analiza ratelor de rentab econ

8/16/2019 Analiza Ratelor de Rentab Econ

1/12

Analiza ratei rentabilităţii economice

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice, pune în evidenţă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obţinerea acestor performanţe.

Literatura de specialitate oferă mai multe modalităţi de calcul pentru rata rentabilităţii economice (R e):

1)(

)(×=

Aeatareexplodin Active

RE riiăloat exp Rezultatul R e

sau

1)(

)(×=

At totale Active

EBE riiăloat expal brut Excedent R e

sau

1×= At

brut fit Pro Re

!onstruirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică semnificaţiei rezultatului: utilizarea rezultatului e"ploatării va determina o rată independentă at#t de politica fiscală $i de

structura capitalurilor (politica de finanţare), c#t $i de flu"urile e"traordinare% dacă rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza e"cedentului brut al e"ploatării (&'&),

va fi independentă $i de politica privind amortizarea capitalului tenic, pe l#nă elementelemenţionate anterior%

folosirea profitului brut este utilă manaerilor întreprinderii $i va determina un nivel mai ridicat alratei, în măsura în care celelalte două activităţi (financiară $i e"traordinară) aduc profit% aceastăvariantă este mai puţin utilizată.

*n teoria $i practica internaţională, această rată este cunoscută sub forma:

TA

EBIT ROA=

unde:R+ - rata rentabilităţii economice (return on assets)%&'/ - rezultatul înainte de impozitare $i dob#nzi (earnings before interests and taxes)%/ - total active (total assets).Utilizatorii informaţiilor oferite de această rată sunt furnizorii de capital. !reditorii financiari, de

e"emplu, sunt cei mai interesaţi de rentabilitatea întreprinderii înainte de scăderea dob#nzii.0eci, pentru o corectă informare a tuturor celor interesaţi de performanţele obţinute prin utilizarea

capitalului anaat de o firmă, se pot folosi ratele:

. 1×=totale Active

ndaâdobi şipozit denainte! Rezultat R e

sau

. 1×=investit "apital

dobândai şipozit denainte! Rezultat R

e

unde:!apital investit 2 !apital propriu 3 0atorii financiare doua formă a R e este utilă analizei rentabilităţii financiare pe baza p#riei financiare (vezi analiza

ratei rentabilităţii financiare).naliza factorială a ratei rentabilităţii economice evidenţiază acţiunea unor factori complec$i.4om considera rata rentabilităţii economice:

1×= At

P Re ,

unde:


2/12

5 - rezultatul înainte de impozit $i dob#ndă.

Pentru analiza factorială pot fi folosite modele precum:

I. 11 ××=×="A

P

At

"A

At

P Re

II.

Ac

"A

Ai

"A

"A

P

At

P Re11

11

+×=×=

*n cazul utilizării modelului , rata rentabilităţii economice combină efectul vitezei de rotaţie a

activului total, e"primată ca număr de rotaţii

At

"A, cu efectul ratei rentabilităţii comerciale

×1"A

P :

t

!

Re (structura v#nzărilor)

1×"A

P p (preţul unitar de v#nzare)

c (costurile complete unitare)

!ele două rate componente acţionează diferit asupra ratei rentabilităţii economice, în funcţie de naturaactivităţii întreprinderii $i de strateia urmată. stfel, în industrie, firmele realizează rate de rentabilitateeconomică ridicate pe seama unor cote de profit mai mari $i nu printr6o rotaţie mai rapidă a activelor.*ntreprinderile din sfera comerţului operează cu mare de profit mai reduse, dar beneficiază de o rotaţie mai

accelerată a activelor.+ strateie de menţinere a poziţiei concurenţiale pe piaţă determină uneori un rabat de la mareridicate de profit, iar alteori, utilizarea unor tenoloii avansate, fapt care conduce la o încetinire a rotaţieiactivelor.

