aprilie - politia romana

APRILIE2014

anul XXIINr . 428

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

9-10Preg`tirea ofi]erilor din sistemele informative [i cyberterorismul

4-5|ntâlnire bilateral`

6Atitudine civic`

7Via]a de student sub umbrela legii

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Jaful secolului, f`r` violen]`

16-17

20-21

File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

ANIVERSARE

1POLI}IA CAPITALEI - Aprilie

Ziua Poli]iei Române

Al`turi de comunitateCelebrarea Zilei Poli]iei la 25 martie, în ace-

ea[i zi în care cre[tinii ortodoc[i pr`znuiesc „BunaVestire“, este temeiul unui viitor promi]`tor, încare, îngem`nând tradi]ia cu modernitatea, Po-li]ia Român` [i-a ocupat un loc prestigios atât înspa]iul na]ional, cât [i \n cel interna]ional.

Existen]a [i evolu]ia societ`]ii sunt de necon-ceput f`r` asigurarea ordinii [i lini[tii publice,f`r` respectarea personalit`]ii umane, atributefundamentale ale oric`rei civiliza]ii. Prin urmare,ca dimensiune obligatorie a statului, poli]ia estela fel de veche [i la fel de actual` ca acestea,fiind o constant` a societ`]ii umane.

R`sfoind „Cartea vremurilor“, remarc`m c` înprima parte a secolului al XIX-lea, mai precis, înanul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-aînmânat [efului de-atunci al Poli]iei, drapelulavând reprezentat` pe faldurile sale icoana Mai-cii Domnului [i a Arhanghelului Bunei Vestiri.Prin aceasta, voievodul a pus, de fapt, una din-tre cele mai importante institu]ii ale statului subocrotirea Sfintei Fecioare [i a exprimat pre]uireaconducerii ]`rii [i recuno[tin]a cet`]enilor.

Dup` realizarea Marii Unirii, prin legea de or-ganizare a Poli]iei Române, din iulie 1924, s-aupus bazele unei poli]ii moderne [i puternice, ca-re a devenit o institu]ie de baz` a statului ro-mân. În perioada celui de-al Doilea R`zboiMondial [i dup` terminarea acestuia, Poli]ia -devenit` „Mili]ie“ - a avut un rol important în in-staurarea [i men]inerea regimurilor dictatoriale.

În urma victoriei revolu]iei democratice dinDecembrie 1989, în ]ar` s-a instaurat statul dedrept, s-au reînfiin]at organele de poli]ie, cu rolimportant în dezvoltarea societ`]ii democratice,în ap`rarea [i respectarea libert`]ilor, în asigura-rea ordinei interne.

În statele dezvoltate, poli]ia este o institu]iebine dotat` tehnic, prestigiul poli]istului egalân-du-l pe cel al magistratului. Dup` cum func]io-neaz` poli]ia, se poate vedea dac` societateaeste plin` de virtute sau înc`rcat` de vicii, dac`în interiorul ei domne[te moralitatea sau dim-potriv`. O vorb` popular` gl`suie[te c` „oricesocietate î[i are poli]i[tii pe care-i merit`“, ]i-nând cont de faptul c` un poli]ist nu se formea-z` [i nu î[i desf`[oar` activitatea într-un labora-tor sau sub un clopot de sticl`, departe de orice

influen]e [i prejudec`]i, ci într-o societate dat`,împrumutând tr`s`turile morale [i moravurileacesteia.

S`rb`torirea Zilei Poli]iei Române a devenit otradi]ie, fiind consacrat`, în martie 2002, prinnoua lege de organizare [i func]ionare a insti-tu]iei, c`reia i s-a conferit locul de cinste întrecelelalte institu]ii ale statului de drept.

Implicat, prin natura profesiunii sale, în deru-larea rela]iilor directe din societate, poli]istul areun rol deosebit de important: transform` stareade violen]` individual` sau de grup în stare denormalitate, de ordine, de siguran]` [i lini[te.Atingerea acestor deziderate presupun calit`]ideosebite, c`ci nici una dintre meserii nu esteîntr-atât de angajat` în slujba societ`]ii, precumcea a oamenilor pu[i s` înfrunte violen]a [i ne-dreptatea, pentru a proteja via]a [i valorile ei. Înaceast` lupt` se repet` adesea aspecte drama-tice, infractorul se bate pentru o miz` cuantifi-cat` în dimensiuni materiale, uneori inimagina-bile, iar poli]istul doar pentru idea de a-[i facedatoria. Cel dintâi recurge la un întreg arsenalsofisticat, f`urit de lumea f`r`delegii, poli]istul,în schimb, nu se poate proteja decât cu singuraarmur` pe care societatea i-o pune la dispozi]ie:Legea.

