analiza_tce_3_brazi

5/17/2018 Analiza_TCE_3_BRAZI - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/analizatce3brazi 1/40

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

PROIECT DE AN LAPROIECT DE AN LA

ANALIZĂ TEHNICO-ECONOMICĂANALIZĂ TEHNICO-ECONOMICĂ

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. DR TEFAN GAVRILȘ

STUDENT:

TEOFĂNESCU RAMONA - IULIANA

2012



UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

ANALIZA ACTIVITĂ IIȚANALIZA ACTIVITĂ IIȚ

ECONOMICO-FINANCIARE LAECONOMICO-FINANCIARE LAS.C. TCE 3 BRAZI S.R.L.S.C. TCE 3 BRAZI S.R.L.

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. DR TEFAN GAVRILȘ

STUDENT:

TEOFĂNESCU RAMONA - IULIANA

2012



CUPRINSCUPRINS

CAPITOLUL 1. ANALIZA CHELTUIELILOR CAPITOLUL 1. ANALIZA CHELTUIELILOR

1.1.1.1. Analiza structurii cheltuielilorAnaliza structurii cheltuielilor

1.2.1.2. Analiza dinamicii cheltuielilorAnaliza dinamicii cheltuielilor

1.3.1.3. Analiza costurilor de produc iețAnaliza costurilor de produc ieț

1.4.1.4. Analiza costurilor variabileAnaliza costurilor variabile

1.5.1.5. Analiza costurilor fixeAnaliza costurilor fixe

CAPITOLUL 2. ANALIZA REZULTATELOR CAPITOLUL 2. ANALIZA REZULTATELOR

ÎNTREPRINDERIIÎNTREPRINDERII

2.1.2.1. Analiza Cifrei de afaceriAnaliza Cifrei de afaceri

2.2.2.2. Analiza Produc ieițAnaliza Produc ieiț

2.3.2.3. Analiza Valorii adăugateAnaliza Valorii adăugate2.4.2.4. Analiza Marjei comercialaAnaliza Marjei comerciala

CAPITOLUL 3. ANALIZA PERFORMAN ELOR ȚCAPITOLUL 3. ANALIZA PERFORMAN ELOR Ț

ÎNTREPRINDERIIÎNTREPRINDERII

3.1.3.1. Prezentarea i analiza costului de profit i pierderiș șPrezentarea i analiza costului de profit i pierderiș ș

3.2.3.2. Analiza rezultatelor financiareAnaliza rezultatelor financiare3.3.3.3. Analiza rentabilită iițAnaliza rentabilită iiț

3.4.3.4. Analiza sănătă ii întreprinderiițAnaliza sănătă ii întreprinderiiț

3.4.1.3.4.1. Structura de finan arețStructura de finan areț

3.4.2.3.4.2. Analiza valorii patrimonialeAnaliza valorii patrimoniale

3.4.3.3.4.3. Analiza risculuiAnaliza riscului

CAPITOLUL 4. CONCLUZIICAPITOLUL 4. CONCLUZII



CAPITOLUL 1. ANALIZA CHELTUIELILOR CAPITOLUL 1. ANALIZA CHELTUIELILOR

SC TCE 3 BRAZI SRL Piatra Neamţ a luat fiinţă în urma unei iniţiative luată de doi

asociaţi Tărâţă Culiţă şi Tărâţă Elvira(soţie)-în baza Hotărârii Judecătoreşti nr.205/11.11.1994

şi a Certificatului de înmatriculare la Camera de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ, nr.J27/1958/1994.

Având ca bază de pornire, condiţiile concrete deosebit de favorabile oferite de fondul

forestier al judeţului Neamţ, cât şi de cerinţele pe piaţa externă de cherestea şi mic mobilier,

încă din primul an de activitate, societatea s-a orientat în direcţia valorificării acestor condiţii,

respectiv exploatarea masei lemnoase, prelucrarea lemnului şi exportul de cherestea. După anul

1996, pe baza unei conjuncturi favorabile, activitatea s-a extins şi în domeniul agricol, prin

preluarea în exploatare a cca. 1.000 ha teren agricol arendat, precum şi în domeniul recuperării

materialelor refolosibile.

Activitatea curentă a firmei cuprinde două sectoare:- sector agricol

- sector de exploatare, industrializare şi comercializare a lemnului.

Analiza prin costuri reprezintă un domeniu deosebit de important în activitatea

ntreprinderii, deoarece în această zonă se produc o serie de fenomene economice legate de

consumul şi utilizarea factorilor de producţie.

De modul cum se consumă şi cum se utilizează factorii de producţie depinde în mare

măsură competitivitatea produselor şi eficienţa activităţii desfăşurate.Reducerea costurilor de producţie constituie, acolo unde este posibil, un obiectiv

prioritar al oricărei întreprinderi. În acest sens, este necesară analiza detaliată a principalelor

categorii de cheltuieli care concură la formarea costurilor.

Problemele prioritare ale diagnosticării cheltuielilor vizează, pe de o parte, cheltuielile

aferente veniturilor întreprinderii, în special cheltuielile de exploatare, iar, pe de altă parte,

eficienţa diferitelor categorii de cheltuieli (variabile şi fixe, directe şi indirecte, materiale şi

salariale etc.).Cheltuielile reprezintă totalitatea consumurilor înregistrate de o întreprindere într-un an

financiar.

Pentru analiza cheltuielilor se face distinc ia între termenul cheltuielilor de produc ieț ț

(cheltuieli) i costul de produc ie (cost).ș ț

Cheltuielile reprezintă totalitatea achizi iilor pe care le face o întreprindere cu scopul deț

a ob ine bunuri economice.ț

4



Achizi iile se numesc factori de produc ie i odată intrate în întreprindere formeazăț ț ș

stocurile.