Rata rentabilităţii economice se analizează factorial, la nivelul factorilor direcţi, astfel:1. nfluenţa vitezei de rotaţie a activului total:

7 1

1

1 ××

−=

"A

P

At

"A

At

"A

At

"A

8. nfluenţa ratei rentabilităţii comerciale:

7 1

1

1

1

1 ×

−×="A

P

"A

P

At

"A

"A

P

naliza rentabilităţii economice poate fi aprofundată prin descompunerea activului în elementelecomponente (t 2 i 3 c).

*n acest, caz se folose$te modelul :

Ac

"A

Ai

"A

"A

P

Re11

1

+

×=

,

unde:

8


3/12

1×"A

P 2 R c

9istemul de factori este:

i

!

R e

c

!

R c p

c

etodoloia de analiză factorială conform acestui model presupune influenţa:

1. Randamentului activelor imobilizate:

1

1

11

ec

R

Ac

"A

Ai

"A

R−

+

8. Rotaţiei activelor circulante:

1

1

1

1

1

1

1111

Ac

"A

Ai

"A

R

Ac

"A

Ai

"A

R cc

+

−

+

;. Ratei rentabilităţii comerciale:

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1 11,

11 #R

"A

At

Ac

"A

Ai

"Aunde

Ac

"A

Ai

"A

R R cc

==+

+

−

(viteza de rotaţie a activului total, e"primată ca durată)

din care:

;.1. datorită modificării structurii v#nzărilor:

1

<

#R

R R cc −, unde 11<

1

1 ×

−= p$v

c$v Rc

Σ

Σ

;.8. datorită preţurilor de v#nzare:

1


4/12

cest model evidenţiază căile de cre$tere a rentabilităţii economice, $i anume: accelerarea rotaţiei activelor circulante% îmbunătăţirea randamentului activelor imobilizate, prin utilizarea intensivă a acestora, dar $i ţin#nd

seama de performanţele acestora% adaptarea politicilor comerciale, în vederea cre$terii eficienţei v#nzărilor.mportanţa ratei rentabilităţii economice este determinată $i de poziţia ei în sistemul de factori ce

influenţează nivelul ratei rentabilităţii financiare.stfel :

11 ×××=×=#t

Pn

%p

At

At

#t

%p

Pn Rf

unde:

11 ×=×× At

Pn

#t

Pn

At

#t

1× At

Pn - rata rentabilităţii economice, construită pe baza profitului net

5rin urmare, cre$terea interesului investitorilor depinde de doi factori: rata rentabilităţii economice%

structura financiară

%p

At .

>ivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor $i creditorilor, înconcordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acord#ndu6i împrumuturi.

Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii financiare (R+& 2 return on e?uit@) reprezintă unul dintre indicatorii maori urmăriţide investitori $i de manaement. !u autorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce măsură investiţia lor

este rentabilă sau nu. *n cazul în care rata rentabilităţii financiare este mai mare dec#t costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfă$urată, firma creează o valoare suplimentară pentru acţionari.

Rata rentabilităţii financiare se determină astfel:

( )

( )1×=

%p propriu"apital

Pnnet ofit Pr financiareii & ărentabilit Rata

Se recomandă folosirea la numitor a capitalului propriu mediu calculat după cum urmează:

18

..

..

18...

.

anului sf laănâ priiăr ă scupăr dataladelunide 'r

rareă scupăr de#al anuluicursul n! ater scupăăr iuni & ac 'r

anului sf laănâ peiteriidataladelunide 'r eisiede#al

anuluicursul !neisiuni & ac 'r ial & ini" % p p

×

××−

−××

×+=

Analiza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT, i anume:

11 ×××=×=#t

Pn

%p

At

At

#t

%p

Pn R f

4t A t - viteza de rotaţie a activelor totalet A Bp - factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu sau braţul p#riei financiare.5n A 4t - profitul net la 1 leu venituri.