|n Bucure[ti, cu aceast` ocazie, au fost orga-nizate, de Poli]ia Capitalei, mai multe eveni-mente. Astfel, sâmb`t`, 22 martie, în parculHer`str`u au avut loc mai multe activit`]i dereprezentare, la care au participat: Brigada Ruti-er`, Serviciul de Ordine Public`, Serviciul deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, ServiciulInformare [i Rela]ii Publice, Serviciul de Poli]ie

2 Aprilie - POLI}IA CAPITALEI

ANIVERSARE

Canin`, Serviciul Criminalistic, Biroul Pirotehnic,Serviciul pentru Ac]iuni Speciale - Serviciul deLogistic` [i echipa de negociatori.

Au fost prezentate publicului mijloacele dindotare, autospeciale, motociclete, armamentul[i tehnica de interven]ie, câinii de serviciu, dar [imateriale de informare cu caracter preventiv.

De asemenea, oamenii legii au fost prezen]i[i \n parcul „Alexandru Ioan Cuza“ din sectorul3, dar [i \n Pia]a Universit`]ii. La nivelul Sec]iilor8, 9, 20, 21, 22 [i 26 a fost organizat` ac]iunea„Por]i deschise“, fiind invita]i elevi de gimnaziudin Bucure[ti.

Poli]istul anului - edi]ia 2014Pe 25 martie, la sediul Inspectoratului Ge-

neral al Poli]iei Române, în prezen]a domnuluiGabriel Oprea, viceprim-ministru pentru secu-ritate na]ional`, ministrul Afacerilor Interne, aufost acordate premiile „Poli]istul anului“ - edi]ia2014.

Aceast` zi cu semnifica]ie deosebit` este de-dicat` tuturor poli]i[tilor români, care au în]eless` î[i modeleze propria via]` dup` profesie,s`-[i îndeplineasc` exemplar atribu]iile, riscân-du-[i de multe ori via]a în interesul cet`]enilor[i al comunit`]ii pentru aplicarea legii.

La împlinirea a 192 de ani de la atestarea po-li]iei moderne, cu ocazia Zilei Poli]iei Române,în semn de apreciere pentru competen]a profe-sional`, experien]a acumulat`, obiectivitatea [ifermitatea dovedit` în executarea atribu]iilor deserviciu, pentru rezultatele deosebite ob]inuteîn activitate, în anul 2013, au fost acordate pre-miile „Poli]istul anului“ - edi]ia 2014, pe patrudomenii specifice activit`]ii poli]iene[ti, precum[i un premiu special.

Premiul special a fost înmânat de domnulGabriel Oprea [i [eful Poli]iei Române, chestorgeneral Petre Tob` Unit`]ii Centrale de Analizà Informa]iilor. Activitatea structurilor de analizà informa]iilor s-a dezvoltat semnificativ, fiindprincipalii furnizori de produse analitice c`trestructurile operative ale Poli]iei Române [i fac-torii decizionali. Modelul românesc de „intelli-gence led policing“, dezvoltat de UCAI, a primitrecunoa[terea interna]ional`, fiind implementatinclusiv în ]`rile vecine.

În urma consult`rii poli]i[tilor din toat` ]ara,au fost f`cute nominaliz`ri pentru categoriileCombaterea Criminalit`]ii Organizate, Judiciar,Ordine [i Siguran]` Public` [i Structuri de Su-

port, apoi au fost ale[i prin vot câ[tig`torii:La categoria Ordine [i Siguran]` Public`:

inspector de poli]ie Corneliu Petru Ioni]` din ca-drul Serviciului pentru Ac]iuni Speciale al In-spectoratului de Poli]ie Jude]ean Ia[i.

Ofi]erul a fost nominalizat ca recunoa[terepentru curajul ar`tat pe 8 iulie 2013, când, pu-nându-[i via]a în pericol, a imobilizat atenta-torul cu bomb` de la sediul Universit`]ii Tehni-ce Ia[i [i a intervenit asupra dispozitivului explo-ziv, aducându-[i, astfel, contribu]ia la înl`tura-rea pericolului producerii unei tragedii - 36 devie]i au fost salvate.

