Stamp

CUPRINS

Mulþumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Sumarul ºi harta capitolelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Prolog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

I. Cum sã iubim vântul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15II. Antifragilul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Non-predicþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Privarea de antifragilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Avantaje pe spinarea altora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

III. Antidotul la Lebãda Neagrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Robustul nu este destul de robust . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Despre mãsurabilitatea lucrurilor (a unora dintre ele) . . . . . . . . . . 21Fragilistul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Atunci când simplul este mai sofisticat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

IV. Ce-i cu cartea de faþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Familia (destul de fericitã a) Dezordinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25O singurã carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26N-ai curaj, n-ai nici convingeri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Dacã vezi o neregulã… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Defosilizarea lucrurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

V. Organizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Anexã: Triada sau O hartã a lumii ºi a lucrurilor în funcþie de cele

trei proprietãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Lucrurile vin în serii de trei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Triada în acþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Cartea IANTIFRAGILUL: O INTRODUCERE

CAPITOLUL 1Între Damocles ºi Hidra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Jumãtate din viaþã nu are un nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Te rog, decapiteazã-mã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Despre necesitatea de a da un nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Proto-antifragilitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Independenþa de domeniu este dependentã de domeniu . . . . . . . . . . . 51

CAPITOLUL 2Omniprezenþa supracompensãrii ºi a reacþiilor disproporþionate . . . . 53

Cum sã câºtigi o cursã de cai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Reacþiile antifragile ca excedent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Despre antifragilitatea rãzmeriþelor, a iubirii ºi a altor beneficiariimprevizibili ai stresului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Vã rog sã-mi interziceþi cartea: antifragilitatea informaþiei . . . . . 62Ia-þi altã slujbã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

CAPITOLUL 3Pisica ºi maºina de spãlat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Complexul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Factorii de stres înseamnã informaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Iarãºi echilibrul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Crime împotriva copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Pedepsit de traducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Turistificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Nãzuinþa secretã cãtre întâmplãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

CAPITOLUL 4Ceea ce mã omoarã pe mine îi întãreºte pe alþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Antifragilitatea pe straturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Evoluþie ºi imprevizibilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Organismele sunt populaþii, iar populaþiile sunt organisme . . . . . . 83

Vã mulþumesc, greºelilor! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Sã învãþãm din greºelile altora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Cum sã devii Maica Tereza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

De ce grupul îl detestã pe individ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87Ce nu mã omoarã pe mine îi omoarã pe alþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Eu ºi noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Ziua Naþionalã a Întreprinzãtorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

Cartea a II-aMODERNITATEA ªI NEGAREA ANTIFRAGILITÃÞII

CAPITOLUL 5Sukul ºi clãdirea de birouri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

Douã tipuri de profesii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Lenin în Zürich . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

Variaþii de jos în sus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Departe de Extremistan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

Marea problemã a curcanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Douãsprezece mii de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

Rãzboi, închisoare sau ºi una, ºi alta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Pax Romana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Rãzboi sau lipsa rãzboiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

CAPITOLUL 6Spune-le cã îmi place (un pic de) aleatoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

Mãgari flãmânzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Cãlirea politicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

Bomba cu ceas numitã stabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Al doilea pas: Rãzboaiele (mici) salveazã vieþi? . . . . . . . . . . . . . . 119Ce trebuie sã le spunem celor care fac politicã externã . . . . . . . . . 120

Ce numim modernitate? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

CAPITOLUL 7Intervenþia naivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

Intervenþie ºi iatrogenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125În primul rând, nu vãtãma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Opusul iatrogeniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127Iatrogenia în cercurile înalte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Poate o balenã sã zboare ca un vultur? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Inacþiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Intervenþionismul non-naiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

Elogiul tãrãgãnãrii — de tip fabian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Nevrozã în proporþii industriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

Un mod legal de a ucide oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139Nevroza indusã de media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

Statul poate fi de folos — dacã este incompetent . . . . . . . . . . . . . . . . 142Franþa este mai dezordonatã decât credem . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143Suedia ºi statul lãrgit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145

Eroarea de a lua catalizatorul drept cauzã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145