C


5/12

At

#t ∆

%p

Pn∆

%p

At ∆

#t

Pn∆

anaerii au posibilitatea să acţioneze asupra ratei rentabilităţii financiare prin urmărirea $iinfluenţarea:1) v#nzărilor enerate de utilizarea activelor%8) modului de finanţare a activelor din capitalul propriu $i datorii%;) rentabilităţii nete a veniturilor.tunci c#nd analizăm viteza de rotaţie a activelor, trebuie să ţinem cont $i de sectorul în care î$i

desfă$oară activitatea societatea. !u c#t acest indicator are o valoare mai mare, cu at#t eficienţa utilizăriiactivelor totale este mai bună.

parent, cu c#t factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu at#t rata rentabilităţiifinanciare este mai ridicată, dar trebuie să ţinem cont, totodată, că acest indicator arată $i radul deîndatorare. Di este cunoscut că orice societate cu rad de îndatorare mare este riscantă. 9tabilirea unei valori

optime a factorului de multiplicare reprezintă de fapt o EluptăF (un arbitra) permanentă între profiturile $icosturile pe care le implică datoriile financiare./otodată, trebuie subliniat că acest indicator este influenţat $i de sectorul unde î$i desfă$oară societatea

activitatea $i de activele pe care le deţine aceasta. *n eneral, societăţile care au un flu" de numerar dinactivitatea de e"ploatare constant $i cu un rad mare de previzionare pot opera cu un factor de multiplicare acapitalului propriu mai mare dec#t societăţile care î$i desfă$oară activitatea într6un sector cu un rad de riscmai mare. 5utem spune că $i băncile comerciale care dispun de un portofoliu de active diversificat pot operacu un factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare. + dată cu analiza acestui indicator, trebuiurmăriţi $i alţi indicatori, cum ar fi: rata licidităţii curente, rata licidităţii imediate, rata de acoperire adob#nzilor.

5rofitul net la un leu venituri arată capacitatea firmei de a practica o politică de preţuri eficientă $i,

totodată, abilitatea firmei de a controla costurile.cest indicator trebuie $i el interpretat în funcţie de sectorul de activitate, de natura produselor

comercializate $i de strateia aplicată de firmă.96a constatat că societăţile care au un profit net la un leu v#nzări mare au o rată a rentabilităţii

economice (5netAt) mică $i invers. ceasta se datorează, de e"emplu în cazul firmelor din comerţ, practicării unui adaos comercial ridicat care, de$i maorează profitul net la 1 leu v#nzări, are un efect multmai pronunţat asupra vitezei de rotaţie a activelor, încetinind6o.

O altă !ariantă a abordării ratei rentabilită"ii financiare pe baza sistemului DU PONT poate fi:

11 ××=×=total Activ

net Profit

propriu"apital

total Activ

propriu"apital

net Profit Rf ,unde:

11 ××=× afaceri"ifranet Profit

total Activ

afaceri"ifra

total Activ

net Profit

, reprezent#nd o formă a ratei rentabilităţii

economice, iar propriu"apital

total Activ p#ria financiară.

%p

At

%p

Pn

At

"A

At

Pn

"A

Pn

5rin urmare, cre$terea interesului investitorilor depinde de doi factori:6 rata rentabilităţii economice a activului%6 radul de îndatorare a firmei.

G


6/12

>ivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor $i creditorilor, înconcordanţă cu riscul asumat, investind în întreprindere sau acord#ndu6i împrumuturi.

9istemul de rate ce determină rentabilitatea financiară demonstrează faptul că o anumită situaţie estedeterminată de un ansamblu de factori $i nu de acţiunea independentă a rotaţiei activelor, a asumării risculuifinanciar sau a marei de profit practicată.

Leat de rolul p#riei financiare asupra nivelului de rentabilitate financiară, putem delimita douăcazuri:

1. !azul Erisc ( profit F: firma obţine performanţe economice e"cedentare costului îndatorării, ceea cemaorează remunerarea acţionarilor firmei, pe măsura cre$terii p#riei financiare( R f ) Re).

8. !azul Erisc ( pierdereF: atraerea creditelor măre$te nivelul p#riei financiare, dar nu enerează orentabilitate economică a activelor care să depă$ească rata dob#nzii, astfel că rentabilitatea financiară esteinferioară celei economice ( R f * Re).

