£ j@ is y a o rf http://www. dntcj. ro/adevaru l) • ^

m a m ă @ p m d m îANUL XIII NR. 3183

ISSN 1220-3203SÎMBÂTÂ, 2 8 APRILIE-

MfiRTI I MAI 2601 16 PAGINI 3.000 LEI

î m iILIE CALIAN

ungaria se pregăteşte să adopte o lege care să “unească transfron-, talier naţiunea”, printr-o abilă

şmecherie: se acordă o legitimaţie de ungur oricărui cetăţean din Austria, Slovacia, Ucraina, România şi statele fostei Iugoslavii, care se declară ungur şi dovedeşte, în faţa organizaţiilor de tipul UDMR, că are suficiente cunoştinţe de maghiară. Nu contează câ facilităţile pe care vrea să le ofere acestora' intră în contradicţie cu principiile Uniunii Europene. Ungaria va ceda oricît: important este să dea, totuşi, aceste legitimaţii. Nu putem aştepta ca o serie de cetăţeni născuţi din căsătorii mixte şi de ţigani vorbitori de maghiară să se declare unguri. în plus, în ţările din jurul Ungariei sînt şi destui cetăţeni de altă etnie care vorbesc maghiara. Şi ei ar putea fi tentaţi să susţină un examen de maghiară şi să obţină acea legitimaţie, cum şi-au luat legitimaţii pentru magazinele Metro din Ungaria.,

Nu contează că acele aşa-zise facilităţi vor fi mult diluate. Important va fi că Ungaria s-ar putea trezi cu încă vreo cîteva milioane de unguri peste graniţe - motiv pentru a începe o şi mai activă propagandă iredentistă, în speranţa că tot va folosi la ceva. De altfel, de vreme ce Europa şi NATO s-au pus pe modificarea configuraţiei statale, începînd cu Cehoslovacia şi Iugoslavia, s-ar putea să vină şi rîndul României - argumente să fie! Or, acesta ar putea fi un argument. Numai aşa se explică faptul că, în declararea naţionalităţii maghiare nu se ia în considerare recensămîntul anterior sau unul care va urma. Nu întîmplâtor UDMR şi-a propus să facă propriul recensămînt al populaţiei maghiare din Ardeal. Cum anume îl va face? Corect, umblînd din casâ-n casă? Prin biserici şi şcoli? Prin pieţe şi tîrguri? Şi ce garanţii avem că va fi corect? Dar pentru UDMR şi Ungaria

continuare în pagina a 16-a

Jandarmeria clujeană în plină criză morală

- Conducerea Jandarmeriei clujene se confruntă de mai bine de două săptămîni cu o situaţie mai mult decît penibilă care pune întreaga instituţie într-o lumină dintre cele mai proaste. Colonelul Puşcaş Florin, angajat în funcţia de ofiţer specialist la dispeceratul Batalionului de jandarmi 89 Mobil Cluj, este acuzat de furt. Asupra ofiţerului, care deţinea şi funcţia de purtător de cuvînt al instituţiei, s-a dispus efectuarea unei anchete interne, fiind bănuit că a luat, în repetate rînduri, de la diferite cadre, sume de bani cuprinse între 100 de mii şi 500 de mii de lei. -

Potrivit unor surse, de mai multă vreme, cîţiva ofiţeri, care îşi aveau biroul în apropierea locului unde lucra Puşcaş, s-au plîns că le dispar din banii lăsaţi pe birou, în borsetă sau chiar în fişet. Odată cu aceste sesizări,

conducerea Batalionului a dispus organizarea unei .capcane criminalistice. La verificare au fost găsite între bancnotele de 100 de mii de lei pe care colonelul Puşcaş Florin le avea asupra sa şi bancnote cu praf fluorescent şi inscripţionate chimic cu cuvîntul “furt”. Cu toate acestea, pe mîinile ofiţerului nu apărea nici o urmă chimică, el declarînd că nu ştie în ce împrejurări au ajuns bancnotele capcană în buzunarul său.

Imediat după declanşarea cercetărilor, Puşcaş s-a internat la Secţia Interne a Spitalului Militar Cluj şi, potrivit surselor noastre, intenţionează sâ se pensioneze de boală. Cercetările continuă. Totodată el a fost suspendat din toate funcţiile pe care le-a deţinut.

Cosmin PURIS

E 3 ESCFEugenia Matiş, directorul Sucursalei Cluj a Băncii

Comtrciale Române, susţine că „BCR nu poate absorbi din disponibilizaţii Băncii Dacia Felix, noi avînd în prezent suficient personal. în plus, datorită trecerii la sistemele electronice de tranzacţionare, nu avem cum să creăm noi locuri de muncă, dimpotrivă...”. Actualmente, în reţeaua naţională a BCR lucrează aproximativ 10.500 de angajaţi. Ca fost vicepreşedinte al BDF, Eugenia Matiş este la curent cu situaţia din această bancă.

Cît priveşte acţiunile lichidatorului BDF, Pricewatherhouse Coopers, Eugenia Matiş declară că: „Sînt sigură că BDF va funcţiona în continuare ca o afacere. Cine o va prelua, rămîne de văzut...”.

La rîndu-i, purtătorul de cuvînt al BCR, Corneliu Cojocaru, a declarat că „BDF este o bancă ce e posibil sa renască din propria-i cenuşă, ca Pasărea Phoenix”

Beniamin PASCU

în fiecare an, la 30 aprilie în armata noastră se sărbătoreşte Ziua Infanteriei Române modeme. Acest eveniment aniversativ este strîns legat de data de 30 aprilie 1830, cînd la Bucureşti s-a hotârît “formăruirea în Valahia a 6 batalioane pedestrime şi 6 escadroane. călărime a străjii pămînteşti”. Formarea infanteriei române modeme în Ţările Române a fost posibilă numai după semnarea Tratatului de la Adrianopol (2/14

septembrie 1829) în urma războiului ruso-turc. în Transilvania cercetările istorice de actualitate demonstrează că primele unităţi române de infanterie s-au înfiinţat în anul 1762, sub oblăduirea Consiliului Aulic de Război de la Viena, cînd la. Năsăud şi Orlat (jud. Sibiu) s-au înfiinţat Regimentele 1 şi 2 româneşti de graniţă de infanterie care şi-au desfăşurat activitatea pînă la 1851

Colonel Vasile TUTULAcontinuare în pagina a 6-a

Nen s s s r s t ageneral al Prefeelnrii Ciul

Secretarul general al Prefecturii: C lu j,"V io re l/ Stanică, şi-a dat demisia din funcţia ocupată.

: dem isie acceptată de ministrul Administraţiei, publice iocale, Octav Cozmâncă. Prefectul

, judeţului,:Vasile Soporan, a declarat că a făcut o propunere, postul rămînînd vacant. Astfel, pe perioadă de o lună, eu delegare, secretarul / general al Prefecturii Cluj este Silviu

; Hentz. în această perioadă va fi organizat şi concursul pentru funcţia de secretar general, care are. statutul de funcţionar public.

T.C.

Premierul Adrian Năstase a declarat, vineri, în cadrul teleconferinţei cu prefecţii, preşedinţii Consiliilor judeţene şi şefii serviciilor descentralizate, că Guvernul a modificat o hotărîre din luna martie, prin care se interzicea " exportul de buşteni, în sensul adoptării unor măsuri şi mai restrictive. Românul, minte zburdalnică, a găsit soluţia exportării'în continuare a buştenilor,’ decojindu-i şi spunîndu-i "prelucrat sumar”. Premierul a spus că modificarea hotărîrii de guvern vine tocmai

.. V u A - * 4-' M -• -

pentru a elimina exportul "prelucraţilor sumar”. In acelaşi context, Năstase a atras atenţia că există un număr mare de gatere fără autorizaţie şi câ există "poluări masive cu rumeguş". Prefectul Vasile Soporan a declarat că Juni se va institui o comisie mixtă - Direcţia, silvică, Inspectoratul Judeţean de Poliţie,’ Protecţia mediului şi primarii unor localităţi - pentru a se demara controale în acest sens.

E s m m s m u M i

• Un interviu cu subiect "fantastic”

realizat de Mihai HOSSU

Pag. 10

Titus CRĂCIUN j

~ Y • - . 3

■ • - " V V-r* t "

ANTENA BISERICII 91,2 MHZ FM 1 Nlai 2001

Radio Renaşterea la 2 ani de

emisieRadio Renaşterea (91,2

MHz), aflat sub patronajul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, emite de 2 ani. Zilnic se străduieşte să ajungă în casele şi în sufletele ascultătorilor noştri. Este singurul post de radio cu binecuv.întarea Bisericii. La radio Renaşterea puteţi asculta emisiuni de interes social şi cultural abordate din perspectivă teologică. Muzica de calitate, transmisiunile în direct de la slujbele bisericeşti şi dialogurile cu mari duhovnici ai României de azi sînt doar cîteva dintre elementele ce individualizează acest post de radio în peisajul presei clujene.

Radio Renaştereamulţumeşte tuturor celor care au fost alături de el în acest răstimp şi care vor fi şi de acum înainte.

Fie ca Lumina învierii Domnului nostru lisus Hristos sâ lumineze căile spre sufletele dumneavoastră şi să ne ajute pe toţi să fim la înălţimea aşteptărilor tuturor celor care ne ascultă !

Colegii de la “Adevărul dc Cluj” îi felicită pe loti cci carc servesc si slujesc acest post de radio si Ic urează succese personale. bucurii st împlinirea, de către fiecare in parte şi toţi la un loc. a frumoaselor obiective profesionale şi spirituale ale redacţiei.

"Adevărul de Cluj"

‘IUL 1 U) ‘ -1r■ »f: ' . «Jţk*/;(!*»( i • I-1 f I<io i

■jutti

18 miliarde iei înlîrziede

5 ani să vină în vistieria Clujului

Prefectul Vasile Soporan a solicitat, vineri, în teleconfe- rinţa cu membrii Executivului, lămurirea problemei unei sume de bani, alocată în 1996 şi care nu a ajuns în Cluj. Este vorba de 18 miliarde lei care, printr-o Hotărîre de Guvern, în 1996, erau destinaţi zonei Măguri-Răcătău,. puternic afectată de inundaţiile de la sfîrşitul anului 1995." Vasile Soporan a declarat că zona a fost ajutată, însă cu bani din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean.

Prefectul spune că a ridicat problema acestei sume pentru a se recupera banii Consiliului Judeţean. Este totuşi, ciudat că 18 miliarde lei, alocaţi printr-o Hotărîre de Guvern nu au ajuns de 5 ani în zona calamitată.

Titus CRĂCIUN

Şi Sosioatru. ao. dinte cei 70 ( t sec I) •D m h /c a w S f S,'iMC' Mnm ‘ Dada f / Cvin,illm: C a zan ii gre<w:atolic-s lasoâ Duminica a H,-adupâ (1, ^ 9 ^ * CiZteSf'C a v c M e m „o n ^o “ d fm in r i-

— _., /■'^U^LsJsn li• Luni: Calendanji ortodor. Sf. Âp. lacob, fratele Sfîntului Ioan Evanghelistul; Sf. Cuv. C lement; Sf. Ierarh D onat; ^ ^ ţ j ^ W n i e . catolic: S . lacob (cel mare), fratele S. ap, Ioan, ap. m . ( t 42). • Marţi: Calendarul ortodor. Sf. P rooroc lerem ia, Sf.

Igna lie ş iA ca ch ie ; Sf. Cuv. Isidora; Calendarul greco-catolic. S. leremia, p f ( t 558 TCr).■

• PRGFECTURA.CQNSILnjLJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90•PRIMARIA TURDA: 31-31-60• PRIMARIA CÎMPIA TURZII; 36-80-01 •PRIMARIA HUEDIN; . . 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

■. • POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: -

: *955 si 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARA -

CLUJ-NAPOCA: . 13-49-76•POLITIA DEJ:. .. % r 21-21-21•POLITIA TURDA: ; ' 31-21-21

■ «POLITIA CÎMPIA ŢURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: ' 25-15-38•POLITIA GHERLA: 24-14-14•POMPIERII: 981

•PROTECTIACIVILA: - 982•GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. ini 158 •D IRECŢIA GENERALA A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125•SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91 '•INTERNATIONAL: 971•INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: 931•DERANJAMENTE: 921•ORA EXACTA: ‘ 958•R.A. TERMOFICARE: I9-S7-M•R A . APA CANAL: 19-63-02•S C. -Ş.ALPRESr S.A.: 19-55-22•SCPRISAL: 42-34-36•DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928:433424

•IW D A RM I: 956•G ARA CIuj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR 43-20-01;

Turda - 31-17-62: Dci • 21-20-22• Al IAN ŢA ANTISL ICID. 19-16-47•D Ri a i A GI N. JUD PENTRU PROTECTIA

d r e p u r u o r t o r n .n .u i 933

EXIM TU RAGENDE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o f e r ă :

TAROMORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj B ăn easa 07 ,0 0 şi 17,00Cluj O topeni 15,45 şi 16,35

macţiCluj -> B ă neasa 07,00Cluj -> O topeni 15 , 15

miercuri Cluj B ă neasa 0 7 ,0 0 şi .17,00Cluj -> ‘ O topeni 20,35

jo iCluj -» B ă neasa 07 ,0 0 şi 20 ,45 Cluj O topeni _ 15 , 15

vineriCluj -> O topeni 15 ,45 şi 20 ,35

sîmbătăCluj -» B ă neasa 09 ,0 0 şi 13,45

Pret bilet:1 .4 5 0 .0 0 0 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE P ER IO A D A 29 O CT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -> Frankfurt

m arţi si jo i 9,40Frankfurt -> Cluj

m arţi şi jo i • 11,50Cluj -> M tincnen

luni şi vineri 9,25M unchen -> Cluj

luni şi vineri 11,55Cluj -> V ienaluni, m iercuri - 1 1 ,2 5 , vineri 15,10 Viena -> Clujluni, m iercuri, 13 ,5 5 , vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni 11 ,15 , m iercuri, vineri 15,15 Bologna -> Clujluni 13,10 , m iercuri şi vineri 17,10 Preţ bilei C |uţp Bologna - Cluj: 235$

Rezorvirl prin lelefon iau la sediu! Urmat E X IM T U R , Jir. A. Şaguna 34-3S

Tal/Fax 064-433569,193442 ţ E X IM T U R , str. Napoca 2-4 I Tal/Fax 064-198755.199293 ;

Sîm bâtâ. 23 apr ilie . Fp.'T'.aciA r.r. 2. slr. Gh D e a r r 37. te V p n 19 43 54. orar 8-20. Fa'—-ir.ş.1 r.r 1 . P -u t-tx-rlAVi nr. 31. tcWon 13 45 06. rra r 6-16. Farmn-aa r r , 8. slr. Horea r r £3.37.1c ’-c'or 13 04-13. c n r 8-14. Farmacia r r 115. slr N. Pasca’y r.r 7, telefon 14-58- 5-3. orar 8-14. Farmacia nr. 116. slr. Bucegi nr 5. fo ic lcv 19-18-21. orar 8-14. Farmacia nr. 68. slr. T V ira nr. 26. telefon 41-50*71. orar 8-14. PF nr 3 (gafâ). P-ţa Gâni nr. 3. !e !e 'on 13-04 -26 . o ra r 8 *14 . Farm acia

C o r t e x Flora. IrMc'on 16-18-83. <va' 8-14. Farmacia Mea*. P-|a U n n nr. 27. toV 'on 13-75-96, c r.v 9-15. Farmacia "Ceda*, s i' £ â tx ,oo ! nr 5 telefon 16-47-37. orar 8-14. F a m a ta "T erra fam *. B-dul 21 Dorm-ibon nr 4. orar 9-14. Farm aaa "Almo". P-ţa W V lnazuJnr. 25. to'cfon l3 C 2 -0 8 .o ra r 8 -14. F a rm a c ia "R e r re d iu m * , 8 -d u l 21 D rc rm b 'io n-, 129. td c 'o n 41-29-01. om rS -

20. Farmacia ‘ Elixir*, slr. Fabricii nr. 5. telefon 41-41 -29, orar 8-20. Farmacia "Elixir-Plus*. slr. Dorobanţilor nr. 21. telefon 19-08-38. orar 8- 20. Farmacia "Europharm Union*, slr. Bucegi nr. 13-15. orar 8-21.

D um in ică , 29 ap r ilie : Farm ada nr. 2. str. •Gh. Doja nr. 37. telefon 19 48.54. orar45-20, Farm aaa nr. 1. P-ţa Libertăţii nr. 31. telefon 19 46 06. orar 8-20. Farmada “Remedium". B- dul 21 Decembrie nr. 129. telefon 41-29-01. orar 8-20. Farmacia "Elixir*, str. Fabridi nr. 5, te le fo n 4 1 -4 1 -2 9 . o ra r 8 -2 0 . Farm acia *Europharm Union*, str. Bucegi nr. 13-15. orar 8-14 F a rm a c ii c u s e rv ic iu perm anent: Farm ada 'Corafarm*. str. t, Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farm ada ’ Cynara*. Calea Floreşti nr. 75. telefon 42-62-72. orar non-stop.

Farm acii cu se rv ic iu p re lun g it: Farmada "Inlcrpharm". $*r. Pnmăvorii nr 5 telefon 42- 71 -95. orar 8-22. Farmada "Clematisfarm", P- |a Unmi nr. 10. telefon 19-13-63. orar 8-22.

G arda do noapte : Farm ada nr. 2. slr. Gh. Doja nr. 37. telefon 19.48.54, orar 20-8.

27 APRILIE - 3 MAI

Republica - Culoarul m orţii, SUA, premiera (10,30; 14; 17,30; 21) Victoria - Naufragiatul, SUA (11; 14; 17; 20) 'Arta Eurimages - Marchizul de Sade, SUA, premieră (12; 14,30; 17; 19,30); vineri,

sîmbătă, duminică -speclacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 • Favorit - Shaolin Cowboy, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Un socru de coşmar, SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - Femeia, mereu deasupra, SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbâtâ. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.

DEJ - Arta - Titanii, SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.

GHERLA - Pacea .- Pact cu diavolita, SUA (vineri, sîmbătă, duminică: 15; 17; 19; specxtacole cu tarif redus ora 21; luni, marţi, miercuri: 17; 19). Joi închis.

Sîmbătă, 28 aprilie... , , , 7 ,00 O vedetă ... populară

««« A sS (r); 7 ,4 5 Zorro <s); 8 ,4 5 Regele Leu, Timon şi Pumbaa (s/d.a.); 9,30 Corespondenţă cu şeful (co.SUA

-1 9 9 9 ); 1 1 ,0 0 La te lefon m uzica populară; 12,00 Auto club; 12,30 Casa m ea; 13,00 Frumoasele şcolii (s); 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Debut 50 Plus; 15,00 Fotbal; 17,00 Ora G;1 8 .0 0 G im nastică sportivă: C a m p io n a te le In te rn atio n a le a le României; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. M eteo; 20,25 Sport; 20 ,30 Surprize, surprize; 22,30 Am y (s); 23,20 Jurnalul de noapte; 23,30 Biblia de neon (dram ă SUA 1995); 1,10 Marele Jazz; 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,30. Garantat 100% (r); 3 ,30 Aăto club (r); 4 ,00 Casa mea (r); 4,30* Amy (s/r).

Duminică, 29 aprilie 7 ,0 0 C e asu l deşteptător; 8 ,0 0

Universu l credinţei; 9 ,00 W oody, ciocânitoarea Jîuclucaşă (s/d.a.); 9,30 Kiki, Riki, Miki;* 10,30 Viaţa satului;

. 12,05 Tezaur folcloric; 13,05 D e luni pînă duminică; 13,50 Jurnalul de prînz; 1 4 ,0 0 G im n astică spo rtivă. C a m p io n a te le in te rn aţio n a le a le României; 15,00 Fotbal; 17,00 Bravo Bravissimo!; 18,30 Noe (f. fant. SUA .1998); 2 0 ,0 0 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20 ,30 Dansînd cu lupii (w. SUA' 1990, p. I); 21 ,10 Ştirile de sîmbătă asta; 22,40 Fotbal Show; 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2 ,30 Dansînd cu lupii (f/r); 4 ,00 Debut 50 Plus (r).

t v i € » _ Sîmbătă, 28 aprilie7,00 Domnişoara Andrea

(s/r); 7 ,50 Poftă bună cu Petrişor (r); 8,00 Teatru T V „Muşatinii"; 9,00 On , line; 9,30 Universul cunoaşterii; 10,30 -' Arta apărării; 11,5 Wishbone (s); 11,30 Extratereştrii în familie (s); 12,00 Acvila (s ); 1 2 ,3 0 A rc a lui Noe; 1 3 ,0 5 Surprizele ştiinţei (do); 14,05 Atlas; 14,35 Planeta singuratică (do); 15,25 Din goana trenului: Israel; 15,50 Aria războinicilor (do); 16,40 E timpul sâ mă mărit (s); 17,05 Top TVR 2; 18,00 Preţul succesului; 18,30 Telejurnal T V R 2; 1 8 ,4 0 Tea tru liric; 2 0 ,1 0 Cinematograful, o istorie vie: poetica rusă (do); 2 1 ,0 0 Scurte povestiri c in e m a to g ra fic e (s); 2 1 ,3 0Supranaturalul (do); 22,25 NBA action; 2 3 ,0 0 D espre viaţă şi sex; 2 3 ,4 5 Misiune pe chei (s).

Duminică, 29 aprilie7 .00 E timpul să mă mărit! (r); 7 ,25

Extratereştrii în familie (r); 8,00 Acvila (s/r); 8 ,30 Tradiţii; 9 ,00 Medalion de interpret; 9 ,30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11,05 W ishbone (s); 11 .30 Extratereştrii în familie (s); 12,00 Acvila (s); 12,30 Tip-Top, Mini-Top; 13,00 Kideo (do); 13,30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 14,00 Ştiri; 14,05 Transilvania insolit: Cronica lui Tara (do); 14,35 Splendorile naturii: lorzii lacului (do); 15,25 Artizanul m arocan (do /r); 15 ,45 Strar Trek: Voyager (s); 16,35 Corpul uman la microscop (do); 17,30 Paralele inegale;18.30 Telejurnal TV R 2; 18,40 Mike Ham m er - detectiv particular (s); 19,30 A te n ţie , se c in tâ l; 21 ,0 0 D o vezi periculoase (dram ă SUA 1999); 22,30 Ştiri; 22 ,35 Baschet NBA; 1,05 TV M Mesager; 1 ,35 Telejurnal TVR 2 (r); 1,45 Scurte povestiri cinematografice (s/r); 2 ,15 Star trek: Voyager (s/r); 3,305 Paralele inegale (r); 4,05 Teatru liric (r); 6 ,35 Wishbone (s/r).

Sîmbătă, 28 aprilie7,00 O pacoste de frate (s);.

8 ,0 0 M isiune fantastică (f. Hong Kong 1984); 9,30 Fir întins (mag.); 10,00 Casa de piatră (mag,);10.30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Amintirile unui prieten (do); 11,30 Viaţa _ după moarte (do); 12,00 Numărătoarea invensâ (f/r); 13,30 Pe aripile filmului (do); 14,00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Orient expres; 18,00 Sheena (s); 19,00 O bserva to r; 1 9 ,5 0 Sport; 2 0 ,0 0 Academia vedetelor (div.); 22,00 Clubul vrăjitoarelor (thriller SUA 1996); 0,00

€ t e l e s p e c t a t o r JCanada 1996); 0,30 România@large (r); 1,00 Focus (r).

Dezvăluiri intime (s.er.); 0,30 Zonele plăcerii (s.er.); 1,00 Supravieţuirea (thriller SUA 1997); 2,30 Observator (r); 3 ,3 0 Sheena (s/r); 4 ,3 0 Roata de rezervă (mag./r); 5,00 Casa de piatră ( mag./r); 5,30 Fir întins (mag./r); 6,00 Amintirile unui pelerin (r); 6,30 Pe aripile

, filmului (mag./r).Duminică, 29 aprilie

7,00 Pentru o pîine cinstită (f. SUA 198 5); 9 ,00 Cavalerii (do); 10 ,00 Anim ax: Rusty şi Uriaşul (s/d.a.); 10,30 Infanteria stelară (s/d.a.); 10,50 Pantera roz (s/d.a.); 11,20 Aventurile lui Sinbad (s); 12,10. Regizor de ocazie (f.SUA 1994); 14,00 De vorbă cu Adrian Păunescu (talkshow); 17,00 Prezentul simplu (mag.); 18,00 Amazon (s); 19,00 Observatori 19,50 Sport; 20 ,00 Un păcat de moarte (thriller SUA 1981);2 2 .0 0 TeleEurobingo Show; 1 ,00 Fustangiu l (co.Frarîţa 1978); 2 ,30 Observator (r); 3,30 Regizor de ocazie (f/r); 5,00 Aventurile lui Sinbad (s/r); __6.00 Prezentul simplu (mag./r) “

^ Sîmbătă, 28 aprilie7,00 Desene animate; 8 ,0 0

M icii războinici (s ); 8 ,2 0 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 8,40 Pokeman (d.a.);9.00 Liceul Madison (s); 9,30 Cei m a i, frumoşi ani (s); 10,00 Hyperion Bay (s); 11,00 Familia Hughley (s); 11,30 G ille tte - lum ea sportului; 1 1 ,4 5 Bucătăria lui Radu; 12,15 ProMotor; 12,50 Ştirile Pro TV; -13,00 Zero (r);14.00 Jake şi Grăsanul (s); 14,50 Auto M P de Formula 1 al Spaniei - calificări;15.00 Despărţirea de gratie (dramă SUA 1994, p.ll); 16,25 ProFashion;17.00 Fotbal Divizia A Ursus; 19,00 Ş tirile Pro TV ; 1 9 ,3 0 S te a u a ta norocoasă; 22,00 Soluţii ex trem e ' (thriller SUA 1996); 23 ,45 La limita imposibilului (s); 0 ,3 0 - Aventuri în d e ş e rt (th rille r S U A 1 9 9 1 ); 2 ,3 0 P ro F a s h io n (r); 3 ,0 0 S te a u a ta norocoasă (r)

Duminică, 29 aprilie7 .0 0 R egele Arthur (d .a .); 7 ,20

S y lv e s te r şi T w eety (d .a .) ; 7 ,4 0 Căpitanul Star (d.a.); 8 ,00 Omul de fier (d.a.); 8,20 Mici războinici (s); 8,45 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 9,15 Noile aventuri ale lui Flipper (s); 10 ,00 Pakemon (d.a.l); 10,30 Liceul Madison (s); 11,00 Războiul Rece (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 13,00 Ştirile Pro T V ; 1 3 ,1 0 O fem eie d e o n o are (f.F ran ţa 1996, p .V II); 15 ,00 Auto Marele Premiu de Formula 1 al Spaniei - circuitul de la Barcelona; 16,45 Marcă înregistrată; 17,15 Vis înaripat (dramă SUA 1992); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 . D ădaca (s); 20 ,00 V acanţa M are;21 .00 Fără scăpare (f.S U A 199 3 );.22.45 Procesul etapei; 2,00 Fotbal Liga Campionilor; 3,00 O femeie de onoare (f/r).

ţ r j u v h S îm bătă, 28 aprilie .7 ,00 Malcom şi Eddie (s/r);

7.30 Poză la minut (s/r); 8 ,00 Program pentru copii; 10,30 Eddie McDowd (s);11.00 Sport magazin; 14,30 Motor; 1 5 , 0 0 'Exp loziv ; 15 ,3 0 C a va le ru l rătăcitor (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17 ,30 Camera de rîs (div,); 18,00 Focus; 19,00 Demonii vitezei (do/ll);20.00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Un băiat de milioane (dramă biografică C a n a d a 1 9 8 6 ); 2 2 ,4 5 C a v a le ru l rătăcitor (s/r); 23,30 Camera de rîs (r); 0,00 Femalien (f.erotic S U A 1996);1.30 Focus (r).

Duminică, 29 aprilie7.00 Creaturi sălbatice (do); 8,00

Program pentru copii; 10,30 Tradiţii;1 1 .0 0 R o m â n ia @ la rg e ; 1 1 ,3 0 Cinemagia; 12,00 Duminica la prînz cu Anca Florea; 13,00 Cam eleonii (f.S U A '89 ): 14,55' Clip Art; 15,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 16,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 17,00, Camera de rîs; 18,00 Focus; 18,30 Impact; 19.Q0 Vrei sâ fii miliardar?; 20,00 Real TV ; 2 1 ,0 0 Geronimo (w .SU A '97);22 .4 5 Fantom ele trecutului (thriller

X

t t .e '- S îm bâtâ, 28 a p r ilieP rim u l sa lu t 8 :00 -11 :00 ; 09:00, 10:00. 13:00, 15,00, 21:00; Salut 8:00;

C D M e teo , u tilita re 8 :10; Revista presei 8,20; H oroscop 8 :50, 9 :50 ; Ce m ai crede r * 0 I° lum ea 9 :20; Program cinem a 10:20: Program in fo rm a tiv BB C 11:00 - 11:15; C in e m a n ia - cu ltu ră c inem atogra fică ş i noutăţi pe ecrane - A nca M icheti 11:30; Club 2000 - m uzică de film - C ris tian M ureşanu 12:00; Ş tir i 13:00, 45,00; Program inform ativ BBC 18:00 - 18:30; Ş tir i 21:00.

D u m in ică , 29 a p r ilie P rim u l sa lu t 8 :00 -11:00; Ş tir i: 09:00, 10:00, 13:00, 15.00, 21:00; Sa lu t 8 :00; Meteo,

u tilita re 8 :10 ; R evista p re se i 8 ,20; Horoscop 8 :50, 9:50; Ce m a l crede lumea - re trospectiva săptăm în ii 9 :20; Program in form ativ B B C 11:00 - 11:15; Ştiri*M eteo - 13,00; L a n ţu l a m in tir ilo r - top a l ce lor mai frum oase cîntece din a n ii '40 , *50, '60, '70, '80 - T ibe riu C rişan (r ); Ş tir i - 15,00; Cinemania - cu ltură c inem atografică şi noutăţi pe ecrane - A nca M icheti 16:30; Club 2000 - m uzică de fifm - C ristian Mureşanu (r.) 17:00; Program in fo rm a tiv B B C 18:00 - 19:00; Ş tir i - 21,00; M iraco lu l sunetelor - m uzică e lec tron ică - C ris tian M ureşanu 21:20. i i u m i r i e D S îm bâ tâ , 28 a p r ilieU N I P L U S K O O IP 5 oo U n ip lu s de d im in e a ţă ; 8,00 P rogram in form ativ BBC; 8,30 S in d ro f ia de W e e k e n d ; 12,00 P op-P lus; 14,00 P rogram in fo rm ativ BBC; 14,30 P ro g ra m m u z ic a l; 18,00 P rogram informativ BBC ; 18,30 D a nce - m a c h in e ; 21,00 Program in fo rm a tiv BBC ; 21 ,30 P a rty . *

D u m in ică , 29 a p r ilie5.00 U n îp iu 9 de d im in e a ţâ ;6 ,0 0 Program Informativ BBC ; 8 ,20 S in d ro f ia d e W eekend;14.00 P rogram in form ativ BBC; 15,00 P rogram m u z ic a l; 18,00 P rogram informativ BBC; 18,30 D acă d ra g o s te n u e, n im ic nu e; 21.00 P rogram in fo rm ativ BBC; 21,30 U n ip lu s n o c tu m ; 23 ,0 0 P-rogram inform ativ BBC? ." " Sî mbât â, 2 8 a p r ilie

8 .00 -8 .30 BBC, 8 .30-10.00 Cafeaua de dim ineaţă; 10.00 Country Club • (r); 11.00-14.00 La s fîrş it de săptămînă; 14.00 BBC, 14.30 N o i tit lu r i de

ta casele de d is c u r i; 15.00 A ud /o s e /e c f, 16.00 T e /ino m a n /a ; 17.00 rd p -T e n ; 18.00 B B C 19.30 Snergia; 2 & 3 0 -0 4 .00 Radipdiscoteca - D an Brad.