Într-un an financiar respectiv într-un ciclu de produc ie, întreprinderea nu utilizeazăț

toate stocurile ci doar o parte care sunt numite factori de produc ie. Partea de stoc utilizată într-ț

un ciclu de produc ie, respectiv utlizată pentru a ob ine bunuri economice poartă denumirea deț ț

costuri.

Practic dacă în mod ipotetic toate stocurile întreprinderii sunt utilizate într-un ciclu de

produc ie, atunci termenul de cheltuieli este egal cu termenul de costuri.ț

Costurile se clasifică după următoarele criterii:

A. Dupa natura lor, vom deosebi: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare iș

cheltuieli excep ionale.ț

Cheltuielile de exploatare cuprind acele cheltuieli care formează baza obiectelor de

activitate al firmei. Această grupă cuprinde: cheltuieli cu materii prime i materiale; alteș

cheltuieli materiale; cheltuieli cu for a de muncă (salarii + toate impozitele); provizioanele.ț

Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de întreprindere cu partenerii

de afaceri în scopul de a finan a sau de a economisi.ț

Această grupă cuprinde: dobânzi la credite; diferen e la curs valutar; pierderi deț

crean e; pierderi la plasamente; pierderi din tranzac ii financiare; provizioane de risc.ț ț

Cheltuielile excep ionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte înț

mod direct din activitatea întreprinderii.

Această grupă cuprinde: penalită i; amenzi; diferite plă i efectuate către stat din cauzaț ț

calcului gresit al impozitului; anumite subven ii nea teptate; sponsorizări; ajutoare pentru ter eț ș ț

persoane.

Din punct de vedere al importan ei, cheltuielile de exploatare influen eaza în modț ț

decisiv rezultatele de produc ie.ț

B. După modul cum oscilează în raport cu produc ia ob inută distingem doua tipuri deț ț

cheltuieli: cheltuieli fixe si cheltuieli variabile.

Cheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de

produc ie i sunt în general calculate( nu sunt o expresie a unui consum direct rezultat dinț ș

dorin a de a ob ine un bun economic).ț ț

5



Costul fix cuprinde cheltuielile generale si comune ale întreprinderii.În cadrul

cheltuielilor generale intră toate cheltuielile cu amortizarea, salariile, utilită ile, între inerea,ț ț

men inerea sediului central al întreprinderii. În cadrul cheltuielilor comune intră acelea iț ș

cheltuieli dar care au ca obiect sec iile de produc ie.ț ț

Cheltuielile variabile oscilează în mod direct propor ional cu produc ia, cu sens deț ț

consum specific. Ele cuprind: consum de materie primă si materiale; consum de muncă directă(

muncitori opera ionali); consum de energie i utilita i exprimate în mod direct pe produs.ț ș ț

C. În func ie de modul de includere în costuri avem cheltuieli directe si cheltuieliț

indirecte.

Cheltuielile directe se pot identifica pe obiecte de calcula ii i cuprind în general douaț ș

grupe de cheltuieli: cheltuieli directe fixe si cheltuieli directe variabile. Cheltuielile directe fixe

sunt cheltuieli comune iar cheltuielile directe cariabile sunt materii prime, muncitori

opera ionali i alte cheltuieli ce exprimă consumul specific.ț ș

Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu pot fi identificate pe obiecte de

calcula ie. Aceste cheltuieli indirecte sunt si ele impar ite in doua categorii:cheltuieli indirecteț ț

fixe si cheltuieli indirecte variabile. Cheltuielile indirecte fixe cuprind toate cheltuielile

generale ale firmei iar cheltuielile indirecte variabile cuprind amortizarea, numai în cazul în

care un utilaj, o ma ină sau o cladire determină ob inerea unui singur produs.ș ț

D. După con inut avem cheltuieli materiale si cheltuieli cu for a de muncă.Cele douăț ț

grupe de cheltuieli fac parte din cheltuielile de exploatare. Cheltuielile materiale cuprind:

cheltuieli cu materii prime i materiale; cheltuieli de achizi ionare a mărfurilor; ob inerea deș ț ț

inventar i alte cheltuieli cu con inut material.Toată această grupă de cheltuieli este egală cuș ț

consumul intermediar al întreprinderii. Cheltuielile cu for a de muncă cuprind salariile i toateț ș

cheltuielile legate de personal( impozite + formarea profesională).

E. După modul de înregistrare în contabilitate avem cheltuieli incorporabile i cheltuieliș

necorporabile.

Cele incorporabile înseamnă că se contabilizează direct în costuri( fac parte din

costuri ).

6



Cele necorporabile nu se includ în costuri ( provizioanele i toate cheltuielile care nu auș

nici o legatură cu produc ia ).ț

F. Din punct de vedere al fluxurilor avem cheltuieli monetare si cheltuieli nonmonetare.

Cheltuielile monetare cuprind toate cheltuielile care determina un flux real efectiv

(cheltuieli cu for a de muncă ).ț

Cheltuielile nonmonetare sunt acele cheltuieli care se calculează (amortizarea,

provizioane).

G. Din punct de vedere al efectului asupra vânzarilor avem cheltuieli efective; cheltuieli

ascunse si cheltuieli de oportunitate.

Cheltuielile efective sunt înregistrate în contabilitate.

Cheltuielile ascunse nu se înregistrează dar deteriorează încasările.

Costurile de oportunitate cuprind op iunile întreprinzatorilor de a produce un produs Aț

în defavoareaunui produs B. Dacă se dovede te că produsul A este nerentabil înseamnă căș

dirma a pierdut o încasare, practic a avut un plus de cost. La nivel de întreprindere cheltuielile

reprezintă indicatorul de pilotaj spre un anumit rezultat economic.