La categoria Combaterea Criminalit`]ii Or-ganizate: Serviciul de Combatere a Criminalit`]iiInformatice din cadrul B.C.C.O. Pite[ti, pentrucontribu]ia deosebit` la opera]iunea „Pandora“,opera]iune care s-a desf`[urat la nivel inter-na]ional, având ca rezultat destructurarea a optgrupuri infrac]ionale organizate, cu peste 100de membri, ce comiteau infrac]iuni cu instru-mente de plat` electronice [i fraude informa-tice. Cooperarea poli]ieneasc` excelent` a fostapreciat` de partenerii strìni.

La categoria Judiciar: Direc]ia de Investi-ga]ii Criminale [i Serviciul de Investiga]ii Cri-minale al Poli]iei Sector 2 Bucure[ti - cele dou`structuri au documentat activitatea infrac]ional`[i au destructurat o grupare infrac]ional` deose-bit de periculoas`, specializat` în comiterea deinfrac]iuni de tâlh`rie, [antaj, c`m`t`rie [i sp`-lare de bani. Astfel, au reu[it men]inerea ordinii[i lini[tii publice în Capital`, restabilind încre-derea cet`]enilor în poli]ie [i lege.

La categoria Structuri de Suport: Direc]iade Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iilor, carea asigurat buna func]ionare a uneia dintre celemai mari [i mai complexe re]ele de calculatoare


din România. Astfel, Poli]ia Român` este unuldintre principalii furnizori de date [i informa]iidin sectorul de ordine [i siguran]` public`.Speciali[tii direc]iei au reu[it, cu resurse reduse,s` asigure func]ionarea serverelor accesate destructurile operative [i a bazelor de date impli-cate în cooperarea poli]ieneasc` în spa]iulSchengen.

„Prevenirea“ a primit cel mai important premiu

pentru educa]ie

Ca în fiecare an, Ziua Poli]iei s-a aniversat, [ianul acesta, în mijlocul cet`]enilor. În ParculHer`strù, dar [i în Pia]a Universit`]ii, au fostamplasate standuri de informare, unde poli]i[tiiCapitalei au f`cut adev`rate demonstra]ii deprofesionalism.

Devenit deja un obicei, la standul Prevenirii aavut loc premierea câ[tig`torilor „Olimpiadeisiguran]ei“, edi]ia 2013-2014. În aceast` com-peti]ie, s-au întrecut 791 de elevi din peste 60de [coli gimnaziale [i licee. Aflat` la cea de-atreia edi]ie, „Olimpiada siguran]ei“ a mizat, [ianul acesta, pe originalitate [i creativitate. Pre-mierea copiilor a fost realizat` chiar de inspec-torul [colar general, domnul profesor dr. Con-stantin Trìstaru.

Dac` în anii anteriori copiii au realizat ma-chetele unor case sigure sau a unor câini poli-]i[ti, anul acesta ei s-au întrecut în crearea unorma[ini inteligente, dotate cu sisteme antifurtsau cu radare preventive, pentru a aten]ionaconduc`torul auto, cu privire la dep`[irea limi-tei legale de vitez`.

Din cauza faptului c` ultimul regulament

[colar are ca dat` de creare anul 2005, [i c`de-atunci [coala româneasc` a evoluat deopo-triv` în bine [i rù, elevii din gimnaziu s-au gân-dit s` dea o mân` de ajutor Ministerului Educa-]iei, creând un regulament [colar, specific [coliilor, astfel încât gradul de siguran]` s` creasc`.Liceenii au contribuit [i ei, realizând macheteletridimensionale a celor mai sigure [coli.

Au fost premia]i peste 100 de elevi, din toatecele trei categorii de vârst`. Câ[tig`tori au fost:Liceul „Mihai Eminescu“ (pentru cea mai sigur`ma[in`), {coala nr. 135 (pentru cel mai originalregulament [colar) [i Liceul „Hristo Botev“(pentru macheta 3D a [colii viitorului).

Noua competi]ie, marca „Olimpiada siguran-]ei“ va demara la sfâr[itul lunii septembrie2014, în cadrul evenimentului na]ional „S`pt`-mâna prevenirii criminalit`]ii“.