CAPITOLUL 8Predicþia ca rezultat al modernitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

Doamna Bré are concurenþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Predictivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Cu dinþii mai mult sau mai puþin cariaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Ideea de a deveni non-curcan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Gata cu Lebedele Negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

Cartea a III-aO VIZIUNE NON-PREDICTIVÃ ASUPRA LUMII

CAPITOLUL 9Tony Grãsanul ºi fragiliºtii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Tovarãºi de drum indolenþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Importanþa prânzului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158Antifragilitatea bibliotecilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Despre fraieri ºi nonfraieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161Singurãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Ce poate sã prevadã non-predictivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164

CAPITOLUL 10Avantajele ºi dezavantajele lui Seneca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

Este o treabã serioasã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Mai puþine inconveniente din partea vieþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168Robusteþea emoþionalã conferitã de stoicism . . . . . . . . . . . . . . . . . 169Domesticirea emoþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171Cum sã devii maestru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171Asimetria fundamentalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

CAPITOLUL 11Nu te cãsãtori niciodatã cu starul rock . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

Despre ireversibilitatea coletelor sfãrâmate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174Haltera lui Seneca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176

Contabilul ºi starul rock . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177Departe de Media de Aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Domesticirea incertitudinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180

Cartea a IV-aOPÞIONALITATEA, TEHNOLOGIA

ªI INTELIGENÞA ANTIFRAGILITÃÞII

Chiar ºtii încotro te îndrepþi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183Eroarea teleologicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Principala calitate a Americii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185

CAPITOLUL 12Strugurii dulci ai lui Thales . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Opþiune ºi asimetrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

Opþiunile strugurilor dulci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189Sâmbãta seara în Londra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Chiria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Asimetrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Lucruri cãrora le place dispersia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192

Thalesianul ºi aristotelicianul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Cum sã fii prost . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Naturã ºi opþiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195Raþionalitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197Viaþa este gamma-lungã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Politicii romane îi place opþionalitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199Mai departe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199

CAPITOLUL 13Învãþãm pãsãrile cum sã zboare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201

Încã o datã, mai puþin înseamnã mai mult . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Atenþie la decalaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Cercetarea ºi modul în care erorile pot deveni investiþii . . . . . . . 206Distrugeri creative ºi necreative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207

Departamentul Harvard-sovietic de ornitologie . . . . . . . . . . . . . . . . 208Epifenomenele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211

Lãcomia indicatã drept cauzã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211Demascarea epifenomenelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Alegerea pãrtinitoare a exemplelor (sau eroarea confirmãrii) . . . . . 213

CAPITOLUL 14Când douã lucruri nu sunt „acelaºi lucru“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216

Unde se aflã factorii de stres? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217L’Art pour l’art, învãþarea de dragul învãþãrii . . . . . . . . . . . . . . . 217Comeseni manieraþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220

Eroarea cherestelei verzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Cum s-a îmbogãþit (ºi s-a îngrãºat) Tony Grãsanul . . . . . . . . . . . 224

Amestecul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225Prometeu ºi Epimeteu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227

CAPITOLUL 15Istoria scrisã de învinºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231

Dovezile care ne sar în ochi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235Este la fel ca gãtitul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237

Revoluþia industrialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240Guvernele ar trebui sã cheltuiascã bani pe improvizaþia

non-teleologicã, nu pe cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Cum stau lucrurile în medicinã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244

Argumentul anti-teleologic al lui Matt Ridley . . . . . . . . . . . . . . . 247Teleologie corporatistã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248

Inversul problemei curcanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249Sã greºeºti de ºapte ori, plus sau minus douã . . . . . . . . . . . . . . . . . 252

ªarlatanul, savantul ºi mãscãriciul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252

CAPITOLUL 16O lecþie despre dezordine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255

Ecologicul ºi ludicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255Turistificarea mamei sufocante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256

O educaþie antifragilã (halterofilã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257

CAPITOLUL 17Tony Grãsanul polemizeazã cu Socrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263

Euthyphron . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Tony Grãsanul versus Socrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265Primatul cunoaºterii bazate pe definire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267

Confundarea neinteligibilului cu neinteligentul . . . . . . . . . . . . . . 268Tradiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270