D u m in ică , 29 a p r ilie8 .00-8.30 BBC; 8 .45-9.00 Evanghelia de dum inică; 9 .00 Cafeaua de dimineaţă; ■

10.00 Doar o poantă să -ţi m a i spun (Ucu Fforea şi O vid iu Raţiu); 11.00 S p o r i FM. (George C io tiâuş şi A lin Boţioc); 13.00 Fonoteca de su fle t (r) 14.00 BBC, 16.00 Country Club ; 17.00 Top şi-a?a (r); 18.00 BBC, 19.30 Hitm ix; 21.00 Taxi Music.

_________________________ S îm bă tă , 28 a p r ilieR A D I O C L U J 6 .00 Bună dimineaţa - un program m atinal de informaţii

. ........ _ . ş ţ m u z ic a p re ze n ta t de A nca B â lta n . 8 ,0 0 - 10,00Emisiunea în lim ba m aghiară. 10,00 De zece o r i România cu Lucia Ţ ibre . 11,00 Ştiri; 11,05-13.00 F o tb a l - Divizia B ; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 C avalerii mesei rotunde, ta lk-show pe tem e po litice - prezintă M ihai M iclâuş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde u ltrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz; 16,00 E m isiunea în limba

R A D IO RENAŞTEREA 91.2 MHz FM

Sîmbătă, 28 aprilie'fcitjc 6 ,25 . Teleshopping; 6,40

Jublre fără limite (s/r); 7 ,30 Ştirile de ‘Acasă (r); 8 ,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Femei înşelate (s/r); 10 ,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r);11.00 De 3 x femeie (r); 11,50 Iubire fără limite (s/r); 12,45 Betty cea urită (s/r); 13 ,40 S educţie (s /r); 14 ,30 Căsuţa poveştilor; 15,00 Ai şaptelea cer (s); 16,00 Doctorul casei (m a g )16.30 La casa de vis; 17,00 Soţul şi soţia (s); 17,30 Acasă la...; 18,00 Viaţa bate filmul; 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile săptămînii; 20,35 Ramona (s);21.30 Cinemateca de Acasă: Rasputin (dramă SUA ’96); 23 ,15 Chef de chef; 0,15 Soţul şi soţia (s/r); 0,40 Viaţa bate filmul (r); 1,55 Muzica-de Acasă.,

Duminică, 29 aprilie 7,15 Teleshopping; 7 ,30 Căsuţa

poveştilor (r); 8,00 A( şaptelea cer ($/ j j L 8.50 Ramona (s/r); 9 ,40 . Ştirile

sâptămînii-(r); 10,15 Acasă ia ... cu .Ruxandra Săraru (r); 10,45 Viata bate filmul (r); 11,45 Rasputin (f/r); 13,30 Doctorul casei (mag./r); 14,00 La casa de vis (m a g ./r); 1 4 ,3 0 C ăsuţa poveştilor; 15,00 Ai şaptelea cer (s);16.00 Acasă la români - Cîntă-mi, lâutare!; 17,00 Soţul şi soţia (s); 17,30 la-m â acasă!; 18,00 Chef de chef;1 9 .0 0 Film ul d e A c asă : U ltim a aruncare: Povestea lui Hank Gaathers (dramă SUA 1992); 20,35 Ramona (s);21.30 Fotbal Campionatul italian; 23,30 Acasă la români - Cîntă-mi, lăutare! (r); 0,30 Soţul şi soţia (s/r); 1,00 Ştirile săptămînii (r); 1 ,50 Muzica de Acasă.

Sîmbătă, 28 aprilie8 ,00 M uzică; 9 ,0 0 Ţara

spiriduşiior; 10,00 La ordinea zilei (r);12.00 Domino (r); 12,29 Telecaricatura zilei; 13,00 D’ale lui Cătălin (r); 14,45 Documentar; 16,00 Lumea misterelor;17.00 Club abc; 19,00 Caleidoscopul artelor; 19,59 Te lecaricatura zilei;20.00 As show; 21,00 Telejurnal; 22,00 îţi mai aduci aminte, Doamnă?; 23,00 Club abc (r); 0 ,00 Lumea misterelor;

. 1,00 Muzică; 4 ,30 îţi mai aduci aminte, ‘ Doamnă? (r).

Duminică, 29 aprilie 8 ,00 Muzică; 9,00 îţi mai aduci

am in te , D o am n ă? ; 1 0 ,0 0 Ţ a ra spiriduşiior.(r); 1 1 ,0 0 în justiţie (r);1 2 .0 0 La ordinea zile i (r); 13 ,3 0 Muzică; 14,45 Docum entar; 15 ,45 Cinetour; 16,30 Telecaricatura zilei; 16,35 Clipuri muzicale; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Cutia muzicală; 19,00 M u zic ă ; 2 0 ,0 0 As show ; 2 1 ,0 0 Telejurnal; 21,55 Telecaricatura zilei - Retrospectivă; 22,00 Loto - Pariu Trio;22.30 Mugur Popovici şi invitaţii săi; 0,30 Cinetour (r); 1,15 Cutia muzicală.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările iijftTvemft' in programele posturilor de televiziune.

C A B IN E T M E D IC A L O N C O L O G IC

CLUJ-NAPOCA,s t r . P R O F C I O R T E A n r.O

(ca rtie r G rigorescu)

n O N S U L T A T l l l

P ro f.d r . L U C IA N L A Z Â R(G in e co lo g ie , c n iru rg ie , O n c o lo g ic )

L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 * >

Dr. V A L E N T IN P O P E S C U ( C h i r u r g ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 11

Dr. D A N -S O R IN P O P E S C U (U ro log ie )

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 " - 2 0 V : 1 6 - 2 0

F 'R O a R A M A R F . t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în t im p u l o r e lo r d e f u n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i _____

^ P O L I C L I N I C A

I W T E B S E R V I S A f ystr. Pascali* n r.5 , cart.* G h eo rg h en i ■NTF.RNF. ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOi.OGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE

E ier.tro en cefa lo g ra fie - E le c trin io g ra F ie - E x a m in ă ri

D oppler - H is te ro sa lp in g o g ra fii p e n tra s te r i l i ta te fem in in ă

E cografie c a rd ia c ă ECO D oppler co lo r

T ra ta m e n te LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimic - Bacteriologic' Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcina - Antigen DBS - F.lisa Test - Examinari citologice pentru depistarea cancerului de eol uterin - Investigaţii pentru

sterilitatea teminină si masculină)ZILNIC, inclusiv

DUM INICA'(gardă) orele 7 - 21

Medic dc garda: orele 2 1 - 7 R ezervare, co n su lta ţii

s. la tel. 41 .41.63. ^

T E L E 7 abcTur dl», SV Mr.l «Im A 32tntrmvt; t'ltp/7:www.romrrf.ia l»l/rj> OM MII IJ rrl: 0»3 33f.1ts

Astăzi, de la ora 22,15: RETROSPECTIVA TELE 7 ACTUAL

Duminică, de. la ora 18,30: LACUL LEBEDELOR

de P. I. Ceaikovski

M CA0!î!ET MEDICAL DE i$ î STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. S o c o lo v G elu - m e d ic p rim a r Dr. S o c o lo v M ihaela - m e d ic p rim a r

Tratamente stomatolngice complexe:

• tera p ie• p ro tetică (ce ra m ică )• ch iru rg ie (re ze cţii, im p la n te) Programări zilnic la tel: 439.CS3

ORAR Luni - Vineri: 9-19 .

Sîmlîâtâ: 10-13

m a g h ia ri. 18,00 Ş tir i. ,18,10-19,00 A cu s ticon . R e da c to r: Radu S âp lâcan 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-21,50 Din grădina cu flo r i multe, cîntece şi jo cu ri populare, m uzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

D u m in ică , 29 a p r ilie • '6 ,00 Bună dim ineaţa de duminică pe 95,6 MHz, 8,00 Ştiri. 8,05 La izvo r de cînt

ş i dor. M uzică populară. Prezintă: Sergiu Vitalian Vaida. 9 ,15 Apărătorii g lie i transilvane. Em isiunea armatei. 10,00 M iteniutlil. Em isiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 10,30 D in d is c o te c a u n u i m e lom an a m a to r. 11,00 Radioduminica. Em isiune de d ivertism ent. Prezintă Cornel Udrea; 13,00 Radio jurnal Radio România A ctua lită ţi, 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Sâsărman. 14,00 Em isiunea în lim ba maghiară. 18,00 Ş tir i 18,05 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea.19.00 R adio jurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Univers enigmatic cu Lucia S tana Sevlanu.. 20,00 Din grădina cu f io r i m ulte: Prezintă Codruţa Aron V îrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

Sîmbătă, 21 aprilie - 7,00 - 10,00 C e asu rile d im in e ţii; 10,00 - 10,05 Ş tir i

Maria A luaş; 10,10 - 10,40 S fin ţ i i P ărin ţi, c o n te m p o ra n ii n oş tri. Realizator.Câtâiin Pălimâru; 10,40 - 11,00 C â n tă ri

b is e r ic e ş ti; 11,00 - 11,30 Pagin i de lite ra tu ră . R e a liza to r Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 -12.00 M uzica 3e cam era (r); 12,00 -.13,00 E c le z ias t (r); 13,00 - 13,05 Ş tir i Maria A luaş; 13,05 - 18,00 M agazin . Realizator M aria A luăş; 13,05 . - '1 3 ,1 5 Salut, p re zen ta re , p re zen ta re a p ro g ra m u lu i; 13,15 - 15,00 F a sc in a ţia o p e re i Realizator: Ana Abrudan;15.00 - 16,00 P ro g ra m re lig io s (apostolul, ş i'evanghe lia zile i, tâlcuirea evanghelie i,);16.00 - 1 6 ,3 0 Agehdaicu ltufa fa ; 16,30 - 1 8 ,0 0 ţ a .începu t a fost Cuvântul... (r); 1 8 ,0 0 -.. - 19,00 S lu jba V e ce rn ie i (transmisiune în d irect d in C atedra la Arhiepiscopală); 19,00

, - 20.00 S fin ţ i i P ă r in ţi, co n tem poran ii n o ş tr i ( r ) ; 20,00 - 20-.30 U n ive rsu l te o lo g ic , u n iv e rs a l c re d in ţe i. Repere d u h o v n ic e ş ti cu pr, pro f. G heorghe Şanta; 20,30 * 21,00 Păhăre lu l, cu n ec ta r. Realizator . Elena Magher; 21,00 - 22,30 M uzică p o p u la ra . ■Realizator'Vasîle Tom oiagâr 22,30 - 23 ,00 'R u g ă c iu n ile s e r ii; 23,00 - 7,00 L in iş te a

■ n op ţii" (program nocturn derniuzicâ c la s ip â ).j ^ ' * .Duminică, 22 aprilie

■’ r ,0 0 - 10,00 C e a s u rile d im in e ţii. R e a liza to r M aria A l u a ş ; 1 0 ,0 0 - 1 2 15 S fa n ta •.L itu rg h ie (transm isiune în d i r e c t .d in Catedra la -A rh iep iscopa lă din Cluj); 13,00 - ,

M agazin ; 13,00 - 13,10 Prezentarea progfamului;.13,'10 14,00 C o n cert u I du p â ^14.00 - 16,00 P rogram dedicat unei personalităţi cu ltura le a săptămânii; 16,00 - ib .A b E van g he lia z ile i (r) ş i P red ica de la S f. L itu rg h ie ( r ) f l6 ,4 5 - 17,00 M uzică fe lig io a s a ; ,17.00 - 17,50 S e lec tiun i din em isiunea File de Acatist; 17,50 - 18,00^4 n c l ’ p rogram ulu i; 17,50 - 18,00 înch iderea p ro g ra m u lu i d e după-am iazâ; ‘ P.OOS lu jb a V e ce rn ie i (transm isiune în direct d in Catedrala A rh iepiscopală din C luj); 19,ou 20,30 C â n tă ri b is e r ic e ş ti ; 20,30 - 21,00 P ăh ă re lu l c u n e c ta r. Rea!izator:Elena Magher;21 .0 0 - - 2 2 ,3 0 La c u r ţ i le -d o ru lu i. . . R e a liza to r: V a s ile Tom oiagă; 22,30 - R u g ă c iu n ile s e r ii; 23,10 - 6,00 L in iş te a n o p ţii (program nocturn de muzică clasică).

Sîmbătă, de la ora 14,30: PERIPEŢIILE UNUI ŞORICEL BRAV

Duminică, de la ora 11,00: PERIPEŢIILE UNUI ŞORICEL BRAV ,

ŢîHLiT

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGlEU Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S tr. P rahovei nr. 11(lingă biserica Rob)

L , Mi, V - 17-20 S V - 8-12,

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

duminică, ora 10: Turnule ţu l (secţia maghiară); ora 12 j00: lepurilă varză du lce (s e c ţia ro m â n ă ). S p e c ta c o le le au toc la sed iu l Teatrului str. I.I.C.Brătianu nr, 23.

Dispensarul Policlinic'cu Plată g

instituţie cu vechi x.renume în asigurarea

consultaţiilor m edicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludvrig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

IV1EDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca,

str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENŢE:

CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII , CONGENITALE;*UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; ‘ BIOENERGIE; 7 ECOGRAFIE.Informaţii,'programări la telefon:

(064) 4 2 1 8 0 6 ; 0 9 4 -6 0 5 9 3 5 .

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului initiată -do

LMimiiiit iii; xlvtnn; im m i ii,i:istă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 2 2 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

SUA: SURPRIZA OFICIULUI REZERVELOR FEDERALE“THE NEW YORK TIMES”, “ FINANCIAL TIM ES”

Oficiul Rezervelor Federale (FED) a mai iniţiat un asalt pe piaţa de capital, mai precis operînd cea de-a patra scădere, în mai puţin de patru luni, a ratei dobînziîor, fapt apreciat de analiştii economici ca fiind semnul unei inevitabile recesiuni în 2001” Măsura luată de preşedintele FED,- Alan Greenspan, şi echipa sa este de natură să scadă cheltuielile investitorilor care achiziţionează echipamente noi şi totodată ale consumatorilor care doresc să cumpere maşini şi case. Numai că măsura nu este suficientă pentru a stopa procesul de restructurare a locurilor de muncă iniţiat de numeroase companii şi, în plus, nu-i va convinge pe oamenii de afaceri să cumpere noi echipamente, în măsura în care unii deţin deja prea multe. Actuala stare de lucruri îi nelinişteşte pe economişti, în ciuda faptului că indicele de pe Wall Street, Dow Jones, a cîştigat la data de 18 aprilie 399 de puncte.

Majoritatea dintre ei sînt sceptici în privinţa efectelor pozitive ale măsurii luate de FED: creşterea consumului şi a profiturilor companiilor americane. Este de aşteptat ca preţul acţiunilor bursiere să crească spectaculos ca urmare a scăderii dobînzii, dar din experienţă se ştie că o astfel de măsură fiscală necesită luni, uneori chiar un an de zile pentru a influenţa deciziile consumatorilor. Iar un interval, chiar şi de cîteva luni, va determina, dimpotrivă, o scădere economică, şi nu o revigoare, sînt de părere specialiştii în economie. “Este deja prea tîrziu să prevenim recesiunea economică deoarece s-a declanşat deja procesul de reducere a locurilor de muncă”, a declarat Anirvan Baneiji, directorul departamentului de Cercetare din cadrul Institutului de Cercetare a Ciclului Economic din New York.

Un sondaj de opinie realizat pe un eşantion alcătuit exclusiv din economişti, circa 38 la sută au apreciat că se aşteaptă ca SUA să se confrunte cu o recesiune în cursul anului viitor. Indicatorii economici,

precum numărul în creştere al persoanelor care au depus cerere pentru a beneficia de ajutor de şomaj, au atins niveluri care în mod normal atrag duplTsine recesiune economică. Tabăra optimiştilor are în vedere faptul că nivelul neobişnuit de scăzut al ratei inflaţiei i-ar conferi şi de data aceasta Băncii Centrale americane suficientă flexibilitate pentru a putea reduce rata dobînzilor fară să se teamă că investitorii şi consumatorii vor cheltui atît de mult îneît să determine o creştere bruscă a preţurilor. Scăderea ratei dobînzii îi va încuraja cu siguranţă pe consumatori să cumpere locuinţe, case şi alte bunuri de consum, dar temperat, aşa cum au facut-o şi anul trecut, au apreciat analiştii economici. La rîndul lor, oamenii de afaceri vor fi tentaţi să cumpere echipamente şi să angajeze forţă de muncă suplimentară.

Economistul Neal Soss a apreciat că, în prima jumătate a acestui an, creşterea economică a SUA va fi de doar 1 la sută, urmînd să ajungă la circa 3 la sută în cea de-a doua jumătate a anului în curs. După

părerea sa, scăderea ritmului de creştere economică în acest an se datorează faptului că oamenii de afaceri şi FED au acţionat mult prea repede. Economişti deputaţi din cadrul Biroului Naţional de Cercetare Economică cred că această recesiune va dura aproximativ între 6 şi 12 luni. în general, o recesiune conduce la o creştere mai ridicată (decît de obicei) a ratei şomajului şi la scăderi importante ale indicilor

-de pe piaţa bursieră. Ultima recesiune din SUA a durat mai puţin de un an, luînd sfîrşit în martie, 1991. Americanii sînt încă indecişi, neştiind ce sâ facă pentru a resimţi cît mai puţin efectele anunţatei recesiuni: au de ales între a-şi vinde acţiunile bursiere şi a-şi cumpăra o casă sau pur şi simplu să plece într-un concediu. Sondajele de opinie indică faptul că americanii au devenit tot mai sceptici în privinţa stării economice a SUA, dar, cu toate acestea, au continuat să achiziţioneze bunuri într-un ritm constant şi în primele 3 luni ale anului 2001.

f f l O I T w I i l I f J i H I M l l s C U f ' J l S a l l O“ COURRIER INTERNATIONAL”

în absenţa unui plan de ansamblu, Peninsula Balcanică nu va ieşi niciodată din criză, de unde ideea unei reunificări economice a fostei Iugoslavii. în pofida schimbării decisive care s-a produs în această ţară, ne aflăm departe de o soluţie politică în provincia Kosovo. Banca Mondială remarca - în ultimul raport consacrat situaţiei economice din provincia Kosovo, dat publicităţii în luna februarie 2001, - că “încă nu se zăreşte capătul tunelului, fie că este vorba de domeniul constituţional, fie de cel economic”.

Chiar şi după victoria unor forţe moderate în Serbia, în Croaţia şi în Bosnia, scenariul următor rămîne un pericol real pentru regiunea balcanică în ansamblu: coaliţii de guvemămînt animate de bune intenţii, dar lipsite de vigoare, sînt grevate de moştenirea economică a predecesorilor lor şi de un aparat de stat de o ineficacitate incredibilă. Aceste alianţe eşuează în cele din urmă, în timp ce substratul propice dezvoltării unei noi generaţii de extremişti se menţine. în această situaţie, este absolut necesar ca comunitatea internaţională să reflecteze la o nouă strategie. La ora actuală, Pactul de stabilitate pentru Balcani nu propune decît un set de proiecte modeste de democratizare

şi de măsuri parţiale la nivelul infrastructurilor. Este un răspuns insuficient atît la criza profundă a instituţiiîor statului, cît şi faţă de lipsa de încredere reciprocă în întreaga regiune.

O probă a fragilităţii statelor în lupta împotriva criminalităţii organizate o constituie contrabanda şi tratamentul aplicat femeilor. Fragilitatea statului care nu reuşeşte să-şi controleze frontierele, alianţa dintre crima organizată şi naţionalism şi problema - în suspans - a statutului provinciei Kosovo sînt factorii care au conferit un caracter atît de periculos crizei din Tetovo. Uniunea Europeană şi istoria constituirii ei pot servi drept exemplu în ultimă instanţă. Procesul integrării europene, adeseori dat ca exemplu pentru Pactul de stabilitate în Balcani, a căpătat un ritm dinamic nu datorită reuniunilor regulate ale unor oameni de stat europeni, ci datorită strategiei unei integrări în domeniile esenţiale ale economiei, îndesoebi în sectoarele cărbunelui şi oţelului. Prin ‘ această integrare economică a fost posibil să se ajungă ulterior la o “solidaritate de fapt” între foşti inamici. Dar, obiectivul urmărit era eminamente politic.

Aplicîndu-se o strategie progresivă în domeniile în care deschiderea pieţelor are o

importanţă pe plan economic, în felul acesta s-ar pregăti terenul unei integrări europene ulterioare mai generale şi unei încrederi reciproce. Acesta este modelul care trebuie exportat în Balcani. Muntenegru doreşte sâ se desprindă de Iugoslavia şi să-şi proclame independenţa. Dacă ne-am strădui sâ creăm instituţii economice supranaţionale, aceste două ţări s-ar putea separa râmînînd în acelaşi timp sub acelaşi acoperiş economic. Ceea ce ar permite şi reglementarea problemei statutului provinciei Kosovo prin negocieri: ca parte a unei uniuni economice, dar avînd drept obiectiv suveranitatea în alte domenii. In această nouă uniune economică, Europa ar putea juca acelaşi rol ca şi Statele Unite, care au ajutat Ia crearea comunităţii europene, în 1950. Crearea unui pact energetic în Europa de Sud- Est, pact integrat Uniunii Europene, ar reprezenta un obiectiv concret pentru investiţiile europene din următorii ani. Ca şi în Europa postbelică, este necesar să se ajungă la soluţii creatoare. Europa nu poate spera să aibă succes în Balcani decît dacă ea este conştientă de enormitatea acestei misiuni şi dacă, în consecinţă, se dotează cu noi instrumente pentru reglementarea conflictelor.

M A GENERAŢIE DE SATELITI SPIONI Al SUA“ INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE”

Dacă se întreabă cineva în ce direcţie se îndreaptă investiţiile militare ale SUA nu trebuie să privească mai departe de următoarea generaţie de sateliţi spioni care sînt construiţi în zilele noastre şi care vor fi lansaţi pe orbită în 2005. Preţul estimativ pe 20 de ani este de 25 miliarde de dolari, acest program fiind cea mai costisitoare aventură din toate timpurile a serviciilor americane de informaţii. Prin comparaţie, Proiectul Manhattan, din timpul celui de-al doilea război mondial, pentru construirea bombei atomice, a costat 20 de miliarde de dolari.

Pentru a face saltul către acest nou climat de securitate, Oficiul Naţional de Recunoaştere, agenţia americană secretă responsabilă cu sateliţii militari, plănuieşte să construiască doisprezece noi sateliţi - mai mici şi mai inteligenţi - pentru a înlocui jumătate din actuala generaţie de sateliţi. Programul a fost urmărit îndeaproape şi cu mare interes de către Congresul SUA, de regulă în cadrul unor şedinţe cu uşile închise, şi este invidiat de aliaţi, care au început să investească în cîţiva sateliţi spioni proprii, pentru că nu au încredere că Washingtonul va împărtăşi informaţiile culese de camerele americane instalate în spaţiu. In viitorul sistem, camerele americane instalate în spaţiu vor aduna de 20 de ori mai multe imagini decît dispozitive actuale,

după cum susţin persoane din cadrul Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani, o grupare cu sediul la Washington şi care are acces la anumite informaţii legate de acest program ultrasecret. în timp ce detaliile privind performanţa aparatelor sînt secrete, experţii susţin că sateliţii moderni miniaturizaţi vor putea să identifice obiecte de 10 ori mai mici decît cele vizibile în fotografiile făcute de sateliţii comerciali actuali. Totuşi, echipamentul cu adevărat revoluţionar nu se află instalat în spaţiu, ci în computerele din staţia de pe Pămînt care vor capta informaţiile electronice, vor procesa datele în informaţii utilizabile şi le vor distribui unui număr mare de agenţii guvernamentale - consumatorii oficiali ai materialelor. In cele din urmă, se presupune câ programul va putea să ofere imagini detaliate din spaţiu comandanţilor americani, aflaţi pe' cîmpul de luptă. Pînă acum, aceste imagini de înaltă rezoluţie, care pot fi obţinute chiar şi noaptea sau în condiţii de nori, aveau nevoie de zile întregi pentru a ajunge la ofiţerii implicaţi în luptă sau operaţiuni tactice, precum misiunile de menţinere a păcii. Viitoarea Arhitectură a Imaginilor Sistemul modernizat al sateliţilor spioni “are posiblitatea de a revoluţiona modul în care SUA folosesc armata şi poate complica foarte mult “viaţa teroriştilor, traficanţilor de droguri şi de arme”, se arată într-un studiu al Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani. El a fost demarat. în timpul mandatului preşedintelui

american Bill Clinton, sub numele de “dezvoltarea şi folosirea spaţiului cosmic din punct de vedere militar de către SUA”, prin introducerea unor-senzori pentru controversata sa apărare-antirachetâ.

Noul program de imagini a fost ţinta unor atacuri violente în Congresul SUA. Problema- cheie, a avertizat Comitetul Permanent pentru Servicii Secrete din Camera Reprezentanţilor, este sistemul managerial complex necesar pentru a stabili priorităţile pentru camerele de luat vederi ale sateliţilor, pentru a procesa imaginile şi a le transforma în informaţii şi a le trimite factorilor de decizie - analiştilor şi comandanţilor militari. Deşi aliaţii nu-şi pot permite să se compare cu dispozitivele SUA în domeniul sateliţilor spioni şi al planificatei integrări a acestora cu trupele de luptă, unele guverne aliate construiesc sisteme de satelite care vor pune capăt dependenţei lor de SUA. Franţa dezvoltă astfel un program pentru doi sateliţi spioni - Helios 1 operaţional de trei ani -, iar Germania are un program similar, în timp ce Japonia, alarmată de testele efectuate de Coreea de Nord cu rachete în 1998, va lansa primii săi sateliţi spioni, în condiţiile în care Israelul, Canada şi India au fiecare cîte un satelit- spion. Rusia a moştenit reţeaua de sateliţi spioni ai URSS, care se degradează, dar sînt-încă buni pentru China, care cumpără de la Moscova destul de ieftin informaţiile obţinute din spaţiu.

C E R O L ARE C H I N A

Î N E C U A Ţ I A O R I E N T U L U I

M I J L O C I U ?“TH E W ASH INGTON T IM ES”

: Tensiunile care- afectează în prezent Israelul nu au mai înregistrat asemenea proporţii de la războiul din 19731 Nemulţumirile continue ale palestinienilor au, afectat viaţa în regiune, pe plan socio- politic, economic şi al securităţii.. Lucrul acesta se reflectă în rapoarte conform cărora exporturile Israelului, activităţile din domeniul turismului şi investiţiile au înregistrat o scădere semnificativă. Mai mult,

I Forţele de Securitate ale Israelului se g confruntă cu un deficit bugetar de 610

I milioane de dolari, iar capacitatea lor de a f; a trece la represalii este mult limitată, de teama ;j | de a nu pierde sprijinul internaţional. fi

în timp ce toate actele de terorism fi continuă, preşedintele irakian, Saddam fi! Hussein, se autoproclamă campion al j palestinienilor şi apărător al Ierusalimului, â Irakul şi surse internaţionale de presă au ţ| confirmat că liderul irakian a început sâ ?j antreneze zeci de mii de voluntari în vederea 9 creării unei Armate a Ierusalimului, alături

| de alte milioane care se pregătesc sâ lupte ^“ alături de palestinieni. Este esenţial ca SUA n

sâ recunoască această Armată a n Ierusalimului, din două motive. în primul fi rînd. deoarece Saddam Hussein va face totul ! pentru a restaura hegemonia “Babilonului ’ la care aspiră. In al doilea rînd, pentru câ, in condiţiile în care “luptătorii pentru libertate"

j din Liban, Afganistan, Iran st Siria combat I alături dc palestinieni, o anuală care cuprinde a | o treime din populaţia Irakului merită atentia * i cuvenită. Un program extins pctrol-contra- â arme elaborat intre Irak şi Chin a completează § iniţiativa irakiană. In acest context, politica § externă a Chinei s-a înscris pe o linie de opoziţie faţă de SUA, în ceea ce priveşte ,’j Israelul. Ca o ironie a soartei, în 1999 § autorităţile chineze au cerut Israelului să le vîndă sisteme de apărare antiaeriană AWACS, în timp ce acum construiesc reţele 3 împotriva Israelului. Pentru a ilustra dependenţa energetică a Chinei, expertul în fj petrol Milton Copulos a estimat că, in 2010, ji importurile chineze de petrol vor proveni, »! în proporţie de 80 Ia sută, din Golful Persic. | Mai mult. Ministerul american al Energiei a p informat că infrastructura energetică chineză J bazată pe petrol a depăşit cu mult producţia | internă, încă din 1993. finind cont de preţul accesibil al petrolului irakian, programul menţionat pare a avantaja ambele părţi. De î mare importanţă este şi faptul câ exporturile de petrol ale Irakului către China nu s-ar putea desfăşura decît prin violarea sancţiunilor impuse de Naţiunile Unite, aşa cum ar fi şi instalarea în Irak a unui sistem chinez de apărare aeriană.

Nevoia mare de petrol a Chinei a obligat această ţară să nu se limiteze la sfera asiatică ’ şi sâ caute ţiţei şi în locuri mai îndepărtate, cum ar fi Sudanul. în timp ce China proceda în acest mod, majoritatea oficialilor americani nu au remarcat natura de tip “cascadă” a proliferării chineze care a rezultat din acest comerţ cu petrol. în februarie 2001, odată cu bombardarea j instalaţiilor de apărare aeriană irakiene, a fost pentru a treia oară cînd SUA au reproşat Chinei contribuţia pe care a avut-o la îmbunătăţirea sistemelor radar aeriene ale Irakului. Mai mult decît atît, China a condamnat politica americană împotriva Irakului, care, în opinia experţilor chinezi, are ca efect numeroase altercaţii civile şi

| erodarea suveranităţii irakiene. Abţinerea Chinei de a vota, în cadrul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. împotriva |

• Irakului, atrage atenţia asupra faptului că | nevoia de petrol a Chinei ar putea trece peste I alte decizii. r 3

A ic i ar putea fi ;: reclama dumneavoastră Av i r a -

/ V-* / l w y v # / .

