parcul cetãþenilor locali, pentru lemne de foc.
Fiindcã fusese al "boierilor sau al grofilor unguri" aceasta era justificarea
însoþitã de mânie proletarã. Un om de bine îl informeazã pe Zãroni, care dã tele-
fon lui Dr. Petru Groza, pe atunci prim-ministru. Acesta, la rândul sãu se plânge
mai marelui comuniºtilor, Gh. Gheorghiu-Dej. În aceiaºi zi se urcã amândoi în
vestitul tren special, ajung la Simeria, destituie comisia de împroprietãrire ºi
salveazã parcul" (Haºa Gligor, 2005, p. 166).
Aceastã variantã - cam prea romanþatã- a salvãrii Arboretumului Simeria este
confirmatã numai parþial ºi de cãtre A.T. Szabó, 2000, care consemneazã textu-
al: "Pe domeniul Ocskay se aflã arboretumul cel mai bogat în valori botanice,
care dupã 1948 a fost salvat de cãtre Dr. Petru Groza care avea domenii în
vecinãtate. Parcul are cel mai bogat ºi diversificat material dendrologic din þarã".
În orice caz, rolul salvator al dr. Petru Groza este incontestabil, el mani-
festându-se ºi ulterior (1961), când se urmãrea transferarea clãdirii din parc unei
alte instituþii (centralã pentru Rezervele de Stat).
3.2. PERIOADA 1950-1954
În aceastã perioadã tulbure, de schimbãri "revoluþionare" ale formelor de pro-
prietate ºi de noi utilizãri a unor terenuri, au dispãrut sau au fost transformate în
ruini zeci ºi zeci de castele, parcuri sau conace de patrimoniu, îndeosebi în
Transilvania.
Faptul cã Parcul din Simeria a avut un alt destin ºi a supravieþuit se datorea-
zã în mare mãsurã ºi administraþiei silvice de stat ºi institutului de profil
(Institutul de cercetãri ºi experimentãri silvice - ICES). Mutarea Ocolului silvic
Deva la Simeria (cu sediul în parc) ºi deschiderea aici a unei ºcoli temporare de
pãdurari a putut salva parcul ºi clãdirea principalã. Între timp însã, imediat dupã
martie 1949, reprezentanþii de atunci ai oraºului Simeria preluaserã deja
Arboretumul S i m e r i a - Monografie28
bunurile ºi tot inventarul existent în clãdire, inclusiv biblioteca* cu evidenþa
plantelor exotice, document de importanþã capitalã pentru stabilirea provenienþei
taxonilor ºi anului introducerii lor. Acest inventar "s-a volatilizat" cu repezi-
ciune pânã la instalarea administraþiei silvice, astfel cã, la începutul anului 1955,
în clãdire mai existau numai sobele originale, bãile deteriorate, un pat cu schelet
de bambus, un bufet masiv cu vitrinã, un dulap de colþ cu figuri de dragoni ºi o
oglindã mare.
Dacã implementarea administraþiei ocolului silvic se datoreazã Ministerului
Gospodãriei Silvice de atunci, înfiinþarea cercetãrii silvice la Simeria se
datoreazã conducerii ICES din acea perioadã (Prof. Dr. I. Popescu Zeletin -
director ºtiinþific, Al. Vezeteu - director politic). În acest scop, în 1953 a fost
încadrat ca inginer de cercetare la Ocolul silvic experimental Simeria proaspã-
tul absolvent ing. A. Hulea, iar în anul urmãtor, 1954, ca asistent la noua Staþiune
de cercetãri - ing. E. Cucuian. La 1 ianuarie 1955 sunt încadraþi ca asistenþi la
Staþiune S. Radu ºi A. Hulea, iar E. Cucuian este transferat la Ocolul silvic
experimental Simeria.
În anul 1953 în parc se fac cercetãri de cãtre Susana Ocskay (încadratã la
Laboratorul de seminþe al ICES) ajutatã de Al. Clonaru (Laboratorul de regene-
rarea ºi conducerea arboretelor), finalizate în studiul monografic publicat de S.
Ocskay, 1954, în volumul ICES - Cultura speciilor lemnoase exotice, pp. 81-
157.
În aceeaºi perioadã (1953-1954), A. Hulea realizeazã, pe baza determinãrilor,
proprii, un prim inventar dendrologic cuprinzând un
numãr de 251 taxoni, inclusiv unele specii rare ºi chiar
exemplare unicate pentru flora lemnoasã a þãrii. În
pepinierele mici ºi o serã primitivã se efectuau lucrãri
valoroase de multiplicare generativã ºi vegetativã a
unor specii rare din parc, cu participarea activã a grã-
dinarului-pepinierist Ludovic Iacob (preluat de la
vechii proprietari). În aceastã perioadã încep excursi-
ile anuale de studiu ale studenþilor Facultãþii de silvi-
culturã Braºov pentru practica de dendrologie ºi
pedologie în parc, excursii ce vor continua aproape
permanent (cu rare excepþii) pânã în zilele noastre.
Grãdinarul Ludovic Iacob
(în dreapta)
* Încercãrile noastre ulterioare (S. Radu, 1962) de a solicita sprijinul ministrului de interne Al.
Drãghici - cu prilejul vizitei sale în parc - în depistarea ºi recuperarea bibliotecii ºi a documentelor ºtiinþi-
fice s-au soldat cu promisiuni binevoitoare, dar fãrã rezultate concrete. Ulterior am aflat cã o parte din
documentele scrise ale familiei Ocskay - nu ºi cele de interes ºtiinþific - se aflã în fondul Arhivelor
Statului din Deva.
Istoric ºi realizãri 29
Printre cele 251 de specii de arbori ºi arbuºti ce alcãtuiau atunci flora lem-
noasã a parcului se aflau numeroase specii rare ºi chiar unicate în þarã, ca: Abies
faxoniana Rehd.&Wils., Abies delavayi Franchet, Cunninghamia lanceolata
Hook., Chamaecyparis nootkatensis Sudworth, Cryptomeria japonica D.Don,
Picea polita Carriere, Torreya californica Torrey, Thuja standishii Carriere,
Thujopsis dolabrata S.&Z., specii din genul Magnolia, 5 specii de bambus º.a.
În anii care au precedat înfiinþarea staþiunii, parcul suferise mult din cauza
lipsei de îngrijire; numeroase grupe de rãºinoase s-au uscat (îndeosebi ca urmare
a secetei din anul 1947), altele erau pe cale de dispariþie, iar vegetaþia lemnoasã
spontanã ameninþa sã altereze complet peisajele ºi sã sufoce exemplarele exo-
tice. În parc se organizau serbãri populare de 1 Mai ("Maialul") ºi de 23 August,
cu consecinþe dãunãtoare asupra vegetaþiei ºi peisajului. Culturile de bambus
continuau sã fie decimate în lipsa unei paze corespunzãtoare.
În aceastã perioadã s-au trasat ºi amenajat aleile din secþiunea de luncã a par-
cului (parcelele 18-50).
3.3. PERIOADA 1955-1962
Era firesc ca existenþa unei astfel de colecþii de plante lemnoase, asociatã cu
prezenþa unui nucleu de cercetare sã creeze condiþii optime pentru organizarea
ºi derularea unor investigaþii ºtiinþifice în domeniile: dendrologie, ecologie,
introducere, selecþie ºi geneticã forestiere, metode de multiplicare sexuatã ºi
vegetativã ºi, nu în ultimul rând, al prezentãrii ºi popularizãrii Arboretumului în
rândul publicului larg, dar ºi al specialiºtilor din þarã ºi strãinãtate.
Refacerea, îngrijirea ºi completarea parcului a constituit o preocupare majorã
a micului colectiv al Staþiunii, care, în paralel, participa activ ºi la rezolvarea
unor teme de cercetare din tematica Institutului, prin studierea aspectelor
regionale ale acestora.
Încã de la începutul perioadei s-a elaborat un plan de perspectivã pentru
parc, care prevedea urmãtoarele direcþii principale de activitate ºi dezvoltare:
-- Întreþinerea ºi refacerea componentelor arhitectural-peisagistice, cu
respectarea principiilor stilului peisager.
-- Introducerea de noi specii lemnoase exotice ºi indigene pentru realizarea
unei colecþii cât mai bogate (printr-o participare activã la schimbul internaþional
de seminþe ºi publicarea anualã a unui "Index Seminum").
-- Crearea de biogrupe (în parc) ºi de mici arborete experimentale (în afara
parcului, în fondul forestier al þãrii) din specii exotice cu vocaþie forestierã sau
utilitarã, dovedite în cultura localã, precum ºi a unor amestecuri experimentale
Arboretumul S i m e r i a - Monografie30
din specii forestiere exotice ºi indigene.
-- Valorificarea integralã a sursei locale de seminþe de specii lemnoase
(exotice, forestiere ºi ornamentale) ºi multiplicarea pe cale vegetativã a speciilor
rare, ce nu pot fi înmulþite prin seminþe.
-- Preluarea în administraþie proprie (de la Ocolul silvic) a parcului ºi
clãdirilor, extinderea pepinierelor ºi realizarea unor dotãri necesare cercetãrilor
(sere noi), clãdire pentru personalul auxiliar, bibliotecã, colecþii seminologice,
xilotecã ºi alte obiective.
Aceste direcþii, judicios fixate, au stat la baza tuturor activitãþilor prioritare
desfãºurate în Arboretumul Simeria, pe întreaga duratã a ultimei jumãtãþi de
veac, iar necesitatea continuãrii lor se va menþine, fãrã îndoialã, ºi în viitor.
În Arboretum au continuat lucrãrile de întreþinere a vegetaþiei lemnoase, de
recoltare a seminþelor speciilor rare ºi valoroase, precum ºi protecþia peste iarnã
a plantelor sensibile. În luna mai 1955 s-a instalat o culturã nouã de bambus
verde-brumãriu în parc, cu rizomi proveniþi de la Gura Sada ºi din parc. În 1955
s-a realizat ridicarea în plan a Arboretumului de cãtre M. Stãnescu si G.
Predescu din centrala ICES, în 1956 refacerea bazinelor, iar în 1962 împrej-
muirea integralã a celor 67 de ha.
Pentru evitarea prejudiciilor provocate de organizarea serbãrilor populare în
parc s-a intervenit la Cancelaria Marii Adunãri Naþionale - cabinetul dr. Petru
Groza, care prin rãspunsul dat a venit în sprijinul conducerii Staþiunii ºi a pus
capãt pentru totdeauna acestei practici.
În paralel cu extinderea cercetãrilor privind ecologia speciilor exotice din
parc ºi a multiplicãrii lor (generative ºi vegetative), prezentate atât la sesiunea
de comunicãri ºtiinþifice de la Simeria (20-21 iunie 1961), cât ºi în Revista
Pãdurilor, s-au demarat cercetãri sistematice privind exoticele din alte parcuri
(Hulea A., Radu S.). Ca rezultat, s-au semnalat noi taxoni exotici în parcurile
Nalaþvad, Zam, Sãvârºin, Cãpâlnaº, Macea, O.S. Anina, O.S. Lupeni, O.S. Cugir
etc., care au fost incluºi în monografia "Arbori ºi arbuºti forestieri ºi ornamen-
tali, cultivaþi în R.P.R." - I. Dumitriu-Tãtãranu, 1960, lucrare propusã pentru
Premiul de Stat (1962), la care S. Radu ºi A. Hulea au colaborat activ. Începând
cu anul 1956 ºi pânã în 1962 s-a publicat cu regularitate câte un Catalog anual
propriu de seminþe ºi puieþi oferiþi pentru schimb, prin care Arboretumul ºi
Staþiunea au fost incluse în circuitul schimburilor internaþionale de materiale
biologice.
În perioada 1954-1960 s-au efectuat observaþii fenologice la un numãr de 132
specii de arbori ºi arbuºti în cuprinsul Arboretumului. Aceste observaþii se pre-
zintã sub forma unui "Calendar al înfloririi speciilor lemnoase”, în Anexa 4.
Multiplicarea speciilor rare ºi valoroase s-a extins prin transferarea de la
Istoric ºi realizãri 31
Ministerul Minelor (Ministru Bujor Almãºan) a unui teren în suprafaþã de 3 ha,
o grãdinã anexã a parcului, suprafaþa totalã a pepinierelor ajungând astfel la 4,5
ha. Numãrul speciilor cultivate în 1957 în loturi mari se ridicã la 60, iar a celor
mici la peste 150. Se obþineau bune rezultate în multiplicarea speciilor: Abies
cephalonica L., Abies nordmanniana Spach., Cephalotaxus drupacea S.&Z.,
Chamaecyparis lawsoniana Parl., Chamaecyparis pisifera S.&Z., Cryptomeria
japonica D.Don, Ginkgo biloba L., Juniperus virginiana L., Picea orientalis
Link., Pinus excelsa Wall., Pinus strobus L., Taxodium distichum Rich., Taxus
baccata L., Thuja occidentalis L., Thuja plicata Don, Buxus sempervirens L.,
specii de Carya, Catalpa speciosa Ward., Diospyros virginiana L., Hibiscus sy-
riacus L., Liriodendron tulipifera L., Magnolia acuminata L., Magnolia kobus
Thunb., Magnolia tripetala L., Mahonia aquifolium Nutt., Quercus borealis
Michx., Quercus imbricaria Michx., Paulownia tomentosa Steud.,
Phellodendron amurense Rupr. ºi Xanthoceras sorbifolia Bunge.
Marcus R., 1958, în "Parcuri ºi grãdini din România" Ed. Tehnicã, dedicã un
capitol special parcului Simeria (pp. 92-97) ºi prezintã în Anexã o listã incom-
pletã a speciilor din parc, întocmitã ºi furnizatã de A. Hulea, cuprinzând 218
taxoni ºi 32 specii în pepiniere (la nivelul anului 1954).
Experienþa colectivului Staþiunii în domeniul pepinieristic a fost prezentatã ºi
de ªt. Rubþov în lucrarea sa "Cultura speciilor în pepinierã" (1961), Ed. Agro-
silvicã, Bucureºti.
S-au înregistrat desigur ºi eºecuri în aclimatizarea unor specii de Eucalyptus
din sudul fostei U.R.S.S., a unor specii subtropicale primite din India sau China,
precum ºi a unor specii de Cupressus.
În anii 1957 ºi 1958 pepinierele Staþiunii au furnizat peste 50 mii de puieþi
lucrãrilor experimentale, completãrii ºi refacerii altor colecþii ºi zonelor verzi;
totodatã s-au oferit cantitãþi reduse de puieþi din 140 de specii pentru com-
pletarea diferitelor colecþii dendrologice din þarã.
În scopul realizãrii unei reþele de plantaþii pilot cu specii exotice de interes
forestier (Liriodendron tulipifera L., Juglans nigra L., specii de Carya, Catalpa
speciosa Ward. s.a.) s-au instalat culturi noi, îndeosebi în vestul þãrii, dar ºi în
incinta parcului.
O recunoaºtere internaþionalã a acestor activitãþi a constituit-o obþinerea a
trei medalii de argint la Expoziþia horticolã internaþionalã de la Erfurt (fosta
R.D.G.) în anul 1961, pentru puieþi de Magnolia, conifere exotice ºi plante lem-
noase de talie mare.
În perioada menþionatã, colecþia Arboretumului ajunsese, în cele 50 de
parcele, la un numãr de 562 taxoni (din care 309 introduºi dupã înfiinþarea
Staþiunii) - conform Listei publicate în Ghidul album.
Arboretumul S i m e r i a - Monografie32
Trecerea în anul 1960 a Arboretumului ºi clãdirilor din incintã de la Ocolul
silvic Simeria în administraþia Staþiunii, a permis dezvoltarea bazei materiale ºi
amplificarea activitãþilor de cercetare ºi microproducþie. În acest sens, în 1962
s-au aprobat fonduri pentru construirea în anul urmãtor a complexului de sere
(parcela 16) ºi a blocului de locuinþe pentru personalul staþiunii (parcela 17).
În toatã aceastã perioadã au continuat vizitele unor delegaþii de specialiºti
strãini, care au apreciat valoarea Arboretumului ºi eforturile depuse pentru con-
servarea ºi dezvoltarea lui. Menþionãm în acest sens vizitele Prof. Dr. O.
Schwartz din fosta R.D.G., "pãrintele stejarilor din Europa" (1955), care con-
semna faptul cã "parcul conþine adevãrate comori dendrologice", a Acad. M.
Korjev (Moscova) care sublinia cã parcul Simeria reprezintã "un monument
naþional în arta parcurilor" ºi a Prof. Dr. Al. Borza, director al Grãdinii Botanice
din Cluj.
În baza H.C.M. nr. 518 din 16 aprilie 1954,
Comisia pentru ocrotirea monumentelor (CMN)
din cadrul Academiei R.P.R. adoptã în 1958
mãsuri provizorii de ocrotire pentru mai multe
rezervaþii, printre care se numãrã ºi Parcul den-
drologic Simeria.
În perioada 1 iunie 1955 - 30 decembrie 1962
Staþiunea Simeria a fost condusã de S. Radu,
care în aceeaºi perioadã a fost ºi custode onorif-
ic al C.M.N. pentru Arboretumul Simeria.
3.4. PERIOADA 1963-1989
În toatã aceastã perioadã, pe durata a 26 de ani, Staþiunea Simeria ºi
Arboretumul - principala sa bazã experimentalã - au fost conduse de A. Hulea.
În afara Arboretumului, în administraþia Staþiunii se mai aflau: Pepiniera
Simeria (3.0 ha) cu o serã semi-îngropatã, pepinierele de introducere din cuprin-
sul parcului, însumând 0.5 ha, serele metalice (650 m2
), complexul Dobra (45.0
ha) - cuprinzând plantaje semincere de pin negru (11 ha) ºi larice (1.0 ha), cul-
turi de rãchitã (13.0 ha), repicaje de plante ornamentale (9 ha), alte terenuri în
folosinþã (11.0 ha), precum ºi sediul din clãdirea centralã (550 m2
), cu labora-
toare, colecþii ºtiinþifice ºi spaþiu pentru administraþie. Blocul de locuinþe (500
m2
) ºi alte construcþii ºi anexe gospodãreºti completeazã aceastã bazã materialã.
Complexul de sere din parcela 16 proiectat de ISPF (ing. Discuþeanu ºi arhi-
Dr. ing. Stelian Radu
Istoric ºi realizãri 33
tect Lungu) reprezenta o realizare arhitectonicã originalã, constituitã dintr-o serã
turn (douã prisme întrepãtrunse) pentru plante mari tropicale (palmieri,
bananieri º.a.), 4 compartimente pentru multiplicãri vegetative ºi un coº de eva-
cuare a fumului de la centrala termicã, care susþinea ºi bazinul de apã. Serele ºi
blocul de locuinþe au fost construite în anii 1963-1964. Datoritã uzurii ele-
mentelor constructive ºi a schimbãrii sursei de combustibil (de la pãcurã, la cãr-
buni ºi apoi la lemne de foc), serele s-au degradat progresiv ºi au fost refãcute
ºi modernizate în anii 2003-2004, cu excepþia serei turn care a fost demolatã.
De la înfiinþare ºi pânã în anul 1969, Staþiunea a aparþinut direct de Institutul
central din Bucureºti (ICES, ICF, INCEF, ICSPS), iar de la aceastã datã a fost
subordonatã Filialei Timiºoara, mutatã în 1976 la Caransebeº.
În toatã aceastã perioadã, în lucrãrile din Arboretum au fost implicaþi, din
cadrul Staþiunii: A. Hulea, Tr. Roºca, I. Blada, L. Iacob, I. Herþa, M. Fabian, N.
Socaciu, I. Voica, M. Joldoº, A. Berechet, I. Frenþiu, I. Comºa, A. Muntean, A.
Hihn, M. Dînºorean º.a.
Într-o primã etapã, pânã în 1976, s-au continuat intens cercetãrile în dome-
niul introducerii ºi extinderii speciilor exotice în culturã, finalizate prin:
-- stabilirea tehnicii de culturã în pepinierã a unui numãr de peste 120
specii de rãºinoase ºi foioase, mai puþin cunoscute, cultivate în loturi mari în
pepinierele Staþiunii;
-- refacerea, organizarea ºtiinþificã ºi îmbogãþirea colecþiei de plante lem-
noase din Arboretum de la 251 taxoni - în 1954, la 562- în 1960, la 712- în 1962
ºi la 2050- în 1969. Ulterior, inundaþiile ºi secetele produc mari pierderi în cazul
plantelor tinere, recent introduse, astfel cã în 1976 se înregistrau numai 1500
taxoni. Continuarea susþinutã a lucrãrilor de introducere face ca în 1984 colecþia
sã ajungã la 2370 taxoni;
-- studiul condiþiilor microclimatice din Arboretum, efectuarea de obser-
vaþii fenologice, observaþii privind efectele factorilor de mediu asupra plantelor
Dr. ing. Aurel Hulea;
Tehn.pr. Traian Roºca
Arboretumul S i m e r i a - Monografie34
lemnoase ºi recoltarea de seminþe pentru schimbul internaþional ºi pepinierele
proprii;
-- producerea de puieþi exotici pentru împãduriri ºi zone verzi în loturi
mari, inclusiv multiplicarea unor raritãþi dendrologice;
-- instalarea unor plantaþii comparative (suprafeþe experimentale de duratã)
cu specii exotice de interes forestier (41 suprafeþe cu 21 specii, în 17 ocoale sil-
vice) în vestul þãrii.
Rezultatele acestor cercetãri au fost utilizate la elaborarea unor lucrãri cu ca-
racter monografic (Radu S., Hulea A., 1964, Arboretumul Simeria - Ghid
Album, Ed. Agrosilvicã, Bucureºti, 55 p., 64 foto; Dumitriu-Tãtãranu I. ºi
colab., 1960, Arbori ºi arbuºti forestieri ºi ornamentali cultivaþi în R.P.R., Ed.
Agro-silvicã, Bucureºti; Rubþov ªt., 1961, Cultura speciilor lemnoase în
pepinierã (II) Ed. Agro-silvicã Bucureºti; Hulea A., 1963, Cercetãri privind
aclimatizarea speciilor lemnoase de interes forestier, faza de introducere în
colecþiile INCEF, în: Studii ºi cercetãri INCEF, XXIII, Bucureºti, precum ºi în
numeroase articole ºi comunicãri ºtiinþifice).
În perioada amintitã s-au efectuat ample lucrãri în domeniul selecþiei ºi ame-
liorãrii speciilor lemnoase, constând în alegerea arborilor cu însuºiri fenotipice
superioare (la pini, molid, duglas verde, larice), recoltãri de altoaie ºi multi-
plicãri vegetative ale acestora în serele din Arboretum, în scopul instalãrii plan-
tajelor semincere.
S-au instalat astfel de plantaje (I. Blada, E. Burza) la Dobra (12 ha) ºi Haþeg
(4 ha) ºi s-au furnizat plante altoite pentru plantajele de la Bacãu, Snagov ºi
Hemeiuºi. S-au instalat culturi comparative cu provenienþe comerciale de duglas
verde la Zeicani (Retezat) de I. Danciu ºi la Casagu (Dobra) de A. Hulea, pre-
cum ºi culturi comparative cu pin strob (la Simeria, în pepinierã ºi la Geoagiu)
ºi culturi intensive de rãºinoase cu puieþi de talie mare (Vinerea - Cugir), de S.
Radu ºi A. Hulea.
În paralel cu activitãþile permanente vizând aclimatizarea speciilor forestiere
ºi producerea puieþilor din specii exotice ºi rare, prin "Programul naþional pen-
tru conservarea ºi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"
Staþiunea a fost profilatã ºi s-a implicat în probleme legate de selecþia plantelor
rezistente la noxele industriale, gospodãrirea arboretelor ºi reîmpãdurirea
terenurilor din zone cu grad ridicat de poluare.
În continuare, în intervalul anilor 1976-1989, în cadrul Staþiunii s-au finalizat
8 teme din domeniul geneticii ºi ameliorãrii speciilor lemnoase ºi altele din
domeniul biometriei, amenajamentului ºi protecþiei plantelor.
În domeniul geneticii ºi selecþiei forestiere, depãºind limitele Arboretumului,
Staþiunea a contribuit la realizarea programelor anuale privind lucrãrile de ame-
Istoric ºi realizãri 35
liorare prin selecþie ºi încruciºare a arborilor superiori (rãºinoase ºi foioase) ºi
crearea plantajelor pentru producþia seminþelor genetic ameliorate. În acest
rãstimp s-au ales peste 300 de arbori fenotipic superiori de pe un teritoriu vast,
s-au repicat peste 70 de mii de portaltoaie de rãºinoase ºi 50 de mii puieþi de
foioase în pepinierã. S-au recoltat altoaie de pe arbori plus sau din plantaje, s-au
livrat peste 12 mii de plante altoite ºi instalat 80.5 ha de plantaje semincere în
Transilvania ºi vestul þãrii (Burza E.).
Cercetãrile privind compatibilitatea ecologicã ºi silvoproductivã a unor specii
lemnoase exotice din culturile experimentale de verificare s-au finalizat prin
precizarea caracteristicilor biometrice ºi de comportare ale acestora, comparativ
cu speciile locale (de referinþã), precum ºi prin stabilirea valorii lor papetare ºi
calitatea furnirelor obþinute (I. Dumitriu-Tãtãranu, 1988, colab. A. Hulea).
În Arboretum, s-a realizat verificarea unor taxoni ºi completarea colecþiei cu
745 taxoni (din care 416 taxoni noi), ajungându-se la finele anului 1983 la un
numãr total de 2292 taxoni (Tr. Roºca, I. Herþa). În paralel, s-au prelucrat obser-
vaþiile de la staþia meteorologicã din Arboretum, pentru o perioadã de mai mulþi
ani (A. Hulea, I. Voica)
Pentru aclimatizarea ºi extinderea în culturã a speciilor producãtoare de plutã
s-au instalat culturi experimentale sub formã de biogrupe de Quercus suber L.
(provenienþe din Bulgaria) ºi plantaþii pilot cu Phellodendron amurense Rupr.,
în diferite condiþii staþionale, utilizând surse locale de seminþe. S-au stabilit:
tehnica de recoltare a plutei indigene, produsã de aceastã ultimã specie,
domeniile ei de utilizare, precum ºi zonele potenþiale de culturã (S. Radu, I.
Dumitriu-Tãtãranu ºi I. Herþa, 1989).
Colectivul Staþiunii a colaborat ºi la lucrãri de selecþie a unor specii de
foioase din colecþii ºi arborete, pentru obþinerea de furnire estetice (de nuc
comun, nuc negru, anin negru, frasin ºi paltin), alegând arbori plus ºi efectuând
lucrãri de multiplicare vegetativã (altoiri, butãºiri) ºi generativã (I. Herþa). În
culturile dese de plopi euramericani ºi salcie din blocul experimental instalat în
pepiniera Recaº s-a stabilit fitomasa energeticã, obþinutã în diferite variante de
culturã (S. Radu).
S-a urmãrit ºi comportarea culturilor comparative de duglas verde Casagu -
Dobra ºi Zeicani - Retezat, instalate în perioada anterioarã, în care provenienþele
"locale", alãturi de cele din Statele Washington ºi Oregon, au dat cele mai bune
rezultate.
În domeniul protecþiei plantelor lemnoase din Arboretum, dar ºi din raza de
activitate a Staþiuni, s-au studiat efectele nocive ale fenomenului de poluare
industrialã asupra vegetaþiei forestiere ºi stabilirea mãsurilor de prevenire ºi
reducere a acestora, precum ºi evoluþia unor boli deosebit de periculoase pentru
Arboretumul S i m e r i a - Monografie36
speciile lemnoase - boli declanºate ºi în Arboretum, respectiv grafioza ulmilor,
rugina veziculoasã a pinului strob ºi uscarea stejarilor (în afara Arboretumului)
(A. Hulea).
În perioada anilor 1967-1980 la Simeria s-a testat de cãtre A. Hulea ºi colab.
rezistenþa la poluarea produsã de noxele industriale a unui numãr mare de specii
ornamentale ºi forestiere în faza de puieþi.
Inventarierea, revizuirea ºi evidenþa sistematicã a suprafeþelor experimentale
ºi a culturilor de duratã, instalate de cercetãtorii Staþiunii, s-au materializat prin
întocmirea unor dosare tip de evidenþã a unui prim lot de 16 suprafeþe de duratã.
Rezultatele cercetãrilor desfãºurate de cãtre colectivul Staþiunii în intervalul
1975-1989 s-au prezentat ºi în publicaþiile: "Cultura ºi valorificarea pinului
strob" (S. Radu, 1975); “Culturi forestiere cu specii exotice“ (S. Radu) - în
monografia "Pãdurile României" (1981); "Tabele biometrice privind nucul
negru cultivat în România" (A. Hulea, 1989).
În perioada respectivã s-au elaborat ºi susþinut douã teze de doctorat privind
studiul silvicultural al pinului strob (S. Radu, 1972) ºi biometria nucului negru
cultivat în România (A. Hulea, 1988).
O acþiune interesantã de extindere a Arboretumului Simeria a fost declaºatã
de Institut în anii 1963-1964 din dispoziþia ministrului M. Suder, dupã
deplasarea oficialã a acestuia în Marea Britanie ºi vizita la vestitul Arboretum
"Bedgebury Pinetum". Se urmãrea realizarea unui arboretum "naþional" nou, în
partea nordicã a actualei rezervaþii, pe o poianã-pãºune de aprox. 30 ha (care
aparþinuse în trecut parcului, dar a fost defriºatã în preajma primului rãzboi
mondial). În acest scop, în institut s-a constituit un colectiv format din I.
Dumitriu-Tãtãranu, S. Radu ºi A. Hulea, care a elaborat un proiect bine docu-
mentat ce prevedea realizarea unei colecþii de mici arborete, din speciile lem-
noase exotice cu vocaþie forestierã în condiþiile locale.
Documentaþia a fost avizatã favorabil de institut ºi minister, dar a fost respin-
sã de Chivu Stoica (Primul ministru din perioada respectivã) sub motivul cã "nu
este indicatã scoaterea din folosinþã a unei pãºuni pentru astfel de obiective (?)",
deºi terenul respectiv era practic degradat ºi lipsit de valoare economicã.
În interiorul parcului a fost înfiinþat la "indicaþia" organelor judeþene de
decizie un "colþ zoologic", care cuprindea în afara unei colecþii de fazani deco-
rativi, cerbi, cãprioare, mistreþi, capre de Camerun, un urs, lupi, vulpi etc.
Condiþiile de "detenþie" ºi expunere ale acestor animale erau cu totul neco-
respunzãtoare (spaþii mici, stres permanent provocat de vizitatori; greutãþi de
furajare în perioada de crizã alimentarã din epoca respectivã, etc.). Cu toatã
îngrijirea acordatã de personalul redus, acestui colþ zoologic, s-au înregistrat
pierderi în populaþiile de cervide ºi mistreþi în timpul inundaþiei catastrofale din
Istoric ºi realizãri 37
1970 ºi mai ales dupã decembrie 1989, când, în haosul declanºat de eveni-
mentele respective, fazanii ºi cãprioarele au devenit obiectul unui braconaj per-
manent, greu de stãvilit ºi datoritã nedotãrii cu armament a personalului de pazã.
În plus, din neatenþia unui vizitator s-a întâmplat ºi un accident regretabil
(rãnire) - imputat Staþiunii - provocat de urs. Colþul zoologic, cãutat îndeosebi
de vizitatorii tineri (elevi) - a fost dezafectat în 1996, prin transferul ultimului
urs la Grãdina zoologicã din Hunedoara.
Impactul negativ uman asupra vegetaþiei din Arboretum ºi asupra plantelor
din pepinierã s-a manifestat aproape permanent ºi el a constat îndeosebi în
ruperea florilor de magnolii, tãierea tijelor nemature de bambus, pãºunatul unor
parcele de la limita parcului, instalarea unor balastiere pe Mureº, confecþionarea
de araci, tãierea brazilor în preajma Crãciunului, pescuitul ilegal în bazine ºi fur-
tul de puieþi din pepiniere (îndeosebi dupã 1989). Accesul populaþiei la plaja
Mureºului ºi eludarea plãþii simbolice de vizitare au produs ºi ele greutãþi
serioase în buna gospodãrire a complexului.
În anul 1985 în Arboretum au fost amplasate, din dispoziþia organelor con-
ducãtoare din judeþ, o serie de sculpturi în piatrã, realizate de mai mulþi artiºti,
în cadrul unei tabere de varã, fãrã a se furniza o listã a autorilor ºi titlurile lucrã-
rilor. În sfertul de veac la care ne referim, vegetaþia din Arboretum a avut de
suferit mult ºi din cauza unor calamitãþi naturale, dar ºi datoritã unor activitãþi
economico-industriale în zonã.
Se cuvin menþionate, în acest sens:
-- Inundaþiile catastrofale din anii 1970, 1974 ºi 1975 - care au avut însã
cea mai mare intensitate ºi duratã în 1970 - când au dispãrut prin sufocare ºi
necrozare multe plante tinere, recent introduse. Numeroºi taxoni au fost salvaþi
prin spãlarea cu stropitoarea sau furtunul, dupã retragerea apelor. În solurile
uºoare, îmbibate cu apã, pentru menþinerea pe verticalã a unor rãºinoase de mar-
gine de grup, cu coroane asimetrice, a fost nevoie de ancorarea tulpinilor.
Lacurile ºi bazinele au fost colmatate cu mâl, deºeuri, iar solurile au fost
îmbibate cu apã conþinând elemente toxice, provenite mai ales din zona Ocna
Mureº.
Aspecte ale inundaþiei din anul 1970 în centrul Arboretumului (S.R.)
Arboretumul S i m e r i a - Monografie38
-- Zãpezile moi au produs periodic
rupturi ºi dezrãdãcinãri, îndeosebi în 1958
în culturile de ienupãr de Virginia, dar ºi
ulterior.
-- Furtunile violente din anii 1960,
1974, 1975 ºi 1993 au distrus porþiuni din vegetaþia spontanã ºi introdusã, afec-
tând multe exemplare solitare valoroase ºi îndeosebi peisajele.
-- Secetele prelungite (din anii 1946-1947, 1950, 1984-1990), ca ºi gerurile
excesive din 1963 (cu -31,60
C la 24 ianuarie), repetate ºi în 1985, au debilitat ºi
ele vegetaþia multor specii, producând chiar dispariþia unor taxoni sensibili.
-- Uscarea (grafioza) ulmilor, declanºatã dupã 1959, a decimat în câþiva ani
aproape în întregime un ulmet natural, excepþional prin performanþele lui den-
drometrice (diametre de peste 1 m ºi înãlþimi de 39-40 de m), localizat pe o
suprafaþã notabilã în parcelele 45, 46 ºi mai ales în centrul parcului. Un grafic al
volumelor de lemn ce au trebuit extrase redã dinamica acestei boli necruþãtoare,
Salvarea plantelor tinere prin spãlarea mâlului depus
în urma inundaþiei catastrofale din 1970 (S.R.)
Efectele furtunilor devastatoare din parcelele situate în centrul Arboretumului (S.R.)
Istoric ºi realizãri 39
care, dupã cum se ºtie, a decimat pãdurile de ulm din Europa, în diferite
reprize temporale.
-- Vegetaþia lemnoasã ºi îndeosebi rãºinoasele au suferit, pânã la finele
perioadei asupra cãreia ne referim, consecinþele iminente ale unor puternice
poluãri atmosferice (cenuºã, gaze, pulberi) produse de centrala termo-electricã
Mintia, combinatele siderurgice Hunedoara ºi Cãlan ºi de fabrica de ciment
Chiºcãdaga - toate situate la distanþe de aprox. 18 km de Arboretum. Situatã în
centrul acestui patrulater al poluãrii industriale, vegetaþia din parc a avut de
suferit în permanenþã, indiferent de direcþia variabilã a vânturilor dominante.
-- În Arboretum, ca ºi în alte lunci din Europa, s-a manifestat, începând cu
anii 1975-1978, o cãdere vertiginoasã ºi pronunþatã a nivelului apelor freatice
din soluri ºi substratele geologice. Dacã la nivelul anilor 1955-1960 în fântâna
din parcela 31, primavara, dupã topirea zãpezii, nivelul apei era la 1 m de
suprafaþã, începând cu 1980 el coborâse la 5-8 m adâncime. În depresiunea din
parcela 46, în trecut apele stagnau vreme îndelungatã, iar iarna îngheþau, în timp
ce ulterior acestea au secat. Se înþelege cã, mai ales în condiþiile unor precipi-
taþii atmosferice modeste, vegetaþia luxuriantã din luncã (ca ºi cea de pe terasã)
- beneficiare în trecut a douã surse complementare de alimentare hidricã (pre-
cipitaþiile atmosferice ºi apa freaticã) - cu un sistem radicelar modelat, în timp,
la o adâncime relativ micã (1-3 m), au intrat în suferinþã. Dovada vizibilã a aces-
tui fenomen periculos pentru integritatea vegetaþiei din parc o prezintã uscarea
accentuatã a unor exemplare mature din flora spontanã (îndeosebi plopi albi ºi
negri), dar ºi din cea cultivatã, înregistratã în ultimele decenii.
Un studiu ulterior al nivelului apelor freatice din cuprinsul arboretumului a
confirmat menþinerea constantã a acestora la nivelele scãzute, înregistrate
începând cu perioada 1975-1980 ºi faptul cã fenomenul este ireversibil, iar con-
secinþele lui negative se manifestã în continuare.
Fenomenele negative enumerate mai sus, cu efecte directe ºi combinate
au afectat grav integritatea vegetaþiei ºi peisajul, provocând doborâturi,
rupturi ºi uscãri ale exemplarelor ºi a unor pâlcuri de arbori maturi, care
au afectat la rândul lor, în cãdere, ºi exemplarele vecine.
Eforturi mari ºi o pasiune silvicã ieºitã din comun depuse ºi dovedite în per-
manenþã de micul colectiv al Staþiunii au fãcut ca Arboretumul sã-ºi refacã
maiestuozitatea ºi farmecul inedit, consemnat permanent de atâtea personalitãþi
competente. Trebuie avut în vedere mai ales faptul cã, aproape în permanenþã,
personalul calificat al Staþiunii nu a beneficiat decât parþial de un buget de timp
destinat coordonãrii ºi efectuãrii de lucrãri în Arboretum (în cadrul câtorva teme
Arboretumul S i m e r i a - Monografie40
ºi al asistenþei tehnice). În principal, acest personal a fost obligat sã-ºi asigure
acoperirea capacitãþii de lucru (norma de timp) prin asumarea unor responsabili-
tãþi ºi colaborãri la alte teme, cu lucrãri în afara Arboretumului, în judeþele
Hunedoara, Alba, ca ºi în zone mult mai îndepãrtate.
Nu trebuie neglijat nici sprijinul moral ºi material acordat, îndeosebi în
perioada 1955-1976 de Institut, prin intermediul unor îndrumãtori ºtiinþifici de
prestigiu (I. Popescu-Zeletin, I. Lupe, Marin Rãdulescu, A. Marian, ªtefan
Purcelean, N. Constantinescu, I. Dumitriu-Tãtãranu, I. Vlad, T. Vãetuº, M.
Badea ºi alþii).
Prin elaborarea documentaþiilor tehnico-economice necesare, coordonarea ºi
executarea efectivã a acestor lucrãri, la un nivel corespunzãtor unei unitãþi de
cercetare ºtiinþificã, personalul menþionat s-a implicat cu seriozitate ºi compe-
tenþã în implementarea managementului complex al obiectivului. A fost, de
asemenea, continuatã publicarea anualã a Catalogului de seminþe ºi puieþi ofe-
riþi pentru schimb, difuzat la peste 250 instituþii similare din peste 35 de þãri,
asigurând schimburile de seminþe ºi afirmarea peste hotare a Arboretumului.
Din pepinierele anexe Arboretumului s-au difuzat (ºi valorificat) anual, în
întreaga þarã, pentru înfiinþarea de zone verzi în interiorul ºi în jurul oraºelor, sau
pentru îmbogãþirea colecþiilor altor rezervaþii similare, peste 100 000 puieþi
ornamentali de talie mare, de diferite specii.
Arboretumul ºi pepinierele au fost vizitate anual de studenþii facultãþilor de
silviculturã, horticulturã, de numeroase grupuri de elevi, care ºi-au întregit aici
cunoºtinþele de dendrologie ºi ecologie, iar numãrul vizitatorilor a fost în con-
tinuã creºtere, ajungând la nivelul anului 1980 la peste 100 000 persoane, anual.
Statutul de rezervaþie forestierã pentru Arboretumul Simeria a fost acordat
prin deciziile nr. 452/1979 ºi nr. 98/1988 ale Consiliului Popular Judeþean
Hunedoara (în care se menþioneazã suprafaþa de 66 ha ºi faptul cã acesta
"pãstreazã una din cele mai vechi ºi mai pitoreºti colecþii de arbori ºi arbuºti din
þarã").
Ulterior s-au fãcut demersuri pentru declararea Arboretumului Simeria drept
"rezervaþie dendrologicã ºi peisagisticã".
Arboretumul a fost vizitat în decursul anilor menþionaþi ºi de cãtre numeroºi
oameni de ºtiinþã români ºi strãini, care au subliniat unanim valoarea ºtiinþificã
ºi peisagisticã a rezervaþiei, nivelul de întreþinere ºi prezentare, diversitatea
plantelor din colecþie ºi pepiniere, în ciuda unor dificultãþi ºi factori de stresîn-
registraþi pe parcurs (inundaþii, secete, furtuni, poluare º.a.).
În Cartea de onoare a Staþiunii ºi Arboretumului, vizitatori de prestigiu au
consemnat aprecieri elogioase, redate parþial ºi în capitolul 2 al acestei mono-
grafii.
Istoric ºi realizãri 41
3.5. PERIOADA 1990-1996
În perioada menþionatã, în urma reorganizãrii ICAS, Staþiunea Simeria a fost
subordonatã direct Institutului central din Bucureºti, iar conducerea ei a fost
încredinþatã dr. ing. S. Radu.
A fost o perioadã de mari dificultãþi financiare ºi de agresiuni asupra
Arboretumului ºi pepinierelor. Complexul de sere s-a degradat puternic în lipsa
fondurilor pentru reparaþii ºi modernizãri, iar dotãrile noi s-au limitat la reparti-
zarea unui fax ºi a unui fotocopiator. Asigurarea salariilor ºi a plãþii muncitorilor
din baza materialã s-a putut realiza exclusiv prin valorificarea de puieþi orna-
mentali sau a colecþiei de palmieri (mari), pentru care nu mai erau condiþii de
pãstrare în sere ºi erau ameninþaþi de degradare.
Cu toate acestea, colectivul Staþiunii, eliberat de atmosfera tensionatã ºi
apãsãtoare sub care se lucrase în ultimii ani ai dictaturii, s-a unit în jurul noii
conduceri ºi ºi-a regãsit entuziasmul, dragostea ºi ataºamentul pentru obiectivul
de patrimoniu (Arboretumul) a cãrui gestiune îi fusese încredinþatã.
S-au continuat preocupãrile privind îmbogãþirea colecþiei cu noi taxoni având
valori ornamentale ºi/sau forestiere, dupã metodologiile standard internaþionale,
stabilite de FAO (H. Champion & N.V. Brasnett, 1960; J.W. Wright, 1963; J.F.
Lacaze, 1991), care prevedeau, dupã documentãri prealabile, depistarea ta-
xonilor noi ºi a surselor (provenienþelor) indicate (pe baza echivalenþelor ºi
analogiilor climatice). Etapele urmãtoare includeau testarea în pepinierele de
introducere ºi ulterior în Arboretum sau în pãduri, sub formã de biogrupe (în
cazul speciilor forestiere) sau de solitari, în cazul speciilor ornamentale.
Parcurgerea acestor faze este obligatorie, reclamã perioade lungi de timp, evi-
denþe stricte în toate etapele ºi este însoþitã de randamente foarte modeste, une-
ori de obþinerea a 10% puieþi viabili din numãrul de loturi testate, atunci când se
lucreazã cu eºantioane mici de seminþe, obþinute obiºnuit în cadrul schimbului
internaþional. Cu toate aceste dificultãþi, încã din anul 1984 se ajunsese la peste
2000 taxoni cultivaþi în colecþie !
S-a continuat, an de an, publicarea ºi difuzarea în sute de exemplare a Ca-
taloagelor de seminþe ºi puieþi ºi onorarea comenzilor externe, semnale concrete
care confirmau existenþa ºi continuitatea colecþiei respective.
S-au studiat particularitãþile ºi exigenþele ecologice ale unor specii de mare
interes forestier ºi ornamental ca: Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng
(C. Coandã, 1994), ca ºi ale speciilor de stejari din þara noastrã (S. Radu, 1992)
sau ale celor eurasiatici (S. Radu, 1995), studiile din urmã fiind publicate în
Journal of International Oak Society.
Arboretumul S i m e r i a - Monografie42
Stabilirea tehnologiilor adecvate pentru cultura în faza de pepiniere a arbo-
rilor autohtoni ºi exotici - preocupare începutã încã din 1958 ºi continuatã pe tot
parcursul existenþei Staþiunii - s-a finalizat în anul 1994 prin publicarea sintezei-
monografice "Metode ºi procedee pentru cultura în pepiniere a principalelor
specii forestiere ºi ornamentale - Recomandãri tehnice", 275 p., elaboratã de S.
Radu, I. Contescu, I. Herþa, E. Burza ºi Tr. Roºca ºi publicatã de Romsilva. În
lucrare - difuzatã tuturor unitãþilor silvice - se prezintã 94 fiºe de culturã pentru
tot atâtea specii, începând de la sãmânþã, plantulã, pânã la puietul apt de plantat.
Lucrarea a constituit primul volum de îndrumãri tehnice elaborat de Institut
dupã anul 1989, de aceastã datã din iniþiativa ºi de cãtre specialiºtii Staþiunii
Simeria.
Tehnologiile de multiplicare (sexuatã ºi vegetativã) a speciilor forestiere indi-
cate pentru refacerea pãdurilor de la limita superioarã de vegetaþie (zâmbru,
jneapãn, ienupãr, anin verde ºi scoruº de munte) au constituit subiectul unei
lucrãri elaborate de I. Herþa ºi S. Radu ºi publicatã în Analele ICAS, vol. 1,
1995.
Conducerea Staþiunii a depus mari eforturi, încununate de succes, pentru
spargerea izolãrii, afirmarea peste hotare a Staþiunii ºi amplificarea legãturilor
ºtiinþifice necesare cu unitãþile similare ºi lumea ºtiinþificã din strãinãtate. Au
fost însoþite delegaþii de specialiºti din diferite þãri (Franþa, SUA, Moldova,
Italia, Olanda, Marea Britanie, Slovacia º.a.) ºi s-a participat cu comunicãri la
manifestãri ºtiinþifice internaþionale (Wageningen-Olanda, 1992; Morton
Arboretum, SUA, 1994; Zvolen-Slovacia, 1994). Un prim rezultat al intensi-
ficãrii acestor legãturi l-a constituit obþinerea unui preþios fond de publicaþii de
profil din partea guvernelor francez (prin intermediul INRA) ºi al celui din
Marea Britanie, acesta din urmã oferit atât Staþiunii, cât ºi bibliotecii din centrala
ICAS, prin intermediul Staþiunii. Primul congres al International Oak Society
(Illinois, SUA, 1994) a atribuit dr. ing. S. Radu titlul de membru fondator al
societãþii, iar cel de al treilea congres (North Carolina, SUA, 2000) i-a conferit
distincþia "Lifetime service award".
În paralel s-au publicat articole despre Arboretumul Simeria în SUA (Guy
Sternberg, 1995), Italia (S. Radu, 1995), ca ºi în Monografia privind grãdinile
botanice din Europa, apãrutã în Olanda, 1992.
Pentru informarea vizitatorilor din þarã s-au publicat pliante, seturi de cãrþi
poºtale, plicuri filatelice reprezentând taxoni din arboretum, precum ºi articole
de popularizare în presa localã ºi centralã.
Istoric ºi realizãri 43
3.6. PERIOADA 1997 -2005
Luptând în continuare cu reale dificultãþi
material-financiare, pe care le-a întâmpinat
în aceastã perioadã de tranziþie îndelungatã
cercetarea ºtiinþificã în ansamblul ei, dar ºi
cu presiunile ºi impactul crescând ce se
exercitã asupra patrimoniului natural naþio-
nal, noua conducere (dr. ing. F. Popescu) ºi
întreg colectivul staþiunii au reuºit sã dez-
volte cercetãrile ºi sã asigure o gestionare
adecvatã rezervaþiei dendrologice. S-a
urmãrit cu prioritate dezvoltarea ºi
modernizarea bazei experimentale (labora-
toare, sere, aparaturã) ºi includerea Staþiunii
în sistemul european de cercetare (contracte
în Programul Cadru V al CE, cooperãri
bilaterale cu unitãþi de CD din Europa ºi
S.U.A.).
S-au refãcut, începând cu anul 2000, serele (360 mp, cu o capacitate de mul-
tiplicare pentru aproximativ 32 000 butaºi, ca ºi pentru adãpostirea unor plante
de colecþie), dotate cu procedee moderne de climatizare (cu sistem computerizat
de încãlzire a serei ºi paturilor vegetative, de reglare a umiditãþii, sistem ce
comandã ºi monitorizeazã echipamentele de climatizare), ceea ce ridicã consi-
derabil randamentul multiplicãrilor vegetative. Introducerea gazului metan,
punerea în funcþiune a unei centrale termice, reparaþiile capitale ºi amenajarea
unei sãli corespunzãtoare de conferinþe au ameliorat condiþiile de cercetare, dar
ºi spaþiile administrative ºi locuinþele personalului.
În urma unei specializãri în cadrul laboratorului de geneticã forestierã INRA
- Bordeaux (Franþa), în anul 1999 s-a reuºit dezvoltarea unui laborator de gene-
ticã molecularã la Simeria. Aparatura modernã (aparat PCR, electroforeze, agi-
tator-incubator, centrifugã, reactivi ºi altele), în valoare de 100.000 franci
francezi a fost donatã de INRA (Institut National de Recherche Agronomique),
în cadrul programului de colaborare INCO-Copernicus. Aceastã dotare permite
detectarea (identificarea) markerilor genetici moleculari (ADN, cloroplastic ºi
mitocon-drial) în vederea cunoaºterii genofondului la speciile de arbori ºi
arbuºti.
Prin transferul d-nei dr. biolog Magdalena Palada Nicolau din centrala ICAS
s-au pus la Simeria ºi bazele cercetãrilor în domeniul biotehnologiei (culturi in
Dr. ing. Flaviu Popescu
Arboretumul S i m e r i a - Monografie44
vitro la specii forestiere ºi ornamentale prin diverse tehnici de micropropagare,
conservarea "ex situ" a resurselor genetice, selecþia somaclonalã ºi altele).
Majoritatea echipamentelor pentru realizarea culturilor in vitro (aparatura pen-
tru sterilizare, aparatura ºi produsele chimice pentru prepararea mediilor de cul-
turã) au fost aduse de la ICAS Bucuresti. Pentru incubarea culturilor in vitro a
fost instalatã o camerã climatizatã, cu temperaturã ºi luminã controlate, iar din
fonduri de la un proiect IPGRI (Resurse genetice la specii foioase din Sud-Estul
Europei) a fost achiziþionatã o niºã modernã ºi performantã (clasa 100), cu flux
laminar de aer steril, pentru manipulãri în condiþii aseptice.
Aceste dotãri moderne ºi experienþa acumulatã au permis abordarea unor
proiecte noi de cercetare privind genetica ºi ameliorarea speciilor forestiere,
majoritatea cu finanþare externã, ceea ce a contribuit la includerea laboratoarelor
moderne din incinta Arboretumului în circuitul cercetãrilor internaþionale de
profil.
Din lista amplã a studiilor ºi proiectelor de cercetare derulate în aceastã
perioadã, menþionãm câteva, mai relevante:
-- Studiul resurselor genetice la principalele specii forestiere de foioase din
Europa de Sud-Est, sub aspectul studiului markerilor ADN la speciile de
Quercus ºi al aplicãrii metodelor ºi tehnologiilor de micropropagare în þãrile
respective.
-- Efectul poluãrii aeriene asupra sãnãtãþii pãdurii ºi biodiversitãþii în
pãdurile din M-þii Carpaþi, prin monitorizarea efectului noxelor ( O2, NO2, NOx,
SO2 ºi NH3) asupra vegetaþiei lemnoase din Masivul Retezat - în cadrul unui
proiect internaþional de colaborare bilateralã cu USDA Forest Service.
-- Evaluarea diversitãþii genetice la principalele specii de stejar ºi frasin din
ecosistemele forestiere din România, utilizând markeri genetici moleculari.
-- Cercetãri privind diversitatea geneticã la nivel molecular a populaþiilor
de fag din România, în vederea conservãrii resurselor genetice la nivel naþional.
-- Elaborare de tehnici avansate de micropropagare ºi selecþie somaclonalã
a unor biotopuri superioare de arbori forestieri.
-- Cercetãri privind dezvoltarea unor tehnologii moderne de culturã a
speciilor ornamentale valoroase.
-- Proiectul: “Frasini pentru viitor: Definirea populaþiilor europene de
frasin în scopul conservãrii ºi regenerãrii lor”. În ianuarie 2005 a avut loc la
Simeria "Reuniunea naþionalã a utilizatorilor finali" din cadrul programului
internaþio-nal FRAXIGEN.
-- Natura dinamicã a hibridãrii introgresive la plantele poliploide spontane
ºi introduse în peisajul agricol ºi riparian - sub aspectul evaluãrii cu ajutorul
Istoric ºi realizãri 45
markerilor moleculari la sãlcii.
-- Abilitatea propagãrii stejarului în Europa prin embriogenezã somaticã.
-- S-au reluat, în 2004, observaþiile fenologice asupra unor specii forestiere
din Arboretum, în cadrul reþelei româneºti ICP Forests ºi a reþelei de fenologie
forestierã FENOFOR.
Enumerãrile de mai sus scot în evidenþã faptul cã, plecând de la faza iniþialã
a cercetãrilor ºi observaþiilor fenotipice ºi ecologice ale unor specii exotice din
Arboretum, colectivul de cercetãtori abordeazã cu competenþã în prezent, dupã
metodologii moderne ºi cu aparatura cea mai performantã, aspecte fundamentale
ale structurii genetice, biologiei ºi multiplicãrii principalelor specii lemnoase de
importanþã majorã în Europa. Este bine cunoscut faptul cã performanþa ºi
responsabilitatea coordonãrii unor astfel de cercetãri la nivel internaþional, pe
care le deþine în prezent Staþiunea Simeria, nu sunt la îndemâna oricãrui nucleu
de cercetare.
În august 2003, Arboretumul din Simeria a fost invitat sã devinã membru al
BGCI (Botanic Gardens Conservation International) - organizaþie înfiinþatã în
1987, cu scopul de a acorda sprijin - tehnic ºi financiar- reþelei mondiale de grã-
dini botanice ºi care, în prezent, are peste 500 de membri din 115 þãri.
Demnã de remarcat este implicarea staþiunii în realizarea recentului plan
naþional de instalare a unei reþele de perdele forestiere de protecþie a câmpurilor
ºi cãilor de comunicaþie.
Preluând recent în custodie rezervaþia dendrologicã ºi peisagisticã
Arboretumul Simeria, colectivul staþiunii a continuat în toatã aceastã perioadã
îngrijirea, dezvoltarea durabilã ºi managementul acestui laborator natural, ca ºi
dezvoltarea unei producþii rentabile de plante lemnoase ornamentale, destinate
zonelor verzi - suport necesar pentru supravieþuirea economicã a unitãþii.