Distincþia fraier-nonfraier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273Fragilitate, nu probabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273Confundarea evenimentelor cu gradul de expunere . . . . . . . . . . 274

Concluzie la cartea a IV-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275Ce se va întâmpla mai departe? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275

Cartea a V-aNELINIARUL ªI NELINIARUL

Despre importanþa mansardelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277

CAPITOLUL 18Despre deosebirea dintre un bolovan ºi o mie de pietre . . . . . . . . . . . 280

O regulã simplã pentru detectarea fragilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281De ce este fragilitatea neliniarã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283Când sã zâmbim ºi când sã ne încruntãm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284De ce concavul este afectat de evenimentele de tip

Lebãdã Neagrã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286Traficul în New York . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287

Cineva îi sunã pe oficialii oraºului New York . . . . . . . . . . . . . . . 288

Unde mai mult înseamnã diferit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289O „masã echilibratã“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290Nu te plimba, ci aleargã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291

Poate cã ceva mic este urât, dar cu siguranþã este mai puþin fragil . . . . 291Cum sã fii constrâns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291Kerviel ºi Micro-Kerviel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293Cum sã ieºi dintr-un cinematograf . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296

Proiecte ºi predicþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297De ce nu sosesc avioanele mai devreme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297Rãzboaie, deficite ºi deficite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299

Cazuri în care „eficientul“ nu este eficient . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300Poluarea ºi vãtãmarea planetei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300Neliniaritatea bogãþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302

CAPITOLUL 19Piatra filosofalã ºi inversul ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303

Cum sã descoperi cine va da faliment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303Ideea de eroare de model pozitivã ºi negativã . . . . . . . . . . . . . . . 306

Cum sã-þi pierzi bunica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308Iar acum: piatra filosofalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310

Cum sã transformãm aurul în noroi: inversul pietrei filosofale . . . . 312

Cartea a VI-aVIA NEGATIVA

Unde este ºarlatanul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316Cunoaºterea prin eliminare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317

Halterele, din nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319Mai puþin înseamnã mai mult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319

CAPITOLUL 20Timp ºi fragilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324

De la Simonides la Jensen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324Sã învãþãm scãderea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326

Tehnologia la apogeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330Vârsta în sens invers: efectul Lindy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331Câteva distorsiuni mentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336

Neomania ºi efectele de tip spirala plãcerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337Arhitectura ºi neomania ireversibilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339

Ferestrele dintr-un perete în altul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 342Metrificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343

Transformarea ºtiinþei în jurnalism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344Ce ar trebui sã se strice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346

Profeþii ºi prezentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347Câinele lui Empedocle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349

Ceea ce nu are sens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350

CAPITOLUL 21Medicinã, convexitate ºi opacitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351

Cum sã te cerþi la camera de gardã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353Primul principiu al iatrogeniei (empirism) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354Al doilea principiu al iatrogeniei (neliniaritatea reacþiei) . . . . . . . . . 355

Inegalitatea lui Jensen în medicinã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357Îngroparea dovezilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359

Istoria fãrã de sfârºit a situaþiilor de tip curcan . . . . . . . . . . . . . . . 359Logica opacã a naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363

Vinovat sau nevinovat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364Biologia ar trebui sã-ºi recunoascã ignoranþa: fenomenologia . . . . 365Anticii erau mai caustici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 368Cum sã tratezi jumãtate din populaþie cu medicamente . . . . . . . 369„Rigoarea matematicii“ în medicinã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371În continuare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372

CAPITOLUL 22Sã trãim mult, dar nu prea mult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373

Speranþa de viaþã ºi convexitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373Eliminarea îþi lungeºte viaþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375Iatrogenia banilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379Religia ºi intervenþionismul naiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380

Dacã este miercuri, trebuie sã fiu vegan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381Efectele convexitãþii ºi nutriþia aleatorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381Cum sã te mãnânci singur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384Privarea de plimbare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385Vreau sã trãiesc pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 386