1.1.1.1. Analiza structurii cheltuielilorAnaliza structurii cheltuielilor

Orice analiză a cheltuielilor începe cu structura acestora pe puncte de interes. La nivelul

întreprinderii există următoarele puncte de interes:

a) aprovizionarea materiilor prime

b) stocuri

c) cheltuieli de personal

d) cheltuieli de produc ieț

e) cheltuieli de desfacere (de vânzare)

f) cheltuieli post-vânzare

La nivel de întreprindere există o grupă de cheltuieli care cuprind fluxul tehnologic

respectiv produc ia (numite cheltuieli de produc ie) i o grupă de cheltuieli aflată în afaraț ț ș

produc iei (numite cheltuieli generale sau cheltuieli de vânzare sau cheltuieli post-vânzare).ț

7



Pentru a stabili structura cheltuielilor, se împarte fiecare grup de cheltuieli la totalul

cheltuielilor i se înmul e te cu 100.ș ț ș

a. Indicele de structură a cheltuielilor materiale: ISCM = 100×

CT

CM

b. Indicele de structură a cheltuielilor cu for a de muncă: Iț SCFM = 100×

CT

CFM

Analiza structurii de face procentual pe grupe de cheltuieli i în dinamică de la oș

perioadă la alta. Dacă în dinamică structura cheltuielilor se schimbă, înseamnă că firma a

schimbat tehnologia sau obiectul de activitate.

Întotdeauna cel care face analiza de strcutură trebuie să prezinte cauzele modificărilor.

Tabel 1.1.

Structura cheltuielilor i indicii de structurăș

Nr.crt.

Indicatori 2008(lei)

2009(lei)

2010(lei)

Indicele de structură(%)

2008 2009 20101. Cheltuieli de exploatare

total, din care:269897280 281691520 277143887 96,55 97,65 95,10

1.1. Cheltuieli cu materiile prime i materialeș consumabile

91265947 18912805515878065

032,65 65,56 54,48

1.2. Alte cheltuieli materiale 1453826 67200 420498 0,52 0,02 0,141.3. Alte cheltuieli externe 428205 1870000 1967890 0,15 0,65 0,681.4. Cheltuieli privind mărfurile 116087502 68900000 69800559 41,53 23,88 23,951.5. Cheltuieli cu salarii iș

îndemniza iiț5610852 5290500 6340687 2,01 1,83 2,18

1.6. Cheltuieli cu asigurările iș protec ia socialăț

5857430 1750000 1750654 2,10 0,61 0,60

1.7. Cheltuieli cu amortizarea 8969416 6800765 12329634 3,21 2,36 4,231.8. Cheltuieli privind

presta iile externeț37004632 6480000 12678987 13,24 2,25 4,35

1.9. Cheltuieli cu alte impozite,taxe etc.

3219470 1405000 13074328 1,15 0,49 4,49

2. Cheltuieli financiare total,din care: 9636089 6786591 14278424 3,45 2,35 4,90

2.1. Cheltuieli cu despăgubiri,dona iiț

4078325 1530875 1289560 1,46 0,53 0,44

2.2. Cheltuieli privind dobânzile 4509764 1785216 3120980 1,61 0,62 1,072.3. Cheltuieli cu ajustările de

valoare0 0 0 0,00 0,00 0,00

2.4. Alte cheltuieli financiare 1048000 3470500 9867884 0,37 1,20 3,393. Cheltuieli extraordinare

total, din care: 0 0 0 0,00 0,00 0,00

3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00 0,00

Cheltuieli totale 279533369 288478111 291422311 100,00 100,00 100,00



Sursa: Bilan ul firmei i calcule propriiț ș 9

Pentru anul 2008, structura cheltuielilor este următoarea:

ISCM = 100×

CT

CM = =×100278533369

9136194732,65%

ISCFM = 100×

CT

CFM = 01,2100

278533369

5610852=× %


ISCM = 100×

CT

CM = =×100288478111

18912805565,56 %

ISCFM = 100×

CT

CFM = 83,1100

288478111

5290500=× %


ISCM = 100×

CT

CM = =×1002914223311

15878065054,48 %

ISCFM = 100×

CT

CFM = 17,2100

2914223311

6340687=× %

În urma calculelor efectuate, indicele de structură cu cheltuielile materiale de ine valoriț

peste 40%, ceea ce arată că firma desfă oară o activitate de produc ie.ș ț

Tabel 1.2.

Detalierea cheltuielilor pe anii 2008, 2009 i 2010ș

Nr.crt.


2009(lei)

2010(lei)

1.1. Chelt cu materii prime si materialeconsumabile: 91265947 189128055 158780650

Birotica 1730000 3581267 3006618Produse de curatenie 91947 190339 159798Materiale consumabile pentru fluxul de

produc ieț 14794000 30823738 25877775Materii prime 74650000 154532711 129736459

1.2. Alte chelt materiale 1453826 67200 420498Cheltuieli cu obiecte de inventar 532401 25353 158644Cheltuieli cu ambalaje 921425 41847 261854

1.3. Alte cheltuieli externe 428205 1870000 1967890Energia si apa utilizată la fluxul de produc ieț 317930 1388422 1461103Energia si apa utilizată la spatiileadministrative 110275 481578 506787

1.5. Chelt cu personalul 5610852 5290500 6340687



Cheltuieli cu salariile pentru personalul productiv 4323871 4076999 4886301Cheltuieli cu salariile pentru personalul tesa 1286981 1213501 1454386

1.6 Cheltuieli cu asigurarile si protectia socială 5857430 1750000 1750654Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul

productiv 4510164 1347483 1347987Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul tesa 1347266 402517 402667

1.8. Cheltuieli cu prestatiile externe 37004632 6480000 12678987Cheltuieli cu intretinerea si reparatia utilajelor 4744922 738899 1625765Cheltuieli cu prime de asigurare 78340 38285 25764Cheltuieli de cercetare 9835874 1384320 3367852Cheltuieli cu colaboratorii 17581220 3242720 5992842Cheltuieli cu comisoane 0 0 0Cheltuieli cu publicitatea 2596737 629512 889186Cheltuieli cu transport personal de productie 1639671 297496 561463

Cheltuieli cu deplasarile 484011 137336 165737Cheltuieli cu telecomunicatiile 43857 11432 50378Sursa: Calcule proprii

1.2. Analiza dinamicii cheltuielilorAnaliza dinamicii cheltuielilor

La nivel de întreprindere, analiza în dinamică a cheltuielilor totale denotă o evoluţie

ascendentă a acestora, aflată, pe de o parte, sub impactul inflaţiei, iar, pe de altă parte,

reclamată de necesităţile desfăşurării activităţii curente corespunzător perioadei analizate.