. ( T r r a - r n v f i f a m r j i i

STEAGUL LUI MIHfll VITEAZULReconstituirea unui simbol al gloriei trecute,

im bold Pentru aspiraţiile şi înfăptuirile prezenteCea dintîi Unire şi centralizare politică a

Ţârilor Române sub Mihai Voievod Viteazul, moment istoric de la care aniversăm 400 de ani, este bine fixată în memoria colectivă a românilor, atît prin marea sa însemnătate, cît şi prin iconografia şi simbolurile sale.

Dacă stema sigilară a legendarului principe a fost insistent studiată şi mediatizatâ, despre steagul marelui domn se ştiu mult mai puţine lucruri. Prin rîvna cercetării .istorice româneşti, dispunem de o seamă de izvoare interne şi externe, concludente prin descrierile consemnate privind steagul lui Mihai Viteazul. Pe baza acestora s-au efectuat mai multe reconstituiri, dintre care menţionăm pe cele ale lui loachim Crăciun şi Dan Cemovodeanu, fără ca acestea să fie identice.

Analizînd cu spirit critic şi discemămînt ştiinţific întreaga problematică, comparînd şi corelînd compoziţiile vexilologice cu cele heraldice, prin urmare luînd în considerare şi armeriile de pe emblema-sigiliu a marelui domnitor, inclusiv unele corective ce se impun în privinţa cromaticii, formulăm următoarele consideraţii.

Steagul lui Mihai Viteazul reconstituit va avea următoarele date şi caracteristici:

- suportul (pînza) va fi mătase sau damasc alb, cu dimensiunile de 1,20/1,80 m;

- emblema va fi compusă din doi lei dc culoare galbcn-aurie susţinînd un scut de tip vechi, de culoare albastră, pe carc este

reprezentată acvila valahică cruciată (purtînd crucea în plisc), scutul avînd deasupra o coroană de aur cu cinci fleuroane.

Opţiunea noastră se apropie mult de cea efectuată de către loachim Crăciun, care reproduce steagul voievodului unificator, alcătuit foarte probabil după Unirea Transilvaniei, reprezentată pe stema lui Mihai prin doi lei afrontaţi.

Pentru o mai corectă înţelegere a lucrurilor, menţionăm că din noiembrie 1600, pînă la uciderea sa mişelească, la 19 august 1601, Mihai Viteazul a rămas în Transilvania, sau în Imperiul romano- german, legat tot de stăpînirea asupra Transilvaniei, de unde dorea să conducă în continuare cele trei ţări unite, legîndu-şi astfel destinul dc această provincie istorică românească.

Steagul reconstituit în 1936 la Cluj de către specialişti sub auspiciile unui Comitet dc iniţiativă format din episcopul Nicoiae

r } - ' . :

Ivan, profesorul loachim Crăciun şi , mecenatul Gheorghe Sion, a fost arborat la 21 mai 1936, de Ziua Eroilor, la 335 de ani de la evenimente, fiind înălţat pe catarg de către general Gh. Florescu, comandatul Corpului VI Armată din Cluj, înconjurat de generalii din comanda marii unităţi. Totodată, a fost dezvelită şi sfinţită troiţa menită să marcheze locul supliciului lui Baba Novac, unde Mihai Viteazul a ridicat “steagul cel mare”.

Comitetul de iniţiativă a predat troiţa şi steagul primarului Clujului, prof. univ. dr. Nicoiae Drăganu, care a declarat că primeşte, în numele municipalităţii, acest “scump simbol al nebiruitei vitejii, al neclintitei iubiri de neam şi al statorniciei- în credinţă strămoşească”.

Seara steagul a fost coborît de pe catarg, cu aceleaşi onoruri militare şi predat Primăriei Cluj care, prin Hotărîrea nr. 15.419 din 3 iulie 1936, a decis ca steagul să fie păstrat în Aula Primăriei, într-un • dulap-vitrină, la vederea publicului. în fiecare an, de Ziua Eroilor, steagul urma să fie preluat de către o gardă militară de onoare şi arborat, cu toate onorurile, pe catargul său, de lîngă troiţa lui Baba Novac, unde va rămîne peste zi, străjuit de o gardă de onoare, pînă la ora 21, cînd va fi coborît cu aceleaşi onoruri militare, în cadrul retragerii cu torţe şi depus în Aula Primăriei.

Dictatul de la Viena a întrerupt şi distrus o ceremonie de cea mai mare importanţă pentru viaţa publică a Clujului, care reprezenta o frumoasă manifestare a conştiinţei naţionale. Aceasta poate fi însă reluată cu fervoarea şi demnitatea specifice acestei perioade pline de încercări şi provocări, ceea ce impune regruparea forţelor naţionale în jurul simbolurilor, valorilor şi tradiţiilor noastre autentice. Prof. univ. dr. loan Silviu NISTOR

Institutul de Iudaistică s i Istorie9

Evreiască “Dr. Moshe Carmilly” al Universităţii “Babeş-Bolyai” - Cluj

Institutul de Iudaistică şi Istoric Evreiască “Dr. Moshe Carmilly” a luat fiinţă în octombrie 1990 ca parte a Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj şi funcţionează în cadrul Catedrei de istorie Medievală şi Istoriografie.

Chiar de la început, programul institutului a urmat două direcţii, o direcţie didactică şi una de cercetare. Programul didactic este menit studenţilor care vor să se specializeze în domeniul studiilor iudaice, dar şi tuturor celor interesaţi de limba, istoria, cultura şi civilizaţia evreiască. Programul didactic este structurat pe patru ani de studiu, iar curricula cuprinde cursuri de limbă ebraică modernă, istoria evreilor, cultură şi civilizaţie evreiască, artă şi arhitectură evreiască, filozofie evreiască, arheologie biblică, literatură evreiască, cursuri oferite în mare parte de profesori ai Universităţii "Babeş-Bolyai", dar şi de profesori invitaţi de la mari universităţi din lume, Ierusalim, Pittsburg, Tel Aviv, Germania.

Dacă în 1991 cînd programul didactic facultativ a fost iniţiat,. numărul studenţilor era doar de cîteva zeci, acesta a crescut anual iar în octombrie 2000, aproximativ 400 de studenţi

erau înscrişi la cursuri.Din anul universitar 1998-

1999, institutul a iniţiat un program de masterat în studii iudaice, iar din octombrie 2000, la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai”, secţia Limbi Modeme Aplicate există o grupă de nouă studente care urmează un program de specializare în limba şi cultura evreiască, program structurat, de asemenea, pe patru ani de studiu.

Începînd cu anul universitar 2000-2001 se vor organiza cursuri pentru pregătirea profesorilor de istorie din învâţâmîntul preuniversitar în vederea predării Holocaustului în şcolile româneşti, cursuri ce vor fi coordonate de Institutul de Iudaistică.

Direcţia de cercetare a programului institutului vizează descoperirea, inventarierea, microfilmarea şi cercetarea tuturor documentelor de arhivă referitoare la evreii din România, precum şi a cărţilor evreieşti în ebraică, idiş, română, germană, latină sau maghiară existente în arhivele şi bibliotecile din România. Pînă la ora actuală cîteva zeci de mii de documente de acest gen au fost prelucrate la arhivele statului din Satu Mare, Oradea, Arad, Tîrgu Mureş, Cluj, Miercurea Ciuc, Iaşi, Suceava,

Botoşani, Bacău etc.Un studiu al presei evreieşti

din Transilvania între 1850- 1867 este în curs de finalizare la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj.

De asemenea, s-au făcut studii a peste 200 de cimitire evreieşti din Transilvania şi Moldova.

în aceeaşi direcţie, institutul organizează anual conferinţe ştiinţifice internaţionale pe teme privind istoria şi cultura evreilor din România, la care participă specialişti ai domeniului de la marile universităţi româneşti şi din lume.

în octombrie 2000 a avut loc a X-a conferinţă anuală avînd ca temă “Rezistenţa evreiască împotriva forţelor totalitare în perioada Holocaustului”.

în prezent se pregătesc şase doctorate privind istoria şi cultura evreilor din România: “Circulaţia cărţii evreieşti în Transilvania la sfîrşitul secolului al XlX-lea pînă Ia jumătatea secolului XX”, “Antisemitismul în România în perioada interbelică”, “Problema evreiască în Parlamentul României între 1919-1929”, “ Intelectuali români evrei în a doua jumătate a secolului XIX”, "Comunităţile evreieşti din Banat în secolul XVIII” şi “Istoria comunităţii evreieşti din

Alba lulia”.Publicaţii:Studia Judaica, în engleză.

Anuar al Institutului care cuprinde lucrările prezentate în cadrul conferinţelorinternaţionale anuale, precum şi alte studii şi recenzii. In 2000 a apărut numărul IX al revistei.

1. Mosche Carmilly - Istoria evreilor din Transilvania, 1623- 1944, (Bucureşti, 1994).

2. Maria Radosav -Introducere în gramatica limbii ebraice modeme (Cluj, 1996).

3. Maria Radosav -Gramatica limbii ebraice modeme. (Bucureşti, 1998).

în seria Bibliotheca Judaica iniţiată de Institut:

1. Moshe Carmilly - Drumul vieţii. (1996)

2. Anton E. Domer - Evreii din comitatul Satu Mare în secolul al XVIII-lea, 1723- 1760.(1998).' 3. Ladislau Gyemant - Evreii din Transilvania în perioada emancipării. (Bucureşti, 1999). -

4. Ladislau Gyemant, coord.- Izvoare şi mărturii privind evreii din România. (Bucureşti, 1999). .

Acestor contribuţiiimportante ale membrilor institutului li se mai adaugă numeroase articole, studii şi conferinţe susţinute şi publicate în diferite reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare.

“Despre Gavril Ţărmure, despre plăcerea puterii”După Revoluţie, românii au deprins

cu uimitoare repeziciune “arta” protestării. Paşnic sau violent, colectiv ori individual, petiţionar ori prin viu grăi, se protestează cu o vitalitate deprimantă, cu şi fară motiv. Unii se urcă pe macarale ori îşi dau foc, alţii fac greva foamei pe la colţuri de stradă sau reclamă la Uniunea Europeană.De-a valma: “prostimea” şi elita, sindicalistul şi politicianul, şomerul şi patronul. Ca o culme a deriziunii, au protestat la demitere şi foştii premieri Petre Roman, Victor Ciorbea şi Radu Vasile.

Printre intelectuali se poartă, de o vreme, o formă mai elegantă de protest: lista de adeziune la o “cauză” oarecare. E o practică colectivistă pe care o dezavuez şi mi-ar fi rămas indiferentă dacă nu aş fi fost implicat, de curind, fără acordul meu, într-o asemenea afacere. Despre ce este vorba? în Cotidianul din 19 aprilie, fostul consilier şef al fostului Inspectorat pentm Cultură Bistriţa-Năsăud, Gavril Ţărmure, publică un protest împotriva schimbării sale din funcţie. Fără măcar să fi discutat vreodată, în nici un fel, despre această situaţie, el mă include în lista cu persoanele (altfel stimabile) care contestă “samavolnica” schimbare. Sigur, îmi dau seama că acum cad şi eu în păcatul pe care tocmai îl denunţ, dar aici nu este vorba atît despre protestul meu, ci despre ridicolul în care se situează Gavril Ţărmure, căci nu doar duplicitar, ci de-a dreptul pervers politic să fi fost şi tot nu aş fi putut fi complice Ia contestarea deciziei unui ministru căruia de puţin timp îi sînt subaltern. Şi apoi, nu cred că s-a făcut o aşa-zisă nedreptate. Gavril Ţărmure face politică activă, este un ţărănist marcant în zonă. Nu poate fi şi în opoziţie, şi la guvernare. Mai trebuie spus că el a rămas în continuare în instituţie; nu i s-a retras decît funcţia, pe care, se pare, că şi-a asumat-o ca un privilegiu pe viaţă.

Corect ar fi fost să-şi dea demisia după pierderea alegerilor, căci omul politic Ţărmure nu se poate disocia de omul cultural Ţărmure. Mărturisesc că îl preţuiam ca intelectual, dar gestul său de acum mă obligă la alte exigenţe. Dar important e altceva: protestul său pune în discuţie, de fapt, legitimitatea schimbărilor unor funcţionari publici cu funcţii de conducere pe criterii politice. “Persecutaţii” invocă, în apărare, criteriul competenţei, uitînd că au parvenit în posturile respective prin decizii strict politice. . '

Fostul Parlament a votat precipitat, la sfîrşitul anului trecut, Legea funcţionarului public, prin care se încearcă, într-un fel, şi “conservarea” unor funcţionari în importante posturi de conducere, funcţionari promovaţi în absenţa acestei legi şij cum am spus, pe criterii politice. Actualul Guvern a procedat corect. Pentru a-şi concretiza programul el are nevoie atît de oameni competenţi, cît şi loiali. Dacă, să zicem, toţi directorii instituţiilor descentralizate ar fi din opoziţie, guvernarea ar deveni imposibilă. Competenţa, chiar reală, nu e suficientă în cazul acestora, întrucît rămîne aservită partidului deadopţie.

In media se poartă sloganul pedeserizării instituţiilor, indueîndu-se, în opinia publică, ideea politizării lor derapante. In realitate, avem de-a face cu efortul de reinstituţionalizare a acestora, cu umplerea clar de conţinut, de autoritate şi prestigiu, după avaria la care au ajuns în guvernarea CDR. Iar asta nu se poate face cu experimentatorii algoritmului.

Pe de altă parte, programul PDSR-uliii are o concepţie elaborată în timp şi pretinde cunoaşterea şi asumarea ei din interior.

Să ne oprim la cultură: accept că ea trebuie depolitizatâ, dar aceasta nu exclude existenţa unor politici culturale diverse, unele chiar disjuncte. Astfel, noul Minister al Culturii şi Cultelor se delimitează de politica vechiului Minister cel puţin prin atitudinea faţă de tradiţie şi prin criteriile de selectare şi promovare a valorilor. Este necesară, în primul rînd, resemnalizarea corectă a unor concepte fundamentale (cultură naţională, mituri naţionale, patrimoniu, patriotism, educafe estetică etc.), fară a se urmări, desigur, instituţionalizarea lor ca modele ideologice. Ele ar trebui să constituie mesaje pentru o posibilă renaştere spirituală; mai exact, pentm o ofensivă culturală patetică drept alternativă la maladia demitizării din ultimii ani. Evident, rostul unui minister nu constă neapărat în producerea culturii, însă, dincolo de atribuţiile sale punctuale, el poate iniţia o retorică fondatoare, prin care să orienteze fenomenul cultural într-o direcţie anume. Culturii noastre îi lipseşte nu numai un ideal, ci şi ambiţia care să îl facă posibil. Ea încearcă saltul în postmodernitate înainte de a fi încheiat marele proiect al modernităţii.' în noua politică culturală va trebui sa se ţină seama de această ruptură precipitată pentm a stabili priorităţile într-o mai corectă ierarhizare a valorilor. Revenind la Gavril Ţărmure: deşi ne situăm în acelaşi orizont cultural, cu siguranţă îl percepem diferit.

Petru POANTA

m icaA * 2 X ) 0 1 6 * 4 ^ j* A 4 * % ţ

< . *•'" - fA P ^ L ^ -i ' * * ; ; ;* , .« * *#»C 0 / tfy & 4 r A A  X A j&

. * ^ ”r'w>u': ■

- - i-U • , , J; . '■ . . v / 4

; ' o ‘ ' ; : .ft-’ . H ', JţC-aC Y H

,’i ■ J * %

' < * > ■ • ' ' , « ... J' « - • ' :„*iv ?

& ; ,Y ’ .\ j

f r .

l i

. V <zt| F lorian Lu ng u - M O ŞU ’ (su s) ş i

Mircea T ib erian (dreapta) - doi m onştri s a c r i ai jazzu lu i.

Sub raportul prezenţei publicului, doar ultima seară, cea de joi, 26 aprilie, a convins. * Avem public pentru jazz, avem un public cunoscător şi avizat, după cum avem şi interpreţi de calitate. în plus, festivalul a dovedit că avem şi capacităţi organizatorice, că eforturile depuse pot fi şi sînt încununate de succes.

Dacă seara de miercuri a fost cea pianistului Mircea Tiberian, cea de joi a fost să fie a laureaţilor, mai mulţi decît la ediţiile anterioare, mai mulţi pentru că şi nivelul de participare în concurs a fost altul, net superior. A mai fost să fie seara celor de la Teachers Bluo Experience din Suceva, a pianistei bucureştene Daniela Nicolae, a celor de la Harmonic Brass şi Gaio Pro Jazz Napocensis, ambele formaţii clujene, am bele cunoscute prin perform anţele artistice de pînă acum.

Nu mă întind mai mult, prefer să ofer, mai mult pentru cei ce nu au putut onora festivalul, imagini. Imagini sugestive ale unor

valori jazzistice certe, cărţi de vizită împlinite în concert în ţară şi peste hotare, în numeroase invitaţii la manifestări de prestigiu.

Consemnez bucuria reintrării Clujului în circuitul jazzistic, cu speranţa de a fi martor şi în anii ce urmează.

D em ostene ŞO FR O N Foto: Ion PETCU

P’TJŞ »?-rpv\!f i iVFnx \ik • • /

î * ' * < "H, * x—'~ w:;, “ ;

" V v V , - - . , :

■

f ' A S s & a

* fr * * » l* / r ' u ¥

7 -i i >

FO R M A ŢIA P O W W O W

O. Protase, La Continuite daco-romaine, Cd. Pisoprint, Cluj-Napoca, 2001

La Editura Risoprint a apărut recent lucrarea profesorului universitar clujean Dumitru Protase, La continuite daco-romaine, sinteză a unei munci asidue de cercetare întinsă pe cîteva decenii. Autor al numeroase studii de specialitate şi cărţi centrate pe acest subiect, dintre care ne permitem să menţionăm doar Problema continuităţii in Dacia în lumina arheologiei şi numismaticii, Bucureşti, 1966, Riturile funerare la daci şi daco-romani, Bucureşti,1971 şi Autohtonii in Dada, I. Dada romană,Bucureşti, 1980, II. Daciapostromană, Cluj- Napoca, 2000, D. Protase oferă acum cititorului specialist, dar şi omului cultivat, o viziune sintetică asupra subiectului continuităţii daco-romane, o lucrare redactată într-o limbă de circulaţie internaţională.

Lucrarea se compune din două părţi distincte, din punct de vedere cronologic şi istoric, ce tratează două epoci diferite: epoca provinciei, romane Dacia (106 - 274/275 d.Hr.) şi epoca numită de obicei Dacia postrofnană (de la retragerea aureliană pînă la pătrunderea slavilor în acest spaţiu, în secolele VI-VII d. Hr.). Unitatea lucrării este asigurată, pe de o parte, de spaţiul vizat pentru analiză - teritoriul provinciei Dacia, respectiv teritoriul romanităţii orientale în Antichitatea tîrzie şi la începutul Evului Mediu (Transilvania, Banatul şi Oltenia) - şi, pe de altă parte, de identitatea demersului istoric pentru ambele epoci: surprinderea elementului autohton.

Pentru epoca provinciei profesorul D. Protase trece în revistă dovezile permanenţei dacice folosind documentaţia furnizată în principal de descoperirile arheologice al căror număr a crescut în ultimele decenii, dar rediscută .atît izvoarele literare antice, cît şi sursele iconografice, epigrafice şi numismatice. Imaginea ce se conturează în urma acestei atente analize ştiinţifice este cea a prezenţei populaţiei dacice în provincie, în special în mediul rural, dar şi în oraşe, în armată, alături de populaţia colonizată. Reconstituirea procesului de romanizare a autohtonilor daci are un loc important în economia lucrării, această populaţie dacică, receptoare a latinităţii, fiind urmărită şi în partea a doua a lucrării ce tratează epoca romană tîrzie. în contra interpretării unilaterale a izvoarelor literare antice ce'susţin retragerea totală a populaţiei provinciei de către împăratul Aurelian, cercetarea profesorului D. Protase scoate în evidentă

D . P R O T A S E

continuitatea unei populaţii romanice, “daco-romanii”, pe teritoriul fostei provincii. Această populaţie latinofonă este surprinsă mai ales pe cale arheologică în fostele

oraşe romane în secolele IV - VI d. Hr., în fostele castre, villae msticae etc. în sprijinul persistenţei vechii populaţii sînt aduse şi d e s c o p e r i r i l e numismatice (tezaure în care continuă acumularea şi după părăsire, descoperiri de ’ monede izolate ilustrative pentru circulaţia monetară postaurelianâ), dar şi izvoare literare ce pomenesc o populaţie latinofonă (ausonii lui Priscus Panites). Un loc important. deţine problema creştinării daco-romanilor, proces pentru a cărui ilustrare

LA CONTINUITE DACO-ROMAINE

GÎSOffBW:

sînt analizate o serie de piese creştine ce pătrund în fosta provincie prin intermediul misionarilor din Imperiul Roman tîrziu. Prin analizarea unor teorii recente din scrisul istoric românesc, ca aceea a existentei “culturii Sfîntu Gheorghe” în Transilvania secolului IV d. Hr., profesorul D. Protase polemizează cu eleganţă pentru clarificarea unor aspecte ale societăţii daco-romane.

Astfel, cartea La continuite daco-romaine este o sinteză extrem de utilă, o asamblare coerentă a documentaţiei, mai vechi şi de ultimă oră, referitoare la continuitatea dacică şi daco-română, o contribuţie la clarificarea diverselor aspecte ale domeniului controversat al etnogenezei poporului român. Prin prezentarea ştiinţifică, pozitivă, în sensul modem al cuvîntului, a dovezilor continuităţii românilor, literatura istorică românească depăşeşte nivelul ante- şi interbelic al replicilor combative. Teoria continuităţii, construită, începînd din secolul XIX din răspunsuri la teoriile imigraţioniste, poate astăzi, mai mult decît altă dată, să prezinte o documentaţie ştiinţifică unitară.

Drd. Sorin NEMETI, asistent la Facultatea de Istorie şi Filosofie,

Universitatea “Babeş-Bolyai”

! sf- *' )»> 2-

. - i i ' - - 4- \”’;y > f: ' - 1 V /*?

. - - T M î i - 'Y ’ Y ' Y P

R a lu ca Reu

/ * . *

Duminică. 29 aprilie, ora 18.30. 7Aua Internaţională a Dansului

T p te s c a itt © p e re i “L O jc d f e W e f o r ”

Ziua Internaţională a Dansului a fost inaugurată în anul 1982, data aleasă mareînd aniversarea naşterii lui Jean-Georges Noverre (1727-1810), creatorul baletului modem.

Iniţiativa din 1982 a Comitetului Intemaţionaf al Dansului din cadrul l.l.T.-UNESCO are drept obiective primordiale reunirea lumii dansului, aducerea unui omagiu artei Dansului, celebrarea universalităţii Dansului, de a uni oameni de pretutindeni, trecînd peste barierele politice, culturale, etnice.

La Cluj-Napoca, Ziua Internaţională a Dansului este celebrată prin spectacolul Lacul lebedelor, în coregrafia marelui coregraf Oleg Danovski. Dirijor este Traian Ichim, sub bagheta sa evoiuînd, în rolurile principale: Mariana Molnar Cotinghiu/ Odetta-Odillia, Szirb Gyorgv/ Prinţul Siegfried, Daniel Szekely/ Bufonul. Dan Orădan/ Vrăjitorul Rothbart. Din distribuţia serii fac parte balerinii: Anca Opriş, Ioan Dorin Coşeriu, Codruţa Oancea, Monica Pintea, Alina Negru, Antonella Pop, Rodica Feşteu, Florina Pop, Ramona Mărgineanu, Delia Boar, Liana Hangu, Laura Olteanu, Adriana Chifor, Emilia Popa, Cristina Toda, Gabriela Şerdean, Claudia Popescu, David Istvan, Lucian Bacoiu, Both Istvan. Scenografia este semnată de maestrul Gheorghe Codrea. Solişti instrumentişti - Kis Adrian / vioară, Hellmann Eva / violoncel şi Turk Andreea / harpă.

Miercuri. 2 mai, ora 18.30.

Recital extraordinar Constantin Nica

Tenorul Constantin Nica (Ffivcţia) va fi acompaniat la pian de C.uido C.ualtcrio (Roma. Italia) şi Codruţa Ghcnceami (Academia de Muzică “GVieorcfic Duna" Cluj-Napoca). în programul scrii vor fi interpretate prese dc Franccsco Paolo Tosti.

D em o sten o S O F R O N

“7

şi reviste. Sînt admise maximum trei producţii pentru fiecare domeniu amintit. Data limită dc predare a lucrărilor este 18 mai a.c.

Juriul este format din personalităţi în domeniu, conf. univ. Al. Alâmoreanu, lector univ. Mihai Nemeş (ambii de la Universitatea de Artă şi Design Cluj), conf. dr. Marius Pop, asistent dr. Heidi Hoka (ambii Universitatea “Babeş- Bolyai”),'ing. Mircea Şerban (CCIA Cluj. directorul Centrului de Formare şi Perfecţionare Profesională).

Program de burse pentru licenţiaţii Tn limba italiană__________ 9 >______________________________________________________

Universitarul William E. Leparullo, Florida State University, Departamentul de Limbi Modeme şi Lingvistică, va fi prezent la Cluj- Napoca în zilele de 3 şi 4 mai, prilej de prezentare a programului de burse pentru licenţiaţii în limba italiană.

Cei interesaţi sînt rugaţi să se adreseze, în timpul cel mai scurt, Catedrei de Limbi şi Literaturi Romanice din cadrul Facultăţii de Litere, str. Horea 31, sala 120.

Concert de muzică de cameră

Miercuri, 2 mal, ora 18,30, sînteţi invitaţi la concertul cameral susţinut de elevi ai Liceului de Muzică “Sigismund Toduţă” Cluj-Napoca. Programul cuprinde o serată Mozart, Cvartet de coarde în si bemol major KV 458, Sonata pentru două piane în re major KV 448 şi Cvartet de coarde în re major KV 499. Interpretează: Sebastian Istrate/ vioară, Virgil Lupu/ vioară, Botar Andras/ violă, Mihai Barbul/ violoncel, Torok Zsolt/ violoncel, Gabriela Buştea/, pian, Deniza Pop/ pian, Andrei Gocan/ vioară, Ciprian Balint/ vioară, Cristian Suărăşan/ violă, toţi elevi la clasa prof. Mihai' Gutman.

Gîndirea - acum 80 de ani

Marţi, Ia ora 11,00, va avea loc dezvelirea, pe imobilul aparţinînd Hotelului “Continental”, de pe str. Universităţii nr. 2, a unei plăci comemorative care atestă înfiinţarea, la Cluj- Napoca, acum 80 de ani, a revistei literare “Gîndirea”, de către un grup de scriitori români din toate, provinciile româneşti.

Corul din Gherla invitat în Ungaria

Corul mixt al Casei Municipale de Cultură Gherla a participat zilele trecute Ia tradiţionalul Festival coral de la Cîmpia Turzii, unde a obţinut un mare succes. După această deplasare, soldată cu mari satisfacţii, formaţia corală condusă cu multă măiestrie de prof. Vaier Perşa va lua drumul străinătăţii. De această dată artiştii amatori din oraşul de pe Someş vor pleca în Ungaria, unde au fost invitaţi la Zilele oraşului ABA, localitate înfrăţită cu Gherla, şi unde mesagerii artei şi culturii româneşti au mulţi prieteni şi admiratori. In orăşelul din judeţul Fejer corul gherlean va prezenta un spectacol original, unele

■ piese fiind interpretate chiar în limba maghiară. Deplasarea artiştilor amatori de pe meleagurile clujene se va efectua în perioada 5-7 iunie.

Să mai menţionăm că turneul Corului mixt al Casei Municipale de Cultură Gherla în Ungaria este sprijinit financiar de Primărie, edilii locali sărind şi de această dată în ajutorul celei mai titrate formaţii corale din judeţul nostru. împreună cu corul va pleca la ABA şi o delegaţie a municipiului Gherla. SZ. Cs.

Recital de pian

Concurs de creaţia publicitară “Transilvania Publi Top”

Expo Transilvania organizează în perioada 22- 25 mai, un concurs al producţiilor realizate de agenţiile de publicitate sau alţi producători în domeniu, concurs adresat judeţelor transilvane. Se participă cu lucrări din domeniile spot audio, spot video, afişe-tipărituri, machete pentru ziare

Luni, 30 aprilie, ora 18,30, Studioul de concerte al Academiei de Muzică găzduieşte recitalul clasei de pian a prof. univ. Ninuca Pop. Interpretează studenţii: Ramona Muntean, Mara Pop, Olga Cleanchina, Bogdan Vaida, Mihaela Mureşan, Bianca Hoţea, Diana Dava. în program au fost incluse lucrări de Mozart. Liszt. Debussy, Scriabin, Enescu.

Rubrică realizată de Demostene SOFRON

A jn ]-Ga-IvI ar putea fi

reclama dumneavoastră

1973 - La Bucureşti, a tosst semnat uîntre Guvernul Românie: şi cel al Stat&or

Unite ale Americii, privind garantarea :: reciprocă a investiţiilor.

SÂ ii 'i M â i

P reşed in ţii R om ânie i şi Republicii Macedonia, Ion Iliescu şi Boris Trajkovski, vor semna, duminică, tratatul bilateral, în timpul v iz ite i pe care şeful statului macedonean o face la Bucureşti pentru a participa la sum m it-u l pentru m ediu şi dezvoltare durabilă.

Deputatul Emil Boc sprijină construirea unui parc industrial în afara municipiului Cluj-Napoca

■ nr>nfn eC n,fk ^ ^ uj- Ucputaîiil Emil Boc, solicită:Consiliului Judeţean să.identificc un alt teren F i ; construirea unui parc industrial în afara municipiului Cluj-Napoca, la Floreşti sau la Apahida.'

, tmn Boc nu consideră oportun ca acest parc să fie construit în zona Hoia, care, de altfel, nu corespunde standardelor unui parc tehnologic şi nici intereselor Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

aca nu se va identifica un alt teren pentru construcţia unui parc industrial există posibilitatea ca fondurile de 5 miloane de euro de la Uniunea Europeană să se piardă. „Un parc industriafva fi benefic pentru economia locală", este de părere deputatul clujean. M.L.

Preşedinţii României şi Republicii Macedonia vor semna, duminică, Iraiatul bilateral

Principala problemă a acestui docum ent era form ularea numelui statului macedonean în

Radiodifuziunea a intrat sub lupa parlamentarilorIn cursul acestei săptămîni, comisiile

reunite de artă, cultură şi mass-media ale celor două Camere ale Parlamentului au discutat Raportul activităţii Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2000. A fost subliniată diferenţa existentă între profitul declarat (56 miliarde lei) şi cel real (32 miliarde lei), situaţie care va intra şi pe ordinea de zi a comisiilor de buget-finanţe-bănci. O altă problemă se referea la divergenţele dintre directorul general al Radiodifuziunii, Andrei Dimitriu, şi salariaţii de la staţia centrală şi de la staţiile locale.