Rata rentabilităţii financiare este un indicator important care trebuie interpretat cu anumite limite caresunt impuse de: perioada de analiză, riscurile pe care $i le asumă societatea, valoarea contabilă a capitalului

propriu. Perioada de analiză se referă la faptul că datele după care se calculează se focalizează asupra unei

sinure perioade, de e"emplu o societate încearcă să lanseze o amă de produse noi cea ce va duce lacosturi de lansare mari ale producţiei $i atunci valoarea ratei de rentabilitate financiară iniţial va fi în

scădere. cest lucru nu demonstrează o performanţă financiară proastă, ci reflectă faptul că în calcululacesteia s6a avut în vedere doar profitul aferent unui e"erciţiu financiar (unei sinure perioade de timp). Riscurile pe care şi le asuă societatea. 4aloarea pe care o are rata rentabilităţii financiare nu reflectă

$i riscurile pe care le are societatea pentru a obţine o asemenea rată.#aloarea contabilă a capitalului propriu este luată în calcul, $i nu valoarea sa de piaţă în funcţie de

cursul acţiunilor. *n consecinţă, în cazul societăţilor cotate, ciar dacă rata rentabilităţii financiare poate fi ounitate de măsură a performanţelor manaeriale, s6ar putea să nu măsoare profitul pe care îl aduce investiţiaacţionarilor.

Rata rentabilităţii financiare oferă mai multe informaţii acţionarilor care investesc în societăţi care suntnecotate la bursă $i deci necunoscute publicului. + dată ce aceste societăţi sunt cotate la bursă $i devincunoscute publicului, pentru acţionari, posibilitatea de a obţine profituri mari din investiţia lor se contope$te

cu informaţiile privind cursul acţiunilor.&"emplu:9ocietatea analizată în cursul anului >61 a emis $i răscumpărat acţiuni $i are o valoare a capitalului

propriu mediu eală cu HCC.C8G.18C lei.*n cursul anului > societatea nu a emis $i nici nu a răscumpărat acţiuni astfel înc#t valoarea capitalului

propriu mediu este eală cu valoarea contabilă a capitalul propriu după cum rezultă din bilanţ, $i anumeIJI.81.J; lei.

# lei #

Nr. crt. Indicatori N-1 N

1. Active totale 1.114.173.606 1.149.218.756

2. Capitalul propriu 744.350.124 868.201.603

3. Venituri totale 821.007.146 1.178.202.836

4. Profitul net 59.748.872 113.278.080

18C.C8G.HCC=

p % lei Bp1 2 IJI.81.J; lei

K8J,I1Bp

5nRf

=×= KCH,1;1

1

1

1 =×= %p

Pn Rf

∆R f 2 G,81 K

1. nfluenţa vitezei de rotaţie a activelor totale:

J


7/12

KI;H,

1

1

1

1

−

=×××−

−×××=

#t

Pn

"p

At

At

#t

#t

Pn

"p

At

At

#t

At

#t ∆

8. nfluenţa factorului de multiplicare a capitalului propriu:

K88,1

1

1

1

1

1

1

1

1

=

=×××−

−×××=

#t

Pn

%p

At

At

#t

#t

Pn

%p

At

At

#t

%p

At ∆

;. nfluenţa profitului net la 1 leu venituri totale:

K1J;,;

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

=

=×××−

−×××=

#t

Pn

%p

At

At

#t

#t

Pn

%p

At

At

#t

#t

Pn∆

naliz#nd comparativ cele două perioade, se observă că rata rentabilităţii financiare a crescut de la o perioadă la alta cu G,81K, ceea ce reprezintă o situaţie favorabilă.