Tabel 1.3.

Dinamica cheltuielilor i indicii de dinamicăș

Nr.crt.


2009(lei)

2010(lei)

Indice dinamică (%)2010/2008 2010/2009

1. Cheltuieli de exploataretotal, din care:

269897280 281691520 277143887 102,68 98,39

1.1. Cheltuieli cu materiile prime i materialeș

consumabile

91265947 189128055 158780650 173,98 83,95

1.2. Alte cheltuieli materiale 1453826 67200 420498 28,92 625,741.3. Alte cheltuieli externe 428205 1870000 1967890 459,57 105,231.4. Cheltuieli privind

mărfurile116087502 68900000 69800559 60,13 101,31

1.5. Cheltuieli cu salarii iș îndemniza iiț

5610852 5290500 6340687 113,01 119,85

1.6. Cheltuieli cu asigurările iș protec ia socialăț

5857430 1750000 1750654 29,89 100,04

1.7. Cheltuieli cu amortizarea 8969416 6800765 12329634 137,46 181,301.8. Cheltuieli privind

presta iile externeț37004632 6480000 12678987 34,26 195,66

1.9. Cheltuieli cu alteimpozite, taxe etc.

3219470 1405000 13074328 406,10 930,56



2. Cheltuieli financiaretotal, din care:

9636089 6786591 14278424 148,18 210,39

2.1. Cheltuieli cu despăgubiri,dona iiț

4078325 1530875 1289560 31,62 84,24

2.2. Cheltuieli privind

dobânzile

4509764 1785216 3120980 69,20 174,82

2.3. Cheltuieli cu ajustările devaloare

0 0 0 0,00 0,00

2.4. Alte cheltuieli financiare 1048000 3470500 9867884 941,59 284,343. Cheltuieli extraordinare

total, din care:0 0 0 0,00 0,00

3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00Cheltuieli totale 279533369 288478111 291422311 104,25 101,02

Tabel 1.4.

Indicii de dinamică

11

Din diagramă se observă că cele mai mari modificări le au alte cheltuieli materiale, alte

cheltuieli externe i alte cheltuieli financiare.ș

Alte cheltuieli materiale compuse din cheltuieli cu obiecte de inventar i cheltuieli cuș

ambalajele au scăzut în anul 2009 fa ă de 2008.ț

Alte cheltuieli externe, din care fac parte energia i apa utilizată la fluxul de produc ieș ț

i la spa iile administrative au crescut în 2009 fa ă de anul 2008.ș ț ț



Alte cheltuieli financiare, din care fac parte datoriile la bănci au crescut în anul 2009

fa ă de anul 2008.ț

1.3.1.3. Analiza costurilor de produc iețAnaliza costurilor de produc iețÎnreprinderea S.C. TCE 3 Brazi S.R.L. produce în principal produse agricole.

Dintre produsele agricole men ionăm grâu de toamnă, orz de toamnă, rapită de toamnă,ț

porumb, floarea soarelui, cartof, sfeclă de zahăr, lucernă si plante perene.

Firma a cultivat în anul 2010 50 ha grâu. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de

grâu sunt următoarele:

1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 250 KG/ha;

Pret unitar: 1 RON/kg;

Cost pe hectar: 250 RON

2. Ingrasaminte chimice

Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON;

Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ;

Total costuri/ha : 281,6 RON.

3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha;

Insectofungicide : 98,5 RON/ha;

Total pesticide: 112,5 RON/ha.

12

4. Carburanti

130 RON

Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor

agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de

productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.



5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole

105 RON

Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole

folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

6. Asigurarea culturii

35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru

pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei

20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de grau, avand

in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

Cost de produc ie unitar/ha = 934,1 RONț

Cost de produc ie unitar/cultura = 934,1 x 50 = 46705 RONț

Firma a cultivat în anul 2010 40 ha PORUMB. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar

de porumb sunt următoarele:





13


Azot 564 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 733,2 RON;


Potasiu 558 kg/ha x 1,2 lei/kg = 669,6 RON




3. Pesticide




4. Carburanti

130 RON





105 RON




35 RON/an/cultură




20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de porumb,

avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

14

8. Salarii mecanizatori

3164 lei/cultură

Cost de produc ie unitar /ha = 5347,5 RONț




Firma a cultivat în anul 2010 20 ha rapi ă. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar deț

rapi ă sunt următoarele:ț



Pret unitar: 1,7 RON/kg;

Cost pe hectar: 5,1 RON




Potasiu 45 kg/ha x 1,2 lei/kg = 54 RON

Total costuri/ha : 204 RON.

3. Pesticide




4. Carburanti

130 RON





105 RON

15




35 RON/an/cultură

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.




20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de rapita, avand




Firma a cultivat în anul 2010 40 ha orz. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de orz

sunt următoarele:






Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON;



3. Pesticide




16

4. Carburanti

130 RON







105 RON




35 RON/an/cultură




20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de orz, avand



3410 lei/lucrare



Firma a cultivat în anul 2010 20 ha floarea soarelui. Cheltuielile pentru cultivarea unui

hectar de floarea soarelui sunt următoarele:





17



Fosfor 25 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON;

Potasiu 50 kg/ha x 1,2 lei/kg = 60 RON;

Total costuri/ha : 222 RON.