Andrei Dimitriu a fost acuzat de conducere dictatorială şi slabă

tratat, ştiută fiind preferinţa i reprezentare a intereselor societăţii din guvernului de la Skopje pentru I care face parte. Senatorul PDSR Cluj, form ularea “M acedon ia", Grigore Zanc, a declarat ieri că „Andrei regăsită in Constituţia acestei j Dimitriu a fost audiat de către membrii ţăn. Varianta de compromis la j ce]or comlsjj specialitate, dar care s-a aiuns este Republica i r . ■ »Macedonia1, cu o menţiune care ! 111 3 ^gnt acuza uie ce i-au fost aduse .

In urma discuţiilor, cele două comisii au aniînat să se pronunţe asupra Raportului. Săptămînă viitoare va fi analizată activitatea Televiziunii Române de Stat.

M.L

PD Cluj are un candidat I a Primăria Cîmpia Turzii

Vineri, în conferinţa de presă organizată cu ocazia vizitei lut Traian Băsescu Ia Cluj-Napoca, a fost anunţat candidatul PD Cluj la Primăria Cîmpia Turzii. Acesta este Alexandru Sabău, inginer la Combinatul Industria Sîrmei din localitate. Traian Băsescu a comentat plecarea actualului viceprimar Vasinca la alt partid, spunînd că „PD este rezervorul de cadre al PDSR, iar cei care pleacă vor fi înlocuiţi cu alti oameni mai buni”.

M .L

arată că această formulare nu in fluenţează cu nimic respectarea de către România a rezoluţiilor ONU.

Explicaţia acestei menţiuni se regăseşte într-o rezoluţie ONU adoptată în 1994, prin care se cere state lor O N U să nu i folosească titu latura j“Macedonia", ci Fosta Republică ' Iugoslavă a M acedonie i j (FYROM). Deşi la vremea ei j rezoluţia a fost un succes al j Greciei, nemulţumită de faptul | că noul stat folosea numele unui l ţinut din statul grec, ulterior, j multe organizaţii internaţionale | au adoptat o formulă, nu mai j puţin in teresantă , prin care , Turcia şi Grecia îşi manifestau preferinţele deopotrivă. In text scria FYRO M , iar în nota de subsol “Turcia recunoaşte acest stat sub num ele său constituţional'.

Grigore Zanc regretă situaţia existentă la Uniunea Scriitorilor

Senatorul PDSR Cluj, Grigore Zanc, a declarat, în conferinţa de presă de vineri, că „situaţia de la Uniunea Scriitorilor era una de aşteptat”. Parlamentarul clujean este de părere că „în cadrul Uniunii sînt trei grupuri de interese, care, prin acţiunile lor, au adus daune instituţiei din care fac parte”. Grigore Zanc a subliniat că „Uniunea Scriitorilor nu mai reprezintă breasla scriitoricească”. Potrivit senatorului PDSR Cluj, Uniunea Scriitorilor reprezenta pînă în 1990 o forţă materială şi spirituală, pe cînd acum este un cîmp de luptă pentru ultimele resurse. In trecut, Uniunea Scriitorilor'asigura, pentru membri, concedii, pensii maxime permise de lege, împrumuturi, plata tratamentelor medicale, precum şi costurile deplasărilor în ţară sau în străinătate pentru docutnentare, iar acum nu mai face nimic pentru membrii săi. Grigore Zanc crede că „în România nu se simte o solidaritate între scriitori pentru a relansa viaţa scriitoricească”. ' M.L.

«wwin* n.fisi-11— nivn-ir ii

Deputaţii PRM vor să modifice bugetul la rectificare

Deputatul PRM I. M. Năstase a declarat vineri că 50-60 la sută din valoarea bugetului s-a pierdut din cauza economiei subterane, corupţiei şi fraudei. La rectificarea bugetului, Năstase susţine că PRM va cere demararea unei politici de recuperare a banilor cîştigaţi prin fraudă.

Deşi PRM a votat bugetul, Năstase spune că s-au acordat prea puţin bani pentru sănătate, protecţie socială şi agricultură. „PDSR a fost mai lamentabil decît predecesorii lui în chestiunea agriculturii”, a

afirmat Năstase, care spune că este nevoie de un sprijin pentru agricultori de 3 milioane de lei pe hectar cultivat, fapt care îl va aduce în discuţie la rectificare.

Deputatul loan Miclea a discutat şi el despre buget, dar într-o conferinţă separată de colegul Năstase. Astfel, Miclea este de acord cu perfectarea legii la rectificarea de buget, dar crede că nici un partid nu ar fi putut face ceva mai bun dintr-o sursă limitată de finanţare.

A. M.

Polul Social Democrat vrea să înfiinţeze o

comisie privitoare la copiii iiisliiulioualizaliGrupul format de parlamenta-.

rii Polului Social Democrat va propune înfiinţarea unei comisii care să sprijine activitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie. Din cei cinci parlamentari propuşi face parte şi Vasile Suciu,- deputat PSDR de Cluj. Printre intenţiile acestei viitoare comisii, se înscrie introducerea unui capitol bugetar, pe doi ani, de 10 milioane dolari, care să susţină un program în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi implementarea unui program de 27 milioane EURO, finanţat de Comisia Europeană,. asigurarea din bugetul de stat a 500.000 dolari pentru audit şi reanalizarea, pe fond, a procedurilor de adopţiiinternaţionale. .

Vasile Suciu a declarat că programul pentru Uniunea Europeană va fi finalizat în cel mult o lună. A. M.

Prea multă ură, domnule consilier!

in urma apariţiei reportajului “Jucu se apropie de Cluj", în care subliniam unele din realizările Consiliului local şi Primăriei acestei com une, nu prea îndepărtată de municipiul Cluj-Napoca, am primit un fax sem nat de consilier local Aurel Bob (lung de două pagini), prin care contestă tot ceea ce a declarat primarul com unei în acel material.

F iresc, m -am deplasat la locul cu pricina, am constatat că majoritatea exemplelor folosite sînt valabile. Chiar dacă unele din aceste investiţii au fost începute în legislaţia trecută, finalizarea lor s-a produs în actualul mandat. Ba mai mult, în zi de duminică, i-am găsit pe cei contestaţi, adică pe primar şi viceprimar, lîngă un utilaj greu ce tasa drumul comunal pe unele porţiuni stricate. în cele şapte puncte contestate de consilier, se strecoară multă politică ieftină şi suficientă ură... electorală care, în loc sâ dispară, s-a amplificat, din iunie 2000, cînd Aurel Bob şi Gavril G herm an şi-au d isputat fina la în alegerile pentru fotoliul de primar,

cîştigat de ultimul. Am mai aflat de la actualul şef al administraţiei publice, că Aurel Bob a fost viceprimar aproape 20 de ani la Jucu şi că nu prea gîfîia din cauza oboselii. Actual primar spune că “duşmanul” lui a fost viceprimar şi în legislaţia trecută şi că putea rezolva multe din necazurile comunei dacă se implica în mod serios în treburile obştii. De asemenea, primarul recunoaşte că nu l-a putut convoca la ultima şedinţă extraord inară a Consiliului local, deoarece domnul Bob nu a fost găsit acasă, bănuind că se află la medic, deoarece este destul de bolnav.

Cert este faptul că între consilierul Aurel Bob şi primarul Gavril Gherman

există multă ură, care otrăveşte şi influenţează, uneori negativ, inclusiv desfăşurarea şedinţelor deliberativului de aici. Poate ar fi bine, că la cei 60 de ani ai protagoniştilor, această ranchiună nu le poate face bine şi nici nu le poate aduce avantaje, sugerîndu-le totodată, să-şi dea mîna, chiar dacă servesc partide diferite.

Nu uitaţi domnilor demnitari locali că aţi primit girul electoratului pentru a ie face viaţa mai uşoară, nu mai poluată de ambiţii personale, că altfel nici metaforica apropiere de Cluj nu se va întîmplă curînd.

Dumitru VATAU

urmare din pagina 1

cind au fost desfiinţate. Ele erau subordonate direct Comandamentului Armatei imperiale habsburgicc Cczaro-Crăieşti cu sediul la Sibiu, înfiinţat in anul 1703, avîndu-1 ca prim comandant pe vestitul general Eugeniu de Savoia.

Aceste regimente de grăniceri români,'ca şi cele de secui, în care existau şi mulţi români, erau asimilate cu regimentele de infanterie şi au participat la multe războaie în această calitate, în total 12 campanii militare şi peste 130 de bătălii.

Comandanţii celor 2 regimente româneşti au fost, din păcate, în totalitate străini: germani, austrieci, italieni etc. Funcţiile de comandă din statul major (ştab) au fost ocupate de ofiţeri străini, inclusiv cele de comandanţi de batalioane şi companii. Mult mai tîrziu (după 1780) au fost acceptaţi şi primiţi ca ofiţeri şi românii, saşii sau secuii din Transilvania. Marele istoric George Bariţiu, care a scris şi o istorie a Regimentului 2 de graniţă de infanterie de la Năsăud, a publicat o listă cu 174 de ofiţeri şi subofiţeri români, inclusiv preoţi militari (capelani), care au fost primiţi şi formaţi în acest regiment cu fapte de arme deosebite. Printre altele, se ştie că infanteriştii de la Năsăud l-au înfruntat în zilele de 15-17 noiembrie 1796 pe vestitul Napoleon, în luptele de pe podul de la Arcole, fiind deosebit de entuziasmat de curajul şi dîrzenia “câtanelor negre” sau “dracii negri”, cum erau numiţi grănicerii de la Năsăud, datorită ţinutei lor, a sumanelor negre şi a ceacăului (pălăria, chipiul) în aceeaşi culoare.

Infanteria română cunoaşte un adevărat

reviriment după actul Unirii de la 1859, în timpul domniei lui Alexandru loan Cuza cînd se vor pune bazele a 6 regimente de infanterie: R.l I. - Iaşi, R. 2 I. - Craiova, R. 3 I. - Ismail, R. 4 I. - Bucureşti, Ft. 5 I.- Galaţi, R. 6 I.- Bucureşti, R. 7 I.- Ploieşti şi un Batalion de Vînâtori - Bucureşti.

Războiul de independenţă din 1877 -1878 va găsi România cu 4 divizii de infanterie, grupate

infanterie, apare compania de mitraliere. Infanteriştii români s-au remarcat în glorioasele bătălii de la MĂRĂŞTI, MĂRĂŞEŞTI şi OlTUZ. Avînd ca deviză “PE AICI NU SE TRECE”, ei au înfrînt la MĂRĂŞEŞTI, în cooperare cu artileria şi cavaleria, trupele puternicei Armatei a 9-a Germană, produeîndu-i pierderi cifrate la peste 47.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi.

Actul Marii Uniri de la 1 Decembnie 1918

în 2 corpuri de armată. Armata română a participat în luptele de la sud de Dunăre, în Bulgaria, la Plevna, Rahova, Smîrdan, Belogradcic ş.a. cu 41 batalioane de infanterie, 32 escadroane de cavalerie, 18 baterii de artilerie (108 tunuri), 5 companii de geniu, 7.000 de cai şi un efectiv total de 38.000 de oameni. Din cei peste 10.000 militari morţi, răniţi sau dispăruţi în campania din 1877-1878 în Bulgaria, 91,7 % au fost infanterişti, 3,8% artilerişti, 3,3 % cavalerişti şi 1,1 % genişti.

Un efort militar deosebit a făcut România în primul război mondial, cînd a mobilizat 417.420 oameni constituiţi în 5 corpuri de- armată şi 15 divizii de infanterie. Din totalul militarilor, circa 80%, adică 344.130 oameni reprezentau arma infanterie. Infanteriştii au fost constituţi în 366 batalioane, avînd în dotare 574 mitraliere. Pentru prima dată, în componenţa batalionului de

înseamnă revenirea acasa şt in aceeaşi casa, numită România* a tuturor fraţilor purtători şi păstrători ale aceloraşi tradiţii, obiceiuri şi limbă. Renaşte şi se pun bazele Armatei “Transilvania”, comandată de bravul general Traian Moşoiu, la origine ardelean. Ofiţerii români ardeleni din fosta armată austro-ungară au fost reintegraţi în armata română, unde se vor împlini ca personalităţi: generalii Ion Dragalina, Traian Moşoiu, Alexandru Hanţu, Dănilă Pop, Iosof lacobici, ş.a. Sînt incluse în armata română Diviziile 16, 18, 20 şi 21 infanterie ardelene, Regimentele de viJuntari “Avram lancu” , “Alba - Iulia”, “ Turda” şi “Beiuş”, batalioanele de etapă pentru a se pune capăt frontierelor artificiale şi ale egoismului imperial şi nobiliar de pe Carpaţi, susţinut de Viena şi Budapesta, ce despărţeau fraţii de fraţi, purtători şi vorbitori ai aceleiaşi limbi - limba română.

Sînt înfrînţi opozanţii şi ignoranţii care timp de un mileniu i-au ţinut pe românii ardeleni în sclavie şi supuşenie. Operaţiile din-Munţii Apuseni şi de pe Tisa din aprilie-mai 1919 se vor finaliza cu ocuparea Budapestei, la 4 august 1919, de către armata română.

In al doilea război mondial, infanteriştii vor fi din nou prezenţi la datorie pentru eliberarea. Bucovinei şi Basarabiei, provincii româneşti furate cu japca de către URSS, a Transilvaniei de nord-vest, răpită prin odiosul Dictat de la Viena din 30 august 1940. Am pierdut 800.000 de militari, morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, din care circa 65% i-au reprezentat infanteriştii. Ardealul de Nord a revenit acasă, dar Bucovina şi Basarabia ne-au fost luate. Ele se zbat azi în mizerie şi mocirlă fiind rupte şi împărţite în statul numit “Republica Moldova”, iar Bucovina a intrat în componenţa Ucrainei după dezmembrarea imperiului URSS. Astăzi, infanteria română străbate un amplu proces de reorganizare şi modernizare. Ea îşi regăseşte cadenţa alături de celelalte arme şi specialităţi din armată: tancliişti, artilerişti, rachetişti, transmisionişti, genişti etc. La împlinirea a 171 de ani ea este o prezenţă vie şi puternică în structurile armatei române, dotată cu transportoare blindate, maşini de luptă, armament automat şi aparatură de conducere a focului. Ea caută prin bravii săi ofiţeri, subofiţeri si ostasi să-si menţină statutul de “REGINĂ A BĂTĂLIILOR”, dacă va fi nevoie va fi mereu la datorie spre binele României.

La mulţi ani tuturor infanteriştilor activi şi în rezervă din armata română.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-1 4 ;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tei/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri8-11; tel/fax 21-60-75.

1 ’ 1 1 1 . ! ) 1 C i \ ' ţ : u '« f i ®

" CORÂMET SRL CLUJJ/ Str. Tractoriştilor nr.2,

Tel./Fax: 064-417.075,094-664.062

In calitate de reprezentanţă comercializăm la pret de producător următoarele produse: -• SC P O L IC O L O R S A Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri; -• SC S IN T E Z A COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC A Z U R S A Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă si semitoaletă;• SC P E R IN D S A Oradea: perii, mături, bidinele;• SC D E N B R A V E N R O M A N IA : silicoane, spume poliuretanice;• S C C IV IC Bucureşti: aracet; ■• SC P E R O M C lu j: pensule, bidinele; s De.reţinut; Asigurăm transport gratuit la depoiitul beneficiarului 1

Condiţiile de plată sînt negociabile. §

Societatea comercială JU J 'J iU W s .A . "FARMEC" S.A.

Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 16, organizează concurs pentru ocuparea postului de:

- TIPĂRITOR OFFSET- CONDIŢII: |

- vechime în meserie:-3-5 ani; ’S- studii: liceul; §.- vîrstă: maxim 35 ani.Cererile de înscriere la concurs, însoţite de curriculum vitae, se depun

Ia Biroul P.Î.S. pînă la 10.05.2001.Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 432.884, int. 180.

S.C.ALUKONIGSTAHL S.R.L.A ls m arktfiihrcndes in te rn a tio n ales U ntcrnchm cn suchcn -

w ir fur unscrc rum ănischc T o ch tcrg cse llsch aft cingn ju n g en , am bitionierten M itarbcitcr als :

A rchitcktenberater , -Er w ird m it der Bctrcung von A rch itck tcn und M ctalbaucr vcrantw ortlich sein.W ir fordern :

- tcchnischc A usbildung ( V orte il A rc h itc k t),- E rfahrung m it A utocad und S ta tik von Gcbăudc ,- gute D cutschkcntnissc , - '- Fuhrcrschein cat. B,- m ax. 35 Jahre alt, ' . . ,

W irb ic tc n Ihncn angcnchm cs B etricbsk lim a, Auto und Schulung im In- und A usland

<cSekretărin SV orausetzungcn : . 3

- gute D eutschkcntnissc,- p rim are B uchhaltung,- E rfahrung im U m gang m it dem C om puter

Scnden Sic Ihre ausfuhrlichc B cw crb u n g und CV in dcu tschcr Sprache pe r Fax 064-198153 o d e rp e r c-m ail :

o fficc .c lu i@ alukoenigstah l.ro bis am 10.05.2001

A T E N Ţ IE !!! “ “ “ “ IEconomişti şi contabili ai unităţilor bugetare! I S .C . N A P O C A P R E S S S .A . ,1

P-ţa Unirii nr. 21, telef. 064-196.858 are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:

„C O N T A B IL IT A T E A IN S T IT U T E L O R P U B L IC E ”

III

X.IIII

. J

S.C. TEXTILA ROMAT S.A.Cluj-Napoca, Str. Salcîmului nr. 37 A

închiriază spaţii pentm desfăşurarea activităţilor de producţie, depozitare, comerţ. |

Societatea deţine 15.000 mp de hale. |Se poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu

intrări separate de 300; 400; 1000; 3000 mp. Informaţii latei.: 064-44.12.52; mobil: 094-709.563

sau la sediul societăţii.

ÎN ATENŢIA PUBLICULUI CĂLĂTOR!RATUC Cluj-Napoca face cunoscut publicului călător

programul de transport pentru perioada 28.04. - 01.05.2001: Sîmbătă 28.0412001 - circulaţia se va desfăşura conform

programului de transport din z ile le de s îm b ă tă , introdueîndu-se suplimentar liniile:

26 - plecări din Grigorescu:5.30 - 5,40 - 6,30 - 6,40 - 1 3 ,1 0 --1 3 ,3 5 -1 4 ,10 - 14,35

50 - plecări din Zorilor:5.30 - 5,40 - 6,30 - 6,40 -13.10 - 13,35 - 14,10 - 14,35

Duminică 29.04.2001 - program normal de duminică. Luni 30.04.2001 - avînd în Vedere programul redus de

lucru din zona industrială B-dul Muncii, pe liniile 26, 48 şi 50, în intervalele 5,00 - 8,30 şi, respectiv, 12,30 - 16,30 vor circula cîte 4 autobuze.

în rest, circulaţia se va desfăşura conform programului normal de transport pentm zilele lucrătoare.

M arţi 01.05.2001 - circulaţia se va desfăşura conform programului de transport pentru zilele de sîmbătă, introdueîndu-se suplimentar, liniile:

23 - între orele 6,30 - 21,00;34 - plecări din Băişoara:

5,40 - 6,10 - 6,40 - 7,10 - 13,20 - 13,50 - 14,20 - 14,50;

41 - plecări din Grigorescu:5,35 - 6,35 -13.10 - 13,50._______________

[REPARAŢII 1(a p a r a t u r ă F O TO G R A F IC I;

I Zeno | REINHARDT

C a l e a M ă n ă ş t u r , n r . 8, C l u j - N .

| TeU 092/460-169; 064/ 42-50-961

Dos. ex. 955/2001Biroul executori judecătoreşti al Judecătoriei Cluj-

Napoca vinde la licitaţie publică imobilul "Baza Sportivă CUG" situat în Cluj-Napoca, str. Tineretului F.N. înscris în C.F. nr. 60965, compus din:

CI - Cabină poartă - construcţie - parter din cărămidă pe fundaţie din beton, acoperiş terasă, cu 3 încăperi la parter: 5 încăperi pentm vestiare, depozit de lemne şi centrală termică, la etaj: 4 camere, o bucătărie, 2 grupuri sanitare, o terasă deschisă;

C3 - Tribună din stîlpi metalici, gradene din tablă sub care există o construcţie din cărămidă compusă din: un hol, un coridor, 4/vestiare, 2 încăperi duşuri, o încăpere pentm centrala termică;. C4 - teren de handbal asfaltat;

C5 - 2 terenuri de tenis - zgură roşie;C6 - tribună din prefabricate din beton;C7 - teren de fotbal - gazon;C8 - tribună din stîlpi metalici, gradene din tablă,

sub care există o construcţie din cărămidă compusă din: un hol, un coridor, 4 vestiare, 2 încăperi pentm duşuri, o încăpere pentm centrala termică, un birou;

C9 - teren de fotbal - gazon;CIO - cabină - parter - constmcţie parter din

cărămidă pe fundaţie din beton, acoperiş terasă cu un hol şi 4 încăperi.

C il - poligon auto asfalt.Licitaţia va avea loc în ziua de 14.05.2001, ora 9 la

sediul Judecătoriei Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 2, Bkoul executori judecătoreşti, camera 18.

Preţul de strigare: 22.60 L219.040 lei.Participanţii vor depune o garanţie de 10% din preţul

de strigare. _________ (42645e7)

JsrLUxfENTlGHTÎNGCo|■ Bucureşti ■ J caută DISTRIBUITORI J J în LIGHTING pentru J . zona Cluj, persoane . • juridice. . . Pentru detalii sunaţi la J J tel. 01/312.87.50 j4264521) _3J 2 .8 1 .29 _ J

ÎMPRUMUTURI!10 -30 mii. pe 3 ani

50 -150 mii. pe 8 ani la E U R O - C A S S A S R L

cu6% / a n taxă de ?

m andatare 1 Str.M. Kogălniceanu nr. 17-19

Tel.: 095-609.301, 064-197.610

S.C. NAPOCA PRESS S A.

ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI

PRESĂ. | Informaţii: '

la sediul firmei, Piaţa Unirii nr. 21,

u telefon 196.858. J

Companie romano-austriacă de prestigiu

C aută co laboratoripentru extinderea activităţii la jiivel naţional.

Se oferă posibilitatea unei cariere de succes într-un-sistem extrem de motivant

şi perspectiva creării propriei afaceri profitabile fără investiţie iniţială.

Contactati-ne la tel: 064/448492

Pentru a vâ asigura in continuare un abonament la ziarulvă p u te ţi adresa direct la, redacţia z ia ru lu i, str.N ap oca nr.16.

A P E W Â n i f Ldo GSiy

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; ■ n tel/fax 19-73-04;I r ' SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

l , SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,. v V _ marii, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. Tazlâu, etaj intermediar, finisată, preţ 170 milioane negociabil. Tel.430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L 112, preţ 16.500 USD negociabil. Tel’430.423. (Ag.i.) . .• Vînd apartament 2 camere pe Str. Eroilor, p a rte r,, nefin isa t, pret30.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)'• Vînd apartament I cameră, pe Str. Brassai, 32 mp, finisat, pret 30.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.) '• Vînd apartament 3 camere pe str. M uncitorilor, parter, confort 1, finisat, pret 400 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vind vilă pe str. A. France, 7 camere, 4 băi, 3 nivele, termopan, alarmă, interfon, teren 220 mp, canalizare, încălzire centrală, pret125.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, zona Cipariu, finisat, etaj intermediar, preţ30.000 USD n c ao c ia b il. T el. 430.423. (Ag.i.)

• ACI Cluj SA.vinde autoturism H onda, an fab rica ţie 1993, capacitate cilindrică 2259 cmc| benzină, ARO 244 an fabricaţie 1991, capacitate 2495 cmc, benzină, preţ negociabil. Informaţii tel. 40- 52-23 sau str. Dorobanţilor nr. 70 Serviciul Mecanizare. (1306788)

• Vînd Mercedes 190E; 1900 cmc, an 1987, cutie viteze automată, stare foarte bună, preţ 7500 DM şi Renault 21 Nevada 1700 cmc, an 1991, stare foarte bună. Tel. 092- 64-62-95 şi 092-31-99-31. (1306752)

• Numiţii: Mesaroş Valeria, Bob Ileana, Pojar Ilie, Bob Ilona, Pojar Endre, Pojar Janos, Pojar Simon sînt citaţi la Judecătoria Gherla în data de 8 mai 2001, ora 9 în proces-cu Pojar V. Ioan şi Pojar Maria pentru acţiune. în constatare şi ieşire din indiviziune în dosar 683/2001. (1370580)

____________ • în ziua de 14 mai 2001 orele 8• Angajez dispeceră la tel. 43-14- a. m. în cauza Dos. Nr. 2195/2001

55 sau 19-15-91 după ora 17. este citat la Judecătoria Cluj-Napoca

• Prelate camioane, acoperiri terase, copertine: 6 USD/mp p re lu c ra t .cu accesorii şi m anoperă. Bucureşti: 01/ 24.22.028; Deva: 054/21.11.28; 094-527.706, 094-611.386, w w w .p re la te - s t i lm e s .ro . (4264505)

• Vînd urgent casă pe str. Gladiolelor nr. 4(cartier Iris) com pusă din 2 corpuri (2 camere bucătărie, baie, hol, respectiv 2 camere, 2 bucătării, hol), canalizare, 7 focuri de gaz, aproape 500 mp. P re ţ 500 milioane lei. Tel. 094-27-53-97. (1370520)

• VTnd muşcate şi petunii curgătoare. Preţ avantajos. Tel. 14-33-86, 095-64-05-33 după ora 16. (1370551)

(1370523)• în conformitate cu prevederile

Legii nr. 219/1998 şi a Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H. G. nr. 216/1999, R. A. Aeroportul Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 149, organizează licitaţie publică deschisă, cu oferta în plic

sala 16 în calitate de pîrît Floca Gheorghe în proces cu Luca Maria si Popa Ileana avînd ca obiect Legea nr. 18/1991. (1306790)

• în conformitate cu Legea nr.. 137/1995,' SC Rodopi Impex SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “M agazin alimentar” situat în Cluj-Napoca str. Plopilor nr. 71 bl. P9. Eventualele

închis, fară preselecţie, într-o singură sesizări şi sugestii numai pentru

• Vînd mobilă dormitor complet+ 2 fotolii mici şi scaune. Dau şi cu

VTnd restaurantul "Caracatiţa", preţ bucata. Tel. 13-86-95. (1370515)negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vind vilă, 4 nivele + mansardă, pe str. Sinaia. 12 camere. 6 băi, bucătărie. 3 garaje, mansarda nu este compartimentată, preţ 115.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vind vilă pe str. F. L iszt, D -P -2 E -M . pa rte ru l fin isa t, centrali termica, teren 250 mp. preţ 90.000 USD n c eo c iab il. T el. 430.423. Tel. 4}0.423.(Ag.i.)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

Vînd: cisternă aluminiu 2500 litri; reşou e lec tric -2 ochiuri; aspirator Vifor; chiuvetă metal completă; 8 mese melamină albe; 14 taburete bufet; cazan presiune 150 I; aspirator Record; pompă stropit 30 I m etal; com presor frigider. Tel. 41-68-57. (1370562)

• VTnd laringofon cu încărcător. Tel. 19-01-13.' (1306767)________

DIVERSE

• Vînd teren p en tru construcţii în str. Nucului nr. 4 suprafaţă de 615 mp. P reţ inform ativ 35 do la ri/m p negociabil. Informaţii tel. 14- 19-66 scara după ora 19. (1306680)

• Vind teren 732 mp front 22 m str. Şesului 25 Plopilor. Informaţii tei. 18-32-01 după ora 16. Fără intermediari. (1306636)

• V ind în b loc-vilâ apartament de 235 mp etaj li* 5 camere, bucătărie, 3 băi, 3 terase, ga ra j m are, pivniţă, telefon, zona R acov iţă , Belvcderc-liniştitâ. Tel. 15-26- 82. (1306799)

• Vînd apartam ent 4 camere, superfinisat, 2 băi, 3 balcoane, str. N. Titulescu , etaj 3/4. Tel. 14-14-18; 19-60-37; 19-08-75; 092-47-44-47. (1273395)

• Vind casă -cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Preţ 150.000 DM. Tel. 092-44-85- 57. (1370521)

• VTnd sau închiriez garsonieră finisată et. I m obilată, telefon, frigider, maşină de spălat, aragaz, situată pe str. Venus. Tel. 44-67-47 sau 092-51-72-30. (1306740)

• Vînd urgent garsonieră 28 mp etaj in te rm ed iar, zona Pata şi

«Grigorescu. Tel. 19-67-02 sau 094- 15-77-39. (1306753)

• C um păr ceas A tlantic, tab louri de m ărim e m are, podoabe pom Crăciun cu perle, candelabre cu braţe.din sticlă colorată. Tel. 18-22-45, mobil: 093-25-14-99. (1383939)

• Vind spaţiu comercial 2 camere în Mănăştur. Tel. 094-20-11-72, sau 42-36-74. (1370503)

• Cumpăr pene de gîscă sem'i-- puf.Tel. 13-47-82. (1306757)

• Haine, încălţăminte second- hand. Calitate! Preţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-18-49. (1383981)

• Execut ro lele plastic import, rolete din lemn. Tel. 095-59-44-15, 059-47-85-03. (1370429)

• R enum ita v ră jito a re LAURA rezolvă, d a to rită

)

■ :V 'puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleagă b ă rba t, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia tibetană şi indiană. Vrăjitoarea L aura a obţinut locul I la Congresul Magiei din India. (1370585)

• Consiliul local al comunei Suatu organizează concurs, pentru ocuparea postului de secretar. Data concursului28.05.2001. Informaţii, înscrieri şi b ibliografie la D irecţia Resurse Umane a Prefecturii Judeţu lu i C luj p înă în20.05.2001. Condiţii: pregătire şcolară minim studii medii, bărbat, domiciliul în comună. (1306813)

etapă, în vederea închirierii unui spaţiu situat în incinta aerogării de pasageri, în vederea desfăşurării activităţii de Restaurant categoria I. La licitaţie pot participa ofertanţi care sîn t în scriş i la O ficiul R eg istru lu i C om erţului şi se încadrează în prevederile Caietului de sarcini. Garanţia de participare la licitaţie este de 3% din valoarea ofertei (chiriei) fiecărui participant. Ofertele vor avea valabilitate 30 de zile de la data ţinerii licitaţiei. Caietul dc sarcini, în valoare de 40.000 Ici, poate fi procurat zilnic, începînd cu 30.04.2001 dc la R. A. Aeroportul Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 149, Serviciul Financiar- Contabilitatc, între orele 10-14. Contravaloarea caietului dc sarcini şi â Garanţiei de participare la licitaţie se vor achita cu Ordin dc plată în contul 250.1/ROL la BCR Cluj, sau la cas ie ria unităţii. Documentele pe baza cărora se eliberează Caietul dc sarcini sînt: - dovada de ach ita re a preţului Caietului de sarcini; -buletin sau carte dc identitate; -delegaţie din partea societăţii ofertante. Pentru participarea la licitaţie, ofertanţii vor depune, în plic sigilat, la sediul R. A. A eroportu l C luj-N apoca, documentele precizate în Caietul de sarcini şi, separat în plic sigilat, Oferta proprie. Termenul limită de depunere a o fe rte lo r este 11.05.2001. D ata deschiderii oferte lo r: 14.05.2001, ora 12. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Aeroportului, sau la tel. 41-67-02, int. 133. (1370563, 1370564)

• N um iţii M oldovan Vasile, Miclea Iuliana, Nicoară Vasile, Ileana Ecaterina, Susana Pavel, Ana Ştefan, Anastasia Valeria, Gavril Iuliana, Anastasia Dumitru, Simon Rozalia şi Mureşan Gr. Gore sînt citaţi în calitate de pîrîţi în dosarul 1823/2001 al Judecătoriei Cluj- Napoca cu termen de judecată la data de 4.05.2001, sala 125, ora 8, cu obiectul acţiune în constatare. (1370553)

• Tarriaş Sajtos Magdalena şi Tamas Sajtos Martin, cheamă în

factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306796)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Marc Dorin anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat în str. Iugoslaviei nr. 71 ap. 15 Cluj-N apoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D orobanţilor nr: 99.(1306807)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Faur Sorin anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat în str. Iugoslaviei nr. 71 ap. 17 bl. B5 sc. II et. 3 Cluj- Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii nuinai pentru factorii de mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1306808)

• Numiţii Bolboacă Sofia măritată K rişan V asile, Bolboacă Ana, Bolboacă Ionaş, Bolbpacă Adolfina, Bolboacă M aria, Bolboacă Ana măritată Macavei Grigore sînt citaţi, în calitate de pîrîţi, la Judecătoria Turda în dosar civil 1554/2001 avînd ca obiect ieşirea din indiviziune, la data de 8 mai 2001. (1273370)• Numiţii Racz Ileana, Racz Anna,

născută Copil, Racz Anna, măritată Grcnafir Ioan, Racz Ileana, măritată Bucşa Silvestru, Racz Lucreţia, Racz Gheorghe şi Racz Maria, toţi cu domiciliul necunoscut, sînt citaţi de Judecătoria Turda în dosar 1726/ 2001 pentru termenul din 10 mai 2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate în proces cu Raţiu Ioan si so ţia Ratiu Susana. (9475145)

• Se citează pentru data de 30.04.2001 la Judecătoria Turda, dosar civil nr. 1056/2001 numiţii B ajka M artin şi Nagy Ida, cu domiciliul necunoscut, reclamanţi Hangăn Em il şi Cozmina, succesiune şi prestaţie tabulară. (9475147) ' '

PIERDERI• Pierdut carnet de student şi

legitimaţie de călătorie pe numele C rivac Ionut. Le declar nule. (1370417)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Gligan Gheorghe. O

judecată la Judecătoria Turda la data declar nulă. (1370549) de 30.04.2001, în dosar civil nr. 763/ • Pierdut carnet de asigurări2001 pe Csani Laczi Martin, Csani sociale pe num ele Dan Elvira

• Pierdut legitimaţia gratuita RATUC pe numele Gorog Kinga O declar nulă. (1306815)________

Laczi Ianos, văduva lui Csani Laczi Martin, văduva lui Csani Laczi Martin născută Kovacs Varvara, Csani Laczi Kati, Csani Laczi Francisc, Csani Laczi Ilona, Csani Lazi Bori, Csani Lazi Ştefan, Csani Lazi Sarlota, Csani . Laczi Ileana, Csani Laczi Adalbert, Csani Laczi Vasile, Csani Laczi Ileana, Csani Laczi Ladislau, Csani Laczi Bela, Tamas K. Ioan şi soţia. Tamas K.