/oţi cei trei factori au influenţat pozitiv, dar în proporţii diferite.4iteza de rotaţie a activelor totale a condus la cre$terea ratei rentabilităţii financiare cu ,IC K, ceea ce

arată eficienţa în utilizarea activelor. 5entru o mai bună interpretare se recomandă analiza vitezelor de rotaţie

pe principalele cateorii de active, $i anume activele imobilizate $i activele circulante.actorul de multiplicare a dus $i el la cre$terea ratei rentabilităţii financiare cu 1,88K. La prima

vedere, acest aspect pare favorabil, dar trebuie remarcat că radul de îndatorare a societăţii cre$te de laapro". ;CK, la apro". CK. omentan, societatea nu are probleme, dar dacă va continua să înreistrezeacela$i trend, este posibil ca în viitor societatea să aibă dificultăţi în ceea ce prive$te obţinerea de finanţare(un cost mai mare sauA$i să nu se ăsească investitori dornici să aciziţioneze acţiuni la această societate).

5rofitul net la 1 leu venituri totale a dus la maorarea ratei rentabilităţii cu ;,1J; K, aspect ceevidenţiază eficienţa e"ploatării activităţii.

9e recomandă o atenţie sporită cu privire la radul de îndatorare în vederea stabilirii unei structurifinanciare care să permită desfă$urarea în bune condiţii a activităţii.

Analiza cost – volum – profit

naliza cost - volum - profit este o metodă de analiză a riscului, fiind cunoscută în literatura despecialitate $i sub denumirea de analiza praului de rentabilitate sau analiza riscului de e"ploatare.

5raul de rentabilitate sau punctul critic reflectă acea dimensiune a activităţii la care veniturile dinv#nzarea bunurilor produse, mărfurilor, lucrărilor, serviciilor sunt eale cu celtuielile fi"e plus celtuielilevariabile, rezultatul fiind nul.

naliza cost - volum - profit măsoară fle"ibilitatea unei întreprinderi în raport cu mutaţiileeconomico6financiare $i sociale care se pot manifesta pe parcursul activităţii sale cu caracteristicile mediuluie"tern de afaceri (cre$terea preţurilor combustibililor, concurenţa, proresul tenic, climatul social dinîntreprindere etc.).

naliza praului de rentabilitate este utilă în faza de investire, în întocmirea planurilor de afaceri sauîn activitatea de dianosticare.

H


8/12

*n raport cu volumul de activitate, celtuielile întreprinderii sunt împărţite în variabile $i fi"e.0inamica fiecărei cateorii de celtuieli acţionează în mod diferit asupra rezultatelor firmei $i presupuneacţiunea unor factori diferiţi, ce pot favoriza sau nu nivelul rezultatelor în viitor.

stfel, realizarea unor investiţii va maora suma celtuielilor fi"e, însă acestea vor participa laobţinerea rezultatelor pe termen lun, în măsura în care au performanţe tenico6productive ridicate.

!eltuielile variabile depind de volumul de activitate, însă ele pot fi maorate de cre$terea preţurilor deaciziţie a resurselor materiale, de cre$terea salariilor, de alocarea cantitativă a resurselor, aspecte ce serăsfr#n asupra costului variabil.

etodoloia de calcul $i analiză a praului de rentabilitate ţine seama de împărţirea celtuielilor învariabile $i fi"e $i este diferită în funcţie de caracterul omoen sau eteroen al producţiei.

Analiza pragului de rentabilitate pe produs

*n cazul întreprinderilor ce produc un sinur sortiment sau produse omoene din punctul de vedere ale"primării în unităţi fizice (m, t, buc., etc.), praul de rentabilitate se calculează pe baza relaţiilor:

! 2 !t , respectiv ? M p 2 ? M cv 3 !f unde:

! - cifra de afaceri%!t - celtuieli totale%

? - volumul fizic al v#nzărilor% p -preţ v#nzare%!f - suma celtuielilor fi"e.

0in ealitatea de mai sus rezultă că volumul producţiei în punctul critic va fi:

cv p

"+f $"R −

= ,

unde: p - cv - mara brută unitară asupra costului variabil (mbv).