3. Pesticide




4. Carburanti

130 RON





105 RON




35 RON/an/cultură




20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de floarea

soarelui, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.


Cost de produc ie unitar/cultura = 634,5 x 20 = 12690 RONț 18

Firma a cultivat în anul 2010 20 ha cartof. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de

cartof sunt următoarele:


Norma de samanta: 2800 KG/ha;Pret unitar: 1,5 RON/kg;






Fosfor 258 kg/ha x 1,57 lei/kg = 405 RON;

Potasiu 482 kg/ha x 1,2 lei/kg = 578,4 RON;


3. Pesticide




4. Carburanti

130 RON





105 RON




35 RON/an/cultură

19




20 RON/kg



A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de cartof,

avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.


1184 lei/cultură



Firma a cultivat în anul 2010 10 ha sfecla de zahar. Cheltuielile pentru cultivarea unui

hectar de sfecla de zahar sunt următoarele:


Norma de samanta: 3,2 KG/ha;

Pret unitar: 1,8 RON/kg;

Cost pe hectar: 5,76 RON



Fosfor 2,5 kg/ha x 1,57 lei/kg = 3,4 RON;

Potasiu 2,5 kg/ha x 1,2 lei/kg = 3 RON


3. Pesticide




20

4. Carburanti

130 RON


agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.




105 RON




35 RON/an/cultură



Cost de produc ie unitar/ha = 300 RONț

Cost de produc ie unitar/cultura = 300 x 10 = 3000 RONț

21



Tabel 1.5.

Sursa: Calcule proprii

22



Tabel 1.6.


23



Tabel 1.7.




25

Tabel 1.8.



1.4. 27Analiza costurilorAnaliza costurilor

variabilevariabile

Metoda costurilor directe sau variabile pleacă de la considerentul că rezultatele

întreprinderii sunt influen ate în principal de costurile variabile, în acest sens costul fix nu esteț luat în calcul. Conform acestei metode se calculează patru indicatori:

a) marja costurilor variabile;

b) rezultatul analitic global;

c) rata marjei costurilor variabile;

d) rata costurilor variabile.

Rezultatele ob inute dau informa ii despre importan a sau greutatea specifică aț ț ț

costurilor variabile în total costuri i dacă marja costurilor variabile acopera costurile fixe. Dacăș marja nu acoperă costurile fixe întreprinderea înregistrează pierderi.

Această metodă poate fi utilizată direct pe fiecare produs în parte (se nume te directș

cost/produs), la nivel de întreprindere pe total produse (direct costing global), sau în categoria

costurilor variabile sunt introduse i cheltuielile fixe directe, când metoda se nume te directș ș

costing evoluat.

Etapele metodei Direct Costing sunt:

1. Identificarea cheltuielilor variabile.

2. Determinarea produc iei totale în unită i fizice.ț ț

3. Determinarea costului mediu variabil.

4. Calculul marjei costurilor comerciale.

5. Calculul rezultatului analitic global.

6. Calculul ratelor.

7. Interpretarea rezultatelor.

Tabel 1.10.

Metoda Direct Costing

Nr.

crt.

Denumire

(tip cheltuială)2008 2009 2010

1. Cheltuieli cu birotica 1730000 3581267 30066182. Cheltuieli cu produse de cură enieț 91947 190339 159798

3.Cheltuieli cu materiale

consumabile14890000 30823738 25877775

4. Cheltuieli cu materii prime 74650000 154532711 1297364595. Cheltuieli cu ambalaje 921425 41847 261854



6.Cheltuieli cu energia i apa pentruș

spa iul de produc ieț ț317930 1388422 1461103

7. Cheltuieli cu între inereaț 4744922 738899 16257658. Cheltuieli de cercetare 9835874 1384320 3367852

9. Cheltuieli cu colaboratorii 17581220 3242720 599284210. Cheltuieli cu publicitatea 2596737 629512 889186

11.Cheltuieli cu transport personal de

produc ieț1639671 297496 561463

12. Cheltuieli cu deplasările 484011 137336 16573713. Cheltuieli cu mărfurile 116087502 68900000 6980055914. Cheltuieli cu dona iiț 4078325 1530875 128956015. Alte cheltuieli financiare -48000 3470500 986788416. Total cheltuieli variabile (CV) 249601564 270889982 25406445517. Cifra de afaceri (CA) 285973561 274195569 331648189

18. Cheltuieli totale (CT) 252971235 274768745 25763253619. Cheltuieli fixe (CF) 3369671 3878763 3568081

20.Marja costurilor variabile

(MCV)36371997 3305587 77583734

21. Rezultatul analitic global (RAG) 33002326 -573176 74015653

22.Rata marjei costurilor variabile

(RMCV)12,72 1,21 23,40

23. Rata costurilor variabile (RCV) 87,28 98,79 76,60Sursa: Calcule proprii

Pentru calculul indicatorilor folosti i sau folosit următoarele prescurtări i formule:ț ș

CV – cost variabil

CV = chelt. cu birotica + chelt cu produse de cură enie + chelt cu materialeț

consumabile + chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu energia pentru spa iile deț

produc ie + chelt de între inere + chelt de cercetare + chelt cu colaboratorii + chelt cuț ț

publicitatea + chelt de transport + chelt cu deplasările + chelt cu dona iile + alte cheltț

financiare + chelt cu mărfurile28

CA – cifra de afaceri

MCV – marja costului variabil

MCV = CA – CV

CT – cheltuieli totale

CT = CV + CF

CF – cheltuieli fixeCF = CT - CV



RAG – rezultatul analitic global

RAG = MCV – CF

RMCV – rata marjei costului variabil

RMCV = (MCV / CA) * 100 RCV – rata costului variabil

RCV = (CV / CA) * 100

Pentru anul 2008, indicatorii calcula i sunt următorii:ț

CV = 1730000 + 91947 + 14890000 + 74650000 + 921425 + 317930 + 4744922 + 9835874 +

17581220 + 2596737 + 1639671 + 484011 + 116087502 + 4078325 – 48000 = 249601564 lei