S-a continuat schimbul internaþional de seminþe cu instituþii similare din þarã
ºi de peste hotare, prin colectarea loturilor, publicarea ºi difuzarea în fiecare an
a unui Catalog de seminþe ºi puieþi oferiþi pentru schimb (C. Coandã). Este
important de menþionat faptul cã pentru seminþele expediate sau primite nu se
percep taxe, dar conform "Convenþiei Internaþionale asupra Biodiversitãþii" -
Rio de Janeiro, 1992, aceste seminþe ºi plantele obþinute pot fi utilizate doar pen-
tru cercetare, conservare, educaþie ºi dezvoltarea grãdinilor botanice. Pentru
exemplificare, dacã ne raportãm la nivelul anului 2004, "Index Seminum-ul"
Arboretumului Simeria a cuprins un numãr de 211 de taxoni lemnoºi; au fost
expediate 416 plicuri cu seminþe cãtre 21 de þãri (43 parteneri) ºi au fost primite
253 plicuri cu seminþe (de la 46 parteneri). Colaboratorii noºtri în cadrul acestui
schimb au fost în numãr de 222 - toate Grãdinile botanice ºi Arboretumurile din
þarã angrenate în aceastã activitate, dar ºi din alte 48 de þãri, situate în 5 conti-
Arboretumul S i m e r i a - Monografie46
nente.
Aceastã activitate se reflectã ºi în dinamica îmbogãþirii colecþiei de plante
lemnoase din cuprinsul Arboretumului în perioada 1992-2005, prezentatã în
tabelul urmãtor (Tabelul 1). Se poate remarca faptul cã, anual, în Arboretum au
fost introduse în medie 80 de specii rare, obþinute în urma schimbului de
seminþe.
Având în vedere numãrul extrem de mare al speciilor lemnoase existente în
Arboretum ºi localizarea lor pe 67 ha (în 50 de parcele), în anul 1998 s-a reuºit
conceperea unui program pe calculator cu ajutorul cãruia se foloseºte eficient
baza de date existentã ºi s-a renunþat la metoda deosebit de laborioasã, folositã
pânã atunci la pãstrarea evidenþei colecþiei. Un alt program a fost realizat pentru
Numãr puieþi forestieri
plantaþi (completãri în goluri)/
Number of forest tree planted
taxa
Plantaþii cu plante rare, de
colecþie/
Plantations with rare
species
Nr.
crt.
Anul/
year
Foioase Rãºinoase Nr. specii Nr. puieþi
Total puieþi
plantaþi/
Planted
seedlings
total
1 1992 808 48 62 62 918
2 1993 1366 18 122 129 1 513
3 1994 1468 44 90 181 1 693
4 1995 797 100 186 227 1 124
5 1996 1551 25 46 58 1 634
6 1997 459 50 113 170 679
7 1998 254 49 47 83 386
8 1999 233 73 56 62 368
9 2000 287 69 97 134 490
10 2001 160 15 29 52 227
11 2002 256 98 116 287 641
12 2003 223 119 4 12 354
13 2004 205 56 76 112 373
14 2005 254 89 91 103 446
Total 1992-2005 8 321 853 1 135 1 672 10 846
Media anualã/
yearly average
594 61 81 119 774
Tabelul 1: PLANTAÞIILE EFECTUATE ÎN ARBORETUM ÎN PERIOADA 1992-2005
PLANTATIONS MADE IN ARBORETUM FROM 1992-2005
Istoric ºi realizãri 47
gestionarea bazelor de date referitoare la schimburile anuale de seminþe cu
parteneri interni sau externi.
Arboretumul Simeria a reprezentat în trecut, ºi reprezintã ºi astãzi un impor-
tant centru de diseminare a plantelor exotice rare cãtre alte Grãdini Botanice sau
Arboretumuri din þarã. Ultimul exemplu în acest sens îl contituie ajutorul acor-
dat celui mai nou Arboretum apãrut în România - Arboretumul "Dr. Ioan Vlad"
din Alba Iulia, care a fost ajutat cu plante, seminþe ºi butaºi în cantitãþi impre-
sionante.
Începând din anul 1954 ºi pânã în prezent, în cuprinsul Arboretumului s-au
efectuat, cu participarea directã a personalului de cercetare numai tãieri de
igienã ºi de produse accidentale. Volumul acestora a fost variabil de la an la an,
în funcþie de condiþiile meteorologice ºi de calamitãþile ce au afectat teritoriul
Arboretumului. În plus, în anumite situaþii s-au practicat lucrãri de stopare a
invaziei unor specii nevaloroase, care ameninþau exemplarele introduse, precum
ºi lucrãri de ameliorare peisagisticã.
S-au efectuat lucrãri de determinãri, etichetãri ºi de reconstrucþie ecologicã,
dotãri cu echipamente ºi realizarea unui pliant în limbile românã ºi englezã
(S.Radu, C.Coandã).
Au fost continuate ºi dezvoltate acþiunile de educaþie ecologicã desfãºurate
constant în cadrul Arboretumului. Dintre acestea, putem aminti câteva, mai
importante:
-- În perioada 15 iulie 2000 -15 ianuarie 2001, în cadrul programului
"Leonardo da Vinci", a sosit în Arboretum Jan Dobbelmann, un tânãr absolvent
al Universitãþii Tehnice din Dresda, Facultatea de Arhitecturã, cu scopul de a
dobândi experienþã practicã în arhitectura peisagerã ºi în cultura ºi întreþinerea
speciilor ornamentale. Aceastã colaborare a fost fructuoasã pentru ambele pãrþi,
având în vedere lucrãrile pe care acest tânar arhitect peisager le-a realizat la
Simeria: harta vegetaþiei din Arboretum, proiecte de reconstrucþie peisagerã pen-
tru 17 zone considerate de maxim interes peisagistic, refacerea zonei în care se
aflã un vechi izvor, realizarea unui pliant de prezentare a Arboretumului în limba
germanã "Arboretum Simeria - Rumäniens großer Magnolien-Park erwacht aus
Dornröschenschlaf" (Arboretumul Simeria- cel mai mare parc cu magnolii din
România- trezit ca Frumoasa din pãdurea adormitã).
-- În noiembrie 2002 un grup de 9 studenþi ai Universitãþii "Transilvania"
din Braºov, Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere au petrecut câte-
va zile de practicã în Arboretum, în care ºi-au verificat cunoºtinþele în dome-
niul dendrologiei, participând la o acþiune de determinare a speciilor de Abies,
dar ºi a speciilor din parcelele 18 si 50.
-- În perioada 15 martie-15 septembrie 2002, un grup de 3 tineri francezi
Arboretumul S i m e r i a - Monografie48
(Céline Guillouet, Arthur Buhler ºi Mathieu Pastre) au lucrat ca voluntari în
cadrul unui proiect intitulat "Développer la conservation du patrimoine et l'édu-
cation a l'environnement dans l'Arboretum de Simeria", dezvoltat de organiza-
þia "Groupement Européen des Campus" în parteneriat cu ICAS Simeria. O
scurtã retrospectivã a acestei perioade ne aratã cã s-au realizat multe lucrãri: în
cadrul schimbului de seminþe; plantaþii; amenajãri peisagere; igienizarea unui
bazin ºi a canalului Strei; determinãri ºi prezentãri de specii; restaurarea unei
alei; jocuri ºi activitãþi educaþionale cu copii unei ºcoli din Simeria; inventare
floristice ºi ale avifaunei; prezentarea în limba francezã a Arboretumului.
-- În anul 2004 (luna aprilie), în cadrul unui parteneriat local între ICAS
Simeria ºi ªcoala Generalã nr. 2, Grãdiniþa P.N. Simeria a debutat manifestarea
denumitã "Ecofest Junior" în cadrul cãreia elevii însoþiþi de cadrele didactice au
vizitat Arboretumul ºi au participat la o sesiune de dezbateri ecologice cu tema
"Natura, o comoarã a tuturor". Obiectivele declarate au fost: îmbogãþirea
cunoºtinþelor copiilor referitoare la speciile de arbori; exersarea ºi îmbogãþirea
vocabularului cu cuvinte ce denumesc plante ºi arbori; cunoaºterea acþiunilor
practice ale lucrãtorilor silvici; cunoaºterea ºi aplicarea unor reguli de protecþie
a vieþii proprii, dar ºi a mediului înconjurãtor. În anul 2005 s-a desfãºurat ediþia
a II-a a acestei manifestãri ºi sperãm ca pe viitor sã devinã o tradiþie a ºcolilor
din oraº.
-- O colaborare deosebitã a fost legatã cu ªcoala Waldorf din Simeria ai
cãrei elevi au fost ajutoare constante ºi de nãdejde pentru igienizarea
Arboretumului în ultimii 4 ani.
-- În anul 2004 s-a reuºit realizarea ºi amplasarea în Arboretum (parcelele
1-18) a unui numãr de 324 de etichete pentru uzul vizitatorilor - cu specificarea
denumirii ºtiinþifice, populare, familiei ºi arealului natural al speciilor respec-
tive. Aceastã acþiune vine dupã o îndelungatã perioadã în care puþinele etichete
existente au fost distruse sau degradate ºi ea are o deosebitã importanþã în
realizarea rolului educativ al Arboretumului.
O prezentare a Arboretumului Simeria (cuprinzând informaþii geografice,
istoricul ºi situaþia prezentã) a apãrut în lucrarea "Guide de Jardins Botaniques
de France et des pays francophones".
Cercetãrile în domeniul colecþiilor dendrologice la nivelul întregii þãri s-au
finalizat în anul 1998 în cadrul proiectului de cercetare "Structura, conservarea
ºi dezvoltarea parcurilor dendrologice din România" (responsabil ing. Ioan
Herþa). Aceastã sintezã, efectuatã pe baza inventarelor din 15 parcuri ºi colecþii
dendrologice din þarã (Simeria, Gurahonþ, Macea, Hemeiuºi, Bazoº, Dofteana,
Mihãieºti, Bãrãgan, Snagov, Arcalia, ªtefãneºti, Gurghiu, Neudorf, Brãneºti ºi
Pãdurea Verde) cuprinde un numãr total de 4490 taxoni lemnoºi, de origine:
Istoric ºi realizãri 49
europeanã (16%), nord americanã (28%), asiaticã (44%), eurasiaticã (8%) ºi din
alte zone (4%). Cele mai bogate colecþii de plante lemnoase sunt localizate la
Simeria, Gurahonþ, Macea ºi Hemeiuºi. Din pãcate, acest preþios inventar
nepublicat a rãmas la nivel de text documentar la ICAS.
Pentru popularizarea Arboretumului ºi a Staþiunii s-a realizat o paginã WEB
(O. Iordan) care conþine: prezentarea generalã, istoricul, statutul actual ºi mana-
gementul derulat - în cazul Arboretumului ºi noutãþile din cadrul staþiunii (labo-
ratoare noi, proiecte de cercetare).
Sinteze privind realizãrile din Arboretum ºi Staþiune s-au prezentat cu regu-
laritate în aceastã perioadã, în comunicãri ºtiinþifice ºi articole, dupã cum
urmeazã:
-- "L'Arboretum Simeria - Breve rétrospective, situation présente et per-
spectives" (S. Radu, F. Popescu, C. Coandã), în Contribuþii botanice 1997-1998,
pp.135-140, comunicare prezentatã la Simpozionul Internaþional organizat la
Grãdina Botanicã "Alexandru Borza" din Cluj- Napoca;
-- "Staþiunea de Cercetãri Silvice Simeria - continuitate ºi modernizare" (S.
Radu), publicat în Revista de silviculturã, nr.13-14/2001, pp.92-94;
-- "Rolul Arboretumului Simeria în ºtiinþa silvicã, silvicultura ºi arhitectura
peisagerã româneascã" (S.Radu, F.Popescu, C. Coandã), 15 p, comunicare
prezentatã la Dezbaterea ªtiinþificã "Compoziþii optime pentru pãdurile din
România", dedicatã împlinirii a 140 ani de la naºterea marelui silvicultor Iuliu
Moldovan (creatorul colecþiilor dendrologice de la Mihãieºti ºi Dofteana-
Bacãu), organizatã de Academia Românã ºi ASAS la 14 aprilie 2004 (publicatã
în 2005);
-- "Arboretumul Simeria (I) Scurtã retrospectivã" (F. Popescu, S. Radu)
publicat în Revista de Silviculturã, Braºov, 1(7) anul III, p. 43 ºi "Arboretumul
Simeria (II) Monument de arhitecturã peisagerã" (F. Popescu, S. Radu) publicat
în Revista de Silviculturã, Braºov, 1-2(9-10), anul IV, p.11.
Paginile precedente prezintã etape ºi momente semnificative din exis-
tenþa de trei secole a Arboretumului Simeria. În ansamblul lor, aceste
perioade au fost pline de perturbãri (naturale, dar ºi sociale), cu urmãri dis-
tructive asupra colecþiei ºi peisajelor, de eforturi de reconstrucþie susþinute,
de o conlucrare înþeleaptã a omului cu natura, de realizãri ºtiinþifice remar-
cabile ºi, nu în ultimul rând, de afirmarea incontestabilã a Arboretumului
pe plan naþional ºi internaþional.
Poziþia geograficã ºi aºezarea 51
4. POZIÞIA GEOGRAFICÃ ªI AªEZAREA
Arboretumul Simeria este situat la limita nordicã a oraºului cu acelaºi nume,
pe malul stâng al râului Mureº, în judeþul Hunedoara.
Accesul spre Arboretum este deservit de gara Simeria - important nod de cale
feratã, punct de oprire pentru toate trenurile, inclusiv cele internaþionale - de
drumul naþional 7 ºi de aeroportul utilitar Deva-Sãuleºti, toate aflate la distanþa
de cca. 1 km.
Localitãþile mai importante din vecinãtate sunt: municipiul Hunedoara - cen-
tru siderurgic - la 18 km spre sud, municipiul Deva - reºedinþa de judeþ - la 10
km spre vest ºi oraºul Orãºtie - la 16 km spre est.
Adresa exactã: Arboretumul Simeria, str. Biscaria 1, cod poºtal: 335 900 -
Simeria, judeþul Hunedoara. Tel/fax: 0254-261254; E-mail: arboretum.sime-
ria@rdslink.ro; Web page: www.icashd.rdslink.ro
Coordonatele sale geografice sunt: 23°01' longitudine esticã ºi 45°51' latitu-
dine nordicã.
Aºezarea. Arboretumul Simeria se gãseºte în Lunca Mureºului, care
formeazã aici o vale largã, protejatã la nord, în imediata apropiere, de lanþul
munþilor Metaliferi din Carpaþii Apuseni, spre sud-vest de Munþii Poiana Ruscã
ºi spre sud de Munþii Retezat ºi ªurianu. Spre vest, Mureºul se continuã
începând cu zona Zam prin câteva defilee de joncþiune a Carpaþilor Meridionali
ºi Apuseni, iar la est, dupã ce a primit ca afluent principal Streiul formeazã, dupã
Orãºtie, o vale mai largã, deschisã spre podiºul Transilvaniei cu care comunicã.
Arboretumul ocupã mai ales lunca propriu-zisã ºi, în mai micã mãsurã, o
fâºie din terasa secundarã, situatã la aproape 14 m deasupra luncii.
Formatã în urma deplasãrii lente a Mureºului spre nord, dar ºi spre vest în
ultima jumãtate de secol, lunca are la bazã aluviuni cuaternare, nisipoase, care
uneori alterneazã cu strate de pietriº. Din punctul de vedere al zonelor compo-
nente, atât plaja cît ºi grindul de lângã albie - înguste ºi slab dezvoltate în trecut
- s-au dezvoltat spre vest în ultimele decenii, dând naºtere unor insule prin
deplasarea albiei principale în direcþia menþionatã.
Totuºi, cea mai mare parte a teritoriului este situatã în lunca centralã, care
pre-zintã uºoare denivelãri (1-1,5 m) ºi câteva mici depresiuni, dispuse în formã
de evantai. Denivelarile respective au constituit, probabil, în trecutul mai înde-
pãrtat, "braþe moarte" ale Mureºului.
Se sugereazã (Ocszay, L.) faptul cã vãrsarea Streiului în Mureº - situatã în
Arboretumul S i m e r i a- Monografie52
prezent la aprox. 1,5 km în amonte, spre est - ar fi fost în trecut mai aproape de
zona Arboretumului. În realitate, trebuie însã menþionat traseul din vecinãtatea
terasei secundare a Canalului Strei (denumit ºi Canalul Morilor), care se vãrsã
în Mureº la limitele parcelelor 8 ºi 19. Modificãrile malului Mureºului în zona
Arboretumului, ca ºi ale ultimului tronson al Canalului Strei, intervenite în ulti-
ma jumãtate de secol, apar ca evidente, dacã se comparã planurile prezentate în
Ghidul-album (1964) ºi în pliantul bilingv "Arboretumul Simeria", 2001.
Apa freaticã, care în urmã cu 4-5 decenii apãrea în lunca propriu-zisã la 3-5
m adâncime, în fântâna centralã la 2 m, iar în depresiunea din parcela 48 chiar
la suprafaþã (în perioada topirii zãpezilor), a coborât vertiginos în urmã cu
aproximativ trei decenii la peste 6-7 m adâncime. Aceastã cãdere accentuatã ºi
ireversibilã a nivelului pânzei freatice a dus la eliminarea acestei surse supli-
mentare de apã din bugetul aprovizionãrii hidrice a vegetaþiei spontane ºi intro-
duse din luncã, dat fiind faptul cã rãdãcinile acesteia rareori depãºesc adâncimea
de 2-3 m.
Legãtura între terasã ºi luncã este fãcutã de un versant cu înclinare variabilã,
pe alocuri repede, cu orientare nordicã. La baza versantului apar o serie de
izvoare cu debit mic, dar constant, care sunt captate în bazine ºi lacuri naturale
cu deschidere spre canalul Strei.
Terasa secundarã se gãseºte la o altitudine de circa 200 m deasupra nivelului
mãrii, este aproximativ planã, cu apã freaticã la 14 m.
Suprafaþa totalã a Arboretumului este de 67 ha, în decursul ultimei jumãtãþi
de secol ea suferind uºoare modificãri datoritã erodãrii ºi prãbuºirii malului în
zona parcelelor 34 ºi 33 ºi a lãrgirii plajei în dreptul parcelelor 19 ºi 20.
Condiþiile climatice 53
5. CONDIÞIILE CLIMATICE
Arboretumul se încadreazã în sectorul de climã continental-moderatã, þinutul
climei de dealuri, specific podiºului Transilvaniei, iar dupã clasificaþia Koppen
în provincia climaticã Dfbx.
In tabelul urmãtor (Tabelul 2) sunt redate valorile principalilor factori cli-
matici, dupã înregistrãrile efectuate în perioada 1896-1955 la Staþia meteoro-
logicã Deva.
Valori - Values
Factorul climatic
Climatic factor
Anuale
Yearly
În sezonul de
vegetaþie)
During the growing
season
(IV- X)
Temperatura medie anualã (0
C) 10.0 16.0
Temperatura maximã absolutã (0
C) 39.7 (16 august
1952)
39.7
Temperatura minimã absolutã (0
C) - 31.6 (24 ianuarie
1963)
-6.0
Durata intervalului cu t < 0 0
C 56 zile -
Durata intervalului cu t > 0 0
C 309 zile -
Durata intervalului cu t > 10 0
C 191 zile -
Data primului îngheþ (medie,
extreme)
17.X (23.IX – 17.I) -
Data ultimului îngheþ (medie,
extreme)
18.IV (29.III - 24.V) -
Durata intervalului fãrã îngheþ 182 zile -
Precipitaþii atmosferice (mm) 578.0 414.9
Umezeala relativã a aerului (%)
medie; min. (iulie); maximã
(ianuarie)
66.0; 62.0; 86.0 -
Durata medie a stratului de zãpadã 27.3 zile -
Indicele de ariditate 30.2 29.0
Tabelul 2: Valorile medii multianuale ale pricipalilor parametri climatici (Multiannual average
values of the main climatic
Arboretumul S i m e r i a- Monografie54
Conform unei situaþii care cuprinde intervalul de observaþii 1901 - 1990,
principalii factori climatici se menþin la valori foarte apropiate faþã de cele înre-
gistrate în perioada 1896 - 1955. Minima ºi maxima absolutã au rãmas cele
înregistrate în 24 ianuarie 1963, respectiv în 16 august 1952, iar mediile anuale
ale precipitaþiilor ºi temperaturilor înregistreazã scãderi nesemnificative.
Precipitaþii atmosferice - medii lunare (1901-1990):
Media anualã a precipitaþiilor: 571,9
Temperaturi medii lunare (1901-1990):
Media anualã a temperaturilor: 9.9
0
C
Amplitudinea anualã: 23.0
0
C
Temperatura aerului-maxima absolutã lunarã ºi anul producerii (1901-1990):
Temperatura aerului-minima absolutã lunarã ºi anul producerii (1901-1990):
Temperatura medie anualã de 9,9°C, cu amplitudinea anualã de 23°C, canti-
tatea suficientã de precipitaþii ce cad în sezonul de vegetaþie (404,7 mm) ºi
absenþa unor minime prea coborâte favorizeazã dezvoltarea vegetaþiei lemnoase
provenind din climatele similare. Cele douã anotimpuri opuse sunt caracterizate
astfel: ierni scurte, reci ºi cu puþinã zãpadã ºi veri umede ºi calde, dar lipsite de
cãlduri excesive. Cele mai frecvente vânturi bat din direcþia NV ºi au o tãrie
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
32.7 30.3 28.6 47.9 64.7 78.6 70.2 59.5 42.2 41.6 37.8 37.8
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
- 2.6 0.0 5.4 10.7 15.6 18.6 20.4 19.8 15.8 10.2 4.8 0.4
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
15.3 20.8 28.5 32.3 34.6 35.6 39.4 39.7 38.2 32.7 27.4 19.8
1953 1977 1952 1956 1950 1952 1931 1952 1946 1932 1926 1957
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-
31.6
-
28.1
-
20.1
- 6.0 - 2.4 2.2 3.7 4.4 - 4.2 - 6.5 -
16.6
-
24.1
1963 1929 1932 1926 1953 1933 1962 1961 1970 1943 1922 1927
Condiþiile climatice 55
mijlocie. Datele meteorologice menþionate mai sus (dupã staþia Deva) trebuie
însã întrucâtva corectate pentru Simeria, datoritã condiþiilor orografice diferite
ale celor douã localitãþi apropiate. Având o aºezare mult mai adãpostitã, Deva
beneficiazã de precipitaþii mai abundente, fiind totodatã mult feritã de vânturile
ºi curenþii reci ce se scurg în lungul vãii Mureºului dinspre est (iarna) sau vest
(vara) ºi care afecteazã intens Arboretumul.
Aceºti curenþi, reci în timpul iernii sau uscaþi vara, s-au dovedit factori limi-
tativi în aclimatizarea unor specii foarte sensibile (Eucalyptus, Cedrus,
Cupressus etc.) în cuprinsul Arboretumului ºi rolul lor negativ nu poate fi
diminuat decât prin utilizarea adãpostului lateral oferit de vegetaþia spontanã
înaltã, prin mãsuri intense agrotehnice sau de protecþie, sau prin folosirea judi-
cioasã a condiþiilor micro-staþionale. In aceastã direcþie se considerã (Ocskay, S.,
1954) cã parcelele 9 ºi 10, fiind adãpostite de cãtre versant ºi de vegetaþia vecinã
ºi beneficiind de o umiditate mai ridicatã datoritã spaþiilor cu apã, oferã condiþii
mai bune speciilor sensibile. Totodatã, menþinerea unor unicate ºi specii sensi-
bile în colecþia Simeria nu trebuie atribuitã numai blândeþei climei, acest lucru
reieºind clar ºi din interpretarea datelor climatice arãtate în tabelul 2.
Factorii climatici, ca ºi cei edafici, prezintã diferenþieri sensibile în cuprinsul
Arboretumului, determinând existenþa unei întregi game de micro-staþiuni, cu
rezultante ecologice diferite pentru vegetaþia lemnoasã. De aceea, în lucrãrile de
aclimatizare a apãrut necesitatea studierii climatului ºi microclimatului din
Arboretum ºi a alegerii cu mult discernãmânt a locurilor de plantare.
Într-un capitol precedent s-au enumerat efectele negative provocate vegetaþiei
lemnoase de valorile extreme ale unor factori climatici.
Astfel, uscarea masivã a rãºinoaselor, înregistratã în special pe terasã în anii
secetoºi 1946-1947 ºi 1950, trebuie corelatã în primul rând cu datele meteoro-
logice care subliniazã deficitul de precipitaþii ºi umiditate din aceºti ani.
Deosebit de periculoase pentru culturile tinere de rãºinoase pot fi z ã p e z i l e
m o i , care cad uneori la finele iernii. Astfel, zãpezile moi din februarie 1958,
cãzute dupã ploi abundente, au produs doborâturi masive în plantaþiile dese de
ienupãr de Virginia, neparcurse la timp cu rãrituri (Radu, S., 1960).
F u r t u n a însoþitã de grindinã din 24 august 1960, ca ºi vijelia din 3 febru-
arie 1962 au produs numeroase dezrãdãcinãri ºi rupturi, mai ales la exemplarele
cu coroane largi ºi cu înrãdãcinare superficialã, crescute pe soluri crude (stejar,
nuc comun, pin).
Iarna deosebit de grea din 1962/1963, cu t e m p e r a t u r i c o b o r â t e în
decursul unei perioade îndelungate, în care chiar minima absolutã înregistratã în
ultimii 50 de ani a fost depãºitã la 24.I.1963 (când s-au înregistrat -31,6°C) faþã
de -24°C, a avut consecinþe grave pentru vegetaþia Arboretumului.
Arboretumul S i m e r i a- Monografie56
Sezonul de vegetaþie care a precedat aceastã iarnã s-a caracterizat prin tem-
peraturi ridicate ºi lipsã de precipitaþii, ceea ce a dus la debilitarea plantelor
bãtrâne, dominate, sau cu înrãdãcinare superficialã. In plus, în luna noiembrie
1962 au cãzut precipitaþii abundente ºi s-au înregistrat temperaturi neobiºnuit de
ridicate, care au prelungit vegetaþia ºi au determinat o slabã pregãtire pentru
iarnã.
In aceste condiþii, gerurile neobiºnuite din iarnã au produs la rãºinoase
degerarea frunzelor, a lujerilor de 1-2 ani, a ramurilor sau a unor plante chiar
pânã la suprafaþa solului (arbuºti, exemplare tinere), în proporþie diferitã, dupã
specie ºi gradul de adãpostire faþã de direcþia vântului dominant. Aceleaºi con-
secinþe s-au înregistrat ºi la foioasele sempervirescente, în special la Buxus.
In general, a suferit marea majoritate a rãºinoaselor, urmãrile gerului apãrând
chiar în timpul iernii la unele plante sau mai târziu, dupã intrarea în vegetaþie.
La foioase s-a înregistrat îngheþul lujerilor de 1-2 ani, al ramurilor sau al
pãrþii aeriene în întregime.
Stratul gros de zãpadã care s-a menþinut în aceastã perioadã de geruri a
diminuat efectele negative, astfel cã numãrul exemplarelor degerate integral a
fost totuºi redus.
In afara unei debilitãri generale a majoritãþii plantelor din colecþie s-a produs
ºi dispariþia unor unitãþi sistematice ca: Cupressus arizonica, Cupressus fune-
bris, Pinus halepensis var. brutia, Torreya taxifolia ºi Hamamelis vernalis.
Condiþiile pedologice 57
6. CONDIÞIILE PEDOLOGICE
În cea mai mare parte, teritoriul ocupat de Arboretumul Simeria este carac-
terizat, sub raport pedologic, prin frecvenþa mare a solurilor încadrate dupã ulti-
ma clasificaþie oficialã (Târziu, Spârchez, Dincã, 2002) în clasa solurilor
neevoluate, cu orizont A slab format ºi în diferite tipuri de soluri aluviale for-
mate în Lunca Mureºului.
Aceste tipuri de sol aluvial reprezintã stadii mai avansate de evoluþie a pro-
tosolurilor aluviale ºi sunt cantonate, de regulã, în luncile rar inundabile sau
ieºite, mai mult sau mai puþin, de sub influenþa inundaþiilor, pe cursurile mijlocii
sau inferioare ale marilor râuri.
Faptul cã în ultimul secol þara noastrã, ca ºi alte þãri din lume, a cunoscut mai
multe sisteme de clasificare a solurilor, în raport cu dezvoltarea cunoºtinþelor
ºtiinþifice din domeniul respectiv, se reflectã ºi în cazul nostru. Din aceste con-
siderente, apare justificatã o succintã trecere în revistã a denumirilor celor mai
frecvente tipuri de sol din cuprinsul acestui teritoriu, aºa cum au fost ele pre-
cizate în diferite publicaþii.
În Monografia publicatã de Ocskay, S., 1954 se semnaleazã douã mari grupe
distincte ºi anume: solurile de tip aluvionar (în diferite stadii de maturitate),
întâlnite frecvent în luncã ºi solurile de tip brun, pe terasã ºi versant. Observaþia
privind faptul cã în cuprinsul luncii solurile variazã sensibil de la un punct la
altul, uneori la distanþe foarte mici, în special sub raportul texturii ºi gradului de
evoluþie, îºi pãstreazã pe deplin valabilitatea ºi în prezent. În acest sens, porþiu-
nile de teren mai ridicate, alcãtuite din material mai grosier ºi cu condiþii de
umiditate mai reduse au favorizat formarea unor soluri mai uºoare (nisipoase,
nisipo-lutoase), mai puþin evoluate ºi mai puþin fertile. În schimb, în depresiu-
nile cu aluviuni mai fine ºi umiditate mai ridicatã s-au format soluri mai evolu-
ate (luto-nisipoase, nisipo-lutoase), mai bogate în humus ºi foarte fertile. Pe alu-
viunile recente de pe malul Mureºului, procesul de solificare încã nu a început,
iar puþin spre interior apar solurile crude aluvionare. Caracteristicã pentru lunca
din cuprinsul Arboretumului este evoluþia progresivã (sub raportul proceselor
pedogenetice ºi al vechimii) a tipurilor de sol de la cele mai recente ºi puþin
evoluate, pânã la cele mai evoluate, de tipul brun, situate atât în centrul parcu-
lui, dar îndeosebi pe terasã ºi versanþi, unde apar deja solurile de tip brun.
Observaþia privind faptul cã aria cuprinsã între Canalul Strei ºi râul Mureº a
fost supusã în trecut la inundaþii de scurtã duratã ale Mureºului, la intervale mari
Arboretumul S i m e r i a- Monografie58
(de 10-15 ani) îºi menþine în mare parte valabilitatea ºi în prezent, deºi inter-
valele dintre aceste inundaþii pot cãpãta valori foarte diferite. Aceste inundaþii au
efecte negative asupra plantelor sensibile sau tinere, ca ºi asupra pepinierelor din
cuprinsul luncii. Dacã în trecut ele puteau avea ºi un rol ameliorator, în ultima
perioadã aceste aluviuni pot conþine ºi substanþe chimice nocive, toxice. În
schimb, aºa cum am mai subliniat, regimul pânzei de ape freatice din luncã,
foarte ridicat ºi foarte favorabil dezvoltãrii unei vegetaþii lemnoase luxuriante în
trecut, a cunoscut în urmã cu aproximativ 3-4 decenii schimbãri foarte mari, o
pronunþatã cãdere în profunzime, cu urmãri foarte grave, chiar catastrofale pen-
tru aceastã vegetaþie.
În lucrarea citatã, se semnaleazã prezenþa în cuprinsul Arboretumului a urmã-
toarelor 6 tipuri caracteristice de sol, însoþite de descrierile respective:
1 - Sol crud aluvionar (pe malul Mureºului);
2 - Sol crud forestier de luncã (spre interiorul parcului, sub vegetaþia
forestierã de tip zãvoi);
3 - Sol brun forestier de luncã, tânãr (în apropiere de Canalul Strei);
4 - Sol brun de fâneaþã umedã, tânãr (în poienile mari, înþelenite);
5 - Sol brun de pãdure (pe toata lungimea versantului) ºi
6 - Sol brun podzolit (întâlnit numai pe terasã).
Urmãtoarea caracterizare pedologicã a Arboretumului a fost publicatã în
"Arboretumul Simeria, Ghid-album" (Radu, S., Hulea, A., 1964), având la bazã
analizele efectuate în perioada respectivã la INCEF de cãtre A. Popa. Sunt
descrise un numãr de 11 tipuri de sol, însoþite de caracteristicile fizico-chimice
respective, dar ºi de localizãri mai precise, dupã cum urmeazã:
1. Aluviune crudã, slab solificatã, nestabilizatã, cu efervescenþã de la 20 cm
ºi cu texturã lutoasã. Configuraþia terenului: uºoarã depresiune, pe malul canalu-
lui Strei (parcela 50). Apa freaticã la 1,5 m; tipul de pãdure: zãvoi amestecat de
plopi ºi salcie;
2. Sol aluvial, crud, slab înhumificat de la 0-12 cm, nisipo-lutos. În rest nisip
foarte slab solificat pânã la 30 cm, dupã care urmeazã nisip crud. Profilul situat
în lunca Mureºului, parcela 33. Apa freaticã la 1,5 - 2 m, tipul de pãdure: zãvoi
amestecat de plop negru ºi alb.
3. Sol aluvial, crud, slab înhumificat pânã la 30 cm; luto-nisipos, cu efer-
vescenþa de la suprafaþã. Sub 30 cm nisip grosier. Lunca Mureºului, parcela 26.
Apa freaticã la 2 m. Tipul de pãdure: stejãret de luncã, facies cu elemente de
ºleau.
4. Sol aluvial, crud, slab înhumificat, nisipo-lutos cu efervescenþa de la
suprafaþã. Lunca Mureºului, parcela 35. Apa freaticã la 4 -5 m. Tipul de pãdure:
ulmeto-plopiº alb.
Condiþiile pedologice 59
5. Sol brun aluvial, crud, lutos, cu efervescenþa slabã, de la suprafaþã ºi pu-
ternicã sub 20 cm, cu un pat de nisip la 65 cm. Bogat în humus, alcalin. Parcela
23. Apa freaticã la 3-4 m. Tipul de pãdure: stejãreto-ulmet.
6. Sol brun, crud de luncã, cu efervescenþã de la suprafaþã; cu înhumificare în
primii 22 cm (A'), dupã care urmeazã un orizont A" de 14 cm ºi orizontul D.
Profilul este lipsit de orizontul B. Textura lutoasã. Parcela 36. Configuraþia
terenului: uºoarã depresiune. Apa freaticã la 2-3 m. Tipul de pãdure: zãvoi de
plop alb cu frasin.
7. Sol negru înþelenit (sol brun pe o veche lãcoviºte drenatã, levigat pânã la
1,8 m, cu orizonturi: A = 40 cm, A/B = 11 cm, B1 = 30 cm, B2 = 60 cm, B3 =
40 cm ºi C = 10 cm. Orizontul C reprezintã o aluviune nesolificatã ºi nelevigatã,
care se continuã cu un orizont D. Profilul are o texturã uniformã, lutoasã, pre-
zintã un conþinut ridicat de humus ºi un grad de saturaþie în baze, mai coborât în
A. Parcela 42. Apa freaticã la 4-5 m. Tipul de pãdure: ulmet cu jugastru ºi stejar
(rariºte).
8. Sol brun, levigat la 1,30 cm, cu un orizont A = 0,32 cm, A/B = 32 -47 cm,
B1 = 47-110 cm, B2 = 110-135 cm, ºi un orizont C. Solul bogat în humus cu tex-
turã lutoasã s-a format probabil pe o lãcoviºte drenatã. Parcela 40. Apa freaticã
la 3-4 m. Tipul de pãdure: ulmet pur.
9. Sol brun, cu orizonturile A = 20 cm, B = 35 cm, ºi cu un orizont D alcãtu-
it din nisip ºi pietriº (nu face efervescenþã). Bogat în humus în primii 50 cm, cu
grad de saturaþie în baze ridicat; texturã lutoasã spre luto-nisipoasã, iar în D
nisipoasã. Parcela 46. Apa freaticã la 4 m. Tipul de pãdure: ulmet normal de
luncã.
10. Sol brun crud, înþelenit, cu efervescenþã de la suprafaþã, cu orizont A = 30
cm, bine structurat ºi bogat în humus, apoi A/D cu mult hidroxid de fier ºi car-
bonat de calciu, dupã care urmeazã un pat de nisip cu ceva mâl ºi hidroxid, iar
la 1 m apare nisipul. Solul este lutos în primii 60 cm ºi nisipo-lutos în rest.
Profilul situat pe versant în parcela 10. Apa freaticã la cca. 10 m. Tipul de
pãdure: ulmeto-stejãret (rãriºte).
11. Sol brun de luncã veche, profund, levigat pânã la 120 cm, pe un pat de
nisip. Orizontul A = 45 cm; lutos ºi luto-argilos cu greu se poate diferenþia în A'
ºi A'', dupã care urmeazã o scurtã porþiune de tranziþie, apoi B1 pânã la 80 cm,
luto-argilos, ºi un orizont B2. Sub 120 cm apare patul de nisip alterat ºi cu eli-
berãri de hidroxid de fier. Solul este bogat în humus pe întreg profilul sãu,
posedând de asemenea o mare bogãþie în baze de schimb; pH: slab acid. Texturã
lutoasã în orizontul A ºi luto-argiloasã în rest. Solul bine strãbãtut de rãdãcini ºi
destul de permeabil. Profilul situat pe terasa secundarã a râului Mureº, parcela
14. Apa freaticã la 14 m. Tipul natural de pãdure: stejãreto- ulmet.
Arboretumul S i m e r i a- Monografie60
Conþinutul ridicat în humus ºi substanþe nutritive din orizonturile superioare
ºi mai ales prezenþa apei freatice la mici adâncimi în cuprinsul rezervaþiei
favorizau ca solurile de pe suprafaþa Arboretumului sã posede o fertilitate ridi-
catã, oferind condiþii optime de dezvoltare unei vegetaþii lemnoase luxuriante.
Cu toate acestea, solurile de tip aluvionar din luncã având o profunzime
redusã oferã arboretelor un volum edafic redus, determinând în acelaºi timp
înrãdãcinãri trasante, superficiale. Acest inconvenient a determinat ºi continuã
sã determine frecvente dezrãdãcinãri în timpul furtunilor puternice, ca ºi al inun-
daþiilor, când solul îmbibat cu apã nu mai poate susþine pe verticalã arborii cu
coroane mari, asimetrice.
Trebuie subliniat faptul cã, în mare parte, datele de mai sus ºi-au pierdut ac-
tualitatea ºi au numai o valoare documentarã, istoricã, datoritã schimbãrilor
majore intervenite în ultima jumãtate de secol, atât în privinþa restrângerii teri-
toriale, cât ºi al degradãrii tipurilor naturale de pãdure (dispariþia ulmetelor,
rãrirea zãvoaielor º.a.), precum ºi a cãderii catastrofale a nivelului apelor frea-
tice de pe întreg teritoriul Arboretumului. Se înþelege însã faptul cã tipurile de
sol nu se pot schimba într-o astfel de perioadã istoricã, dar ele capãtã o altã
evoluþie, desigur lentã, dar însoþitã de o scãdere a fertilitãþii, cauzatã de absenþa
componentei hidrice de naturã freaticã.
În continuare, se prezintã d e s c r i e r i l e º i d a t e l e r e c e n t e privind
rezultatele analizelor fizico-chimice pentru 3 profile de sol, considerate
reprezentative pentru lunca ºi terasa secundarã din cuprinsul Arboretumului,
selectate dintr-un numãr total de 5 profile, dupã cum urmeazã:
-- Profilul nr. 1 - Sol aluvial molic, cu orizonturi Am-A/C-C, situat în
parcela 22, sub arboret alcãtuit din plop alb ºi salcâm, stejar ºi arþar american ºi
subarboret din lemn câinesc, iederã ºi viþã canadianã. Solul evoluat pe aluviuni
carbonatice din lunca Mureºului.
-- Profilul nr. 3 - Sol aluvial humifer, cu orizonturi Am-AC-C, situat în
parcela 40, sub o plantaþie de stejar roºu, catalpã mare, nuc negru, jugastru ºi ste-
jar ºi subarboret din alun, soc negru, lemn câinesc ºi iederã. Profilul este situat
pe o terasã joasã a Mureºului, cu nivelul apei freatice mai coborât decât în cazul
profilului nr. 1, iar materialul parental este alcãtuit din depozite aluviale mai
vechi.
-- Profilul nr. 5 - Sol aluvial cambic, cu orizonturi Ao-Bv-C, situat în
parcela 14, pe terasa superioarã a Mureºului cu nivelul apei freatice la mare
adâncime, sub o plantaþie de sâmbovinã americanã, tisã ºi brad grecesc, cu covor
ierbaceu de Oxalis acetosella.
În continuare, în tabelul nr. 3, se prezintã rezultatele unor analize fizico-chi-
mice recente pentru aceste 3 profile reprezentative de sol.
Condiþiile pedologice 61
Menþionãm cã descrierea profilelor s-a realizat de cãtre cadrele didactice ale
Facultãþii de silviculturã ºi exploatãri forestiere de la Universitatea
"Transilvania" din Braºov, care au însoþit studenþii anului II în excursia de studii.
Analizele de sol au fost efectuate în laboratorul de profil al Facultãþii, de cãtre
dl. ing. G. ªerban.
Arboretum S i m e r i a- Monografie62
Pro
filu
l n
r.
1 (p
arcela 22)
3 (p
arcela 40)
5 (p
arcela 14)
Tip
ul d
e so
l
Alu
vial m
olic
Alu
vial h
um
ifer
Alu
vial cam
bic
Orizo
ntu
ri
Am
A
m/C
A
/C
A
/C
A
o
Ao/C
A
/C
A
/C
A
o
Ao/B
v
Bv
Bv
Ad
ân
cim
i (cm
)
1-5
5-40
40-70
70-110
1-5
5-24
24-46
46-120
1-10
10-40
40-60
60-100
Nis
ip grosie
r (2-0.2 m
m)%
6.47
14.36
14.47
26.97
13.40
1.06
5.93
65.56
38.94
18.36
16.40
12.17
Nis
ip fin
(0.2-0.002 m
m)%
63.02
56.82
68.21
63.63
51.66
50.75
41.50
23.17
43.14
46.55
43.70
39.66
Praf (0.02-0.002 m
m)%
23.08
23.26
13.97
6.61
30.38
36.78
51.90
9.42
15.07
26.52
23.18
28.61
Argilã 2 (sub 0.002 m
m)%
7.47
5.56
3.35
2.79
4.56
11.41
0.67
1.89
2.85
8.57
16.64
19.56
TE
XT
UR
A
LN
LN
N
L
N
LN
LP
P
L
N
NL
LN
L
L
Schele
t (%
)
20.71
11.43
4.98
2.89
8.19
35.77
24.55
0.83
24.52
26.15
17.41
3.92
pH
în (H
2O
)
7.73
7.54
7.95
8.10
7.50
7.35
7.62
8.05
7.43
7.50
7.60
7.60
Carbonaþi (C
aC
o3)
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Hum
us (%
)
9.79
5.65
1.76
1.36
8.15
9.86
5.04
3.65
12.55
8.22
5.57
2.95
C:N
11.11
9.25
-
-
14.19
18.58
17.17
32.88
16.09
14.88
20.22
10.70
N total (%
)
0.511
0.354
-
-
0.333
0.308
0.170
0.064
0.455
0.320
0.159
0.159
P m
obil (m
g/100g)
5.52
5.75
5.75
5.98
6.44
6.67
6.44
7.36
46.0
52.44
43.00
32.66
K m
obil (m
g/100g)
9.60
14.40
4.80
4.80
18.00
12.00
9.60
19.20
37.20
21.00
32.40
36.00
Baze schim
b (S
bm
e la
100g)
77.6
66.8
92.0
78.0
54.4
50.4
48.0
26.4
72.0
69.6
43.6
31.6
H schim
babil (S
H,m
e)
0.27
0.60
0.38
0.30
0.68
0.68
0.68
0.38
0.9
1.2
0.83
0.83
Cap. schim
b cat. (T
,m
e)
77.87
67.40
92.38
78.30
55.08
51.08
48.68
26.78
72.9
70.8
44.43
32.43
Grad satur. in
baze (V
,%
)
98.65
99.11
99.59
99.62
98.77
98.67
98.60
98.58
98.77
98.31
98.13
97.44
Tab
elu
l 3: R
EZ
UL
TA
TE
LE
AN
AL
IZ
EL
OR
F
IZ
IC
O-C
HIM
IC
E P
EN
TR
U 3 P
RO
FIL
E D
E S
OL
RE
PR
EZ
EN
TA
TIV
E D
IN
AR
BO
RE
TU
MU
LS
IM
ER
IA
RE
SU
LT
S F
OR
P
HY
SIC
AL
-C
HE
MIC
AL
AN
AL
YS
ES
F
OR
3 R
EP
RE
SE
NT
AT
IV
E P
RO
FIL
ES
IN
S
IM
ER
IA
AR
BO
RE
TU
M
Vegetaþia 63
7. VEGETAÞIA
În cadrul acestui capitol se prezintã atât fragmentele rãmase din vegetaþia
lemnoasã naturalã (spontanã) specificã Luncii Mureºului, cât ºi cea introdusã
sub formã de biogrupe sau exemplare solitare. Lista completã a taxonilor
lemnoºi indigeni ºi exotici existenþi la ora actualã în Arboretum se prezintã în
Anexa II. Ea cuprinde un numãr de 2133 taxoni. Dintre aceºtia, majoritatea
(91%) sunt arbori ºi arbuºti aparþinând încrengãturii angiospermelor ºi numai
9% aparþin gimnospermelor. Unele dintre speciile exotice cultivate s-au adaptat
atât de bine factorilor ecologici din Arboretum încât, în prezent, se regenereazã
în mod natural. Se poate aminti aici aclimatizarea reuºitã a magnoliei (Magnolia
kobus DC.), a arborelui de lalele (Liriodendron tulipifera L.), a abanosului de
Virginia (Diospyros virginiana L.), a roºcovului de Canada (Gymnocladus
dioica (L.)K.Koch), a meriºorului (Buxus sempervirens L.) sau a arbustului
Cephalotaxus drupacea S. et Z. Pentru alte specii exotice, mai puþin "plastice",
supravieþuirea în cadrul Arboretumului s-a dovededit a fi dificilã. Dintre cele
care reuºesc sã se menþinã, chiar dacã au o stare lâncedã de vegetaþie, se pot enu-
mera urmãtoarele: Magnolia virginiana (L.)Purh., Magnolia macrophylla
Michx., Cunninghamia lanceolata (Lamb.)Hook, Sequoia gigantea
(Lindl.)Dechne, Quercus suber L. sau genul Callicarpa.
Extinzând cercetãrile în domeniul biodiversitãþii specifice Arboretumului
Simeria, în anul 2005 a fost definitivatã ºi o listã (parþialã) a florei ierbacee -
Anexa III, cuprinzând 93 de taxoni, grupaþi dupã culoarea florilor, cu specifi-
carea denumirilor (ºtiinþifice ºi populare) ºi a habitatelor preferate.
Imaginile urmãtoare redau unele specii ierbacee, întâlnite mai frecvent în
cuprinsul Arboretumului.
Ajuga reptans - Vinariþã (C.C.) Aquilegia vulgaris - Cãldãruºã (O.I.)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie64
Iris pseudacorus - Stânjenel galben (C.C.) Arum maculatum - Rodul pãmântului (C.C.)
Bellis perennis - Bãnuþi (C.C.)
Trifolium pratense - Trifoi roºu (C.C.)
Taraxacum officinale- Pãpãdie (C.C.) Platanthera bifolia- Stupiniþã (C.C.)
Vegetaþia 65
7.1. VEGETAÞIA LEMNOASÃ NATURALÃ
Vegetaþia naturalã de luncã - ne referim la cea lemnoasã - a constituit în
primul rând cadrul primordial, darul exclusiv al Mureºului ºi un produs al
forþelor naturii într-o perioadã îndepãrtatã, dar destul de scurtã, în care inter-
venþiile omului nu se fãceau simþite. Este greu de precizat "când" a apãrut ºi
"cât" a durat acest "eden", dacã þinem seama de faptul cã valea mãnoasã a aces-
tui mare râu (îndeosebi treimea lui mijlocie ºi inferioarã) a fost defriºatã de tim-
puriu ºi exploatatã intens agricol, pentru a rãspunde nevoilor unei populaþii în
continuã dezvoltare, dar relativ lipsitã de întinse suprafeþe plane. Totodatã,
Mureºul a constituit în trecut ºi o intensã cale de navigaþie, ceea ce a contribuit
de asemenea la lichidarea pãdurilor riverane. De aceea, este greu de rãspuns la
întrebarea cât timp ºi cum a rezistat impactului uman aceastã oazã izolatã.
Veronica chamaedrys - Stejãrel (C.C.) Vinca minor - Saschiu (C.C.)
Limita nordicã a
Arboretumului (dinspre
râul Mureº) cu reniº
tânãr de salcie, bandã
de sãlcii ºi arþari ame-
ricani ºi zãvoi de plopi
în planuri succesive.
În planul îndepãrtat din
dreapta- rãºinoase
plantate (J. D.)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie66
Pentru pãdurea parc de agrement ºi Arboretumul de mai târziu, aceastã ve-
getaþie a constituit succesiv: peisajul natural dominant, peisajul natural uma-
nizat, osatura unor prime amenajãri arhitecturale ºi ulterior scutul protector pen-
tru curiozitãþile rare ºi decorative, dar sensibile, aduse cu destule greutãþi de pe
meleaguri strãine ºi plantate aici. Pe mãsura extinderii lucrãrilor de introducere,
de la zona învecinatã reºedinþei spre interiorul ºi marginile teritoriului s-au rea-
lizat, mai mult sau mai puþin intenþionat, amestecuri originale din specii a-
lohtone ºi autohtone, asupra cãrora ne vom opri mai târziu. O caracteristicã
interesantã a vegetaþiei arborescente spontane din cuprinsul parcului o constitu-
ie faptul cã, pe o întindere relativ redusã (67 ha) ea a prezentat în trecutul nu prea
îndepãrtat o succesiune progresivã a tipurilor de pãdure specifice luncilor, cu
compoziþii ºi structuri diferite, de la reniºul de pe plajã, pânã la stejãreto-ulme-
tul din centrul teritoriului sau de pe terasa îngustã.
Din pãcate însã, în ultimele patru decenii vegetaþia lemnoasã spontanã a avut
mult de suferit datoritã unor factori naturali (secetã, furtuni, coborârea nivelului
apei freatice, poluare etc.), astfel cã astãzi putem vorbi numai de f r a g m e n t e
r a r e f i a t e a ceea ce în trecut reprezenta un masiv vegetal destul de compact,
presãrat cu poieni întinse, ce-i puneau în evidenþã diversitatea compoziþionalã ºi
structuralã, spãrgând astfel monotonia codrului.
Iatã de ce, o prezentare a acestei vegetaþii lemnoase naturale în diferite
perioade, aºa cum a fost ea surprinsã în trecut ºi cum se prezintã astãzi se
impune de la sine.
Din studiul monografic publicat de Ocskay S., 1954, desprindem faptul cã, în
acea perioadã, vegetaþia naturalã era formatã din zãvoaie mai mult sau mai puþin
evoluate, alternând cu poieni întinse, acoperite cu o florã bogatã de fâneaþã ºi
fâneaþã umedã. Se prezintã (cu succinte caracterizãri) - o succesiune de soluri ºi
tipuri de pãdure, de la malul Mureºului cãtre interiorul parcului, dupã cum
urmeazã:
1. Sãlcet;
2. Plop alb cu salcie (cu subetaj ºi tineret de Acer negundo);
3. Plopiº de plop alb;
4. Plop cu ulm, cu salcie ºi anin diseminat;
5. Ulm cu plop ºi frasin;
6. Frasin cu plop;
7. Ulmet pur (din Ulmus foliacea);
8. Ulm cu stejar si
9. Stejar cu frasin.
Interesantã este ºi reprezentarea graficã a acestei succesiuni, cu indicarea
tipurilor de sol corespunzãtoare, a nivelului apei freatice ºi mai ales cu princi-
Vegetaþia 67
palele specii exotice introduse în tipurile respective (amestecurile realizate).
La interval de un deceniu de la aceastã prezentare, în Ghidul-album (Radu,
S., Hulea, A., 1964) se face o descriere mai detaliatã a vegetaþiei lemnoase na-
turale, cu indicarea tipurilor de pãdure întâlnite ºi localizarea lor pe parcele, pe
care o redãm în continuare.
Principalele formaþii vegetale întâlnite la nivelul anului 1964 erau: zãvoaiele
(pe aprox. 30% din suprafaþã), ulmetele (45%) ºi stejãretele (25%).
A. Zãvoaiele erau bine reprezentate mai ales în parcelele din lungul
Mureºului ºi canalului Strei, sub forma unor benzi relativ înguste, cu excepþia
colþului vestic, la vãrsarea canalului în Mureº, unde pãtrundeau spre interiorul
rezervaþiei. Insular mai apãreau ºi în mijlocul Arboretumului, în staþiuni mai
joase. Ele ocupau aluviunile crude sau solurile aluviale puþin evoluate, uºoare,
cu apã freaticã la mici adâncimi.
În aceastã formaþie se încadrau urmãtoarele tipuri ºi faciesuri:
I. 1. Zãvoi de salcie albã (invadat de arþar american)................ parc. 8, 19
2. Zãvoi amestecat de salcie ºi plop negru. ........................... parc. 20
facies cu stejar. .................................................................. parc. 20
3. Zãvoi de anin ºi salcie......................................................... parc. 50
4. Zãvoi amestecat de plop negru ºi salcie ............................ parc. 20, 27
II. Zãvoi de plop alb, tipic......................................................... parc. 19, 20
-facies cu ulm................................................................................ parc. 17, 48
-facies cu frasin............................................................................. parc. 36
III. 1.Zãvoi amestecat de plop negru ºi alb................................. parc. 33
-facies cu stejar ºi frasin .............................................................. parc. 28
2. Zãvoi amestecat de plop alb ºi negru
Succesiunea tipurilor de pãdure, de sol ºi a speciilor introduse în cuprinsul Arboretumului
(dupã Ocskay, S., 1954)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie68
-facies cu anin ºi salcie ................................................................ parc. 34
-facies cu anin ºi frasin .................................................................. parc. 49
IV. 1. Zãvoi de plop negru............................................................ parc. 34
-facies cu ulm, stejar ºi plop alb..................................................... parc. 27
2. Zãvoi amestecat de plop negru ºi ulm ....................................... parc. 22,26
Dintre tipurile enumerate mai sus, singur zãvoiul de plop alb atinge o pro-
ductivitate mai înaltã ºi poate realiza sortimente superioare, datoritã trunchiu-
rilor cilindrice ºi elagate pe care le realizeazã plopul alb, spre deosebire de plo-
pul negru, care creºte luxuriant, dar defectuos (strâmb, conic, cu numeroase
gâlme).
B. Ulmetele ocupau partea nord-esticã a Arboretumului, versantul ºi porþi-
unea vesticã a terasei, fiind instalate pe soluri mai evoluate, de regulã de tipul
brun (brun-aluviale sau brune).
Ele erau reprezentate prin urmãtoarele tipuri:
1. Ulmet normal de luncã ........... ............................................. parc. 46, 47
-facies cu frasin ........................................................................ parc. 39
2. Ulmet cu jugastru ................................................... parc. 37, 40, 46, 47, 48
-facies cu stejar ........................................................... parc. 41, 42, 44. 47, 48
-facies cu frasin, tei ºi stejar ............................................. parc. 38, 45, 49
3. Ulmeto-plopiº alb ................................................................. parc. 35, 37
4. Ulmeto-stejãret
-facies cu jugastru .............................................................. parc. 45
-facies cu plop alb ............................................................. parc. 31
Se observã ponderea însemnatã pe care o aveau arboretele constituite din ulm
ºi jugastru (în etajul II); tipul acesta a fost cel mai rãspândit ºi era caracterizat
prin dezvoltarea excepþionalã a jugastrului, care pãtrunde pânã în etajul ulmului.