Maridaja. îl declar nul. (1306789)• Pierdut carte funciară nr. 1552

Top 30/2 Baciu. O declar nulă. (1306800)

• Pierdut carnet de student pe numele Bălănean Rareş. îl declar nul. (1306809)

P ierdu t certificat de înmatriculare cu nr.-JI2/477/1994 eliberat de Camera de Comerţ Cluj. îl declar nul. (1306812)

Pierdut legitimaţie de călătorie

DECESECOMEMORĂRI

Ileana, toţi cu domiciliu necunoscut, pejtumele Mocan Mariana Niculina. (9475146) O declar nulă. (1306814)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă dragului nostru tată, socru şi bunic HOŢIU NICOLAE, vîrstă de 75 de ani. Dumnezeu să îl ierte, să-l odihnească şi îi dea liniştea dorită şi mult meritată. Înmormîntarea avea loc sîmbătă, 28 aprilie 2001, ora 13 în cimitirul din M ănăştur, la Capela Nouă Dormi în pace. Nu te vom uita niciodată. Fiica Lia, ginerele V irgil şi nepoţii Sorin şi Cristian. (1370571)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, soţ şi fiu ORSIK IOAN în vîrstă de 50 de ani. înmormîntarea va avea loc luni, 30 aprilie 2001, ora 12 la Cimitirul Central, Vei răm îne mereu în inimile noastre. Familia îndurerată. J1370577)

Cei care l-au cunoscut şi I- au preţuit pe iubitul nostru soţ şi părinte, lector universitar DUMITRU CÂRSTOCEA, şi-l pot readuce în minte şi în suflet alăturîndu-ni-se în rugăciune la parastasul de pomenire ce va avea Ioc duminică, 29 aprilie, ora 14 la C im itirul din Mănăştur. Au trecut nouă luni de la plecarea sa în eternitate, dar va trăi mereu în sufletele noastre. Familia. (1306772)

• Absolvenţii Şcolii Medii Tehnice de Comerţ băieţi Cluj, A. S. absolvenţilor învăţămîntului preuniversitar economic-comercial clujean “ Prof. G iurgium an V ictor D roju” regretăm dispariţia colegului nostru RĂCĂŞAN IOAN. Sîntem a lă tu ri dc familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1370548)

• Sîntem alături de Lucreţia Măgheruşaiî şi familia ei în aceste momente grele. Sincere condoleanţe. Familiile Gagiu şi Popescu. (1370550)

• Colectivul Biroului Personal al UM01419 este a lă tu ri de domnul general Liviu Galoş în momentul de m are durere sufletească pricinuită de trecerea la cele veşnice a ta tălu i drag. Dumnezeu să-I odihnească în pace. (1370552)

• Conducerea SC Napomar SA este alături de domnul general Liviu Galoş în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui său. Dumnezeu să-I odihnească în pace. (1370554) "

• Sîntem alături de familia general Liviu Galoş în momentul de grea cumpănă, la pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Familia ing. Potra Liviu. (1370555) ■

• Cu sufletul îndurerat ne alăturăm familiei d-Iui GI. Galoş Liviu cu prilejul trecerii Ia cele veşnice a tatălui drag, TRAIAN, asigurîndu-i dc dragostea şi stăruinţa noastră în rugăciune pentru liniştirea şi mîngîierea sufletului lor şi pentru odihna sufletului tatălui lor. Bunul Dumnezeu sâ-I odihnească în pace! Familia Preot Goga Dănuţ. (1370567)

, fost

• Sîntem alături de familie Ia marea durere pricinuită trecerea fu lgerătoare nefiinţă a soţului şi tatălui dra ORSIC IOAN (PETRICĂ), şef la cam ping F,ăg Transm item sincerecondoleanţe şi asigurăm familia de o profundă compasiune sentim ente de ap rop iere sufletească. Dumnezeu să odihnească în pace. Colegii c la Serviciul C om ercial T ransport al SC Turism T ransilvania SA Cluj (1370557)

:et.

• Sîntem a lă tu ri de dl general Liviu Galoş în momentele grele p rin care trece, pricinuite de trecerea la cele veşnice a ta tălu i drag Dumnezeu să-I odihnească în pace. Secţia rugby a CS Universitatea Cluj-Napoca (1370559)

• Organizaţia Judeţeană Cluj a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere transmite sincere condoleanţe d-lui gl. bg. Galoş Liviu la trecerea în viaţa veşnică a iubitului său tată Dumnezeu să-i asigure odihna veşnică. (1370561)

• Sîntem alături de familia Gen. Liviu Galoş în aceste momente grele pricinuite de moartea ta tă lu i darg Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace. Familia Călin Neamţu. (1370565) :

• Colectivul din SC ProSFINX SA sînt alături de dl. Eugen Boie în greaua pierdere suferită prin trecerea în nefiinţă a soacrei sale LIVIA HORVAT. Dumnezeu s odihnească în pace. (1370568)

• Cutrem uraţi de vestea încetării din viaţă a celui care a fost colaboratorul şi prietenul nostru ORSIC PETRICĂ adresăm sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei greu încercate . Salariaţii din SC Construcţii Napoca SA. (1370570)

Un ultim omagiu verişoarei şi mătuşii noastre dragi MĂRIUŢA CRIŞAN din T urda. O dihna veşnică Familia Neag. (1370572)

1 Cu durere în suflet ne despărţim de fratele nostru drag, HOŢIU NICOLAE, care ne-a părăsit după o grea suferinţă. Fie-i ţărîna uşoară. Surorile Marioara şi Rodica. (1370574)

1 Cu lacrimi şi durere în suflet ne despărţim de fratele, unchiul şi cumnatul nostru drag HOŢIU NICOLAE. Nu te vom uita niciodată. Ilie şi Silviu cu familiile. (1370575)

Sîntem alături de familiile Hoţiu Rodica şi Hoţiu Ilie în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a fratelui drag. Familiile Liea şi Dejeu. (1370576)

Sîntem alături de familia prietenilor noştri Lia şi Virgil Tomoioagă, la marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui, socrului şi bunicului drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Ranga Ioan şi Olga. (1370578)

Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune familiei ’eneral de brigadă Liviu Galoş,

momentele de mare tristeţe pricinuite de trecerea tatălui în e ternitate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Ing. Liviu Neag, director general RATUC Cluj-Napoca. (1370579)

• Cu sufletele în tristate anunţăm îm plinirea a 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit iubitul nostru sot, tată şi bunic, COSTACHE STELIAN. Cunoscuţii sîn t invitaţi la parastas, duminică, 29 aprilie 2001, Ia biserica de pe str. Horea. Familia îndurerată . (1370587) . '

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Galoş în aceste momente de grea încercare la trecerea.în eternitate a tatălui drag. Familia Gânscă. (1306792)

• îm părtăşim durerea familiei V ictor U rsuţiu , în momentele de cum pănă al pierderii mamei. Sincere condoleanţe. Familia Voicu Horea. (1306793)

• în aceste momente dureroase sîntem alături de colegul nostru G iurgiuca Dorin. Sincere condoleanţe. Elevii clasei a XT-a D a Colegiului Naţional “George Bariţiu”. (1306794)

• Cu tristeţe în suflet şi profund regret ne luăm rămas bun de la colegul nostru IOAN ORSIK (PETRICĂ), şef Complex Camping Făget, dispărut fulgerător Ia numai 50 de ani. Exprimăm întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul SC “Turism Transilvania” SA Cluj. (1306795)

■ Sîntem alături de familia Hăgan la marea durere pricinuită de moartea soţului drag prof. univ. dr. TROFIN HĂGAN. 'Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l ierte. Familia Aurel Simuţ- Oradea. (1306797)

Aducem'un ultim omagiu, dragului nostru coleg, ORSIK PETRU, şef complex, la Camping Făget, d ispăru t fulgerător dintre noi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul complexului hotelier Transilvania. (1306801)

Sincere condoleanţe d-nei prof. Răcăşan M aria la p ierderea soţului d rag . Diriginta şi elevii clasei a Vl-a D Şcoala “ Al. V lahuţă” . (1306802) :

• Sincere condoleanţe familiei dl. gen. Liviu Galoş în aceste clipe grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Familia Caloianu. (1306804)

■ Cu sufletul îndurerat ne alăturăm familiei d-lui gen. Galoş Liviu cu prilejul trecerii la cele veşnice a tatălui drag TRAIAN. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia Balica M arinei şi M aria. (1306805) '

Aducem un ultim omagiu colegului nostru ORSIK PETRICĂ. Colegii din Complex Vlădeasa. (1306806)

• Colectivul Complexului Sport aduce un ultim omagiu celui care a fost colegul lor ORSIK PETRU, decedat îna in te de vrem e. Toată compasiunea noastră familiei încercate. Colegii de Ia Complex Sport. (1306811)

S-au scurs 12 ani de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă şi bunică, GACIU AGRIŢA MARIA. Va rămîne veşnic în, inim ile noastre. Soţul Gheorghe, fiul Săndel, nora Rodica, nepotul V lăduţ. (1383960)

• O rugăciune, o floare şi o lacrimă fierbinte pe mormîntul dragei mele surori VIERU LIVIA ZINA, Ia împlinirea a 10 ani de la deces. Nici timpul, nici lacrimile, nimic nu va stinge imensa durere din sufletul meu, iar eu te voi iubi mereu şi nu te voi uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace şi fie-ţi ţărîna uşoară. Sora Felecan Mirela. (1383992)

• 20 de ani, respectiv 13 ani de lacrimi şi dor, se împlinesc în 29 aprilie 2001, de cînd sufletele noastre au rămas fără dragostea, iubirea, bunătatea, sensibilitatea şi ocrotirea celor care au fost ANA şi TEODOR POP din comuna Mociu. Slujba de pom enire va avea loc duminică, 29 aprilie 2001, la biserica ortodoxă din Mociu. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Anişoara, Maria şi Vasile cu familiile. (1370556)

• O rugăciune, un gînd pios cu multă dragoste la împlinirea a 17 ani de cînd a trecut în eternitate cel care a fost dr. IONEL CRAINIC. Fie ca Dumnezeu să-şi reverse lumina eternă asupra sufletului său bun şi nobil. Soţia şi nepoţii. (1370558)

• Cu inimile zdrobite de durere ne amintim că la 1 mai se împlinesc trei ani de cînd scumpa noastră soţie, mamă, soră, bunică şi soacră , ULESAN CLARA a plecat într- o călătorie fără în toarcere. Rămîne în sufletele noastre ca o icoană sfîn tă . Fam ilia profund îndurerată. (1370560)

• Ziua de 1 mai este o zi tristă pentru noi. Este ziua comemorării a 3 ani de la decesul soţului, tatălui, socrului şi fra te lu i TODORUŢ ŞTEFAN. Vei rămîne veşnic în memoria şi sufletele noastre. Odihneşte-te în pace. Soţia Elisabeta, fiul Ovidiu şi nora Elena. (1370566)

• S-au scurs şase săptămîni de lacrimi şi tristeţe de cînd iubitul nostru fiu, soţ, tată, socru şi bunic FILIP PAVEL (LUŢU) a plecat prea timpuriu în e ternitate lăsînd un gol imens în sufletele noastre şi a celor care l-au iubit şi preţuit. Te vom plînge mereu şi nu te vom uita niciodată. Chipul tău bun şi blînd va rămîne mereu în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace. Tatăl Pavel,,soţia Aurelia, fiicele Geta şi Delia, ginerele Daniel şi nepoata Raluca. Parastasul va avea loc în localitatea Panticeu, duminică 6 mai 2001. (1370573)

: • La şase săptămîni, respectiv doi a n i 'ş i jum ăta te de la dureroasa despărţire îi plîngem cu acelaşi regret pe bunii noştri părinţi, socri şi bunici, VASILE şi NUŢICA COLCER din Sînnicoara. Nu vă vom uita niciodată. Fiicele, ginerii şi nepoţii. (1370586)

• Se împlinesc zece ani de cînd ne-a părăs it pen tru totdeauna scum pa noastră LIVIA ZINA VIERU născută Felecan. ZINUCĂ scumpă nu te vom uita şi vei rămîne veşnic vie în sufletul şi inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fiicele Bianca şi Constantina, surorile Voichiţa, Mirela şi Săndica cu familiile, părinţii M ărioara şi Sandu Felecan. (1306722)

• Sîntem alături de familia generalului de brigadă Galoş Liviu în m area durere pricinuită de pierderea tatălui său drag. Fie-i ţărîna uşoară. Familia col. Pop Nelu CIuj- Napoca. (P.)

• Chiar dacă au trecut 18 ani de cînd scumpul nostru inginer MULLER LUDOVIC nu mai este printre noi, durerea şi suferinţa pe care ni Ie-a lăsat este tot aşa de profundă. Te. vom păstra în sufletele noastre cît vom trăi. Familia. (1306673)

• Un an de amară tristeţe de la sfîrşitul atît de tragic al ado ra tu lu i nostru ALEX ŞCHIAU. Ne rugăm pentru el duminică 29 aprilie, orele 17, la Capela Seminarului Teologic

.din P iaţa Avram Iancu. Familia. (1306750)

• S-au scurs 6 luni de suferinţă şi durere de cînd iubita noastră fiică şi soră CRIŞAN VOICHIŢA MARCELA a plecat prea

timpuriu în eternitate lăsînd un imens gol în sufletele noastre şi a celor carc au iubit-o şi preţuit-o. Te vom plînge mereu şi nu te vom uita niciodată. Părinţii Grigore (Pilu) şi Silvia, sora Titiana. Chipul tău blînd şi iubitor va rămîne de-a pururi în inimile noastre, mormîntul va fi sădit cu flori udate de lacrimle noastre. Dormi în pace iubita noastră. (1306781)

• Duminică 29.04.2001 ora 10 are Ioc la Biserica greco- catolică G rigorescu,comemorarea a 6 săptămîni de la decesul scumpei noastre DOINA SÂRBU, chimistă. Familia îndurerată. (1306791)

• Veşnic cu el în gînd, ream intim celor are l-au cunoscut şi I-au iubit că au trecut 10 ani de cînd ă plecat dintre noi dragul nostru dr. ION BOHOTICI, jurist, de o deosebită nobleţe sufletească. Dumnezeu să-i răsplătească bunătatea. Familia. (1306798)

• M ulţum im rudelor, vecinilor, prietenilor şi tuturor celor care l-au condus pe ultimul drum pe dragul nostru soţ, fiu, tată şi bunic COZMA IOAN, din Baciu. Odihnească- se în pace. Familia îndoliată.(1370466)

• M ulţum im din suflet tu tu ro r celor care au fost alături de noi şi l-au condus pe ultimul drum pe dragul nostru soţ, tată, frate, dr. VERESS ISTVAN. Odihnească-se în pace. Fam ilia îndoliată. (1370569)

• Sîntem alături de fam. g-ral Galoş Liviu în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Fam. col. dr. Mărcuş. (D.)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-am d esp ă rţit de scumpul nostru CODOREAN ONISIE din Gherla. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia Lucia şi fiica Simona. (Sz. Cs.)

Tot mai mulţi români îşi pun capat zile lor, majoritatea spînzurîndfi-se sauaruncîndu-se de la etaj. Potrivit raportului anual al specialiştilor din Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici” din Bucureşti, numai în 2000 şi- au pus capăt zilelor aproape4.000 de oameni, acesta fiind “recordul absolut” al sinuciderilor din ultimul deceniu, a declarat profesorul Vladimir Beliş, directorul institutului.

Datele statistice, seci, spun că în 2000 s-au înregistrat, în în treaga ţară , 3 .967 de sinucideri, ceea ce reprezintă o creştere cu aproape 12 la sută faţă de 1999 şi peste 40 la sută faţă de 1996.

Analizînd incidenţa regională a sinuciderilor, raportată la o sută de mii de locuitori (media naţională fiind în 2000 de 17,4 faţă de 15,6 în 1999), s-a constatat că există zone cu o frecvenţă inexplicabil de mare: Covasna - 36,9, Harghita - 35,2 cazuri; Satu Mare -29,1; Mureş - 28,3; Arad - 25,9. în alte zone ale ţării, incidenţa sinuciderilor este mult sub media naţională: Buzău şi Caraş-Severin, cu cîte6,2 şi Vaslui - 8,4 cazuri la o sută de mii de locuitori pe an.

Specialiştii Institutului de Medicină Legală au analizat dinam ica sinuciderilor din perioada 1986-1989, comparativ cu anii de după 1990, şi au stabilit că numărul celor care-şi pun capăt zilelor este direct proporţional cu deteriorarea rapidă, progresivă, a climatului social, economic şi politic în România. La nivelul Capitalei şi al Judeţului Ilfov, anul 2000 m archează , din punctul de vedere al numărului de sinucideri, recordul absolut în dom eniu, cu peste 500 de cazuri. După 1990, cercetătorii institutului au observat o creştere a numărului sinuciderilor, la început lentă (196 cazuri în 1991), apoi căpătînd valori explozive (296 în 1992 şi 335 în 1993). în 1994 s-a înregistrat o scădere relativă a numărului de sinucideri (269), pentru ca în 1995 să se reia ascensiunea numărului de cazuri (284), întreruptă doar în 1996, an electoral, care a dat probabil speranţe românilor, astfel încît s-au înregistrat “doar” 267 de sinucideri. în 1997, însă, au fost 336 cazuri, un an mai tîrziu - 354, în 1999 - 414, pentm ca în 2000 să fie atins apogeul, cu 514 cazuri, reprezentînd de departe cea mai mare creştere a intervalului studiat.

De remarcat că sinuciderile la bărbaţi au depăşit semnificativ, în 1999, numărul sinuciderilor la femei (62%, respectiv 38%).

Analizînd evoluţia raportului bărbaţi/fem ei în dinamica sinuciderilor se poate observa un fenomen ciudat: creşterea num ărului ' de sinucideri, înregistrată din 1986 pînă în 1989, a fost aproape integral rezultatul amplificării acestui fenomen în rîndul bărbaţilor (în 1989 numărul sinuciderilor la bărbaţi a fost de 2,4 ori mai mare decît la femei). în 1990, scăderea globală a sinuciderilor s-a realizat prin diminuarea cazurilor la bărbaţi, în timp ce numărul de sinucideri la femei a crescut (raport M/F = 1,4).

Din 1991 se remarcă o revenire la proporţia din anii dinainte de 1989. Acest raport inversat al evoluţiei sinuciderilor la bărbaţi şi la femei are ca posibilă explicaţie existenţa unor diferenţe structurale în modul în care reprezentanţii celor două sexe percep şi reacţionează emoţional la stresul adaptativ.

Schimbările dramatice care au marcat perioada de după 1989, dizolvarea structurilor j statului socialist şi înlocuirea lor ! cu institutii noi, schimbările i

profunde în relaţiile sociale şi economice au generat o mare tensiune cauzată , de incertitudine şi dezorientare, determinind un stres adaptativ intens resimţit mai ales de femei - astfel se poate explica creşterea absolută şi relativă a sinuciderilor la femei în 1990.

în ceea ce priveşte m odalităţile prin care se realizează sinuciderile, au fost înregistrate spînzurări, precipitări (aruncări de la înă lţim e), intoxicaţii voluntare, plăgi tăiate/ înţepate, electrocuţii, submersii ( în ecări), sinucideri prin aruncarea în faţa trenului sau a metroului şi plăgi împuşcate. “Topul” m odalităţilor de sinucidere situează pe primul loc spînzurările (63 la sută), urmate de precipitări (10 la sută) şi sinuciderile prin ingestie de substanţe toxice (14 la sută), care cum ulează îm preună marea majoritate a cazurilor (aproximativ 91 la sută).

Restul de 9 la sută este reprezentat de. plăgi tă ia te / înţepate (3 la sută), submersie (2 la sută), sinucideri prin aruncarea în faţa trenului sau m etroului (2 ,4 la sută), electrocuţie (0,6 la sută) şi împuşcare (1,21 la sută).

A naliz înd distribuţiasinuciderilor în funcţie de m etoda folosită şi de sexul subiecţilor, legiştii au observat că există anumite modalităţi de sinucidere preferate în mod net de bărbaţi, care aleg moartea dură prin spînzurare (80 la sută din spînzurări au avut drept victime bărbaţi şi doar 20 la sută femei), sinuciderea prin plăgi tăiate/înţepate (8 cazuri bărbaţi şi doar 2 victime de sex feminin), sinuciderea prin aruncare în faţa trenului (6 cazuri bărbaţi şi doar 2 femei), împuşcare (4 cazuri la bărbaţi şi nici unul la femei).

Precipitarea ca metodă de sinucidere este preferată practic în mod egal de bărbaţi şi femei, în timp ce sinuciderea prin intoxicaţie voluntară este net preferată de femei (62 la sută femei şi doar 38 la sută bărbaţi).

Prin comparaţie, occidentalii şi am ericanii îşi in jectează droguri puternice pentru a-şi pune capăt zile lor sau se împuşcă, iar femeile preferă să se arunce înaintea maşinilor sau să se otrăvească. M area majoritate a sinuciderilor (91,8 la sută) s-au petrecut la domiciliul victimelor şi doar un număr mic au avut alte localizări: domiciliul unei rude, spital, locul de muncă etc. în mod evident, anumite modalităţi de sinucidere nu pot avea loc la domiciliu: submersie, accidente de tren.

Media de vîrstă a sinucigaşilor este de 50,9 ani. Distribuţia pe grupe de vîrstă a celor care-şi pun capăt zile lor este neuniformă. Astfel, cele mai numeroase sinucideri au fost înregistrate .în grupa de vîrstă 40-49 ani, care a cumulat 19 la sută din totalul sinuciderilor, iar pe locul următor s-au situat grupele de vîrstă 50-59 si 70-79 ani, ambele cu cîte cu 14,6 la sută din totalul sinuciderilor.

Grupele de vîrstă 20-29, 30- 39, 60-69 şi peste 80 ani au înreg istra t procente practic egale, de aproximativ 12 la sută fiecare, o distribuţie oarecum surprinzătoare, spre diferenţă de spectrul întîlnit de obicei în anii anteriori, cînd în grupa de vîrstă2 0 -29 ani se înregistrau incom parabil mai puţine sinucideri ca Ia vîrstele de peste 60 de ani. Incidenţe mai reduse au fost înregistrate în grapa de vîrstă 10-19 ani (2 la sută din totalul sinuciderilor).

Analiza incidenţei sinuciderilor în funcţie de modalitatea de producere şi de grapa de vîrstă arată că sinuciderile prin ingestie de substanţe toxice predomină net în grupa de vîrstă 20-29 ani,

unde reprezintă 39 la suta din totalul sinuciderilor, în timp ce la celelalte grape variază între 21 şi 35 la sută. Spînzurările predomină net în grupele de vîrstă 30-39 şi 60-69 de ani, unde reprezintă 44 la sută din totalul sinuciderilor în aceste grupe, la celelalte grupe de vîrstă variind între 17 şi 33 la sută. Sinuciderile prin precipitare sînt ceva mai omogen distribuite între grupele de vîrstă; cea mai mare densitate de aruncări de la înălţime înregistrîndu-se la grapa 70-79 ani, unde reprezintă 4 2 ia sută din totalul sinuciderilor. La restul grupelor, precipitările variază între 12 şi 31 la sută.

Din analiza distribuţiei lunare a sinuciderilor, în funcţie de m od alita tea de producere, cercetătorii au constatat că spînzurarea este cea mai des folosită metodă de sinucidere în lun ile m artie-iu lie , cînd reprezintă între 42 şi 50 la sută a cazurilor din acestei luni. In restul anului, proporţia spînzurărilor este cuprinsă între 23 şi 30 la sută. Precipitarea este cea mai des fo losită metodă în ianuarie, cînd 61 la sută din sinucideri se realizează prin această m etodă, lunile februarie şi septembrie fiind cele mai "sărace” în precipitări (5 la sută). Ingestia de substanţe toxice este cea mai des folosită metodă de sinucidere în lunile septembrie (50 la sută). Această metodă este relativ rar utilizată în perioada iunie-august (între

j 11 şi 18 la sută din sinucideri)I In mod logic, submcrr.iile nu au i fost intilniîo dccit în lunile calde, î aprilie-octombrie. Surprinzător

însă a fost faptul că ş i, sinucidenle prin aruncare in faţa trenului au fost întîlnito tot în perioada caldă a anului (aprilio- a ug us t), cu o exc ep ţie in noiembrie.

Analiza incidenţei lunare, prin rap o rta re a num ărulu i de sinucideri la media lunară, relevă o aglomerare semnificativă n cazurilor în lunile martie (+5 cazuri faţă de media lunară), aprilie (+5), mai (+5), iunie (+8) şi iulie (+8), noiembrie (+4) şi decembrie (+5), în timp ce în numărul de sinucideri este mai scăzut în lunile ianuarie (-7), feb ruarie (-9 ), august (-13 ), septembrie (-9) şi octombrie (- 6). Se poate observa că există două “valuri" sau “unde suicidare”, fiecare avînd cîte o creastă şi cîte o depresiune: minima în ianuşrie-februarie: maxima în martie-iulie; minima în august-octombrie; maxima în noiembrie-decembrie.

Specialiştii nu pot explica prea uşor semnificaţia acestor cicluri, existînd probabil o complexitate de factori de ordin climatic, bioritmic etc. care influenţează psihismul.

în esenţă, se poate spune că sinuciderile la bărbaţi se aglomerează în lunile mai, iunie şi iu lie , iar cele mai puţin frecvente sinucideri se întiînesc în august şi septembrie, în timp ce la fem ei sinuciderile se “a g lo m e re a z ă ” în lunile • o ctom brie , noiem brie şi decembrie, perioadele cu cele mai puţine cazuri fiind ianuarie- februarie, august şi septembrie.

P ensionarii, persoanele abandonate de familie sau de societate, tinerii la pubertate, care suferă decepţii din dragoste sau care sînt daţi afară din şcoală, fem eile părăsite sau cărora le-a murit cineva drag sînt ad esea victime ale deznădejdii şi sfîrşesc prin a-şi pune capăt zilelor. Fără să sufere de vreo boală psihică, toţi aceşti oameni preferă să moară, d eo arece nu au forţa să continue o viaţă sub standardele visate.

Eivira GHEORGHiTĂ

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

} 0 ) ; l .

Redacţia Sl'OKT f â Tel: m i . ? ' /

s

i i n

l ii

* - u 1 I' liI ' s

Astăzi, în potcoava norocoasă din , Parcul Mare, “U” joacă, împotriva -jj uitării, cel mai important meci al I

existenţei sale. Vom vedea o echipă de vis, după ce cu greu l-am

convins pe doctorul Mircea Luca să accepte funcţia de selecţioner unic.

Zile întregi, doctorul Mircea Luca a trecut cu ochii minţii peste cei 82 de

ani de istorie şi a cuprins în memorie mii de meciuri privite,

jucate şi apoi iar privite. S-ar putea ca selecţionerul să f i scăpat unele

nume ce ar f i avut dreptul să intre -j în lot, dar numărul telegramelor de . convocare a trebuit să fie condensat. f), Rămîne ca steagul “U”-ului să

\acopere cu cinste întreaga activitatep. V\ a acestora. în fine, mai are r o s t / j

\ \ să spun că se va juca / j fV-N m tricourile alb-negretŞyv

j-’i

I

r i> *f'r-

AC- -;k< { :/ ‘C> > * r f- ,X • -

t .-I-Ut-,

' U ' M . -fi*’- , : '

{ : 1 '

‘’iir'

rr . ii

i? !

O "tripletă inedită (de la ’f

dreapta la J| stînga): (jANDREI ’ ŞEPCI,

ŞTEFAN COVACI şi

VICTOR J •î M O R E A . ;

,1

t■ti’ f ă V ........................„

Ijii Iii

’V» ■

■ţ?TţL

- Aşadar, domnule Mircea Luca, cum aşezaţi echipa în teren?