MCV = CA – CV = 285973561 – 249601564 = 36371997 leiRAG = MCV – CF = 36371997 – 3369671 = 33002326 lei

CF = CT – CV = 252971235 – 249601564 = 3369671 lei

RMCV = (MCV/CA) * 100 = (36371997 / 285973561) * 100 = 12,72 %

RCV = (CV/CA) * 100 = (249601564 / 285973561) * 100 = 87,28 %


CV = 3581267 + 190339 + 30823738 + 154532711 + 41847 + 1388422 + 738899 + 1384320

+ 3242720 + 629512 + 297496 + 137336 + 68900000 + 1530875 + 3470500 = 270889982

MCV = CA – CV = 274195569 – 270889982 = 3305587 lei

RAG = MCV – CF = 3305587 – 3878763 = -573176 lei

CF = CT – CV = 274768745 – 270889982 = 3878763 lei

RMCV = (MCV/CA) * 100 = (3305587 / 274195569) * 100 = 1,21 %

RCV = (CV/CA) * 100 = (270889982 / 274195569) * 100 = 98,79 %

29


CV = 3006618 + 159798 + 25877775 + 129736459 + 261854 + 1461103 + 1625765 +

3367852 + 5992842 + 889186 + 561463 + 165737 + 69800559 + 1289560 + 9867884 =

254064455 lei

MCV = CA – CV = 331648189 – 254064455 = 77583734 lei

RAG = MCV – CF = 77583734 – 3568081 = 74015653 lei

CF = CT – CV = 257632536 – 254064455 = 3568081 lei

RMCV = (MCV/CA) * 100 = (77583734 / 331648189) * 100 = 23,40 %



RCV = (CV/CA) * 100 = (254064455 / 331648189) * 100 = 76,60 %

1.5.1.5. Analiza costurilor fixeAnaliza costurilor fixe

Pentru analiza costurilor fixe se va utiliza metoda Activity Based Costing (A.B.C.).Conceptul metodei este bazat pe identificarea activită ii necesare realizării unui produs,ț

care generează costuri fixe.

Această metodă a apărut ca o practică mai întăi în firmele de consultan ă din SUAț

(General Electric) plecând de la ideea că metoda clasică de analiză a cheltuielilor dezorientează

în general întreprinzătorul. Se na te ideea că într-o masă de produse profitabile la vedere,ș

întotdeauna există unul neprofitabil. Metoda încearcă răspuns la următoarea întrebare: ”Care

sunt sursele ce induc costuri suplimentare i ascunse la nivel de produs, astfel încâtș

întreprinzătorul să identifice produsul povară?”.

Metoda a fost pusă la punct in anii 1970, iar după anii 2000 este foarte utilizată în

cadrul analizelor din firmele din Japonia i SUA (în industria de ma ini peste 70%, agriculturăș ș

peste 30%, în diverse industrii peste 50%).

Metoda Activity Based Costing pleacă de la considerentul că încă la nivel de produs se

formează în special în faza de concept i proiectare.ș

Conform acestei metode, costul variabil este un consum specific neimportant, iar costul

fix identificat cu cheltuielile indirecte numite generale, este foarte important i doar elș

determină profitabilitatea unui produs.

Etapele acestei metode dunt următoarele:

1. Identificarea activită ii.ț

2. Identificarea indicatorilor de cost.

30

3. Stabilirea costurilor fixe indirecte pe unitatea de produs, luând în calcul

indicatorul de cost.

4. Stabilirea costului unitar.

Tabel 1.11.

Metoda Activity Based Costing

Nr.

crt.

Produsul

Indicator

GRÂU DE

TOAMNĂ PORUMB CARTOF TOTAL1. Cost variabil 66859067 53487254 26743627 147089948



manoperă 32717894 26174315 13087158 71979367materia primă 34141173 27312939 13656469 75110581

2.Costuri fixe indirecte 20000 20000 20000 60000administrarea 20000 20000 20000 60000

3.

Costuri fixe directe 923179 738543 369272 2030994

concep iaț 350000 233333 116667 700000aprovizionarea 31250 50000 18750 100000lansarea 125000 281250 93750 500000distribu iaț 167857 190238 111905 470000ambalare 60000 75000 15000 150000între inereț 29598,4 59196 22199 110994

4. TOTAL COST 67802246 54245797 27132899 1491809425. Număr produse 80000000 80000000 800000006. Cost unitar 0,85 0,68 0,347. Pre vânzareț 1,50 1,00 1,50

8. Marja unitară -0,65 -0,32 -1,16Sursa: Calcule proprii

31

Tabel 1.12.

Metoda Activity Based Costing – Indicatori de cost

Activitate Indicator de costProduse

Grâu de toamnă Porumb Cartof Concepţie Număr soft-uri utilizate 30 20 10Aprovizionare Număr comenzi materii

prime25 40 15

Lansare Număr loturi 40 90 30Distribu ieț Număr comenzi

produse finite15 17 10

Ambalare Număr ore pentru

ambalare80 100 20

Între inereț Număr repara iiț 4 8 3Sursa: Calcule proprii

Cele 3 produse grâu de toamnă, porumb i cartof sunt profitabile deoarece costul unitar ș

este mai mic decât pre ul de vânzare.ț



32

CAPITOLUL 2. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERIICAPITOLUL 2. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

2.1.2.1. Analiza Cifrei de afaceriAnaliza Cifrei de afaceriCifra de afaceri este primul indicator din contul profit i pierderi. Cifra de afaceriș

exprimă for a de vânzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea mărfurilor i produselor ț ș

vândute sau facturate de către o întreprindere. Practic cifra de afaceri cuprinde indiferent dacă

acestea au fost încasate sau nu.