Ulmetele pure, deºi foarte puþin rãspândite, realizau la 70-80 ani înãlþimi foarte
mari (32 m), unele exemplare atingând la vârste înaintate dimensiuni record
(120 cm diametru ºi 32 m înãlþime).
Dupã 1958 suprafeþele ocupate de ulm, ca ºi participarea acestei specii în alte
tipuri, scad vertiginos datoritã uscãrii în masã a ulmilor, produsã de boala olan-
dezã ºi de Scolytidae, cu toate mãsurile de protecþie luate.
C. Stejãretele ocupau atât porþiuni mai ridicate cît ºi mai joase, dar cu tex-
turã lutoasã, pe soluri de tipul aluvial sau brun. Ele au fost reprezentate prin
urmãtoarele tipuri:
1. Stejãret normal de luncã ........................................................... parc. 23, 26
-facies cu ulm ºi jugastru ............................................................ parc. 25
-facies cu paltin, tei ºi frasin......................................................... parc. 26
2. Stejãreto-ulmet.................................................................... parc. 23, 24,50
Vegetaþia 69
-facies cu jugastru ................................................................... parc. 43, 47
3. Stejãreto-frãsinet.................................................................... parc. 22
4. Stejãreto-ºleau ............................................................................parc. 20, 21
Productivitatea acestor stejãrete este în general mijlocie, stejarul realizând
trunchiuri drepte ºi înãlþimi mijlocii, datoritã în primul rând volumului edafic
redus de care beneficiazã.
Factorii care au condiþionat repartizarea tipurilor menþionate mai sus sunt:
textura ºi vechimea aluviunilor, depãrtarea faþã de albia râului Mureº, adâncimea
apei freatice, microrelieful, influenþa omului, precum ºi capacitatea de regene-
rare ºi rãspândire a speciilor respective.
Pe terasã ºi versant vegetaþia spontanã a fost aproape integral substituitã, din
ea rãmânând doar exemplare izolate de ulm ºi stejar, dupã care destul de vag se
poate reconstitui existenþa anterioarã a unor stejãreto-ulmete sau ºleauri.
Aspectul general al vegetaþiei din luncã este dat de prezenþa a douã sau mai
multe etaje, primul fiind alcãtuit din elemente bãtrâne de plop alb ºi negru, ste-
jar sau ulm, iar al doilea din speciile însoþitoare.
Subarboretul, pe alocuri de nepãtruns (parcela 21, 26), era alcãtuit mai ales
din corn, soc ºi salbã moale.
Seminþiºurile, abundente în unele ochiuri, indicau direcþia în care evoluau
tipurile menþionate.
In covorul viu predomina iedera ºi viþa de Canada (Parthenocissus quinque-
folia), ambele deseori agãþãtoare pe trunchiuri.
Datele de mai sus au în prezent numai o valoare documentarã, întrucât între
timp au intervenit modificãri mari în compoziþia, structura ºi consistenþa
arboretelor respective, datoritã:
· Fenomenului de u s c a r e a u l m i l o r , declanºat dupã 1958 ºi aproape
finalizat în anul 1989, care a dus practic la dispariþia acestei specii din compo-
ziþia arboretelor, determinând spaþii relativ goale pentru plantaþii, dar ºi condiþii
favorabile pentru extinderea ºi dezvoltarea celorlalte componente ale ecosis-
temului (speciile însoþitoare ºi subarboretul).
· F r a g m e n t ã r i i º i r ã r i r i i celorlalte tipuri (îndeosebi a plopiºurilor
din lungul Mureºului), ca urmare a doborâturilor ºi uscãrii unor exemplare
mature, coborârii nivelului apelor freatice, poluãrii ºi altor cauze.
Pentru a avea o imagine mai precisã ºi actualã a vegetaþiei naturale, ca ºi a
celei introduse (îndeosebi sub formã de mici biogrupe) soluþia indicatã o consti-
tuie prezentãri ale vegetaþiei - spontane ºi alogene - pe parcele, pe baza unor
ridicãri detaliate în plan, cu descrieri ºi profile fitocenotice. Pentru moment,
aceastã soluþie rãmâne ca un deziderat pentru viitor.
Poienile sunt acoperite cu fâneþe de soluri reavene, umede (în depresiuni,
Arboretumul S i m e r i a- Monografie70
parcelele 31, 48, 50) sau uscate (în parcelele 24 ºi 20).
Datoritã vârstei înaintate ºi a condiþiilor optime de vegetaþie o serie de specii
lemnoase ating dimensiuni impresionante, exemplarele din tabelul urmãtor fiind
concludente în acest sens.
Datele din acest tabel evidenþiazã faptul cã exemplarele native de stejar
pedunculat sunt, în condiþiile staþionale din arboretum, cele mai longevive,
atingând vârste
multiseculare ºi
dimensiuni remar-
cabile.
Tabelul 4: ARBORI INDIGENI DE DIMENSIUNI EXCEPÞIONALE ÎN ARBORETUMUL
SIMERIA (2005)
NATIVE TREES OF OUTSTANDING SIZES IN SIMERIA ARBORETUM (2005)
Nr.
crt.
Denumirea ºtiinþificã Denumirea
popularã
Diame-
trul (cm)
Înãlþi-
mea (m)
Vârsta
~ (ani)
Par-
cela
1 Alnus glutinosa Anin negru 50 22 90 18
2 Fraxinus excelsior Frasin 85 28 150 36
3 Fagus sylvatica Fag 112 27 135 4
4 Populus alba Plop alb 210 33 300 50
5 Populus nigra Plop negru 142 37 200 19
6 Quercus robur Stejar 174 33 380 47
7 Quercus robur Stejar 155 33 350 26
8 Quercus robur Stejar 130 32 320 48
9 Quercus robur Stejar 130 32 320 24
10 Quercus robur Stejar 140 32 320 8
11 Quercus robur Stejar 140 31 320 8
12 Quercus robur Stejar 140 33 320 8
13 Salix alba Salcie albã 118 35 100 9
Acer campestre- Jugastru (C.C.)
Vegetaþia 71
Populus alba-
Plop alb (C.C.)
Quercus robur-
Stejar (C.C.)
Fraxinus excelsior- Frasin (C.C.)
ARBORI DIN VEGETAÞIA SPONTANÃ
Arboretumul S i m e r i a- Monografie72
7.2. VEGETAÞIA LEMNOASÃ INTRODUSÃ
Vegetaþia lemnoasã introdusã în decursul timpului, sub forma grupelor pure
sau, mai rar, diseminat, la adãpostul lateral ori sub masiv, modificã aproape ra-
dical aspectul general al rezervaþiei, care apare ca un mozaic de tipuri naturale
(mai mult sau mai puþin alterate, de consistenþe ºi structuri diferite), artificiale,
sau amestecuri din ambele.
Dintre grupurile vechi de specii introduse apar pregnant îndeosebi cele de
ienupãr de Virginia, tuia, chiparoºi californieni, pini, molid, pâlcurile de fag, sal-
câmi, catalpa mare ºi nuc negru. Trebuie menþionat faptul cã unele din speciile
introduse (Pterocarya fraxinifolia (Lam.)Spach., Broussonetia papyrifera,
arþarul american, salcâmul, nucul negru, viþa de Canada, bambusul) s-au sãl-
bãticit ºi au un caracter invadant.
De asemenea, numeroasele mici arborete experimentale create dupã 1955, în
special în golurile apãrute prin uscarea ºi extragerea ulmului, contribuie ºi ele la
realizarea unui aspect mozaicat al vegetaþiei.
În lucrãrile de introducere în cultura forestierã a unor specii exotice, efectu-
ate de Staþiunea Simeria în Arboretum, dar ºi în afara limitelor lui (îndeosebi în
ocoalele silvice din vestul þãrii) s-a
pornit de la premiza, justificatã
ºtiinþific, cã acestea pot cãpãta un
meritat certificat de utilizare în
lucrãrile de împãduriri ºi reîmpãduriri,
atunci când ele au trecut proba timpu-
Coroanã de Picea abies solitar (C.C.)Juniperus virginiana (C.C.)
Vegetaþia 73
lui ºi a vicisitudinilor cli-
matice ºi când ele chiar se
regenereazã natural, în
noua lor patrie. Ele pot par-
ticipa, cu prudenþã ºi în
mãsurã limitatã, în procesul
destul de complex ºi de
mare rãspundere al alegerii
speciilor pentru împãduriri.
Ele pot astfel contribui la lãrgirea asortimentului acestor specii, datoritã capaci-
tãþii lor de a valorifica prin randamente sporite de masã lemnoasã, printr-o
adaptabilitate ecologicã superioarã ºi prin funcþii mediogene evidente, o serie de
staþiuni normale, dar mai ales extreme.
Îndemnurile înþelepte ale marelui Marin Drãcea, care a consemnat în 1936 cã
"putem împrumuta cu mare folos arbori din alte þãri, ca sã-i creºtem la noi; tre-
buie sã ºtim ce arbore anume sã împrumutãm, unde ºi cum sã-l creºtem pe
fiecare" reprezintã dealtfel cheia de boltã în problema introducerii speciilor exo-
tice.
Semnificativ este faptul cã dupã vizita sa de documentare în SUA (1927),
Marin Drãcea recomandã (în 1937) introducerea în pãdurile noastre a speciilor
nord-americane: duglasul verde, arborele lalea, chiparosul de baltã, nucul negru,
plopii americani ºi catalpa mare, specii care prezintã performanþe excepþionale
ºi în lunca Mureºului, în Arboretumul Simeria. Nu se mai aminteºte aici salcâ-
mul, care în perioada respectivã deja îºi cucerise la noi "a doua patrie".
Unele detalii privind comportarea ºi randamentul acestor specii, dar ºi a altor
specii exotice, în cuprinsul Arboretumului Simeria, la nivelul anilor 50 sunt
prezentate în lucrarea publicatã de Ocskay S., 1954.
Sunt prezentate date interesante privind randamentul ºi comportarea lor, în
diferite condiþii staþionale din parc, pentru speciile: Abies nordmanniana Spach.,
Pinus strobus L., Taxodium distichum Rich., Cryptomeria japonica D.Don,
Chamaecyparis lawsoniana Parl., Juniperus virginiana L., Phyllostachys viridi-
glaucescens Riv., Juglans cinerea L., Juglans nigra L., Magnolia acuminata L.,
Liriodendron tulipifera L. ºi Catalpa speciosa Ward.
Dintre speciile introduse ulterior în diferite condiþii staþionale din Arboretum
un astfel de studiu comparativ îl meritã ºi Metasequoia glyptostroboides Hu et
Cheng.
Grupã de Thuja plicata (C.C.)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie74
Taxodium distichum- toamna (C.C.)
Catalpa speciosa - în plinã înflorire (O.I.)
Juglans nigra - fructe (C.C.)
Exemplar secular de Robinia pseudacacia (M.P.)
Vegetaþia 75
Nu numai arborii indigeni, dar ºi cei exotici, atunci când au fost introduºi în
staþiuni corespunzãtoare, au înregistrat performanþe dendrometrice deosebite, iar
Arboretumul Simeria se distinge faþã de alte colecþii de plante lemnoase din þarã
ºi strãinãtate ºi prin numãrul mare de arbori ajunºi la vârste seculare.
Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constatã faptul cã performanþele
cele mai mari le realizeazã: castanul porcesc- sub raportul grosimii; nucul negru,
arborele lalea ºi pinul strob în privinþa înãlþimilor, iar salcâmul în privinþa
vârstei.
Nr.
crt.
Denumirea ºtiinþificã Denumirea
popularã
Diame-
trul (cm)
Înãlþi-
mea (m)
Vârsta
~ (ani)
Par-
cela
1 Abies faxoniana - 107 37 110 9
2 Aesculus hippocastanum Castan porcesc 148 26 140 9
3 Catalpa speciosa Catalpã mare 73 23 90 47
4 Gleditsia triacanthos Glãdiþã 94 22 100 3
5 Juglans nigra Nuc negru 114 35 120 18
6 Liriodendron tulipifera Arbore lalea 82 30 110 23
7 Magnolia acuminata Magnolie mare 98 27 110 48
8 Metasequoia
glyptostroboides
- 93 24 50 7
9 Pinus strobus Pin strob 75 30 100 18
10 Platanus x acerifolia Platan 161 29 160 8
11 Quercus rubra Stejar roºu 91 26 70 42
12 Robinia pseudacacia Salcâm 118 24 250 9
13 Taxodium distichum Chiparos de baltã 130 28 110 9
Tabelul 5: ARBORI EXOTICI DE DIMENSIUNI EXCEPÞIONALE ÎN ARBORETUMUL
SIMERIA (2005)
EXOTIC TREES OF EXCEPTIONAL SIZES IN SIMERIA ARBORETUM (2005)
Fauna 77
8. FAUNA
Datoritã mozaicului sãu de microhabitate ºi extraordinarei varietãþi de specii
de arbori ºi arbuºti, Arboretumul Simeria întreþine ºi o importantã diversitate
faunisticã.
Trebuie sã notãm prezenþa mamiferelor (în spe-
cial a celor de talie micã, pentru care suprafaþa re-
lativ redusã a Arboretumului este mulþumitoare
pentru asigurarea condiþiilor de hranã), a pãsãrilor,
reptilelor, amfibienilor ºi bineînþeles a insectelor ºi
nevertebratelor.
Dintre m a m i f e r e se remarcã prezenþa în
numãr mare a veveriþelor (Sciurus vulgaris),
iepurilor (Lepus europaeus), ºoarecilor de pãdure
(Apodemus sylvaticus), cârtiþelor (Talpa
europaea) ºi vulpilor (Vulpes vulpes), dar ºi a unor
specii rare, precum pisica salbaticã (Felis catus),
sau reprezentate printr-un numãr mai mic de exem-
plare, în cazul aricilor (Erinacaeus europaeus).
R e p t i l e l e sunt prezente în Arboretum prin douã specii inofensive pentru
om: ºarpele de casã (Natrix natrix) ºi ºarpele de sticlã (Anguis fragilis).
ªi a m f i b i e n i i îºi au reprezentanþii lor în Arboretum: populaþia cea mai
importantã este cea a broaºtelor mici de lac (Rana esculenta), care au acaparat
lacurile ºi malul canalului Strei, dar pot fi des întâlnite ºi broaºte roºii de pãdure
(Rana dalmatina). În plus, au mai fost observate douã specii de ºopârle - ºopâr-
Helix pomatia (C.C.)
Anguis fragilis (R.C.) Natrix natrix (M.P)
Arboretumul S i m e r i a -Monografie78
la de câmp (Lacerta agilis) ºi ºopârla de
stâncãrii (Lacerta muralis), broasca
râioasã (Bufo bufo) ºi o apariþie greu de
explicat - o broascã þestoasã (Testudo her-
manni).
Dintre i n s e c t e trebuie sã menþionãm
în mod deosebit douã specii ocrotite:
rãdaºca (Lucanus cervus) ºi rinocerul
(Oryctes nasicornis), dar sunt prezente ºi
Tettigonia viridisima, Coccinea septem-
punctata (mãmãruþa), Melolontha melolontha (cãrãbuºul de mai), ca ºi Cetonia
aurata. Deºi nu au fost fãcute studii aprofundate asupra f l u t u r i l o r , meritã a
fi menþionatã prezenþa speciilor: Iphiclides podalirius, Vanessa atalanta, Inachis
io (Fluturele cu ochi de pãun), Polyommatus icarus ºi Argynnis paphia.
Rana dalmatina (C.C.)
Argynnis paphia (C.C.)Lucanus cervus (J.D.)
Oryctes nasicornis (C.C.) Polyommatus icarus (M.P.)
Vanessa atalanta
pe o floare de Buddleia sp. (C.C.) Cetonia aurata pe Spiraea sp. (C.C.)
Fauna 79
Orice vizitã în Arboretum este însoþitã de
un adevãrat cor al p ã s ã r e l e l o r , o realã
încântare auditivã ºi vizualã pentru orni-
tologi dar, ºi pentru simpli iubitori de
naturã. Ei pot întâlnii diverse specii, pre-
cum: guguºtiucul (Streptopelia decaocto),
mierla (Turdus merula), vrabia (Passer
domesticus), stârcul cenuºiu (Ardea
cinerea), mãcãleandrul (Erithacus rubecu-
la), graurul (Sturnus vulgaris) º.a.
Din cele 35 de specii de pãsãri inventariate
în 2002, un numãr de 7 se regãsesc pe "Lista
speciilor a cãror conservare este prioritarã în
România". Este vorba despre pescãrãºul
albastru (Alcedo atthis), cucul (Cuculus
canorus), ciocãnitoarea de grãdini
(Dendrocopus syriacus), cucuveaua (Athene
noctua), silvia de zãvoi (Sylvia borin), mus-
carul gulerat (Ficedula albicollis) ºi sturzul
cântãtor (Turdus philomelos).
Lãcusta Tettigonia viridissima (C.C.)
Turdus merula (M.P.) Ardea cinerea în vârful unui
exemplar de Taxodium distichum (M.P.)
Turdus philomelos intr-un arbust
de Forsythia (M.P.)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie80
Toate aceste specii de pãsãri au gãsit în Arboretum un mediu propice de viaþã
(dupã caz: arbori bãtrâni ºi scorburoºi, lacuri cu peºti, insecte, seminþe ºi fructe
în sortimente bogate ºi în cantitãþi impresionante), iar rolul lor în consumarea
unui numãr important de insecte dãunãtoare vegetaþiei este binecunoscut.
Lista completã a speciilor de pãsãri inventariate se prezintã în Anexa IV a
monografiei.
Valoarea peisagisticã 81
9. VALOAREA PEISAGISTICÃ
Arboretumul este realizat în stil peisager (neregulat, englez sau romantic),
caracteristic perioadei în care a fost înfiinþat (jumãtatea sec. al XVIII-lea).
Adoptarea acestui stil a fost condiþionatã, desigur, de relief ºi de existenþa
iniþialã a unei vegetaþii forestiere viguroase pe teritoriul respectiv, de care s-a
þinut seama cu prilejul amenajãrilor ulterioare.
Arboretumul Simeria este considerat unanim de cãtre specialiºti drept
cel mai frumos parc al þãrii noastre. Valoarea lui peisagerã este determinatã
în ansamblu de prezenþa multor elemente proprii parcurilor celebre:
relieful variat, spaþiile cu apã, vegetaþia naturalã viguroasã (pe alocuri
giganticã) în care se încadreazã magistral cea introdusã de om,
nenumãratele puncte de perspectivã, compoziþiile interesante ºi originale,
poienile numeroase, toate îmbinate într-un ansamblu unitar, dinamic ºi per-
manent nou, în decursul celor patru anotimpuri.
Din pãcate, din punctul de vedere peisager Arboretumul a fost puþin studiat
pânã acum. De aceea în rândurile ce urmeazã se încearcã o scurtã analizã a aces-
tor elemente.
Va r i e t a t e a r e l i e f u l u i o imprimã trecerea de pe o terasã secundarã,
planã, prin versantul destul de abrupt, strãbãtut de mai multe alei cu înclinãri
diferite, în lunca propriu- zisã, presãratã ºi ea cu mici depresiuni ºi denivelãri de
naturã aluvionarã. Aceastã diversitate de forme exclude de la bun început
monotonia unui relief uniform, distribuie spaþiul în nenumãrate elemente com-
ponente, deschizând perspective cuprinzãtoare ºi nebãnuite.
S p a þ i i l e c u a p ã , ca element compoziþional de mare efect, favorizeazã de
asemenea parcul prin vecinãtatea domoalã ºi largã a Mureºului pe mai mult de
o treime din perimetrul sãu, prin cursul
îngust ºi romantic al canalului Strei, ca ºi
prin ºirul de izvoare de la baza versantu-
lui, cumulate într-un lanþ de lacuri
(bazine), discret conturate, minunate
oglinzi pentru vegetaþia din jur. Dacã la
acestea s-ar adãuga prin amenajãri core-
spunzãtoare ºi depresiunea din centrul
Arboretumului (parcela 48), efectul
spaþiilor cu apã ar fi ºi mai mare.
Izvorul de la baza versantului P.13 (O.I.)
Arboretumul S i m e r i a - Monografie82
Ve g e t a þ i a l e m n o a s ã viguros dezvoltatã, dispusã de cele mai multe ori
etajat ºi cu numeroase desiºuri de nepãtruns, ne oferã o gamã întreagã de
aspecte: zãvoaie de plopiºuri cu trunchiurile acoperite de iederã sau viþã canadi-
anã, arborete de luncã, cu trunchiuri strâmbe ºi aspect de pãdure sãlbaticã, plan-
taþii bãtrâne de salcâm strãbãtute de alei ºerpuite, dumbrãvi rãrite, solitari
giganþi cu forme expresive (plopi, stejari, platani), care învioreazã peisajul. La
acestea se adaugã trecerile imperceptibile la grupurile pure de rãºinoase, intere-
sante prin structura ºi combinaþiile lor cromatice, ce contrasteazã cu foioasele,
integrându-se totuºi armonios în unitatea peisajului, sau cu arbori ºi arbuºti de-
corativi cu înflorire abundentã, ce danteleazã marginile de masiv ºi dau rezer-
vaþiei graþia ºi eleganþa grãdinilor chino-japoneze. Formele de vegetaþie regulate
ºi contururile uºor simetrice se menþin numai în preajma clãdirii, la intrarea în
Arboretum, unde, ca ºi pe terasã, predominã vegetaþia cultivatã ºi cea de
colecþie, fãcându-se trecerea pe nesimþite peste canalul Strei în pãdurea naturalã,
ca în parcurile forestiere tipice.
P u n c t e l e d e p e r s p e c t i v ã mai interesante ºi cu mai multe planuri în
adâncime sunt destul de numeroase ºi repartizate aproape uniform pe tot cuprin-
sul Arboretumului.
O r i g i n a l i t a t e a c o m p o z i þ i e i este datã în primul rând de asociaþiile
interesante de plante din diferite zone geografice, de utilizarea arborilor ºi a
arbuºtilor exotici cu forme ºi culori deosebite, dar mai ales cu o înflorire abun-
dentã primãvara, în amestec ponderat (nu monoton ºi nici pestriþ) cu elementele
severe ºi viguroase ale vegetaþiei spontane. La acestea trebuie adãugatã alter-
nanþa grupurilor întunecate de rãºinoase (predominante pe terasã ºi sub versant
ºi dispersate în luncã) cu cele deschise, alcãtuite din foioase, ca ºi succesiunea
poienilor însorite ºi a desiºurilor întunecate ce le mãrginesc, spre care duc pote-
ci ºi alei discrete, brodate cu grupuri de flori perene.
Taxodium distichum pe malul lacului (J.D.) Canalul Strei (C.C.)
Valoarea piesagisticã 83
S p a þ i i l e l i b e r e , însumând aproximativ o pãtrime din suprafaþa
Arboretumului, sunt mai frecvente dincolo de canalul Strei ºi pun în valoare
grupuri de rãºinoase, sau arbori solitari cu port caracteristic ori cu diferite forme
decorative naturale (netopiare): porturi columnare, globuloase sau pendente,
care decoreazã ºi completeazã peisajul natural în limitele permise de stil, fãrã a-
i da o notã de artificialitate. Plantaþiile tinere mãresc ponderea spaþiilor libere,
permit deschiderea unor perspective largi ºi contribuie la îndepãrtarea orizontu-
lui, creând planuri intermediare.
E l e m e n t e l e d e c o n s t r u c þ i e ornamentalã sau utilitarã (stâncile, mo-
numentul, podeþele, mesele ºi lanternele de piatrã, bãncile de lemn, cãsuþa pazei
sau sculpturile) se pierd în cadrul natural, fãrã a-l artificializa.
Perspective de pe
terasa superioarã cu
Wisteria floribunda
`Rosea`,
Thuja plicata,
Chamaecyparis
lawsoniana,
Aesculus x carnea,
Aesculus
hippocastanum
(J.D.)
Bergenia crassifolia P.1 (C.C.) Hosta sp. P. 11 (C.C.)
Borduri cu plante perene
Arboretumul S i m e r i a -Monografie84
R e þ e a u a d e a l e i uºor curbate, trasatã în parcelele 18-50 (numai în anii
1952-53), valorificã deplin varietatea de aspecte, jocurile de luminã ºi umbrã, ºi
vegetaþia dispusã faþã de ele în mai multe planuri (plante perene, arbuºti, arbori
de mãrimea a II-a, arbori de mãrimea I). Ele fac trecerea de la zone uscate ºi
însorite spre colþurile umbrite, chiar rãcoroase ºi umede (ex. sub fagi), prezen-
tând la tot pasul elemente de surprizã.
I n t r a r e a i n A r b o r e t u m este marcatã de solemnitatea stejarilor pirami-
dali, de formele de vegetaþie cu un contur uºor simetric, îmbinate cu fundalul
arhitectural alb al clãdirii ºi cu falnicele coloane toscane ale acesteia. Cele douã
puncte de acces, simetric dispuse, tipice aºezãrilor nobiliare, sunt delimitate de
rondoul din faþa clãdirii, de un imens covor de ienupãr (Juniperus sabina L) din
care rãsar sfioase 2 exemplare arborescente cu coroana umbrelatã (Sophora
japonica L. var. pendula Zbl. ºi Morus alba L. var. pendula Dipp.), conturat la
exterior de o bordurã de trandafiri.
Poianã cu Quercus robur
ºi Catalpa bignonioides
(J.D.)
Poianã cu Quercus robur ,
Gingko biloba ºi Salix
babilonica (J.D.)
Valoarea peisagisticã 85
Paeonia suffruticosa (C.C.) Mahonia aquifolium (C.C.)
Wisteria sinensis în
faþa sediului Staþiunii
(C.C.)
Acer japonicum pe fundalul covorului de
Juniperus sabina (C.C.)
Picea pungens `Argentea`, înconjurat de
Juniperus sabina `Nana` ºi
Spiraea japonica (C.C.)
Aspecte ale vegetaþiei la intrarea în Arboretum
Arboretumul S i m e r i a -Monografie86
De pe t e r a s a n o r d i c ã a clãdirii, opusã intrãrii, ni se dezvãluie un peisaj
de o rarã expresivitate. Structura compoziþionalã de excepþie este realizatã prin
îmbinarea formelor, a mãreþiei caracteristicã arborilor monumentali cu coroane
tabulare la maturitate (Pinus strobus L.), fastigiate (Thuja plicata Mast.) sau
pendente (Metasequoia glyptostroboides, Chamaecyparis nootkatensis (D. Don)
Spach), cu regularitatea coroanelor globulare (Prunus serrulata Lindl, Buxus
sempervirens L. var. arborescens L., Buxus sempervirens L. var. suffruticosa) ºi
cu perdeaua de bambus (Phyllostachys viridi-glaucescens A.&C. Riviere).
Proporþia dintre volume ºi spaþii, dintre grandoare ºi gingãºie, contrastul de
lumini ºi umbre, combinaþiile armonioase de culori ºi nuanþe învãluie întreaga
terasã în strãlucire ºi armonie .
Parcela 13 cu Buxus sempervirens `Arborescens`,
Picea pungens `Argentea`, Arundo donax, ...
(O.I.)
Parcela 3 cu Gleditsia triacanthos, Abies
nordmanniana, Picea pungens `Argentea`,
Thuja plicata ... (C.C.)
Prunus serulata `Hisakura` în P. 13 (C.C.) Arundo donax înconjurat de bambus pitic (C.C.)
Aspecte ale vegetaþiei pe terasa superioarã
Arboretumul S i m e r i a -Monografie92
S u c c e s i u n e a a s p e c t e l o r î n d e c u r s u l a n o t i m p u r i l o r este într-
adevãr uimitoare ºi numai cunoaºterea ei temeinicã poate duce la înþelegerea ºi
preþuirea deplinã a frumuseþii Arboretumului.
P r i m ã v a r a aduce o bogãþie de flori ºi culori. Mai grãbiþi decât toþi,
întrecându-se cu ghioceii, alunul ºi aninul îºi deschid florile minuscule, ca un
timid preludiu al apropiatei deºteptãri la viaþã, al primãverii anunþate de cãtre
florile galbene de corn ºi forsiþia cea graþioasã acum ºi modestã în restul anului,
de florile aurii de ciuboþica cucului din poieni, sau roºul în diferite tonuri al
gutuiului japonez. În acest timp, plantele îºi deschid frunzele ºi încep sã creascã
vertiginos, gazonul crud din poieni se smãlþuieºte cu flori roze de brebenei, cu
toporaºi sau "nu mã uita ".
Magnolia macrophylla (C.C.)
Primãvara în parcela 10- în prim plan Magnolia x soulangiana `Lenei` (O.I.)
Valoarea peisagisticã 93
Galanthus nivalis - Ghiocei (C.C.) Crocus heuffelianus - Brânduºe (C.C.)
Chaenomeles japonica - Gutui japonez (C.C.)
Forsythia x intermedia (C.C.)
Primula acaulis - Griciorei (C.C.) Chrysosplenium alternifolium - Splinã (C.C.)
Arboretumul S i m e r i a -Monografie94
Luna mai soseºte cu miresmele
prunilor, merilor ºi cireºilor încãrcaþi de
flori, cu rozul inflorescenþelor mari ºi
bogate ale cireºului japonez. Rând pe
rând înfloresc castanii, asemenea unor
uriaºe candelabre, cãlinul "Bulgãre de
zãpadã ", Kerria cu florile duble galbene,
salcâmul galben, cãlinul obiºnuit, mãlinul alb, varietãþile de liliac cu
nenumãratele lor nuanþe, Xanthoceras-ul cu paniculele mari albe, arborele Iudei
cu florile violacee prinse direct pe ramuri, bujorii mari ºi cãtina cu florile
mãrunte.
Corydalis solida - Brebenei (C.C.)
Lathraea squamaria - Muma pãdurii (C.C.)
Viola odorata - Viorea (C.C.)
Syringa x chinensis (C.C.) Viburnum opulus `Roseum` (C.C.)
Valoarea piesagisticã 95
Arboretumul înverzit devine din nou un rai al pãsãrelelor. Rãºinoasele au
înflorit ºi ele aproape pe neobservate ca ºi meriºorul. Doar zumzetul de albine
din boschetele de Buxus ºi noriºorii de polen stârniþi de uºoare adieri de vânt în
tufele de tisã sau ienupãr, ori florile mici roºii de molid trãdeazã ºi aici sezonul
nunþilor. Lor le urmeazã pãducelul cu florile albe, dracila puternic mirositoare,
Deutzia care-ºi apleacã lujerii subþiri sub greutatea ciorchinilor de flori albe,
rivalizând cu lãmâiþele înmiresmate. Înfloresc apoi ºi arborii mai înalþi: sãlcioara
cu flori discrete dar suav parfumate, catalpa ºi tulipierul, salcâmii cu flori aIbe
sau roze (R. neomexicana), ori Paulownia, cu graþioase flori liliachii. In acest
timp lujerii noi de bambus cresc aproape vãzând cu ochii, pentru a forma pânã
în toamnã desiºuri de junglã înalte de peste 5 m. Tot acum încep sã înfloreascã
ºi varietãþile de trandafiri din r o z a r i u m , care þin pânã toamna târziu. Yucca se
încarcã cu clopoþei albi, apar florile de Sophora ºi cele de tei.
Kerria japonica `Pleniflora` (C.C.) Xanthocera sorbifolia (C.C.)
Prunus serrulata `Hisakura` (C.C.) Philadelphus coronarius (C.C.)
Arboretumul S i m e r i a -Monografie96
Astfel a sosit tot pe nesimþite ºi vara!
lerburile au umplut de mult poienile cu
florile lor numeroase, dar anonime.
Locul pãdurii strãvezii îl iau desiºurile
de nepãtruns chiar pentru privire, iar
soarele fierbinte te îndeamnã sã cauþi
umbra rãcoroasã a fagilor sau a arborilor
cu frunze mari.
Acum peisajul nu se mai schimbã de la o zi la alta, iar florile s-au împuþinat
simþitor. Frumuseþea arborilor o dau acum frunzele de culori ºi forme diferite,
nuanþele atât de numeroase ale verdelui diferitelor rãºinoase: verdele întunecat
Elaeagnus angustifolia (C.C.) Robinia neomexicana (C.C.)
Viburnum lantana `Marmoratum` (C.C.)
Campsis radicans (C.C.) Hibiscus syriacus `Violet Claire Double` (C.C.)
Valoarea peisagisticã 97
al molidului, verdele auriu al tuiei, cel crud, deschis al pinului strob, cel argin-
tiu al chiparosului de California, al pinului de Himalaia sau al criptomeriei.
Dar înflorirea târzie a Hibiscus-ului, a trandafirilor, ca ºi paniculele de
Koelreuteria vestesc tot mai mult apariþia fructelor ºi apropierea toamnei.
Cel de-al treilea anotimp, anotimpul fructelor ºi frunzelor colorate, îºi va
începe în curând domnia. Se roºesc " conurile " de Magnolia acuminata, ºi cu
primele adieri mai aspre arborele de plutã-sol al îndepãrtatului Amur îºi colo-
reazã palid frunzele vestind toamna, împreunã cu roºul purpuriu al viþei canadi-
ene, cãþãrate pe trunchiuri. Ruginesc frunzele nucilor comuni ºi ale magnoliilor,
capãtã nuanþe plãcute de galben-pastel frunziºul nucului american, ca ºi al speci-
ilor de Carya ºi Cercidiphyllum cu parfumul lui de cofetãrie, se înroºesc salbele,
iar tulipierul pare o imensã torþã. Înainte de a le cãdea acele în Strei, chiparoºii
de baltã devin ºi ei purpurii, ca ºi stejarii americani cu roºul lor aprins. Arþarii
americani împrumutã de la o zi la alta nuanþe rare, galbene-portocalii.
Koelreuteria paniculata (C.C.) Liquidambar styraciflua (C.C.)
Pinus strobus (C.C.) Picea pungens`Argentea` (C.C.)
Arboretumul S i m e r i a -Monografie98
Ce simfonie a culorilor! Ce minunat preludiu pentru cãderea tristã a frunzelor
sub picãturile ploilor mohorâte! Câte nuanþe de galben, roz sau roºu-aprins nu
se succed aici în câteva sãptãmâni, mai ales când brumele întârzie ºi toamna
evolueazã treptat. Curând frunzele s-au scuturat, înveºmântând aleile cu un
covor foºnitor ºi în locul lor fructele de glãdiþã foºnesc metalic ºi singuratic.
Gutuile japoneze degajã un parfum neobiºnuit, cad nucile mari americane cu
înveliºul pãtat ºi cãrnos, tremurã în vânt capsulele prelungi ale catalpei, se coc
la primele brume fructele de Diospyros, în urma drupelor gustoase, cu aromã de
lichior ale Cephalotaxus-ului.
Euonymus alatus (C.C.) Liriodendron tulipifera (C.C.)
Gingko biloba (C.C.)
Magnolia macrophylla (C.C.)Quercus rubra (C.C.)
Importanþa ºi valoarea arboretumului 103
10 . IMPORTANÞA ªI VALOAREA ARBORETUMULUI.
NECESITATEA CONSERVÃRII ªI DEZVOLTÃRII
LUI DURABILE
Arboretumul Simeria constituie una dintre cele mai valoroase, mai vechi ºi
mai pitoreºti colecþii de plante lemnoase din þara noastrã.
Întemeiat cu peste trei secole în urmã, prin amenajarea ºi introducerea succe-
sivã de specii exotice într-o pãdure naturalã de luncã, el a fost îmbogãþit în
ultimii 50 de ani cu noi specii, refãcut ºi sistematizat dupã un judicios plan de
culturã, care se aplicã cu consecvenþã, în ciuda dificultãþilor financiare, a per-
sonalului redus ca numãr ºi a numeroaselor calamitãþi naturale, care au afecatat
periodic peisajul ºi colecþia de plante lemoase.
Arboretumul prezintã o deosebitã importanþã botanicã, forestierã, peisagis-
ticã, educaþionalã ºi social-culturalã.
Importanþa sa botanicã este datã de bogãþia colecþiei de plante lemnoase cul-
tivate aici (peste 2 100 unitãþi sistematice, vezi Anexa II), printre care sunt ºi
numeroase specii rare (rãºinoase, magnolii, bambuºi) sau unice, nesemnalate în
alte puncte din þarã (Abies pinsapo Franch., Abies faxoniana Rehd. & Wils.,
Abies homolepis S.&Z., Torreya californica Arn., Acer carpinifolium S.&Z.,
Magnolia virginiana L., Sasa tessellata Makino & Shibata, Acer mandshuricum
Maxim., Decaisnea fargesii Franch., Actinidia arguta (S.&Z.)Micq.,
Chionanthus retusa Lindl., Exochorda racemosa (Lindl.)Rehd., Kolkwitzia
amabilis Graebn., Styrax japonica S.&Z., Syringa pekinensis Rupr., Syringa
tomentella Bur.&Franch., Viburnum prunifolium L., Quercus libani Oliv.,
Quercus glandulifera Bl., Quercus troyana Webb ºi multe altele.
Imaginile urmãtoare redau o parte din aceste raritãþi.
Actinidia arguta (C.C.) Acer carpinifolium (C.C.)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie104
Syringa pekinensis
(C.C.)
Frunze de
Quercus
glandulifera
toamna
(C.C.)
Kolkwitzia amabilis (C.C.)
Syringa tomentella (C.C.)
Quercus libani
(C.C.)
Rubus odoratus
(C.C.)
Chionanthus retusus
(C.C.)
Exochorda
racemosa
(C.C.)
Importanþa ºi valoarea arboretumului 105
În Arboretumul Simeria ºi-au gãsit
refugiu ºi unele specii de plante aflate pe
"Lista roºie", în urmãtoarele categorii de
vulnerabilitate: E. Periclitate (specii în
pericol de extincþie) Ruscus aculeatus
(ghimpele), Syringa josikaea (liliacul tran-
silvãnean); V. Vulnerabile: Prunus lauro-
cerasus, Taxus baccata (tisa); R. Rare: Acer monspessulanum (jugastrul de
Banat), Corylus colurna (alunul turcesc), Ilex aquifolium (laurul), Caragana
frutex (caragana) ºi Crategus nigra (pãducel negru).
Pe plan internaþional, rolul colecþiilor de plante (Grãdini botanice,
Arboretumuri) a fost reconsiderat în ultimii ani, în sensul cã, ele reprezintã, în
afara unor "exponate vii" ºi modalitãþi de conservare ºi multiplicare "ex situ" a
resurselor genetice ale Terrei, cu referire specialã la speciile ameninþate cu dis-
pariþia.
Viburnum prunifolium (C.C.)
Syringa josikaea (C.C.) Prunus laurocerasus (C.C.)
Styrax japonica (C.C.)
Viburnum edulis (C.C.)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie106
Din punct de vedere forestier arboretumul constituie un vechi centru de
aclimatizare ºi experimentaþie forestierã.
Vârsta înaintatã a multor exemplare ºi grupe, ca ºi dimensiunile excepþionale,
permit formularea prin cercetãri a unor concluzii utile privind productivitatea,
cerinþele ecologice ºi comportamentul unor specii valoroase, indicate a fi extinse
în cultura forestierã din þara noastrã, în vederea ridicãrii productivitãþii pãdurilor.
In acelaºi scop, în Arboretum s-a realizat, pe baza planului de culturã adoptat, o
colecþie de mici arborete experimentale, din specii exotice valoroase, cu mate-
rial de provenienþã cunoscutã.
Arboretumul constituie, de asemenea, o
preþioasã sursã de seminþe ºi a devenit, prin extin-
derea pepinierelor experimentale, un important
centru de producere ºi difuzare a puieþilor exoti-
ci forestieri sau decorativi aparþinînd unui mare
numar de specii. Staþiunea Simeria a produs
puieþi exotici selecþionaþi în cantitãþi mari,
aducînd totodatã ºi numeroase contribuþii la stabilirea celor mai indicate tehnici
de culturã în pepiniere. Calitãþile decorative deosebite ale unei alte categorii de
specii cultivate în arboretum sau în pepiniere au impus, în mod analog, extin-
derea lor în cultura horticolã, pentru crearea spaþiilor verzi. Totodatã,
Arboretumul a constituit o importantã bazã experimentalã pentru lucrãrile de
selecþie ºi ameliorare a speciilor exotice.
Valoarea peisagisticã este datã de diversitatea ºi originalitatea peisajelor
specifice stilului natural (peisager) în care Arboretumul a fost creat ºi se dez-
voltã. Din acest punct de vedere el este considerat drept cel mai reuºit parc din
þarã ºi poate constitui pentru artiºtii plastici o inepuizabilã sursã de inspiraþie.
Cunoaºterea Arboretumului ºi a vegetaþiei lui prin excursii de studiu este
Diospyros virginiana
- ritidom (C.C.)
Gleditsia triacanthos -
coroanã (C.C)
Gymnocladus dioica (C.C.)
Magnolia acuminata (O.I.)
Importanþa ºi valoarea arboretumului 107
folositã cu randament în instruirea elevilor ºi studenþilor, pentru însuºirea disci-
plinelor botanice, forestiere ºi horticole, imprimînd colecþiei un deosebit rol
educativ.
Importanþa sa social-culturalã decurge din faptul cã arboretumul constituie
pentru populaþia din localitate ºi împrejurimi un cãutat loc de excursii ºi odihnã.
Vizitatorii veniþi uneori de la foarte mari depãrtãri pot cunoaºte aici, într-un
cadru pitoresc, reconfortant ºi instructiv, frumuseþile nebãnuite ale naturii. In
anumite perioade numãrul vizitatorilor anuali a depãºit cifra de 100 000, majori-
tatea lor fiind din alte localitãþi.
Confirmarea celor de mai sus o gãsim în impresiile unanim elogioase ale spe-
cialiºtilor competenþi din þarã ºi de peste hotare, care au vizitat în ultimii ani
arboretumul.
Astfel prof. dr. OTTO SCHWARTZ, fostul director al grãdinii botanice ºi
Institutului de Botanicã specialã din Jena (Germania) a remarcat "marile comori
dendrologice de la Simeria, bogãþia de specii" ºi a constatat cu satisfacþie faptul
cã "statul preþuieºte aceste comori, le ocroteºte ºi le foloseºte în scopul cercetãrii
ºtiinþifice, pentru dezvoltarea silviculturii ºi înfrumuseþarea þãrii".
Dupã pãrerea acad. M. P. KORJEV, arhitect peisagist al oraºului Moscova,
"colecþia dendrologicã a arboretumului este uimitoare ºi reprezintã o adevaratã
comoarã din punct de vedere al speciilor ºi vîrstei plantelor... Din punct de
vedere peisagistic arboretumul Simeria reprezintã un monument naþional în arta
parcurilor, în care cadrele tinere de dendrologi ºi arhitecþi peisagiºti îºi pot
îmbogãþi cunoºtinþele ºi ridicã mãiestria ".
Prof. dr. ªT. BIALOBOK, fostul director al Institutului de dendrologie din
Grup de studenþi în vizitã de studiu
Arboretumul S i m e r i a- Monografie108
Kornik, Poznan (Polonia) remarca de asemenea " bogãþia colecþiei, principiile
moderne ecologice ºi peisagistice ce stau la baza lucrãrilor actuale de refacere
ºi completare, conducerea competentã a pepinierelor ºi valoarea materialului
produs în ele ".
Alþi specialiºti consemneazã în cartea de impresii a arboretumului faptul cã
"amplasarea, dimensiunile ºi frumuseþea unor exemplare sunt de o valoare rar
întîlnitã chiar peste hotare".
Aceste înalte aprecieri justificã pe deplin grija ºi atenþia ce se acordã în
prezent acestei rezervaþii, ca ºi interesul cu care este vizitatã de cãtre specialiºti
ºi de miile de turiºti din întreaga þarã.
Pentru valoarea ºi importanþa sa multiplã Arboretumul Simeria a fost declarat
monument al naturii (rezervaþie dendrologicã ºi peisagisticã) ; el este ocrotit
de lege ºi dat în grija Staþiunii experimentale Simeria a Institutului de cercetãri
forestiere (ICAS), care din anul 1955 desfãºoarã în incinta lui o amplã activitate
de ameliorare, refacere ºi cercetare.
Accesul publicului în Arboretum este reglementat printr-un regulament de
funcþionare, iar managementul lui s-a realizat în permanenþã pe baza unor pro-
grame corespunzãtore, în care ºi-au gãsit loc cele mai noi tendinþe ºi practici
manifestate pe plan internaþional în domeniu.
Continuând o frumoasã tradiþie, edificatã pe parcursul unei jumãtãþi de secol
prin contribuþiile ºtiinþifice asupra cãrora ne-am referit, silvicultorii ce lucreazã
în prezent aici sunt implicaþi, cu competenþã ºi pasiune, în cercetãri fundamen-
tale, dar ºi aplicative ºi, în egalã mãsurã în conservarea, dezvoltarea ºi afirmarea
în continuare a acestui "laborator în naturã", care este Arboretumul Simeria.
Nu putem sã nu menþionãm cu acest prilej unele tendinþe post-decembriste de
subestimare a condiþiilor ideale de cercetare pe care le oferã o astfel de bazã
experimentalã, ca ºi intenþiile de reducere aberantã a personalului aferent ei (în
fapt lichidarea acestei unitãþi), manifestate de unii factori de decizie, sub pre-
textul concentrãrii exclusive a cercetãrii silvice în mari centre universitare. Din
fericire, astfel de grave ºi condamnabile erori manageriale au fost abandonate pe
parcurs.
Dezvoltarea viitoare a cercetãrilor trebuie sã þinã seama ºi de faptul cã
Arboretumul ofera condiþii optime pentru: studii ecologice în asociaþii lemnoase
ºi indigene); conservarea "in situ" a unor valoroºi taxoni spontani (Salix,
Populus, Quercus, Fraxinus) ºi "ex situ", a unor specii indigene ºi exotice rare;
studii dendrocronologice asupra unor exemplare seculare, monumentale, pe cale
de dispariþie; cercetãri asupra ecosistemelor de pãdure ºi a faunei din parc - pen-
tru a enumera numai câteva domenii.
Dacã în trecut s-a acordat prioritate introducerii speciilor alogene, conside-
Importanþa ºi valoarea arboretumului 109
rãm cã acum este necesarã ºi demararea lucrãrilor de introducere în colecþie a
formelor ºi varietãþilor arborilor ºi arbuºtilor indigeni, ca ºi a taxonilor lemnoºi
rari, periclitaþi sau în evident regres.
Completarea colecþiei seminologice, a xilotecii ºi îndeosebi alcãtuirea unui
herbar nou sunt ºi ele acþiuni necesare.
Realizarea acestor programe stã însã sub un mare semn de întrebare, privind
destinul viitor al acestei rezervaþii dendrologice ºi peisagistice de renume inter-
naþional, în situaþia retrocedãrii ei urmaºilor vechilor proprietari.
Ar fi o mare greºalã sã se distrugã ceea ce s-a creat cu atâtea eforturi în decur-
sul ultimei jumãtãþi de veac ºi sã nu se ia în consideraþie realizãrile asupra cãro-
ra ne-am referit în acest studiu monografic.
Summary 111
11 . SUMMARY
The Simeria Arboretum monograph introduce us to the present situation and
the long past of this dendrological reserve, unanimously recognized by scientists
due to its rich collection of wooden species (more than 2100 taxa - result of
notable introductions performed after 1950 by the Forest Research Station), and
also thanks to its outstanding landscape value.
This new work has in view to complete and to bring up to date the informa-
tions contained in the previous similar publications, issued in 1954 and 1964.
In the work's preface, the terms "arboretum" and "dendrological park" are
defined and their short history is presented.
The first chapter contains a lot of short Arboretum's characterizations, for-
mulated during the past half of this century by numerous Romanian and foreign
experts, who visited the site. These remarks have in common: the emphasis of
the abundant collection, the rarity and the advanced age of some taxa, the sci-
entific importance; the landscape's diversity and originality (which confer to the
Arboretum the position of a "national monument in parks,art"), and, last but not
the least, the proportion of protective and development measures, undertaken
here.
An ample chapter is dedicated to the important moments and periods most of
the Arboretum three centennial existence. The six periods are determined by
authors, according to the owners and ownership successions and correlated with
periodical site perturbations. These periods let us know about the land develop-
ment from a natural riparian forest to a landscape park and, subsequently, to a
dendrological reserve - an excellent natural laboratory for a forest research sta-
tion.
The initial park establishments were made at the beginning of the XVIIIth
century by Gyulay Ferenc, who managed the natural riparian forest in the
Muresh river plain into a forest for recreation and, afterwards, into a park, con-
nected with his residence.
The successive owners were Geza Kuun, Fay Béla and Ocskay Istvan. Till the
State - management (1949), the park recorded many periods of progress as well
as of neglections. The exotic species have been progressively introduced after
1879, although the cultivation of Robinia pseudacacia and Aesculus hippocas-
tanum is even older here.
The plant provenance established in this long period is not known exactly, but
Arboretumul S i m e r i a- Monografie112
they have been obtained from the greatest seed and seedling agencies in Japan,
China, North America and Europe, or by direct exchanges. The dendrological
inventory made in the years 1953-1954 included a total number of 251 exotic
and native taxa in this park.
The systematic works of recovery, improvement and new plant establish-
ments (taking into account ecological and landscape criteria) was resumed in
1955 by the Simeria Forest Research Station. The long term management plan
provides the following main aims: landscape conservation and improuvement,
introduction and selection works extention, establishment of experimental
groups with important forest species, and increasing the nursery activities for
exotic ornamental taxa.
The Arboretum has been declared a dendrological and landscape reserva-
tion and is protected by law, but in present is required by the former owner.
Having a 67 ha area, the Arboretum is placed in the flood plain and partly on
the secondary terrace of the Muresh river, at 200 m altitude, relatively sheltered
by the surrounding mountains and hills region. It's geographical coordinates are:
23
0
01' eastern longitude and 45
0
51' northern latitude. The address: Simeria
Arboretum, Biscaria street, no. 1, 335900 - Simeria, Hunedoara County,
Romania. Tel/fax: 0040 254 261254; e-mail: arboretum.simeria@rdslink.ro,
web page: www.icashd.rdslink.ro.
The climatic conditions are characterized by an annual average temperature
of 10
0
C, 578 mm annual precipitations of which 415 mm are falling in the grow-
ing 191 days-season. The above mentioned factors as well as the relatively high
air moisture and soil fertility are favorable to development a luxuriant
vegetation. Excessive droughts (1946-47, 1950 a.o.), winter frosts (1962-63
a.o.), soft snows (1958 a.o.), storms (1960, 1962), temporary floods of the
Muresh River (1970, 1974, 1975) and previous air pollutions recurrently have
brought about damages to the woody vegetation.
The Arboretum makes part of the river-plain soil zone, formed on the
Quaternary sandy alluvial deposits. The recent alluvial deposits along the river,
alluvial (mollic, humiferous) and alluvial cambic soils (on the terrace) are the
prevailing soil types. Although the soil are medium-deep, they have here and
there an average and even high fertility. However, it is very important to notice
that the dramatic descend of ground water level (recorded in the last half of the
previous century) reduced the soil fertility and stand's stability. A wide range of
various microsites are to be found within the Arboretum area.
The natural vegetation consists of fragments of former riparian stands (of
Salix alba, Populus alba, Populus nigra, Quercus robur a.o.). These fragments
Summary 113
show clearly a successive location of these types of forest from the river bank to
the park center or to the secondary terrace. Until the years 1970, the central
arboretum part was covered by vigorous elm (Ulmus foliacea) stands, rapidly
destroyed by the tree drying, induced by elm disease.
The spreading of the various natural forest types are discussed in this chapter
and depicted in the annex-plan.
The introduced wooden vegetation established in past and recently in all
these sites give birth to a lot of compatible, original and very interesting mixed
stands.
Both native and introduced tree species of venerable ages present outstanding
sizes (see tables 4 and 5).
The ecosystemic park diversity is completed by a short fauna inventory.
This landscape type arboretum is considered to be one of the most beautiful
park of this country, owing to its various land aspects (relief), water spaces
(river, canal, sources, lakes), open places, original floristic compositions,
gigantic sizes of some specimens and succession of aspects during the year
season, which are in detail presented in this monograph.
The Simeria Arboretum has an outstanding botanical, forestry, landscape,
educational and socio-cultural importance.
The botanical value is conferred by the abundance and splendor of collection,
totalizing more than 2100 taxa, including conifers, Magnolia species, bamboos
and some unique for this country taxa. In the same time, the Arboretum is the
refuge for some rare, vulnerable and endangered trees and fauna species.
From forestry point of view it is considered as one of the oldest acclimation
center for woody plants and forest experiments. It is an important seed source
and a complementary nursery center.
The landscape value is conferred by the originality of its natural (English)
style, in which it was established and continues to be conserved and developed.
After the year 1949 it has an educational and socio-cultural importance.
The Annexes included in this work consist of: list of introduced and native
plants, some specimens of herbaceous flora, fauna and birds, the flowering cal-
endar of wooden species and a lot of color pictures showing taxa, events and
landscapes.
Resume 115
12 . RÉSUMÉ
La monographie de l'Arboretum Simeria nous introduit dans la situation
actuelle et aussi dans la long passé de cette réserve dendrologique, unanimement
reconnue par les scientifiques grâce a sa collection de plants ligneuses (plus de
2100 taxons - résultat des introductions soutenues effectuées apres 1950 par la
Station de Recherches Sylvicoles), et aussi, a cause de sa remarquable valeur
paysagere.
Cette nouvelle ouvrage a le but de compléter et d'actualiser les informations
contenues dans les précédentes similaires publications, parues en 1954 et 1964.
Dans la préface de l'ouvrage, les termes "arboretum" et "parc dendrologique"
sont définis et leur breve histoire est présentée.
Le premier chapitre contiene plusieurs breves caractérisations du
l'Arboretum, exprimées pendant la derniere moitié du précédent siecle par nom-
breux experts roumains et étrangers, qui ont visité cet site.
Ces remarques ont en commun: la diversité et l'abondance de la collection; la
raréte et l'âge avancé de certains taxons; l'importance scientifique; la diversité et
l'originalité du paysage (qui conferment au l'Arboretum le qualificatif de "mo-
nument national dans l'art des parcs") et, pas apres tout, l'ampleur des
mesures de protections et de développement, pratiquées ici.
Un chapitre élargi est dédié aux moments et périodes importantes du
l'Arboretum, dans sa existance triséculaire. Les six périodes d'existance sont
déterminé par auteurs d'apres la succession des propriétaires et complétées avec
des données sur les perturbations naturelles ou antropiques endurées par le site.
Ces périodes nous informes sur le développement du site a partir d'une forêt
riveraine naturelle vers un parc paysager et, plus tard, vers une réservation den-
drologique - un exceptionnel laboratoire naturel pour une Station de Recherches
Forestieres.
La transformation initiale en parc a été réalisé vers le commencement du
XVIII - eme siecle par Gyulay Ferenc, qui a aménagé la forêt riveraine située
dans la plaine inondable de la riviere Mures dans une forêt - parc d'agrément et,
plus tard, dans un parc, en connexion avec sa résidence et ses domaines fonciers.
Les propriétaires succesifs ont été Geza Kuun, Fáy Béla et Ocskay Istvan.
Jusqu'a l'installation du management de l'Etat (1949), le parc a connu plusieurs
périodes de progres et aussi de manque d'entretiens.
Les especes exotiques ont été introduites progressivement surtout apres 1879,
Arboretumul S i m e r i a- Monografie116
quoique les plantations de robinier (Robinia pseudacacia) et de marronnier
d"Inde (Aesculus hippocastanum) sont plus anciennes.