- Pot să spun câ vom juca cu siguranţă în sistemul WM. Nu m-am hotărît încă asupra tuturor titularilor, îmi este foarte greu sâ aleg.

- Cu cine începeţi în poartă?- Cred câ aici e ceva mai uşor. Pe Şepci îl

recomandă Balcaniada 1933, acel celebru 13-0. îi voi folosi, probabil, şi pe Cristea, Lazăr şi Săbăslău.

- Fundaşii?i - Primul e Sfera, un fizic remarcabil, j tenacitate nemaipomenită acompaniată de o I tehnicitate deosebită, calităţi destul de rar

întîlnite la fundaşi. Titular va fi şi Traian Gcprgescu, un jucător care a trecut prin toate posturile, stabilindu-se pînă îa urmă în faţa porţii clujene, avînd în plus şi calităţi profesionale deosebite, l-am mai convocat pe Bulzan, Ţandrău, Dan Anca (un mare sufletist), lancovici, Ţârlea, Straja, Mureşan, Felician, Costin, Remus Cîmpeanu, Cristi Pojar. Voi juca şi eu dacă e nevoie.

- Ţot aşa concurenţă mare e şi la mijlocul terenului?

- Joacă Brutus Raţiu, primul căpitan al echipei. Cred că Rădulescu va juca şi el din primul minut. E un bucureştean care s-a contopit total cu viaţa echipei, devenind un

- Stai că n-am terminat! Mateianu, un tehnician extraordinar şi un sufletist pe măsură. Mihai Adam - golgeterul României. Apoi Paul Marcu, jucător care a trecut prin toate liniile, ajungînd de la un centru înaintaş incisiv şi marcator de mare clasă la fundaş de care nu se

clujean mai clujean ca toţi, dacă pot să zic putea trece. I-am mai convocat şi pe Bonciucat,

TONIDASCĂLU

aşa. Apoi Gain pentru jocul lui curat, dublat de o eleganţă deosebită. Lîngă el, neapărat,

. David, un luptător devotat echipei pînă la sacrificiu. Trebuie să joace şi Petru Emil, îl recomandă atît calităţile sale, cît şi p faptul că este un produs sută la sută al echipei nastre. Nu va lipsi nici î:Neluţu Sabău, care este o copie fidelă a vechilor halfi ai lui “U”. în Jţ plus, e un sufletist ce şi-a găsit locul în marea familie a lui “U” prin ataşamentul său unic în fotbalul mondial. Popescu şi Ghilizan rămîn pentru început pe bancă, dar vor juca şi ei cu siguranţă.

- Ei, ăcum e acum... Vine rîndul atacanţilor!

- Primul e Aurel Guga. A fost selecţionat în echipa Europei şi asta spune totul. Urmaşii lui, Toni Dascălu şi Sepi Graţian (voleurile sale fară pereche mi se par şi astăzi mai teribile decît cele ale lui Giussy Baratky!), i-au moştenit calităţile de tunar. Vine apoi Coracu, măcar pentru faptul că puţini jucători de fotbal aveau viteza sub 11 secunde pe suta de metri, ca să nu mai amintesc de năpraznicul său şut. Şi Ivansuc... Un jucător deosebit de toţi ceilalţi, mai brazilian decît un brazilian, fotbalistul care a adus atîta culoare la Cluj...

- Cam mulţi, domnule selecţioner!

Zehan, Nicu Roman, Ploieşteanu, Surlaşu, Medrea, Moldovan, Tim Cîmpeanu, loan Suciu.

- Prevăd un meci cu multe goluri. Cine va

GolgeterulMIHAIADAM

conduce echipa lîngă dumneavoastră?- Cred că îl voi aduce pe Şepci, îl recomandă

rezultatele. Doar a cîştigat Cupa României si Spartakiada.

- Credeţi că tribunele vor fi pline?

- Cu siguranţă! La un asemenea meci... Şi încă ceva! Masa presei e rezervată pentru Victor Morea.

nr

" T Ţ .* .

i . a ; ; :M m

L-am lăsat pe selecţioner să pregătească ultimele ' detalii ale marelui meci. :■ Puţin supărat (“îmi fac a duşmani după materialul : ăsta”), dar în acelaşi timp s < fericit la gîndul reîntîlnirii < cu vechii săi idoli sau ■ colegi. Pentru că, dragi cititori, acest meci se va ş juca doar în închipuirea '' noastră. Haideţi să ' ; închidem puţin ochii şi să ; sperăm că “U” va învinge ’ •, uitarea! Haide “U”! .}

Mihai HOSSU

A V A N C R O N I C I . . . SCURTDIVIZIA-B

SERIA IEtapa este dominată de derby-ul dintre locul trei, Laminorul

Roman în calitate de gazdă, contra locul întîi, Sportul Studenţesc, în calitate de oaspete. Ocupanta locului doî, Farul Constanţa, joacă în deplasare, dar are prima şansă. Programul complet al etapei (în paranteze rezultatele din tur): Metalul Plopeni - Apemin Borsec (0-1), Tractorul Braşov - F.C. Oneşti (1-2), Juventus Bucureşti- Farul Constanţa (1-3), Precizia Săcele - Midia Năvodari (1- 2),- Callatis Mangalia - Poiana Cîmpina (0-1), Cimentul Fieni- Diplomatic Focşani (0-1), Fulgerul Bragadiru - ARO C-lung Muscel (1-1), Poli Iaşi - Metrom Braşov (1-1) şi Laminorul Roman - Sportul Studenţesc (0-1). 'SERIA A ll-A

Derby-ul etapei la Reşiţa, unde vine în vizită liderul, prilej pentru U.M. Timişoara de a se apropia la un punct de F.C. Baia Mare. în rest, partide importante doar pentru evitarea zonei

retrogradante. Programul etapei: U.M. Timişoara - Pandurii Tg. Jiu (0-1), C.S.M. Reşiţa - F.C. Baia Mare (1-2), Extensiv Craiova - U.T. Arad (0-4), Corvinul Hunedoara - F.C.M. Rm. Vîlcea (0-1), Olimpia Satu Mare - Electro Craiova (0-2), F.C. Drobeta Tr. Severin - Poli Timişoara (0-3), F.C. Bihor Oradea - Jiul Petroşani (1-1). F.C. Apullum Alba Iulia şi A.S.A. Tg. Mureş stau.

D IV IZIA fdSERIA A VII-A

• Viromet Victoria - CFR Cluj-Napoca. în tur 1-1. N-ar fi exclusă “remiza” şi în partida retur.

• Industria Sîrmei C. Turzii - Textila Prejmer. în tur a fost 0-2. Deci este rîndul “sîrmarilor” de a se revanşa şi, în calitate de lideri, să-şi păstreze locul întîi.

• Chimica Tîrnăveni - Nitramonia Făgăraş. A fost 0-1 în toamnă.

• Gaz Metan Tg. Mureş - Arieşul Turda. “Găzarii” mureşeni au cîştigat şi în toamnă cu 2-0, iar acum sînt gazde. Asta nu înseamnă că, neapărat, vor cîştiga şi azi. Turdenii sînt capabili de o surpriză, cu un pic de seriozitate.

• Minerul lara - Romradiatoare Braşov. Ortacii din Iara au de luat o revanşă pentru 1-4 din tur. Numai de ei depinde reuşita revanşei.

• Someşul Gaz Beclean şi Olimpia Gherla stau.

SERIA A VIII-A• “U” Cluj-Napoca - Someşul Satu Mare. A fost 4-1 în tur.

Deci victorie şi azi. Nu mai contează scorul. Plinul e făcut.• Telecom Arad - Unirea Selena Dej. Arădenii se vor da “de

ceasul morţii” să răzbune aspra înfrîngere din toamnă cînd “uniriştii” au zdrobit cu 7-0 Telecomul. Numai că “uniriştii” au altceva de gînd. Ne-ar bucura să reuşească.

• Crişul Aleşd - Minerul Sărmăşag. Pentru Crişul caz tipic de revanşă pentru 0-4 din tur, dar va fi greu de obţinut.

• Astra Arad - West Petrom Arad. Derbi arădean. în tur 2-3.

• Minerul Ocna Dej - Oţelul Ştei. Ultima clasată va încerca revanşa pentru 0-1 din tur.

• Şoimii Satu Mare - Lăpuşul Tg. Lăpuş. A fost 1-5 în tur.• Armătura Zalău - Liber Humana Şomcuta Mare. Zălăuanii

au de luat revanşă pentru 1-2 din tur.• Oaşul Negreşti stă.

Victor E. ROMAN

Aici ar putea fi* reclama dumneavoastră

{ . - u

MAJA SI VLAD CONTRAATACĂ!

Raportul financiar contabil întocmit cu multă “minuţiozitate” de cenzorul Silviu Chiorean va cunoaşte, începînd de luni, un nou episod de a cărui realizare se ocupă Sorin Bagiu şi Ioan Maja. Cei doi foşti preşedinţi ai Universităţii Cluj, incriminaţi cu lux de amănunte şi văzuţi de unele personaje din club în haine vărgate, au solicitat în urmă cu două luni, după o vizită la sediul I.G.P.,

^serviciul economic, o ) contraexpertiză financiară, î Dintr-o listă pusă la j dispoziţie de Corpul de j experţi contabili, Bagiu şi :ţ Maja s-au oprit în dreptul numelor Vasile Ciuhuţă şi

j Nicolae Popescu, care de mai bine de o lună studiază actele financiar-

| contabile ale clubului. 8 “ Noi am cerut o a contraexpertiză financiară 3 cu aducerea a doi experţi

calificaţi. Munca d-nilor

i

/ 1 * H . ^i>’' . {, " ' ! Ciuhuţă şi Popescu se face

pe banii mei şi ai lui Maja. Pînă acum toate capetele

Sorin BAGIU MIMde acuzare au căzut şi vă spun că cine pierde va plăti şi încă gros de tot”, a declarat în exclusivitate Sorin Bagiu. Urmaşul lui Remus Vlad, Ioan Maja, nu a dorit să c o me n t e z e , mărginindu-se doar la a spune că luni, de la ora 9,00, împreună cu Sorin Bagiu şi Vlad vor fi prezenţi la sediul clubului. Pe adresele lor au sosit, în urmă cu două zile, citaţii de prezentare la sediul clubului emise de actuala conducere. Remus Vlad, aflat în Hunedoara cu probleme personale, nu ştie prea multe despre cererea lui Bagiu şi Maja. “Am primit citaţia acum două zile. Ştiu că

" ‘ IPli ' Sorin Ş' I°n au cerutA

Ioan MAJA

■M

■ - r \ -X j '

îl i ^ A . j \ I

Remus VLAD

iţpl «As ;

' \

1 contraexpertiză 3 financiară, însă per­ji sonal, hu am lacut nici S un demers în acest iŞj sens. Nu cunoscut, de 5. altfel, nici concluziile A raportului întocmit de : Silviu Chiorean. Mă

: voi prezenta să văd despre ce este vorba”.

i Fostul antrenor al Corvinului se află pe statele de plată ale divizionarei “B” pînă pe data de 20 iunie şi, în fiecare săptâmînă face de cel puţin două ori naveta între Cluj şi Hunedoara. Apărătorul oficial al lui Ioan Maja, nimeni altul decît fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie, Marcel Lăzăreanu, consideră raportul financiar- contabil plin de contradicţii majore. “Cunosc toate datele şi vă spun cu mina pe inimă că Sorin Bagiu şi Ioan Maja nu şi-au însuşit, delapidat sau furat nici un leu de la club. Au făcut greşeli doar de ordin administrativ, cum se fac peste tot în fotbalul românesc, însă nu poate fi vorba de acţiuni cu caracter penal aşa cum se încearcă a se prezenta opiniei publice. Expertiza lui Vasile Ciuhuţă şi Nicolae Popescu va demonstra acest lucru”.

Aşadar, luni, dis de dimineaţă, sediul clubului va cunoaşte o forfotă specială!

Codin SAMOILĂ

S U P E R L O T O 5 / 4 0 2 6 _ a p r L l ie _ 2 0 0 1

( 5 2 ) 0 ( 3 Ş ) ( 3 S )

Valoarea omoFond de câştiguri: 508.526.444 lei

ogată a câştigurilor:Cat. I 3 1 variantă a 152.557.933Cat. a ll-a "V 5 variante a 25.426.322Cat. a l!!-a 417 variante a : 548.769

‘ Nu a participat la tragere biletul nr. 00010, terminal C, ' jucat la agenţia 27-018.

J O K E R Fond de câştiguri: 21.616.024.000 lei

5 din 45 1 din 20

Cat.Gat.Cat.Cat..Cat.;Cat.Cat.Cât.

Il-a II l-aIV-aV-aiAiVI-a X VI l-a VI ll-a

(5+1) . -

(5) 2(4+1) ; : 3(4) v 72(3+1): 140(3) : 2.945(2+1) C 1.465(1+1) 7.484

20.000.000.000* 80.801.200

: 53.867.460: > 2.244.470

1.154.300 109.748

' -A 110.300 64.777

: Fondul dc câştiguri la categoria I va fi dc 20.000.000.000 lei pînă la apariţia unor variante cîştigătoare (5+1)

i a MBecteţrâ Sl’O i r r ^ '

•i xî.

• JUNIORII ROMÂNI IN POLONIA

în vederea Campionatelor Europene care în acest an se vor desfăşura în Bosnia-Herţegovina la începutul lunii septembrie, juniorii români se pregătesc cu asiduitate. Astfel, ieri au părăsit ţara cu destinaţia Bydgoszcz (Polonia) un lot de cinci juniori care vor participa la tradiţionalul tumeu internaţional desfăşurat cu regularitate în ţara vecină. Antrenorul lotului de juniori, Relu Auraş, şi secundul său, Gheorghe Ene, îi vor prezenta în ring pe următorii sportivi, în ordinea categoriilor de greutate:

Categ. cocoş (54 kg) - Adrian Alexandru Categ. pană (57 kg) - Marian Savu Categ. semiuşoară (60 kg) - Adrian Grecescu Categ. uşoară (63,5 kg) - Ionuţ Gheorghe Categ. semigrea (81 kg) - Florin Stan

• INCREDIBIL, DAR ADEVĂRAT

După ce acum cîteva zile Biroul federal de box a ridicat sancţiunea (dată tot de acesta) boxerului Marian Simion, iată că ieri a fost ridicată şi sancţiunea fratelui său, Dorel. Se ştie că în urmă cu o lună aceştia, datorită neprezentării la lot şi la “Cupa României” ce a avut loc la Baia-Mare (care de altfel s-a constituit într-un ultim test de selecţie pentm lotul naţional ce ne va reprezenta în perioada 2-10 iunie la Campionatele Mondiale de seniori de la Belfast - Irlanda de Nord) au fost suspendaţi din orice activitate pugilisticâ pe timp de 3 luni.

Dar iată că la presiunile MTS şi ale unor membri din Biroul federal hotărirea luată în unanimitate de voturi a fost “incredibil anulată”. întoarcerea cu 180° a acestei hotărîri nu face altceva decît să discrediteze Biroul Federaţiei Române de box şi, probabil, să atragă dezaprobarea iubitorilor “nobilei arte”. Singurul cu o poziţie fermă care a dat dovadă de o verticalitate onorantă a fost vicepreşedintele FR Box, Rudei Obreja, care a rămas la hotărirea luată iniţial.

Coriolan IUGA

In vizită la Juan Carlos II

anulat handicapul - C o u l t h a r d întrerupînd la Interlagos seria de 6 succeseconsecutive ale germanului şi egalîndu-1 . în clasament după locul 2 de la Imola - într-o cursă ce a marcat intrarea lui Ralf Schumacher în clubul cîştigâtorilor de Grand Prix. Mai mult,

victoria - lui Schumi evoluţia Montoya ultimele

A y rto n S e n n a

Duminică, cu Marele Premiu al Spaniei începe... partea a Il-a a sezonului 2001. Cursa de la Barcelona este un punct de cotitură al sezonului: laMontmelo intră în vigoare noul regula­ment tehnic al compe­tiţiei, FIA abrogînd unele restricţii intro­duse după moartea lui Ayrton Senna, în 1994. Cele mai importante modificări sînt reintroducerea controlului tracţiunii şi a cutiilor de viteze 100% automate.Marele perdant ar putea fi Michael Schumacher - care iroseşte avantajul tehnologic evident etalat la Melboume şi Sepang, datorită unei cutii de viteză revoluţionare realizate de Ferrari. Oricum, McLaren a

Şi lui în

douăcurse par a indica faptul câ lupta pentru titlul constructorilor nu se mai rezumă !a duelul Ferrari - M c L a r e n , BMW punînd piciorul în prag. în plus, circuitul barcelonez este unul agreat şi de fostul campion

Mika Hakkinen, al cărui comeback este aşteptat de fanii Mercedes-ului. Pînă una alta,

•J

M ik a H a k k in e n

II

-#1?*

\

M ic h a e l S c h u m a c h e r ş

campionul mondial en titre a contracarat “imperial” (a se citi insolent?) “bîrfele” presei internaţionale: «Nu se schimbă nimic! Eu sînt în continuare

aVs A*.. . .. ..

favorit, deoarece voi putea apăsa mai tare piciorul pc acceleraţie şi voi conduce mai mult timp la limita aderenţei!» Dacă, pe termen scurt, noile modificări pot produce surprize (a sc citi capotări ale echipelor “mari”), pc termen lung e de aşteptat ca bugetul alocat de acestea cercetărilor să îşi spună cuvîntul. Rămîne de văzut cui îi va surîde soarele catalan şi cui va prefera să-şi arate... dinţii. Oricum, sezonul anunţă o dispută palpitantă...

Săptămîna în curs' a fost marcată de moartea fostului pilot de Formula 1 Michcllc Alboreto, în cursul unor teste efectuate pe “Eurospeedvvay” de la Lausitz, Germania. Alboreto, care din 1999 concura în campionatul american de anduranţă, îşi pregătea Audi-ul pentru cursa de 24 de ore de la Le Mans. El a concurat cinci ani pentru Ferrari (1984-1988), fiind ultimul pilot angajat efectiv de Don Enzo - căruia, se spune, nu îi plăceau piloţii italieni! După debutul cu Tyrrell în 1981 (pentru care a cîştigat două curse), italianul şi-a rotunjit palmaresul cu alte trei victorii în perioada “roşie”. Ulterior a mai concurat, pînă în 1994; pentru Tyrrell, Lola, Footwork şi Minardi, obţinînd . 186,5 puncte în 194 curse. în total a adunat 23 de prezenţe pe podium, anul său de glorie fiind 1985 - terminat în postura de vicecampion mondial, în spatele lui Prost. Michelle lasă în urma sa o văduvă (Nadia) şi doi copii orfani...

Radu C. MUNTEANU

Micii luptători din Gherla la Naţionalele de cadetiLa sfîrşitul acestei săptămîni, la Hunedoara,

se desfăşoară faza finală a Campionatului Naţional la lupte libere pentru cădeţi. La întrecerile programate în oraşul siderurgiştilor participă şi un lot de copii aparţinînd CSS “Viitorul” Cluj-Napoca. Printre ei se află şi cinci... fete ale secţiei Gherla a clubului clujean pregătite de antrenorul Valentin Sătmărean.

Ele sînt Anca Sătmărean (46 kg), Andreea Uţiu (50 kg), Anca Botiş (54 kg), Flavia Mîrza (63 kg) şi Anca Crişan (65 kg)

Fetele din Gherla au dominat întrecerile feminine la juniori, ele sperînd într-o comportare bună şi la Hunedoara.

SZ. Cs.

M em ento2 8 a p r i l i e

• Dublă întîlnire amicală între... “dublurile" de tenis ale reprezentativelor României ş i , Ungariei la Bucureşti, acum ’ 40 de ani, în 1961. Perechea - “g azd ă ”, C o n s ta n tin Năstase - Eustaţiu Cristea, a dispus într-un m eci spectaculos. în cinci seturi, ;• cu 6-4, 6-1, 4-6, 4-6, 6-4, de Guptul K atona Z o ită n - Kom âromy Ferenc, iar în cealaltă partidă victoria le-a ■ revenit oaspeţilor prin cuplul G ulyâs Istvăn - Szikszay Andras care i-au învins pe Ion Ţ ir ia e ,:. a lături de clujeanul Serester Ladislau, cu 7-5, 6-4, 6-4.

• Acum 15 ani, îri 1986, fotbaliştii de la “U” Cluj - pe atunci în Divizia “A ” - au obţinut o preţioasă victorie în dep lasare , dispunînd dePolitehnica” Timişoara cu

2-1, după ce la pauza au condus cu 1-0. Victoria a fost obţinută de formaţia Jasko - Meszâros (FI. Pop), Ciocan, N e a m ţu , P o p ic a n M oldovan, Feşnic, B ucur (M u zs n a y ) B iro - T im C âm p ean u II, B o eru . Golurile studenţilor clujeni au fost marcate de Câmpeanu II (min. 10) şi Boeru (min. 8 6 ). Pentru tim işoreni a înscris Oancea (min. 67).

2 9 a p r i l i e• Un alt “moment" al

cronicii anului 1986: In cap ita la fostei U niuniSovietice. Moscova, a luat sfîrşit cea do a 58-a ediţie a Campionatelor Mondiale de hochei pe gheaţă. Turneul final pentru locurile f>-8 :.-n soldat cu victoriareprezentativei Cehoslovaciei care a învins în ultimul meci formaţia Statelor Unite ale Americii cu 10-2. iar partida dintre hocheiştii din R.D.G şi Polonia s-a torm inat nedecis, 5-5. Astfel, ordinea a fost: 5. Cehoslovacia 11; 6. S.U.A. 8; 7. R.D.G. 5. 8. Polonia 3 puncte, ultima echipă retrogradînd în grupa B” a C.M. in turneul final

1-4 disputat intre cele patru echipe fruntaşe s-au consem nat" urm ătoarele

rezultate: U.R.S.S. - Suedia 3-2 (0-0, 2-0, 1-0) şi Canada - Finlanda 4-3 (1-1 , 2-2, 1-0). Echipa ţării gazdă a cucerit astfel titlul suprem pentru a 24-a oară (din 1954 începînd), medaliile de argint le-au revenit suedezilor, iar j cele de bronz canadienilor.

3 0 a p r i l ieAcum 40 de ani, în 1961,

au început la Belgrad jocurile din cadrul celei de a 12-a ediţii a C am pionatelor E uropene de baschet m asculin . întrecerea s-a soldat cu victoria deţinătoarei titlului de la ultima ediţie (Istanbul - 1959), adică a selecţionatei sovietice, care în meciul final a dispus de reprezentativa ţării gazdă lugoslaviardupă un meci disputat, cu scorul de 60-53. M edalia de bronz a fost cucerită de echipa Bulgariei, care în meciul pentru locurile 3-4 a dispus de selecţionata Franţei (medaliată cu bronz la ed iţia p recedentă) cu scorul de 55-46. - , • Cu 15 ani în urmă, în 1986, finala “.Cupei U.E.F.A.” disputată în capitala Spaniei s-a soldat cu victoria clară, 5-1, a formaţiei Real Madrid, obţinută în dauna echipei F.C. Koln, după ce scorul a fost deschis de nemţi. La partidă au asistat 90.000 de spectatori.

LÂSZL6 Fr.

I v r ®j îjrjfî Uitf> $'§> | I i 1 i l i f ! M ii IEIIS

_ Luni, 30 aprilie, , ™ DTelem atna,; 9.00 Surprize, surprize (r);11,00i Bravo, Bravissimo (r); 12,30 Ştirile de simbata asta (r); 13,00 Teleenciclopedia (r);14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14 30 Pro Patria; 15,30 Orice e posibil (s); 16,00 Kromka; 17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 La ţinta; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Impas în doi; 19,50 Familia ... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo;20,40 Sport; 20,45 lartă-măl; 21,45 Scurt pe doi; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Memorialul B ucureştilor; 0 ,0 0 T eatru l N aţional de Televiziune prezintă; „Totul e un joc”; 1,30 Ştirile de sîmbătă asta (r).

Marţi, 1 mai7,00 Telematinal; 9 ,00 Ora G (r); 10 00

Pasiuni (s/r); 10,45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi;12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz;14,15 Infomania; 14,30 lartă-mâ! (r); 15,30 Orice e posibil (s); 16,00 Puncte cardinale;16.30 Kronika (mag.cultural în limba maghiară);17.30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 Pentru dv„ Doamnă!; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Cu ochii'n 4; 19,50 Fam ilia... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Dorinţe deşarte (dramă SUA 1997); 22,20 Clubul de spiritism;22,50 Jurnalul de noapte; 23,05 Videoteca veselă; 23,50 Lumea dansului; 0,50 Cu ochii'n 4 (r); 1,40 Infomania (r); 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,45 Crash (dramă SUA 1996); 4,25 încurcături în familie (s); 4,50 Videoteca veselă (0.

tvr€$Luni, 30 aprilie

7,00 Baschet NBA (r); 9,00 Corpul uman la microscop; 9,50 Acvila (s/r); 10,15 Extratereştrii în familie (r); 10.45 Kideo (do/r); 11,15 Ştiri; 11.20 D ovezi pericu loase (f/r); 12 ,50 Domnişoara Andrea (s); 13,40 Răscruci (r);14,10 Cei trei ursuleţi; 15.25 Ştiri; 15,30 Atenţie, se cîntâ (div./r); 17,00 Afaceri la cheie;17.30 Misterele vechilor oraşe; 18,00 Tată. am încurcat-o! (s); 18.30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lody. Lady (d.a.); 19,15 Toţi, împreună; 20,15 Obsesia vitezei; 21,00 Puls 2001; 21,45 Sport plus: 22.30 Ştiri; 22,35 in numele sportului; 23.05 Teatru TV; _Aranca": 0,05 Euro.Doc; 0,35 Reforma la bani mărunţi; 1,00 Ştiri bancare şi bursiere.

Marţi, 1 mal7.00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50 Teatru

TV; 'Aranca'(r); 8,50 Arca lui Noe (r); 9,20 Tîp-Top. Mini-Top (r); 9,50 Arta apărării (r);10.20 in numele sportului; 10,50 Wishbone (s);11,15 Extratereştrii în familie (s);' 12,10 Tată, am incurcat-o! (s/r); 12,35 Domnişoara Andrea (s): 13.30 Muzică populară; 14,15 Cei trei ursuleţi: 15,30 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor: 17.35 E timpul sâ mă mărit! (s);18.00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18.50 Lady, Lady (d.a.); 19,15 Toţi, împreună; 20,05 In mijlocul furtunii (s); 21,00 D'ale Iu’ Mitică; 22,00 Bătrînul circ în noul mileniu (p.l); 22 ,50 Noi, cei din linia întîi (România 1986); 0,20 Bătrînul circ în noul m ileniu (p .ll) ; 1 ,00 G hidul călătorului independent: Danemarca (do).

. . . . /

- - Luni, 30 aprilieŞTIRI : 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00;

BBC-06.00, 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - S U PER M A TIN A L: Ştirile locale, interviuri, horoscop (6 .4 0 ,7 .2 0 , 8 .2 0 ) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin ru tier(8 .55 ); 9 .0 0 -1 2 .0 0 -P A TR U LA DE S ERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de v ed e re (1 0 .1 5 ); -Concursuri(10 .30 ,12 .30 );12 .45 -S po rt pe mapamond;13.20 - Sfatul Bătrînilor-BBC; 17.00-18.00 - Show pe ei - Cornelia Pantea , Ionel Ignat,19.30 - P o w e r P la y 12 .00 -1 8 .00 -CALEIDOSCOP fm : 20.00-SNrgia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu,01.00-6.00’

Marţi, 1 mai ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00;

BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER M ATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6 .40 ,7 .20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9 00-12.ob-PATRULA DE SERVICIU:9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10 .30 ,12 .30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.00-CALEIDOSCQP fm:13.20 -Musca (limba maghiară) 20.00 -TopTen- DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Un de Magice

Luni, 30 aprilie7.00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00 Zile din

viaţa noastră (s/r); 12,00 Orient Expres (r);14.00 Ultimul apărător (f.SUA 1998); 16,00 Zile din viaţa noastră; 17,00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport;20.00 Fără scăpare (thriller SUA 1987); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30 Observator (r); 2,30 Exploratorii viselor (s); 3;30 Capcanele destinului (s); 4,30 Noaptea tîrziu (div./r).

Marţi, 1 mai7.00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00 Zile din

viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 American BuffaJo (dramă SUA 1996); 16,00 Zile din viaţa noastră (s);17.00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s);19.00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Piraţii din Caraibe ( Germania/Italia ‘98, p.l); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30 Observator (r);2 ,30 Mari regizori (do); 3 ,30 Capcanele destinului (s); 4 ,30 Noaptea tîrziu (r); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

Luni, 30 aprilie7,15. Teleshopping; 7,30 Ştirile săptămînii

(r); 8,00 îngeraşul (s/r); 9,00 Ramona (s/r);10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,30 Al şaptelea cer (s/r); 11,30 la-mâ acasă (mag./r); 12,00 Ultima aruncare: Povestea lui Hank Gathers (f/r); 13,40 Viaţa bate filmul (r); 14,40 Acasă la ... cu Ruxandra Săraru (r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Iubire fără limite (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Femei înşelate (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 2 2 ,20 Seducţie (s); 23,15 Dragoste şi putere (s/r); 23,40 De 3 x femeie (r); 0,30 Ştirile de Acasă (r); 1,25 Muzica de Acasă.

Marţi, 1 mai6,25 Teleshopping; 6,40 Iubire fără limite

(s/r); 7,30 Ştirile de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Femei înşelate (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Betty cea urîtă (s/r); 13,45 Seducţie (s/r); 14,40 Doctorul casei (mag./r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Iubire fără limite (s); 17,30 Dragoste şi putere (s);17,55 Acasă la bunica; 18,05 Femei înşelate (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă;20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,20 Seducţie (s); ,23,15 Dragoste şi putere (s/r); 23,40 De 3 x femeie (r); 0,30 Ştirile de Acasă (r); 1,25 Muzica de Acasă.

RADIO CLUJLuni, 30 aprilie

6.00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 De zece ori România - cu Mihai Goţiu; 11,05 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,45 Microfonul ascultătorului; 12,45 Emisiunea în limba ucraineană;13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte • 95/6 MHz. Prezintă Sebastian Hetea; 16,00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radiofax, prezintă Dan Moşoiu; 18,30 Dragoste, poveste veche. Prezintă Alin Pop; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Ucenic la muze. Prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Serata muzicală - cu Ciprian Rusu;21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

. Marţi, 1 mai6.00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Moşoiu.8.00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 -13,00 De zece ori România - prezintă Anca Bota; 11,05 Ceasul aI unsprezecelea - cu -Melania Drăgan;12.00 Radiojurnal transilvan; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 14,00 Pe 95,6 MHz - Scurt pe doi. Noi spunem lucrurilor pe nume - cu Dinu Criste;14,45 Program muzical; 16,00 Emisiunea în limba maghiară; 18,00 Radiofax. Prezintă Doina Borgovan; 18,30-19,30 60-90 - emisiune muzicală. Prezintă Bogdan Roşea; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 - 20,00 De la est la vest, de ia nord la’ sud. Prezintă Traian Bradea; 20,00 Din grădina cu flori multe. • cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri.21,58 închiderea programului._______________ ,

p i j j j j j yLuni, 30 aprilie

7.00 Malcolm şi Eddie (s/r); 7,30 Poză la minut (s/r); 8,00 Prima Mix; 13,30 Tradiţii (r); 14,00 Impact; 14,30 Camera de rîs; 15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs (div.);18,00 Focus; 19,00 Răpiţi de extratereştri; 20,00 Vrei să fii miliardar?; ,00 Ultima aventură (f.SUA 1993); 22,45 Focus Plus; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 23,55 Clip Art (r); 0,00 Camera, de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).