Mai adùg`m faptul c`, numai la standulPrevenirii, am primit, de Ziua Poli]iei, peste2000 de cet`]eni, interesa]i atât de sfaturile pre-ventive, cât [i de bro[urile existente la stand. Peprimul loc în preferin]e s-a aflat Noul Cod Penalpe în]elesul copiilor, bro[ur` realizat` de Servi-ciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, încadrul proiectului „Unde-i lege, nu-i tocmeal`!“.De altfel, acest proiect a câ[tigat anul acestaPremiul pentru Educa]ie al Radio România Cul-tural, în cadrul galei special organizate la TeatrulOdeon. Trofeul se adaug` altor diplome [i me-dalii ob]inute de campaniile noastre la festi-valuri de publicitate din ]ar` [i strìn`tate.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

ANIVERSARE


COOPERARE

În cadrul parteneriatului de cooperare, înperioada 18-20 martie 2014, o delega]ie dincadrul Poli]iei Metropolitane Var[ovia, condu-s` de c`tre dl general Dariusz Dzialo, coman-dant [ef, a efectuat o vizit` de lucru la nivelulDirec]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti.

Vizita de lucru s-a derulat pe parcursul atrei zile lucr`toare, iar temele supuse aten]iei[i dezbaterii participan]ilor au vizat:

Proiectele de parteneriat în care suntimplicate cele dou` institu]ii (proiectele cufinan]are nerambursabil`), precum [i identifi-carea unor modalit`]i ce ar permite transpu-nerea în practic` a Declara]iei de Parteneriat,încheiat` între cele dou` for]e de poli]ie, dar[i eviden]ierea unor oportunit`]i viitoare decolaborare;

Schimb de bune practici, privind preve-nirea [i combaterea infrac]ionalit`]ii în marileaglomer`ri urbane;

Prezentarea modalit`]ii de desf`[urarea activit`]ilor specifice unei sec]ii de poli]iedin Bucure[ti [i vizitarea structurii vizate.

Conform agendei de discu]ii, domnulcomisar-[ef de poli]ie dr. Mihai Pruteanu aabordat problematica foarte actual` a acce-s`rii fondurilor europene, ca solu]ie alterna-tiv` de finan]are a unor activit`]i în munca depoli]ie, alternativ` oportun` restrângerilorbugetare existente. În acest context, au fostenumerate parteneriatele derulate în comun,

de c`tre cele dou` institu]ii, ini]iativele avute,dar [i inten]iile de dezvoltare a acestei linii demunc`, prin identificarea unor subiecte de in-teres pentru ambele institu]ii, care s` fac`obiectul unor proiecte cu finan]are europea-n` nerambursabil`.

Având în vedere vasta experien]` de]inut`de Poli]ia Metropolitan` Var[ovia, în identifi-carea oportunit`]ilor de finan]are, precum [imaterializarea acestora în proiecte de succes,s-a lansat propunerea primirii unor speciali[tipolonezi din cadrul structurii „Fonduri Euro-pene“, a Poli]iei Metropolitane Var[ovia, lanivelul DGPMB. În cadrul acestei vizite, maimul]i poli]i[ti bucure[teni, atât cu func]ii deconducere, cât [i cu func]ii de execu]ie, vorputea beneficia de experien]a acestora înproblematica fondurilor europene neram-bursabile.

Domnul general Dariusz Dzialo [i-a ar`tatdisponibilitatea de a sprijini eforturile Poli]ieiCapitalei, precizând c` implicarea ambelorfor]e de poli]ie partenere, în cadrul unor vii-toare propuneri de proiect este [i unul dintreaspectele pe care le are în vedere pentruconcretizarea Declara]iei de Parteneriat exis-tent`. Totodat`, acesta a subliniat c` reali-zarea acestei activit`]i ar însemna îndepli-nirea unuia dintre obiectivele propuse [i ini-]iate în urm` cu un an.

Referitor la domeniile de interes, care s-arputea subscrie unor viitoare proiecte comu-

|ntâlnire bilateral`

Comandantul [ef al Poli]iei MetropolitaneVar[ovia, generalul Dariusz Dzialo (centru)

Directorul general al Poli]iei Capitalei, comisar [efdr. Mihai Pruteanu (centru), al`turi de directoriiadjunc]i: comisarii [efi Roberto {tefan Ababei,

Mihai Voicu (stânga) [i Nelu Lupu (dreapta)


COOPERARE

ne, cele dou` p`r]i au achiesat la ideea c`dezvoltarea întregii infrastructuri de logistic`(autospeciale [i echipamente IT) reprezint` oprioritate [i o necesitate pentru buna desf`-[urare a activit`]ilor specifice.