Cartea a VII-aETICA FRAGILITÃÞII ªI A ANTIFRAGILITÃÞII

CAPITOLUL 23Pielea la bãtaie: antifragilitatea ºi opþionalitatea pe cheltuiala

altora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 391Hammurabi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396Opþiunea gratuitã a vorbitorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 398

Postviziunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400Sindromul Stiglitz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 402Problema frecvenþei sau cum sã pierzi într-o ceartã . . . . . . . . . . . 405

Decizia corectã din motivul greºit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 406Anticii ºi sindromul Stiglitz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408

Arde-þi corãbiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408Cum te poate ucide poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409Problema izolãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410Socialismul cu ºampanie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411A-ºi pune sufletul la bãtaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 412

Opþiuni, antifragilitãþi ºi corectitudine socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 413Opþiunea liberã Robert Rubin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414Care Adam Smith? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 415

Antifragilitatea ºi codul etic al corporaþiilor (mari) . . . . . . . . . . . . . . 416Artizani, marketing ºi cel mai ieftin produs . . . . . . . . . . . . . . . . . 418Lawrence al Arabiei sau Meyer Lansky . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 421În continuare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 422

CAPITOLUL 24Gãsirea eticii potrivite pentru fiecare profesie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423

Bogãþia fãrã independenþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 424Profesioniºtii ºi colectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425Eticul ºi legalul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 428

Cazuisticã ºi opþionalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 430Datele majore ºi opþiunea cercetãtorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 432Tirania colectivului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 435

CAPITOLUL 25Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 437

Epilog. De la înviere la înviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 441Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 443

ANEXA 1Un tur grafic al cãrþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449

Neliniaritatea ºi „mai puþin înseamnã mai mult“ (& patul procustian) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449

Cartografierea fragilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 450În serii timp-spaþiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 450Vãzut în probabilitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 451

Transformarea de tip halterã în timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 453Halterele (transformãrile convexe) ºi proprietãþile lor în spaþiul

probabilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 453Variantã tehnicã a principiului „nu-i acelaºi lucru“

al lui Tony Grãsanul sau Confundarea evenimentelor cu expunerea la evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454

Al Patrulea Cadran (Taleb, 2009) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456Convexitãþi locale ºi globale (tehnic) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456Neliniaritãþi anormale (foarte tehnic) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 457Neliniaritãþile medicale ºi corespondenþa probabilitãþii lor

(capitolele 21 ºi 22) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 458Problema inversã a curcanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 460Diferenþa dintre estimãrile punctuale ºi distribuþii . . . . . . . . . . . . . . 461

ANEXA II (foarte tehnicã)Locurile în care modelele economice cauzeazã fragilitate

ºi îi aruncã în aer pe oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 462Aplicaþie: Modelul ricardian ºi coada la stânga — se întâmplã

ca preþul vinului sã varieze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 464O metodologie mai generalã pentru identificarea erorii

modelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467Probabilitãþi mici neglijabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 471

În ce fel cozile lungi (Extremistan) provin din reacþiile neliniare la parametrii modelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 471

Combinarea incertitudinii (Fukushima) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 473

Note adiþionale, idei venite mai târziu ºi lecturi ulterioare . . . . . . . . . . . 475Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 507Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 533

Capitolul 1

ÎNTRE DDAMOCLES ªªI HHIDRA

Decapiteazã-mã, te rog — Felul în care, ca prin farmec, culorile devin culori —Cum sã ridici greutãþi în Dubai

JJUUMMÃÃTTAATTEE DDIINN VVIIAAÞÞÃÃ NNUU AARREE UUNN NNUUMMEE

Te afli la oficiul poºtal, vrând sã-i trimiþi un cadou unui vãr din Siberia Cen-tralã, ºi anume un colet plin cu pahare de ºampanie. Având în vedere cã pache-tul poate fi deteriorat în timpul transportului, pui pe el ºtampila „Fragil“,„Casabil“ sau „Manevraþi cu grijã“ (cu litere roºii). Care ar fi opusul uneiastfel de situaþii, opusul exact al lui „fragil“?