La provenance des plantes introduites pendant ce temps n'est pas connue (le
documents sont perdues), mais celles-ci ont été obtenues par l'intermede des
grandes maisons de commerce de semences et de plantes de Japan, Chine,
Amérique du Nord et d'Europe, ou par d
,
échanges directs.
L'inventaire dendrologique réalisé dans les années 1953-1954 contenaient en
tout 251 taxons ligneux exotiques et natives en libre dans cet parc.
Les travaux sistématiques de reconstruction, d'amélioration et d'introduction
de nouvelles especes (selon les critériums écologiques et paysagers) ont été
repris en 1955, a la création de la Station Expérimentale Simeria de l'Institut de
Recherche Forestieres. Le plan d'aménagements adopté en cette année, pour une
tres longue période, comprenait les suivantes principaux objectifs: la conserva-
tion et l'amélioration des paysages; l'extension des travaux d'introduction et de
sélection; la réalisation (dans le territoire de l'Arboretum et aussi a l'extérieur)
des groupes (petits peuplements) expérimentaux des especes forestieres impor-
tantes et l'extension de l'activité des pépinieres annexes de l'Arboretum, qui pro-
duisent en grande quantité des plants exotiques et ornamentaux.
L'Arboretum est declaré réservation dendrologique et paysagere et protégé
par la loi, mais récent a été revendiqué par l'ancien propriétaire.
En surface de 67 ha, l'Arboretum est situé dans la plaine alluviale et en par-
tie sur la terrasse secondaire de la riviere Mureº, a 200 m d'altitude, dans une
zone relativement abritée par les montagnes et les collines d'alentour. Ses coor-
données géographiques sont: 23
0
01' long. est et 45
0
51' lat. nord.
L'adresse: Arboretum Simeria, str. Biscaria nr. 1, 335900 Simeria, jud.
Hunedoara, Roumanie.E-mail:arboretum.simeria@rdslink.ro, web page:
www.icashd.rdslink.ro.
Les conditions climatiques de l'Arboretum sont caractérisées par la tempera-
ture moyenne annuelle de + 10
0
C, par des précipitations moyennes annuelles
d'environ 580 mm, don't 415 mm pendant la saison de végétation, qui dure 191
jours. Les facteurs mentionnés plus haut, ainsi que l'humidité élevée de l'air et
la fertilité des sols favorisent le développement d'une végétation luxuriante.
Mais, les sécheresses excéssives (1946-47, 1950 et a.), les gels d'hiver (1962-
63, 2006 et a.), les neiges mouilles de fin d'hiver (1958 et a.), les orages (1960,
1962), les inundations temporaires et périodiques de Mureº (1970, 1974, 1975)
et la pollution atmosphérique produisent periodiquement des graves dégats a la
végétation ligneuse.
L'Arboretum se situe dans la zone des sols de plaine, formés sur des alluvions
Resume 117
sableuses de quaternaire. Les alluvions récentes le long de la riviere, les sols
alluviaux (molliques, humiferes) et les sols alluviaux cambiques (sur la terasse
sécondaire) prédominent. A l'intérieur de l'Arboretum il y a une game complete
de microstations différentes. Mais, il est tres important de souligner que la chute
dramatique de la nappe fréatique (enregistrée dans la derniére moitie du siecle
passé) a rédui la fertilité des sols et la stabilité du l'écosysteme.
La végétation naturelle est formée par les fragments des l'anciens peuple-
ments riverains (de Salix alba, Populus alba, P. nigra, Quercus robur et autres).
Ces fragments présentent une location successive de ces types de forêt a partir
de la riviere vers le centre du parc ou vers la terrasse secondaire. Jusqu'a l'année
1970, le partie centrale de l'Arboretum était couverte par des peuplements vig-
ureux de Ulmus foliacea, rapidement détruits par le désechement des arbres du
a graphiose.
La location de différents types de forêts naturelles est discutée dans cet
chapitre et présentée dans le plan - annexe.
La végétation ligneuse exotique plantée jadis et récent dans ces différents
types de stations a donnée naissance a un éventail compatible, original et tres
intéressant des peuplements mélangés.
La plupart des espaces ligneuses natives et intordiutes presentet aux ages ven-
erables des dimensions remarquables (voir les tableaux 4 et 5).
La diversité écosystemique de l'Arboretum est complétée par un breve inven-
taire faunistique.
Réalisé en style paysager, l'Arboretum est considéré le parc le plus beau du
pays, grâce au relief varié, aux espaces d'eau (riviere, canal, sources, lacs) aux
espaces ouverts (clairieres), aux originales compositions floristiques, aux
dimensions gigantesque de certains exemplaires et a la succession d'aspects de
la végétation au cours des saisons. Ces aspects sont présentés en détail dans cette
monographie.
L'Arboretum de Simeria présente une exceptionnelle importance de point de
vue botanique, forestier, paysager, didactique et social-culturelle.
La valeur botanique est conférée par la richesse et la splendeur de sa collec-
tion, qui comprend a nos jours plus de 2100 taxons, y compris des conifers, d'e-
speces de Magnolia et bambous et plusieurs taxons uniques pour ce pays. Dans
même temps, l'Arboretum constitue un refuge pour des especes rares, vulnera-
bles et périclitées d'arbres et d'animaux.
Au point de vue forestier il est considéré comme le plus ancien centre d'ac-
climatation des plantes ligneuses et d'expérimentation forestiere.
Au cours d'une tres longue période, l'Arboretum a fonctionné comme un
important source de semences, ayant aussi une réputée pépiniere spécialisée.
Arboretumul S i m e r i a- Monografie118
Sa valeur paysagere est conférée par l'originalité de son style natural
(anglais), dans lequel a été établi et continue d'être conservé et developpé.
Apres l'année 1994 il a devenu un important centre éducatif et social-cul-
turelle.
Les annexes compris dans cette ouvrage se referent aux: liste de plants
ligneuses natives et introduites; quelques spécimens des plantes herbeuses, des
animaux et des oiseaux; un calendrier de la floraison des principales especes
ligneuses et un grand nombre de photographie qui montrent différents taxons,
événements et paysages.
Bibliografie 119
13 . BIBLIOGRAFIE
BADEA M., 1961, Sesiunea de referate ºi comunicãri ºtiinþifice de la
Staþiunea INCEF Simeria. Revista Pãdurilor, 76, nr. 8.
COANDÃ C., 1994, Specia Metasequoia glyptostroboides Hu et Cheng în
cultura forestierã de la noi ºi posibilitãþi de extindere (Proiect de diplo-
mã - îndrumãtor: Prof. V. Stãnescu). Facultatea de Silviculturã ºi
Exploatãri forestiere, Braºov, 86 p.
COANDÃ C., 2002, Rapport final Projet 8: Développer la conservation du
patrimoine et l'éducation l'environnement dans l'Arboretum de Simeria.
Voluntaires: Céline Guillouet, Arthur Buhler, Mathieu Pastre.
CUCUIAN E., 1961, Contribuþii la cunoaºterea dãunãtorilor speciilor exo-
tice. Comunicare la Sesiunea de Comunicãri ºtiinþifice a staþiunilor ICF
Simeria ºi Cluj, Mss. ICAS - Simeria.
DUMITRIU-TÃTÃRANU I. et al., 1960. Arbori ºi arbuºti forestieri ºi orna-
mentali cultivaþi în R.P.R. , Ed. Agro-silvicã, Bucureºti.
DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1959, Parcul dendrologic Simeria. Ocrotirea
Naturii, nr. 4.
DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1988, Compatibilitatea ecologicã ºi silvopro-
ductivã a unor specii lemnoase exotice în R.S. România - Zone de cul-
turã. ICAS, seria a II-a, Bucureºti.
FÁY BÉLA, 1900-1910, Tapasztalatok a növények honosításterén
(Experimentãri privind aclimatizarea plantelor). Tud. Közlöny,
Budapest.
FÁY BÉLA, 1909, Néhány adat a Juniperus virginiana L. tenyésztésérol
hazánkban (Câteva date privind modul de culturã a speciei Juniperus vir
giniana L. la noi în þarã). Erd. Kis. 150.
FÁY BÉLA, 1910, Adatok az ismertebb Thuja fajok tenyésztésérol (Date în
legãturã cu cultura celor mai cunoscute specii de Thuja). Erd. Kis. 137.
GIURESCU C.C., 1975. Istoria pãdurii româneºti - din cele mai vechi tim
puri pânã astãzi. Ed. Ceres, Bucureºti, p. 108, 142.
HERÞA I., COANDÃ C., 1988, Structura, conservarea ºi dezvoltarea par-
curilor dendrologice. Ref. St. Mss. ICAS, 234 p.
HERÞA I., Importanþa rezervaþiilor dendrologice ºi mãsuri pentru conser-
varea lor. p. 362-365.
HERÞA I., RADU S., 1995, Cercetãri privind stabilirea tehnologiei de pro-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie120
ducere a puieþilor de pin cembra, jneapan, ienupãr comun, anin verde ºi
scoruº de munte, pe cale sexuatã ºi vegetativã. In: ICAS, Anale, vol. 1,
p. 119-134.
HULEA, A. , RADU, S., CUCUIAN, E., IACOB, L., ROªCA TR., 1961,
Contribuþii la stabilirea tehnicii de culturã în pepiniere a unor specii exo
tice forestiere ºi decorative. Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiin
þifice a staþiunilor ICF Simeria ºi Cluj. Mss. ICAS-Simeria.
HULEA A., 1961, Contribuþii la cunoaºterea ecologiei unor specii exotice.
Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice a staþiunilor I.C.F.
Simeria si Cluj. Mss. ICAS- Simeria.
HULEA A., 1963, Cercetãri privind aclimatizarea speciilor lemnoase de
interes forestier, faza de introducere în colecþiile INCEF. În: Studii ºi
cercetãri INCEF, XXIII, Bucuresti.
HULEA A., 1989, Cercetãri privind cultura ºi auxologia nucului negru
(Juglans nigra L.). Tezã de doctorat, ASAS, Bucureºti.
HULEA A., RADU S., 1957, Dare de seamã asupra lucrãrilor din cadrul
temei III, Cultura speciilor lemnoase exotice din Parcul Simeria, Mss.
ICES-Simeria.
HULEA A., RADU S., CUCUIAN E., 1962, Contribuþii la stabilirea tehnicii
de culturã în pepiniere a unor specii rãºinoase exotice forestiere. Revista
Pãdurilor, 77, nr. 9, p. 519-525.
HULEA A., RADU S., CUCUIAN E., 1962, Contribuþii la stabilirea tehnicii
de culturã în pepiniere a unor specii de foioase forestiere exotice ºi de-
corative. Revista Pãdurilor, 77, nr., 10, p. 587-590.
IACOB T., HULEA A., 1980, Staþiunea de cercetãri silvice ICAS Simeria la
a XXV-a aniversare. Revista Pãdurilor nr. 7, p. 256-257.
LUNGU I., RADU V., 1969, Frãmântãri þãrãneºti în satele din jurul Devei
dupã primul rãzboi imperialist. În: Sargetia, VI, Acta Musei Devensis, p.
163-173.
MARCUS R., 1958, Simeria. În: Parcuri ºi grãdini în România. Ed. Tehnicã,
Bucureºti, p. 92-97.
OCSKAY L., 1991, Egy délután az arborétumban (O dupã amiazã în
Arboretumul Simeria). În: Romániai Magyar Szó, 2, 13-14 iulie.
OCSKAY S., 1954, Specii exotice în Parcul Simeria. În: Îndrumãri tehnice nr.
59 ICES: Cultura speciilor lemnoase exotice. Ed. Agro-silvica,
Bucureºti.
PAULE L., RADU S., STOJKO S.M., 1996, Eibenforkommen des
Karpatenbogens (Staþiuni de tisã în arcul carpatic). Der Eibenfreund, 3,
p. 12-20.
Bibliografie 121
POPESCU F., 2000, Studiu de fezabilitate privind organizarea producerii de
puieþi ornamentali în pepinierele silvice administrate de R.N.P.
(Distribuit în unitãþile R.N.P.)
POPESCU F., RADU S., 1998, Arboretumul Simeria (I) Scurtã retrospecti-
vã. Revista de Silviculturã, Braºov, 1(7) anul III, p. 43.
POPESCU F., RADU S., 1998, Arboretumul Simeria (II) Monument de arhi-
- tecturã peisagerã. Comunicare la Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice,
ICAS - Statiunea Braºov.
POPESCU F., RADU S., 1999, Arboretumul Simeria- Monument de arhi-
tecturã peisagerã. Revista de Silviculturã, Braºov, 1-2(9-10), anul IV,
p.11.
POPESCU F., RADU S., 2000, Arboretumul Simeria. Revista de mediu, 3,
MAPPM, Bucureºti.
RADU S., 1958, Culturi de plante lemnoase exotice în pepinierele staþiunii
ICF Simeria. Revista pãdurilor nr. 7, p. 393-395.
RADU S., 1959, A doua înflorire la specii de Magnolia. Revista Pãdurilor nr.
12, p, 737.
RADU S., 1959, Dioryctria abietella Schiff. pe conuri de pin strob ºi brad de
Caucaz. Revista Pãdurilor nr. 12, p.737.
RADU S., 1960, Efecte negative ale zãpezii asupra ienupãrului de Virginia ºi
altor specii. Revista Pãdurilor, 75 nr. 3, p. 173-176.
RADU S., 1960, Ocrotirea parcurilor din sud-vestul þãrii. Ocrotirea naturii nr.
5, p. 110-112.
RADU S., 1971, Rezultate preliminare privind comportarea în pepinierã a
unor provenienþe americane de pin strob. Revista pãdurilor, 5, p. 224-
227.
RADU S., 1975, Tehnologii noi de producere a puieþilor forestieri. În spri
jinul perfecþionãrii profesionale. ICAS, Bucureºti.
RADU S., 1979, Zone de culturã ºi staþiuni indicate pentru principalele specii
de pin (silvestru, negru, strob) în scopul producerii de rãºinã (în culturi
speciale). ICAS, Seria a II-a, Bucureºti, 64 p.
RADU S., 1981, Silvicultural and use value of eastern white pine. În:
Proceedings 17th IUFRO Congress (Div. 2), Kyoto, Japonia (voluntary
paper), 12p.
RADU S., 1984, Plantaþii de arbori ºi arbuºti în oraºe ºi sate. Ed. Ceres,
Bucuresti, 200 p.
RADU S., 1986-1987, Rezultatele cercetãrilor privind extinderea în cultura
forestierã a arborelui de plutã din Amur (Phellodendron amurense
Rupr.). Sargetia, Acta Musei Devensis, XX, Deva p 546-550.
Arboretumul S i m e r i a- Monografie122
RADU S., 1988, Criterii de alegere a speciilor de arbori ºi arbuºti plantaþi în
mediul urban. În: Ziridava, XVII (Coord. St. Godeanu, H. Truþã, A.
Ardelean), Arad, p. 448-450.
RADU S., 1993, 40 de ani de cercetãri ºtiinþifice la Simeria. Comunicare la
al XIII-lea Simpozion naþional de istorie ºi retrologie agrarã, Constanþa.
RADU S., 1993, Arboretumul Simeria - Repere istorice. În: Al XII-lea
Simpozion de istorie ºi retrologie agrarã a României, Deva, p. 85-86.
RADU S., 1994, Arboretumul Morton (SUA) - centru de educaþie ecologicã,
Comunicare la Simpozionul ºtiinþific "Actualitate ºi perspectivã în cer-
cetarea ºi ocrotirea naturii", Deva.
RADU S., 1994, Tehnologii moderne de producere a materialului dendrolo-
gic. Comunicare la Simpozionul ºtiinþific internaþional dedicat împlinirii
a 300 de ani de la primele plantaþii în Grãdina Botanicã Universitarã
Macea, Arad.
RADU S., 1995, L'Arboretum di Simeria in Romania. In: Natura alpina, 4,
Trento (Italia), p. 57-61.
RADU S., 1996, Arboretum-ul Simeria. Comunicare la Simpozionul 140 de
ani de la înfiinþarea la Iaºi a primei Grãdini Botanice din România.
RADU S., 2000, Parcul Dendrologic Simeria - importantã unitate de cer-
cetare silvicã. Artemis, 2-3, Chiºinãu.
RADU S., 2001, Staþiunea de cercetãri silvice Simeria - continuitate ºi mo-
dernizare. În: Revista de silviculturã nr. 13-14, p. 92-94.
RADU S., 2001, Studiu privind cultura speciilor lemnoase ornamentale în
pepinierele Direcþiei silvice Hunedoara ºi mãsuri în vederea rentabi-
lizãrii acestor activitãþi. Deva, 63 p.
RADU S., BLADA I., 1965, Möglichkeiten der Beurteilung von
Auslesebäumen der Forstpflanzenzüchtung (Posibilitãþi de apreciere a
arborilor plus în selecþia plantelor forestiere). Comunicare la
Simpozionul International Waldsieversdorf, 2-6.12.1963, p. 77-84.
RADU S., COANDÃ C., 1992, The Genus Quercus in Romania.
International Oak - The Journal of the International Oak Society, 1,
p. 33-36.
RADU S., CONTESCU L., HERÞA I., BURZA E., ROªCA T., 1994,
Pepiniere. Metode ºi procedee pentru cultura în pepinierã a principalelor
specii forestiere ºi ornamentale. ICAS, Bucuresti, 275 p.
RADU S., CRISTESCU V., 1981, Producerea puieþilor de rãºinoase în dife-
riþi recipienþi. ICAS, Seria a II-a, Bucureºti.
RADU S., CRISTESCU V., DUMITRIU-TÃTÃRANU I., 1995, Cercetãri
privind cultura forestierã a speciei Paulownia tomentosa (Thund.)Steud.
Bibliografie 123
În: ICAS, Anale, vol. I, p. 87-106.
RADU S., DUMITRIU-TATARANU I., 1989, Introducerea ºi extinderea în
culturã a speciilor producãtoare de plutã (Quercus suber L., Quercus
variabilis Bl., Phellodendron amurense Rupr.). ICAS, Seria a II-a, 58 p.
RADU S., ENESCU V., 1961, Alegerea arborilor plus de duglas verde. În:
Revista pãdurilor, 5.
RADU S., HULEA, A., 1957, O unitate experimentalã tânarã: Staþiunea
ICES Simeria, Revista Pãdurilor nr. 10, p. 672-674.
RADU S., HULEA A., 1964, Arboretumul Simeria, Ghid-album, Editura
Agro-silvicã, Bucureºti, 55 p., 64 foto, 13 ref. bibl. Rezumate în englezã,
francezã, germanã, rusã.
RADU S., MIULESCU I., 1972, Aspecte privind organizarea ºi exploatarea
plantajelor ºi rezervaþiilor de seminþe în þãrile membre C.A.E.R..
MEFMC, Dep. Silviculturii, Bucureºti, 19 p.
RADU S., NICOLAE C., COSTEA A., 1981, Culturi forestiere cu specii
exotice. În: Pãdurile României (Red. C. Chiriþã). Ed. Academiei R.S.R.,
Bucureºti, p. 423-438.
RADU S., POPESCU F., COANDA C., 1997, , L'Arboretum Simeria -
Breve rétrospective, situation présente et perspectives. În: Contribuþii
botanice, I, 1997-1998, Gradina Botanicã "Alexandu Borza" Cluj-
Napoca, p. 135-140 (cu rezumat în limba românã).
RADU S., POPESCU F., COANDA C., 2005, Rolul Arboretumului Simeria
în ºtiinþa silvicã, silviculturã ºi arhitectura peisagerã româneascã.
Comunicare la Dezbaterea ºtiinþificã "Compoziþii optime pentru pãdurile
din România" organizatã de Academia Românã la 14 iulie, Bucureºti, 15
p. Publicatã în: Compoziþii optime pentru pãdurile României (sub
redacþia: Victor Giurgiu), p. 237-247. Ed. Ceres, Bucureºti.
SZABÓ T.A., 2000, Historic Gardens of Transylvania through the Eyes of a
Biologist (Az erdélyi történelmi kertek a biológusok szemszögébol). În:
Historic Gardens in and around Hungary, p. 259-260, Budapest.
TÉGLÁS GÁBOR, 1901, Hunyadvármegye - Az Erdélyi Kárpát Egyesület
által kiadott Erdélyi kalauz, XIII fejzete.(capitolul XIII al Ghidului
Ardelenesc editat de cãtre Asociaþia Karpat din Ardeal)
TEODOSIU, M. et al. (de la Simeria: Coandã, C.), 2005, Observaþii fenolo-
gice la specii forestiere în sezonul de vegetaþie 2004. În: Analele ICAS,
seria I, vol. 48. Ed. Tehnicã Silvicã, p. 73-83.
TOMESCU A. et al. (de la Simeria: Roºca T., Blada I., Frenþiu O.), 1967,
Cercetãri fenologice la principalele specii forestiere autohtone din R.S.
România. Sinteza pentru perioada 1956-1965. CDTC, Bucureºti.
ANEXEANEXE
ANEXA I 125
ANEXA I - Harta Arboretumului Simeria
ANEXA II 127
ANEXA II
LIS
TA
PL
AN
TE
LO
R L
EM
OA
SE
C
UL
TIV
AT
E ª
I S
PO
NT
AN
E D
IN
A
RB
OR
ET
UM
UL
SIM
ER
IA
*
NR
. D
EN
UM
IRE
A
AR
EA
L N
AT
UR
AL
R
ÃS
PÂ
ND
IRE
/ A
NU
L
PR
OV
EN
IEN
ÞA
CR
T.
ªT
IIN
ÞIF
ICÃ
P
OP
UL
AR
Ã
PA
RC
EL
A N
R. IN
TR
OD
UC
ER
II
0
1
2
3
4
5
6
GY
MN
OS
PE
RM
AE
1
Abie
s alb
a M
ill.
Brad
Eur. C
entr.si de S
(reg.
mont)
13,16, 17
1995
Retezat
27
2002
Retezat
2
Abie
s boris
ii-regis
M
atff.
Brad bulg
aresc
Bulg
aria
6
-
-
3
Abie
s cephalo
nic
a Loud.
Brad grecesc
Grecia
2, 6, 10, 14,
-
-
16, 50
4
Abie
s cephalo
nic
a Loud.`S
imeria
`
9
-
-
5
Abie
s concolo
r (G
ord.)Lin
dl.ex. H
ildebr.
Brad argin
tiu
V
.A
mer de N
.
5
1959
Turda
2, 4
1960
Avrig
30
1974
Greifsw
ald
6
Abie
s faxonia
na R
ehd. &
W
ils.
Chin
a de S
E
2, 6, 9
-
-
7
Abie
s grandis
Lin
dl.
Brad de C
alifornia
V
. A
mer. de N
.
18
1980
-
11
-
-
8
Abie
s hom
ole
pis
S
ieb. &
Z
ucc.
Japonia
50
-
-
9
Abie
s koreana W
ils.
Brad corean
Corea
13
1999
-
10
Abie
s nephrole
pis
M
axim
.
10
1974
Nancy
11
Abie
s nordm
annia
na (S
tev.) S
pach
Brad de C
aucaz
Caucaz
3, 4, 10, 17,
-
-
27, 31, 50
12
Abie
s nordm
annia
na (S
tev.) S
pach var. aurea B
ois
s.
31
-
-
13
Abie
s num
idic
a D
e Lannoi
Brad alg
eria
n
Alg
eria
10, 11
1974
Nancy
14
Abie
s pin
sapo B
ois
s.
Brad spanio
l S
pania
de S
.
14
-
Sarvar
15
Abie
s sib
iric
a Ledeb.
6, 11
1974
Min
sk
16
Abie
s veitchii Lin
dl.
Brad argin
tiu
Japonia
31
1969
Bacau
japonez
48
2001
Franta
17
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl.
Bio
ta
Chin
a (N
,V
)
5
-
-
18
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl. `A
urea
`
6
1969
Polo
nia
19
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl.`C
om
pacta`
6
1969
Aºhabad
20
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl.`C
upressoid
es`
14
-
Sarvar
Arboretumul S i m e r i a- Monografie128
0
1
2
3
4
5
6
21
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl.`E
legantis
sim
a`
14
-
Szeged
14
-
Clu
j
22
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl.`S
tric
ta`
8
-
-
23
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl.var. hillini E
ndl.
6
1969
Bruxelles
24
Bio
ta orie
ntalis (L.)E
ndl.var. sie
bold
ii Lavs.
6
1969
Am
sterdam
25
Cedrus atla
ntic
a M
anetti
Cedru alg
eria
n
Afr.(M
arocul de E
.)
15, 31
1998
Paris
26
Cephalo
taxus harrin
gtonia
K
.K
och. var. drupacea
(S
ieb. et Z
ucc.)
Chin
a(C
.,V
.),T
aiv
an,C
orea,
Jap.
50
-
-
27
Cephalo
taxus harrin
gtonia
K
.K
och. var. sin
ensis
R
ehd.
& W
ils.
Chin
a (C
,V
)
4, 10
1974
Nankin
g
28
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl
Chip
aros de
California
A
mer. de N
. (V
.)
10, 13, 14, 16,
-
-
23, 28, 31, 35,
44, 46, 48, 49,
50
29
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `A
lum
i`
48
-
-
30
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `A
urea`
13
-
Clu
j
31
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `B
lue
surpris
e`
18
2002
-
32
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `C
oerule
a`
8
-
Snagov
33
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `E
recta
vir
idis
`
18, 48
1978
Szom
bately
34
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `F
ilifera
Aurea`
1
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
35
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `F
ilifera
Nana`
1
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
36
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `F
raseri`
7
-
Essen
37
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `G
lauca`
16
-
Turda
38
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `G
lobus`
1, 5
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
(continuare)
ANEXA II 129
0
1
2
3
4
5
6
39
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `Ivonne`
10, 13
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
40
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `Lutea`
13
1979
G.B
. C
luj
41
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `P
endula
`
5
1979
Clu
j
42
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `P
iram
idalis`
8
-
Clu
j
43
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `S
tew
artii`
31
-
Rig
a
44
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl `T
rio
mf von
Booskop`
18
1978
Berlin
45
Cham
aecyparis
nootkatensis
(D
.D
on)S
pach
Chip
aros de N
utka
Am
er. de N
. (N
E)
18
2000
-
46
Cham
aecyparis
nootkatensis
(D
.D
on)S
pach `A
urea`
Chip
aros de N
utka
14
1993
G.B
. C
luj
47
Cham
aecyparis
nootkatensis
(D
.D
on)S
pach `G
lauca`
Chip
aros de N
utka
14
1993
G.B
. C
luj
48
Cham
aecyparis
obtusa (S
. &
Z
.)E
ndl.
Japonia
31
1978
Barres
49
Cham
aecyparis
obtusa (S
. &
Z
.)E
ndl.`A
urea`
7
1979
G.B
. C
luj
50
Cham
aecyparis
pis
ifera E
ndl.
Chip
aros de S
aw
ara
Japonia
8, 24, 30, 35
-
-
45, 49
51
Cham
aecyparis
pis
ifera E
ndl.`A
urea`
8
-
Clu
j
52
Cham
aecyparis
pis
ifera E
ndl.`F
ilifera A
urea`
1
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
53
Cham
aecyparis
pis
ifera E
ndl.`F
ilifera`
26
-
Kaunas
54
Cham
aecyparis
pis
ifera E
ndl.`P
lum
osa`
14
1970
Sim
eria
55
Cryptom
eria
ja
ponic
a D
. D
on
Chin
a (S
),Jap.
50
1996
Sim
eria
45, 48
-
-
56
Cunnin
gham
ia la
nceola
ta (Lam
b.)H
ook
Chin
a (E
si S
)
6, 10, 16
-
-
57
Gin
kgo biloba L.
Arborele
pagodelo
r
Extr. O
r.
23, 48, 50
-
-
58
Gin
kgo biloba L.`P
endula
`
Extr. O
r.
50
-
-
59
Junip
erus chin
ensis
L.
Jap, C
hin
a, M
ongolia
4, 6, 43
-
-
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie1300
1
2
3
4
5
6
60
Junip
erus chin
ensis
L. f. horiz
ontalis
11
-
Sim
eria
61
Junip
erus chin
ensis
L.`K
uriw
oo G
old
`
5
2002
-
62
Junip
erus chin
ensis
L.`O
ld G
old
`
Jap.,C
hin
a,C
orea
18
1979
G.B
. C
luj
1
2002
-
63
Junip
erus chin
ensis
L.`P
fitzeria
na`
48
1964
Bazos
64
Junip
erus chin
esis
'P
fitzeria
na A
urea'
1
2002
-
65
Junip
erus chin
ensis
L.’P
yram
idalis’
43
-
-
66
Junip
erus com
munis
L.
7
-
Tir
ana
67
Junip
erus com
munis
L. `H
ibernic
a’
1, 3
1955
Turda
68
Junip
erus com
munis
L. var. depressa P
ursh.
Am
eric
a (N
E)
13
2001
Mount H
oly
oke
College B
.G
.
69
Junip
erus horiz
ontalis M
oench.
Am
er de N
.
7
-
-
70
Junip
erus horiz
ontalis M
oench. 'E
merald
S
preader'
5
2002
-
71
Junip
erus rig
ida S
ieb. &
Z
ucc.
Jap.,C
orea, C
hin
a(N
)
32
1963
Dahle
m
72
Junip
erus sabin
a L.
Cetin
a de negi
Eur.(C
,S
),S
iberia
,C
aucaz,A
s
iaM
1, 4
-
-
73
Junip
erus sabin
a L. `C
upressifolia’
1, 2
-
-
74
Junip
erus sabin
a L. `N
ana’
11, 15
-
Clu
j
75
Junip
erus sabin
a L. `T
am
aris
cifolia’
7
-
-
76
Junip
erus scopulo
rum
S
arg. 'B
lue H
eaven'
13
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
77
Junip
erus squam
ata B
uch.-H
am
.
5
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
78
Junip
erus squam
ata B
uch.-H
am
.`B
lue C
arpet’
1
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
79
Junip
erus squam
ata B
uch.-H
am
.`M
eyeri’
13, 14
1973
Clu
j
5
2002
-
80
Junip
erus vir
gin
iana L.
Ienupar de V
irgin
ia
Am
er. de N
. (E
)
1, 2, 4, 18, 21,
-
-
23, 27, 28, 31,
43, 46, 50
81
Junip
erus vir
gin
iana L. 'C
anaertii'
11
1998
Novy D
vur
82
Junip
erus vir
gin
iana L. 'C
reba'
11
1998
Montreal
24
2000
Montreal
83
Junip
erus vir
gin
iana L.’G
lauca’
21
-
-
(continuare)
ANEXA II 131
0
1
2
3
4
5
6
84
Junip
erus vir
gin
iana L.’P
yram
idalis’
7
-
-
85
Junip
erus vir
gin
iana L.’R
eptans’
21
-
-
86
Larix
am
eric
ana M
ichx.
Laric
e am
eric
an
Am
er. de N
.
46
1969
Kaunas
87
Larix
decid
ua M
ill.
Laric
e
Carpati, P
olo
nia
6
-
-
88
Larix
la
ric
ina
49
2002
Gary Johson
89
Larix
le
ptole
pis
(S
.&
Z.)G
ord.
Laric
e ja
ponez
Japonia
40, 48
-
-
11
1998
Franta
90
Larix
sib
iric
a Ledeb.
Laric
e sib
eria
n
Rusia
(N
E), S
iberia
46
-
-
91
Larix
x eurole
pis
H
enry.(L.kaem
pferi x L. decid
ua)
46
1969
Min
sk
92
Metasequoia
gly
ptostroboid
es H
u et C
heng.
Chin
a
7, 10, 13, 48
1960
Chin
a
18
1992
Sim
eria
19
1999
Sim
eria
93
Pic
ea abie
s (L.)K
arst.
Molid
Eur. (N
. si C
.),C
arpati
6, 7, 8, 27, 30
-
-
35, 46, 48, 49
50
94
Pic
ea abie
s (L.)K
arst. `A
urescens’
45
2001
Praga
95
Pic
ea abie
s (L.)K
arst `C
om
pacta’
7
1976
Bazos
96
Pic
ea abie
s (L.)K
arst. `M
axw
elii’
8, 18
1979
Clu
j
97
Pic
ea abie
s (L.)K
arst. var. chlo
rocharpa P
ursh.
Molid
Eur. (C
. si N
), C
arpati
50
-
-
98
Pic
ea abie
s (L.)K
arst. var. erytrocarpa P
ursh.
Molid
Eur. (N
. si C
.), C
arpati
50
-
-
99
Pic
ea abie
s (L.)K
arst.'P
yram
idata'
7
-
-
100
Pic
ea asperata M
ast.
Chin
a (V
)
6
1963
Pekin
9
1974
Nancy
17, 22, 27, 46
1974
Greifsw
ald
101
Pic
ea engelm
anii P
arry
S.U
.A
. de V
.
9, 22
1974
Lenin
grad
13, 23
2000
S.U
.A
.
22, 26, 27, 48
2002
Gary Johnson
102
Pic
ea gla
uca (M
oench.)V
oss.
Molid alb
A
mer. de N
.
19, 47
1961
Dofteana
46
1969
Nancy
6
1974
Greifsw
ald
31
1978
Nancy
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie132
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
103
Pic
ea gla
uca (M
oench.)V
oss.'C
onic
a'
Molid alb
1, 13
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
104
Pic
ea m
aria
na (M
ill.)B
.S
.P
.
Molid negru am
eric
an
Am
eric
a de N
(N
)
13
1979
Clu
j
16, 48
2000
Clu
j
50
2004
Gary Johnson
105
Pic
ea obovata Ledeb.
Molid sib
eria
n
Eur.(N
), M
anch.,K
am
tchatka 2
7
1964
Dofteana
106
Pic
ea om
orik
a (P
anc.)P
urch.
Molid sarbesc
Iugosla
via
, A
lbania
27
1964
Dofteana
107
Pic
ea orie
ntalis (L.)Lin
k.
Molid caucazia
n
Caucaz, A
sia
M
8, 36
-
-
108
Pic
ea polita (S
ieb. &
Z
ucc.)C
arr.
Molid in
tepator japonez J
aponia
13
1960
Sim
eria
109
Pic
ea pungens E
ngelm
.
Molid in
tepator
Am
er. de N
.
6, 13
1955
Turda
110
Pic
ea pungens E
ngelm
. `A
rgentea’
Molid in
tepator argin
tiu
3
1966
Avrig
6, 22
1974
Nancy
13, 18
-
-
111
Pic
ea retrofle
xa
6, 9, 17, 46
1974
Nancy
112
Pic
ea sitchensis
C
arr.
Molid de S
itka
Am
er.de N
.
2, 48
1964
Bacau
113
Pic
ea sm
ithia
na (W
all.)B
ois
s.
Molid de H
imala
ia
Him
ala
ia
45
2001
-
114
Pin
us arm
andii F
ranch.
Chin
a
(C
.,V
.),C
orea,F
orm
osa
32
1969
Geneva
32
1978
Barres
115
Pin
us banksia
na Lam
b.
Pin
banksia
n
Canada, S
.U
.A
. de N
.
32
1969
Lvov
32
1978
Kaunas
48
2000
Arboretum
K
ostele
c
26, 27, 48
2002
Gary Johson
46
2004
Gary Johnson
32, 35
-
-
116
Pin
us cem
bra L.
Zam
bru
Eur.(zona alp
ina)
24, 27, 32
1961
Dofteana
117
Pin
us contorta Loud. var. contorta
Am
er de N
.(V
)
31, 32
1978
Mly
nany
118
Pin
us contorta Loud. var. la
tifolia S
.W
ats.
Am
er. de N
.(V
)
32
1978
Rogow
23
1999
-
48
2000
-
119
Pin
us dalm
atic
a
32
-
Soci
120
Pin
us densiflo
ra S
.&
Z.
Japonia
48
2000
G.B
. M
acea
121
Pin
us griffithi M
c.C
llela
nd
Pin
de H
imala
ia
Him
ala
ia
4, 7, 27, 32,
-
-
47, 49
23
1999
Franta
ANEXA II 133
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
122
Pin
us je
ffreyi B
alf.
S.U
.A
de V
2
1970
Bacau
32
-
-
123
Pin
us la
ric
io T
orr. var.austria
ca Loir
et (=
P. nig
ra v.
austria
ca)
Austria
, B
alc
ani
32
1974
Loir
et
124
Pin
us m
ontic
ola
D
ougl.(P
. strobus v. m
ontic
ola
)
S.U
.A
de V
.
24, 27, 32
1963
Dofteana
125
Pin
us m
ugo T
urra.
Jneapan
Eur.C
si S
6, 32
1974
Greifsw
ald
5
2000
-
126
Pin
us m
ugo T
urra.var. rostrata H
oopes.
Pir
inei, A
lpi
32
1974
Nancy
127
Pin
us nig
ra A
rn. var. austria
ca (H
osas.)C
adoux
Pin
negru austria
c
Austria
, B
alc
ani
32
1974
Loir
et
5, 6, 29, 32,
-
-
35
128
Pin
us nig
ra A
rn. var. banatic
a
Pin
negru de B
anat
M.C
ernei,
Mehedin
ti,V
.D
unarii
32
1978
Bazos
129
Pin
us nig
ra A
rn. var. cala
bric
a S
chneid
.
Eur.(S
)
32
1974
Mly
nany
130
Pin
us nig
ra A
rn. var. nig
ra
Pin
negru austria
c
Austria
, B
alc
ani
31
-
-
131
Pin
us parviflo
ra S
ieb. &
Z
ucc.
Pin
alb
ja
ponez
Japonia
32
1969
Rostok
132
Pin
us peuce G
ris
ab.
Pin
grecesc
Balc
ani
24
1978
Bacau
5, 18
-
-
133
Pin
us pin
aster A
it.
Reg. M
editeraneana
32
1967
Coim
bra
32
1969
Nancy
134
Pin
us ponderosa D
ougl. ex Lavs.
Pin
galb
en
Am
er. de N
.
23
1999
-
135
Pin
us ponderosa D
ougl. ex Lavs. var. scopulo
rum
Engelm
.
Pin
galb
en
Am
er. de N
.
32
1978
Sarvar
18
-
-
136
Pin
us rhaetic
a B
ruegg.
32
-
Mly
nany
137
Pin
us rig
ida M
ill.
S.U
.A
. (E
)
32
1961
Dofteana
138
Pin
us schw
erin
ii
31
1978
Am
sterdam
139
Pin
us scopulo
rum
Lem
m. (=
P. ponderosa)
Pin
galb
en
Am
er. de N
.
18
1993
-
140
Pin
us strobus L.
Pin
strob
Am
eric
a de N
4, 13, 18, 27,
-
-
24, 29, 31, 32,
35, 46, 48
141
Pin
us sylv
estris
L.
Pin
silvestru
Eur, pana in
S
iberia
24, 27, 29, 32
-
-
142
Pin
us sylv
estris
L. `A
rgentea’
Pin
silvestru
32
-
-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie134
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
143
Pin
us sylv
estris
L. var. koechia
na
Pin
silvestru
32
2001
Rostock U
niv
ersitat
144
Pin
us tabula
eform
is C
arr.
Pin
chin
ezesc
Chin
a (N
V)
48, 50
1999
Canada
145
Pin
us taeda L.
S.U
.A
. (S
E)
49
2004
Gary Johnson
146
Pin
us thum
bergii P
arl.
Japonia
32
1978
Barres
147
Pin
us vir
gin
iana M
ill.
S.U
.A
.
50
2004
Gary Johnson
148
Pin
us x rhaetic
a B
ruegg. (P
.m
ugo x sylv
estris
)
32
1978
Mly
nany
149
Pseudotsuga m
enzie
sii (M
irb.)F
ranco
Dugla
s verde
Am
er. de N
.(V
.)
6, 27, 46, 48
1999
Franta
Pseudotsuga m
enzie
sii (M
irb.)F
ranco var.
Dugla
s brum
ariu
A
mer. de N
.(M
-tii S
tancosi)
2
1970
Bacau
gla
uca F
ranco
6, 17, 26, 48
-
-
150
Scia
dopitys vertic
illa
ta S
ieb &
Z
ucc.
Japonia
13
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
151
Sequoia
gig
antea (Lin
dl.)D
ecne.
Secvoia
S
.U
.A
de V
.
14
-
-
152
Taxodiu
m dis
tic
hum
(L.)R
ich.
Chip
aros de balta
SU
A de S
E
7, 9, 11, 18
-
-
50
153
Taxodiu
m dis
tic
hum
(L.)R
ich.`P
endulu
m’
Chip
aros de balta
S.U
.A
. de S
E
50
-
-
154
Taxus baccata L.
Tis
a
Eur., A
sia
(V
.), A
fr. de N
.
3, 4, 6, 11, 17
-
-
24, 46, 49, 50
155
Taxus baccata L.`A
dpressa’
4
1963
Tharand
156
Taxus baccata L.`A
urea’
14
-
-
157
Taxus baccata L.`E
recta-O
verandie
r’
18
1979
G.B
. C
luj
158
Taxus baccata L.`F
astig
iata’
7, 13
-
Clu
j
159
Taxus baccata L.`Im
peria
lis’
9
1999
Hum
boltd-B
erlin
32
2001
Hum
boltd-B
erlin
160
Taxus baccata L.`Lin
iaris
-A
urea’
3, 7
-
Clu
j
161
Taxus baccata L.`Lutea’
4, 23
1963
Tharand
162
Taxus baccata L.`V
erendie
ri’
7
-
Clu
j
163
Taxus canadensis
M
arsh.
Tis
a canadia
na
SU
A de N
E
5
2001
Lesnis
ka F
aculta
Praha
164
Taxus chin
ensis
R
ehd.
Tis
a chin
ezeasca
Chin
a (C
si V
)
4
-
-
165
Taxus x m
edia
R
ehd.'H
icksii'(T
.baccata x T
.cuspid
ata)
50
1999
-
166
Thuja
occid
entalis L.
Tuia
A
mer. de N
.
13, 22, 27, 35,
-
-
46, 48, 50
ANEXA II 135
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
167
Thuja
occid
entalis L. `A
ureo-spic
a’"
8, 31
-
Clu
j
168
Thuja
occid
entalis L. `E
legantis
sim
a’
18
1996
-
169
Thuja
occid
entalis L. `E
recta overandie
r’
Tuia
C
anada de S
E, S
UA
de N
E
18
-
G.B
. C
luj
170
Thuja
occid
entalis L. `F
astig
iata’
10
-
-
171
Thuja
occid
entalis L. `F
ilic
oid
es’
23
1974
Postdam
172
Thuja
occid
entalis L. `G
lobosa’
1
-
-
173
Thuja
occid
entalis L. `G
old
en G
lobe’
1, 5
2003
Pla
nte achiz
iþio
nate
174
Thuja
occid
entalis L. `Little
C
ham
pio
n’
1, 5
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
175
Thuja
occid
entalis L. `Lutea’
6
1969
Postdam
176
Thuja
occid
entalis L. `M
alo
yana’
18
1993
G.B
. C
luj
177
Thuja
occid
entalis L. `R
obusta’
23
-
-
178
Thuja
occid
entalis L. `R
osenthalii’
13
-
Potsdam
179
Thuja
occid
entalis L. `S
cuarosa’
Tuia
C
anada de S
E, S
UA
de N
E
18
1979
G.B
. C
luj
180
Thuja
occid
entalis L. `S
marald
’
10
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
181
Thuja
occid
entalis L. `S
pir
alis’
6, 16
1969
Novy-D
vur
182
Thuja
occid
entalis L. `V
ervacheana’
7
-
Clu
j
183
Thuja
occid
entalis L. 'A
urea'
5, 8
2004
Arboretum
ul S
imeria
184
Thuja
occid
entalis L. 'G
old
en G
lobe'
Tuia
1, 5
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
185
Thuja
occid
entalis L. 'W
areana'
Tuia
7
-
Clu
j
186
Thuja
occid
entalis L.’T
iny T
im’
Tuia
1, 5
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
187
Thuja
plicata D
. D
on.
Tuie
gig
antic
a
Am
er. de N
. (V
)
2, 7, 9, 10, 13
-
-
40, 48
188
Thuja
standis
hii (G
ord.)C
arr.
Tuie
ja
poneza
Japonia
7, 45, 48
-
-
189
Thujo
psis
dolo
brata (L.f.)S
ieb. &
Z
ucc.
Japonia
32, 48
2001
Sim
eria
(butasi)
6, 8
-
-
190
Thujo
psis
dolo
brata (L.f.)S
ieb. &
Z
ucc ’V
arie
gata’
7, 12
-
-
191
Torreya californic
a T
orr.
S.U
.A
(C
alifornia
)
13
-
-
192
Tsuga canadensis
(L.)C
arr.
Tuga
Canada de S
E, S
.U
.A
. de
NE
49
1956
-
13, 27
-
-
193
Tsuga chin
ensis
P
ritz.
Chin
a (V
)
13
1974
Nancy
Arboretumul S i m e r i a- Monografie136
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
194
Tsuga heterophylla (R
aff.)S
arg.
Am
er. de N
. (V
)
6
-
-
AN
GY
OS
PE
RM
AE
- LIA
NE
195
Actin
idia
arguta M
iq.
Jap.,C
orea,C
hin
a (M
andc.)
18
1993
Tubin
gen
8
2004
Kyoto
48
-
Rogow
196
Am
pelo
psis
aconitifolia B
unge.
Vita de M
ongolia
Chin
a de N
.
10
1963
Coim
bra
14
1974
Barres
197
Am
pelo
psis
bodnie
ri
20
-
Kornik
198
Am
pelo
psis
brevip
eduncula
ta (M
axim
)T
rautv.
Asia
de N
E
9
1969
Barres
199
Am
pelo
psis
brevip
eduncula
ta (M
axim
)T
rautv. var.
citrulloid
es
48
-
-
200
Am
pelo
psis
brevip
eduncula
ta (M
axim
)T
rautv. var.
ele
gans
18
1980
Ham
burg
201
Am
pelo
psis
brevip
eduncula
ta (M
axim
)T
rautv. var.
maxim
ow
iezii R
eh
Asia
de N
E
24
1967
Nancy
14
1974
Barres
202
Am
pelo
psis
heterophylla S
ieb. &
Z
ucc.
Asia
(E
)
14
-
Barres
203
Am
pelo
psis
heterophylla S
ieb. &
Z
ucc. var. citrulloid
es
26
-
Loir
et
204
Am
pelo
psis
hum
ulifolia B
ge.
Chin
a (N
.)
14
1974
Cis
sen
205
Am
pelo
psis
ja
ponic
a M
ak.
Vita ja
poneza
Jap., C
hin
a de N
.
24
1969
-
206
Aris
tolo
chia
durio
r H
ill.
SU
A
8
2004
Kornik
207
Cam
psis
radic
ans(L.)S
eem
.
Tram
bita
Am
eric
a de N
1
-
-
208
Cela
strus acum
inatus
14
1969
Barres
209
Cela
strus fla
gellaris
R
upr.
Asia
(N
E)
18
1978
Moscova
210
Cela
strus hypole
uca W
arb.
Chin
a (C
.)
18
1974
Liv
erpool
211
Cela
strus orbic
ula
tus T
hum
b.
14
1961
Pekin
212
Cela
strus orbic
ula
tus T
hunb. var. punctata (T
hum
b.)
Rehd.
47
-
Min
sk
213
Cela
strus panic
ula
ta W
ild.
43
1969
Bruxelles
47
1969
Poznan
214
Cela
strus rosthornia
na Loes.
5
1974
Vacratot
ANEXA II 137
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
215
Cle
matis
cam
paniflo
ra B
rott.
14
1974
Krakow
216
Cle
matis
fla
mula
L.
14
1974
Krakow
217
Cle
matis
heracle
ifolia D
C.
Chin
a (N
)
18
1978
Wrokla
w
14
2000
Wrokla
w
218
Cle
matis
in
tegrifolia L.
44
1967
-
219
Cle
matis
koreana
48
-
Dahle
m
220
Cle
matis
ligustic
ifolia N
utt.
45
1969
Berlin
221
Cle
matis
m
andshuric
a
45
-
Potsdam
222
Cle
matis
panic
ula
ta T
hunb.
24
1976
Londra
223
Cle
matis
recta L.
6
1969
Barres
4
-
-
224
Cle
matis
serratifolia R
ehd.
Corea
14
1963
Coim
bra
225
Cle
matis
stans S
. &
Z
.
14
1969
-
226
Cle
matis
vio
rna L.
Am
er. de N
.
18
1980
Vie
na
227
Cle
matis
vir
gin
iana L.
S.U
.A
.
14
2000
G.B
. C
luj
228
Cle
matis
vitalb
a L.
20, 27
-
Sim
eria
229
Cle
matis
vitic
ela
L.
4
1976
Londra
230
Cle
matis
x ja
ckm
anii T
.M
oore.
1, 4
-
-
231
Hedera helix L.
Iedera
Eur.
18, 19, 20, 50
-
Sim
eria
232
Lonic
era caprifolium
L.
24, 31
1961
Bazos
233
Parthenocis
sus in
serata
14
1974
Szeged
18
1980
Szeged
234
Parthenocis
sus quin
quefolia (L.) P
lanch.
Viþã de C
anada
1, 8, 24
-
-
235
Parthenocis
sus quin
quefolia (L.) P
lanch. var.
engelm
anii R
ehd.
18
1980
Dubrava
236
Parthenocis
sus tric
uspid
ata (S
.&
Z
.) P
lanch.
Vita ja
poneza
5
-
-
237
Vin
ca m
ajo
r L. 'V
arie
gata'
1, 5
2002
G.B
. Iasi
238
Vitis
acerifolia
33
1971
UR
SS
239
Vitis
am
urensis
R
upr.
28
-
Kornik
240
Vitis
californic
a B
enth.
21
1964
Taschent
241
Vitis
cin
erea E
ngelm
.
21
1964
Taschent
Arboretumul S i m e r i a- Monografie138
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
242
Vitis
coig
netia
e B
lanch.
48
1967
Poznan
24
-
-
243
Vitis
fle
xuosa T
hunb.
28
-
Kyoto
244
Vitis
la
brusca L.
Am
er. de N
.
18
1980
Dnetopetrovsk
245
Vitis
m
ontic
ola
B
uckl.
26
-
Tadjikis
tan
246
Vitis
pagnuccii
24
1967
Barres
247
Vitis
palm
ata W
ahl.
26
1967
Barres
248
Vitis
rip
aria
M
ichx.
30
-
Tadjikis
tan
249
Vitis
sm
oliana
26
1967
Dahle
m
250
Vitis
thunbergii S
ieb. &
Z
ucc.
4
-
Kyoto
251
Vitis
vin
ifera L.
1
-
-
252
Vitis
vulp
ina L.
A
mer. de N
.
5
1974
Krakov
30
1976
Tadjikis
tan
14
1999
Pruhonic
e
253
Wis
taria
flo
rib
unda (W
illd
.)D
C. var. rosea R
ehd.
1, 10
1967
Barres
254
Wis
taria
sin
ensis
(S
ims.)S
wet.
Glicin
a
Chin
a
1
-
-
AN
GY
OS
PE
RM
AE
- A
RB
OR
I ª
I A
RB
Uª
TI
255
Acanthopanax div
aric
atus (S
.&
Z.) S
eem
.
Japonia
18
1974
Barres
256
Acer aiz
uense N
akai.
38
1974
Montreal
19, 41
1974
Kornik
257
Acer am
plu
m R
ehd.
Chin
a centrala
24
1959
Pekin
258
Acer buergeria
num
M
iq.
Chin
a, Japonia
24
1959
Pekin
12
2002
Kyoto
259
Acer cam
pestre L.
Jugastru
Eur de S
E
50
2004
Caen
18, 24, 25, 34,
-
Sim
eria
35, 36, 37, 38,
49, 50
50
Northam
pton
260
Acer cam
pestre L. var. hebecarpum
D
.C
.
Jugastru
Eur. de S
E
20
1978
Torun
261
Acer cam
pestre L. var. le
icarpum
T
ausch.
Jugastru
Eur. de S
E
6
-
Caen
262
Acer cam
pestre L. var. tuberosum
23
1974
Greis
wald
263
Acer capillipes M
axim
.
Japonia
41
1976
Barres
ANEXA II 139
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
264
Acer cappadocic
um
G
leditsch.
Caucaz si V
. A
sie
i -
Him
ala
ia
47
1974
Vernis
son
265
Acer carpin
ifolium
S
ieb. &
Z
ucc.
Japonia
9
-
Rogow
266
Acer cir
cin
atum
P
ursh.
V. A
mer. de N
.
24
1959
Dahle
m
41
1976
Barres
48
1976
Rogow
267
Acer cis
sifolium
K
.K
och.
Japonia
31, 47
1974
Kornik
42
1978
Poznan
19, 13
1999
Macea
268
Acer crataegifolium
S
.&
Z.
Japonia
9
1999
Rogow
269
Acer gin
nala
M
axim
.
Artar de M
andciu
ria
C
hin
a C
entr. si de N
,
Japonia
14, 18, 48
1954
Turda
19
1976
Kornik
30, 45
2001
Kornik
31
2000
Kornik
270
Acer gin
nala
M
axim
. var. sem
enovii (R
ehd. &
Herd.)P
ax.
38, 47
1974
Poznan
48
1978
Rogow
20, 42
1978
Kuib
isev
271
Acer grosseri var. hersii R
ehd.
20
1978
Rogow
272
Acer hersii R
ehd.
Chin
a (N
.)
22
-
Barres
273
Acer hyrcanum
F
isch. &
M
ey.
Eur. (S
E)
22
-
Min
sk
274
Acer ja
ponic
um
T
hum
b.
Japonia
14, 30,38
1967
Nankin
g
275
Acer la
etum
C
. A
. M
ey. (=
A. cappadocic
um
)
Chin
a
27
-
-
276
Acer lo
belli T
en.
Artar am
eric
an
Italia
16
1999
Berlin
277
Acer m
acrophyllum
P
ursh.
Paltin
de O
regon
V. A
mer. de N
.
24
1959
Dahle
m
278
Acer m
andshuric
um
M
axim
.
Artar m
anciu
ria
n
Manciu
ria
, C
orea
31
-
Lenin
grad
279
Acer m
ono M
axim
.
Chin
a, C
orea
24
1959
Pekin
280
Acer m
onspessula
num
L.
Jugastru de B
anat
Eur. de S
., C
aucaz, A
fr. de
N.
5
1959
Bazos
281
Acer negundo L.
Artar am
eric
an
Am
er. de N
. (E
. si C
entr.)
8, 19, 34, 47
1959
Dahle
m
18, 50
-
-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie140
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
282
Acer negundo L. var. californic
um
(T
orr. &
G
ray)S
arg.
California
15
1999
Leip
zig
31
2000
Fachhochschule
Ebersw
ald
e
283
Acer negundo L. var. pseudo-californic
um
S
chw
er.
23
1974
Lenin
grad
284
Acer negundo L.’A
rgenteo-M
argin
ata’
41
1974
Vacratot
285
Acer negundo L.’A
uratum
’
48
1976
Poznan
286
Acer negundo L.’A
ureo-V
arie
gatum
’
19, 22
1955
Aiu
d
287
Acer negundo L.’F
lam
ingo’
11
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
288
Acer negundo L.’O
dessanum
’
48
-
Poznan
289
Acer negundo L.’V
arie
gatum
’
47
1974
Ale
xandria
290
Acer negundo L.’V
iola
cea’
24, 30, 41
1976
Dahle
m
291
Acer oliveria
num
P
ax.
Chin
a (C
entr.)
24
1959
Pekin
292
Acer opalu
s M
ill. var. obtusatum
H
enry.
Europa (S
.)
48
-
Vie
na
293
Acer opulifolium
V
il. (=
Acer opalu
s)
Eur. (S
.)
22
-
Barres
294
Acer palm
atum
T
hunb.
Artar ja
ponez
Japonia
24
1959
Pekin
38
1969
Nankin
g
22
1974
Sopron
23
1976
Kyoto
16
2000
Kyoto B
.G
.