Marţi, 1 mai7.00 Malcolm şi Eddie (s/r); 7,30 Poză la minut

(s/r); 8,00 Prima Mix; 13,30 Exploziv (r); 13,25 Clip Art; 14,00 Motor (r); 14,30 Real TV (r);15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs; 18,00 Focus; 19,00 Documentar; 20,00 Inimi de vînzare (dramă SUA ’87); 22,00 Stil - magazin de modă; 22,45 Focus Plus; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 23,55 Clip Art (r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).

■ l / a t ca t 3 0Luni, 30 aprilie

7.00 Muzică; 8,00 Sandwich şi Fetz; 10,00 Forţa destinului (r); 11,00 Cinetour (r); 12,00 Cutia muzicală (r); 12,59 Telecaricatura zilei; 13,00 Muzică; 16,00 D’ale lui Cătălin; 18,00 La puterea a doua; 18,55 Pronosport; 19,00 Documentar DW;19.29 Telecaricatura zilei; 19,45 Muzică; 21,00 Telejurnal; 21,30 Documentar DW; 22,00 Ofsaid;1,00 D’ale lui Cătălin (r).

Marţi, 1 mai7.00 Muzică; 8,00 Sandwich şi Fetz - Emisiune

matinală; 10,00 Tentaţii (r); 10,30 Club abc (r);11.30 La puterea a doua (r); 12,30 Ofsaid (r);14,45 Documentar; 16,00 D’ale lui Cătălin; 18,00 24 din 24; 18,30 As show; 19,30 La ordinea zilei;21,00 Telejurnal; 21,30 Documentar DW; 22,00 Lumea serviciilor secrete; 23,00 D’ale lui Cătălin (r); 1,00 Muzică (r); 4,00 Lumea serviciilor secrete «■

UNIPLUS RadioLuni, 30 aprilie

Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20,11.00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21.30.23.00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12,00,13.00. 15,00, 16,00,. 17,00 Ş tiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00 Unip lus a lternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ş tiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Marţi, 1 mai Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20,

11.00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23.00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct., şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

Luni, 30 aprilie .6.00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 - 10,05;

Ştiri M aria Aluaş; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. R ealiza to r: Cătălin Pălimaru; 10,40 - 11,00 Cântări bisericeşti; 11,00 - 11,30 Pagini de literatura. Realizator: Flavia Teoc Bochiş;11.30 - 12,00 Muzica de cam era. Realizator: Elena Chircev; 12,00 - 13,00 Ora profesorului de religie (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluas; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizatori: Flavia Teo c Bochiş; 13,05 -13.30 Concertul amiezii; 13,30 -1 4 ,0 0 Florin Piersic;14.00 -1 5 ,0 0 Revista presei de cultura; 15,00 - 16,00 Program religios ( Dicţionar de teologie. Realizator: pr. Marius Picu); 16,00 -1 7 ,0 0 Instantaneu la Uniunea Scriitorilor; 17,00 - 18,00 Vocile Psalm istulu i. Realizator: E lena Chircev; 18,00 - 19,00 Sfinţii Părinţi, contem poranii noştri.(r); 19,00 - 20,dO Ecleslast. Realizator: Dinu Criste; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: Pr.conf.dr Vasile Stanciu; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator: Elena M agher; 21,00 - 22,30 Dileme X X I . M asă rotundă pe tem e culturale; 22,30 -23.00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6 ,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). -

Marţi, 1 mai6.00 -10 ,00 Ceasurile dimineţii Realizator: Cristian

Pop; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. Realizator: Cătălin Pălimaru; 10,40 - 11,00 Cântări bisericeşti; 11,00 -1 1 ,3 0 Pagini de literatura. Realizator: Flavia Teoc Bochis; 11,30 - 12,00 Arhiva de folclor. Realizator: Vasile Tomoiagâ; 1 2 ,0 0 -1 3 ,0 0 Vocile Psalmistului (r); 13,05 - 18,00 Magazin. Realizator: Cătălin Pălimaru; 13,05 -1 3 ,1 0 Prezentarea programului; 13,10 - 14,00 Concertul după-amiezii . Realizator. A na Abrudan; 14,00 - 15,00 Informaţii şi muzică; 15,00 -1 6 ,0 0 Program religios; 16,00.-17,00 Deisis, emisiune de artă creştină. Realizator: Teodora Rosca; 17,00 - 18,00 File de acatist. Realizator: M irc e a P e tea n ; 18,00 - 19,00 S fin ţii Părinţi, contemporanii noştri, (r); 19,00 - 20,00 Cadre a)e gândirii populare. Realizator: Vasile Tomoiagă; 20,00- 20,30 Universul teologic, universul credinţei; Invitat: Pr. conf.dr. Stelian Tofanâ; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. RealizatorElena Magher; 21,00 -2 2 ,3 0 Medicina azi; Realizator: Simona Vlasa; 22,30- 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

Luni, 30 aprilie7,00 Bună dimineaţa!; 8,00 Ştirile Pro TV;

9.00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Echipa perfectă (s); 11,00 Dădaca (s/r); 11,30 Spirit de echipă (s); 12,00 Realităţi paralele (f. SF SUA 1998); 14,15 Fără scăpare (f/r); 16,00 Tînăr si neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 De la om la om; 21,15 Urmărire generală; 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Avocaţii (s); 22,45 ProVest; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 X şi Zero; 0,05 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,15 Marcă înregistrată (r); 0,45 Black Harbour (s); 1,30 Jesse (s); 1,45 Realităţi paralele (f/r); 3,30 De la om la om (r);5.00 Urmărire generală (s); 5,45 Teo (r).

Marţi, 1 mai7,00 Bună dimineaţa!; 8,00 Ştirile Pro TV-

Ziarul dimineţii tale; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/ r); 10,00 Echipa perfectă (s); 11,00 Black Harbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,30 Povestea celor şase dive (dramă SUA 1997);14,15 Obsesia răzbunării (thriller SUA ’94);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştiri; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,45 Total Recall (s); 20,30 Spitalul de urgenţă (s); 21,30 Fotbal Semifinala Ligii Campionilor; 23,45 Ştirile Pro TV. Profit; 0,00 X şi Zero; 0,10 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,15 Fotbal Liga Campionilor (rezumat); 1,30 Black Harbour (s); 2,30 Jesse (s); 3,00 Vis de Crăciun ( dramă SUA ’96);5.00 Spirit de echipă (s/r).

9 2 , 8 f m

C D Luni, 30 aprilier a o io06:00 - 07:00 Prima oră (Program

informativ BBC - 6:00-6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 Prim ul sa lu t - Ştefan Coroian (07:00 Ş tiri; 07:20 Revista p rese i locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD S port cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ş tir i pe scurt; 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-14:00 Mesaj FM - Tiberiu Crişan (10:00 Ş tiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 *Capra cu tre i ie z i ' - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 13:00 Ş tiri + Meteo); 14:00 -16:00 Caleidoscop CD -cu Tudor Runcanu (13:00 Ş tiri + Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce m ai crede lumea (r.)); 16:00- 18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00, 17:00 Ştir/, Telefoane surpriză în di­rect - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport - Mihai Petruşcă 18:00- 18:30 Program in fo rm ativ BBC); 21:00 Ştiri; 21:00-22,00 Cuiul lu i Pepelea - jazz, ethno, rarităţi - Tudor Runcanu.

Marţi, 1 mai06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare- 6:50); 07:00 - 10:00 Primul salut - Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt; 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea); 10:00-13:00 Mesaj F M -Tiberiu Crişan (10:00,13,00 Ş tiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei ie z i’ - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu); 14:00 -16:00 Caleidoscop CD- cu Tudor Runcanu (13:00 Ştiri + Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 -18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări- pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD S p o r t-Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 Program in form ativ BBC); 19:00 Automania - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00 Ştiri; 21,00-22,00 Retro Go/cf-oldies butgoldies- Tiberiu Crişan.

A D E W R U Lde Cluj ziar independent

1 Dolar SUA = 28.189 lei 1 Marcă germană = 12.980 Iei E c c r m a m i a

1 EURO = 25.386 Iei l g AUR = 239.670 lei |

_ şmpyţw .jgfeîifŞ

:* v i^ :<V ViHai l i i i I l t i s i i i l t e

•-: f e e & y i M W f î ^ M l i d i f î « f e M f oti,

t - ---------------------- :— mM anagerii societăţilor din subordinea M inisterului Industriei şi Resurselor (M IR)

care beneficiază dc ştergerea penalităţilor şi eşalonarea datoriilor vor fi dem işi im ediat în cazul în care nu vor respecta graficul de reeşalonare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, a declarat m inistrul de resort, D an loan Popescu.

“Am introdus o serie de anexe la contractele de m anagem ent prin care se stipulează că m anagerii care nu vor respecta graficul de reeşalonare a datoriilor către stat vor fi destituţi im ediat”, a precizat Popescu.

Datorii şi penalităţi de 21.000 miliarde

leiGuvernul a aprobat, recent, o

hoţărîre prin care au fost şterse penalităţile şi reeşalonate o parte din datoriile, în valoare de peste 21.000 de miliarde de lei, înregistrate la sfîrşitul anului trecut de 13 societăţi comerciale aflate în subordinea MIR. Dan loan Popescu a refuzat să precizeze valoarea stipulată în hotărîrea guvernamentală.

Hotărîrea de Guvern, care intră în vigoare de la data de 1 mai, prevede ca penalităţile în sumă de 10.666 de miliarde de lei înregistrate de cele 13 societăţi să fie anulate, iar o parte din datoriile acestora către bugetul de stat, în valoare de 10.523 miliarde lei, să fie eşalonate pe o perioadă de cinci ani, cu un termen de graţie de şase luni. Eşalonarea se face în rate lunare , în creştere, fară constituirea garanţiilor bancare, cele

13 societăţi urmînd să stabilească fiecare în parte cu Ministerul Finanţelor graficul de reeşalonare.

Potrivit lui Dan loan Popescu, sumele de bani echivalente ştergerii penalităţilor şi reeşalonării datoriilor către buget au fost incluse în bugetul de stat pe anul 2001. “Au fost incluse sumele de la data de 31 decembrie 2000, confirmate şi de Ministerul Finanţelor”, a adăugat ministrul Industriei.

Reesalonarea o politică oportună

întrebat dacă Guvernul s-a consultat cu organismele financiare internaţionale înainte de aprobarea reeşalonărilor, Popescu a spus că “nu mi se pare normal să mergem să cerem voie pentru a face o politică energetică de care ţara are nevoie”. Motivul pentru care au fost acordate aceste facilităţi l-a constituit, în opinia ministrului Industriei, “politica dintr-o anumită

perioadă de timp care a determinat acumularea unor datorii de care societăţile respective nu sînt vinovate”.

Ştergerea penalităţilor ăi reesalonarea datoriilor pentru 13 societăţi comerciale din subordinea MIR a fost una dintre măsurile care au condus, potrivit lui Dan loan Popescu, “la o scumpire de numai 6% a tarifelor la electricitate, în loc de 29-30%, cît ar fi fost normal”.

Prezentînd o situaţie valabilă la data de 28 februarie a acestui an, Popescu a afirmat că în toate societăţile din subordinea MIR, cu excepţia Termoelectrica şi Transgaz, nivelul creanţelor este mai mare decît cel al arieratelor.

Termoelectrica - un caz mai

deosebitLa sfîrşitul lunii martie, Electrica

avea datorii de către bugetul de stat în valoare de 2.500 miliarde lei, din

care majorările de întîrziere la-plată reprezentau 1.370 miliarde lei. Tot la aceeaşi dată însă, societatea de distribuţie ă energiei electrice avea de încasat de la administraţiile locale1.000 de miliarde de lei, valoarea totală a debitelor înregistrate de ordonatorii de credite bugetari fiind de 1.166 miliarde lei,, din care 280 miliarde penalizări.

în ceea ce priveşte datoriile pe care Electrica le are de încasat de la agenţii economici, în valoare de peste 10.000 de miliarde de lei, 1.280 miliarde provin de la societăţi aflate în lichidare judiciară, iar după estimările ministrului Industriei, “peste 90% din datorii nu vor mai putea fi recuperate”.

Din datele prezentate de Dan loan Popescu, reiese că situaţia Termoelectrica în caziil penalităţilor faţă de bugetul de stat este cauzată, în mare parte, de nerespectarea unor termene prevăzute într-o serie de aranjamente bancare.

“Penalizările Termoelectrica, de peste 2.200 miliarde lei, provin dintr-un credit contractat în 1997 de fosta CONEL de la Merrill Lynch - peste 1.100 miliarde lei, dintr-un credit angajat anul trecut cu Citibank - 283 miliarde lei, dar şi din obligaţii restante de plată a TVA, în sumă de peste 600 miliarde lei”, a precizat ministrul Industriei.

Ministerul Dezvoltării şi Prognozei nu este de acord cu prognozele Comisiei Europene

Ministerul Dezvoltării şi Prognozei consideră că prognoza economică pentru anii 2001 şi 2002, dată publicităţii de către Comisia Europeană, ignoră angajamentele României asumate, prin consens politic, în cadrul Strategiei naţionale de dezvoltare economică a României pe termen mediu, acceptată de Comisia Europeană şi care stă la baza programului de guvernare a României pentru perioada 2001-2004.

De asemenea, ministerul apreciază că, din analiza datelor publicate de CE pentru România rezultă că, pentru 2000, indicatorii economici sînt incorecţi pentru deficitul contului curent, 3,8% în loc de 3,2% şi inflaţie - 49% în loc de 40,7% calculată decembrie/decembrie sau 45,7% calculat media din 2000 la media din 1999.

în legătură cu inflaţia pentru acest an, estimată de Comisia Europeană la 37% şi de Guvernul român la 25%, ministerul arată că nu sînt previzibile creşteri peste nivelul prognozat, în condiţiile unui trend descendent, cu unele mici fluctuaţii lunare, în condiţiile unui an agricol normal, a unei deprecieri a monedei naţionale în ritm apropiat de rata inflaţiei, precum şi a controlului deficitului bugetar. Ministerul

consideră că o creştere economică de numai 1,8% pentru anul 2001, prognozată de Comisia Europeană, faţă de creşterea de 1,6% înregistrată anul trecut, ar presupune reducerea puternică a producţiei industriale de la 8,2% în anul 2000 la mai puţin de 3% în acest an. “Realizările înregistrate în prima parte a anului ne îndeamnă să credem că prognoza noastră de 5% este absolut realizabilă, poate chiar pesimistă”, se arată într-un comunicat al MDP.

“Anul trecut, producţia agricolă a înregistrat o scădere puternică, de 14%, şi totuşi, pe ansamblu, s-a realizat o creştere economică”, se precizează în comunicat. Pentm acest an MDP a estimat, în condiţii climaterice normale, creşterea cu 1,5% a producţiei agricole, realizabilă după analiza stării actuale a vegetaţiei.

în condiţiile unei creşteri industriale de 3% şi a reducerii producţiei agricole, în termenii prognozei CE, se presupune, pentru celelalte sectoare, o stagnare în raport cu anul trecut, fapt nerealist în opinia specialiştilor MDP, fie şi numai pentru că, în primele două luni ale anului, numărul de personal a crescut în servicii, sector cu pondere majoritară a proprietăţii private.

Prognoza Comisiei Europene presupune, în acelaşi timp, diminuarea procesului investiţional la ritmuri inferioare anului trecut, fenomen contrazis de anchetele efectuate de MDP, BNR şi Institutul Naţional de Statistică, precizează comunicatul. Un alt element care a stat la baza calculelor MDP îl constituie creşterea importurilor de echipamente şi utilaje pentru investiţii, la care se adaugă creşteri ale investiţiilor publice prevăzute în bugetul de stat, aprobat de Parlament. în ceea ce priveşte consumul populaţiei, după descreşterea cauzată de regresul economic din anii 1997-1999, MDP apreciază că în anul 2001, după doi ani de creştere, este normală o evoluţie pozitivă.

Monitorul Reformei Economice, al Comisiei Europene, document care conţine previziunile economice pentru ţările candidate în perioada 2001-2002, prognozează pentru România, în acest an, o inflaţie de 37%, o creştere a PIB de 1,8%, . un deficit bugetar de 4% şi un deficit al contului curent de 3,6%.

Proiectul de buget pentru anul 2001 ia în calcul o rată a inflaţiei de 25%, un deficit bugetar de 4% din PIB şi o creştere economică de 4,1%.

100 de milioane de dolari pentru fiNL

■Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) a semnat un precontract cu Banca de Dezvoltare a Comunităţii Europene din Paris pentru un credit de 100 de milioane de dolari, urmînd ca în, luna iunie, să fie eliberată prima tranşă, în valoare de 60 milioane de dolari, a declarat directorul general al ANL, Dorin Ştefanescu.

Cu banii obţinuţi din acest credit vor putea fi construite circa 12.000 de apartamente.

“Cea de a doua tranşă a împrumutului, în valoare de 40 de milioane de dolari, va deveni operaţională în momentul în care vom epuiza 68% din valoarea primei rate. Din aceşti bani vom construi, în exclusivitate,locuinţe pentru tineri, destinate închirierii” , a adăugat Ştefanescu. Durata de rambursare a creditului va fi de 15 ani, cu o perioadă de graţie cuprinsă între.3 şi 5 ani, şi o dobîndă anuală de 5-6%. în cadrul acestui proiect, partea română va asigura terenurile pentru construcţii şi viabilizarea acestora, proiectele pentru viitoarele apartamente, asistenţa tehnică la construcţie, precum şi toate cheltuielile legate de viitoarele lucrări.

Autoritatea pentru Privatizare a vîndut

firmei canadiene Exali Resources, pentru 10

milioane de dolari, pachetul majoritar de

acţiuni ai societăţii Oltchim

Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) a vîndut firmei canadiene Exali Resources, pentru 10 milioane de dolari, pachetul de 53,2% din acţiunile combinatului Oltchim Rîmnicu Vîlcea.

Conform contractului, Exali s-a angajat să realizeze într-un interval de trei ani de zile investiţii în valoare.de 150 dc milioane dc dolari şi s-a obligat, de asemenea, să dezvolte o activitate economică în aşa fel incit datoriile societăţii să fie plătite./ .

Guvernul Isărescu a aprobat, anul trecut, o hoţărîre prin care statul român garanta împrumuturi în valoare de 215 milioane dolari pentru derularea programului de modernizare al Oltchim.

Compania canadiană s-a mai angajat ca pe perioada realizării investiţiilor să nu aprobe în Adunarea Generală a Acţionarilor programe de restructurare care ar conduce la disponibilizări colective. Combinatul Oltchim este; specializat în proiectarea şi producţia de materiale chimice şi petrochimice. Capitalul social al societăţii este de 323,5 miliarde de Iei, valoarea nominală a acţiunii fiind de 1.000 de lei. Oltchim Rîmnicu Vîlcea a obţinut un profit net preliminar de 33,71 miliarde.de lei în 2000, la o cifră de afaceri de 4.628 miliarde de lei. ••• v

BANCA TRANSILVANIA S.A.SUCURSALA CLUJ-NAPOCA, str. Dorobanţilor nr.3 ; tel.190724, fax 190782 AGENŢIA MĂNĂŞTUR, str. Primăverii nr.HA, tel/fax 425308

p SUCURSALA DEJ, STR. 1 Mai nr.41 , tel/fax 433263'<i SUCURSALA TURDA, P-ta Romana nr.15, tel.316832, fax 316833"

OFERĂ O NOUĂ OPŢIUNE DE ECONOMISIRE

DEPOZITUL “PRIMĂVARA”pentru persoane fizice şi juridice

DEPOZIT IN LEI LA TERMEN 45 ZILED O B ÎN D A 4 0 %

BANCA TRANSILVANIA ŢINE CONT DE INVESTIŢIILE DUMNEAVOASTRĂ!

T M s 2 0 0 1Sub această titulatură, AIESEC CIuj-Napoca (Filială a Association International des

Etudiantes en Sciences Economiques et Commercialles) organizează în perioada 23-30 aprilie 2001 o săptămînă a schimburilor internaţionale (International Exchange week). invitaţii studenţilor clujeni sînt “omologii” lor din Lodz, Polonia. Aceştia vor participa la sesiuni de exchange - care au la bază PIPS (Programul Internaţional de Practică Studenţească) - în cadrul cărora se vor dezbate posibilităţi de colaborare între comitetele AIESEC. Tinerii polonezi vor fi infonnaţi în legătură cu firmele româneşti şi posibilităţile de colaborare cu acestea. La rîndul lor, studenţii români vor fi invitaţi în Polonia pentru un schimb de experienţă.■ O iniţiativă lăudabilă, ţinînd cont că tot mai mulţi absolvenţi ai facultăţilor îşi îndreaptă atenţia mai degrabă către Statele Unite, Germania, Franţa sau Italia, căutînd slujbe ce le-ar aduce un profit imediat, cît mai substanţial.

Florin GHIOCA

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU

^1°3& 7CT IA CONSUMATORULUl: 1859 - Alexandru Ioan Cuza a ern> Decretul privind înfiinţarea Biroului d ®

Statistică al Ţării R om âneş11-

aa>vus«.«wRH

descreţit frunţile...

Gigei şi Fănel, prieteni de o viaţă, trag un chef grozav într-o circiumă, Ia şosea. Spre dimineaţă, Gigei, “mai pe picioare , se oferă să-şi conducă prietenul acasă. După ce au coborît dintr-un taxi, Fănel, cu privirea spre cer, constată mirat:

-Uite, a răsărit Soarele.-Fănele, nu e Soarele, e Luna. Contraziceri, pînă se apropie de

ei un om al ordinii.-Domnule poliţist, noi ne

contrazicem de cîteva minute. Ce este pe cer acum, Luna sau Soarele?' -Nu am de unde să ştiu, că nu

sînt din sectorul ăsta.

D oi bătrîni ho tă tăsc să-şi alunge singură ta tea căsătorindu-se. Ea se m ută la el şi după o cină oferită celor apropiaţi se re trag în dorm itor şi se aşează pe m arginea patului.

El: Ei, draga m ea, acum rid ică picioarele.'

E a , p lă c u t s u rp r in s ă , s -a conform at.

El: Nu p e ale tale... Pe ale m ele.

O tînără îi exp lică funcţionarului de Ia o agenţie m atrim onială cum ar dori să fie viitorul ei soţ:

-Să Tic frum os, agreabil, cultivat, să stea acasă, să ştie să vorbească, dar să şi tacă atunci cînd vorbesc cu.

-In defin itiv , dom nişoară, cred câ v-ar trebui m ai degrabă un televizor.

-D octo re , s în t a tît de tim id cu fem eile... C um credeţi că aş avea şanse mai m ari să m ă apropii de ele?

-in C ielo aţi încercat?

-D ragă, cineva l-a văzu t pe soţul tău pe plajă, de m ină cu o tipă tînără şi frum uşică.

-Ei şi cc , vo iai sâ-1 vadă cu o lopâţicâ şi o gâlctuşă?!

Sănătatelsilisex

OăzuiăprU v1181!

Nu am absolut nimic contra nimănui. Sînt extrem de prietenoasă. Dacă aş fi un ban, probabil că n-aş avea două feţe. Dacă aş fi timbru, cred că aş fi unul pentru ţară, cu o pictură de Luchian pe el. Probabil mi-ar plăcea să stau într-un clasor de colecţionar. Dacă aş fi un nasture, m-aş desprinde mereu de cămaşă şi m-aş pierde prin casă. Dacă aş fi o floare, aş fi o sînzîiană de cîmp. Dacă aş fi un anotimp, aş f i o bucată de primăvară. Dacă aş f i o foaie de hîrtie, aş fi plină de desene. Dacă aş f i o oră sau un minut, aş trece foarte încet. Dacă

|| aş f i un stilou, aş avea peniţa întoarsă... Dacă aş fi o fată, aş fi exact cum sînt”.

obţinut locul trei ’ la olimpiada naţională de limba rom ână. “M-aenervat faptul că s-au ~ ............. --suprapus olimpiadele şi, nu am putut participa şi la cea de cultură civică". N- a fost singura premiantă din clasa ei. Liora Mihaiu şi Dan Ţap au obţinut premiul III la olimpiada de biologie, faza judeţeană, Claudiu Alban o menţiune, tot la biologie, iar Alexandra Vereş a obţinut o menţiune la faza judeţeană a olimpiadei de cultură civică. Colegii o apreciază pentru caliităţile ei. Cînd va creşte, Ileana îşi doreşte să devină scriitoare: “Mi-ar plăcea să-mi scriu şi să-mi ilustrez căifile. O să scriu ceva comic, pentru a înveseli oamenii.”

: Paginăv realizată de1 Viorica GAJI

- ' ' - •

Dincolo de plăcerea pe care o provoacă actul sexual, specialiştii susţin câ acesta mai are_ şi virtuţi terapeutice nebânuite. In timpul actului sexual se produce o adevărată undă de şoc, care se transmite din muşchi în muşchi. Contractîndu-se puternic, muşchii abdominali sînt supuşi unei gimnastici puternice, care antrenează printre altele şi o acţiune pozitivă la nivel cardio­vascular. Debitul sîngelui creşte în mod spectaculos. în concluzie, afirmaţia • conform căreia dragostea reprezintă oxigenul vieţii nu este lipsită de temei. Plămînii, aflaţi în stare de suprapresiune, evacuează cantităţi impresionante de aer. Oxigenul care afluează în singe evacuează astfel în trecere toxinele nedorite, îrr ceea ce priveşte inima, ritmul cardiac trece de la 80 de bătăi pe minut la 140 în faza de excitaţie. Orgasmul cedează locul unei relaxări fizice şi psihice incomparabile, mai bună decît ar produce toate tranchilizantele din lume. Amorul îi face pe cei care-1 practică să vadă viaţa în roz. Este un tratament recomandat

tuturor, în doze nelimitate!

Aşa se descrie un copil “care a crescut într-o casă în care se cresc copii şi nu într-una unde sînt şi copii”. Ileana Surducan, căci despre ea este vorba, elevă în clasa a Vll-a A la Şcoala Generală Nr.10 din Zorilor, este un copil ca toţi ceilalţi, însă are preocupări mai deosebite . Desenul, caricatura, poveştile, marionetele fac parte din lumea în care trăieşte pentru a crea. Ileana a început să deseneze de mică, la îndemnul mamei sale. De la cinci ani merge săptămînal la Clubul Copiilor pentru a studia desenul. A început cu prof. Rodica Cîmpan şi continuă cu prof. Octavian Opronescu desenul cu tempera, pe hîrtie. Picturile, majoritatea naturi statice, i-au adus o medalie de argint la un concurs din Japonia. Lucrările ei au putut fi admirate şi la expoziţii la Casa Tineretului sau la Biblioteca "O.Goga". Caricatura este o preocupare ocazională pentru mica artistă. “Caricaturile nu sînt un mod de a te descărca , de a urîţi un om care-ţi este antipatic, ci mai degrabă un mijloc amuzant de a comunica. U nele persoane sînt uşor de caricaturizat, altele mai greu, în funcţie de trăsăturile feţei. Nu aş face o caricatură unui om care mă supără,

"SB

XX.

• -

decît pentru a-l face să se destindă.” Ileana spune că nu le-a făcut niciodată caricaturi profesorilor, în timpul orelor, pe sub bancă, întrucît nu se poate plictisi la ore. Pentru ea, lumea creaţiei este un “loc” unde corectează ceea ce găseşte greşit în realitate. Deşi desenul şi caricatura îi ocupă o mare parte din timpul liber, Ileana nu-şi neglijează

împreună cu sora ei, Maria, a început o poveste în care fiecare personaj are o trăsătură exagerată a unui membru al familie. Ileana scrie şi poezii, citeşte foarte mult sau o ajută pe sora ei să construiască şi să m anevreze marionete. Un univers în care comicul şi veselia sînt la loc de cinste. In mintea ei de copil, lumea se conturează altfel... Mai bună.şcoala. Şi ca dovadă, în acest an a

M 0 € i î& M i î l â IM RT^GO P I L Ă ? ® # ?

3mî f ' i

t rţa-

Nume: Alice Iuliana Udrea Data naşterii: 21 decembrie

.1980 )'iZodie: Săgetător O cupaţie : elevă în clasa

a Xll-a (F.F.) la Grupul Şcolar ; “Victor Babeş" şi fotomodel la c Agenţia “Sequana”

Flori preferate: trandafirii şi orhideele , . ■

Mîncăruri: fripturile, dulciurile şi . pizza .

Actori: Jack Nicholson, Jody Foster şi Sharon Stone

• Cîntăreţi: Erik ClaptonA m biţie: să absolve două

facultăţiîşi doreşte un BMW sport negru

deşi este o faculate frumoasă, nu ai ce face după ce o termini”. Alice ar vrea să absolve două facultăţi: “Dreptul şi încă ceva, total diferit...”, însă în acest moment este prioritar bacul. în timpul ‘ liber face cumpărături sau stă cu prietenul ei,’

înainte de “Sequana”, Alice a fost model la Agenţia “Vision Art” din Gluj, de unde a primit şi diploma de absolvire. Pe podium a urcat doar de patru-cinci ori, deoarece îi place mai Călin. Alice se consideră o tipă mult să pozeze decît să prezinte haine, normală, comunicativă, capabilăUn alt motiv ar fi şi acela că spre să discute cu diferiţi oameni,deosebire de agenţiile din Bucureşti, • Nu are tot ce-şi doreşte,cele din Cluj nu acordă prea multe însă luptă să obţină maişanse celor care îşi doresc să facă din modă o carieră. Pentru Alice, lumea modei este un simplu moft şi nu ar fi prea dezamăgită dacă nu ar deveni un fotomodel consacrat. Mai nou a descoperit câ-i place mult să citească lucrările Iui Freud, Schopenhauer şi Nietzsche. S-a gîndit chiar să dea admitere la Facultatea de Filosofie, însă s-a răzgîndit repede “pentru că,

mult. Mânîncâ orice si cît

vrea, fară să ţină cure de slăbire. De trei ori pe săptămînă aleargă şi face fitness. Petrece foarte puţin timp la coafor sau în faţa oglinzii, se fardează singură şi nu iese niciodată din casă fară să se aranjeze. Se simte în largul ei în ţinute sport sau în costume. îi plac la nebunie rochiile de seară şi are cam patru, cumpărate din Bucureşti, fiecare în valoare de 3-4 milioane. “De obicei îmi aleg rochii care să meargă la orice ocazie, de la chefuri cu personalităţi la petreceri cu prietenii”. Marea e iubirea vieţii ei şi vilează să aibă o casă pe plajă, “ca în filme”. Alice are o slăbiciune pentru animale. Are acasă un pit-bull şi o pisică. îi place să gătească, însă detestă să spele vase sau haine. Consideră că viaţa e aşa cum ţi-o faci,

crede în dragoste , şi îşi doreşte , foarte mult o | f a m i 1 i e . | Momentan, I Alice aşteaptă i cu nerăbdare Ţun răspuns de ' la Playboy, întrucît a pozat

pentru fotograful revistei chiar în

a c e a st ă -.. iarnă... .