5raul de rentabilitate se înreistrează atunci c#nd mara brută totală faţă de costurile variabile (bv)este eală cu suma totală a celtuielilor fi"e.

bv 2 ?v M mbvNrafic, corelaţia dintre celtuielile fi"e $i mara brută totală asupra costului variabil se prezintă astfel:

bv !f

bv 3

!f 6

?!R ?ma"

Reprezentarea pragului de rentabilitate

Indicatorii cu autorul cărora se analizează corelaţia cost - volum - profit la nivel de produs sunt:O volumul critic al producţiei (?!R ):

cv p

"+f $"R −

=

O cifra de afaceri critică (!!R ):

!!R 2 ?!R M p

O radul critic de utilizare a capacităţii producţiei (!R ):1

ma"

×=$

$ g "R"R ,

unde:

I


9/12

?ma" - capacitatea de producţie e"primată în unităţi fizice%O perioada critică (/!R ):

T

"A

"AT "R"R = ,

unde:

/!

- cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, lună, an)%O volumul producţiei v#ndute pentru obţinerea unui profit estimat ca sumă lobală (5):

cv p

P "+f $ P −

+=

O volumul producţiei v#ndute pentru obţinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pruP):

<<

prucv p

"+f $

−−= ,

unde: pruP ( )bv%∈

O profitul ma"im (5ma"):

5ma" 2 ?ma" (p - cv) - !

Aplica"ie:*ntreprinderea L, care produce $i comercializează articole de papetărie, înreistrează următoarea

situaţie la nivelul unui produs, Q:!f 2 1J mil. lei% p 2 G. leiAbuc. %cv 2 ;. leiAbuc.% ! 2 J; mil. lei% / 2 ;J zile% ? ma" 2 C.

buc.%5estimat 2 8G mil. lei.naliza cost - volum - profit, prin utilizarea indicatorilor de mai sus, a dus la obţinerea următoarelor

rezultate:

O ?!R 2 I. buc.% O !!R 2 C mil. lei% O N!R 2 8K% O /!R 2 88I zile%O ?5 2 8G buc.%O 5ma" 2 JC mil. lei.5rin urmare, profitul este nul la un volum al producţiei de I. bucăţi, respectiv la o cifră de afaceri

de C mil. lei, radul de utilizare a capacităţii de producţie fiind de 8K. irma atine praul de rentabilitateîn a 88I6a zi de activitate din an, respectiv în prima decadă a lunii octombrie. 5entru a obţine un profit de 8Gmil. lei, trebuie să producă 18.G bucăţi peste volumul critic al producţiei, iar profitul ma"im, fără a realizainvestiţii suplimentare, este de JC mil. lei.

Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii

5entru o producţie eteroenă, respectiv la nivelul unei producţii diversificate, praul de rentabilitate semăsoară pe baza unor indicatori asemănători, dar în e"presie valorică:

O cifra de afaceri critică (!!R ):

"A

"+v

"+f "A

"R

−=1

unde:

"A

"+v - celtuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri%

O radul de utilizare a capacităţii de producţie în punctul critic (N!R ):

,1ma"

×= ,"A

- "R

"R

unde:ma" - capacitatea de producţie e"primată în unităţi valorice%

S


10/12

O perioada critică (5!R ):

T

"A

"AT "R"R =

ndicatorii prezentaţi sunt calculaţi astfel în ipoteza linearită&ii activităţii, fără a se ţine seama de

factorul sezonier.*n practică, firmele înreistrează adesea o sezonalitate a veniturilor, cifra de afaceri fiind diferită de la o

perioadă la alta în decursul unui e"erciţiu financiar.stfel, praul de rentabilitate se va stabili în funcţie de momentul în care mara brută asupra celtuielilor

variabile cumulată acoperă celtuielile fi"e anuale.Aplica"ie:+ întreprindere fabrică un sinur produs, înreistr#nd pe cele patru trimestre următoarele niveluri ale

indicatorilor:Nr.

crt. Indicatori I II III IV Total

1. Producţia vndut! " #uc.$%v& 1.000 2.000 3.000 4.000 10.000

2. Preţul de vn'are$pv& " lei 100 100 100 100 (3. Co)tul varia#il$cv& " lei 60 60 60 60 (

4. C*eltuieli fi(e $C*f& " lei ( ( ( ( 200.000

5. Cifra de afaceri " lei 100.000 200.000 300.000 400.000 1.000.000

6.+ar,a #rut! a)upra c*eltuielilorvaria#ile $+#v& " lei 40.000 80.000 120.000 160.000 400.000