295
Acer palm
atum
T
hunb. var. m
atsum
urae M
akin
o
Artar ja
ponez
Japonia
20, 22
-
Kyoto
296
Acer palm
atum
T
hunb.’A
tropurpureum
’
48
1999
Rogow
297
Acer palm
atum
T
hunb.’D
issectum
G
arnet’
Artar ja
ponez
1
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
298
Acer palm
atum
T
hunb.’E
legans’
Artar ja
ponez
31
2000
R
ogow
299
Acer palm
atum
T
hunb.’Inaba S
hid
are’
Artar ja
ponez
1
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
300
Acer pennsylv
anic
um
L.
Artar de P
ensilvania
A
mer. de N
. (E
.)
23
-
Ottaw
a
301
Acer pla
tanoid
es L.
Paltin
de cam
p
Eur., C
aucaz
31, 32, 48
-
Sim
eria
302
Acer pla
tanoid
es L. `R
ubrum
’ P
altin
de cam
p
46
1961
Sim
eria
48
1976
Turda
303
Acer pla
tanoid
es L.'F
aasens B
lack'
Paltin
de cam
p
35
-
Arbus
ANEXA II 141
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
304
Acer pseudopla
tanus L.
Paltin
de m
unte
Eur. C
entralã
. si de
S.,C
aucaz,A
sia
M
29, 30, 49
-
Sim
eria
305
Acer pseudopla
tanus L. 'B
rilla
ntis
sim
um
' P
altin
de m
unte
10
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
306
Acer pseudopla
tanus L.f. erytrocarpum
(C
arr.)P
ax.
Paltin
de m
unte
Eur.C
entralã
si de
S.,C
aucaz,A
sia
M
27
1961
G.B
. B
ucuresti
307
Acer roeschense
23
1974
Poznan
308
Acer rubrum
L.
Paltin
rosu
Am
er. de N
. (E
.)
23
1974
Moscova
23
1974
Ottaw
a
46
1976
Bruxelles
309
Acer rufin
erve S
ieb. &
Z
ucc.
Japonia
24
1959
Dahle
m
50
2004
Rogow
310
Acer saccharum
M
arsch.
Paltin
de zahar
Am
er. de N
. (N
.)
6
-
Montreal
311
Acer sacharin
um
L.
Paltin
argin
tiu
A
mer. de N
. (E
.)
18, 19
1997
Canada
312
Acer sacharin
um
L.’W
ieri’
Paltin
argin
tiu
23, 48, 49, 50
1954
Stefanesti
313
Acer sie
bold
iana M
iq.
Artar de m
unte
47
2002
Praga
314
Acer spic
atum
Lam
.
Artar de m
unte
Am
er. de N
.
47
1974
Wagenin
gen
19
1978
Vacratot
49
2002
Montreal
315
Acer subin
tegrum
P
oja
rk
19
1999
Macea
22
2000
Macea
316
Acer tataric
um
L.
Artar tatarasc
Eur. de S
E, C
aucaz,
Arm
enia
, Iran
22
1974
Moscova
317
Acer tataric
um
L. ssp gin
nala
A
rtar tatarasc
29
2002
Kornik
318
Acer tataric
um
L. var. torm
inalo
ides
Artar tatarasc
42
1978
Tartu
50
1999
Kostele
c
31
2000
Kostele
c
319
Acer tegm
entosum
M
axim
.
Chin
a (M
andc.)C
orea
31
2000
Rogow
20
2002
Rogow
24
-
-
320
Acer tetram
erum
P
ax.
Chin
a (C
. si V
.)
31
2000
Kornik
321
Acer tetram
erum
P
ax. var. betulifolium
(M
axim
.)R
ehd.
24
1954
Dahle
m
5
1974
Vacratot
322
Acer trautvetteri M
edw
.
47
2002
Rogow
Arboretumul S i m e r i a- Monografie142
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
323
Acer trifid
um
H
ook. &
A
rn.(=
A. buergeria
num
)
Chin
a (E
.), Japonia
3
-
Xopor
324
Acer triflo
rum
K
om
ar.
Corea, M
anciu
ria
22
-
Nancy
325
Acer truncatum
B
ge.
Chin
a (N
)
50
1999
Rogow
47
2002
Rogow
326
Acer tschonoskii M
axim
. var. rubrip
es
Japonia
7
2000
Rogow
327
Acer turcestanic
um
P
ax.
31
2000
Rostock
328
Aesculu
s arguta B
uckl.
Texas
48
2001
-
329
Aesculu
s hip
pocastanum
L.
Castan porcesc
Balc
ani
9, 23, 36, 49,
-
-
50
330
Aesculu
s hip
pocastanum
L. `P
endula
’ C
astan porcesc
18, 23
-
-
331
Aesculu
s hip
pocastanum
L. `P
yram
idalis’
Castan porcesc
23
-
-
332
Aesculu
s x carnea H
ayne
Castan porcesc rosu
10, 11
-
-
333
Ailanthus altis
sim
a (M
ill.)S
vin
gle
C
enuser, otetar fals
C
hin
a
41
1974
Poznan
21, 27, 35
-
-
334
Ailanthus altis
sim
a (M
ill.)S
vin
gle
'N
itra'
Cenuser, fals
otetar
11
-
Praga
335
Ailanthus altis
sim
a (M
ill.)S
vin
gle
'P
endulifolia'
Cenuser, fals
otetar
48
1999
Waasla
nd
336
Ailanthus gir
ald
ii D
ode.
Chin
a (V
.)
23, 44
1976
Dahle
m
337
Ailanthus vilm
orin
nana D
ode.
Chin
a (V
.)
19
1974
Leip
zig
29
2002
Main
z
338
Alb
izia
ju
libris
sin
D
urazz.
Asia
14, 47, 26
2004
Tulc
ea
339
Aln
us cordata (Lois
el)
Desf.
Italia, C
orsic
a
49
1967
Nancy
340
Aln
us glu
tin
osa (L.)G
asrtn.
Anin
negru
Eur. - S
iberia
, A
fr. de N
.
18, 38, 49
1974
Montreal
34, 50
-
-
341
Aln
us orie
ntalis D
ecne.
Sir
ia
48
-
Greifsw
ald
342
Aln
us rubra B
om
g.
Am
er.de N
.(A
laska pana
Calif.)
41
1974
Moscova
343
Aln
us sorbata
47
1974
Moscova
344
Aln
us tenuifolius N
utt.
Am
er. de N
.
24
1976
Kuib
isev
345
Aln
us vir
idis
D
C.
Anin
verde
Eur. (reg.
mont.),G
roenla
nda
6
1974
Suria
nu
ANEXA II 143
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
346
Am
ela
nchie
r aln
ifolia N
utt.
S.U
.A
de N
V
13
2002
Rogow
8
2004
Sophia
6
-
Canada
347
Am
ela
nchie
r asia
tic
a E
ndl.
27
-
Kyoto
348
Am
ela
nchie
r asia
tic
a E
ndl. var. sin
ica S
chneid
.
Chin
a
35
-
Kornik
349
Am
ela
nchie
r bartram
ain
a R
osm
.
Am
er. de N
.
47
1969
Lenin
grad
350
Am
ela
nchie
r canadensis
(L.)M
ed.
Am
er. de N
. (E
.)
38
1969
Moscova
351
Am
ela
nchie
r oblo
ngifolia R
oem
.
Am
er. de N
.
23
1974
Barres
352
Am
ela
nchie
r ovalis M
ed.
13
2002
Sophia
353
Am
ela
nchie
r oxyodon K
oehne (=
A. flo
rid
a)
Am
er. de N
.
27, 46
1974
Verrnis
on
354
Am
ela
nchie
r sanguin
ea (P
ursh.)D
C.
Am
er. de N
.
18
1997
Main
z
18
-
Kornik
18
-
Dubrava
355
Am
ela
nchie
r x spic
ata K
.K
och.
38
1974
Kornik
46
1976
Dubrava
356
Am
orpha californic
a N
utt.
3
1969
Halle
20
1969
Bruxelles
24
1974
Barres
357
Am
orpha canadensis
M
ed.
20, 27
1974
Kazakstan
358
Am
orpha canescens P
ursh.
Am
er. de N
.
4
1967
Vacratot
359
Am
orpha carolinia
na G
room
.
Am
er. de N
.
20
1969
Rig
a
360
Am
orpha craceola
nata W
ats.(=
A. frutic
osa var. craceo-
lanata)
Am
er. de N
.
20
1964
Bazos
361
Am
orpha em
argin
ata
48
-
Dubrava
362
Am
orpha etatio
n
19
1969
Ale
xandria
48
1976
Udin
e
363
Am
orpha frutic
osa L.
Am
orfa
Am
er. de N
.
33
-
-
364
Am
orpha frutic
osa L. 'C
ris
pa'
Am
orfa
48
1976
Udin
e
365
Am
orpha frutic
osa L. var. angustifolia P
ursh.
Am
orfa
Am
er. de N
.
23
1963
Ashla
mabad
48
1976
Dubrava
366
Am
orpha frutic
osa L. var. croceo-la
nata
Am
er. de N
.
20
-
Barres
367
Am
orpha frutic
osa L. var. m
argin
ata
Am
orfa
Am
er. de N
.
38
1974
Ale
xandria
Arboretumul S i m e r i a- Monografie144
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
368
Am
orpha gla
bra P
oir
.
Am
er. de N
.
19
1974
Ale
xandria
48
1976
Esperance
369
Am
orpha herbacea W
alt.
Am
er. de N
.
26
1969
Poznan
20
1969
Arm
enia
370
Am
orpha m
argin
ata P
ursh.
48
1976
Dubrava
371
Am
orpha m
icrophylla P
ursh.
Am
er. de N
.
48
1976
Udin
e
48
-
Dubrova
372
Am
orpha panic
ula
ta T
orr. &
G
ray.
48
1964
Tharand
47
2002
Wrocla
w
373
Am
orpha pubescens W
illd
.(=
A
. herbacea)
Am
er. de N
.
18
1978
Trie
ste
374
Am
orpha tennessensis
S
huttle
w.
Am
er. de N
.
48
1969
Brem
en
375
Am
orpha tom
entosa R
af.
16, 20
1967
Udin
e
376
Am
orpha vir
gata S
mall.
SU
A
14, 20
1969
Udin
e
377
Am
sonia
tabernaem
ontana W
att.
13
2002
Bonn
378
Aralia ela
ta S
eem
.
Asia
(N
E)
14
2000
Dobrow
skego
7
-
Kyoto
379
Aralia racem
osa L.
6, 48
1959
G.B
. B
ucuresti
380
Aralia spin
osa L.
Am
er. de N
.
31
2000
G. B
. Iasi
381
Aronia
m
ela
nocarpa E
liott.
Am
er. de N
.
6
1969
New
Y
ork
23
1974
Barres
382
Artem
isia
absin
thiu
m L.
Absin
t
Europa
13
2001
Sim
eria
(butasi)
383
Arundo donax L.
13
-
-
384
Arundo donax L. `V
arie
gata’
3
-
-
385
Berberis
aem
ula
ns S
chneid
.
22
-
Dublin
386
Berberis
aetnensis
P
resl.
Corsic
a, S
ardin
ia
49
-
Vacratot
387
Berberis
aggregata S
chneid
.
Chin
a de V
.
26
-
Vacratot
388
Berberis
aggregata S
chneid
.var. pratii S
chneid
.
Chin
a de V
.
48
-
Rogow
389
Berberis
am
urensis
R
upr.
Japonia
21, 24
1959
G.B
. B
ucuresti
46, 48
1974
Lenin
grad
390
Berberis
am
urensis
R
upr. var.ja
ponic
a (R
egel.)R
ehd.
Japonia
43
1953
Hels
inki
391
Berberis
angulo
sa W
all.
30
-
New
castle
ANEXA II 145
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
392
Berberis
arid
o-calida
47
1964
Utrecht
393
Berberis
aris
tata D
C.
Him
ala
ia (N
V)
5
2000
G.B
. C
luj
394
Berberis
asia
tic
a
20
-
Kam
en
20
-
Polo
nia
20
-
Xopor
395
Berberis
bergm
annia
e S
chneid
.
28
Vacratot
396
Berberis
bois
erii
44
1974
Krakow
397
Berberis
brachypoda M
axim
.
7
1964
Taschent
398
Berberis
canadensis
M
ill.
43, 44
1964
Taschent
44
1964
Alm
a-A
ta
17
1969
Rostock
399
Berberis
candid
ula
S
chneid
.
24
1967
Tubin
gen
400
Berberis
chenautii
8
1974
Nantes
401
Berberis
chin
ensis
P
oir
.
43
1967
Strasbourg
402
Berberis
chitria
Lin
dl.
44
1974
Greis
fw
ald
403
Berberis
cir
cum
serrata S
chneid
.
24
1967
Hels
inki
404
Berberis
concin
na H
ook.
20
-
Xopor
405
Berberis
consim
ilis
S
chneid
.
48
-
New
castle
406
Berberis
cooperi
48
-
New
castle
407
Berberis
crataegin
a D
C.
46
-
Frunze
408
Berberis
cretic
a L.
48
1976
Min
sk
409
Berberis
declinata S
chrad.
35
-
Postdam
410
Berberis
die
lsia
na F
edde.
9, 24
1967
Poznan
20
1969
Bruxelles
411
Berberis
dyctyonsura
31
1967
Berlin
6
1969
US
A
412
Berberis
edgew
orthia
na S
chneid
.
48
-
Xopor
413
Berberis
em
argin
ata W
illd
.
26
1967
Vacratot
414
Berberis
faxonia
na S
chneid
.
Chin
a
5
2000
Sala
spils
415
Berberis
fendle
ri G
ray.
20
-
Polo
nia
416
Berberis
forestii
43
1967
Esperance
47
1969
New
Y
ork
Arboretumul S i m e r i a- Monografie146
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
417
Berberis
form
osana
27
1969
Vernis
on
418
Berberis
francis
ci-
ferdin
andi C
.K
. S
chneid
.
Chin
a de V
.
48
-
Rogow
419
Berberis
gagnepain
ii C
.K
. S
chneid
.
Chin
a de V
.
6, 30
1969
Leip
zig
7
1976
Am
sterdam
420
Berberis
glo
bula
ris
48
1976
Lenin
grad
421
Berberis
gyala
ica A
hrendt.
16
-
Frunze
422
Berberis
henryana S
chneid
.
43
1967
Dahle
m
47
1969
Moscova
423
Berberis
hookeri
48
-
Wie
na
424
Berberis
ilic
ifolia F
orst.
49
1982
Dijon
18
1997
Frunze
425
Berberis
ja
eschkeana C
.K
.S
chneid
.
Him
ala
ia
13
2002
Berlin
7
2004
Berlin
426
Berberis
ja
mesia
na
30
-
Surrey
427
Berberis
ju
lianae S
chneid
.
Chin
a C
entr.
43
1964
Bratis
lava
428
Berberis
kansuensis
27
-
Tadjikis
tan
429
Berberis
koreana P
alib.
Corea
9, 26, 31, 47
1967
Poznan
7
1969
Poznan
430
Berberis
la
xiflo
ra S
chrad.
13
1967
Vacratot
431
Berberis
lu
cid
a S
chrad.
47
1969
Min
sk
432
Berberis
ly
ciu
m R
oyle
Him
ala
ia,C
asm
ir,N
epal
24
1967
Hels
inki
16
2000
Univ
ersitat R
ostock
433
Berberis
ly
ciu
m R
oyle
. `A
tropurpurea’
6, 27
1969
Min
sk
434
Berberis
m
irtifolia S
tapf.
31
-
Dublin
435
Berberis
m
orris
onensis
H
ayale
43
1964
Clu
j
436
Berberis
m
ouilla
cana S
chneid
.
24
1967
Kyoto
437
Berberis
notabilis
S
chneid
.
6
1967
Warsovia
43
1969
Warsovia
438
Berberis
num
mula
ria
B
ge.
43
1969
Berlin
439
Berberis
oblo
nga (R
egel.)S
chneid
.
Turkest.
20, 26, 44
1967
Poznan
26, 47
1969
Varsovia
440
Berberis
orie
ntalis C
.K
.S
chneid
.
48
1967
Min
sk
ANEXA II 147
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
441
Berberis
orthobotrys A
itch.
46
-
Dublin
442
Berberis
pachyasantha K
oehne
24
1967
Barres
443
Berberis
papillifera
48
-
New
castle
444
Berberis
para-vir
escens A
hrendt.
16
2000
Pruhonic
e
445
Berberis
parvifolia S
prangue.
13, 44
1967
Vacratot
446
Berberis
petio
laris
18
1993
Min
sk
447
Berberis
poir
etii S
chneid
.
35
-
Pekin
448
Berberis
poliantha H
em
sl.
7
1964
Poznan
47
1969
Berlin
449
Berberis
provin
cia
lis S
chrad. var. serrata S
chneid
.
23, 24, 48
1967
Lenin
grad
450
Berberis
pruin
osa F
ranch.
Chin
a de S
V
47
1974
Pale
rm
o
451
Berberis
regeliana K
oehne.
35
-
Essen
452
Berberis
regelv
aria
K
oehn. var. rubrifolia S
arg.
46
1976
Szeged
453
Berberis
rubrostilla
C
hitt.
4
1963
Koln
szek
454
Berberis
sanguin
ole
nta S
chrad.
22
-
Dijon
455
Berberis
sheriffi
48
-
Greis
fw
ald
456
Berberis
sib
iric
a
6
-
Novosib
irsk
457
Berberis
sie
bold
ii M
iq.
Japonia
16, 43
1964
Tharand
458
Berberis
silva-taroucana S
chneid
.
3
1967
Erevan
459
Berberis
sphaerocarpa K
ar. et. K
ir.
20
-
Xopor
460
Berberis
stenophylla
21
-
Vacratot
461
Berberis
thib
etic
a S
chneid
.
24
-
Moskova
462
Berberis
thum
bergii D
C.
Dracila ja
poneza
21
1955
Arboretum
ul B
azos
10
1974
Poznan
463
Berberis
thum
bergii D
C.`A
rgenteo-M
argin
ata’
46, 48
1976
Lenin
grad
46
1976
Szeged
464
Berberis
thum
bergii D
C.’A
tropurpurea’
26
1967
Poznan
465
Berberis
thum
bergii D
C.’K
obold
’
31
2000
Pruhonic
e
466
Berberis
thum
bergii D
C.’M
axim
ow
iczii’
9
1967
Berlin
Arboretumul S i m e r i a- Monografie148
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
467
Berberis
thum
bergii D
C.’M
icrophylla’
48
1976
Szeged
468
Berberis
thum
bergii D
C.’M
inor’
48
-
Varsovia
469
Berberis
thum
bergii D
C.’P
luriflo
ra’
Japonia
13
1955
Arboretum
ul B
azos
470
Berberis
thum
bergii D
C.’U
niflo
ra’
46
1976
Lenin
grad
471
Berberis
tis
chle
ri S
chneid
.
26
-
Vacratot
472
Berberis
um
bellata W
all.
7
1967
Erevan
473
Berberis
vernae C
.K
.S
chneid
.
Chin
a de N
V
3, 26
1967
Poznan
474
Berberis
vir
escens H
ook.
9, 31, 43
1967
Kornik
475
Berberis
vulg
aris
L.
Dracila
Europa,C
aucaz
6, 31, 46
1969
Halle
476
Berberis
vulg
aris
L. `A
tropurpurea’
47
1967
Rostok
48
1969
Poznan
477
Berberis
vulg
aris
L. `S
errata’
46
1976
Moscova
478
Berberis
vulg
aris
L. 'V
iola
cea'
35
-
Dijon
479
Berberis
w
allic
hia
na D
C.
38
1974
Kornik
48
1976
Caen
480
Berberis
w
ilsonae H
em
sl. &
W
ils.
Chin
a (V
)
46
1969
Kornik
6
1969
Vacratot
481
Berberis
w
ilsonae H
em
sl. &
W
ils. var. stapfia
na
Schneid
.
26
-
Vacratot
482
Berberis
w
ilsonae H
em
sl. &
W
ils.
24, 46
1964
Poznan
var. subcauliala
ta S
chneid
.
18
1974
Koln
483
Berberis
x frik
artii S
chneid
.
26
-
Novy-D
vur
484
Berberis
x ottaw
ensis
S
chneid
.
3
1967
Kornik
485
Berberis
x ottaw
ensis
S
chneid
. var. purpurea S
chneid
.
49
1982
Vacratot
486
Berberis
x ottaw
ensis
S
chneid
.'S
uperba'
1
2002
Pla
nte achiz
itio
nate
487
Berberis
x rubrostilla
C
hit. `B
arbarrosa’
20
-
Essen
488
Berberis
yunnanensis
F
ranch.
26
-
-
489
Berberis
zayula
na var. dolicentra
33
1976
New
castle
490
Betula
alb
o-sin
ensis
19
1974
Ale
xandria
19
1974
Dubrava
ANEXA II 149
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
491
Betula
aln
oid
es H
am
ilt.
29
1974
Poznan
19
1976
Kornik
19
1976
Dubrava
492
Betula
atrata D
om
in.
18, 23, 50
1976
Dubrava
493
Betula
carpatic
a
29
1974
Koln
19
1976
Dubrava
494
Betula
coerule
a B
lanchard.
27
-
Min
sk
495
Betula
costata T
rautv.
29
1974
Pruhonic
e
496
Betula
erm
anii C
ham
.
29, 41
1974
Koln
6
1974
Kornik
19
1976
Rogow
497
Betula
excels
a A
it.
29
1976
Kornik
498
Betula
ja
ponic
a S
ub.
38
1969
Min
sk
11, 29
1974
Pruhonic
e
29
1974
Barres
10
1974
Koln
19
1976
Kornik
499
Betula
ja
ponic
a S
ub. var.
22
1974
Poznan
m
andshuric
a W
inkl.
29
1974
Pruhonic
e
500
Betula
ja
ponic
a var. oic
ovie
nsis
26
-
Lenin
grad
501
Betula
kam
tschatic
a (R
egel)
Jansson
26
-
Lenin
grad
502
Betula
le
nta L.
42
-
-
503
Betula
litw
inow
i D
ougl.
38
1969
Min
sk
19
1976
Dubrava
504
Betula
lu
tea M
ichx.
19
1976
Dubrava
505
Betula
lu
tea M
ichx. f. m
andshuric
a
30
1976
Dubrava
506
Betula
m
andshuric
a N
akai.
22
-
Kornik
507
Betula
m
endw
edow
ii R
eg.
29
1974
Koln
508
Betula
nig
ra L.
29
1974
Jena
509
Betula
occid
entalis H
ok.
23
1976
Rogow
510
Betula
ollegam
ensis
41
1974
Ottaw
a
Arboretumul S i m e r i a- Monografie150
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
511
Betula
papyrifera L. (L.) H
er.
29
1974
Ottaw
a
29
1974
Esperance
47
1974
Szeged
19
1976
Dubrava
19
1976
Kornik
512
Betula
papyrifera L. (L.) 'H
er. var occid
entalis S
arg.
29
1974
Barres
513
Betula
papyrifera M
arsh. var subcordata S
arg.
19, 42
1976
Dubrava
514
Betula
pendula
R
oth.
Mesteacan
Europa(N
),A
sia
(E
)
29
1974
Koln
7, 21, 39
-
-
515
Betula
pendula
R
oth. 'A
tropurpurea'
Europa A
sia
14, 48
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
516
Betula
pendula
R
oth. var. youngii S
chneid
.
22
-
Dublin
517
Betula
populifolia M
arsh.
Am
er. de N
. (N
E)
19
1976
Dubrava
518
Betula
procera
9
1999
Sala
spils
519
Betula
procurba
31
2000
Sala
spils
520
Betula
pubescens E
hrh.
Mesteacan pufos
Europa(C
,N
,V
),ex U
RS
S
47
1974
Poznan
23
1974
Pruhonic
e
19
1976
Dubrava
19
1976
Rogow
30
1976
Dubrava
29
1976
Kornik
521
Betula
pubescens E
hrh.var.carpatic
a K
oech.
48
-
Min
sk
522
Betula
radeana T
rautv.
19, 41
1971
Lenin
grad
523
Betula
tia
nschanic
a
48, 50
1976
Dubrava
524
Betula
ulm
ifolia S
ieb. et Z
ucc.
20, 29
1974
Kornik
525
Bocconia
ja
ponic
a W
ild.
2
-
-
526
Broussonetia
papyrifera (L.) V
ent.
Chin
a,Japonia
19
1959
Pekin
26, 46
-
Pekin
13
-
-
527
Buddle
ia alb
iflo
ra H
em
sl.
5
1959
Tharand
528
Buddle
ia david
ii F
ranch.
48
1976
Nis
min
gen
529
Buddle
ia david
ii F
ranch. `W
hite B
ouquet’
23
-
Ialta
ANEXA II 151
0
1
2
3
4
5
6
530
Buddle
ia stenostachya R
ehd. &
W
ils.
28
-
Vacratot
531
Buxus sem
pervir
ens L. `M
argin
ata’
24
-
-
532
Buxus sem
pervir
ens L. `M
yrtifolia’
3, 12
-
-
533
Buxus sem
pervir
ens L. `S
uffrutic
osa’
3, 13, 31
-
-
534
Buxus sem
pervir
ens L. var. angustifolia W
est.
13
-
Rogow
535
Buxus sem
pervir
ens L. var. arborescens L.
Cim
isir
, M
eris
or
Eur.(S
si V
),A
lgeria
,A
sia
M
.
2, 13, 44, 46
-
-
50
-
-
536
Buxus sem
pervir
ens var. ja
ponic
a
13
-
Stockholm
537
Buxus sem
pervir
ens var. m
edia
16
-
Clu
j
538
Callic
arpa am
eric
ana L.
S.U
.A
.
5
2000
Mly
nany
539
Callic
arpa bodin
ieri Levl.
6
1969
Paris
540
Callic
arpa bodin
ieri Levl. `P
rofunsio
n’
31
2000
Waasla
nd
541
Callic
arpa dic
hotom
a R
aeusch.
Chin
a (E
si C
), C
orea
6, 14, 31
2000
Lyon
48
-
Kaunas
542
Callic
arpa gir
ald
iana H
esse.
24
-
Barres
543
Callic
arpa ja
ponic
a T
hum
b.
Japonia
31
1959
G.B
. B
ucuresti
30
1969
Halle
544
Callic
arpa koreana H
ort.
47
1974
Manchester
545
Caly
canthus fertilis
W
att.
22
-
Barres
546
Caly
canthus flo
rid
us L.
S.U
.A
. de S
E
46
1976
Dahle
m
44
2004
Daw
es A
rboretum
547
Caly
canthus gla
ucus W
illd
.
23
-
Barres
548
Caly
canthus la
evig
atus W
illd
.
28
-
GB
C
luj
549
Caly
canthus occid
entalis H
ook. &
A
rn.
3
-
Dushabe
550
Caragana am
big
ua S
tokes
28
-
Kornik
551
Caragana arborescens Lam
.
8
-
Nijnig
en
552
Caragana arborescens Lam
. v. alb
escens
48
1976
Dubrava
553
Caragana arborescens v. nana
46
1976
Dahle
m
20
1978
Mly
nany
554
Caragana aurantia
ca
46
1976
Turku
555
Caragana bois
ii S
chneid
.
20
1978
Milano
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie152
0
1
2
3
4
5
6
556
Caragana decortic
ans H
em
sl.
46
1976
Jena
19
-
Greis
fw
ald
557
Caragana frutex (L.)K
.K
och.
8
1969
Kornik
48
1969
Snagov
20
1978
Poznan
558
Caragana frutex (L.)K
.K
och. v. m
ollis
S
chneid
.
6, 47
1969
Greis
fw
ald
559
Caragana m
icrophylla
19
-
Greis
fw
ald
560
Caragana pygm
aea D
C.
49
-
Vacratot
561
Caragana sib
iric
a M
edik
.
43
1969
Vacratot
562
Caragana sin
ica R
ehd.
49
-
Vacratot
563
Caragana sophoraefolia T
ausch.
46
1976
Taschent
564
Caragana turkestanic
a K
om
ar.
46
-
Kornik
46
-
Dubrova
46
-
Turku
565
Carpin
us betulu
s L.
Carpen
17
-
-
24
-
-
566
Carpin
us betulu
s L. `P
endula
’
38
1969
Vacratot
567
Carpin
us carolinia
na W
alt.
Am
er. de N
.
39, 41
1964
Poznan
41
1969
Kornik
50
1999
Daw
es A
rboretum
568
Carpin
us caucasic
a A
. G
rassh.
38
1969
Rostock
569
Carpin
us cordata B
l.
Japonia
,C
hin
a(N
),A
sia
(N
E)
50
2004
Kyoto
22
-
Kornik
570
Carpin
us ja
ponic
a B
lum
e.
41
1969
Dahle
m
23
1976
Poznan
571
Carpin
us la
xiflo
ra B
l.
23
-
Kyoto
572
Carpin
us orie
ntalis M
ill.
21, 38, 41
1969
Kornik
573
Carpin
us turczanin
ow
ii H
ance.
38, 47
1974
Kornik
574
Carya cordiform
is (W
angenh) K
.K
och.
26
-
Arboretum
ul B
azos
575
Carya gla
bra (M
ill.) S
weet.
26
-
Arboretum
ul B
azos
576
Carya illinoensis
31, 45
-
-
577
Carya la
cin
iosa (M
ichx.f.) Loud.
8
-
-
(continuare)
ANEXA II 153
0
1
2
3
4
5
6
578
Carya ovata (M
ill.) K
.K
och.
Hic
ori alb
A
mer. de N
. (estul)
30, 48
2001
Sim
eria
(sem
inte)
20, 31, 39
-
-
579
Carya tom
entosa (P
oir
.) N
utt.
47
-
-
580
Castanea denudata (M
arsh.) B
orkh.
43
1964
Arboretum
ul B
azos
581
Castanea sativ
a M
ill.
Castan bun
Eur.(S
.),A
sia
(V
.),A
fr.(N
.)
32
1999
OS
T
ism
ana
5, 6, 40
-
-
582
Catalp
a big
nonio
ides W
alt.
48
-
-
583
Catalp
a big
nonio
ides W
alt. `N
ana’
48
1969
Snagov
584
Catalp
a big
nonio
ides W
alt. var. aurea Lav.
19
1976
Dahle
m
585
Catalp
a bungei C
.A
. M
ey
48
1969
Snagov
48
1969
Dushabe
586
Catalp
a duclo
uxii D
ode
19
1976
Ialta
587
Catalp
a fargesii B
urr.
Chin
a de V
.
49
1967
Vacratot
588
Catalp
a hybrid
a C
arr. var. purpurea R
ehd.
42
-
Soci
589
Catalp
a ja
ponic
a
38
1974
Kornik
590
Catalp
a ovata C
. D
on
47
1962
Pekin
48
1962
Ialta
591
Catalp
a specio
sa W
arder.
Catalp
a m
are
S.U
.A
.
50
1974
Kornik
21
2004
Sim
eria
20, 26, 34, 35,
-
-
37, 38, 49, 50
592
Catalp
a sutchuensis
D
ode.
28
-
Potsdam
593
Catalp
a x erubescens C
arr.
25, 30, 49
1959
G. B
. B
ucuresti
23
1974
Vacratot
40
-
-
594
Catalp
a x hybrid
a S
paeth. var. ja
ponic
a (D
ode) R
ehd.
8
1967
Poznan
595
Catalp
a x hybrid
a S
paeth. var. purpurea R
ehd.
42
1978
Soci
596
Ceanothus am
eric
anus L.
Am
er. de N
.
46
1978
Wie
n
597
Celtis
acule
ata S
w.
31
2000
G.B
. M
acea
598
Celtis
australis L.
Eur.(S
.),A
fr.(N
.),A
sia
(V
.)
48
1969
Snagov
19
1999
Macea
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie154
0
1
2
3
4
5
6
599
Celtis
bio
ndii P
anip
an.
29
2002
Poznam
600
Celtis
bungeana H
l.
Chin
a, C
orea
5, 49
1969
G.B
. B
ucuresti
601
Celtis
caucasic
a W
illd
.
23
1963
Taschent
38
1969
Kazakstan
602
Celtis
gla
brata S
tev.
47
1976
Vernis
on
6
-
-
603
Celtis
je
ssoensis
K
oid
z.
Corea, Japonia
49
1967
Bruxelles
47
1974
Barres
604
Celtis
la
evig
ata W
illd
.(C
.
S.U
.A
. (T
exas, F
lorid
a)
41
1976
Taschent
mis
sis
sip
iensis
B
osc.)
31
2000
G.B
. M
acea
31
2000
Sophia
605
Celtis
la
tifolia
47
1974
Torin
o
606
Celtis
occid
entalis L.
Sam
bovin
a am
eric
ana A
meric
a de N
6, 14
1974
Szeged
38, 47
1976
Barres
21
2002
Gary Johnson
2, 3, 21
-
-
607
Celtis
occid
entalis L. var. canin
a S
arg.
20
-
Mic
hig
an
608
Celtis
occid
entalis L. var. cordata W
illd
.
35
-
Hum
bold
t B
erlin
609
Celtis
occid
entalis L. var. crassifolia G
rey.
9
1967
Varsovia
38, 42, 47
1974
Kornik
5
1976
Cracovia
610
Celtis
pum
ila P
ursh.
11
-
Lip
els
k
611
Celtis
pum
ila P
ursh. var. deam
ii S
arg.
6
1974
Snagov
612
Celtis
pum
ila P
ursh. var. georgia
na S
arg.
42
1978
Vernis
on
613
Celtis
retic
ula
ta T
orr.
5, 6
1959
G.B
. B
ucuresti
38, 47
1969
Barres
614
Celtis
sin
ensis
P
ers.
5
1959
G.B
. B
ucuresti
48
1960
Snagov
615
Celtis
sin
ensis
P
ers. var. ja
ponic
a
15
1967
Kyoto
616
Celtis
tala
G
illies.
18
1974
Barres
617
Celtis
tetrandra R
oxb. ssp. sin
ensis
(P
ers.)Y
.C
.T
ang
31
2000
Shanghai B
.G
.
(continuare)
ANEXA II 155
0
1
2
3
4
5
6
618
Celtis
tournefortii Lam
.
6
1967
Kornik
47
1967
Poznan
43
1969
Vie
na
38
1974
Barres
38
1974
Greis
fw
ald
619
Celtis
trin
euria
R
oxb.
38
1969
Barres
620
Celtis
vilm
orin
iana
26
1967
-
621
Cerasus pum
ila var. depressa
4
-
Rig
a
622
Cerasus tom
entosa
20
-
Dnetopetrovsk
623
Cercid
iphyllum
ja
ponic
um
S
ieb. &
Z
ucc.
Chin
a
7, 9
1958
G.B
. B
ucuresti
19, 30
1974
Dahle
m
624
Cercid
iphyllum
m
agnific
um
N
akai.
38
1969
Lvov
22
1974
Kornik
625
Cercis
canadensis
L.
Am
er. de N
. (E
si centr.)
48
1958
Arboretum
ul B
azos
22, 30
2001
Gary Johnson
26, 39, 48
2002
Gary Johnson
626
Cercis
canadensis
L. var. alb
a R
ehd.
48
1976
Sm
ith C
ollege
627
Cercis
chin
ensis
B
ge.
Chin
a (C
)
28
1967
Barres
8, 48
2004
Arboretum
ul S
imeria
628
Cercis
siliq
uastrum
L.
30
-
-
629
Chaenom
ele
s cathayensis
18
-
Kohln
630
Chaenom
ele
s 'F
alc
onet-S
carle
t'
6
1976
-
631
Chaenom
ele
s ja
ponic
a (T
hunb.)Lin
dl.
Gutui ja
ponez
Japonia
18
1974
Ale
xandria
20
1978
Duschabe
49
1982
Nantes
6, 48
-
-
632
Chaenom
ele
s ja
ponic
a (T
hunb.)Lin
dl. var. alp
ina
Maxim
.
22
1974
Barres
633
Chaenom
ele
s ja
ponic
a (T
hunb.)Lin
dl. var. um
bilic
ata
Hillier
24
1974
Toronto
634
Chaenom
ele
s la
genaria
K
oid
z.
44
1969
Laussane
8
1974
Toronto
48
1974
Budapesta
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie156
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
635
Chaenom
ele
s la
genaria
K
oid
z.
Chin
a (C
. si V
.)
18, 48
1974
Koln
var. cathayensis
R
ehd.
23
1976
Besancon
41
1976
Bruxelles
636
Chaenom
ele
s m
aule
yi S
chneid
.
20
-
Kuib
isev
637
Chaenom
ele
s m
aule
yi S
chneid
. var. alp
ina M
axim
20
-
Kuib
isev
638
Chaenom
ele
s sin
ensis
K
oehne.
38, 43
1969
Min
sk
46
1976
Stasbourg
639
Chaenom
ele
s specio
sa N
akai
45
-
Ialta
640
Chaenom
ele
s specio
sa N
akai `C
ardin
alis’
31
-
Barres
641
Chaenom
ele
s um
bilic
ata
18
1964
Dahle
m
642
Chaenom
ele
s x superba `C
rim
son and G
old
’
20
-
Min
sk
643
Chaenom
ele
s x superba (F
rahm
.)R
ehd.
18
1964
Arboretum
ul B
azos
21
1967
Polo
nia
644
Chio
nanthus retusa Lin
dl.
Chin
a
19
2000
H.B
. P
ekin
ensis
23
1974
Arboretum
ul B
arres
44
1976
Dahle
m
645
Cla
drastris
lu
tea (M
ichx.)K
.K
och.
19, 26
-
-
646
Colu
tea m
edia
W
illd
.
20
-
Barres
647
Coria
ria
ja
ponic
a
47
1969
Halle
648
Cornus alb
a L.
23, 39, 44
1964
Arboretum
ul B
azos
13
2002
Lodz
649
Cornus alb
a L. `A
rgenteo-M
argin
ata’
6
1963
Golu
chov
650
Cornus alb
a L. `S
ibir
ica V
arie
gata’
31
2000
Pruhonic
e
651
Cornus alb
a L. `S
ibir
ica’
48
1969
Snagov
46
1976
Dahle
m
652
Cornus alb
a L. `S
paethii’
19, 24
1959
Pallaza
653
Cornus alternifolia L.
Am
er. de N
.
48
1976
Dubrava
654
Cornus am
om
um
M
ill.
S.U
.A
.
4
1959
Kornik
20
1969
Greifsw
ald
23
2000
Stuttgart
655
Cornus am
om
um
M
ill. var. undalifolia
8
1969
Cam
berra
ANEXA II 157
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
656
Cornus asperifolia M
ichx.
46
1976
Lenin
grad
657
Cornus australis G
.A
. M
ey.
20, 27
1969
Cam
bera
658
Cornus baileyi C
oult. &
E
vans
41
1969
Greis
fw
ald
38, 48
1976
Varsovia
659
Cornus baileyi C
oult. &
E
vans `A
rgenteo-M
argin
ata’
41
1974
Krakow
660
Cornus bessayi K
oehne.
48
1976
Tib
ilis
i
661
Cornus cir
cin
nata
20
-
Essen
662
Cornus citrin
a H
.
6
1967
Kornik
46
1967
Udin
e
663
Cornus controversa H
em
sl.
43
1967
Kyoto
664
Cornus coreana T
anger.
44, 47
1967
Dahle
m
665
Cornus darvasic
a P
oja
rk
48
2000
G.B
. M
acea
13
2002
Arad
666
Cornus dum
barii R
ehd.
27, 47
1974
Tadjikis
tan
667
Cornus fem
ina M
ill.
SU
A
44
1974
Dahle
m
11
1976
Dahle
m
668
Cornus gla
brata B
enth.
Am
er. de N
.
20
1974
Kornik
669
Cornus hem
sle
yi S
chneid
. &
W
anger.
48
1976
Bratis
lava
670
Cornus hessei K
oehne
48
-
Tib
lisi
671
Cornus ib
eric
a G
. W
orow
42
1978
Duschabe
9
1999
Macea
19
2004
Porrentruy
13
2002
Arad
672
Cornus kousa B
uerg.
Japonia
, C
orea
48
1976
Bratis
lava
9, 18, 13, 48
2001
Sim
eria
(sem
inte)
45
11
2002
Berlin
673
Cornus kousa H
ance. var. chin
ensis
A
.O
sborn.
19
1959
Pallaza
674
Cornus m
acrophylla W
all.
9
1969
Min
sk
675
Cornus m
as L.
24, 25, 27
-
-
676
Cornus m
as L. var. fla
va W
est.
35
-
Varsovia
Arboretumul S i m e r i a- Monografie158
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
677
Cornus m
as L. var. m
acrocarpa D
ipp.
46
1976
Varsovia
678
Cornus obliqua R
af.
19
1974
Kornik
19
1974
Barres
679
Cornus offic
inalis S
ieb. &
Z
ucc.
5
1961
Bucuresti
43
1969
Greis
fw
ald
46
1976
Kornik
680
Cornus paucin
ervis
H
ance
6
1969
Vancouver
681
Cornus pubescens N
utt.
SU
A
26, 27
1974
Wagenin
gen
682
Cornus pum
ila K
oehne.
18
1959
Kornik
47
1969
Poznan
40
1969
Snagov
683
Cornus purpurasii
19
-
Taschent
684
Cornus racem
osa Lam
.
30
1955
Arboretum
ul B
azos
20
1969
Dahle
m
685
Cornus rugosa Lam
.
48
1976
Dubrova
48
1976
Poznan
686
Cornus sanguin
ea L.
Sanger
Europa,A
sia
6, 21, 22, 24
-
-
25
687
Cornus sanguin
ea L. `V
irid
issim
a’
47
1974
Am
sterdam
688
Cornus seric
ea L. f. baileyi (=
C. am
om
um
)
Am
er. de N
.
50
1999
Gruga P
ark E
ssen
689
Cornus stolo
nifera M
ichx.
27
1961
Arboretum
ul B
azos
6
1969
Vancouver
19
1974
Greifsw
ald
690
Cornus stolo
nifera M
ichx. var.
6
1969
Vacratot
fla
vir
am
ea R
ehd.
49
1982
Clu
j
691
Cornus stolo
nifera M
ichx. var. kesselr
ingii
45
-
Frunze
692
Cornus stolo
nifera M
ichx. var. nitid
a S
chneid
.
19
1974
Krakow
693
Cornus stolo
nifera M
ichx. var. occid
entalis
20
-
Wagenin
gen
694
Cornus torreyi S
.W
ats.
6, 13
1974
Vacratot
695
Cornus w
alteri W
agner.
28
1964
Taschent
20
1976
Bruxelles
ANEXA II 159
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
696
Corylo
psis
gla
brescens F
ranch.&
Savat.
Japonia
31
2000
Kyoto (E
xp. F
or.S
t.)
(C
. gotoana M
ak.)
13
2002
Kyoto (E
xp. F
or.S
t.)
4, 13, 48
2004
Kyoto (E
xp. F
or.S
t.)
697
Corylo
psis
sin
ensis
H
em
sl.
30
-
Nankin
g
698
Corylo
psis
spic
ata S
ieb. &
Z
ucc.
Japonia
31
2000
Kyoto (E
xp. F
or.S
t.)
10
-
Dresda
699
Corylu
s am
eric
ana M
arsh.
43, 48
1964
Jena
47
1969
Min
sk
700
Corylu
s avellana L.
Alu
n
Eur.
11, 18, 49, 50
-
Sim
eria
701
Corylu
s avellana L. `C
ontorta’
Alu
n
31
2000
-
702
Corylu
s avellana L. var. heterophylla Loud.
Alu
n
Eur.
50
1999
-
45
-
Am
sterdam
703
Corylu
s chin
ensis
F
ranch.
Alu
n chin
ezesc
Chin
a (V
,C
)
26
1959
Pallaza
23
2002
Bonn
19
2004
Frankfurt
704
Corylu
s colu
rna L.
Alu
n turcesc
29, 42, 46
-
-
705
Corylu
s cornuta M
arsh.
20
-
Mic
hig
an
706
Corylu
s m
axim
a M
ill. `P
urpurea’
48
2001
G.B
. Iasi
16
-
-
707
Corylu
s sie
bold
iana B
l.
42
-
Rogow
708
Corylu
s tib
etic
a B
ala
l.
35
-
Kornik
709
Corylu
s tubulo
sa v. purpurea
41
1974
Besancon
710
Cotin
us am
eric
ana N
utt.
Am
er. de N
.
1
1998
Lip
els
k
711
Cotin
us coggygria
S
cop.
Scum
pie
48
-
-
712
Cotin
us coggygria
S
cop. `R
ubrifolius’
49
1982
Rogow
23
1999
Rogow
31
2000
Rogow
713
Cotoneaster acutifolius T
urcz.
31, 46
1967
Am
sterdam
40
1967
Tubin
gen
20
1969
Erevan
714
Cotoneaster acutifolius T
urcz. var. villo
sula
R
ehd. &
Wills
.
48
-
Krakow
715
Cotoneaster adpressus B
ois
.
24
1967
Poznan
Arboretumul S i m e r i a- Monografie160
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
716
Cotoneaster adpressus B
ois
. var. praecox B
ois
. et
Berhault.
48
-
Berlin
717
Cotoneaster affin
is Lin
dl.
Him
ala
ia
19
1978
Duschabe
48
2000
Institut dendr. K
ornik
6
2000
Brno
718
Cotoneaster affin
is Lin
dl.`B
acilaris
’
46
1976
Rogow
719
Cotoneaster am
big
uus R
ehd. &
W
ils.
20
1963
Bratis
lava
720
Cotoneaster am
onus W
ils.
13, 25
1969
Taschent
47
1969
Varsovia
721
Cotoneaster apic
ula
tus R
ehd. &
W
ils.
26
1959
Bucuresti
722
Cotoneaster ascendens
16
-
Kie
v
723
Cotoneaster atropurpureus
13
-
Frunze
724
Cotoneaster bois
ianus K
lotz.
16
1999
Brno
20
-
Kie
v
725
Cotoneaster bullatus B
ois
.
19
-
Ashus
726
Cotoneaster bullatus B
ois
. var. m
acrophyllus R
ehd. &
Wills
.
46
1976
Varsovia
727
Cotoneaster bullatus B
ois
s. var. flo
rib
unda R
ehd. &
Wills
.
Chin
a de V
.
50
-
Strasbourg
728
Cotoneaster buxifolium
W
all.
35
-
Bordeaux
729
Cotoneaster cin
erascens F
lick. &
H
ylm
o
20
-
Kie
v
730
Cotoneaster cochle
atus (F
ranch.)K
lotz.
7
1969
Halle
731
Cotoneaster cochle
atus (F
ranch.)K
lotz. f. rotundatus
4
1969
Halle
732
Cotoneaster congesta
13
-
Koln
733
Cotoneaster cooperi M
arquand
48
-
Strasbourg
734
Cotoneaster coria
ceum
9
-
-
735
Cotoneaster dam
meri S
chneid
.
6
-
Am
sterdam
736
Cotoneaster die
lsia
na P
ritz.
31
1967
Am
sterdam
31
1974
Koln
737
Cotoneaster die
lsia
na P
ritz. var.
19
-
Goteburg
ele
gans R
ehd. &
W
ills
.
19
-
Nijm
ingen
738
Cotoneaster dig
arthus
23
2004
Sala
spils
ANEXA II 161
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
739
Cotoneaster dis
tic
hus Lange.(C
. rotundifolia W
all.)
Chin
a (S
V), H
imal.
18
1978
Kornik
740
Cotoneaster div
aric
atus R
ehd. &
W
ills
.
16, 24, 27, 31,
1963
Vancouver
48
1963
Vancouver
741
Cotoneaster foveola
tus R
ehd.&
Wils.
16
1974
Bucuresti
14, 31
1974
Kornik
742
Cotoneaster franchetii B
ois
s.
31, 43, 47
1963
Bratis
lava
743
Cotoneaster frig
ida W
all.
Him
ala
ia
18
1974
Barres
744
Cotoneaster frig
idus W
all.&
Lin
dl. `F
ructo-Lutea’
6
2000
Brno
745
Cotoneaster frobelli V
ilm
.
23, 50
1999
Arboretum
W
aasla
nd
20
-
Kie
v
746
Cotoneaster gir
ald
ii F
linck &
H
ylm
o
39
-
Strasbourg
747
Cotoneaster glo
merula
tus W
.W
.S
mith
20
-
Kie
v
46
-
Strasbourg
748
Cotoneaster harrysm
ithii F
linck. &
H
ylm
o
20
-
Kie
v
749
Cotoneaster hebephyllus D
iels
.
28
-
Kornik
750
Cotoneaster henryana R
ehd. &
W
ills
.
31
1974
Kornik
751
Cotoneaster his
aric
a
20
-
Lip
etsk
752
Cotoneaster hje
lquis
tii F
linck &
H
ylm
o
31
2000
Brno
753
Cotoneaster horiz
ontalis D
ecne.
Chin
a de V
.
30, 38, 48
1967
Koln
4
1969
Jena
6, 7
1969
Koln
754
Cotoneaster horiz
ontalis D
ecne. `A
dpressa’
7
-
Nijm
ingen
755
Cotoneaster horiz
ontalis D
ecne. `A
scendens’
49
1982
Novy D
vur
756
Cotoneaster horiz
ontalis D
ecne. `R
obusta’
Chin
a de V
.
18
1995
Kla
nkstat
757
Cotoneaster horiz
ontalis D
ecne. `S
axatilis
’
13
-
Kie
v
758
Cotoneaster horiz
ontalis D
ecne. `W
ilsonae’
48
-
New
castle
759
Cotoneaster horiz
ontalis D
ecne. var. perpusillu
s
Schneid
.
Chin
a de V
.
18
1980
Rogow
760
Cotoneaster hum
ilis
D
unn.
48
2000
Brno
761
Cotoneaster hupehensis
R
ehd. &
W
ills
.
Chin
a (C
si V
)
49
1982
Goteborg
Arboretumul S i m e r i a- Monografie162
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
762
Cotoneaster hylm
oei F
l.&
Fryer
13
2000
Brno
763
Cotoneaster ig
navus W
olf.
47
1969
Kuib
isev
46
1969
Dubrava
20
1978
Varsovia
764
Cotoneaster ig
notus K
lotz
31
-
Brno
765
Cotoneaster in
sig
nis
A
.P
oja
rk.
26
-
-
766
Cotoneaster in
tegerrim
us M
ed.
Europa, A
sia
31, 47
1969
Koln
4
1969
Poznan
767
Cotoneaster kitaib
elii
7
-
Sala
spils
768
Cotoneaster la
xiflo
ra Lin
dl.
16, 21
-
Kornik
769
Cotoneaster lu
cid
us S
chle
chtd.
M-tii A
ltai
9, 24
1963
Munchen
31
1974
Kornik
770
Cotoneaster lu
dlo
wii
48
1999
Brno
771
Cotoneaster m
air
ii Levl.
16
-
Strasbourg
772
Cotoneaster m
egalo
carpus P
opov.
20
-
Kie
v
773
Cotoneaster m
ela
nocarpus Lodd.
Europa,A
sia
6
1967
Halle
774
Cotoneaster m
ela
nocarpus Lodd. var. com
mix
ta
Schneid
.
47
1969
Koln
775
Cotoneaster m
ela
nocarpus Lodd. var.
21
1976
Uppsala
laxiflo
rus (Lin
dl.)S
chneid
.
48
1976
Uppsala
26
-
-
776
Cotoneaster m
icrophillu
s W
all.
6
1969
Koln
777
Cotoneaster m
ongolica A
.P
oja
rk.
20
-
Stanovliansky
778
Cotoneaster m
oupin
ensis
F
ranch.
Chin
a de V
.
31, 40
1964
Am
sterdam
779
Cotoneaster m
ultiflo
rus B
ge.
Asia
de V
.
46, 48
1964
Bratis
lava
780
Cotoneaster m
ultiflo
rus B
ge. var.
47
1969
Koln
calo
carpus R
ich.
46
1974
Varsovia
781
Cotoneaster nan-shan
21
1974
Halle
782
Cotoneaster nanus
9
-
-
783
Cotoneaster nig
er (T
hunb.)F
rie
s.
48
1976
Dijon
784
Cotoneaster nitens R
ehd. &
W
ills
.
Chin
a
13, 26
1961
Clu
j
20
-
Kie
v
ANEXA II 163
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
785
Cotoneaster obscurus R
ehd. &
W
ills
.
Chin
a de V
.
13, 16, 46
1961
Clu
j
21
1974
Halle
27
1974
Toronto
35
-
Potsdam
786
Cotoneaster obscurus R
ehd. &
W
ills
. var.
Chin
a (V
)
46
1976
Dahle
m
cornifolius R
ehd.&
Wills
.
31
2000
Caen
787
Cotoneaster obtusa W
all.
20
1978
Pruhonic
e
788
Cotoneaster oligantha P
oja
rk.
48
1976
Kornik
789
Cotoneaster orbic
ula
ris
21
1974
Koln
790
Cotoneaster pangie
nsis
K
lotz.
5
-
Strasbourg
791
Cotoneaster pannosus F
ranch.
22
-
Wasla
nd
792
Cotoneaster pekin
ense
13
-
Frunze
793
Cotoneaster perm
utatus
8
-
Strasbourg
794
Cotoneaster perpusillu
s K
lotz.
20
-
Kie
v
795
Cotoneaster poly
anthem
a E
.W
olf.
19
1978
Min
sk
796
Cotoneaster popovii P
oja
rk.
7
2000
Brno
797
Cotoneaster przew
als
kii P
oja
rk.
31
2000
Brno
798
Cotoneaster racem
iflo
rus K
.K
och.
48
1969
Liv
erpool
46
1969
Snagov
799
Cotoneaster racem
iflo
rus K
.K
och.
Him
al., M
editerr. R
eg.
49
1982
Nantes
var. royle
ana D
ipp.
18
1997
Posdam
29
2002
Berlin
800
Cotoneaster rehderi
13
-
Kie
v
801
Cotoneaster retic
ula
tus R
ehd. &
W
ills
.
Chin
a (V
)
18
1978
Dahle
m
802
Cotoneaster rosea E
dgew
.
6
-
Wittenberg H
alle
803
Cotoneaster rotundifolia W
all
8
-
Xopor
804
Cotoneaster rubens
50
-
Novy D
vur
46
1976
Posdam
805
Cotoneaster salicifolius F
ranch.
Chin
a
14, 47
1967
Koln
806
Cotoneaster salicifolius F
ranch. var.
Chin
a (C
)
31, 38
1967
Ialta
flo
cosus R
ehd. &
W
ills
.
18
1993
Mly
nany
807
Cotoneaster salicifolius F
ranch. var. rugosa R
ehd. &
Wills
.
Chin
a (C
)
50
-
Strasbourg
Arboretumul S i m e r i a- Monografie164
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
808
Cotoneaster scandin
avic
us
18, 48
2004
Sala
spils
809
Cotoneaster shansie
nsis
F
linck. &
H
ylm
o
31
2000
Brno
20
-
Kie
v
810
Cotoneaster sik
angensis
F
linck. &
H
ilm
o
48
-
Strasbourg
811
Cotoneaster sim
onsii B
ak.
48
1967
Am
sterdam
812
Cotoneaster sple
ndens F
linch.&
Hilm
o.
Chin
a
50
-
Goteborg
11
-
Wagenin
gen
813
Cotoneaster sternia
nus B
oom
.
16
1967
Jena
16
1974
Koln
49
1982
Strasbourg
814
Cotoneaster suavis
P
oja
rk
18
1993
G.B
. 'L
ouis
P
asteur'
Strasbourg
815
Cotoneaster subm
ultiflo
rus M
.P
op.
13
2002
Arad
816
Cotoneaster tauric
us P
oja
rk
15
1999
G.B
L. P
. S
trasbourg
29
-
Xopor
817
Cotoneaster tenuip
es R
ehd. &
W
ills
.