I-,

&

De prin lume adunate

m u it

Psihologii spun că persoanele care preferă culoarea albă “oricărei a lte culori” sînt puritani înnăscuţi. U n “sărut franţuzesc” este pentru ei ceva obscen, iar a face dragoste la lumina zilei nici nu intră în discuţie. Fem eile care preferă albul se îm barcă, d e obicei, “pînă în dinţi”, fară să lase la vedere vreo parte care ar putea trezi interesul părţii m asculine. A ceste persoane fac duş de fiecare dată, atît înainte, cît şi după actul sexual.

S ă r i cuwx& c dut& l-O -

finiuăie...Multe femei îşi visează bărbatul

ideal înalt, brunet şi cu ochi albaştri. Psihologii spun că fiecare persoană poate fi cunoscută după anum ite trăsături standard . D e e x em p lu , bărbaţii cu ochi a lb a ş tr i s în t sentimentali şi romantici, dar mai “cu picioarele pe pămînt” decît cei cu ochi căprui. Tipii cu ochi albaştri sînt de gaşcă şi buni organizatori. Nu suportă şm ech eriile ie ftin e şi nese rio z ita tea . S în t p r ie te n o ş i, romantici, fideli şi stabili în relaţia de cuplu. Le plac brunetele cu părul lung. Ţin la etichetă şi pretind acest lucru şi celor apropiaţi. Le place să facă surprize plăcute partenerelor şi sînt buni amanţi, dar au timpul limitat.

'H ic i ty u it, etici.ittt'U U H U iCU & Vl.. .

S p ecia liş tii d in C a lifo rn ia au conceput recen t o m eto d ă m ai eficientă şi mai puţin neplăcută decît tradiţionala cale de administrare orală sau in tram u scu la ră a unui m edicam ent. A ceasta co n stă în aplicarea unui petec pe piele, care transmite doctoria în corp prin sarcini electrice. Petecul conţine un circuit e lectric d a to rită căru ia efec tu l medicamentului este resimţit mult mai rapid, mai ales de către pacienţii cu dureri post-operatorii. Cum anumite molecule, precum insulina, au nevoie de mai m ult decît un un impuls electric, petecului i-a fost adăugată.o suprafaţă de lame, lungi de o zecime de m ilim etru , care dau găuri microscopice şi nedureroase în piele, facilitînd difuzarea doctoriei.

"D etectane de cadeu/fte...

O cercetătoare australiană îngroapă restu ri de can g u r în tr-u n u l din campusurile universităţii pentru a le detecta mai tîrziu cu ajutorul unor aparate inventate de ea. Cercetătoarea, , K atty Powel, foloseşte un fel de radare, asemănătoare cu dispozitivele geo log ice de cău tare , care sînt e fic ien te în lo ca liz a re a oaselorîngropate. ..........: M etoda ş tiin ţif ic ă fo lo s ită de

savan tă se bazează pe faptul câ vegetaţia de deasupra mormintelor este diferită, iar pămîntul nu este atît de compact.

D eocam dată, ea a şteap tă ca restu rile cangurilo r să se osifice pentru a iniţia experimetul. Metoda ar putea fi aplicată şi în criminalistică, pentru detectarea cadavrelor ascunse.

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1758 - S-a născut James Monroe, al cincilea

preşedinte al Statelor Unite ale Americii.

Program i e reducere a p o lu ăriia p e l o r f i n a n ţ a t d e M i n i s t e r u l

. . g e r m a n : p e n t r u p r o i e c ţ i a m e d i u l u iCluj - Napoca a fost la sfîrşitul acestei săptămîni

gazda unei sesiuni de lucrări generate de Ministerul federal pentru natură, protecţia mediului şi siguranţa reactoarelor din Germania. Lucrările au joc, în cadrul unui program mai amplu în care sînt cuprinse.cîtevâ ţări din Europa de Est printre

: care şi România şi care are drept scop reducerea poluării apelor. Pentru evaluarea gradului de risc

, pe care îl, reprezintă pentru ape instalaţiile şi ; substanţele chimice, în cursul anului trecut a fost abilitată firma germană ÎU V Anlagentechnick

; Berlin, institut cu tradiţie pe plan european care, : în urma discuţiilor purtate cu conducerea Direcţiei : Apelor Someş - Tisa Cluj „Apele Române” a lansat un proiect în care sînt incluse trei întreprinderi din bazinul Someş - Tisa considerate ca fiind mari poluatoare. Dintre acestea două se află pe raza judeţului Cluj. Astfel, în cadrul proiectului au fost vizitate în luna noiembrie 2000 S.C. Someş Dej S.A., S.C. Terapia S.A. din Cluj-Napoca şi S.C. Allied Deals Phoenix S.A. din Baia Mare. Această primă vizită a fost organizată în scopul realizării primelor contacte cu conducerile întreprinderilor amintite în scopul obţinerii acceptului pentru evaluarea instalaţiilor care vehiculează substanţe toxice sau periculoase pentru ape. Toate cele trei întreprinderi şi-au dat acordul pentru derularea primei etape de evaluare detaliată a gradului de risc aşa încît, la finele anului trecut, (respectiv 21 nov. - 15 dec. 2000) fiecărei unităţi i-au fost alocate cîte patru zile, timp în care au fost monitorizate toate instalaţiile implicate în transportul, depozitarea şi manevrarea substanţelor chimice periculoase pentru ape. Programul cu tema „Protecţia apelor cu referire la instalaţii’’ iniţiat şi finanţat de Ministerul federal pentru natură, protecţia mediului şi siguranţa reactoarelor din Germania a demarat cu un seminar de training în cadrul căruia s-au discutat rezultatele evaluărilor efectuate de experţii germani la cei trei mari poluatori amintiţi anterior. De asemenea, la seminar au fost prezentate

»' bazele protecţiei apelor cu referire la instalaţii, substanţele cu grad ridicat de periculozitate pentru apă şi clasificarea acestora, sistemele de siguranţă aferente depozitelor de substanţe periculoase pentru ape, modalităţile prin care pot fi supravegheate şi reţinute, în caz de accidente a apelor poluate. Următorul pas în derularea proiectului propus de germani l-a constituit organizarea unui workshop, la sfîrşitul săptămînii în curs, la Cluj-Napoca, pe o aceeaşi temă, în cadrul căruia s-au dezbătut cazurile concrete ale instalaţiilor investigate. în finalul sesiunii s-au stabilit măsurile tehnice necesare asigurării instalaţiilor din cele trei întreprinderi şi elaborarea pe baza experienţei acumulate de autorităţile germane în cadrul procesului de reunificare a Germaniei a unui plan de intervenţie în cazul poluărilor accidentale. La manifestarea de la Cluj - Napoca au participat reprezentanţi ai Ministerelor Mediului din Germania, România, Ucraina, Republica Moldova şi Ungaria alături de invitaţi din cadrul Direcţiei Apelor Someş - Tisa Cluj - „Apele Române” şi Inspectoratul Pentru Protecţia Mediului Cluj. Expunerile au cuprins, pe lîngă prezentarea în ansamblu a proiectului, tematici variate ca: - bazele protecţiei apelor raportate la instalaţii, în comisiile internaţionale ale bazinelor rîurilor; - configurarea listelor de verificare pentru realizarea altor analize decît cele efectuate pînă în prezent; - lipsurile tehnicii instalaţiilor româneşti şi exemple de, soluţionare; - concepte pentm realizarea rapoartelor de siguranţă, a comunicării avariilor cu consecinţe transfrontaliere şi referitoare, la transferul de tehnologie; - situaţia legislaţiei şi dezvoltarea previzibilă a acesteia referitor la protecţia apelor raportată, la instalaţii, în România; - supravegherea instalaţiilor şi împiedicarea solicitării apelor cauzate de accidente, în perspectiva autorităţilor din cadrul procesului de unificare german ş.a.

„ C.VLAD

Ş a n s a a firm ă rii p e n tru lic e e n i -A N T I D O T

Antidot? O generaţie a tinerilor independenţi, cu bun simţ, care tind spre . profesionalism, spre adevăratele valori, culturale şi care ştiu ce vor de Ia viaţă. Aşa se defineşte echipa Antidot în revista liceelor, cu acelaşi nume, din Cluj-Napoca şi al cărui motto pare să rupă orice barieră neîndreptăţită, ivită în calea unor liceeni cu o doză de optimism excesiv: „ în România poţi realiza orice îţi propui, prin profesionalism, cinste, perseverenţă, curaj şi muncă! Cu alte cuvinte nu trebuie să. fugim toţi tinerii din ţară, ci trebuie să învăţăm că putem face ceva prin forţe proprii, fără ajutorul nu ştiu cui“.

Şi acesta este întemeiat. Pentru că, aşa cum susţin elevii din cele 10 licee clujene (Colegiul Pedagogic, Liceul Avram Iancu, Liceul Nicolae Bălcescu, Lucian Blaga, Coşbuc, Şincai, Liceul de Mizică, Informatică etc), revista Antidot a ajuns la cel de al treilea număr.

„Dacă grupul de liceeni Antidot a reuşit singur să producă o revistă, voi de ce nu aţi reuşi în viaţă?" Răspunsul întăreşte parcă certitudinea că orice liceean are o şansă. „Din contră... veţi reuşi! Eu nu cred că trebuie să aşteptăm să vină cineva cu mulţi bani şi să ne dea o şansă; ci trebuie să ne creem noi singuri şansa!", este părerea lui Ionuţ Sîmpetrean, elev în clasa a X-a la Colegiul Pedagogic care este, de altfel şi managerul general al revistei. Colectivul redacţional al revistei are în componenţa sa 30 de elevi şi este împărţit în cinci secţii: Ştiri, Opinii, Divertisment, Tehnoredactare si design, precum şi Marketing. „Avînd undă verde" din partea Inspectoratului Judeţean Şcolar. Antidot îşi propune o metodă

3 rt '

’ J

- v ’. / j u r

"*3 * ' ZV*.--Ar-Y~:/ '/ ; t '-v

KQ ÎJX p

--'i-•* n r i i v o p o im i - r : a i .-*• t

k- „-.4 î ■

J

de proprie abordare: fără cenzură, fără prejudecăţi, dar decent. Şi acest concept este demonstrat de subiectele '„inscripţionate" în paginile Antidotului: ştiri fierbinţi, anchete sondaje, interviuri, divertisment, muzică- „Reforma sub lupă", „Bashkau", „Interneto- Mania", Horoscop, „Ponturi pentru note mari". De asemenea, nu lipseşte nici expunerea de câpâtîi a revistei: editorialul. Revista este deschisă pentru orice licean care doreşte să-şi facă cunoscute propriile gînduri, dar nu numai.

Corina POPESCU

- _____ _ -. * — ,-r ..

• Marţi, 28 mai 1985. Şuetă lungă şi spumoasă cu doctorul

. C. Rădulescu. Jumate e acum antrenor la Arieşul Turda. Duminică a avut, în cadrul Diviziei B, un meci de pomină:; Arieşul Turda - Aurul Brad... Doctorul povesteşte:

- Viorele, viaţa depăşeşte orice imaginaţie. Să vezi ce păţesc duminică, la meci.Sînt ameninţat cu retrogradarea, mai ales că nu se joacă cinstit. Au venit cei de Ia Brad cu o zi

„înainte. Aflu că au primă cîte 4.000 de lei de căciulă pentru victorie. Banii veneau de la Cugir, Alba lulia şi Reghin, ameninţate şi ele cu retrogradarea. Cei de la Brad au cerut de la noi 3.000 lei să piardă meciul, deci să cîştigăm şi noi! Nu le-am promis nimic.De unde? Cu ce bani? Mă temeam de meci. S-a jucat Ia sînge,- de parcă , ambele aveau şanse la promovarea în A. In min. 80 era l-l; aveam nevoie de victorie, dar cei din Brad luptau cu ardoare. Am văzut, ceva discuţii pe teren, între ai mei şi- cei din Brad, Nu -înţelegeam nimic. Ţipam la ei, să iasă la joc, să atace cu

oi1 eu»!

eva despre,un jucător şi zice: “Dom’ doctor, faceţi rost de o verighetă!” Fac ochii mari; mă tem că am febră şi aiurez. întreb răstit ce vrea? Jucătorul repetă rugămintea, că mi se face milă.

i dau indicaţii sau verigheta. “Dom. doctor, avem două verighete, dacă-i mai dăm una lui Privighetoru (avea nume tot de pasăre jucătorul în cauză de. Ia Brad!) face henţ în careu şi

cîştigăm meciul. I-âm dat două verighete, de la băieţi, mai vrea una!” Mă uit uluit în jur: eu nu amverighetă. Zbier la un jucător să se ducă în atac.' Fac o schimbare, aşa la disperare; îi cer unui junior să intre şi să şuteze ori de cîte ori are poziţie bună. Copilul tremură şi intră. Atacăm' şi ratăm; cu două minute înainte de fitlal, juniorul meu trage un şut de album şi mingea se duce sus, la vinclu! Bucurie mare, îmbrăţişări de parcă am fi ajuns în finala cam pionatu lu i mondial. Se termină , meciul. Privighetoru sau Mierlă sau Cucu,

verighete! Bune erau şi alea. Aţi vrut mai mult...” înjurăturile nu conteneau...

- O să scriu povestea asta...- Pentru.Dumnezeu, Viorica,

să nu faci aşa ceva, se sperie jumate!

- O s-o scriu îii Jurnal. Pentru mai tîrziu.

- Aşa da, se linişteşte doctorul.

***~Aflu de la arbitri, amici, de

la gazetarii de la Sportul, o... afacere din etapa Diviziei A, tot din această duminică. Marea echipă a Stelei s-a dus la Rîmnicu Vîlcea. Meci greu, Vîlcea stătea râu. Şefii mari s-au înţeles la un egal, discutînd înainte de meci. S-a jucat în lene şi linişte; se vedea de la o poştă că era o regie la mijloc. La un moment da), Steaua are o ocazie şi marchează gol. Spiritele se încing, dar-Steaua nu se mai lasă egalată. Vîlcenii se plîng, îi imploră pe militari, susţin că nu e corect, că e o mîrşăvie... Steaua cîştigă! La" noi se joacă “corect” şi aşa se vâ juca şi peste un secol! Acolo a jucat, de fapt, Ilie Ceauşescu şi indirect,Postelnicu, Dinamo avînd sansă.la titlu. A învins Ilie CL

Vioref CACOVEANU

Insecuritatea căminelor

De ce? La ce-ţi trebuie?” întreb cum l-o fi chemat, îşi înjura de ultimele eforturi. La un moment. ca prostu’. Un jucător din Brad mama focului colegii:(dat-vine la marginea .terenului - era accidentat, aşa că puteam să- “Tîmpiţilor, nu v-au ajuns două

Ş a n s e p e n tr u tin e rii fă ră m e s e rie; Conform inspectorului care răspunde de învăţămîntul tehnic, Viorel Conţ, tinerii din mediul rural, cu vîrste.cuprinse între 18 şi 25 ţde ani,.care au terminat opt clase şi nu au nici o calificare, au posibilitatea să urmeze diferite şcoli de meserii,"cu o durată de"doi’ •ani. Astfel de clase s-au înfiinţat în ultimul timp în mai multe localităţi din judeţul Cluj, în funcţie de specificul zonei, cererea agenţilor j economici sau a autorităţilor locale, respectiv o clasă de cioplitori m lemn la Izvorul Crişului, două clase care pregătesc muncitori 'pentru industria uşoară la Sic, o clasă de confecţioneri îmbrăcăminte la Băişoara sau o clasă de-mecanici vulcanizatori şi reparatori rauto la Huedin. De altfel, în judeţul Cluj, învăţămîntul profesional şi tehnic cuprinde, pe lîngă şcolile de ucenici, şi şcoli profesionale, cu o durată de 3 ani şi.jumate, licee tehnologice pe mai multe profile (tehnic, servicii, protecţia mediului etc), precum si scoli posthceaie şi şcoli de maiştrii, toate aliniate la cerinţele UE. Se are în vedere pregătirea elevilor în meserii noi, ca tapiteri plăpumari, sobari, zidari şi dulgheri restauratori, curăţători de faţade exterioare (la bănci), zidari alpinisti etc. La cererea Ministerului Educaţieişi Cercetam, se va mfunţa chiar o clasă de baby-sitter la Grupul Şcolar “V. Babeş” . ’ .

V.GAJI

Din ce în ce mai mulţi studenţi/te se plîng deinsecuritatea căminelor în care locuiesc. Recent, într-unul dintre acestea, situat in Complexul Haşdeu, s-a semnalat prezenţa unui individ bolnav psihic, care intră la duşuri şi urmăreşte studentele. Comportamentul acestuia (încă) nu este agresiv. Se pare că ar fi vorba despre un student - semnalmentele aparţin unui tînăr cu o condiţie socială mai mult decît normală - cu un vizibil dereglaj psihic.

Un alt individ care îşi petrece vremea prin cămine este un “mărunt” hoţ de telefoane^

mobile, arestat dc nenumărate ori dc către poliţişti şi eliberat de fiecare dată dc judecători. Acest şuţ a reuşit “performanţa" de a sustrage din camerele studenţilor nu mai puţin dc 60 (!) dc telefoane mobile. în aproximativ două luni!

Poliţiştii secţiei situate în căminul XIV Haşdeu spun că numai în urma unor declaraţii scrise - conform procedurii standard - pot începe investigaţiile în legătură cu aceste cazuri şi, implicit, prinderea infractorilor? •

Tare, nu? , '

Florin GHIOCA

n o n . n i » i k & i s m ,

ihiam m it n u £ u & m fr lt fiţi w«/şriM„.P86T£«rniE

( m us nu nas* fvţki

Enoriaşii parohiei din Civitavecchia, din reaiuneacerut intervenţia episcopului lor, după ce preotuîîe aTnnl ^predica m care le promitea "excomunicarL şi flăcărileInfernului celor csre vor vota cu centrul «tînna i idin 13 mai, informează AFP S*'nga la le9ls|a«vele

ţ * \ © &

l î j g 3urmare din pagina I

important este ca acest reccnsamînt să înmulţească etnia maghiară.

In partea opusă, la Cliişinâu, comuniştii lui Voronin, icnorînd cu nonşalantă Constituţia, vor sâ impună o lege prin care documentele de identitate să fie redactate şi în limba rusă. paralel cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Rusia-llelarus. E de aşteptat ca o mulţime de români basarabeni sâ considere că n-ar fi rău să se declare ruşi.

Daca mergem tot aşa, s-ar putea ca numai din pix să pierdem vreo cîteva milioane de români.

Dar dc ce sâ ne mirăm? Ce-au făcut guvernele de după 1989 pentru a apăra românismul? Felurite asociaţii şi-au ’ asumat anumite misiuni - dar cu ce rezultate? S-au dus cărţi in Basarabia si Bucovina. Dar cartea şi ziarul nu ţin de foame, iar votul din Republica Moldova a dovedit-o. Zilele podului dc flori au trecut, iar guvernele româneşti n-au reuşit să-şi apropie populaţia din Basarabia şi Bucovina. Dimpotrivă, au şi îndepărtat-o in urma odiosului tratat cu Ucraina, în care au văzut semnul clar al trădării.

Dar ce sâ spunem despre atitudinea României faţă de alţi români de peste hotare? Bulgarii refuză să-i recunoască pe vlahii vorbitori de română drept o minoritate etnică. Grecia îi consideră pe aromâni, conform unei teorii aberante, drept . greci vlahizaţi. Nici aromânii din Albania n-o duc mai bine. Despre meglenoromâni şi istroromâni cine mai ştie ceva? Sîrbii i-au recunoscut pe românii din Banatul sîrbesc, dar nu şi pe vlahii din Valea Timocului. Ce-a făcut România pentru românii din Ungaria? Dar pentm inima Maramureşului istoric - zona satelor Apşa şi mănăstirea Peri?

Tinerii de azi, tinerii discotecilor şi Intemetului habar n-au de românii de peste graniţă - cu excepţia unora din Transilvania. Sînt ei de vină? Ei sînt cei care au făcut manuale de istorie şi cultură alternativă? Ei sînt de vină pentru vulgaritatea, pornografia şi violenţa care li se toarnă pe gît în permanenţă la televizor? Nu vreau sâ condamn în bloc toate mijloacele de difuzare în masă a subculturii. Despre cele private ştim că au planurile lor. Dar cel puţin cele publice ar trebui sâ se ocupe sistematic de cultura-românească şi de educaţia patriotică. (S-ar putea ca spirite subţiri, “europene , să mă condamne pentru această sintagmă, dar nu-i condamnă pe alţii, care o folosesc cu vîrf şi îndesat la modul practic). Tinerilor nu le putem imputa nimic. Avem .destule cozi de topor care lucrează împotriva noastră.

Cît despre ofensiva antiromânească din Ungaria şi Republica Moldova, ce sâ spun? Proştii sîntem noi!

o r aRuşii au refuzat să amîne zborul americanului Dennis Tito,

prevăzut pentru sîmbătă, iar NASA doreşte amînare . acestuia-din cauza unei probleme survenite la bordul Sta?1®

Spaţiale Internaţionale (ISS), conform unei surse de I sectorul spaţial rus, citată de A r r .

. ; a--1 . : ,

f r a t e r n a i q »c

L k?

:iTraian Băsescu, primarul

general al Capitalei şi candidat' la preşedinţia Partidului Democrat, a făcut vineri o scurtă escală la Cluj-Napoca. în stilul binecunoscut al personaltâţilor politice şi nu numai, şi Traian Băsescu a întîrziat aproximativ 30 de minute, dar, ulterior, am aflat că au fost o serie de probleme la aeroportul din Bucureşti care au amînat pentru o jumătate de oră decolarea avionului. La sediul PD Cluj, în faţa membrilor organizaţiei locale şi, de data aceasta şi a presei, Băsescu a prezentat, în linii mari, principiile care au stat la baza moţiunii pe care o va susţine la Convenţia Extraordinară din 18-19 mai 2001. El a afirmat că „moţiunea este puternic ancorată în tezele

social-democraţiei modeme, iar baza politică se regăseşte în

^documentele Internaţionalei socialiste” . Traian Băsescu a precizat că teoriile social- economice, prezentate în

‘ moţiune, sînt adaptate realităţilor româneşti şireprezintă soluţia partidului atît pentru perioada de opoziţie, cît şi pentru perioda cînd va reveni la guvernare”. Primarul general al Capitalei crede că se poate face social-democraţie şi cu bugete de austeritate. Şi dacă tot a venit vorba de bugete de austeritate, Băsescu susţine că „actualul buget propus de către PDSR reflectă o abordare marxistă, nu una social- democrată” . Preşedintele Oranizaţiei Bucureşti a PD este de părere că primul ministru distribuie banii, deoarece are

* -

U* ,* - s ibugetul la dispoziţia lui. în legătură cu contracandidatul său la preşedinţia PD, Traian Băsescu a spus că nu are nimic să-i reproşeze lui Roman, deoarece a fost şi el parte a deciziilor luate în partid pînă acum. Băsescu a subliniat că „PD a fost sancţionat la votul din noiembrie 2000 şi acest lucru m-a determinat să propun o moţiune. Nu pot aştepta ca alţii să gîndească în locul meu”.

Mihaela LĂPUSAN

In baza Strategiei Guvernului privind situaţia rromllor, în cadrul consiliilor judeţene vor fi înfiinţate birouri speciale care vor avea ţl angajaţi rroml

Primul ministru Adrian Năstase a afirmat, vineri, în cadrul unei teleconferinţe cu prefecţii, că Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei rromilor prevede şi înfiinţarea, în cadrul consiliilor judeţene, a unor birouri speciale care vor avea patru-cinci angajaţi, din care un angajat să fie rrom. Ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmîncâ, a anunţat că încadrarea acestor persoane se va face numai cu acordul ministerului şi a rugat prefecţii să trimită la Bucureşti propuneri cu “oameni competenţi”. “Nu numai să fie rrom, ci să fie şi capabil", a adăugat Cozmîncă.

El a precizat că fără implicarea liderilor rromilor nu se vor putea face “lucruri spectaculoase” şi a arătat că “rolul principal" va reveni Partidei Rromilor, care are filiale în 38 de judeţe.

Drepturile copilului în România începutului de mileniu

Reprezentanţi ai numeroase ONG-uri clujene cu activitate în domeniul protecţiei copilului, precum şi ai unor direcţii şi inspectorate cu abilităţi în acest sens s-au întîlnit vineri, în Sala de sticlă a Primăriei, în cadrul Simpozionului “ „Drepturile copilului în România începutului de mileniu” (DCRÎM).

Pornind de la constatarea că “există încă, multe pete. albe în politica privind protecţia şi sănătatea copilului şi familiei în România", coordonatorul - Vaier Morar şi asistentul proiectului DCRÎM - Ioana Boca au subliniat că un element important al reformei în domeniul protecţiei copilului îl reprezintă “redefinirea copilului ca şi obiect al politicii publice”. în opinia lor, prin aceasta “se elimină diferenţa de statut între copiii cu dizabilităţi şi cei farâ handicap, între cel cu «nevoi speciale» şi «normali». Se pune accent clar pe drepturile copilului în general şi se accentuează responsabilitatea autorităţilor publice faţă de respectarea acestor drepturi prin calitatea prestaţiilor instituţiilor publice şi private în domeniul protecţiei drepturilor copilului” .

In cadrul simpozionului au fost abordate o serie de teme vizînd reforma sistemului de protecţie a copilului în România, adopţia - ca măsură complexă de protecţie a copilului aflat în dificultate, drepturile copilului din perspectiva educaţiei integrate, delincventa juvenilă ş.a.

M.TRIPON

Primul ministru Adrian Năstase a anunţat, vineri, în cadrul unei teleconferinţe cu prefecţii, că Guvernul a modificat, prin ordonanţă de urgenţă, Codul de procedură civilă, astfel încît se lărgeşte motivul de recurs în anulare, prevăzut în articolul 330, punctul 2, din acest cod. Articolul prevede că “procurorul general poate dispune pe termen nelimitat suspendarea executării hotăririlor judecătoreşti înainte de introducerea recursului- în anulare", iar “după introducerea recursului în anulare, instanţa poate să dispună suspendarea executării hotăririlor sau să revină asupra suspendărilor acordate”. Năstase a explicat că

prin această modificare va creşte rolul controlului judiciar pe calea recursului în anulare şi “va fi eliminată condiţia limitării controlului numai la hotărîrile judecătoreşti rămase irevocabile în urma exercitării celorlalte căi de atac. El a spus că în textul Codului de procedură civilă s-a adăugat, ca un nou motiv de recurs în anulare, "vădita netemeinicie a hotărîrii judecătoreşti atacate”.

Primul ministru a arătat că a fost majorat la un an termenul pentru declararea recursului în anulare. Năstase a mai afirmat că au fost "aduse îmbunătăţiri de redactare şi clarificare a unor texte, corelări cu dispoziţiile legii judecătoreşti".

‘ tkE i1 ■ . l i l a ă l i J

Ziua a lll-a a turneului final a consemnat rezultatele: Penicilina Unirea laşi - CSS 2 Baia Mare 1:3 (27, -10, -17, -18), Unic Piatra Neamţ - Dinamo 0:3 (-14, -19, -21) şi, în cel mai frumos meci al zilei, Unirea Cluj • CSS Turda 3:1 (21, 18, -20, 21), la capătul celei mai frumoase întîlniri din cele două disputate pînă ieri.

Sîmbătă, 28 aprilie, se joacă CSS 2 Baia Mare - Dinamo (ora 10), CSS Turda - Unic (ora 11,30),

■ Premierul Adrian Năstase a declarat, în cadrul pnej teleconferinţe cu prefecţii, că prognoza Comisiei Europene referitoare la România conţine cifre inexacte şi i-a cerut comisarului european pentru extindere, Gunther Verheugen, ca datele respective-să fie modificate. Potrivit lui Năstase, ministrul Dezvoltării şi Prognozei, Leonard Cazan, i-a arătat lui Verheugen că datele care fundamentează bugetul de stat au fost discutate cu reprezentanţii UE, FMI şi ai Băncii Mondiale, care le-au considerat corespunzătoare.

Monitorul Reformei Economice, al Comisiei Europene, document care conţine previziunile economice pentru ţările candidate în perioada 2001-2002,prognozează pentru România, în acest an, o inflaţie de 37%, o creştere a P1B de 1,8%, un deficit bugetar de 4% şi un deficit al contului curent de 3,6%. Ministerul Dezvoltării şr Prognozei apreciază că din analiza datelor publicate de CE pentru România rezultă că, pentru 2000, indicatorii economici sînt incorecţi pentru deficituj contului curent şi inflaţie. în legătură cu inflaţia pentru acest an, estimată de Comisia Europeană la 37% şi de Guvernul român la 25%, ministerul arată că nu sînt previzibile creşteri peste nivelul prognozat. Ministerul consideră că o creştere economică de numai 1,8% pentru anul 2001, prognozată de Comisia Europeană, faţă de creşterea de 1,6% înregistrată anul trecut, ar presupune reducerea puternică a producţiei industriale de la 8,2% în anul 2000 la mai puţin de 3% în acest an. Estimarea ministerului, realizată pe bazai evoluţiei principalilor indicatori’

• economici din primul trimestru, indică o creştere economică de 5% pentru acest an. ■ B B m B n E a n a B m m s i iTurneul final al junioarelor IUnirea Gini - CSS Turda, meci demn de orice finală!Penicilina - Unirea Cluj (ora 13). Duminică, 29 aprilie, în ultima zi, se dispută Unic - Penicilina (ora 9), Dinamo - CSS Turda (10.30) şi Unirea - CSS 2 Baia Mare (12,00), toate întîlnirile în Sala Armatei. Festivitatea de premiere este prevăzută pentru ora 14.

Ultimele rezultate şi clasamentul final, consideraţii veţi putea citi în ediţia noastră de miercuri, 2 mai.

Demostene SOFRON

A se decide locul 5

Vineri seară, într-o dispută pentru locurite 5-6 din clasament, “U” Carbochim a învins pe CSU ISA Piteşti cu 84-76, scorul general devenind 1-1. Partida decisivă se va juca sîmbătă de la ora 12,30 în-Sala Sporturilor “Horia Demian”. M.I.R.

C A SA D E ED IT U R A

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr, J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 04469

IL IE C Ă L IA N (redactor şef);V A L E R CH IO REAN U (redactor şef adjunct); C R IST IA N B A R A (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

Tel/fax:Sec re ta r de redacţie: Horea P E T R U Ş 19.74.18

R ED A C Ţ IA : Cluj-Napoca, str. N apoca 16CULTURĂ: TEL. 19,74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALINTUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 -CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIA TU RDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

--t

’ l

TIIMIMI, E \ t r iT \ l•'V... Js s n GaramondLI