Un subiect de interes pentru partea po-lonez` a fost supus dezbaterii plenului întâl-nirii, respectiv r`spunsul poli]iei la apelurilecu bomb`. }inând cont c` în ultimul timp Po-li]ia Metropolitan` Var[ovia s-a confruntat cuun num`r tot mai mare de apeluri false, princare se anun]a existen]a unei bombe în anu-mite loca]ii, domnul general Dariusz Dzialo adorit s` cunoasc` procedura utilizat` de par-tea român` în asemenea cazuri, cu accent penecesitatea evacu`rii popula]iei în zona/cl`di-rea respectiv`. Domnul comisar [ef de poli]iedr. Mihai Pruteanu a oferit explica]ii cu privirela reglement`rile legale [i procedura utilizat`în România, pentru cazurile de alertare a au-torit`]ilor, atunci când sunt folosite materialeexplozive, în special în ceea ce prive[te atri-bu]iile [i limitele competen]ei echipei de pi-rotehni[ti, abilitat` s` intervin` la asemeneaevenimente.

Dispunerea m`surilor de ordine [i sigu-ran]` public` pe parcursul manifesta]iilor deamploare, a constituit un punct comun de in-teres pentru partenerii de discu]ii. Astfel, dom-nul general Dariusz Dzialo a prezentat câtevaaspecte legate de organizarea [i desf`[urareadispozitivului de ordine [i siguran]` public`pe durata Campionatului European de Fotbal2013, unul dintre acestea fiind sporirea efec-tivului de poli]i[ti, apar]inând structurii spe-cializate (Antiriot Unit), de la 350-600, pân`la aproximativ 900-1200, în func]ie de situ-a]ia operativ` existent`.

Pornind de la cele prezentate de omologuls`u, domnul comisar-[ef de poli]ie dr. MihaiPruteanu a expus, pe scurt, competen]elespecifice ce revin Poli]iei [i Jandarmeriei pelinia dispunerii [i asigur`rii m`surilor de ordi-ne [i siguran]` public`, aplicabile în cazulevenimentelor de amploare, precum [i situ-a]ia înregistrat` la nivelul DGPMB, ca urmarea apelurilor primite prin intermediul sistemu-lui 112.

Ulterior, delega]ia polonez` a fost primit`de domnul prof. dr. Sorin Oprescu, primar

general al Municipiului Bucure[ti. În cadrulîntâlnirii, acesta a subliniat importan]a insti-tu]iei Poli]iei în asigurarea climatului de sigu-ran]` public`, la nivelul oric`rei metropoleeuropene.

Permanenta preocupare a autorit`]ilor pu-blice locale, pentru realizarea acestui dezide-rat, a creat premisele efectu`rii unei vizite laVar[ovia, urmare a invita]iei omologului s`upolonez. Deplasarea va avea loc la începutullunii iunie, iar delega]ia autorit`]ilor localebucure[tene va fi condus` de primarul gene-ral [i va avea în componen]` inclusiv pe di-rectorul general al DGPMB. Scopul vizitei esteacela de a cunoa[te modalit`]ile de finan]area Centrului de Comand` [i Control existent înVar[ovia, în vederea opera]ionaliz`rii în Bucu-re[ti a unui centru similar. În acest context,domnul general Dariusz Dzialo a lansat invi-ta]ia de a-i avea ca oaspe]i la nivelul Poli]ieiMetropolitane Var[ovia, propunere ce a fostagreat` de partea român`.

Cea de-a doua zi a lucr`rilor a presupus vi-zitarea Sec]iei 1 Poli]ie, unde delega]ia oas-pete, înso]it` de domnul comisar [ef MariusVoicu, director general adjunct al DGPMB, afost primit` de conducerea Poli]iei Sectorului1 [i a Sec]iei 1 Poli]ie. Cu ocazia vizit`rii spa-]iilor de lucru aferente structurilor sectorului[i sec]iei, au fost oferite informa]ii cu privire laatribu]iile [i competen]ele acestora, fiindrealizat un dialog interactiv pe marginea ase-m`n`rilor [i deosebirilor existente la nivelulcelor dou` for]e de poli]ie.

În finalul activit`]ilor prilejuite de aceast`vizit` de lucru, cele dou` p`r]i au concluzio-nat eficacitatea unor contacte directe [i nece-sitatea materializ`rii obiectivelor Declara]ieide Parteneriat.

În acela[i context, domnul general DariuszDzialo, comandant [ef al Poli]iei Metropo-litane Var[ovia, a dorit s` sublinieze manieraprofesionist` în care a fost organizat` vizita [iprofesionalismul interlocutorilor români, a-preciind, totodat`, c` aceast` vizit` de lucru[i-a atins scopul stabilit, în vederea conti-nu`rii colabor`rii [i identific`rii unor noi o-portunit`]i de rela]ionare.