46
-
Dahle
m
46
-
Kie
v
46
-
Taskent
818
Cotoneaster tom
entosus (A
it.)Lin
dl.
Europa C
. si de V
.
46
1976
Liv
erpool
819
Cotoneaster veitchii K
lotz
23
1999
Washin
gton P
ark
Arb.
23
2002
Brno
820
Cotoneaster vilm
orin
iana
11
-
Strasbourg
821
Cotoneaster w
ardii W
.S
mith
30
-
Kostele
c
822
Cotoneaster w
atereri E
ndl.
31
1974
Koln
823
Cotoneaster w
attii K
lotz
48
-
Strasbourg
824
Cotoneaster zabeli S
chneid
.
Chin
a (C
)
13, 31
1959
Bucuresti
20, 47
1969
Ottaw
a
5
1969
Ialta
50
-
Strasbourg
825
Crataegom
espilus grandiflo
ra (S
m.)C
am
us.
24
1959
Greis
wald
826
Crataegus acutiloba S
arg.
27
1974
Min
sk
827
Crataegus allem
anie
nsis
var. ale
manie
nsis
18
-
Sala
spils
828
Crataegus allem
anie
nsis
var. curvis
epala
7
-
Sala
spils
ANEXA II 165
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
829
Crataegus allem
annie
nsis
C
in. var. m
icro-
ale
mannie
nsis
C
in.
18
1993
Sala
spils-1
830
Crataegus alm
ataensis
20
1964
Lenin
grad
831
Crataegus altaic
a (Loud.)B
ge.
20
1964
Lenin
grad
8
1969
Min
sk
38
1969
Lenin
grad
832
Crataegus altaic
a (Loud.)B
ge. f. fla
va M
.P
op
48
-
Kuib
isov
833
Crataegus altaic
a (Loud.)B
ge. var. in
cis
a
20
1974
Min
sk
834
Crataegus anom
ala
S
arg.
20
1974
Kornik
44
1976
Taschent
835
Crataegus apio
morpha
20
2002
Sala
spils
836
Crataegus apric
a B
eadle
.
48
-
Berlin
837
Crataegus arnold
iana S
arg.
Am
er. de N
.
48
1969
Snagov
27
1974
Min
sk
49
1982
Vacratot
838
Crataegus astrynganic
a
6
1974
Ottaw
a
839
Crataegus aulica
19
-
Taschent
840
Crataegus beata S
arg.
Am
eric
a de N
.
8
2004
Sala
spils
841
Crataegus bla
ndia
rdii S
arg.
27
1974
Min
sk
842
Crataegus brain
erdi var. asperifolia
19
-
Taschent
843
Crataegus calp
odendron M
ed.
41
1969
Arboretum
ul B
azos
38, 47
1976
Poznan
844
Crataegus calp
odendron M
ed.f rubra
13
2002
Sala
spils
845
Crataegus caly
cin
a
Europa
48
2004
Sala
spils
2
2004
Berlin
846
Crataegus cerola
S
arg.
22
-
Min
sk
847
Crataegus cham
pla
inensis
S
arg.
8
1974
Min
sk
848
Crataegus chlo
rosarca M
axim
.
Manciu
ria
23
1967
Poznan
48
1974
Londra
19
2004
Worcester
849
Crataegus chlo
rosarca M
axim
. v. chlo
rosarca
Manciu
ria
48
2004
Sala
spils
850
Crataegus chrysocarpa
5
1976
Vacratot
Arboretumul S i m e r i a- Monografie166
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
851
Crataegus coccin
ea
19
-
G.B
. B
ucuresti
852
Crataegus coccin
ioid
es A
she.
8
1974
Kornik
853
Crataegus com
pacta
50
2004
Sala
spils
854
Crataegus crus-galii L.
26
1967
Poznan
855
Crataegus crus-galii L. var. pyrecanthifolia A
it.
23
1974
Ottaw
a
856
Crataegus dahuric
a K
oehne.
8
1974
Min
sk
857
Crataegus densiflo
ra
27
-
Min
sk
858
Crataegus douglo
xii Lin
dl.
48
1976
Oulu
859
Crataegus dsungaric
a Z
bl.
Sib
eria
(S
E),C
hin
a(N
)
42
1976
Dubrava
860
Crataegus dunbary S
arg.
27
1974
Min
sk
861
Crataegus ellw
angeria
na S
arg.
22
1976
Stanis
law
862
Crataegus elo
ngata S
arg.
35
-
Vacratot
863
Crataegus excels
a S
arg.
22
-
Berlin
864
Crataegus faxoni S
arg.
27
1974
Min
sk
865
Crataegus fecunda S
arg.
8
-
Sala
spils
866
Crataegus ferganensis
P
oja
rk.
29
2002
Arad
867
Crataegus fertilis
21
-
Vacratot
868
Crataegus festiv
a S
arg.
7
-
Frunze
869
Crataegus fla
bellata K
.K
och.
8
1974
Rig
a
20
1976
Varsovia
20
1976
Stanovle
aski
42
1976
Lodz
42
1976
Min
sk
870
Crataegus fla
va A
it.
Am
er. de N
.
23
1967
Poznan
49
1982
Wagenin
gen
871
Crataegus fratensis
27
1974
Min
sk
872
Crataegus grandiflo
ra
24
-
Greis
wald
873
Crataegus grayana E
ggl.
47
2002
Sala
spils
874
Crataegus hesilia
27
1974
Min
sk
875
Crataegus holm
esia
na A
she.
27
1974
Snagov
876
Crataegus horid
a M
edic
. v. horrid
a
48
2004
Sala
spils
ANEXA II 167
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
877
Crataegus hupehensis
S
arg.
41
1969
Nankin
g
878
Crataegus in
sperata
23
1974
Vacratot
879
Crataegus in
tric
ata B
ge.
38
1969
Poznan
880
Crataegus in
tric
ata B
ge.'N
em
oralis'
7, 16
1999
Essen
881
Crataegus ir
rasa S
arg.
46
-
Lip
els
k
882
Crataegus ja
ckii
2, 19
2004
Sala
spils
883
Crataegus ja
mesia
e
20
-
Min
sk
884
Crataegus jo
sana C
.K
.S
chneid
.
27
1974
Min
sk
885
Crataegus kam
suensis
W
ills
.
31
-
Dahle
m
886
Crataegus kam
suensis
W
ills
. f. aurantia
ca W
ils.
31
1976
Dahle
m
887
Crataegus keepii S
arg.
48
-
Berlin
888
Crataegus kyrtostyla
F
ing.
38
1969
Erevan
889
Crataegus la
evig
ata
8
-
Besancon
890
Crataegus la
nei
44
2004
Sala
spils
891
Crataegus la
vallei H
erin
cq.
22
-
Mly
nany
892
Crataegus lo
bula
ta S
arg.
20, 48
1974
Kornik
31
1976
Bratis
lava
893
Crataegus m
acracantha Loud. var. in
tegriloba
40
2002
Sala
spils
894
Crataegus m
acracantha Loud. var.
S.U
.A
.
27
-
Sala
spils
pertom
entosa (A
she)K
rusche
19, 48
2004
Sala
spils
895
Crataegus m
acracantha Loud.
38
1969
Poznan
38
1969
Kornik
8
1974
Min
sk
896
Crataegus m
axim
ow
iczia
na C
.K
.S
chneid
.
27
1974
Min
sk
897
Crataegus m
edia
B
echst.
35
-
-
898
Crataegus m
eyeri
31
2000
Xopor
899
Crataegus m
ollis
T
orr. &
G
ray.
19
1969
Koln
900
Crataegus m
olo
ides S
arg.
19
1974
Koln
901
Crataegus m
onogyna Jacq.
Europa,A
fric
a de N
.,A
sia
31
1974
Min
sk
27
-
-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie168
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
902
Crataegus m
onogyna Jacq. `B
icolo
r’
46
1976
Szeged
903
Crataegus m
onogyna Jacq. `R
osea’
48
-
Varsovia
904
Crataegus nem
oralis
23
1974
Vacratot
905
Crataegus nig
ra W
.&
K.
Paducel negru
Europa de S
E(B
anat)
38
1969
Poznan
47
1969
Min
sk
42
1976
Sarvar
9
2001
G.B
. M
acea
906
Crataegus nitid
a S
arg.
38
1976
Halle
907
Crataegus opposita S
arg.
18
1974
Vacratot
908
Crataegus oxyacantha L.
6
1974
Arboretum
ul B
azos
909
Crataegus pedic
ellata S
arg.
Am
er. de N
.
9
1967
Koln
8
1974
Tin
isoara
8
1976
Min
sk
49
1982
Vacratot
910
Crataegus pedic
ellata S
arg. var. alb
icans
20
-
Sala
spils
911
Crataegus pedic
ellata S
arg. var. glo
rio
sa S
arg.
41
1969
Min
sk
912
Crataegus pedic
ellata S
arg. var. sertata
47
2002
Sala
spils
913
Crataegus pennsylv
anic
a A
she.
16
-
-
914
Crataegus pentagyna W
ald
st. &
K
itt. var w
ald
stiti K
it.
46
-
Frunze
915
Crataegus pentagyna W
ald
st. &
K
itt.
Europa (S
E), C
aucaz,
Persia
27
1974
Min
sk
31
2000
H.B
. S
ophia
916
Crataegus persim
ilis
S
arg. 'P
runifolia'
S.U
.A
.(N
),C
anada(E
)
2
2004
Sala
spils
917
Crataegus pin
natifid
a B
ge.
20
-
Gorki
918
Crataegus pin
natifid
a B
ge. var. m
ajo
r N
.E
.B
r.
28
-
Pekin
a
919
Crataegus pla
gio
sepala
8, 19
2004
Porrentruy
920
Crataegus pratensis
S
arg.
31
2000
G.B
. M
acea
2
2004
Porrentruy
921
Crataegus precoqua S
arg.
Am
eric
a de N
.
19
2004
Sala
spils-1
922
Crataegus prin
gle
i S
arg.
Am
er. de N
. (E
.)
18, 27, 48
1969
Min
sk
46
1976
Bratis
lava
ANEXA II 169
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
923
Crataegus prunifolia (Lam
.)P
ers.
44
1964
Coim
bra
48
1976
Dubrava
48
1976
Kornik
924
Crataegus pubescens S
teud. f. stip
ula
cea S
tapf.
20
-
Wagenin
gen
925
Crataegus punctata Jacq.
30
1969
Ottaw
a
38
1969
Poznan
48
1976
Snagov
926
Crataegus putnania
na
31
2000
Sala
spils
927
Crataegus rem
ontilobata R
aik
.
48
1976
Min
sk
928
Crataegus riv
ula
ris
N
utt.
8
-
Taskent
929
Crataegus roanensis
var. flu
via
tilis
27
-
Sala
spils
930
Crataegus robesonia
na S
arg.
35
-
Sala
spils
931
Crataegus rotundifolia M
oench.
35
-
Kornik
932
Crataegus sanguin
ea P
all.
27
1974
Min
sk
27, 44
1974
Kornik
933
Crataegus sanguin
ea P
all. v. chlo
rocarpa S
chneid
.
44
1964
Oslo
934
Crataegus schaenophylla
19
-
Taskent
935
Crataegus songaric
a C
.K
och.
48
-
Kuib
isev
936
Crataegus spin
osis
ima Lodd.
8
1974
Halle
937
Crataegus stonei S
arg.
S.U
.A
.
2
2004
Porrentruy
938
Crataegus subm
ollis
S
arg.
46
1967
Varsovia
47
1969
Kornik
48
1976
Moskova
939
Crataegus suborbic
ula
ta
17
1984
Sala
spils
44
2004
Sala
spils
940
Crataegus subrotundifolia S
arg.
48
-
Berlin
941
Crataegus succule
nta Lin
k. var. m
acrantha
21
-
Voeratot
942
Crataegus tauric
a
38
1974
Ialta
943
Crataegus tis
chele
ri S
chm
.
19
1974
Kornik
944
Crataegus tom
entosa L.
27
1976
Dnetopetrovsk
20
1976
Bratis
lava
Arboretumul S i m e r i a- Monografie170
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
945
Crataegus tschoncskii var. m
acrocarpum
23
-
Vacratot
946
Crataegus turkestanik
a
44
1964
Lenin
grad
42
1976
Duschabe
947
Crataegus vallic
ola
S
arg.
31
2000
G.B
. M
acea
948
Crataegus vir
idis
L.
44
1964
Taschent
949
Crataegus volg
ensis
A
.P
oja
rk.
42
1978
Kuib
sev
19
1978
Kuib
sev
950
Crataegus w
ilsoni S
arg.
28
-
Kornik
951
Crataegus x dunensis
27
-
Sala
spils
952
Crataegus x kyrtostila F
ingerh.
20, 21, 47, 48
2002
Sala
spils
953
Crataegus x la
uta
8
-
Sala
spils
954
Crataegus x lu
zin
ii
13, 21, 47
2002
Sala
spils
955
Crataegus x ovalifolia
27
-
Sala
spils
956
Cydonia
oblo
nga M
ill.
6
1969
Snagov
957
Cydonia
oblo
nga M
ill.`"M
aliform
is’
31
-
-
958
Cydonia
oblo
nga M
ill. `P
yriform
is’
31
-
-
959
Cydonia
vulg
aris
P
ers.
6
1976
Nantes
960
Cytis
us le
ucotric
hus
19
1962
Dofteana
961
Cytis
us nig
ric
ans L.
22
-
Lepzig
962
Cytis
us sessilifolius L.
48
-
Wie
n
963
Daphne la
ureola
L.
14
-
-
964
Decais
nea fargesi F
ranch.
Chin
a (V
)
18
2000
Arboretum
R
ogow
965
Dendrobetham
ia ja
ponic
a F
ang. var. chin
ensis
F
ang.
46
1969
Nankin
g
966
Desm
odiu
m canadense (L.) D
.C
.
10
1964
Modena
967
Desm
odiu
m canescens D
C.
30
1969
Vacratot
968
Desm
odiu
m flo
rib
undum
G
.D
on.
30
-
Vacratot
969
Deutzia
dis
colo
r H
em
sl.
20
-
Main
z
970
Deutzia
gracillis S
.&
Z
.
47
1958
-
971
Deutzia
grandiflo
ra B
ge.
Chin
a (N
)
49
1982
Vacratot
49
-
GB
B
49
-
Rig
a
ANEXA II 171
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
972
Deutzia
lo
ngifolia F
ranch.
Chin
a (V
)
14
2000
Arboretum
W
aasla
nd
47
-
Modena
973
Deutzia
purpurascens (L.H
enry.)R
ehd.
20
1969
Vacratot
974
Deutzia
rosea R
ehd. var. cam
panula
ta R
ehd.
35
-
Vacratot
975
Deutzia
scabra T
hunb.
Japonia
, C
hin
a
9, 44, 49, 50
-
-
976
Deutzia
scabra T
hunb. `C
andid
isim
a’
Japonia
, C
hin
a
18
1964
Arad
977
Deutzia
scabra T
hunb. `P
lena’
Japonia
, C
hin
a
18
1964
Arad
978
Deutzia
scabra T
hunb. var. w
atereri R
ehd.
23
1974
Vacratot
979
Deutzia
schneid
eria
na R
ehd.
5
1959
Clu
j
980
Deutzia
setchuenensii F
ranch. var. corym
biflo
ra R
ehd.
23
1974
Vacratot
981
Deutzia
sie
bold
iana M
axim
.
5
1959
Clu
j
982
Deutzia
stam
inea R
.B
r.
25
1959
Clu
j
983
Deutzia
x lo
ngifolia F
ranch.
47
1974
Berlin
984
Deutzia
x m
agnific
a (Lem
oin
e)R
ehd.
18, 47
1964
Arad
48
1969
Snagov
985
Deutzia
x m
agnific
a (Lem
oin
e)R
ehd. var. superba
Rehd.
47
1974
Vacratot
986
Deutzia
x m
agnific
a (Lem
oin
e)R
ehd.`E
recta suspensa’
27
-
Novy-D
vur
987
Deutzia
x rosea
16
-
Mly
nany
988
Die
rvila x hybrid
a
2
-
Min
sk
989
Die
rvilla
flo
rid
a S
. &
Z
.
Chin
a (N
), C
orea
6
2000
Arboretum
W
aasla
nd
3
-
-
990
Die
rvilla
flo
rid
a S
. &
Z
. `V
arie
gata N
ana’
23
-
Arboretum
ul S
imeria
31
-
-
991
Die
rvilla
lo
nic
era M
ill.
48
1974
Vacratot
992
Die
rvilla
praecox Lem
oin
e.
Corea
50
-
Moscova
993
Die
rvilla
riv
ula
ris
G
att.
38
1974
Vacratot
994
Die
rvilla
sessiliflo
ra P
urc.
10
1961
Clu
j
995
Dio
spyros duclo
uxii
23
1976
Bratis
lava
21
2002
-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie172
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
996
Dio
spyros kakii L.
19
-
Kyoto
997
Dio
spyros lo
tus L.
Asia
24
1961
Vie
na
41
1974
Marsilia
998
Dio
spyros vir
gin
iana L.
Abanos de V
irgin
ia
Am
eric
a de N
7, 8, 47
-
-
999
Ele
agnus angustifolia L.
1, 5
-
-
1000
Ele
agnus angustifolia L. var. orie
ntalis K
untze.
4
1969
Vacratot
1001
Ele
agnus angustifolia L. var. spin
osa (L.) O
.K
untze.
1
-
-
1002 E
leagnus argentea P
ursh.
22
1974
Lituania
1003 E
leagnus m
ontana M
ak.
35
2000
Rogow
1004 E
leagnus m
ultiflo
ra T
hunb.
33
1959
Poznan
9
-
-
1005 E
leagnus occid
entalis L.
46
1976
Kuib
isov
1006
Ele
agnus um
bellata T
hum
b. var. parvifolia S
ervettaz.
45
-
Kam
en
1007 E
leagnus um
bellata T
hunb.
Chin
a, Japonia
6, 18, 22
1961
Bazos
6, 20, 27
1969
New
Y
ork
23
1976
Bassel
1008 E
ucom
mia
ulm
oid
es O
liv.
Eucom
ie
Chin
a (centru)
19, 26, 27
1961
Suchum
i
31
2000
Kyoto B
. G
.
1009 E
uonym
us ala
ta R
eg.
Chin
a
8, 10
1974
Jena
1010 E
uonym
us am
eric
ana L.
20
-
Krakow
1011 E
uonym
us atropurpureus Jacq.
5
1969
Ottaw
a
1012 E
uonym
us bungeana M
axim
.
21, 47
1969
Clu
j
1013 E
uonym
us europaeus L.
Salb
a m
oale
E
ur.,A
sia
(V
)
1, 5, 27, 49,
-
-
50
1014 E
uonym
us europaeus L. var. alb
a W
est.
19, 27
1974
Ale
xandria
1015
Euonym
us europaeus L. var. in
term
edia
G
aud.
38
1974
Greifsw
ald
1016
Euonym
us europeaus L. var. atropurpurea N
ichols
.
5
-
-
1017 E
uonym
us fortunei (T
urcz.) H
and.-M
azz.
13
1961
Bucuresti
ANEXA II 173
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1018 E
uonym
us fortunei (T
urcz.) H
and.-M
azz. `A
ureo-
Margin
ata’
13
2001
G.B
. M
acea
1019 E
uonym
us fortunei (T
urcz.) H
and.-M
azz. `E
merald
'n
Gold
’
1
2002
-
1020 E
uonym
us fortunei (T
urcz.) H
and.-M
azz.
6
1961
Pekin
var. radic
ans (S
. &
M
icq.
14
1974
Dahle
m
1021 E
uonym
us ham
iltonia
nus W
all.
47
1963
Wagenin
gen
1022
Euonym
us ham
iltonia
nus W
all. var je
doensis
K
oehne.
45
-
Zuric
h
1023 E
uonym
us ja
ponic
a L. `A
rgenteom
argin
ata’
1
2002
-
1024 E
uonym
us je
doensis
K
oehne.
22
1974
Kornik
48
1976
Min
sk
1025 E
uonym
us la
tifolius (L.) M
ill.
48
1967
Bratis
lava
1026 E
uonym
us m
acroptera R
upr.
22
Dublin
1027 E
uonym
us m
akii R
upr.
23
1974
Min
sk
1028 E
uonym
us nik
oensis
N
ak.
47
1969
Poznan
46
1976
Rogow
1029 E
uonym
us pendula
W
all.
46
1967
Nancy
1030 E
uonym
us phellom
ana Loes.
13
1976
Poznan
1031 E
uonym
us sacrosanctus K
oid
z.
Asia
8
2004
Sala
spils
1032 E
uonym
us sanguin
eus Loes. &
D
iels
.
19
1959
Tharand
1033 E
uonym
us sem
iexerta K
oehne.
23
1974
Kornik
48
1976
Kornik
1034 E
uonym
us sie
bold
ianus B
l.
Japonia
12
1974
Kornik
48
2001
Sala
spils
7, 20, 47
2002
Sala
spils
1035 E
uonym
us verrucosus S
cop.
47
1963
Beja
n
1036 E
uonym
us vid
alii F
ranch. &
S
av.
26
-
Essen
1037 E
vodia
danie
llii H
em
sl.
28.05.054.01
-
Barres
1038 E
vodia
hupehensis
D
ode.
47
2002
Sim
eria
47
2002
Nantes
1039 E
vodia
velu
tin
a R
ehd &
W
ils
47
2002
Strasbourg
1040 E
xochorda gir
ald
ii H
esse.
6
-
Berlin
Arboretumul S i m e r i a- Monografie174
0
1
2
3
4
5
6
1041 E
xochorda grandiflo
ra H
ook.
11
-
Alm
a-A
ta
1042 E
xochorda korolk
ow
ii Law
all.
19
1976
Dahle
m
1043 E
xochorda racem
osa (Lin
dl.) R
ehd.
10, 36, 45
-
-
1044 E
xochorda tia
nschanic
a
16
-
Tartu
1045 F
agus silvatic
a L.
Fag
Europa
12, 45
-
-
1046 F
agus silvatic
a L. `A
tropurpurea’
16, 23, 47
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
1047 F
agus silvatic
a L. 'P
endula
'
48
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
1048 F
agus silvatic
a L. 'P
urpurea-P
endula
'
3, 7, 47
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
1049 F
ontanesia
fortunei C
arr.
Chin
a
26
1961
Arboretum
ul B
azos
1050 F
ontanesia
philly
roid
es Labil.
Asia
16, 17
1960
G.B
. B
ucuresti
47
1974
G.B
. Lyon
48
1976
Snagov
1051 F
orsythia
europaea D
ep. et B
old
.
Alb
ania
10, 48
1969
Kaunas
1052 F
orsythia
gir
ald
iana
46
1976
Main
z
1053 F
orsythia
ovata N
ak.
Corea
6, 14, 24, 26
1967
Vacratot
3
1969
Kaunas
18
1974
Varsovia
1054 F
orsythia
suspensa (T
hunb.)V
ahl.
Chin
a
49
1982
Strasbourg
2, 5, 6
1055
Forsythia
suspensa V
ahl. var. fortunei R
ehd.
Chin
a
48
1976
Dahle
m
1056 F
orsythia
x in
term
edia
Z
abel.
22, 28
1960
-
1057 F
raxin
us am
eric
ana L.
Frasin
alb
S
.U
.A
.
38
1964
Poznan
8, 47
1974
Budapesta
48
1976
Snagov
48
2001
Gary Johnson
21
2002
Gary Johnson
1058 F
raxin
us angustifolia V
ahl.
Europa(S
),A
fric
a(N
),A
sia
(V
) 15, 27, 28
1964
Taschent
1059 F
raxin
us biltm
oreana B
eadle
.
Am
er. de N
.
18
1978
Taschent
18
-
Varsovia
1060 F
raxin
us chin
ensis
R
oix
b.
Chin
a,C
orea,Japonia
35
-
Vacratot
1061 F
raxin
us chin
ensis
R
oxb. var.
Chin
a,C
orea,Japonia
6
1961
Pekin
rhyncophylla (H
ance.)H
em
sl.
47
1969
New
Y
ork
(continuare)
ANEXA II 175
0
1
2
3
4
5
6
1062 F
raxin
us excels
ior L.
Frasin
E
ur., A
sia
M
.
21, 27, 36, 49
-
-
50
1063 F
raxin
us excels
ior L. `A
urea’
48
-
Antw
erpen
1064 F
raxin
us excels
ior L. `D
iversifolia’
35
-
Zagreb
1065 F
raxin
us excels
ior L. `Jaspid
ea’
31
2000
Arboretum
W
aasla
nd
1066 F
raxin
us holo
tric
ha K
oehne.
23
1964
Taschent
1067 F
raxin
us la
tifolia B
enth.
Frasin
de O
regon
Am
eric
a de N
. (S
V)
25
1959
Dahle
m
1068 F
raxin
us lo
ngic
uspis
S
.&
Z
.
Japonia
23
1963
G.B
. C
luj
1069 F
raxin
us m
andshuric
a R
upr.
Frasin
de M
anciu
ria
A
sia
(N
E)
48
1976
Dnepetrosk
1070 F
raxin
us m
andshuric
a R
upr.var. ja
ponic
a
35
-
Saporo
1071 F
raxin
us m
arie
sii H
ook.
Chin
a
23
1974
Barres
1072 F
raxin
us oregona N
utt. (F
. la
tifolia B
enth.)
Am
eric
a de N
. (S
V)
24
1967
Varsovia
46
1967
Varsovia
24
-
Dahle
m
1073
Fraxin
us oregona N
utt. var. la
tifolia (B
enth.)Lin
g.
23
1976
Dahle
m
1074 F
raxin
us ornus L.
Mojd
rean
Eur. de S
.,A
sia
M
.
47
1963
Padurea B
eja
n
1075 F
raxin
us oxycarpa W
illd
.
Eur. de S
.,A
sia
M
.
24, 38
1959
G.B
. C
luj
1076 F
raxin
us pennsylv
anic
a M
arsh ssp. oregona G
.K
Mille
r.
35
-
Essen
1077
Fraxin
us pennsylv
anic
a M
arsh s
sp. v
elu
tin
a G
.N
.M
ille
r.
28
1964
Lenin
grad
1078 F
raxin
us pennsylv
anic
a M
arsh.
Frasin
de
Am
eric
a de N
. (E
)
24, 25, 38
1959
G.B
.C
luj
P
ennsylv
ania
48
1969
Snagov
1079
Fraxin
us pennsylv
anic
a M
arsh. 'A
ucubaefolia'
27
-
Praha
1080 F
raxin
us pennsylv
anic
a M
arsh. 'A
ustin
'
8
-
-
1081
Fraxin
us pennsylv
anic
a M
arsh. var. la
nceola
ta S
arg.
Frasin
verde
S.U
.A
.
38, 48
1969
Kornik
1082 F
raxin
us pennsylv
anic
a M
arsh. var.
Am
er. de N
. (E
.)
49
1959
Stefanesti
subin
tegerim
a (V
ahl.)F
erm
.
46
1969
Tim
isoara
1083 F
raxin
us potam
ophylla H
erd.
Turkestan
49
1964
Taschent
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie176
0
1
2
3
4
5
6
1084 F
raxin
us rotundifolia M
ill.
Europa(S
),A
sia
(V
)
23
1974
Main
z
48
1976
Snagov
1085 F
raxin
us sogdia
na B
ge.
Turkestan
47
1969
Min
sk
27
-
Xopor
1086 F
raxin
us tom
entosa M
ichx.
S.U
.A
.
16
1999
Macea
31
2000
Macea
50
2004
Porrentruy
1087 F
raxin
us velu
tin
a T
orr. var. toum
eyi R
ehd.
Ariz
ona,M
exic
27
-
-
1088 G
enis
ta tin
ctoria
L.
Europa,A
sia
de S
V
46
1976
Vie
na
1089 G
leditsia
aquatic
a M
arsh.
Gla
dita de apa
Am
er. de N
.
23, 38
1963
Ashla
mabad
42
1978
Soci
49
1982
Nantes
9
1999
Nantes
31
2000
Nantes
31
2000
G.B
. M
acea
1090 G
leditsia
caspia
ca D
esf.
Transcaucazia
, P
ersia
49
1963
Asla
habad
1091 G
leditsia
ferox D
esf.
Chin
a ?
42
1978
Dnedropetrosc
50
2004
G.B
. M
acea
18
-
-
1092 G
leditsia
ja
ponic
a M
iq.
Gla
dita ja
poneza
Japonia
,C
hin
a
21
1974
Bazos
22
1974
Barres
23
1974
Snagov
1093 G
leditsia
koraie
nsis
N
akai.
42
1978
Kornik
1094 G
leditsia
m
acracantha D
esf.
Chin
a (C
)
22, 47
1974
Snagov
1095 G
leditsia
sin
ensis
Lam
.
Gla
dita chin
ezeasca
Chin
a de E
3, 23, 47
1963
Pekin
1096 G
leditsia
tria
canthos L.
Gla
dita
Am
er. de N
.
42
1976
Mly
nany
3, 18, 35
-
-
1097 G
leditsia
tria
canthos L. 'P
yram
idalis'
8
1974
Tim
isoara
1098 G
leditsia
tria
canthos L. var. in
erm
is Z
bl.
Am
eric
a de N
.
3
-
-
1099
Gle
ditsia
x texana S
arg. (G
.tria
canthos x G
. aquatic
a)
45
2001
G. B
. M
acea
1100 G
rew
ia parvifolia B
ge.
Chin
a(N
),C
orea
19
1974
Ialta
1101 G
ym
nocla
dus dio
icus (L.) K
.K
och.
Am
eric
a de N
8, 9, 17, 48
-
-
1102 H
ale
sia
carolinia
na L.
48
-
-
(continuare)
ANEXA II 177
0
1
2
3
4
5
6
1103 H
am
am
elis ja
ponic
a S
. &
Z
.
24
1969
Clu
j
26
-
-
1104
Ham
am
elis ja
ponic
a S
. &
Z
. v. arborea (M
ast.)R
ehd.
30
2004
Leip
zig
1105 H
am
am
elis ja
ponic
a S
. &
Z
. v. fla
vo-purpurescens
Rehd.
Japonia
23
2004
Essen
1106 H
am
am
elis ja
ponic
a S
. &
Z
. var zuccarin
iana
Gum
ble
ton.
46
1976
Vernis
on
1107 H
am
am
elis m
ollis
O
liv.
Chin
a (C
.)
18
1974
Koln
46
1976
Vie
na
1108 H
am
am
elis m
ollis
O
liv. 'B
revip
etala
'
11
1998
Main
z
11
-
Essen
1109 H
am
am
elis m
ollis
O
liv. 'F
euerzauber'
Chin
a (C
.)
50
1991
Gruga P
ark - E
ssen
1110 H
am
am
elis vernalis S
arg.
Chin
a (C
.)
18
1974
Poznan
26
-
-
1111
Ham
am
elis vernalis S
arg.`Lom
barts-W
eepin
g’
3, 44, 48
2004
Essen
1112 H
am
am
elis vir
gin
iana L.
Am
eric
a de N
5
1969
Dahle
m
5
1976
Bazos
9
-
-
1113 H
am
am
elis x in
term
edia
R
ehd. `Jele
na’
23.
2004
Essen
1114
Ham
am
elis x in
term
edia
R
ehd. `R
ubi G
low
’
7
2000
Gruga P
ark E
ssen
1115 H
ibis
cus m
oscheutos L.
30
2001
G.B
.Iasi
1116 H
ibis
cus syria
cus L.
Zam
osita de S
iria
A
sia
M
., C
hin
a, India
48
-
-
1117 H
ibis
cus syria
cus L. `C
erule
a’
35
-
Craio
va
1118 H
ibis
cus syria
cus L. `C
om
pte de F
landre’
6
-
-
1119 H
ibis
cus syria
cus L. `M
onstruosus’
4
-
-
1120 H
ibis
cus syria
cus L. `R
osea’
20
-
Craio
va
1121 H
ibis
cus syria
cus L. `R
ubis
’
46
1976
Szeged
1122 H
ibis
cus syria
cus L. `T
otus alb
us’
22
-
Zagreb
1123 H
ibis
cus syria
cus L. `V
iola
ceus-P
lenus’
6
-
-
1124 H
ibis
cus syria
cus L. `V
iole
t C
lair
D
ouble
’
45
-
-
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie178
0
1
2
3
4
5
6
1125 H
idrangea aspera D
.D
on.
38
1937
1126 H
ydrangea bretschneid
eri
44
1976
Lenin
grad
1127 H
ydrangea m
acrophylla (T
hunb.) S
er.
10
-
-
1128 H
ydrangea panic
ula
ta S
. &
Z
.
10, 23
-
-
1129 H
ydrangea xanthoneura
46
1976
Szeged
1130 H
yperic
um
caly
cin
um
L.
8
-
-
1131 H
yperic
um
ela
tum
A
it.
20
-
Rouen
1132 H
yperic
um
hookeria
num
W
ight.
38
1967
Zuric
h
1133 H
yperic
um
kam
tschatic
um
46
-
Turku
1134 H
yperic
um
oly
mpic
um
L.
4
1976
Graz
1135 H
yperic
um
patulu
m T
hunb.
31
1974
Essen
1136 Ile
x aquifolium
L.
Laur
Europa,A
sia
6
-
-
1137 Ile
x aquifolium
L. `P
yram
idalis’
13
1967
Wagenin
gen
1138 Ile
x nig
ric
ans
4
1969
-
1139 Ile
x pernyi F
ranch.
Chin
a
4
1969
Wagenin
gen
1140 Indig
ofera gerardia
na
30
1967
Barres
1141 Jugla
ns ailanthifolia C
arr.
28
-
Hokkaid
o
1142 Jugla
ns ailanthifolia C
arr. var cordiform
is
Japonia
18, 24
1961
G.B
. C
luj
(M
ak.)R
ehd.
48
1976
Berlin
1143 Jugla
ns allardia
na D
ode.
8
1974
Paris
1144 Jugla
ns californic
a S
.W
ats.
42
1978
Duschabe
1145 Jugla
ns cathaie
nsis
D
ode.
Chin
a
18
-
Pekin
1146 Jugla
ns cin
erea L.
Am
er. de N
.
18
1974
Ale
xandria
26
1974
Strasbourg
8
-
-
1147 Jugla
ns hid
sii Jeps.ex. R
.E
.S
m.
27
1964
Taschent
1148 Jugla
ns m
ajo
r (T
orr.)H
eller.
27
1964
Taschent
1149 Jugla
ns m
andshuric
a M
axim
.
27, 28
1961
Corea
1150 Jugla
ns m
icrocarpa P
erla
nd.
Nuc de T
exas
S.U
.A
.
24
1963
Dahle
m
18
(continuare)
ANEXA II 179
0
1
2
3
4
5
6
1151 Jugla
ns nig
ra L.
Nuc negru,
S.U
.A
. de E
si S
8, 19, 20, 21,
-
-
Nuc am
eric
an
22, 23, 24, 25,
26, 27, 28, 35,
37, 40, 41, 42,
48, 49, 50
1152 Jugla
ns regia
L.
Nuc
Eur.(S
E),H
imal.,C
hin
a
18, 24, 49, 50
-
-
1153 Jugla
ns sie
bold
iana M
axim
.
35
-
Berlin
1154 Jugla
ns x in
term
edia
C
arr.
26
-
-
1155 K
erria
ja
ponic
a (L.)D
C `P
luriflo
ra’
Asia
4
-
-
1156 K
oelr
euteria
in
tegrifolia M
er.
46
1967
Nankin
g
1157 K
oelr
euteria
panic
ula
ta Laxm
.
Chin
a
4
1955
Turda
1158 K
oelr
euteria
panic
ula
ta Laxm
. var. apic
ula
ta
13
2004
Hillier A
rboretum
1159 K
olk
witzia
am
abilis
G
raebn.
46
1976
Berlin
1160 Laburnum
anagyroid
es M
ed.
48
-
-
1161
Laburnum
anagyroid
es M
ed. var. quercifolium
S
chneid
.
30
2001
Sala
spils
1162 Lavandula
fragrans
48
-
Brno
1163 Lespedeza bic
olo
r T
urcz.
28
-
-
1164 Lig
ustrin
a am
urensis
R
upr.
47
1976
Lvov
1165 Lig
ustrum
acutis
sim
um
K
oehne.
6
1959
Clu
j
26
-
-
1166 Lig
ustrum
am
urense C
arr.
47
1967
Rostov/D
1167 Lig
ustrum
brachystachyum
D
ecne.
19
-
G.B
. C
luj
1168 Lig
ustrum
com
pactum
H
ock.&
T
hom
s.
48
1976
Sarvar
1169 Lig
ustrum
ib
olium
C
oe.
27
-
Arhus
1170 Lig
ustrum
ib
ota S
.&
Z.
6
1969
Am
sterdam
33, 46
1976
Dahle
m
1171 Lig
ustrum
in
sula
re D
ecne.
33, 43
1969
UR
SS
8
1974
Vacratot
1172 Lig
ustrum
ja
ponic
um
T
hunb.
Jap., C
orea
18
1963
Coim
bra
1173
Lig
ustrum
ja
ponic
um
T
hunb. var. rotundifolium
B
l.
28
-
Debretin
1174 Lig
ustrum
m
asalo
ngia
num
V
is.
6
1974
Vacratot
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie180
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1175 Lig
ustrum
obtusifolium
S
.&
Z
.
6
1969
Am
sterdam
1176 Lig
ustrum
obtusifolium
S
.&
Z
. var. regelianum
(K
oehne)R
ehd.
3, 6
1969
Clu
j
1177 Lig
ustrum
ovalifolium
H
assk.
3, 6
1969
Budapesta
1178 Lig
ustrum
ovalifolium
H
assk.`A
rgentea’
16
-
Clu
j
1179
Lig
ustrum
ovalifolium
H
assk.`A
ureo-varie
gata’
16
-
Clu
j
1180 Lig
ustrum
ovalifolium
H
assk.`W
olk
eri’
22
-
Lutsk
1181 Lig
ustrum
quih
oui C
arr.
43
1969
Min
sk
48
1976
Dahle
m
1182 Lig
ustrum
satsum
anus
8
-
Bordeaux
1183 Lig
ustrum
sin
ense Lour. var. stauntonii B
l.
28
-
Debretin
1184 Lig
ustrum
stauntoni
28
-
Debrecen
1185 Lig
ustrum
strongylo
phyllum
H
em
sl.
48
-
Gruzia
1186
Lig
ustrum
tschonoschii D
ecne. var. m
acrocarpum
23
1974
Vacratot
1187 Lig
ustrum
vulg
are L.
Lem
n cain
esc
Eur., A
fr. de N
.
17, 20, 49
-
Sim
eria
1188 Lig
ustrum
vulg
are L. `A
trovir
ens’
48
1976
Rostock
1189 Lig
ustrum
vulg
are L. `A
uriflo
rum
’
8
1974
Snagov
1190 Lig
ustrum
vulg
are L. `C
hlo
rocarpum
’ Lem
n cain
esc
Eur., A
fr. de N
.
18
1964
Poznan
1191 Lig
ustrum
vulg
are L. `Italicum
’
8
1971
Vacratot
46
1976
Dahle
m
1192 Lig
ustrum
vulg
are L. `W
olk
eri’
21
1964
Clu
j
1193 Lin
dera benzoin
(L.)B
l.
Am
eric
a de N
16, 26, 44
1961
Bazos
1194 Lin
dera strychnifolia
9
1999
Kyoto
1195 Liq
uid
am
bar styraciflu
a L.
Am
er. de N
.,A
mer. C
entr.
26
1959
Bazos
38
1969
UR
SS
48, 50
-
-
1196 Lir
iodendron tulipifera L.
Arborele
la
lea,
Am
er. de N
.
8, 18, 23, 35
-
-
Lir
iodendron
40, 50
1197 Lonic
era alb
a H
ort.
23
1967
Min
sk
1198 Lonic
era alp
igena L. `O
chzole
uca’
20
-
Novy-D
vur
ANEXA II 181
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1199 Lonic
era als
euosm
oid
es G
raebn.
23
1959
Clu
j
1200 Lonic
era altaic
a P
all.
24
1967
Erevan
1201 Lonic
era arborea B
ois
s.
Spania
, A
fr. de N
.
24
1969
Lis
abona
48
1974
Vacratot
50
-
Horog
1202 Lonic
era arborea B
ois
s. var. persic
a R
ehd.
30
-
Tubin
gen
1203 Lonic
era canadensis
M
arsh.
46
1967
Min
sk
43
1969
Torin
o
19, 25
1976
Dubrava
48
1976
Kornik
1204 Lonic
era caucasic
a P
allas.
20
1969
-
1205 Lonic
era caucasic
a P
allas. ssp caucasic
a
12
2002
Berlin
1206 Lonic
era chaetocarpa
44
1969
Lenin
grad
1207 Lonic
era cham
issoi B
ge
45
-
Sapporo
45
-
Moskova
1208 Lonic
era chrysantha T
urcz.
6
1969
Varsovia
6
1969
Min
sk
19, 23
1978
Dubrava
1209
Lonic
era chrysantha T
urcz. var. lo
ngip
es M
axim
.
Sib
er., C
hin
a de N
, Jap.
50
1974
Vacratot
1210 Lonic
era cilio
sa P
oir
.
24
1976
Szeged
1211 Lonic
era citis
oid
es
19
-
Mly
nany
1212 Lonic
era coerule
a L.
23
1959
Bucuresti
5
1969
Min
sk
19
1978
Dubrava
1213 Lonic
era coerule
a L. var. altaic
a S
weet.
24
-
Sala
spils
1214 Lonic
era coerule
a L. var. edulis R
eg.
46
1976
Dubrava
1215 Lonic
era coerule
a L. var. graciliflo
ra D
ipp.
46
1976
Dubrova
1216 Lonic
era conju
galis K
alb
.
23
1967
Min
sk
33
1974
Am
sterdam
1217 Lonic
era coreana
50
1976
Greifsw
ald
1218 Lonic
era defle
xic
aly
x B
atal.
Chin
a (V
.) si T
ibet
48
1982
Vacratot
Arboretumul S i m e r i a- Monografie182
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1219
Lonic
era defle
xic
aly
x B
atal. var. xerocaly
x R
ehd.
46
1976
Dubrava
1220 Lonic
era dem
issa R
ehd.
22
-
Jena
1221 Lonic
era dio
ica L.
14
1974
Rig
a
45
1976
Varsovia
1222 Lonic
era dis
colo
r Lin
dl.
23
1976
Dubrava
1223 Lonic
era edulis T
urcz.
48
1976
Stanovliansk
1224 Lonic
era edulis T
urcz. f. rotundata
48
-
Arhanghels
k
1225 Lonic
era em
phyllocaly
x
26
-
Sala
spils
1226 Lonic
era etrusca S
anti.
Mediter.
48
1969
Wurzburg
18
1974
Neuchatel
1227 Lonic
era ferdin
andii F
ranch.
25
1959
Clu
j
1228 Lonic
era fla
va S
ims.
46, 47
1967
Moscova
46
1976
Szeged
1229 Lonic
era flo
rib
unda Z
ab.
43, 47
1967
Moscova
20
1976
Min
sk
23
1976
Dnetropetrovsk
1230 Lonic
era fragrantis
sim
a Lin
dl. ex. P
axt.
23
1959
Clu
j
28, 30
1976
Dubrava
1231 Lonic
era gib
biflo
ra R
upr.
10, 26
1961
Poznan
46
1976
Dnetropetrovsk
23
1967
Min
sk
19, 46
1976
Dubrava
1232 Lonic
era gla
ucescens R
ydb.
Am
er. de N
.
50
-
Moscova
1233 Lonic
era gle
hnii F
r. S
chm
idt.
48
1974
Vacratot
1234 Lonic
era gynochla
mydea H
em
sl.
42
1978
Montpellie
r
1235 Lonic
era heckrottii R
ehd.
46, 48
1976
Mly
nany
1236 Lonic
era heterolo
ba B
atal.
38
1976
Poznan
1237 Lonic
era hir
suta E
aton.
23
1976
Dubrava
1238 Lonic
era his
pid
a P
all.
27
-
Silva S
tepa
1239 Lonic
era ib
eric
a B
ieb.
31
-
Essen
1240 Lonic
era ib
eric
a B
ieb. var. m
icrophylla D
ipp.
30
-
Barres
1241 Lonic
era ib
olium
C
oe.
27
-
Arhus
ANEXA II 183
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1242 Lonic
era in
volu
crata (R
ichards.)B
anks.
30
1967
Min
sk
19
1976
Dubrava
1243 Lonic
era in
volu
crata (R
ichards.)B
anks. var. fla
vescens
Rehd.
33
1959
Vacratot
1244
Lonic
era ja
ponic
a T
hunb. var. chin
ensis
B
aker.
14
1974
Snagov
1245
Lonic
era ja
ponic
a T
hunb. var. hallia
na N
ikhols
.
14
1974
Snagov
1246 Lonic
era koehneana R
ehd.
26
1967
Poznan
1247 Lonic
era korolk
ow
ii S
tapf.
26, 46, 48
1967
Poznan
43, 48
1969
Vacratot
20
1974
Min
sk
25
1976
Dubrava
1248 Lonic
era korolk
ow
ii S
tapf. `F
lorib
unda’
27
1976
Vacratot
1249 Lonic
era korolk
ow
ii S
tapf. var. aurora K
oehne
47
1974
Poznan
1250 Lonic
era la
nata
48
1976
Duschabe
1251 Lonic
era le
debourii E
schsch.
6, 19
1969
Vacratot
1252 Lonic
era lo
ngip
es
20
-
Kornik
1253 Lonic
era m
aakii (R
upr.)M
axim
.
46
1964
Clu
j
30
1976
Dubrava
1254
Lonic
era m
aakii (R
upr.)M
axim
. var. erubescens R
ehd.
17, 48
1974
Vacratot
1255 Lonic
era m
aakii (R
upr.)M
axim
. var.
20
1974
Vacratot
podocarpa F
ranch.
46
1974
Greifsw
ald
1256 Lonic
era m
acrophylla W
illd
.
44, 47
1967
Poznan
48
1976
Min
sk
10
-
-
1257 Lonic
era m
axim
ow
iczii R
eg.
20
-
Xopor
1258 Lonic
era m
axim
ow
iczii R
eg. var. sachalinensis
Fr.S
chm
idt.
Sachalin, C
orea
7
2000
Sala
spils
1259 Lonic
era m
icrantha Z
ab. non R
eg.
24
1959
Clu
j
1260 Lonic
era m
icrophylla W
illd
.
33
1969
Min
sk
1261 Lonic
era m
inutiflo
ra Z
ab.
46
1969
Min
sk
19
1976
Kaunas
Arboretumul S i m e r i a- Monografie184
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1262 Lonic
era m
orrow
ii G
ray.
6, 44
1967
Poznan
46
1976
Min
sk
48
1976
Berlin
1263 Lonic
era m
oupin
ensis
R
ehd.
23
1976
Dubrava
1264 Lonic
era m
yrtillo
ides P
urpus.
25
1976
Dubrava
1265 Lonic
era m
yrtyllus H
ook. et T
hom
s.
31
1976
Poznan
1266 Lonic
era nervosa M
axim
.
48
1974
Vacratot
19
1976
Dubrava
1267 Lonic
era notha Z
bl
48
1969
Vacratot
48
1971
Rig
a
19, 23
1976
Dubrava
48
1978
Gorki
1268 Lonic
era olg
ae R
eg. &
S
chm
alh
.
03, 47
1967
Moscova
1269 Lonic
era orie
ntalis Lam
.
47
1967
Varsovia
31
1976
Dubrava
1270
Lonic
era orie
ntalis Lam
. var. caucasic
a (P
all.)Z
abel.
43
1969
Varsovia
1271 Lonic
era pallasii Ledeb.
24
-
Sala
spils
1272 Lonic
era peric
lym
enum
L.
23
1964
Moscova
1273
Lonic
era peric
lym
enum
L. var. serotin
a A
it.
13
2001
Porrentruy, M
usee
Jurassie
n
1274 Lonic
era pileata O
liv.
33, 43
1969
Vacratot
1275 Lonic
era prostrata R
ehd.
25
1976
Dubrava
46
1976
Dubrava
1276 Lonic
era pseudochris
antha A
.G
r.
20
1969
Min
sk
19, 28
1978
Dubrava
19
1978
Kornik
25
1978
Dubrava
1277 Lonic
era punic
a R
ehd.
46
1976
Kuib
isev
1278 Lonic
era purpusii R
ehd.
5
1969
Ialta
1279 Lonic
era pyrenaic
a L.
24
1967
Erevan
33
1969
Am
sterdam
1280 Lonic
era quin
quelo
cula
ris
H
ardw
.
Him
al. - A
fghanis
tan
49
1982
Vacratot
ANEXA II 185
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1281
Lonic
era quin
quelo
cula
ris
H
ardw
. var. translu
cens Z
ab.
8
-
Leip
zig
1282 Lonic
era ram
osis
sim
a T
ausch. &
S
am
.
20
1969
Min
sk
50
1974
Vacratot
47
1974
Krakov
1283 Lonic
era regeliana D
ipp.
19
-
Dubrava
1284 Lonic
era ruprechtia
na R
egel.
25
1959
Clu
j
19, 44, 46, 47
1969
Kornik
1285 Lonic
era ruprechtia
na R
egel. `C
alv
escens’
48
1969
Snagov
23
1976
Dubrava
1286 Lonic
era salicifolia Z
ab.
9, 43
1969
Vacratot
28, 31, 46
1976
Dubrava
46
1976
Kaunas
1287 Lonic
era segresie
nsis
Lav.
3, 30, 33, 46
1969
Min
sk
46
1976
Dubrava
1288 Lonic
era sem
pervir
ens L.
33, 47
1969
Min
sk
28, 31
1976
Dubrava
1289 Lonic
era spin
osa Jaques. var. alb
erti R
ehd.
48
1974
Krakov
1290 Lonic
era standis
hii Jaques.
48
1967
Becancon
23, 48
1976
Dubrava
1291 Lonic
era stenatha P
oja
rk.
20
1978
Moscova
1292 Lonic
era tataric
a L.
3, 23
1959
Clu
j
8
1969
Kornik
33
1969
Ottaw
a
1293 Lonic
era tataric
a L. `A
lba’
48
1976
Dubrava
1294 Lonic
era tataric
a L. `G
racilis
’
24
-
Berlin
1295 Lonic
era tataric
a L. `G
randiflo
ra’
46
1969
Min
sk
1296 Lonic
era tataric
a L. `H
aschis
’
48
1976
Rig
a
1297 Lonic
era tataric
a L. `Latifolia’
6, 9, 48
1974
Vacratot
1298 Lonic
era tataric
a L. `Lutea’
5, 48
1974
Rig
a
23
1976
Szeged
48
1978
Vacratot
1299 Lonic
era tataric
a L. `P
unic
ea’
48
1974
Kassel
Arboretumul S i m e r i a- Monografie186
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1300 Lonic
era tataric
a L. `R
osea’
20, 48
1969
Min
sk
23
1976
Szeged
1301 Lonic
era tataric
a L. `R
ubra’
24
-
Min
sk
1302 Lonic
era tataric
a L. var. sib
iric
a P
ers.
46
1969
Min
sk
1303 Lonic
era tatsie
nensis
F
ranch.
6
1969
Washin
gton
26
-
-
1304 Lonic
era tellm
ania
na R
eg.
46
1976
Kaunas
1305 Lonic
era tib
etic
a B
urr. &
F
ranch.
21
1969
Geneva
1306 Lonic
era tric
hosantha B
urr. &
F
ranch.
Chin
a
14
1976
Rostock
1307 Lonic
era vavilovii
26
-
Sala
spils
1308 Lonic
era vesic
aria
K
om
ar.
22
-
Rogow
1309 Lonic
era w
ebbia
na W
all.
Eur. (S
E), H
imal., A
fghan.
50
1974
Vacratot
1310 Lonic
era x bella Z
ab.
5, 6, 13
1969
Am
sterdam
44
1969
Ottaw
a
16, 27
1969
Min
sk
23
1976
Szeged
28, 30, 31
1976
Dubrava
30
1976
Geneva
19
1978
Dubrava
1311 Lonic
era x bella Z
ab. `C
andid
a’
20, 28, 30
1976
Dubrava
1312 Lonic
era x bella Z
ab. `R
osea’
46
1976
Petrovsk
1313 Lonic
era x bella Z
ab. f. atrorosea Z
ab.
46
1967
Min
sk
28, 30
1976
Dubrava
48
1976
Berlin
1314 Lonic
era x brow
nii C
arr.
18
1980
Dnetopetrovsk
1315 Lonic
era x m
uscavie
nsis
R
ehd.
23
1964
Dubrava
19
1976
Dubrava
48
1976
Lodz
1316 Lonic
era x notha Z
bl.
19
1976
Dubrava
1317 Lonic
era xylo
steoid
es T
ausch.
24
1959
Clu
j
1318 Lonic
era xylo
steum
L.
24
1959
Clu
j
19
1976
Szeged
ANEXA II 187
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1319 Lonic
era xylo
steum
L. 'C
om
pacta'
16
1999
Pruhonic
e
31
2000
Pruhonic
e
48, 50
2001
Pruhonic
e
1320 Lonic
era xylo
steum
L. var. m
ollis
6
1969
Min
sk
19
1976
Vacratot
1321 Lonic
era xylo
steum
L. var. nana L.
47
1974
Poznan
1322 Lonic
era xylo
steum
L.var. lu
tea Lois
el.
25
1969
Min
sk
1323 Lyciu
m barbatum
A
it.
22
-
-
1324 Lyciu
m chin
ense M
ill.
23
1959
Taschent
46
1976
Clu
j
1325 Lyciu
m chin
ense M
ill. ssp.rham
bifolium
48
-
Montpellie
r
1326
Lyciu
m chin
ense M
ill. var ovatum
(V
eill)
. S
chneid
.
48
1976
Montpellie
r
1327 Lyciu
m europaeum
L.
48
1976
Duschabe
1328 Lyciu
m fle
xic
aule
P
oja
rk.
5
1974
Snagov
48
1976
Vacratot
1329 Lyciu
m halim
ifolium
M
ill.
15
1959
Clu
j
1330 Lyciu
m horrid
um
T
hby.
48
1976
Vacratot
1331 Lyciu
m sin
ense M
ill. var. ovatum
S
chneid
.
48
1976
Am
sterdam
1332 M
aclu
ra pom
ifera S
chneid
.
19
1974
Poznan
48
-
-
1333 M
agnolia acum
inata (L.)L.
Magnolie m
are
Am
er. de N
.
11, 16, 24,
-
-
30, 48, 50
1334 M
agnolia acum
inata (L.)L. var. cordata S
arg.
8
-
-
1335 M
agnolia denudata D
esr.
Chin
a
7, 11, 26
-
-
1336 M
agnolia fraseri W
alt.
48
2000
-
1337 M
agnolia kobus D
C.
Magnolie
Jap. (H
ondo)
18, 23, 24,
-
-
49, 50
1338 M
agnolia kobus D
C. var. stellata
30
1963
Orsova
1339 M
agnolia liliflo
ra D
esr.
Chin
a
7, 13, 14
2004
Arboretum
ul S
imeria
48
-
-
1340 M
agnolia m
acrophylla M
ichx.
SU
A de S
E
10
-
-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie188
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1341 M
agnolia obovata T
hunb.
Japonia
4, 7, 10, 13
-
-
46
1342 M
agnolia stellata M
axim
.
23
-
-
1343 M
agnolia trip
etala
L.
S.U
.A
.
8
2004
Sim
eria
7, 13
-
-
1344 M
agnolia vir
gin
iana (L.) P
urh.
SU
A
12
-
-
1345 M
agnolia x lo
ebneri K
ache.