Se calculează cu următoarele rela ii:ț

• Cifra de afaceri = valoarea mărfurilor – produc ia vândutăț

•

Cifra de afaceri = venituri totale – (produc ia stocată + produc ia imobilizată)ț țAnaliza cifrei de afaceri presupune cunoa terea următorilor termeni:ș

a) Cifra de afaceri totală

b) Cifra de afaceri medie

c) Cifra de afaceri marginală

d) Cifra de afaceri critică

a) Cifra de afaceri totală crează o imagine despre pozi ia întreprinderii pe pia ă.ț ț

Practic, acest indicator se exprimă în valori absolute (lei) i influen ează direct cota de pia a aș ț ț

întreprinderii.



Cifra de afaceri totală nu indică nivelul de rentabilitate sau de profit al firmei.

b) Cifra de afaceri medie se calculează pe unitatea de produs, unitatea de serviciu, de

lucrare sau pe muncitor. Când se calculează pe unitatea de produs (lei/kg), unitatea de serviciu

(tarif de cazare lei/noapte), sau unitatatea de lucrare (lei/ha arat) exprimă nivelul pre uluiț

mediu de vânzare.

CAm lei/kg = = x lei/kg = Pv , unde:

CAm = cifra de afaceri medie

CAt = cifra de afaceri totală

Q = produc iaț

Pv = pre ul de vânzareț

Când se exprimă pe salariat indică nivelul productivită ii muncii.ț

CAm lei/pers. = = x lei/pers. = W, unde:

33

CAm = cifra de afaceri medie

CAt = cifra de afaceri totală

W = productivitatea muncii

c) Cifra de afaceri marginală exprimă varia ia cifrei de afaceri la o schimbare aț

cantită ii vândute cu o unitate.ț

CAM = , unde:

CAM = cifra de afaceri marginală

ΔCAt = varia ia cifrei de afaceri totalăț

ΔQvândută = varia ia produc iei vânduteț ț

d) Cifra de afaceri critică reprezintă acel nivel al cifrei de afaceri unde întreprinderea

înregistrează profitul egal cu costul.

Tabel 2.1.

Analiza Cifrei de afaceri

Nr.crt.

Denumire indicator ANII2008 2009 2010



1. Cifra de afaceri / lei 285973561 274195569 3316481892. Produc ia totală / kgț 21800000 21200000 230000003. Cifra de afaceri medie 13,12 12,93 14,424. Cifra de afaceri marginală - 19,63 31,92Sursa: Calcule propii

Pentru calculul detaliat al indicatorilor se vor utiliza următoarele formule i prescurtări:ș


Qt – produc ia totalăț

CAm – cifra de afaceri medie

CAmg – cifra de afaceri marginală

ΔCA – varia ia cifrei de afaceriț

ΔQt – varia ia produc ieiț ț

34

CAm =

ΔCA = CA1 – CA0

ΔQt = Qt 1 – Qt 0

CAmg =

CAm 2008 = = = 13,12

CAm 2009 = = = 12,93

CAm 2010 = = = 14,42

CAmg 2009 = = = = 19,63

CAmg 2010 = = = = 31,92

2.2.2.2. Analiza Produc ieițAnaliza Produc ieiț

Produc ia are ca scop răspunsul la următoarele intrebări:ț

1. Când trebuie oprită produc ia?ț

2. Ce cantitate trebuie sa producă?3. Care este combina ia optimă de resurse?ț



4. Ce tehnologie trebuie aplicată?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, în analiza produc iei se utilizează metode bazateț

pe teoria produc iei, respectiv analiza produc iei pe termen scurt i pe termen lung.ț ț ș

Pentru definirea termenelor, teroria produc iei împarte resursele care participă laț

realizarea produc iei fixe, constante, variabile.ț

Resursele fixe sunt considerate cele care au caracter obligatoriu i relativ constante.ș

Acestea sunt:

• Personalul managerial/administrativ.

• Capacitatea de produc ie date de clădiri, ma ini i utilaje, echipamente.ț ș ș

35

Resursele variabile sunt date de :

• manoperă;

• materii prime;

• servicii de la ter i.ț

Din punct de vedere economic pentru resursele fixe se utilizează pu in for at termenulț ț

de capital, iar pentru resursele variabile, termenul de muncă.

Explica ia este că resurse variabile avem doar pe termen scurt, iar produc ia pe termenț ț

scurt este influen ată de cre terea sau descre terea timpului de munca ( de manoperă).ț ș ș

În acest sens în mod general produc ia este o func ie de capital i muncă.ț ț ș

Pe termen scurt produc ia este doar o func ie de muncă pentru ca, capitalul este fix, iar ț ț

pe termen lung produc ia este o func ie de capital i muncă, pentru că ambele sunt variabile.ț ț ș

Tabel 2.2.

Analiza Produc ieiț

Nr.

crt.Denumire indicator 2008 2009 2010

1. Produc ia vândută – leiț 20000000 19000000 210000002. Produc ia stocată – leiț 4100000 3700000 46000003. Produc ia imobilizată – leiț 2060000 2740000 2000000

4. Produc ia totală - leiț 26160000 25440000 27600000Sursa: Calcule proprii



Indicatorul produc ie totală s-a calculat după următoarea formulă i prescurtări:ț ș

Qt = Qv + Qs + Qi, unde:


Qv – produc ia vândutăț

Qs – produc ia stocatăț

Qi – produc ia imobilizatăț

Qt 2008 = Qv 2008 + Qs 2008 + Qi 2008 = 20000000 + 4100000 + 206000 = 26160000

Qt 2009 = Qv 2009 + Qs 2009 + Qi 2009 = 19000000 + 3700000 + 274000 = 25440000

Qt 2010 = Qv 2010 + Qs 2010 + Qi 2010 = 21000000 + 4600000 + 200000 = 27600000

36

Tabel 2.3.