Aproape toatã lumea ar rãspunde cã opusul lui „fragil“ este „robust“,„rezistent“, „solid“ sau ceva de acest gen. Însã articolele rezistente, robuste etc.nu se sparg, dar nici nu se îmbunãtãþesc, aºa cã nu trebuie sã scrii nimic pe ele —ai vãzut vreodatã vreun pachet ºtampilat cu „Robust“ în litere verzi îngroºate?În mod logic, opusul exact al unui colet „Fragil“ ar fi un pachet pe care cinevasã fi scris „Mânuiþi grosolan“ sau „Manevraþi neglijent“. Conþinutul lui nudoar cã ar fi incasabil, dar ar ºi beneficia de pe urma ºocurilor ºi a unei gamelargi de traume. Fragil este pachetul care în cel mai bun caz ar rãmâne intact,robust ar fi acela care în cel mai bun sau în cel mai rãu caz ar rãmâne intact.Aºa cã, prin urmare, opusul fragilului este ceea ce în cel mai rãu caz rãmâneintact.

Noi i-am dat unui astfel de pachet apelativul „antifragil“; era necesar unneologism, întrucât în dicþionar nu existã un cuvânt simplu, necompus, care sãexprime ideea fragilitãþii inversate. ªi aceasta pentru cã noþiunea de antifragili-tate nu face parte din conºtiinþa noastrã, însã, din fericire, face parte din com-portamentul nostru ancestral, din aparatul nostru biologic ºi este o proprietateomniprezentã a oricãrui sistem care a supravieþuit în istorie.

Ca sã vezi cât ne este de strãin acest concept, repetã experimentul ºi întreabãla urmãtoarea întrunire, la urmãtorul picnic sau la urmãtoarea adunare dedinaintea rãscoalei care este antonimul lui „fragil“ (ºi specificã insistent cã tereferi la inversul exact, la ceva care are proprietãþile ºi consecinþele opuse). Pe lângã „robust“, rãspunsurile probabile vor fi: incasabil, solid, bine fãcut,rezistent, puternic, ceva „anti-ceva“ (sã spunem anti-umiditate, anti-vânt,anti-ruginã) — cu excepþia cazului în care aceia care îþi rãspund au auzit deaceastã carte. Însã toate rãspunsurile sunt greºite, iar aceastã problemã nu îideruteazã doar pe indivizii obiºnuiþi, ci induc o serie de confuzii în ramuriîntregi ale cunoaºterii; este o greºealã pe care o fac toate dicþionarele de sino-nime ºi antonime peste care le-am consultat.

ANTIFRAGILUL: O INTRODUCERE44

ANTIFRAGIL MANEVRAÞI NEGLIJENT

Figura 11. Un colet care implorã sã fie supus unor factori de stres ºi de dezordine. Credit: Giotto Enterprise ºi George Nasr.

Iatã un alt mod de a privi chestiunea: de vreme ce opusul lui „pozitiv“ este„negativ“, iar nu „neutru“, opusul fragilitãþii pozitive ar trebui sã fie fragili-tatea negativã (de aici ºi denumirea pe care am ales-o eu, „antifragilitate“), nucea neutrã, care nu transmite decât ideea de robusteþe, tãrie ºi incasabilitate.Într-adevãr, dacã cineva ar scrie lucrurile în mod matematic, antifragilitateaeste fragilitatea cu un semn negativ în faþã.1

Aceastã patã oarbã pare universalã. Nu existã un cuvânt pentru „antifra-gilitate“ în principalele limbi cunoscute, fie ele moderne, vechi, colocviale sauargotice. Nici mãcar rusa (versiunea sovieticã) ºi engleza standard de Brooklynnu par sã aibã o denumire pentru antifragilitate, confundând-o cu robusteþea.2

Pentru jumãtate din viaþã — jumãtatea interesantã a vieþii — nu avem niciunnume.

TTEE RROOGG,, DDEECCAAPPIITTEEAAZZÃÃ-MMÃÃ

Dacã nu avem un nume comun pentru antifragilitate, îi putem gãsi un echiva-lent mitologic, expresia inteligenþei istorice prin metafore puternice. Într-ovariantã reciclatã a mitului grecesc, tiranul sicilian Dionysos al II-lea îl punepe linguºitorul curtean Damocles sã se bucure de un banchet elegant, daravând deasupra capului o sabie legatã cu un singur fir de pãr din coada unuical. Firul de pãr de cal este unul dintre acele lucruri care în cele din urmã se rupsub presiune, iar ruperea este urmatã de o scenã cu sânge, þipete de groazã ºiechivalentul antic al ambulanþelor. Damocles este fragil — este doar o ches-tiune de timp pânã va fi rãpus de sabie.