18
1974
Poznan
13
2002
Rogow
11
2004
Rogow
1346 M
agnolia x soula
ngia
na S
oul. `A
mabilis
’
8
-
-
1347 M
agnolia x soula
ngia
na S
oul. `Lenei’
10
-
-
1348 M
agnolia x soula
ngia
na S
oul.-B
odin
7, 10
-
-
1349 M
agnolia x 'S
usan'
9, 11, 13
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
1350 M
ahonia
aquifolium
(P
ursh.)N
utt.
Mahonie
A
mer. de N
.
1, 18
-
-
1351 M
ahonia
aquifolium
(P
ursh.)N
utt. var. ju
gla
ndifolia
Jouin
.
3
-
Loir
et
1352 M
ahonia
bealii C
arr.
35
-
Novosib
irsk
1353 M
ahonia
repens G
.D
on
28
-
Wagenin
gen
1354 M
ahonia
x w
agneri R
ehd.
48
-
Wagenin
gen
1355 M
alu
s angustifolia M
ichx.
31
1976
Am
sterdam
1356 M
alu
s arnold
iana (R
ehd.)S
arg.
48
1974
Snagov
23
1976
Bratis
lava
1357 M
alu
s astracanic
a D
um
.
31
1976
Krakow
1358 M
alu
s baccata (L.)B
orkh.
Asia
(N
E),C
hin
a,C
orea
41, 44
1967
Ottaw
a
49
-
-
1359 M
alu
s baccata (L.)B
orkh. `Jackii’
19, 48
1974
Kornik
19
1976
Krakow
1360 M
alu
s baccata (L.)B
orkh. var. gracilis
R
ehd.
47
1976
Bratis
lava
1361
Malu
s baccata (L.)B
orkh. var. him
ala
ica S
chneid
.
20
-
Seattle
1362
Malu
s baccata (L.)B
orkh. var. m
andshuric
a S
chneid
.
23, 27
1974
Vacratot
1363 M
alu
s baccata (L.)B
orkh.f. fructo-lu
teo Z
bl.
16
-
Frunze
ANEXA II 189
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1364 M
alu
s coronaria
(L.)M
ill.
38
-
-
1365 M
alu
s dom
estic
a B
orkh. 'T
aernoe'
35
-
Kuib
isev
1366 M
alu
s flo
rib
unda V
an H
outts.
23
1976
Londra
1367 M
alu
s flo
rib
unda V
an H
outts. var. hille
ri
23
1974
Vacratot
1368 M
alu
s flo
rib
unda V
an H
outts. var. houtte
41
1974
Tim
isoara
1369 M
alu
s fusca S
chneid
.
41
1974
Poznan
1370 M
alu
s gla
ucescens R
ehd.
48
-
Bratis
lava
1371 M
alu
s hallia
na K
oehne.
Japonia
,C
hin
a
23
1974
Saraje
vo
50
1999
Gruga P
ark E
ssen
31
2000
Gruga P
ark E
ssen
1372 M
alu
s hartw
igii K
oehne.
48
1976
Kornik
31
1976
Krakov
38
-
-
1373 M
alu
s hartw
igii K
oehne. var. baccata
38
1976
Krakow
1374 M
alu
s hupehensis
(F
am
p.) R
ehd.
38
1967
Poznan
1375 M
alu
s hybrid
a cv. 'K
edrin
i'
42
-
Kuib
isev
1376 M
alu
s hybrid
a cv. 'L
iset'
20
-
Porrentruy
1377 M
alu
s io
ensis
B
ritt.
41
1974
Tim
isoara
1378 M
alu
s ju
nnanensis
18
-
Xopor
1379 M
alu
s kansuensis
S
chneid
.
Chin
a (N
V)
50
-
Goteborg
1380 M
alu
s m
elianae
20
-
Sin
ica
1381 M
alu
s nie
dzw
etkyana D
iek.
41
1974
Greifsw
ald
1382 M
alu
s orie
ntalis U
glitzkic
h.
30
-
Lip
els
k
1383 M
alu
s prunifolia (W
illd
.) B
urkh.
Asia
de N
E
47
1974
Bazos
41
1974
Rig
a
31
2000
Univ
ersitat R
ostock
48
2001
Univ
ersitat R
ostock
1384
Malu
s prunifolia (W
illd
.) B
urkh. var. coccin
ea
41, 48
1974
Leip
zig
1385
Malu
s prunifolia (W
illd
.) B
urkh. var. rin
kii R
ehd.
19, 41
1959
G.B
. C
luj
1386 M
alu
s pum
ila M
ill.
48
1976
Nantes
Arboretumul S i m e r i a- Monografie190
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1387 M
alu
s pum
ila M
ill. `N
iedzw
etzkiana’
49
1974
Snagov
38
1974
Krakov
49
1976
Berlin
42
1976
Tartu
1388 M
alu
s pum
ila M
ill. `V
ola
kskaya’
35
-
Kuib
isev
1389
Malu
s pum
ila M
ill. var. paradis
sia
ca S
chneid
.
30
1976
Stanovliansk
1390 M
alu
s robusta C
arr.
27
1964
Taschent
1391 M
alu
s robusta C
arr. v. persic
ifolia
49
1967
New
Y
ork
1392 M
alu
s sachalinense (C
oom
.) Jusu.
8
1974
Rig
a
1393 M
alu
s sargenti R
ehd.
38
1969
Krakov
1394 M
alu
s sie
bold
ii R
ehd.
38
1969
Am
sterdam
41
1969
Tim
isoara
1395 M
alu
s sie
bold
ii R
ehd. var.
41
1974
Krokov
arborescens R
ehd.
48
1976
Kornik
1396 M
alu
s sik
kin
ensis
19
-
Am
sterdam
1397 M
alu
s sp. 'J
ohn D
ow
nie
'
35
-
Sala
spils
1398 M
alu
s sublo
bata R
ehd.
46
1976
Wagenin
gen
1399 M
alu
s sylv
estris
(L.) M
ill.
Mar paduret
24, 46
-
-
1400 M
alu
s sylv
estris
M
ill. ssp. aucuba
31
1976
Tabor
1401
Malu
s sylv
estris
M
ill. ssp. nie
dzvestakia
na A
sch.
Eur.
49
1982
Lib
erie
1402 M
alu
s theifera R
ehd.
48
1976
Clu
j
1403 M
alu
s torig
o
8
2004
Kyoto
1404 M
alu
s torin
goid
es H
ughes.
42
1978
Stanovla
nschi
7
2002
Berlin
1405 M
alu
s x hillieri
46
1967
Koln
1406 M
alu
s x purpurea (B
arbie
r.) R
ehd.
41
1974
Rig
a
1407
Malu
s x purpurea (B
arbie
r.) R
ehd. `K
obanid
zii’
41
1961
Golu
sov
1408
Malu
s x purpurea (B
arbie
r.) R
ehd. var. ele
yi R
ehd.
38
1974
Rig
a
ANEXA II 191
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1409
Malu
s x purpurea (B
arbie
r.) R
ehd. var. szaferi
41
1974
Krakov
1410
Malu
s x purpurea (B
arbie
r.) R
ehd. var. w
ierdakii
41
1974
Krakov
1411 M
alu
s x scheid
eckeri S
path. ex Z
abel.
6
1963
Asla
habad
38
1969
Koln
1412 M
alu
s x zum
i R
ehd.
19
1959
G.B
. C
luj
40
2002
Sophia
1413 M
alu
s x zum
i R
ehd. var. calo
carpa R
ehd.
23
1974
Greifsw
ald
41
1976
Kornik
1414 M
alu
s yunnanensis
S
chneid
.
Chin
a (C
)
18
1995
Xopor
1415 M
enzie
sia
purpurea M
axim
.
46
1976
Kyoto
1416 M
espilus germ
anic
a L.
Mosm
on
Europa (C
,S
), A
sia
7
2004
Sala
spils
1417 M
iscanthus sin
ensis
`Z
ebrin
us’
48
-
-
1418 M
orus alb
a L.
Dud alb
C
hin
a (C
si N
)- reg.
montana
31, 49, 50
-
-
1419 M
orus alb
a L. `P
endula
’
1
1958
Stefanesti
1420 M
orus alb
a L. `P
yram
idalis’
23
1976
Mly
nany
1421 M
orus alb
a L. `S
kele
tonia
na’
47
-
-
1422 M
orus alb
a L. f. rubra H
ort.
42
1978
Moscova
1423 M
orus australis
41
1974
Snagov
1424 M
orus nig
ra L.
41
-
-
1425 M
orus nig
ra L. `F
ructo-nig
ra’
31
-
-
1426 M
orus rubra L.
21
2002
Gary Johnson
1427 O
sm
aronia
cerasiform
is G
reene.
Am
er. de N
.(C
alifornia
)
31
2000
Rogow
11
2000
Rogow
1428 O
strya carpin
ifolia S
cop.
Europa A
sia
8
-
Bazos
1429 O
strya vir
gin
iana (M
ill.) K
.K
och.
Am
er. de N
.(E
)
46
1955
Bazos
9
1999
Mount H
oly
oke
1430 P
adus iv
oni
20
-
Sala
spils
1431 P
aeonia
alb
iflo
ra P
all. (P
. la
ctiflo
ra P
all.)
Asia
11
2004
Ale
xandru B
orza'C
luj
1432 P
aeonia
dela
vayi F
ranch.
Chin
a de V
48
-
Bassel
1433 P
aeonia
em
odii
11
-
Wie
n
Arboretumul S i m e r i a- Monografie192
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1434 P
aeonia
lu
tea F
ranch.
20
-
Mly
nany
20
-
Bassel
1435 P
aeonia
lu
tea F
ranch. var. lu
dlo
wi
Chin
a
14
2000
Washin
gton P
ark
Arb.
1436 P
aeonia
offic
inalis L.
18
-
Trie
ste
1437 P
aeonia
suffrutic
osa A
ndr.
Bujo
r m
are
Chin
a
1
-
-
1438 P
aeonia
veitchii
11
-
Nantens
1439 P
aulo
wnia
tom
entosa (T
hunb.) S
teud.
24, 39
-
-
1440 P
ernettya m
ucronatha
46
1976
Kohln
1441 P
etteria
ram
entacea (S
ieber)P
resl.
Alb
ania
, Istria
30
2001
G.B
. Iasi
1442 P
hellodendron am
urense R
upr.
Arbore de plu
ta
Am
ur, C
hin
a (N
si N
E)
42
1978
Wagenin
gen
50
2004
Arboretum
ul S
imeria
35, 49, 50
-
-
1443 P
hellodendron chin
ense S
chneid
.
Chin
a (C
)
30, 42
1969
Wagenin
gen
49
-
-
1444 P
hellodendron ja
ponic
um
M
axim
.
Jap.
46, 49
-
-
1445 P
hellodendron la
wallei D
ods.
26
1976
Paris
42, 48
1978
Coim
bra
1446 P
hellodendron sachalinense S
arg.
27
1964
Lenin
grad
26
1976
Vernis
on
24
-
-
1447
Philadelp
hus caucasic
us K
oehne. var. aureus
3
-
Novy-D
vur
1448 P
hiladelp
hus caucasic
us K
oehne.
35
-
Cam
erin
o
1449 P
hiladelp
hus coronariu
s L.
Lam
aita
Europa de S
20
1978
Wrocla
w
5
-
-
1450
Philadelp
hus coronariu
s L. var. pum
iliu
s W
est.
31
1964
Arad
1451 P
hiladelp
hus cym
osus R
ehd.
27
-
Novy-D
vur
1452 P
hiladelp
hus dela
vayi L.
6
1961
Clu
j
1453 P
hiladelp
hus falc
oneri
23
-
Kaunas
1454 P
hiladelp
hus flo
rib
undus S
chrad.
6
1969
Ale
xandria
1455 P
hiladelp
hus flo
rid
us B
eadle
.
35
-
Vacratot
ANEXA II 193
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1456 P
hiladelp
hus gordonia
nus Lin
dl.
S.U
.A
.
31, 45
2000
G.B
. C
luj N
apoca
1457 P
hiladelp
hus grandiflo
rus W
illd
.
6
1969
New
Y
ork
1458 P
hiladelp
hus hem
ain
i
47
1969
Berlin
1459 P
hiladelp
hus hir
sutus N
utt.
6
1961
Clu
j
1460 P
hiladelp
hus in
canus K
oehne.
6
1961
Clu
j
1461 P
hiladelp
hus in
odorus K
oehne.
Am
er. de N
.
6
1961
Clu
j
49
1982
Montreal
1462
Philadelp
hus in
odorus K
oehne. var. la
xus (S
chrad.)H
u
14
-
-
1463 P
hiladelp
hus in
sig
nis
C
arr.
35
-
Vacratot
1464 P
hiladelp
hus le
moin
ei Lem
oin
e.
28
-
Ednijm
egen
1465 P
hiladelp
hus le
wis
ii P
ursh. var. gordoneanus (Lin
dl.)
Koehne.
23
1974
Vacratot
1466 P
hiladelp
hus le
wis
ii P
ursh.
Am
er. de N
.
49
1982
Vacratot
18
1993
Moscova
18
-
Strasbourg
1467 P
hiladelp
hus m
exic
ans S
chle
cht.
44
1967
Vacratot
1468 P
hiladelp
hus m
icrophyllus G
ray.
20
-
Mly
nany
1469 P
hiladelp
hus pekin
ensis
R
upr.
Chin
a (M
andc.),C
orea
6
1961
Clu
j
49
1982
Vacratot
1470 P
hiladelp
hus pubescens Lois
.
Am
er. de N
.
49
1982
Dnetopetrovsk
9, 23, 48
2001
B. G
. E
bersw
ald
e
1471 P
hiladelp
hus purpurascens R
ehd.
31
1964
Taschent
1472 P
hiladelp
hus purpureus-m
acula
tus Lem
oin
e.
27
-
Novy-D
vur
1473 P
hiladelp
hus satsum
anus S
. &
Z
.
31
1961
Torin
o
1474 P
hiladelp
hus schrenkii R
upr.
Manch. - C
orea
5
1961
Clu
j
49
1982
Dnetopetrovsk
1475 P
hiladelp
hus seric
anthus K
ahn.
23
1963
Chin
a
1476 P
hiladelp
hus subcanus K
oehne.
26
-
Uppsala
1477 P
hiladelp
hus subcanus K
oehne. var.
6
1961
Clu
j
w
ilsonii R
ehd.
49
1982
Inst. A
gron.
Bucuresti
1478 P
hiladelp
hus tenuifolius R
upr. et M
axim
.
20
1978
Stanovliansk
Arboretumul S i m e r i a- Monografie194
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1479 P
hiladelp
hus tom
entosus W
all.
6
1961
Arad
1480 P
hiladelp
hus verrucosus S
chrad.
Am
er. de N
.
49
1982
N. B
alc
escu
1481 P
hiladelp
hus vir
gin
alis R
ehd.
48
-
Tom
sk
1482 P
hiladelp
hus vir
gin
alis R
ehd. `V
irgin
ae’
47
1969
Cracovia
18
1974
-
1483 P
hiladelp
hus x m
onstruosus (S
path.) R
ehd.
5
1961
Vacratot
1484 P
hotin
ia varia
bilis
H
em
sl.
30
-
Barres
1485 P
hotin
ia villo
sa D
C.
5
1969
Clu
j
38
1974
Snagov
1486 P
hyllostachys aurea C
arr.
Chin
a Japonia
23
-
-
1487 P
hyllostachys nig
ra M
unro.
8
-
-
1488 P
hyllostachys retic
ula
ta K
.K
och. (P
. bam
busoid
es
S.&
Z.)
Chin
a
9
2004
Puiu
G
rosu
(T
imis
oara)
1489
Phyllostachys vir
idi-
gla
ucescens A
. et C
. R
iv.
Bam
bus
Chin
a
7, 8, 13
-
-
1490 P
hysocarpus am
urensis
(M
axim
.) M
axim
.
6
1969
Min
sk
20
1974
Stokholm
1491 P
hysocarpus bracteatus R
ehd.
17, 23
1967
Dahle
m
48
1969
Snagov
6
1969
Polo
nia
1492 P
hysocarpus capitatus K
tze.
6, 47
1969
Erevan
1493 P
hysocarpus in
term
ediu
s S
chneid
.
48
1974
Poznan
47
1974
Ottaw
a
23
-
Dahle
m
1494 P
hysocarpus m
alv
escens O
.K
untze.
47
1974
Greifsw
ald
1495 P
hysocarpus m
onogynus (T
orr.) C
oult.
27
1964
Min
sk
1496 P
hysocarpus opulifolius (L.) M
axim
.
6
1969
Boic
s
1497 P
hysocarpus opulifolius (L.) M
axim
. var.
17, 48
1967
Dahle
m
luteus Z
abel.
20
1969
Berlin
48
1976
Poznan
1498
Physocarpus opulifolius (L.) var. nanus Z
abel.
6
1969
Boic
e
1499 P
hysocarpus rib
isifolia K
om
.
24
1967
Erevan
ANEXA II 195
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1500 P
hysocarpus stellatus R
ehd.
24
1967
Erevan
1501 P
hytola
na acin
osa R
oxb.
13
2002
Pruhonic
e
1502 P
latanus occid
entalis L.
SU
A de E
, M
exic
12, 48
2001
US
A
1503 P
latanus orie
ntalis L.
12
2001
US
A
1504 P
latanus x acerifolia W
illd
.
Pla
tan
8, 9, 23, 48
-
-
1505 P
latycaria
strobilacea S
ieb. &
Z
ucc.
27
-
-
1506 P
opulu
s alb
a L.
Plo
p alb
E
ur.(C
S),A
sia
(V
.C
.),A
fr.de N
19, 49, 50
-
Sim
eria
1507 P
opulu
s canadensis
M
oench. `M
arilandic
a’
8
1959
Statiu
nea P
lopul
1508
Populu
s canadensis
M
oench. `S
erotin
a-E
recta’
8
1959
Statiu
nea P
lopul
1509 P
opulu
s nig
ra L.
Plo
p negru
Eur.(S
),A
sia
,A
fr.(N
)
20, 27, 28
-
Sim
eria
34, 50
1510 P
opulu
s sim
onii C
arr. `F
astig
iata’
20
1959
Statiu
nea P
lopul
1511 P
opulu
s x euram
eric
ana B
oela
re
19
1996
Guem
ene-P
enfao
1512 P
opulu
s x euram
eric
ana D
orskam
p
19
1996
Guem
ene-P
enfao
1513 P
opulu
s x euram
eric
ana I 45-51
19
1996
Guem
ene-P
enfao
1514 P
otentilla
frutic
osa L.'G
old
fin
ger'
1
2002
Pla
nte achiz
itio
nate
1515 P
otentilla
frutic
osa L.'G
old
teppic
h'
1
2002
Pla
nte achiz
itio
nate
1516 P
rin
sepia
sin
ensis
O
liv.
Chin
a,E
xtr.O
r.
10
1967
Kornik
48
1976
Utrecht
8
2004
Kornik
7
-
-
1517 P
runus achras G
aertn.
24
1976
Leip
zig
1518 P
runus am
eric
ana M
arsh.
S.U
.A
. de E
.
20, 23, 39
2001
Gary Johnson (S
UA
.)
1519 P
runus arm
enia
ca L.
35
-
Varsovia
1520 P
runus asia
tic
a K
om
.
48
1976
Moscova
1521 P
runus aviu
m L.
Cir
es
Eur.,S
iberia
(V
),A
sia
M.,A
fr.N
.
23, 30, 45, 49
-
-
1522 P
runus aviu
m L. var. com
mutata
23
-
Sala
spils
1523 P
runus bessey B
aileyi.
Am
er. de N
.
18, 23
1974
Ale
xandria
1524 P
runus brig
antia
ca V
ill.
Franta (S
E)
50
1999
Rostock
1525 P
runus canescens B
ois
s.
8
1974
Snagov
Arboretumul S i m e r i a- Monografie196
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1526 P
runus cerasifera E
hrh.
2, 5
-
-
1527 P
runus cerasifera E
hrh. `A
tropurpurea’
4
-
-
1528 P
runus cerasifera E
hrh. ssp. sagdia
na
31
2000
Sala
spils
1529
Prunus cerasifera E
hrh. var. div
aric
ata B
ailey.
23, 48
1976
Varsovia
1530 P
runus cerasiu
s L.
23
1976
Szeged
1531 P
runus cocom
ila T
an.
23
1974
Chis
inau
1532 P
runus com
munis
A
rcang. `G
eorgia
na’
30
-
Horog
1533 P
runus div
aric
ata
26
-
Ashla
mabad
1534 P
runus dom
estic
a L.
5
-
-
1535 P
runus em
argin
ata W
alp
. var. m
ollis
W
alp
.
48
-
Berlin
1536 P
runus gla
ndulo
sa T
hunb.
19, 46, 47
1974
Dahle
m
22
1974
Greifsw
ald
1537 P
runus gravesii S
mall.
41
1974
New
Y
ork
1538 P
runus grayana M
axim
.
48
1976
Min
sk
46
1976
Strasbourg
1539
Prunus hortula
na B
ailey. var. pubescens S
arg.
41
1974
Snagov
1540 P
runus hum
ilis
B
ge.
23
1964
Taschent
1541 P
runus in
cis
a T
hunb.
Jap.
49
1982
Wagenin
gen
50
1999
Kornik
1542 P
runus in
sititia
L.
26
-
Pekin
1543 P
runus in
sititia
L. var. syria
ca K
oehne.
48
1976
Budapesta
1544
Prunus ja
masakura S
ieb. ex K
oid
zum
i
31
2000
Exp. forest statio
n
Kyoto
1545 P
runus ja
ponic
a T
hunb.
27
1974
Clu
j
1546 P
runus ja
ponic
a T
hunb. var. N
akai R
ehd.
6
1974
Barres
1547 P
runus la
urocerasus L.
Europa, A
sia
13
1959
Bazos
1548 P
runus la
urocerasus L. `Labelv
aria
’
8
-
Mly
nany
1549 P
runus m
aacki R
upr.
46
1976
Dahle
m
1550 P
runus m
ahale
b L.
26
1976
Szeged
1551 P
runus m
aritim
a M
arsh.
27
1964
Taschent
ANEXA II 197
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1552 P
runus m
axim
ow
iczii R
urp.
46
-
Lenin
grad
1553 P
runus nig
ra A
it.
8
-
-
1554 P
runus padus L.
48
1976
Moskova
42
1976
Dnepropetrovsk
5
-
-
1555 P
runus pennsylv
anic
a L. `S
askatschevan’
24
1959
Canada
1556 P
runus persic
a B
atsch.
20
-
Sin
ica
1557 P
runus persic
a B
atsch. `A
tropurpurea’
31
1961
Stefanesti
1558 P
runus pum
ila L.
48
1976
Rogow
1559 P
runus pum
ila L. var. addpresa B
ean.
18
1978
Rogow
1560 P
runus sachalinensis
K
om
. et K
lob.-A
lia.
35
-
Kornik
1561 P
runus salicin
a Lin
dl.
35
-
Wrocla
w
1562 P
runus serotin
a E
hrh.
Malin
Am
er. de N
.
49
1967
Ottaw
a
47
1969
Bazos
1563 P
runus serrula
ta Lin
dl. `H
isakura’
26
-
-
1564 P
runus serrula
ta Lin
dl. var. pubescens W
ils.
35
-
Kim
el sangio
1565 P
runus serula
ta Lin
dl.
13
-
-
1566 P
runus sib
iric
a L.
21
1964
Taschent
31
1976
Dubrava
1567 P
runus sogdia
na L.
27
1976
Bazos
1568 P
runus spin
osa L.
Porum
bar
Eurasia
,A
fr. de N
,A
mer. de
N
49
1964
Barres
1569 P
runus subhir
tella M
iq.
Japonia
48
1999
Kornik
1570 P
runus tom
entosa T
hunb.
24
1959
Clu
j
24
1978
Dnetopetrovsk
1571 P
runus vir
gin
iana L.
19
1974
Greifsw
ald
23
1974
Ale
xandria
1572
Prunus vir
gin
iana L. var. dem
issa (T
orr. &
G
ray.)T
orr.
24
1959
Tharand
1573 P
tele
a bald
win
ii T
orr.
California
47
1967
Dahle
m
31
2000
B.G
. Jena
1574 P
tele
a is
ophylla G
reene.
28
1967
Halle
47
1974
Pekin
Arboretumul S i m e r i a- Monografie198
0
1
2
3
4
5
6
1575 P
tele
a lu
tescens G
reene.
20
1964
Taschent
1576 P
tele
a nitens G
reene.
23
-
Barres
1577 P
tele
a poly
adenia
G
reene.
23
1974
Barres
1578 P
tele
a trifoliata L.
20
1959
Tharand
1579 P
tele
a trifoliata L. `A
urea’
8
2004
Kostele
c
1580 P
tele
a trifoliata L. var. m
ajo
r
48
1999
Waasla
nd
1581 P
tele
a trifoliata L. var. pubescens
20
-
Otaw
a
1582 P
terocarya caucasic
a
26
-
Nantes
1583 P
terocarya fraxin
ifolia (Lam
.) S
pach.
Caucaz, P
ersia
de N
.
26, 44
1969
Bazos
26
1976
Nantes
41, 49
-
-
1584 P
terocarya rehderia
na S
chneid
.
47
1974
Poznan
1585 P
terocarya stenoptera D
C.
Chin
a
50
1999
Daw
es A
rboretum
48
-
-
1586 P
terostyrax corym
bosa S
ieb. &
Z
ucc.
13
2002
Waasten
1587 P
terostyrax his
pid
a S
ieb. &
Z
ucc.
Chin
a,Japonia
50
2004
Jacksontow
n
19
-
Lodz
1588 P
yracantha coccin
ea R
oem
.
Franta Italia A
sia
6
1969
Coim
bra
7
1969
Poznan
1589
Pyracantha coccin
ea R
oem
. var. la
landii D
ipp.
48
1976
Varsovia
1590 P
yracantha coccin
ea R
oem
.`K
asan’
18
1993
Novy D
vur
22
-
Gruga P
ark E
ssen
1591 P
yracantha crenula
ta (D
.D
on) R
oem
.
48
-
-
1592 P
yracantha crenula
ta (D
.D
on.)R
oem
. var. rogersia
na
A.B
.Jacks.
3
-
Strasbourg
1593 P
yracantha gib
bsii A
.B
.Jacks.
20
-
Bruxelles
1594 P
yracantha m
orreti H
ort.
23
1976
Barres
1595 P
yrus achras
24
Leip
zig
1596
Pyrus am
ygdaliform
is W
ill. var. lo
bata K
oehne.
48
1967
Dahle
m
1597 P
yrus bala
nsae D
ecne.
48
1967
Barres
1598 P
yrus betula
efolia B
unge.
17
1961
Bazos
(continuare)
ANEXA II 1990
1
2
3
4
5
6
1599 P
yrus bretschneid
eri R
ehd.
38
1974
Dahle
m
1600 P
yrus calleryana D
ecne.
38
1967
Varsovia
1601 P
yrus canescens S
path.
19
1978
Poznan
1602 P
yrus caucasic
a F
eed.
24
1967
Poznan
1603 P
yrus com
munis
L. var. pyraster L.
24, 48
1976
Dahle
m
1604 P
yrus dom
estic
a M
edik
.
5
-
-
1605 P
yrus ele
agrifolia P
all.
30
1976
Vacratot
1606 P
yrus ressurie
nsis
M
axim
.
48
-
Varsovia
1607 P
yrus salicifolia
20
-
Kornik
1608 P
yrus scandin
avic
a H
ort.
35
-
Dijon
1609 P
yrus serrula
ta R
ehd.
24, 48
1974
Poznan
38
1976
Dahle
m
1610 P
yrus ussurie
nsis
M
axim
48
-
Varsovia
1611 P
yrus ussurie
nsis
M
axim
var. ovoid
ea R
ehd.
30
1974
Dahle
m
1612 Q
uercus bic
olo
r W
ild.
Am
er. de N
.
23
1999
Canada
26, 39
2002
Canada
1613
Quercus canarie
nsis
W
illd
.
Afric
a(N
),E
ur.(P
ortugalia,
Spania
)
8
2004
Shade of trees
Australia
1614 Q
uercus cerris
L.
31
1959
Beja
n /D
eva
1615 Q
uercus engelm
anni
8
2004
Burw
ood A
ustralia
1616 Q
uercus gham
belii
31
-
US
A
1617 Q
uercus gla
ndulifera B
l.
Jap.,C
orea,C
hin
a(V
.)
23
1974
Berlin
16
1999
Arnold
A
rboretum
1618 Q
uercus graciliform
is
31
-
-
1619 Q
uercus hartw
issia
na S
tew
.
6
1961
Bucuresti
1620 Q
uercus im
bric
aria
M
ichx.
29
-
-
1621 Q
uercus libani O
liv.
Asia
9
-
Basel
1622 Q
uercus m
acrocarpa M
ichx.
Am
er. de N
.
31, 47
1959
Savarsin
19
1999
Canada
31
2000
Canada
26, 39
2002
Canada
8, 50
2004
Shade of trees
1623 Q
uercus palu
stris
M
oench.
31
1967
-
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie200
0
1
2
3
4
5
6
1624 Q
uercus pedunculiflo
ra K
.K
och.
31
1959
Statiu
nea B
aragan
1625 Q
uercus petraea (M
atsucha.) S
ieb. ssp. m
espis
ifolia
Schur.
31
1959
Macea
1626 Q
uercus policarpa S
chur.
31
1959
Beja
n / D
eva
1627 Q
uercus prin
us L.
31
1959
-
1628 Q
uercus robur ailic
ifolia
31
-
Morton A
rb
1629 Q
uercus robur L.
Steja
r
Eur.,A
fr.(N
),A
sia
(V
)
8, 16, 18, 20,
-
Sim
eria
27, 49, 50
1630 Q
uercus robur L. `F
astig
iata’
Steja
r fastig
iat
1, 7
-
-
1631 Q
uercus robur L. var. tardiflo
ra B
ern.
19
1951
Pecic
a
31
-
-
1632 Q
uercus rubra L.
Steja
r rosu
Canada (S
), S
UA
(E
)
18
1975
Koln
47
1975
Koln
8, 40, 49
-
-
1633 Q
uercus serrata T
hunb.
Japonia
,C
orea,C
hin
a
50
2004
Pep. S
hade of trees
1634 Q
uercus suber L.
16
-
Orsova
1635 Q
uercus troyana W
ebb.
Steja
r m
acedonean
Reg. M
editeraneana
11
-
Dushabe
1636 Q
uercus varia
bilis
B
l.
31
1957
Chin
a
1637 Q
uercus velu
tin
a Lam
.
47
1964
Bazos
1638 R
ham
nus aln
ifolius L'H
erit.
30, 38
1969
Dahle
m
30, 47
1969
Min
sk
46
1976
Dahle
m
1639 R
ham
nus aln
oid
es
17
1969
Dahle
m
1640 R
ham
nus alp
inus L.
24
1967
Greis
wald
1641 R
ham
nus californic
us E
sch.
47
-
-
1642 R
ham
nus carolinia
na W
all.
48
1976
Harren
19
1978
Harren
1643 R
ham
nus cathartic
us L.
Spin
ul cerbulu
i E
uropa A
sia
A
fric
a
16
1956
Clu
j
47
1969
Krakow
1644 R
ham
nus cathartic
us L. var.
6
1974
Vacratot
pubescens B
oem
.
28
-
Vacratot
1645 R
ham
nus coraie
nsis
S
chur.
19, 43
1969
Dahle
m
(continuare)
ANEXA II 201
0
1
2
3
4
5
6
1646 R
ham
nus costata M
axim
.
38
1969
Vacratot
22, 48
1974
Dahle
m
23
1974
Vacratot
1647 R
ham
nus crenata S
ieb. &
Z
ucc.
6, 46
1974
Vacratot
46
1976
Clu
j
1648 R
ham
nus davuric
us P
all.
16, 21, 26
1959
Clu
j
38
1969
Polo
nia
1649
Rham
nus davuric
us P
all. var. nip
ponic
a M
ak.
35
-
-
1650 R
ham
nus decid
us
43
1969
Polo
nia
1651 R
ham
nus dia
mantia
ca N
akai
18
1997
Lip
els
k
1, 16
1998
Lip
els
k
1652 R
ham
nus dolicophylla
49
1967
Tadjikis
tan
1653 R
ham
nus erythroxilon P
all.
28
1964
Taschent
1654
Rham
nus fascic
ula
tum
S
. &
Z
. var. ja
ponic
um
38
1976
Rogow
1655 R
ham
nus frangula
L.
47
1964
Bazos
47
1969
Nancy
38
1969
Kazakstan
5
1974
Vacratot
48
1976
Hels
inki
1656 R
ham
nus glo
bosus B
unge.
6
1974
Brem
men
1657 R
ham
nus hem
sle
yanus C
.K
.S
chneid
.
33, 47
1969
Dahle
m
1658 R
ham
nus im
eretia
na B
roth.
45
1969
Polo
nia
42
1976
Moskova
1659 R
ham
nus in
fectoria
L.
27, 33, 38
1969
Min
sk
38
1969
Dahle
m
1660 R
ham
nus ja
ponic
um
M
axim
.
21
1969
Vacratot
30
1976
Bruxelles
42
1978
Vacratot
1661 R
ham
nus libanotic
a B
ois
s.
47
1969
Stockholm
1662 R
ham
nus pallasii F
isch. &
M
ey.
Asia
(V
)
48
1976
Vacratot
31
2000
Xopor
31
-
Vacratot
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie202
0
1
2
3
4
5
6
1663 R
ham
nus pallasii F
isch. &
M
ey. cv. stala
tus
23
1974
Vacratot
1664 R
ham
nus parvifolia B
ge
48
-
Xopor
1665 R
ham
nus purshia
na D
C.
38, 41
1969
Vancouver
1666 R
ham
nus rosthornii P
ritzel.
6
-
Franta
1667 R
ham
nus rupestris
S
cop.
26
1967
Poznan
1668 R
ham
nus saxatilis
Jacq.
6
1969
Wagenin
gen
38, 41
1969
Min
sk
30
1969
Krakovia
1669 R
ham
nus spathula
efolia F
ish &
M
ey.
48
-
Lip
eltsk
1670 R
ham
nus tin
ctoriu
s W
ald
st. &
K
it.
27, 47
1969
Min
sk
38
1969
Erevan
42, 46
1976
Vacratot
1671 R
ham
nus ussurie
nsis
V
oss.
27
1974
Taschent
1672 R
ham
nus utilis
D
ecne.
26
1967
Poznan
48
1969
Jena
42
1976
Jena
1673 R
hodotip
os scandens T
hunb.
Japonia
C
hin
a
3
-
-
1674 R
hus arom
atic
a A
it.
S.U
.A
.
10, 24
2000
Macea
5
2001
Pep. S
. C
ooper
8
-
Atena
1675
Rhus canadensis
M
arsh. var. illionensis
R
ehd.
35
-
Kornik
1676 R
hus cappalina L.
47
1955
Bazos
1677 R
hus chin
ensis
L.
46
1976
Sie
na
1678 R
hus gla
bra L.
41
1974
Vancouver
1679 R
hus orie
ntalis S
chneid
.
Japonia
, C
hin
a
31
2000
Kornik
1680 R
hus potanin
i M
axim
.
6, 21
1964
Jalta
1681 R
hus radic
ans
48
-
Duschabe
8
-
Main
z
1682 R
hus radic
ans var. rydbergii
4
-
-
1683 R
hus sylv
estris
S
ieb. &
Z
ucc.
Chin
a, Jap., C
orea
23
1999
Kornik
29
2002
Kornik
1684 R
hus toxic
odendron L.
48
-
Debrecen
(continuare)
ANEXA II 2030
1
2
3
4
5
6
1685 R
hus toxic
odendron L. var. radic
ans T
orr.
48
1976
Duchabe
1686 R
hus typhin
a L.
48
1969
Snagov
1687 R
hus typhin
a L. var. dis
ecata R
ehd.
48
1976
Bratis
lava
1688 R
hus typhin
a L. var. la
cin
iata W
ood.
27
-
Steboric
e
1689 R
hus vernic
iflu
a S
tokes
Jap.,C
hin
a,H
imala
ia
49
1982
Vacratot
50
1999
Pekin
48
1999
Pekin
1690 R
hus vernix
L.
19, 31
1974
Kornik
1691 R
ibes alp
inum
L.
Europa;A
sia
46
1967
Poznan
13
1969
Lenin
grad
44
1974
Dahle
m
1692 R
ibes alp
inum
L. cv. P
um
ilum
24
2000
Pruhonic
e
1693 R
ibes am
eric
anum
M
ill.
47
1969
Soroksar
1694 R
ibes aureum
P
ursh.
24
1967
Torun
1695 R
ibes carsum
D
ougl.
6
1969
Krakov
1696 R
ibes dia
canthum
P
all.
43
1974
Karaganda
1697 R
ibes fascic
ula
tum
S
.&
Z
.
46
1976
Kyoto
1698 R
ibes fascic
ula
tum
S
.&
Z
. var. chin
ensis
7
1969
Berlin
M
axim
.
48
1976
Kornik
1699 R
ibes fascic
ula
tum
S
.&
Z
. var.
38
1976
Poznan
japonic
um
Jancs.
48
1976
Rogow
1700 R
ibes gir
ald
ii Jancs.
43
1967
Berlin
1701 R
ibes gla
cia
le W
all.
19
-
Main
z
1702 R
ibes grosula
ria
L.
Agris
E
ur.,A
sia
,A
fr. de N
.
50
-
-
1703 R
ibes grosula
ria
L. var. uva-cris
pa S
m.
46
1976
Besancon
1704 R
ibes holo
seric
eum
O
tto. &
D
ietr.
27
-
Tadjikis
tan
1705
Rib
es holo
seric
eum
O
tto. &
D
ietr. var. pallid
um
R
ehd.
20
1974
Kornik
1706 R
ibes hudsonia
num
R
ich.
48
1976
Kornik
20
1978
Vacratot
1707 R
ibes m
andshuric
um
K
om
ar.
46
1976
Dahle
m
1708 R
ibes m
arszaw
iczii
27
1969
Kornik
1709 R
ibes m
ontig
enum
M
c C
latehis
48
1976
Kornik
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie204
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1710 R
ibes nig
rum
L.
31
1969
Kornik
1711 R
ibes nig
rum
L. `A
mcabla
ncki’
20
1964
S.P
. G
eoagiu
1712 R
ibes nig
rum
L. `E
uropaeum
’
48
1976
Kornik
1713 R
ibes nig
rum
L. var. heterophyllum
P
epin
.
23
1999
Lenin
grad
1714 R
ibes niv
eum
Lin
dl.
24
-
-
1715 R
ibes oxyacanthoid
es L.
47
1974
Vacratot
1716 R
ibes petraeum
W
arlf.
46
1976
Strasbourg
1717
Rib
es petraeum
W
arlf. var. carpatic
um
S
chneid
.
28
-
Kornik
1718 R
ibes pulc
hellum
T
urcz.
48
1976
Krakow
1719 R
ibes rotundifolium
M
ichx.
46
1976
Wagenin
gen
1720 R
ibes rubrum
L.
8
2002
Sle
pcany
13
2002
Sle
pcany
1721 R
ibes rubrum
L. var. pubescens S
wartz.
48
1967
Krakow
1722 R
ibes rufin
cula
39
-
Moscova
1723 R
ibes sativ
a S
ym
e.
48
-
Kornik
1724 R
ibes spic
atum
R
oxb.
31
1967
Krakov
13
2002
Wrocla
w
1725 R
ibes stenocarpum
M
axim
.
Chin
a (N
V)
18
1978
Rostok
1726 R
ibes tris
te P
all.
7, 8
1969
Polo
nia
1727
Rib
es vulg
are Jancz. var. m
acrocarpum
B
ailey.
27
-
Polo
nia
1728 R
ibes w
arscew
iczii Jancz.
30
-
Lenin
grad
1729 R
ibes w
arson
30
1969
Lenin
grad
1730 R
ibes w
atsonia
num
K
oehne
19
-
Xopor
1731
Robin
ia neom
exic
ana A
.G
ray. var. lu
xuria
ns D
ieck.
24
-
-
1732 R
obin
ia pseudoacacia
L.
Salc
am
A
mer. de N
.
19
1999
OS
D
eva
10, 23
-
-
1733 R
obin
ia pseudoacacia
L. `F
astig
iata’
23
1964
Taschent
1734 R
obin
ia pseudoacacia
L. `M
onophylla’
24
1959
Clu
j
38
1969
Varsovia
ANEXA II 205
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1735 R
obin
ia pseudoacacia
L. `P
yram
idalis’
6
1974
Tim
isoara
1736 R
obin
ia pseudoacacia
L. `S
em
perflo
rens’
6
1974
Snagov
1737 R
obin
ia pseudoacacia
L. `U
nifolia’
49
2002
Lodz
1738
Robin
ia pseudoacacia
L. var. bessonia
na K
irchn.
41
1974
Snagov
1739 R
obin
ia vis
cosa V
ent.
SU
A (S
E si E
)
42
1978
Bratis
lava
23
1999
Macea
31
2000
Macea
8
2004
P.D
. A
lba Iulia
1740 R
osa acic
ula
ris
Lin
dl.
48
1967
Colu
mbia
1741
Rosa acic
ula
ris
Lin
dl. var. bourgeania
na C
rep.
Am
er. de N
.,A
sia
(N
E)
18
1993
Latvia
1742 R
osa acic
ula
ris
Lin
dl. var. cim
am
om
ea
Am
er. de N
.,A
sia
(N
E)
6, 18
1978
Alm
a-ata
1743
Rosa acic
ula
ris
Lin
dl. var. nip
ponensis
H
ook.
20
-
Rostok
1744 R
osa agrestis
S
avi. var. in
odora K
ell.
23
1974
Dahle
m
1745 R
osa am
bly
otis
C
.A
.M
ay
46
1976
Lodz
48
1976
Dahle
m
1746 R
osa andegasensis
46
1967
Lyon
1747 R
osa andrea
4
-
-
1748 R
osa anem
oneflo
ra F
arb.
46
1967
Lyon
1749 R
osa arkansana P
aster.
46
1967
Poznan
1750 R
osa arvensis
9
-
Kornik
1751 R
osa beggeria
na P
alib.
9
1967
Poznan
1752 R
osa belg
radensis
P
anc.
47
1969
Lju
bliana
10
-
-
1753 R
osa bla
nda A
it.
48
1974
Ottaw
a
1754 R
osa brunonii Lin
dl.
23
1974
Dahle
m
1755 R
osa caesia
4
-
-
1756 R
osa californic
a C
ham
. &
S
chle
cht.
46
1976
Am
sterdam
1757 R
osa canin
a L.
14
-
-
1758 R
osa canin
a L. `Inerm
is’
48
1976
Poznam
1759 R
osa carolina L.
26
-
-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie206
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1760 R
osa caryophyllacea B
ess.
42
-
Pruhonic
e
1761 R
osa caudata B
ak.
46
1974
Kornik
1762 R
osa centifolia L.
46
1976
Krakow
1763 R
osa chin
ensis
Jacq. `O
lala
’
48
-
Szeged
1764 R
osa cin
nam
om
ea L.
46
1976
Dahle
m
46
1976
Am
sterdam
46
1976
Krakow
1765 R
osa cola
ris
3
-
-
1766 R
osa corym
bulo
sa W
olfe.
31, 46
1974
Toronto
46
1976
Vie
na
1767 R
osa cym
osa T
raut.
46
1976
Dahle
m
1768 R
osa dam
ascens M
ill.
48
1976
Varsovia
48
1976
Nijm
egen
1769 R
osa david
ii C
rep.
48
-
Berlin
1770 R
osa davuric
us P
all.
30
1967
Nankin
g
27
1974
Kornik
1771 R
osa dum
alis D
ecszt.
26, 46, 48
1974
Nancy
48
1976
Lund
1772 R
osa dum
etorum
T
huill.
26
-
Moscova
1773 R
osa ecae A
itchis
.
47
1967
Bratis
lava
23
1969
Vacratot
1774 R
osa egla
nteria
Lin
dl.
47
1969
Erevan
47
1976
Besancon
1775 R
osa ellip
tic
a T
ausch.
7
-
Sala
spils
1776 R
osa fedtschenkoana R
eg.
22
-
Archangels
k
1777 R
osa ferugin
ea D
asegl.
46
1967
Lyon
48
1976
Besancon
1778 R
osa filip
es R
ehd. &
W
ils.
44
1969
Greis
fw
ald
1779 R
osa foetid
a H
errm
.
1
-
-
1780 R
osa foliolo
sa N
utt.
19
1978
Kornik
1781 R
osa forrestia
na B
oule
ng.
46
1976
Londra
1782 R
osa gallic
a L.
48
1976
Brem
en
1783 R
osa gallic
a L. `G
randiflo
ra’
39
-
Essen
ANEXA II 207
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1784 R
osa gallic
a L. `S
charla
chglu
t’
26
-
Essen
1785 R
osa gallic
a L. var. sple
ndens M
arl.
23
1967
Bratis
lava
1786 R
osa gir
ald
ii C
rep.
30
-
Dubrova
1787 R
osa gla
uca P
ourr.
20
1969
Am
sterdam
48
1976
Oulu
1788 R
osa glu
tin
osa S
ieb. &
S
m. v. dalm
atic
a
46
1976
Dahle
m
1789 R
osa graveole
ns
48
1976
Poznan
1790 R
osa gym
nocarpa N
utt.
20
1967
Londra
48
1974
Poznan
1791 R
osa gypsic
ola
48
1974
Krakov
1792 R
osa hele
nae R
ehd.
3
1967
Gris
fw
ald
1793 R
osa hig
hdow
ensis
46
1976
Krakow
1794 R
osa hir
tula
N
akai.
31
2000
Kyoto B
.G
.
1795 R
osa his
saric
a S
lob.
10
2000
B.G
. der U
niv
.
Leip
zig
3
-
B.G
. der U
niv
.
Leip
zig
1796 R
osa ib
eric
a
26
-
Moscova
1797 R
osa in
cana K
it.
46
1976
Pruhonic
e
1798 R
osa ju
ndzillii B
ess.
19
-
Taschent
1799 R
osa kochia
na K
oehne.
46
1974
Kornik
46
1976
Varsovia
1800 R
osa kokanic
a
26
-
Uppsala
1801 R
osa kurdis
tana
44
1969
Krakov
1802 R
osa la
evig
ata M
ichx.
26
1961
Clu
j
1803 R
osa lo
ngic
uspis
23, 46
1974
Dahle
m
1804 R
osa m
anca
9
1969
Potsdam
1805 R
osa m
argin
ata
23
-
Dahle
m
1806 R
osa m
arretii Lev.
Sachalin
23
1974
Dahle
m
49
1982
Lenin
grad
1807 R
osa m
axim
ow
iczia
na R
egel.
23
1974
Dahle
m
46
1974
Nancy
Arboretumul S i m e r i a- Monografie208
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1808 R
osa m
icrantha S
m.
24
1967
Poznan
23
1974
Dahle
m
1809 R
osa m
icranthasepiu
m
26
-
Waasla
nd
1810 R
osa m
ollis
S
m.
3
1967
Greis
fw
ald
1811 R
osa m
ontana C
haix
.
Europa (S
), A
fric
a(N
)
19
2000
Arboretum
W
aasla
nd
1812 R
osa m
oschata H
errm
.
23
1974
Am
sterdam
1813 R
osa m
oyesii H
em
sl. &
W
ills
.
Chin
a (V
.)
46, 48
1976
Varsovia
49
1982
Leip
zig
1814 R
osa m
ultib
racteata H
em
sl. &
W
ills
.
Chin
a (V
)
18
1974
Poznan
46
1974
Nancy
47
1974
Krakov
46
1976
Vie
na
46
1976
Londra
1815 R
osa m
ultiflo
ra T
hunb.
46
1967
Lyon
1816 R
osa m
ultiflo
ra T
hunb. 'Inerm
is'
35
-
Szeged
1817
Rosa m
ultiflo
ra T
hunb. var. cathaie
nsis
R
ehd.
Jap.,C
orea
50
-
Gent
1818 R
osa nitid
a W
illd
.
23
1974
Am
sterdam
46
1974
Kornik
1819 R
osa nitid
ula
B
esser
16
2000
G.B
. M
acea
1820 R
osa nutkana K
.Z
. P
resl.
16
1967
Colu
mbia
46
1974
Manchester
48
1976
Potsdam
1821 R
osa oly
pes
26
1967
Kornik
1822 R
osa om
eie
nsis
R
olfe
48
-
Rostock
1823 R
osa om
eie
nsis
var. pterocantha
8
-
Bratis
lava
1824 R
osa om
isa D
esegl.
48
1976
Poznan
1825 R
osa orie
ntalis D
up.
6
-
-
1826 R
osa palu
stris
M
arsh. var. nuttallia
na R
ehd.
20
-
Wagenin
gen
1827 R
osa pendulina L x R
. gla
uca W
ill.
26
-
Uppsala
1828 R
osa pendulina L.
46, 47
1967
Poznan
48
1976
Tubin
gen
1829 R
osa pendulina L. var. oxyodon R
ehd.
46
1976
Sie
na
ANEXA II 209
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1830 R
osa pim
pin
ellifolia L.
10
1976
Dijon
1831 R
osa pis
ocarpa A
. G
ray.
10
1967
Vacratot
1832 R
osa prattii H
em
sl.
48
1976
Uppsala
1833 R
osa pyracantha (B
orb.) K
last.
46
1976
Pruhonic
e
1834 R
osa roxburghii T
ratt.
23
1974
Dahle
m
1835 R
osa rubig
inosa L.
46
1967
Erevan
1836 R
osa rubig
inosa L. var. um
bellata
8
-
Latvia
1837 R
osa rubrifolia W
ill.
48
1969
Londra
46
1974
Kornik
1838 R
osa rugosa T
hunb.
26
1961
Bucuresti
43
1974
Am
sterdam
46
1974
Kornik
46
1976
Lodz
48
1976
Besancon
48
1976
Harren
1839 R
osa rugosa T
hunb. `G
lauca’
13
2002
Porrentruy
1840 R
osa rugosa T
hunb. var. alb
a W
are.
48
1974
Snagov
46
1976
Londra
1841 R
osa rugosa T
hunb. var. pum
illa
Chin
a(N
),C
orea,Jap.
50
-
Kaunas
1842 R
osa sancti-
andreae
50
-
Marburg
1843 R
osa scabriu
scula
20
-
Sala
spils
1844 R
osa sem
pervir
ens L.
43
1974
Kornik
1845 R
osa seric
ea Lin
dl.
19
-
Taschent
1846 R
osa sertata R
olfe.
46
1959
Poznan
1847 R
osa setig
era M
ichx.
24, 46
1959
Tharand
23
1974
Tharand
1848 R
osa setip
oda H
em
sl. &
W
ils.
46
1974
Kornik
48
1976
Londra
1849 R
osa sherardii D
aves.
46
1976
Wagenin
gen
48
1976
Lund
1850 R
osa sic
ula
T
ratt.
20
-
Berlin
1851 R
osa sin
ivilsenii H
em
sl.
44
1969
Krakov
1852 R
osa sla
ucensis
L.
46
1976
Krakov
Arboretumul S i m e r i a- Monografie210
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1853 R
osa soulieana C
rep.
48
-
Londra
1854 R
osa spald
ingii
39
-
Uppsala
1855 R
osa spin
ossis
ima L.
27, 46
1969
Erevan
1856 R
osa spin
ossis
ima L. var. altaic
a R
ehd.
31
1976
Dresden
1857 R
osa staw
censis
46
-
Clu
j
1858 R
osa stellata W
oot. var. m
irific
a C
oek.
26
-
London
1859 R
osa subglo
bosa
47
1976
Lyon
1860 R
osa suffulta G
resne.
46
1974
Nancy
1861 R
osa tom
entosa S
mith.
46
1976
Dahle
m
48
1976
Tubin
gen
46
-
Lenin
grad
1862 R
osa trip
hilla
R
oxb.
9
1967
Poznan
1863 R
osa ussurie
nsis
26
-
Uppsala
1864 R
osa vilosa L.
27
1974
-
46
1974
Toronto
1865 R
osa vilosa L. ssp. gla
ndulo
sa
7
-
Latvia
1866 R
osa vilosa L. var. pom
ifera D
esv.
48
1976
Lund
1867 R
osa vir
gin
iana M
ill.
44
1974
Greis
fw
ald
48
1976
Tubin
gen
48
1976
Harren
1868 R
osa vosagia
ca
8
-
Latvia
1869 R
osa w
atsonia
na C
rep.
46
1976
Am
sterdam
1870 R
osa w
ebbia
na W
all.
Him
al.- A
fgghan si T
urkest.
48
1976
Londra
1871 R
osa w
ichuraia
na C
rep.
47
1974
Krakov
48
1974
Krakov
1872 R
osa w
ichuraia
na C
rep. cv. `C
oral-
Daw
n’
48
-
Szeged
1873 R
osa w
illm
ottia
e H
em
sl.
9, 47
1969
Am
sterdam
1874 R
osa w
oodsi Lin
dl.
46
1959
Tharand
1875 R
osa x kam
tchatic
a V
ent.
31
-
Uppsala
1876 R
osa x reversa W
ald
st. &
K
it.
8
-
Sala
spils
1877 R
osa x saharkeana G
rasba.
46
1976
Wagenin
gen
1878 R
ubus frutic
osus L.
8
-
Antw
erpen
ANEXA II 211
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1879 R
ubus gla
ndula
ris
B
eel.
20
-
Varsovia
1880 R
ubus grem
ii
24
1967
Dahle
m
1881 R
ubus odoratus L.
Am
er. de N
.
47
1964
Elv
etia
1882 R
ubus parviflo
rus N
utt.
26
1961
Bazos
1883 R
ubus phoenic
ola
siu
s M
axim
.
27
-
Am
sterdam
1884 R
ubus ulm
ifolius S
chott.
26
-
Noua Z
eela
nda
1885 R
uscus acule
atus L.
Ghim
pe
Europa
10
1959
Clu
j
1886 R
uta cale
pensis
L
33
1969
Tartu
47
2002
Bonn
1887 R
uta corsic
a L.
31
-
Nijm
ingen
1888 R
uta graveole
ns L.
Europa (S
)
5
1974
Snagov
31
2000
Ville
de N
antes
31
2000
G.B
. C
luj
1889 R
uta m
ontana
4
-
Bucuresti
1890 S
alix alb
a L.
Salc
ie alb
a
Eur., A
sia
(N
.)
9, 19, 20, 50
-
-
1891 S
alix babylo
nic
a L.
Salc
ie pla
ngatoare
Chin
a
10
1955
-
1892 S
alix caprea L.
48
-
-
1893 S
alix caprea L. 'P
endula
'
2
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
1894 S
alix m
atsudana K
oid
z. `T
ortuosa’
19
1961
Stefanesti
1895 S
alix purpurea L. 'P
endula
'
3
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
1896 S
alix x in
tegra T
hunb.`H
akuro N
ishik
i’
Salc
ie alb
a
1
2002
Pla
nte achiz
iþio
nate
1897 S
am
bucus canadensis
L.
19
-
Kaunas
1898 S
am
bucus nig
ra L.
Soc negru
Eur.,A
fr.(N
),A
sia
(V
)
21, 50
-
-
1899 S
am
bucus nig
ra L. var. la
cin
iata L.
22
1974
UR
SS
1900 S
am
bucus pubescens M
ichx.
38
1974
Barres
20
-
Erevan
1901 S
am
bucus sib
iric
a N
akai.
Sib
eria
16
1967
Moscova
1902 S
am
bucus sie
bold
iana G
raebn.
17
-
Greis
fw
ald
1903 S
anguis
orba canadensis
L.
46
1976
Godolo
1904 S
asa palm
ata (B
urbid
ge.)C
am
us
7
-
-
1905 S
asa pum
ila E
.G
.C
am
us.