AAnnaa--MMaarriiaa MMÎÎNNZZUU


ORDINE PUBLIC~

Nep`sarea [i indiferen]asunt dou` st`ri de fapt, care\[i fac loc din ce \n ce maimult \n societate. Pu[i \n fa]aproblemelor altora, unii oa-meni se gândesc de dou` oridac` s` ajute sau s` treac`nep`s`tori mai departe. De re-gul`, a nu face nimic este so-lu]ia aleas`. Atitudinea civicèste un concept uitat de mul]i,cu bun` [tiin]`, prevalând oveche vorb` „Mai aproape epielea decât c`ma[a“.

Totu[i, exist` oameni carenu au uitat c` a face un bineeste o conduit` moral` dem-n`. |n rândurile urm`toare os` vorbim de doi tineri, poli-]i[ti, care au reu[it s` prind`trei minori, la pu]in timpdup` ce tâlh`riser` o femeie\ntr-o scar` de bloc.

Pute]i s` v` \ntreba]i, pebun` dreptate, ce este a[a deextraordinar ca doi poli]i[ti s`prind` ni[te tâlhari?! Nu astaeste meseria lor?!

Ba da! Dar aici vom vorbidespre doi poli]i[ti care seaflau \n timpul liber. Nu pur-tau uniforma de poli]ie [i nuaveau armamentul la ei. Erau

doar doi cet`]eni, care au s`-rit \n ajutorul unei persoane,atunci când [i-au dat seamac` aceasta se afl` \n dificul-tate.

Pe 19 martie, Florin Pùn,24 ani [i Ionu] Alboiu, 25 ani,agen]i de ordine public` laSec]ia 19, tocmai se \ntorceaucu ma[ina de la un centru defitness [i se \ndreptau sprecas`, când, pe strada Topli-ceanu din sectorul 5, au ob-servat trei tineri ce ie[eau \nfug` din scara unui bloc. Pu[-tanii p`reau c` fug, ca s` sca-pe de cineva. Florin [i Ionu]au plecat cu ma[ina \n urm`-rirea celor doi, pentru a-iprinde. Dup` 200 de metri,drumul s-a \nfundat, a[a c`poli]i[tii au decis s` alergedup` ei. Au reu[it s` prindùn bìat de 13 ani, care am`rturisit c` fugeau pentruc` furaser` de la o femeieni[te bani.

Pentru a fi siguri de celeafirmate, Florin [i Ionu] s-au\ntors cu bìatul \n scara blo-cului, pentru a o g`si pe fe-meia tâlh`rit`. Aceasta a ap`-rut la pu]in timp [i le-a spus

c` \n momentul \n care a vruts` intre \n lift, cineva a venitdin spate [i i-a smuls lan]ulde aur de la gât. Pân` s` stri-ge dup` ajutor, ho]ii deja fu-giser`.

Cei doi poli]i[ti l-au duspe tân`r la Sec]ia 18, pe razac`reia se \ntâmplase totul,unde au aflat [i identitateacelorla]i participan]i. Au fost[i ei prin[i ulterior, iar lan]ulde aur recuperat de la o cas`de amanet din zona Pie]ii Ro-mane. Femeia [i-a primit bu-nul \napoi, mul]umindu-le,totodat`, tinerilor poli]i[tipentru c` au dat dovad` despirit civic [i au ajutat un omaflat la nevoie.

Pentru interven]ia [i faptulc` au prins trei ho]i, chiar dac`nu purtau uniforma de poli-]ist, Florin Pùn [i Ionu] Al-boiu au fost felicita]i de con-ducerea Poli]iei Capitalei [ida]i drept exemplu de urmat.Nu numai pentru oamenii le-gii, dar prin aceste rânduri,am dori noi, [i pentru oricecet`]ean.

Un bine \ntoarce un bine!SSoorriinn AANNGGHHEELL

Atitudine civic`

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


ORDINE PUBLIC~

Via]a de student sub umbrela legiiÎn perioada 9 - 11 aprilie, la

Universitatea Politehnic`Bucure[ti, s-a desf`[urat ac-tivitatea studen]easc` „Poli-fest“, \n care a fost prezen-tat` oferta educa]ional` aacestei universit`]i. |n bazaprotocolului încheiat întreUniversitatea Politehnic`Bucure[ti [i Prim`ria Secto-rului 6, la aceast` ac]iune auparticipat [i elevi din claselea XII-a, care înva]` în colegiile[i liceele din sector, în vede-rea prezent`rii „vie]ii de stu-dent“.