Într-o altã legendã anticã — de aceastã datã varianta greacã a unei legendesemite ºi egiptene —, facem cunoºtinþã cu Phoenix, pasãrea cu penaj în culorisplendide. Ori de câte ori este nimicitã, renaºte din propria cenuºã. Revineîntotdeauna la starea iniþialã. Întâmplarea face ca pasãrea Phoenix sã fie sim-bolul antic al oraºului Beirut, unde am crescut eu. Potrivit legendei, Berytus(numele istoric al Beirutului) a fost distrus de ºapte ori de-a lungul istoriei sale

ÎNTRE DAMOCLES ªI HIDRA 45

1 Exact la fel cum concavitatea este convexitate cu un semn negativ în faþã ºi estenumitã uneori „anticonvexitate“.

2 Pe lângã engleza de Brooklyn, am verificat majoritatea limbilor indo-europene,atât vechi (latina, greaca), cât ºi ramurile lor moderne: limbile romanice (italiana, fran-ceza, spaniola, portugheza), slave (rusa, polona, sârba, croata), germanice (germana,olandeza, afrikaans) ºi indo-iraniene (hindi, urdu, farsi). De asemenea, cuvântul lip-seºte ºi din alte familii de limbi în afara celor indo-europene, de pildã din familia lim-bilor semite (araba, ebraica, aramaica) ºi din aceea a limbilor turcice (turca).

de aproape cinci mii de ani ºi tot de ºapte ori s-a refãcut. Legenda pare con-vingãtoare, cãci am vãzut cu ochii mei al optulea episod de acest fel: din cauzabrutalului rãzboi civil, spre sfârºitul copilãriei mele, centrul Beirutului (zonaveche a oraºului) a fost distrus complet pentru a opta oarã. ªi am fost martorulcelei de-a opta reconstruiri a oraºului.

Însã în ultima variantã, Beirutul a fost reconstruit într-o formã ºi mai bunãdecât cea anterioarã, ba încã beneficiind ºi de pe urma unei interesante ironii a destinului: cutremurul din anul 551 d.H. îngropase ºcoala de drept roman,care a fost descoperitã, ca un bonus din partea istoriei, în timpul reconstruirii(cu arheologi ºi constructori de imobile adresându-ºi reciproc injurii publice).Aceastã refacere nu seamãnã cu aceea a pãsãrii Phoenix, ci intrã într-un regis-tru care depãºeºte robustul. Ceea ce ne conduce la a treia metaforã mitologicã:Hidra.

În mitologia greacã, Hidra este o creaturã cu aspect de ºarpe care hãlã-duieºte în lacul Lerna, nu departe de Argos, ºi care are o mulþime de capete. Defiecare datã când un cap este tãiat, în locul lui cresc douã capete. Aºa cã vãtã-marea este exact ce îi place. Hidra reprezintã antifragilitatea.

Sabia lui Damocles reprezintã efectul secundar al puterii ºi succesului: nupoþi sã te afirmi ºi sã conduci fãrã sã te confrunþi cu acest pericol permanent:cineva, undeva, va depune eforturi intense ca sã te rãstoarne. ªi, asemeneasabiei, pericolul va fi tãcut, implacabil ºi discontinuu. Se va ivi din senin, dupãperioade îndelungate de liniºte, poate chiar în clipa în care cineva s-a deprinscu el ºi a uitat de existenþa lui. Lebedele Negre vor fi gata sã te înhaþe atuncicând ai mai mult de pierdut, ca un cost al succesului (ºi al dezvoltãrii), poateca o pedeapsã inevitabilã pentru succesul excesiv. În final, ceea ce conteazã estetãria firului care þine sabia, nu luxul ºi opulenþa banchetului. Însã, din fericire,vorbim despre o vulnerabilitate identificabilã, mãsurabilã ºi gestionabilã decãtre aceia care doresc sã asculte. Ideea fundamentalã a Triadei este cã în multesituaþii putem mãsura forþa firului.