7.+ar,a #rut! a)upra c*eltuielilorvaria#ile cu-ulata " lei 40.000 120.000 240.000 400.000 (

8. Producţia -a(i-! $-a(& " #uc 4.500 4.550 4.600 4.600 18.250

9. /u-!rul de 'ile pe tri-e)tre $& 90 91 92 92 365

*n condiţii de linearitate a activităţii:

.GC,

.8=="R"A lei

1I;;JG..1

.G=×="RT zile

5rin urmare, producţia critică are o valoare de G. lei, care va fi atinsă în a 1I;6a zi, respectiv pe 8iulie.

Tin#nd seama de factorul sezonier, care afectează e"clusiv volumul producţiei v#ndute, din datele dintabel se observă că praul de rentabilitate va fi atins în trimestrul , mara brută asupra celtuielilor variabile cumulată depă$ind în acest trimestru celtuielile fi"e. stfel, cifra de afaceri critică pe trimestrul

este de:

.81C

.I=×=×

−= p

cv p

eneacoperit "+f "A"RIII lei

unde:!f neacoperite 2 !f - bv 2 8. - 18. 2 I. lei

J1;,J1

S8

.;

.8≈===

III

III

"RIII "RIII

T

"A

"AT

zile

5raul de rentabilitate va fi atins în a J16a zi a trim. , adică pe ; auust.!onsiderarea factorului sezonier în calculul praului de rentabilitate determină un decala în estimarea perioadei critice de care factorii de decizie trebuie să ţină seama, deoarece rentabilitatea este o sursă proprie definanţare. &"istă o diferenţă de circa două luni între valorile obţinute prin cele două ipoteze, timp în care firmaeste posibil să6$i finanţeze activitatea din surse atrase.

1


11/12

4aloarea producţiei critice nu se modifică în ipoteza sezonalităţii:

!!R 2 ! 3 ! 3 !!R2 1. 3 8. 3 8. 22 G. lei

Analiza riscului de exploatare şi financiar al firmei

naliza praului de rentabilitate este $i o metodă de evaluare a riscului de e"ploatare. La setul deindicatori prezentaţi în subcapitolele anterioare se mai adauă alţi doi indicatori:

1. Indicatorul de pozi&ie./ α 0. cest indicator se poate determina:6 în mărime absolută: "R"A"A −= 1α

6 în mărime relativă:"R

"R

"A

"A"A −= 1iculescu, 2iagnostic global strategic, &ditura &conomică, 'ucure$ti, 1SSH, pa. C;.

11


12/12

"A

"+v

nziâ 2ob"+f "A"R-

−

+=1

,

iar radul critic lobal de utilizare a capacităţii de producţie (!RN):

11

1 ma"ma"

×=×

× −

+=

,

"A

,"A

"+v

nziâ 2ob"+f g "R-"R-

5rofitul ma"im în condiţiile îndatorării se determină astfel:

( ) ( )nziâ 2ob"+f cv, +−−×= 15r ma"ma"

Riscul lobal (din e"ploatare si financiar) poate fi măsurat în acela$i mod ca $i în cazul riscului dine"ploatare, $i anume:

a) pe baza indicatorului de poziţie:

6 în mărime absolută: "R-- "A"A −= 1α

6 în mărime relativă: 1<1 ×−

="R-

"R--

"A

"A"Aα

b) pe baza coeficientului de elasticitate:

"R-

-"A"A

"Ae

−=

1

1

t#t analiza praului de rentabilitate, c#t $i analiza riscului de e"ploatare $i financiar al firmei suntutile în activitatea decizională privind utilizarea potenţialului economico6financiar sau în deciziile privind

investiţiile, în elaborarea planurilor de afaceri, dar $i pentru informarea partenerilor de afaceri cu privire lanivelul performanţelor firmei.

analiza ratelor de rentab econ

Documents