Având posibilitatea de aavea aduna]i în acela[i loc unnum`r relativ ridicat de lice-eni, am gândit o activitate încare tinerii s` fie con[tienti-za]i atât de drepturile cât [ide responsabilit`]ile dobân-dite odat` cu împlinirea vâr-stei de 18 ani.

În conformitate cu Proto-colul încheiat între Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Muni-cipiului Bucure[ti [i Universi-tatea Politehnic` Bucure[ti,au fost purtate discu]ii cudomnul rector prov. univ.

George Darie, care a apreciatca fiind benefic` ideea de aimplica \n aceste activit`]i [ipoli]i[tii. Totodat`, în aceast`activitate, au fost cooptate [iUniunea Na]ional` a Studen-]ilor din România [i Acade-mia de Poli]ie „AlexandruIoan Cuza“.

Ideea de baz` a constat înaceea c` temele cu caracterpreventiv, care urmau s` fieprezentate liceenilor, s` nufie expuse direct de poli]i[ti,ci de studen]ii din cadrul ce-

lor dou` institu]ii, organiza]iîn echipe mixte - student po-litehnic` - student poli]ie, de-oarece mesajul este altfel re-ceptat de la tineri având vârs-ta apropiat`, iar calitatea/atri-butul de student este un sta-tut spre care tind majoritatealiceenilor.

|n acest sens, ofi]eri ai Ser-viciului de Ordine Public` aupreg`tit 14 studen]i, [aptedin cadrul Politehnicii [i [ap-te din cadrul Academiei dePoli]ie, pentru ca ace[tia s`poarte discu]ii cu liceenii par-ticipan]i.

Pe 11 aprilie, au fost pre-zen]i în incinta Universit`]iiPolitehnic` foarte mul]i lice-eni, iar echipe de studen]i aupreluat grupe de liceeni, cucare au purtat discu]ii libere,prin care s-a încercat con[tien-tizarea acestora cu privire laimplica]iile [i gradul de r`s-pundere, dobândit odat` cuîmplinirea vârstei de 18 ani.

FFlloorreennttiinnaa GGAANNEEAA


PROXIMITATE

Pe 10 aprilie, poli]i[ti deproximitate ai Sec]iei 21, auangrenat \n activit`]i preven-tiv-educative, apar]inând pro-iectului ,,Micul Poli]ist -2014“, aproximativ 100 elevide la {coala Gimnazial` nr.310 ,,Regele Mihai I“.

Întrucât prevenirea delinc-ven]ei juvenile [i a victimiz`-rii minorilor reprezint` o pri-oritate na]ional` a Poli]ieiRomâne, în cadrul Proiectu-lui de Security Marketing „Si-guran]a în [coli - 2014“, \ncare suntem parteneri cutoate unit`]ile de înv`]`mântdin sectorul 6, am ini]iat oserie de activit`]i preventiveunde am implicat elevii \nactivit`]i de cunoa[tere aatribu]iilor Poli]iei.

Dup` o scurt` prezentarea obiectivelor activit`]ii, ceurma s` o desf`[ur`m în co-mun cu elevii, am purtat dis-cu]ii interactive despre misi-

unea poli]iei \n societate,rolul poli]iei de proximitate [ia activit`]ilor preventive, cele desf`[oar` în comunitate.

La activitate au participatpoli]i[ti de proximitate, agen-]i de siguran]` public`, judi-ciari[ti [i speciali[ti crimina-li[ti.

Cu elevii, s-au purtat dis-cu]ii despre:

Ce activit`]i preventivedesf`[oar` poli]i[tii de proxi-mitate, în special în unit`]ilede înv`]`mânt;

Cum, când [i de ceapel`m la telefon ,,112“;

Cine intervine, cum,când [i ce activit`]i desf`[oa-r` agen]ii de siguran]` pu-blic`, în cazul sesiz`rii uneiinfrac]iuni (în cazul de fa]` amsimulat un furt din locuin]`);

Când, cum [i de ce fo-losim mijloacele din dotare(tomf`, c`tu[e, spray iritantlacrimogen, armament, câini

de serviciu, procedee de au-toap`rare), pentru imobili-zarea unei persoane;

Cine poate fi martor [icum poate sprijini activitateapoli]iei;

Ce activit`]i desf`[oar`la fa]a locului judiciari[tii [ispeciali[tii criminali[ti;

Cum sunt conservate,fixate, relevate [i ridicate ur-mele unei infrac]iuni la fa]alocului.