Mai mult decât atât, gândeºte-te cât de toxicã poate fi pentru societate o astfel de creºtere urmatã de o cãdere, fiindcã ºi distrugerea banchetului caurmare a cãderii sabiei lui Damocles va provoca ceea ce noi numim acum„daune colaterale“, fãcându-le rãu celorlalþi. De exemplu, colapsul unei insti-tuþii mari va avea efecte asupra societãþii.

Sofisticarea — un anumit tip de sofisticare — cauzeazã fragilitatea în cazulLebedelor Negre: pe mãsurã ce câºtigã în complexitate, având tot mai multãsofisticare „avangardistã“ ºi un grad tot mai mare de specializare, societãþiledevin din ce în ce mai vulnerabile la colaps. Ideea a fost schiþatã strãlucit — ºiconvingãtor — de arheologul Joseph Tainter. Însã nu este musai ca lucrurile sã

ANTIFRAGILUL: O INTRODUCERE46

stea aºa; vor sta aºa numai pentru aceia care nu vor sã facã pasul suplimentarde care este nevoie pentru a înþelege matricea realitãþii. Ca sã parezi succesul,ai nevoie de o dozã puternicã de robusteþe contrabalansatoare, ba chiar de dozemari de antifragilitate. Este de dorit sã fii Phoenix, ba chiar Hidra. Altminteri,sabia lui Damocles te va rãpune.

DDeesspprree nneecceessiittaatteeaa ddee aa ddaa uunn nnuummee

ªtim mai multe decât ne imaginãm, mult mai multe lucruri decât putem arti-cula prin limbaj. Dacã sistemele noastre formale de gândire denigreazã natu-ralul, dacã nu avem în fapt un nume pentru antifragilitate ºi combatemconceptul ori de câte ori ne folosim creierele, asta nu înseamnã cã acþiunilenoastre o neglijeazã. Percepþiile ºi intuiþiile noastre, aºa cum se exprimã înfapte, pot fi superioare lucrurilor pe care le ºtim ºi le catalogãm, pe care le dez-batem în cuvinte ºi le predãm în sãlile de curs. Vom discuta pe larg despreaceastã problemã, utilizând în mod deosebit puternica noþiune de „apofazã“(ceea ce nu poate fi spus explicit sau descris direct în vocabularul nostrucurent), aºa cã, pentru moment, ne vom ocupa de urmãtorul fenomen straniu.

În cartea Through the Language Glass, lingvistul Guy Deutscher observãcã multe populaþii primitive nu au denumiri decât pentru douã sau trei culori,deºi nu sunt incapabile fiziologic sã perceapã toate culorile. Însã membrii aces-tor populaþii reuºesc sã asocieze, în cadrul unui test, niºte fire colorate cunuanþele care le corespund. Sunt capabili sã sesizeze diferenþele dintre tonurilecurcubeului, dar nu au un nume pentru ele în vocabularul lor. Aceste populaþiisunt „oarbe“ la culori la nivel cultural, dar nu ºi la nivel biologic.

Tot aºa suntem ºi noi suntem orbi la antifragilitate la nivel intelectual, nu ºila nivel organic. Ca sã înþelegi diferenþa, gândeºte-te cã ai nevoie de numele„albastru“ pentru construirea unei naraþiuni, dar nu ºi atunci când întreprinzio acþiune.

Nu este un fapt prea cunoscut cã numeroase culori ale cãror nume suntpentru noi acum ceva firesc nu au avut mult timp o denumire ºi nu au fostmenþionate în texte fundamentale pentru cultura vesticã. Textele antice scriseîn zona mediteraneeanã, atât greceºti, cât ºi semite, au un vocabular redus înceea ce priveºte culorile, polarizate în jurul întunericului ºi luminii. Homer ºicontemporanii lui se limitau la aproximativ trei sau patru culori principale:negru, alb ºi o nuanþã nedeterminatã a curcubeului subsumatã adesea culorilorroºu sau galben.

ÎNTRE DAMOCLES ªI HIDRA 47