Evolu ia indicilor de produc ieț ț


2.3.2.3. Analiza Marjei comercialeAnaliza Marjei comerciale

Marja comercială se calculează ca diferen a între mărfuri i costul de achizi ie alț ș ț

mărfurilor.

Marja comercială are sens de valoare adăugată, respectiv exprimă capacitatea firmei de

a produce efecte la propriul efort.Se calculează rata marjei comerciale după rela ia:ț



RMC = × 100, unde:

RMC – rata marjei comerciale

MC – marja comercială


MC = M – CAM, unde:

M – mărfuri

CAM - costul de achizi ionare a mărfiiț

37 Tabel 2.4.

Analiza Marjei comerciale


Pentru calculul indicatorilor s-au folosit următoarele formule i prescurtări:ș

MC = Vm - Cm

RCMC = × 100

RMC = × 100

Nr.

crt.Denumire indicator

ANII

2008 2009 2010

1. Vânzări mărfuri / lei 140000000 93500000 950000002. Costul mărfii / lei 116087502 68900000 698005593. Marja comercială 23912498 24600000 25199441

4. Dinamica marjei comeriale - 2,88 2,445. Rata marjei comerciale 17,08 26,31 26,53



MC – marja comercială

Vm – vânzări mărfuri

Cm – costul mărfii

RCMC – rata de cre tere a marjei comercialeș

RMC – rata marjei comerciale

MC 2008 = Vm 2008 - Cm 2008 = 140000000 – 116087502 = 23912498

MC 2009 = Vm 2009 - Cm 2009 = 93500000 – 68900000 = 24600000

MC 2009 = Vm 2009 - Cm 2009 = 95000000 – 69800559 = 25199441

RCMC 2009 = × 100 = × 100 = 2,88

RCMC 2010 = × 100 = × 100 = 2,44

38

RMC2008 = × 100 = × 100 = 17,08

RMC2009 = × 100 = × 100 = 26,31

RMC2010 = × 100 = × 100 = 26,53

2.4.2.4. Analiza Valorii adăugateAnaliza Valorii adăugate

Valoarea adăugată reprezintă un indicator economic care nu apare cu formă de sine

stătoare în contabilitatea României. Totu i acest indicator este utilizat în analizele economiceș

cu scopul de a măsura capacitatea întreprinderii sau capacitatea unei na iuni de a produceț

venituri (capacitatea de a produce efecte cu propriu efort).

Valoarea adăugată este un indicator care face trecerea de la microeconomie la

macroeconomie. Astfel, la nivel microeconomic, valoarea adăugată se calculează ca diferen ăț

între produc ia exerci iului i plă ile efectuate către ter i (numite consumuri intermediare).ț ț ș ț ț

Produc ia exerci iului apare în contul 121 sub formă de:ț ț

• produc ie vândută (evaluată la pre ul de vânzare);ț ț



• produc ia stocată (evaluarea la costul de produc ie);ț ț

• produc ia imobilizată (evaluarea la costul de produc ie).ț ț

Plă ile către ter i apar în contul 121 sub formă de:ț ț

a) cheltuieli cu materii prime i materiale;ș

b) alte cheltuieli materiale către ter i;ț

c) cheltuieli cu combustibilul, energia i apa;ș

d) servicii prestate de ter i / servicii externe.ț

Luând în considerare rela ia prezentată mai sus, rezultă că valoarea adăugată cuprinde:ț

a) cheltuieli cu personalul (salarii + CAS + impozite pe salarii);

b) cheltuieli cu amortizarea;

c) cheltuieli cu impozitele i taxele (indirecte: pe teren, clădiri, utilaje);ș

d) cheltuieli cu dobânzile i profitul.ș

Suma tuturor valorilor adăugate create la nivelul tuturor agen ilor economici dintr-oț

ară formează produsul intern brut. Astfel indicatorul devine unul macroeconomic.ț

39

În analiză se utilizează termenul de valoare adăugată netă care este diferen ă dintreț

valoarea adăugată brută i amortizările.ș

Suma valorii adăugate nete formează produsul intern net. Dacă valorile adăugate nete se

însumează luând în considerare agen ii economici na ionali, indicatorul se nume te venitț ț ș

na ional.ț

Tabel 2.5.

Analiza Valorii adăugate

Nr.

crt.

Denumire indicator

(lei)

ANII

2008 2009 2010

1. Marja comercială 23912498 24600000 251994412. Produc ia totalăț 26160000 25440000 276000003. Cheltuieli cu materii prime

i materialeș4650000 33532711 29736459

4. Alte cheltuieli materiale 1453826 672000 4204985. Alte cheltuieli externe 1282050 1870000 19678906. Cheltuieli privind presta iileț

externe 37004632 6480000 126789877. Consum intermediar 44390508 42554711 44803834



8. Valoarea adăugată 5681990 7485289 7995607Sursa: Calcule proprii

Pentru calculul indicatorului valoare adăugată s-au folosit următoarele formule iș

prescrutări:

VA = MC + Qt – CI

CI = Cheltuieli cu materii prime + Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe +

Cheltuieli privind presta iile externeț

VA – valoarea adăugată


CI – consum intermediar

40CI 2008 = 4650000 + 1453826 + 1282050 + 37004632 = 44390508CI 2009 = 33532711 + 672000 + 1870000 + 6480000 = 42554711CI 2010 = 29736459 + 420498 + 1967890 + 12678987 = 44803834

VA 2008 = MC 2008 + Qt 2008 – CI2008 = 23912498 + 26160000 – 44390508 = 5681990

VA 2009 = MC 2009 + Qt 2009 – CI2009 = 24600000 + 25440000 – 42554711 = 7485289VA 2010 = MC 2010 + Qt 2010 – CI2010 = 25199441 + 27600000 – 44803834 = 7995607

Tabel 2.6.

Evolu ia Valorii adăugateț


analiza_tce_3_brazi

Documents