Japonia
10
2004
Puiu
G
rosu
1906 S
asa tessela
ta (M
urra)M
ak. &
S
ieb.
Japonia
7
-
-
Arboretumul S i m e r i a- Monografie212
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1907 S
asa veitchii (C
arr.)R
ehd.
Bam
bus pitic
Japonia
11
-
-
1908 S
ecurin
ega flu
ggeoid
es M
uell.
38
1974
Poznan
48
1976
Kornik
1909 S
ecurin
ega ram
iflo
ra M
oneli.
38
1974
Londra
46
1976
Coim
bra
46
1978
Vie
na
1910 S
ecurin
ega suffrutic
osa (P
all.)R
ehd.
26
1967
Bucuresti
47
1976
Delft
31
-
-
1911 S
kim
mia
reevesia
na F
ort.
2
-
Bonn
1912 S
ophora fla
vescens A
it.
14
1974
Pale
rm
o
14
1976
Buffon
13
2002
Kyoto
1913 S
ophora ja
ponic
a L.
5, 31, 47
-
-
1914 S
ophora ja
ponic
a L. `P
endula
’
1, 2
1958
Pep. T
restia
1915 S
ophora vic
iifolia H
ance.
46
1976
Coim
bra
1916 S
orbaria
aitchis
onii H
em
sl.
46
1976
Am
sterdam
1917 S
orbaria
arborea S
chneid
.
4
1967
Barres
1918 S
orbaria
assurgens V
ilm
. &
B
ois
.
13
1967
Dahle
m
1919 S
orbaria
grandiflo
ra M
axim
.
23
1976
Dahle
m
19
1978
Vie
na
1920 S
orbaria
kir
ilow
ii R
egel.
24
1976
Dubrava
46
1976
Dubrava
27
-
Tadjikis
tan
1921 S
orbaria
sorbifolia (L.)A
.B
r.
6, 7, 48
1960
Bucuresti
1922
Sorbaria
sorbifolia (L.)A
.B
r. var. stellip
ila M
axim
.
24
1974
Barres
1923 S
orbus acestnaca
20
-
Macea
1924 S
orbus am
eric
ana M
arsh.
27, 41
1967
Montreal
1925
Sorbus am
eric
ana M
arsh. ssp. ja
ponic
a K
itam
ura
31
2000
Exp. F
orest S
tatio
n
Kyoto
1926 S
orbus am
eric
ana M
arsh. var. decora S
arg.
23
-
G.S
A
rb, N
Y
1927 S
orbus arborea
6
1976
Moscova
ANEXA II 213
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1928 S
orbus aria
(L.)C
rantz.
Sorb
Eur., A
sia
M
., C
aucaz
23
1964
Dom
ogle
d
23
2000
G.B
. M
acea
1929 S
orbus aria
(L.)C
rantz. `A
urea’
3
1969
Wagenin
gen
1930 S
orbus aucuparia
L.
Scorus de m
unte
Europa A
sia
20
-
Porrentruy
1931 S
orbus aucuparia
L. `A
sperifolia’
35
-
Turku
1932 S
orbus aucuparia
L. `A
vanie
nburg’
20
-
Berlin
1933 S
orbus aucuparia
L. `Incis
a’
35
-
Bratis
lava
1934 S
orbus aucuparia
L. `R
am
isberg’
20
-
Berlin
1935 S
orbus aucuparia
L. var. rossic
a S
paeth.
23
-
Moskova
1936
Sorbus cham
aem
espilus C
rantz. var. sudetic
a W
enz.
Eur. (C
.)
49
1982
Uppsala
1937 S
orbus com
mix
ta H
edl.
41
1969
New
Y
ork
18
1974
New
Y
ork
1938
Sorbus com
mix
ta H
edl. var. rufo-ferugin
ea S
chneid
.
38
1974
Wagenin
gen
1939 S
orbus decora S
chneid
.
23
1974
Moskova
1940 S
orbus degenii Jov.
20
1978
Budapesta
1941 S
orbus dis
colo
r H
edl.
24
-
Wagenin
gen
1942 S
orbus dom
estic
us L.
Europa de S
;A
sia
Mic
a;A
fric
a
23
-
-
1943 S
orbus em
ertia
na
31
-
-
1944 S
orbus forestii
31
-
Liv
erpool
1945 S
orbus gracilis
16
1999
Rostock
1946 S
orbus la
tifolia (Lam
.)P
ers.
26
1959
Clu
j
27
1974
Wrocla
w
1947 S
orbus m
ougeotii W
ill. &
G
ord.
Eur. (S
si E
)
41
1974
Cracovia
1948 S
orbus pouaschanensis
(H
ance.)H
edd.
Chin
a
23
1964
Clu
j
1949 S
orbus prattii K
oehne
26
-
Liv
erpool
1950 S
orbus refle
xip
etala
K
oehne.
43
1967
Dahle
m
1951 S
orbus rufo-ferugin
ea S
chneid
.
20
-
Uppsala
1952 S
orbus sim
onkaia
na K
arp.
48
1978
Wagenin
gen
1953 S
orbus subaranensis
48
-
Macea
Arboretumul S i m e r i a- Monografie214
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1954 S
orbus x hybrid
a L.
26
1959
Clu
j
1955 S
orbus x in
term
edia
P
ers.
20, 23
1967
Wagenin
gen
1956 S
pir
aea alb
iflo
ra Z
abel.
20
1969
Berlin
1957 S
pir
aea betula
efolia P
all.
24
-
Dubrava
24
-
Kie
v
1958 S
pir
aea bum
ald
a 'A
nthony-W
aterers'
48
-
Szeged
1959 S
pir
aea canescens D
.D
on
24
-
Ale
xandria
24
-
Kie
v
1960 S
pir
aea cantonensis
Lour.
13
1955
Bazos
1961 S
pir
aea chaem
aedrifolia L.
Asia
20
-
Kie
v
1962
Spir
aea c
haem
aedrifolia L
. v
ar. u
lmifolia (S
cop.)M
axim
.
25
1959
Clu
j
1963 S
pir
aea chin
ensis
M
axim
.
20
-
Sin
ica
1964 S
pir
aea crenata L.
24
1959
Clu
j
47, 48
1974
Min
sk
1965 S
pir
aea dougla
sii H
ook.
23
1974
Varsovia
1966 S
pir
aea gem
mata Z
ab.
43
1969
Berlin
1967 S
pir
aea henryi S
chneid
.
Chin
a (C
si V
)
49
1982
Horrog
1968 S
pir
aea hum
ilis
16
1995
Min
sk
1969 S
pir
aea hyperic
ifolia L.
Europa(S
E-S
iberia
),A
sia
(C
) 9, 18, 30
2001
G.B
. Iasi
8
-
Mly
nany
1970 S
pir
aea ja
ponic
a L.f.
24
1959
Clu
j
1971 S
pir
aea ja
ponic
a L.f. `M
acrophylla’
35
-
Kostele
c
1972 S
pir
aea ja
ponic
a L.f. var. acum
inata F
ranch.
5
1969
Dahle
m
1973 S
pir
aea ja
ponic
a L.f. var. fortunei R
ehd.
48
1974
Snagov
1974 S
pir
aea ja
ponic
a L.f. var. la
tifolia (A
it.)B
orkh.
48
1969
Montreal
1975 S
pir
aea lo
ngig
em
mis
M
axim
.
24
-
Vacratot
24
-
Lip
els
k
1976 S
pir
aea m
acrantha Z
bl.
6, 47
1967
Min
sk
42, 44
-
-
1977 S
pir
aea m
acrothyrsa D
ipp.
27
-
Tadjikis
tan
1978 S
pir
aea m
argaritae Z
abel.
46
1975
Clu
j
1979 S
pir
aea m
argaritae Z
abel. var. expanea
46
1976
Lodz
ANEXA II 215
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
1980 S
pir
aea m
argin
ata Z
ab.
38
1969
Berlin
1981 S
pir
aea m
edia
S
chm
idt.
24
1974
Ale
xandria
20
1976
Szeged
1982 S
pir
aea m
enzie
sii H
ook.
30, 47
1969
Min
sk
1983 S
pir
aea m
iyabei K
oid
z. var. gla
brata R
ehd.
20
-
G.B
. C
luj
1984 S
pir
aea nip
ponic
a M
axim
.
Japonia
10
1967
Dahle
m
1985 S
pir
aea nip
ponic
a M
axim
. var. rotundifolia (N
ichols
)
Mark.
13
2002
Sofia
1986 S
pir
aea rosthornii P
ritz.
47
1974
Moscova
1987 S
pir
aea salicifolia L.
Europa C
entrala
5, 10
-
-
1988 S
pir
aea sargentia
na R
ehd.
45
-
Lip
els
k
1989 S
pir
aea seric
ea T
urcz.
46
-
Dubrava
1990 S
pir
aea sple
ndens K
.K
och.
13
-
Lip
els
k
1991 S
pir
aea tric
hocarpa N
akai.
24, 46
1959
Clu
j
1992 S
pir
aea trilobata L.
16
1967
Moskova
1993 S
pir
aea ulm
ifolia S
cop.
20
-
Kie
v
1994 S
pir
aea urale
nsis
8
-
Vacratot
1995 S
pir
aea x arguta Z
bl.
4
1955
Bazos
10
-
-
1996 S
pir
aea x bella S
ims.
19
1976
Ale
xandria
1997 S
pir
aea x billiardii H
errin
g.
5
-
-
1998 S
pir
aea x bum
ald
a B
urv.
11
1974
Snagov
47
1974
Snagov
1999 S
pir
aea x bum
ald
a B
urv. `F
roebeli’
8
1964
Snagov
2000 S
pir
aea x pyram
idata G
reene
20
-
Kie
v
2001 S
pir
aea x schin
abeckii Z
abel.
20
-
Kie
v
2002 S
pir
aea x vanhouttei (B
rio
tt.)Z
ab.
2, 13, 48
1956
Snagov
2003 S
taphyle
a bola
nderi G
ray.
8
-
Bordeaux
2004 S
taphyle
a colc
hic
a S
tev.
38
1974
Szeged
2005 S
taphyle
a colc
hic
a S
tev. var. coulteri Z
abel.
43
1969
Am
sterdam
2006 S
taphyle
a em
odi W
all.
46
1976
Dahle
m
Arboretumul S i m e r i a- Monografie216
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
2007 S
taphyle
a pin
nata L.
Clo
cotis
C
. si S
. E
uropei
31
2000
Rogow
48
-
-
2008 S
taphyle
a regeliana
48
1976
Vernis
on
2009 S
taphyle
a trifoliata L.
46
1976
Dahle
m
2010 S
taphyle
a x coulo
mbie
rii
20
-
Seattle
2011 S
taphyle
a x ele
gans Z
ab.
26
-
Novyi-
Dvur
2012 S
tyrax ja
ponic
a S
.&
Z
.
Chin
a,Japonia
18
1974
Barres
13, 19
2000
The D
aw
es
Arboretum
2013 S
ym
phoric
arpos alb
us (L.)B
lake.
46
1976
Dahle
m
6, 38
-
-
2014 S
ym
phoric
arpos alb
us (L.)B
lake. var.
48
1969
Jena
la
evig
atus (F
erm
.)B
lake.
48
1976
Brem
en
2015 S
ym
phoric
arpos chenaultii R
ehd.
33
1969
Szeged
2016 S
ym
phoric
arpos hesperiu
s G
.N
.Johanes
23, 24
1974
Vacratot
31
1976
Dahle
m
2017 S
ym
phoric
arpos heyeri D
ipp.
23
1974
Nancy
27
1974
Nancy
6
-
Lenin
grad
2018 S
ym
phoric
arpos m
icrophyllus K
unth.
45
-
Barres
45
-
Ungaria
2019 S
ym
phoric
arpos m
ollis
N
utt.
9, 10, 23, 33,
1969
Poznan
46
-
-
2020 S
ym
phoric
arpos occid
entalis H
ook.
47
1969
Dahle
m
21
1974
Bucuresti
2021
Sym
phoric
arpos occid
entalis H
ook. var. heyeri D
iek.
6
1969
Lenin
grad
2022 S
ym
phoric
arpos orbic
ula
tus M
oench.
Am
er. de N
.
46
1976
Besancon
5, 18
-
-
2023 S
ym
phoric
arpos oreophillu
s G
ray.
27, 44
1967
Dahle
m
2024
Sym
phoric
arpos racem
osus M
ichx.
28
-
Clu
j
2025 S
ym
phoric
arpos riv
ula
ris
9
1969
Jena
46
1976
Jena
ANEXA II 217
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
2026 S
ym
phoric
arpos rotundifolius G
ray.
44
1967
Min
sk
47
1974
Berlin
2027 S
yrin
ga am
urensis
R
upr.
Manciu
ria
, C
hin
a (N
)
31
2000
Novosib
irsk
2028 S
yrin
ga am
urensis
R
upr. var. ja
ponic
a
26
1967
Japonia
(M
axim
.)F
ranch.et S
av.
46
1969
Varsovia
2029 S
yrin
ga chin
ensis
W
illd
.
28
-
Bratis
lava
2030 S
yrin
ga em
odii W
all. ex G
.D
on
47
1963
Snagov
3, 47
1969
Varsovia
2031 S
yrin
ga faurey
45
-
Marseille
2032 S
yrin
ga hem
eyi
48
1976
Szeged
2033 S
yrin
ga henria
na S
chneid
. var. exim
is
23
1964
Hels
inki
2034 S
yrin
ga jo
sik
aea Jacq.
Rom
ania
,P
olo
nia
,U
crain
a
6, 23, 48
1963
Clu
j
3, 7, 23
1969
Min
sk
2035 S
yrin
ga jo
sik
aea Jacq. var exim
ia F
roebel.
22
-
Varsovia
2036 S
yrin
ga kom
arow
ii S
chneid
.
5
1961
Clu
j
2037
Syrin
ga kom
arow
ii S
chneid
. var. sargentia
na S
chneid
.
19
-
Manchester
2038 S
yrin
ga m
eyeri S
chneid
.
30
1969
Halle
2039 S
yrin
ga obla
ta Lin
dl.
6, 23
1964
Tharandt
2040 S
yrin
ga obla
ta Lin
dl. var. affin
is Lin
gels
h.
45
-
Snagov
2041 S
yrin
ga obla
ta Lin
dl. var. dilatata R
ehd.
19
1978
Sarvar
2042 S
yrin
ga obla
ta Lin
dl.var gir
ald
ii
11
2002
Shangai
(Lem
oin
e) R
edh.
13
2002
Jena
2043 S
yrin
ga pekin
ensis
R
upr.
23
1974
Vacratot
46
1976
Dahle
m
2044 S
yrin
ga refle
xa S
chneid
.
Chin
a (C
)
18, 23
1963
G. B
. C
luj
46
1976
Turku
2045 S
yrin
ga retic
ula
ta (B
l.)H
ara
Japonia
(N
)
23
1974
Rig
a
13
2002
Rogow
2046 S
yrin
ga retic
ula
ta (B
l.)H
ara
Japonia
(N
)
14, 31
2000
Daw
es A
rboretum
50
2004
Jacksontow
n
2047 S
yrin
ga sw
egifle
xa H
esse.
28
-
Vacratot
Arboretumul S i m e r i a- Monografie218
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
2048 S
yrin
ga sw
egin
zow
ii K
oehne. &
Z
ingllah.
6
1967
Greis
fw
ald
24
-
-
2049 S
yrin
ga tig
erstednii H
.S
w.
11
1989
Wagenin
gen
2050 S
yrin
ga tom
entella B
urr.et F
ranch.
Chin
a de V
.
18
1963
G.B
. C
luj
2051 S
yrin
ga velu
tin
a K
om
ar.
47
1969
Varsovia
47
1974
Rouen
13
2002
Ebersw
ald
e
2052 S
yrin
ga villo
sa V
ahl.
23, 47
1963
Clu
j
47
1969
Kuib
isev
48
1969
Greis
fw
ald
2053 S
yrin
ga villo
sa V
ahl. var. rosea
48
-
Krakow
2054 S
yrin
ga vulg
aris
L.
3, 13, 15
-
-
2055 S
yrin
ga vulg
aris
L. `P
lena’
3, 13
-
-
2056 S
yrin
ga vulg
aris
L. var. purpurea W
est.
23
1974
Snagov
2057 S
yrin
ga vulg
aris
L. var. vio
lacea A
it
8
1969
Snagov
2058 S
yrin
ga vulg
aris
L.`C
harle
s Joly
’
8
-
Lenin
grad
2059 S
yrin
ga w
olfii S
chneid
.
19
1974
Kornik
42
1976
Gorki
19
1978
Min
sk
2060 S
yrin
ga x prestonae M
c.K
elv
ey
18
1974
Varsovia
48
1976
Turku
31
2000
Pruhonic
e
2061 S
yrin
ga yunanensis
F
ranch.
5, 26
1961
Clu
j
2062 T
am
arix
gallic
a L.
Regiu
nea M
editeraneana
1
1956
Bazos
2063 T
ilia
am
eric
ana L.
24
1959
Vie
na
2064 T
ilia
cordata M
ill.
14, 47
1963
Beja
n
47
1974
Kornik
2065 T
ilia
dasystylla S
tev.
23
1964
Lenin
grad
2066 T
ilia
in
sula
ris
N
akai.
35
-
Kornik
2067 T
ilia
m
axim
ow
iczia
na S
hir
as.
41
1974
Poznan
2068 T
ilia
m
ongolica M
axim
.
47
2002
Rogow
24
-
Pekin
2069 T
ilia
petio
laris
31
-
Rogow
ANEXA II 219
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
2070 T
ilia
pla
typhyllos S
cop.
Tei cu frunza m
are
Europa
11
-
-
2071 T
ilia
tom
entosa M
oench.
10
-
-
2072 T
ilia
tuan S
wz.
41
1974
Kornik
2073 T
ilia
x euchlo
ra K
.K
och.
18
1997
Essen
2074 T
ilia
x europaea L.
26
-
Sarvar
2075 T
ilia
x europaea L. `P
allid
a’
24
1959
Vie
na
2076 T
ilia
x m
oltkei S
paeth.
18
1997
Essen
2077 U
lmus carpin
ifolia G
led.
18, 31, 35, 37,
-
-
39, 48
2078
Ulm
us carpin
ifolia G
led. var. suberosa (M
oench.)R
ehd.
42
1976
Moscova
2079 U
lmus gla
brata H
uds.
45
-
-
2080 U
lmus la
evis
P
all.
48
-
-
2081 U
lmus m
inor M
ill.
Ulm
de cam
p
Eur.,A
fr.(N
),A
sia
(V
)
30
1976
New
Y
ork
18, 49, 50
-
-
2082 U
lmus parvifolia Jacq.
30
1976
New
Y
ork
2083 V
iburnum
acerifolium
L.
20
1967
Vacratot
20
1969
Berlin
47
1976
Dahle
m
26
-
-
2084 V
iburnum
aln
ifolius M
arsh.
26
-
-
2085 V
iburnum
am
eric
anum
20
1969
Bruxelles
2086 V
iburnum
bitchin
ense M
ak.
6, 33
1969
Wagenin
gen
2087 V
iburnum
buddle
ifolium
C
.H
.W
rig
ht.
Chin
a (C
)
14
2000
J.B
. de M
arseille
22
-
Zagreb
2088 V
iburnum
bureyaetic
um
R
eg. &
H
erd.
Manciu
ria
,C
hin
a(N
)
19
1974
Dahle
m
50
-
Poznan
2089 V
iburnum
cassin
oid
es L.
21
-
Vacratot
2090 V
iburnum
conitifolium
D
.D
on
44
1967
Racheve
2091 V
iburnum
dentatum
L
Am
eric
a de N
44
1964
BA
ZO
S
13
2002
Rogow
8, 23
2004
Rogow
2092 V
iburnum
dilatatum
T
hunb.
47
1969
Pekin
Arboretumul S i m e r i a- Monografie220
(continuare)0
1
2
3
4
5
6
2093 V
iburnum
edule
(M
ichx.)R
af.
Am
eric
a de N
.
13, 47
2002
Leip
zig
30
2004
Leip
zig
2094 V
iburnum
la
ntana L.
Darm
ox
Europa A
sia
7, 16
-
-
2095 V
iburnum
la
ntana L. `A
ureum
’ D
arm
ox
49
1982
Novy D
vur
2096
Vib
urnum
la
ntana L. var. m
arm
oratum
E
.W
olf.
10, 47
1969
Varsovia
2097 V
iburnum
la
ntanoid
es M
ichx.
9, 47
1967
Poznan
46
1976
Am
sterdam
2098 V
iburnum
le
ntago L.
Am
eric
a de N
13
1955
BA
ZO
S
2099 V
iburnum
opulu
s L.
48
-
-
2100 V
iburnum
opulu
s L. `R
oseum
’
4, 16
-
-
2101 V
iburnum
opulu
s L. var. am
eric
anum
A
it.
Am
er. de N
.
48
1999
Waasla
nd
2102 V
iburnum
orie
ntalis P
all.
47
1974
Greis
fw
ald
2103 V
iburnum
pauciflo
rum
R
af.
SU
A;A
sia
4
1969
Bruxelles
2104 V
iburnum
phle
botric
hum
S
ieb. &
Z
ucc.
48
-
Bratis
lava
2105 V
iburnum
plicatum
T
hunb.
Asia
13
2002
Arad
30
2004
Porrentruy
2106 V
iburnum
prunifolium
L.
Am
er. de N
.
43
1969
Kornik
1, 15
1998
Northam
pton
2107 V
iburnum
rhytid
ophylloid
es
26
-
Ialta
2108 V
iburnum
rhytid
ophyllum
H
em
sl.
Chin
a
16, 44
-
-
2109 V
iburnum
sargentii K
oehne
Asia
(N
E)
10, 18, 47, 48
1974
Kornik
19
1974
Krakow
3, 27, 33
1974
Ale
xandria
2110 V
iburnum
schensia
num
M
axim
.
20
-
Novy-D
vur
2111 V
iburnum
setig
erum
H
ance
Asia
23
2004
Jacksontow
n
2112 V
iburnum
trilobum
M
arsh.
26
1963
Bruxelles
2113 V
iburnum
urceola
tum
S
ieb. &
Z
ucc.
47
1976
Poznan
2114 V
iburnum
utile H
em
sl.
26
1976
Poznan
ANEXA II 221
(continuare)
0
1
2
3
4
5
6
2115 V
iburnum
veitchii W
rig
ht.
Chin
a (C
)
43
1967
Poznan
20
1969
Berlin
14, 47
1969
Dahle
m
18
1993
Alm
a-ata
26
-
-
2116 V
iburnum
w
ills
onii R
ehd.
48
1976
Bratis
lava
2117 V
inca m
ajo
r L.
Europa de S
, A
sia
de V
.
5
2001
G.B
. Iasi
2118 V
inca m
inor L.
3, 13, 18
-
-
2119 W
eig
ela
coraeensis
T
hunb. (D
iervilla
c. D
C.)
Japonia
43
1974
Nankin
g
7
2000
Exp. F
or. S
tat. K
yoto
2120 W
eig
ela
decora (N
akai)
Maxim
.
23
1999
Macea
2121 W
eig
ela
hortensis
S
.&
Z.
26
1967
Kyoto
2122 W
eig
ela
praecox
31
-
Corea
2123 W
eig
ela
x hybrid
a Jaeg.
31
-
Corea
2124 X
anthoceras sorbifolia B
unge.
7
2002
Sim
eria
1, 13
-
-
2125 Y
uca filam
entosa L.
1
-
-
2126 Z
anthoxylu
m ala
tum
R
oxb. var.
46
1976
Dijon
pla
nis
pin
um
R
ehd. &
W
ills
.
48
-
Nantes
2127 Z
anthoxylu
m am
eric
anum
M
ill.
Am
er. de N
.
49
1967
Bratis
lava
28, 47
1969
Batum
i
38, 46
1974
Szeged
47
1976
Vacratot
2128 Z
anthoxylu
m bungei
26
-
Sie
nna
2129 Z
anthoxylu
m pip
eritum
D
C. f. in
erm
is
31
2000
Exp. F
or. S
t. K
yoto
2130 Z
anthoxylu
m schin
ifolium
5
-
Macea
2131 Z
anthoxylu
m sim
ula
ns H
ance.
Chin
a (N
si C
)
26, 47
1959
Bucuresti
30, 38
1969
Barres
47
1969
UR
SS
18
1974
Koln
2132 Z
anthoxylu
m stenophyllum
46
-
Dahle
m
2133 Z
elk
ova hir
ta C
.F
. S
chneid
.
30
1961
Pekin
43
1961
Pekin
6
1961
Pekin
Arboretumul S i m e r i a- Monografie222
*Notã: Lista plantelor lemnoase indigene ºi exotice prezentatã în
ANEXA II cuprinde: denumirile (ºtiinþifice ºi populare), arealul natural,
rãspândirea lor în Arboretum (parcela), anul introducerii ºi provenienþa.
LIST OF INTRODUCED AND NATIVE WOODY SPECIES IN
SIMERIA ARBORETUM
List of introduced and native speciees presented in ANEXA II con-
tains: scientific and common species names, native region, location in
Arboretum (parcel), introduction year and provenance
ANEXA III 223
ANEXA III
FLORA IERBACEE A ARBORETUMULUI SIMERIA
inventar parþial - Mathieu Pastre (2002), Corina Coandã (2005)
HERBACEOUS FLORA IN SIMERIA ARBORETUM
Nr.
crt.
Denumire ºtiinþificã Denumire
popularã
Habitate
0 1 2 3
FLORI MOV / PURPURII
Mauve/ Purple Flowers
Fam. Aristolochiaceae
1 Asarum europaeum Pochivnic pãduri de foioase
Fam. Boraginaceae
2 Pulmonaria molissima Mierea-ursului liziere, poieni
3 Pulmonaria officinalis Mierea-ursului pãduri uscate
4 Symphytum officinale Tãtãneasã lunci, fâneþe umede, zãvoaie
Fam. Campanulaceae
5 Campanula patula Clopoþei liziere, rariºti de pãdure, fâneþe
6 Campanula ranunculoides Clopoþei pãduri, tufãriºuri
Fam. Caryophyllaceae
7 Lychnis flos-cuculi Floarea-cucului fâneþe, livezi umede
Fam. Compositae
8 Centaurea jacea Pesmã pãºuni, fâneþe
Fam. Convolvulaceae
9 Convolvulus arvensis Volburã culturi, locuri ruderale
Fam. Cruciferae
10 Dentaria glandulosa Creasta cocoºului pãduri
11 Lunaria rediviva Lopãþea pãduri, stâncãrii, tufãriºuri
Fam. Iridaceae
12 Crocus heuffelianus Brânduºã de munte pãºuni, poieni
Fam. Liliaceae
13 Allium scorodoprasum L. Aiul ºarpelui fâneþe însorite
Fam. Orobanchaceae
14 Lathraea squamaria Muma pãdurii pãduri
Fam. Papaveraceae
15 Corydalis cava Brebenel pãduri
Arboretumul S i m e r i a- Monografie224
0 1 2 3
Fam. Rosaceae
16 Geranium robertianum Nãprasnic pãduri
17 Geranium phaeum Pãlãria cucului luminiºuri, locuri umede
Fam. Labiatae
18 Glecoma hederacea Rotungioarã pãduri, locuri umbrite ºi umede,
fâneþe, tufãriºuri
19 Salvia pratensis Salvie de câmp fâneþe ºi pãºuni relativ uscate,
tufãriºuri, liziere
20 Lamium purpureum Sugel puturos semãnãturi, pârloage, culturi
Fam. Liliaceae
21 Muscari comosum Ceapa ciorii fâneþe, semãnãturi
Fam. Leguminosae
22 Trifolium pratense Trifoi roºu pajiºti
23 Vicia sepium Mãzãriche pãduri, tufãriºuri
24 Coronilla varia Coroniºte fâneþe, livezi, tufãriºuri, liziere
Fam. Primulaceae
25 Primula farinosa Ciuboþica cucului fâneþe umede
Fam. Ranunculaceae
26 Aquilegia vulgaris Cãldãruºã pãºuni
Fam. Scrophulariaceae
27 Cymbalaria muralis - ziduri, stâncãrii
Fam. Solanaceae
28 Solanum dulcamara Lãsnicior zãvoaie, tufiºuri umede ºi
umbroase, tãieturi de pãdure
Fam. Violaceae
29 Viola odorata Viorea pãduri rãrite, margini de pãduri,
tufãriºuri
FLORI ALBE/ White Flowers
Fam. Amaryllidaceae
30 Galanthus nivalis Ghiocei pãduri de foioase
Fam. Caryophyllaceae
31 Stellaria media Rocoinã pârloage, semãnãturi
32 Cerastium arvense Struna cocoºului livezi
33 Arenaria serpyllifolia Studeniþã grãdini, margini de drumuri
34 Silene vulgaris Guºa porumbelului fâneþe, coaste însorite,
semãnãturi
(continuare)
ANEXA III 225
0 1 2 3
Fam. Compositae
35 Chrysanthemum
leucanthemum
Margaretã fâneþe, margini de pãduri
36 Bellis perennis Bãnuþi pajiºti
37 Achillea millefolium Coada ºoricelului Pajiºti, pãduri rãrite
Fam. Convolvulaceae
38 Calystegia sepium Cupa vacii zãvoaie, în lungul cursurilor de
apã, liziere
Fam. Cruciferae
39 Alliaria officinalis Usturoiþã tufãriºuri umbroase
40 Cardamine amara Stupitu cucului pãduri umede, în jurul
izvoarelor, pâraielor
41 Cardamine impatiens Râjnicã pãduri, zãvoaie, tufãriºuri
42 Capsella bursa-pastoris Traista ciobanului locuri virane, semãnãturi
Fam. Labiatae
43 Lamium album Sugel alb tufãriºuri, lângã ziduri, garduri
Fam. Liliaceae
44 Polygonatum officinalis Pecetea lui
Solomon
pãduri uscate
45 Ornithogalum umbellatum Luºcã liziere, tufiºuri
Fam. Orchidaceae
46 Platanthera bifolia (L.)Rich Stupiniþã Pãduri de foioase
Fam. Oxalidaceae
47 Oxalis acetosella Mãcriºul iepurelui pãduri umbroase
Fam. Plantaginaceae
48 Plantago lanceolata Pãtlaginã îngustã pajiºti aride, margini de drumuri
49 Plantago major Pãtlaginã mare pãºuni umede, margini de
drumuri
Fam. Ranunculaceae
50 Isopyrum thalictroides Gãinuºi pãduri de foioase ºi tufãriºuri
51 Anemone nemorosa Floarea Paºtilor pãduri, tufãriºuri
Fam. Rubiaceae
52 Galium aparine Turiþã locuri cultivate, tufãriºuri
Fam. Scrophulariaceae
53 Veronica serpyllifolia ªopârliþã fâneþe umede, pãduri
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie226
0 1 2 3
Fam. Solanaceae
54 Physalis alkekengii Pãpãlãu tufãriºuri, rariºti de pãdure,
zãvoaie
Fam. Umbelliferae
55 Heracleum spondyilium Crucea pãmântului tufãriºuri, poieni
56 Aegopodium podagraria Piciorul caprei pãduri ºi fâneþe umede
57 Anthriscus thrichosperma Asmãþui sãlbatic margine de drumuri, rariºti de
pãdure, locuri ruderale, tufãriºuri
FLORI GALBENE/ Yellow Flowers
Fam. Balsaminaceae
58 Impatiens noli-tangere Slãbãnog pãduri, locuri umede ºi
umbroase
Fam. Compositae
59 Lapsana communis Zgrãbunþicã pãduri, tufãriºuri
60 Taraxacum officinale Pãpãdie pajiºti, ruderalã la marginea
drumurilor
61 Tragopogon orientalis Barba caprei fâneþe
62 Lactuca muralis Susai pãdureþ pãduri umbroase
63 Rudbekia laciniata Mãritã-mã mamã cultivatã, sãlbãticitã
64 Telekia speciosa Lãptucul oii pajiºti umede
Fam. Cruciferae
65 Rorippa silvestris Gãlbenea margini de drumuri, ºanþuri cu
apã, locuri ruderale
Fam. Euphorbiaceae
66 Euphorbia cyparissias Alior coaste însorite, margini de
drumuri
67 Euphorbia esula Alion semãnãturi
Fam. Iridaceae
68 Iris pseudacorus Stânjenel galben în ape lin curgãtoare, lacuri,
bãlþi, ºanþuri cu apã
Fam. Labiatae
69 Lamium galeobdolon Sugel pãduri, tufãriºuri
Fam. Oxalidaceae
70 Oxalis corniculata Mãcriºul iepurelui parcuri, grãdini, pe lângã garduri
Fam. Papaveraceae
71 Chelidonium majus Rostopascã locuri umbroase, ruderale, în
jurul aºezãrilor omeneºti
(continuare)
ANEXA III 227
(continuare)
0 1 2 3
Fam. Papilionaceae
72 Lotus corniculatus Ghizdei pajiºti umede ºi uscate,
tufãriºuri
73 Melilotus officinalis Sulfinã margini de drumuri, fâneþe,
semãnãturi
74 Medicago lupulina Trifoi mãrunt pajiºti uscate, locuri ruderale
Fam. Primulaceae
75 Primula acaulis Griciorei fâneþe, pãduri, tufãriºuri
76 Lysimachia nummularia Dreþe lunci, pãduri, fâneþe umede
Fam. Ranunculaceae
77 Anemone ranunculoides Pãºtiþã pãduri, tufãriºuri, poieni
78 Ranunculus repens Floare de leac pãduri, livezi, ºanþuri, locuri
mlãºtinoase, pajiºti umede
79 Ficaria verna Untiºor, grâuºor pãduri
Fam. Rosaceae
80 Duchesnea indica Frãguþã indianã pãduri umbroase, coaste
ierboase
81 Potentilla reptans Cinci degete fâneþe umede
82 Geum urbanum Cerenþel pãduri rãrite
Fam. Saxifragaceae
83 Chrysosplenium alternifolium Splinã locuri umbroase în lungul
pâraielor
FLORI ALBASTRE/ Blue Flowers
Fam. Apocynaceae
84 Vinca minor Saschiu pãduri, locuri umbrite
Fam. Boraginaceae
85 Myosotis palustris Nu mã uita locuri mlãºtinoase, în lungul
pâraielor, ºanþuri apãtoase
Fam. Compositae
86 Cichorium intybus Cicoare marginea drumurilor, ºanþurilor,
locuri ruderale, însorite
Fam. Labiatae
87 Ajuga reptans Vineriþã fâneþe, margini de pãduri
Fam. Scrophulariaceae
88 Veronica chamaedrys Stejãrel pãduri rãrite, tufãriºuri, fâneþe
uscate
Arboretumul S i m e r i a- Monografie228
0 1 2 3
FLORI MICI/ Small Flowers
Fam. Araceae
89 Arum maculatum Rodu pãmântului pãduri umbroase
Fam. Cannabinaceae
90 Humulus lupulus Hamei zãvoaie, lunci, tufãriºuri, liziere
Fam. Scrophulariaceae
91 Scrophularia nodosa Buberic pãduri, tãieturi de pãduri, pajiºti
umbroase, aluviuni
Fam. Polygonaeae
92 Rumex acetosa Mãcriº fâneþe umede, lunci
93 Rumex crispus Dragavei pajiºti umede, locuri ruderale
(continuare)
ANEXA IV 229
ANEXA IV
AVIFAUNA ARBORETUMULUI SIMERIA
- SPECII SEDENTARE SAU ÎN PASAJ
inventar parþial, prelucrare dupã Mathieu Pastre, 2002
BIRD FAUNA IN SIMERIA ARBORETUM
- SEDENTARY OR PASSAGES SPECIES
NR.
CRT.
DENUMIRE ªTIINÞIFICÃ
Scientific name
DENUMIRE POPULARÃ
Common name
STATUTUL SPECIEI
Species conservation
status
0 1 2 3
ACCIPITRIDAE
1 Accipiter gentilis Uliu porumbar Legea 462/2001, Anexa IV
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa III
2 Accipiter nisus Uliu pãsãrar Legea 462/2001, Anexa IV
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa III
ALCEDINIDAE
3 Alcedo atthis Pescãraº albastru Legea 462/2001, Anexa III
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa II
ARDEIDAE
4 Ardea cinerea Stârc cenuºiu Legea 462/2001, Anexa V
Conv. Berna, Anexa III
COLUMBIDAE
5 Streptopelia decaoctoa Guguºtiuc Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
Conv. Berna, Anexa III
CORVIDAE
6 Corvus corax Corb Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa III
7 Corvus corone cornix Cioarã grivã Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
8 Corvus frugilegus Cioarã de semãnãturã Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
9 Corvus monedula Stãncuþã Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
Arboretumul S i m e r i a- Monografie230
0 1 2 3
10 Garrulus glandarius Gaiþã Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
11 Pica pica Coþofanã Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
CUCULIDAE
12 Cuculus canorus Cuc Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa III
FRINGILLIDAE
13 Fringilla coelebs Cintezã Legea 462/2001, Anexa IV
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa III
14 Pyrrhula pyrrhula Mugurar Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa III
MOTACILLIDAE
15 Motacilla alba Codobaturã albã Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
MUSCICAPIDAE
16 Ficedula albicollis Muscar gulerat Legea 462/2001, Anexa III
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa II
Conv. Bonn, II
PARIDAE
17 Parus ater Piþigoi de brãdet Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
18 Parus caeruleus Piþigoi albastru Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
19 Parus major Piþigoi mare Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
PASSERIDAE
20 Passer domesticus Vrabie de casã -
PHASIANIDAE
21 Phasianus colchicus Fazan Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/1
PICIDAE
22 Dendrocopus major Ciocãnitoare pestriþã mare Legea 462/2001, Anexa IV
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa II
23 Dendrocopus syriacus Ciocãnitoare de grãdini Legea 462/2001, Anexa III
Directiva Pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa II
(continuare)
ANEXA IV 231
0 1 2 3
SITTIDAE
24 Sitta europaea Þiclean Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
STRIGIDAE
25 Athene noctua Cucuvea Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
26 Bubo bubo Buhã Legea 462/2001, Anexa III
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa II
27 Strix aluco Huhurez mic Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
STURNIDAE
28 Sturnus vulgaris Graur Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
SYLVIIDAE
29 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
30 Sylvia borin Silvie de zãvoi Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
TURDIDAE
31 Erithacus rubecula Mãcãleandru Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
32 Luscinia megarhynchos Privighetoare roºcatã Legea 462/2001, Anexa IV
Conv. Berna, Anexa II
33 Luscinia svecica Guºã vânãtã Legea 462/2001, Anexa III
Directiva pãsãri, Anexa I
Conv. Berna, Anexa II
34 Turdus merula Mierlã Directiva pãsãri, Anexa II/2
Conv. Berna, Anexa III
35 Turdus philomelos Sturz cântãtor Legea 462/2001, Anexa V
Directiva pãsãri, Anexa II/2
Conv. Berna, Anexa III
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a - Monografie232
LEGENDA
Legea 462/2001 - Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a guvernului nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice.
Anexa III - cuprinde speciile de plante ºi animale a cãror conservare necesitã desemnarea ariilor spe-
ciale de conservare ºi a ariilor de protecþie specialã avifaunisticã.
Anexa IV - cuprinde specii de animale ºi plante care necesitã o protecþie strictã.
Anexa V - cuprinde specii de plante ºi animale de interes comunitar a cãror prelevare din naturã ºi
exploatare fac obiectul mãsurilor de management.
Directiva Pãsãri (1979) - Directiva EEC 79/409 privind conservarea pãsãrilor sãlbatice
Anexa I - specii care fac obiectul mãsurilor de conservare speciale privind habitatul, în scopul asigurãrii
supravieþuirii ºi a reproducerii lor în aria lor de distribuþie.
Anexa II/2 - specii ce pot fi obiectul actelor de vânatoare în cadrul legislaþiei naþionale. Statele Membre
vegheazã ca vânãtoarea acestor specii sã nu compromitã eforturile de conservare întreprinse în aria lor
de distribuþie.
Convenþia de la Berna (1979) - convenþie privind conservarea vieþii sãlbatice ºi a habitatelor naturale
din Europa.
Anexa II - specii de faunã strict protejate.
Anexa III - specii de faunã protejate.
Convenþia de la Bonn - Convenþia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice.
Anexa II - lista speciilor migratoare care au o stare de conservare nefavorabilã.
ANEXA V 233
ANEXA VC
AL
EN
DA
RU
LÎN
FL
OR
IR
II S
PE
CIIL
OR
L
EM
NO
AS
E D
IN
AR
BO
RE
TU
MU
LS
IM
ER
IA
dupã observaþiile fenologice din perioada 1954-1960
TH
E F
LO
WE
RIN
G C
AL
EN
DA
R F
OR
W
OO
DE
N S
PE
CIE
S IN
S
IM
ER
IA
AR
BO
RE
TU
M
Nr.
Denum
irea specie
i/ S
pecie
s nam
e
Începutul înflo
rir
ii/ B
lossom
ing
begin
nin
g
Sfârºitul înflo
rir
ii/ B
lossom
ing end
Durata m
edie
Average le
nght
crt.
Tim
purii
Tardiv
e
Data m
edie
T
impurii
Tardiv
e
Data m
edie
Z
ile/ days
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1
Abie
s alb
a M
ill.
15.IV
25.IV
10
2
Abie
s nordm
annia
na (S
tev.) S
pach
15.IV
25.IV
20.IV
22.IV
1.V
28.IV
8
3
Abie
s faxonia
na R
ehd. &
W
ils.
14.IV
18.IV
4
4
Abie
s pin
sapo B
ois
s.
14.IV
20.IV
7
5
Acer cam
pestre L.
2.V
5.V
4.V
12.V
14.V
13.V
9
6
Acer negundo L.
27.III
15.IV
6.IV
8.IV
28.IV
18.IV
11
7
Acer pla
tanoid
es L.
23.IV
4.V
11
8
Acer pseudopla
tanus L.
8.IV
20.IV
14.IV
23.IV
15.V
4.V
14
9
Aesculu
s x carnea H
ayne
29.IV
8.V
3.V
22.V
27.V
25.V
22
10
Aesculu
s hip
pocastanum
L.
20.IV
12.V
1.V
16.V
1.V
I
23.V
22
11
Am
orpha frutic
osa L.
2.V
I
14.V
I
13
12
Berberis
thunbergii D
C.
20.IV
30.IV
10
13
Berberis
vulg
aris
L.
6.IV
23.IV
17
14
Buxus sem
pervir
ens L. var. arborescens L.
10.IV
18.IV
14.IV
20.IV
30.IV
25.IV
12
15
Carpin
us betulu
s L.
20.IV
27.IV
23.IV
26.IV
3.V
29.IV
6
16
Carya illinoensis
K
. K
och.
25.V
27.V
26.V
10.V
I
12.V
I
11.V
I
15
17
Carya ovata (M
ill.) K
.K
och.
13.V
20.V
7
18
Carya tom
entosa (P
oir
.) N
utt.
5.V
9.V
I
22.V
15.V
20.V
I
3.V
I
10
19
Castanea sativ
a M
ill.
17.V
I
29.V
I
23.V
I
5.V
II
12
20
Catalp
a big
nonio
ides W
alt.
1.V
I
16.V
I
8.V
I
15.V
I
23.V
I
20.V
I
13
21
Catalp
a specio
sa W
arder.
4.V
I
22.V
I
13.V
I
16.V
I
6.V
II
26.V
I
14
22
Celtis
occid
entalis L.
25.IV
22.V
I
23.V
6.V
6.V
II
6.V
I
11
Arboretumul S i m e r i a- Monografie2340
1
2
3
4
5
6
7
8
23
Cephalo
taxus harrin
gtonia
K
.K
och. var. drupacea (S
ieb. et Z
ucc.)
15.IV
23.IV
8
24
Cercid
iphyllum
ja
ponic
um
S
ieb. &
Z
ucc.
3.IV
12.IV
7.IV
8.IV
20.IV
14.IV
7
25
Cercis
siliq
uastrum
L.
27.IV
10.V
3.V
19.V
26.V
23.V
19
26
Chaenom
ele
s ja
ponic
a (T
hunb.)Lin
dl.
10.IV
28.IV
19.IV
28.IV
20.V
9.V
26
27
Cham
aecyparis
la
wsonia
na (A
.M
urr.)P
arl
9.IV
14.IV
6
28
Cham
aecyparis
nootkatensis
(D
.D
on)S
pach
10.IV
25.IV
17.IV
18.IV
5.V
27.IV
8
29
Cham
aecyparis
pis
ifera E
ndl.
8.IV
14.IV
6
30
Chio
nanthus vir
gin
icus L.
23.V
1.V
I
26.V
5.V
I
15.V
I
10.V
I
13
31
Cla
drastris
lu
tea (M
ichx.)K
.K
och.
24.IV
9.V
I
2.V
I
2.V
I
20.V
I
11.V
I
10
32
Cornus m
as L.
20.III
9.IV
30.III
7.IV
21.IV
14.IV
15
33
Cornus sanguin
ea L.
21.V
28.V
24.V
5.V
I
8.V
I
6.V
I
12
34
Corylo
psis
spic
ata S
ieb. &
Z
ucc.
28.III
20.IV
9.IV
15.IV
1.V
22.IV
13
35
Corylu
s avellana L.
15.II
29.III
8.III
15.III
7.IV
26.III
18
36
Corylu
s colu
rna L.
17.IV
28.IV
11
37
Cotin
us coggygria
S
cop.
8.V
14.V
6
38
Crataegus pennsylv
anic
a A
she.
24.IV
10.V
2.V
10.V
17.V
13.V
11
39
Cryptom
eria
ja
ponic
a D
. D
on
1.IV
5.IV
2.IV
10.IV
15.IV
12.IV
10
40
Cydonia
oblo
nga M
ill.
1.V
15.V
14
41
Die
rvilla
flo
rid
a S
. &
Z
.
13.V
2.V
I
23.V
31.V
20.V
I
10.V
I
17
42
Dio
spyros vir
gin
iana L.
1.V
I
20.V
I
10.V
I
8.V
I
2.V
II
20.V
I
12
43
Ele
agnus angustifolia L.
27.V
4.V
I
1.V
I
8.V
I
21.V
I
14.V
I
13
44
Ele
agnus um
bellata T
hunb.
20.IV
28.V
9.V
7.V
7.V
I
21.V
11
45
Euonym
us europaeus L.
9.V
25.V
17.V
16.V
2.V
I
25.V
15
46
Exochorda racem
osa (Lin
dl.) R
ehd.
25.IV
10.V
2.V
15.V
30.V
22.V
20
47
Fagus silvatic
a L.
1.V
8.V
7
48
Forsythia
suspensa (T
hunb.)V
ahl.
21.III
9.IV
30.III
18.IV
29.IV
23.IV
23
49
Fraxin
us excels
ior L.
28.III
22.IV
10.IV
10.IV
27.IV
18.IV
9
50
Gle
ditsia
tria
canthos L.
24.V
13.V
I
4.V
I
3.V
I
21.V
I
12.V
I
8
51
Gym
nocla
dus dio
icus (L.) K
.K
och.
20.V
10.V
I
20
(continuare)
ANEXA V 2350
1
2
3
4
5
6
7
8
52
Ham
am
elis vir
gin
iana L.
10.IX
5.X
25
53
Hib
iscus syria
cus L.
10.V
II
17.V
II
13.V
II
31.V
II
54
Ile
x aquifolium
L.
4.V
20.V
16
55
Jugla
ns cin
erea L.
22.IV
17.V
5.V
2.V
21.V
11.V
9
56
Jugla
ns nig
ra L.
25.IV
10.V
3.V
18.V
20.V
19.V
9
57
Jugla
ns regia
L.
25.IV
6.V
1.V
15.V
21.V
18.V
13
58
Junip
erus sabin
a L.
28.III
6.IV
4.IV
15.IV
18.IV
16.IV
11
59
Junip
erus vir
gin
iana L.
25.III
6.IV
1.IV
5.IV
10.IV
7.IV
9
60
Kerria
ja
ponic
a (L.)D
C
15.IV
5.V
25.IV
17.V
6.V
I
27.V
31
61
Koelr
euteria
panic
ula
ta Laxm
.
5.V
II
19.V
II
12.V
II
27.V
II
31.V
II
29.V
II
17
62
Laburnum
anagyroid
es M
ed.
27.IV
21.V
9.V
18.V
1.V
I
25.V
16
63
Lig
ustrum
vulg
are L.
28.V
12.V
I
14
64
Lin
dera benzoin
(L.)B
l.
1.IV
18.IV
18
65
Lir
iodendron tulipifera L.
20.V
9.V
I
30.V
11.V
I
27.V
I
19.V
I
19
66
Lonic
era caprifolium
L.
28.IV
18.V
20
67
Magnolia acum
inata (L.)L.
3.V
17.V
10.V
13.V
5.V
I
24.V
14
68
Magnolia denudata D
esr.
8.IV
20.IV
14.IV
6.V
25.V
16.V
31
69
Magnolia kobus D
C.
3.IV
23.IV
13.IV
13.IV
5.V
24.IV
11
70
Magnolia m
acrophylla M
ichx.
25.V
12.V
I
4.V
I
15.V
I
5.V
II
25.V
I
21
71
Magnolia obovata T
hunb.
10.V
25.V
17.V
31.V
18.V
I
10.V
I
23
72
Magnolia x soula
ngia
na S
oul.-B
odin
15.IV
5.V
25.IV
12.V
10.V
I
23.V
28
73
Magnolia trip
etala
L.
12.V
24.V
18.V
25.V
31.V
28.V
11
74
Magnolia vir
gin
iana (L.) P
urh.
26.V
13.V
I
5.V
I
20.V
I
10.V
II
30.V
I
25
75
Mahonia
aquifolium
(P
ursh.)N
utt.
8.IV
29.IV
13.IV
3.V
12.V
8.V
24
76
Malu
s flo
rib
unda V
an H
outts.
4.V
9.V
6.V
16.V
17.V
16.V
10
77
Malu
s sylv
estris
(L.) M
ill.
14.IV
24.IV
19.IV
22.IV
2.V
27.IV
8
78
Morus nig
ra L.
8.V
15.V
11.V
19.V
20.V
19.V
8
79
Paeonia
suffrutic
osa A
ndr.
6.V
14.V
10.V
20.V
27.V
24.V
14
80
Paulo
wnia
tom
entosa (T
hunb.) S
teud.
6.V
17.V
11.V
16.V
4.V
I
25.V
14
81
Phellodendron am
urense R
upr.
24.IV
26.V
10.V
6.V
5.V
I
21.V
12
(continuare)
Arboretumul S i m e r i a- Monografie2360
1
2
3
4
5
6
7
8
82
Philadelp
hus coronariu
s L.
25.V
2.V
I
29.V
16.V
I
28.V
II
22.V
I
23
83
Pic
ea abie
s (L.)K
arst.
30.IV
10.V
5.V
8.V
15.V
12.V
7
84
Pin
us banksia
na Lam
b.
11.V
15.V
6
85
Pin
us griffithi M
c.C
llela
nd
12.V
23.V
17.V
22.V
28.V
25.V
8
86
Pin
us je
ffreyi B
alf.
14.V
18.V
4
87
Pin
us m
ontana M
ill. v. pum
ilio
W
ilk.
12.V
18.V
6
88
Pin
us nig
ra A
rn.
13.V
17.V
15.V
16.V
25.V
21.V
11
89
Pin
us ponderosa D
ougl. ex Lavs.
14.V
18.V
4
90
Pin
us strobus L.
18.V
25.V
22.V
2.V
28.V
13.V
6
91
Pin
us sylv
estris
L.
13.V
16.V
15.V
18.V
30.V
24.V
11
92
Pir
us com
munis
L.
12.IV
2.V
22.IV
20.IV
4.V
27.IV
9
93
Pla
tanus x acerifolia W
illd
.
5.V
12.V
7
94
Populu
s alb
a L.
14.III
14.IV
30.III
27.III
30.IV
13.IV
12
95
Populu
s nig
ra L.
18.III
11.IV
30.III
10.IV
20.IV
15.IV
15
96
Populu
s trem
ula
L.
20.IV
26.IV
6
97
Prunus aviu
m L.
3.IV
22.IV
12.IV
29.IV
2.V
1.V
13
98
Prunus cerasifera E
hrh. `A
tropurpurea’
7.IV
23.IV
15.IV
30.IV
3.V
1.V
15
99
Prunus nana D
u R
oi
15.IV
20.IV
17.IV
5.V
18
100
Prunus padus L.
18.IV
2.V
25.IV
6.V
17.V
11.V
16
101
Prunus serrula
ta Lin
dl. `H
issakura’
16.IV
5.V
26.IV
10.V
25.V
17.V
21
102
Pseudotzuga m
enzie
sii F
ranco.
25.IV
5.V
10
103
Quercus alb
a L.
6.V
15.V
9
104
Quercus rubra L.
18.IV
27.IV
22.IV
28.IV
6.V
2.V
10
105
Quercus im
bric
aria
M
ichx.
5.V
12.V
8.V
7.V
21.V
14.V
7
106
Quercus robur L.
15.IV
16.V
1.V
2.V
5.V
I
19.V
18
107
Robin
ia pseudoacacia
L.
18.V
28.V
23.V
3.V
I
16.V
I
10.V
I
17
108
Rosa canin
a L.
19.V
22.V
21.V
30.V
10.V
I
5.V
I
14
109
Salix alb
a L.
6.IV
18.IV
12
110
Sam
bucus nig
ra L.
18.V
8.V
I
28.V
6.V
26.V
I
16.V
I
17
111
Sophora ja
ponic
a L.
18.V
II
22.V
II
20.V
II
30.V
II
10
112
Sorbus dom
estic
us L.
15.V
28.V
13
(continuare)
ANEXA V 237
0
1
2
3
4
5
6
7
8
113
Spir
aea x bum
ald
a B
urv.
18.IV
4.V
16
114
Staphyle
a pin
nata L.
30.IV
15.V
7.V
15.V
26.V
20.V
16
115
Syrin
ga ja
ponic
a D
ecne.
28.V
6.V
I
2.V
I
28.V
I
26
116
Syrin
ga vulg
aris
L.
23.IV
8.V
1.V
18.V
22.V
20.V
19
117
Tam
arix
gallic
a L.
13.V
16.V
14.V
20.V
6.V
I
28.V
14
118
Taxodiu
m dis
tic
hum
(L.)R
ich.
10.III
22.IV
1.IV
23.III
3.V
13.IV
10
119
Taxus baccata L.
19.III
18.IV
4.IV
7.IV
15.IV
11.IV
15
120
Tilia
pla
typhyllos S
cop.
5.V
I
18.V
I
11.V
I
17.V
I
30.V
I
24.V
I
13
121
Tilia
tom
entosa M
oench.
25.V
I
5.V
II
10
122
Thuja
occid
entalis L.
7.IV
15.IV
8
123
Thuja
plicata D
. D
on.
12.IV
18.IV
6
124
Thuja
standis
hii (G
ord.)C
arr.
14.IV
25.IV
19.IV
20.IV
3.V
27.IV
7
125
Thujo
psis
dolo
brata (L.f.)S
ieb. &
Z
ucc.
8.IV
16.IV
8
126
Ulm
us foliacea G
ilib
.
20.III
14.IV
2.IV
5.IV
28.IV
12.IV
10
127
Ulm
us la
evis
P
all.
22.III
1.IV
8
128
Vib
urnum
la
ntana L.
30.IV
4.V
2.V
12.V
17.V
14.V
12
129
Vib
urnum
opulu
s L.
5.V
19.V
12.V
20.V
1.V
I
25.V
13
130
Vib
urnum
opulu
s L. `R
oseum
’
16.V
30.V
14
131
Wis
taria
sin
ensis
S
weet.
20.IV
10.V
1.V
20.V
20
132
Xanthoceras sorbifolia B
unge.
26.IV
15.V
5.V
16.V
21.V
19.V
14
(continuare)
top related