Un echipaj al ServiciuluiCanin a prezentat elevilor unexerci]iu demonstrativ despredresajul câinilor de poli]ie [ic`utarea substan]elor stupe-fiante.

Elevii au primit flyere per-sonalizate cu recomand`ri [imascota proiectului, precum[i materiale informativ-edu-cative.

MMiirrcceeaa SSoorriinn DDRRAAGGOOMMIIRR

Micul poli]ist


PERFEC}IONARE

De[i, ini]ial, studiile de specialitate din do-meniul [tiin]elor educa]iei, s-au axat, \n prin-cipal, pe dezvoltarea mecanismelor explica-tive [i metodologice, pentru educarea tinereigenera]ii, ea fiind \n cre[tere, \n formare, [inecesitând suport [i asistare, perioada post-revolu]ionar` \n România, precum [i muta]iilerapide din sfera socio-politico-economic` audeterminat acordarea unei aten]ii deosebiteproblematicii educa]iei adul]ilor, a preg`tiriiprofesionale continue; adultul are de \ndepli-nit o serie de roluri sociale, aflate \ntr-o con-tinu` dinamic`, nevoile sale educa]ionale pu-tând fi satisf`cute printr-o diversitate de pro-grame elaborate la nivelul organiza]iei dincare acesta face parte. Serviciile de mana-gement al resurselor umane din orice struc-tur` cu statut public sau privat au, printrealtele, un obiectiv major de \ndeplinit: cre[-terea eficien]ei prin preg`tirea profesional`continu`.

Indiferent de tipul organiza]iei \n care sedesf`[oar`, instruirea poate fi definit` caaducerea celor care lucreaz` \ntr-o organi-za]ie la standardele de performan]` adec-vate cerin]elor posturilor ocupate, prinintermediul preg`tirii: teoretice [i practice.

Instruirea personalului \n unit`]ile de in-forma]ii trebuie s` se organizeze [i planificedup` coordonatele metodice [i didactice,universal valabile \n orice organiza]ie deacest fel, indiferent c` este vorba deM.Ap.N., M.A.I., S.R.I., S.I.E., S.P.P. Ceea cedifer` este legat de specificul programelorde preg`tire, de substan]a cursurilor. Astfel,preg`tirea continu` a personalului, organi-zat` de c`tre unit`]i, se desf`[oar` prin pro-grame pe categorii de preg`tire, activit`]i de\ndrumare [i tutel` profesional`, programede preg`tire complementar`.

Obiectivele programelor de preg`tire despecialitate vizeaz`, \n principal, informareageneral` \n domeniul specializ`rii, actuali-zarea cuno[tin]elor [i deprinderilor \n do-meniul activit`]ii profesionale, dobândireaunor noi cuno[tin]e [i deprinderi/abilit`]i

profesionale [i dezvoltarea competen]elorinterdisciplinare \n domeniul de activitate,achizi]ionarea unor cuno[tin]e de vârf, edu-ca]ia civic` a resurselor umane, precum [idezvoltarea culturii organiza]ionale, prin sti-mularea sentimentului de apartenen]` lagrup.

Preg`tirea continu` pe categorii de pre-g`tire este structurat` pe trei paliere: preg`-tirea de specialitate (potrivit specificuluistructurii func]ionale a compartimentu-lui/locului de munc`; preg`tirea prin disci-pline de sprijin: management organiza]io-nal, psihologie interna]ional`, sociologieetc.; preg`tirea general` \n domeniul armei,specialit`]ii de baz` a unit`]ii/subunit`]ii,tragerii cu armamentul [i educa]ia fizic`.

Referitor la preg`tirea complementar` apersonalului, aceasta se realizeaz` prin pro-grame de rotire de post, de asemenea \ncolective sociale de lucru/activitate, partici-parea la alte activit`]i de preg`tire: simpo-zioane, seminarii, conferin]e, \nv`]`mânt ladistan]`, filme didactice, dosare de lectur`.

Preg`tirea continu` a personalului, asi-gurat` de c`tre institu]iile de \nv`]`mântspecializate, se realizeaz`, \n principal, princursuri, aplica]ii, exerci]ii demonstrative,tabere de preg`tire, instructaje, convoc`ri,cercuri profesionale, activit`]i metodice etc.

De asemenea, comandan]ii/[efii unit`]i-lor stabilesc, la \nceputul fiec`rui an, perso-nalul care necesit` preg`tirea \n domeniullimbilor str`ine, având \n vedere atribu]iile

Preg`tirea ofi]erilor din sistemeleinformative [i cyberterorismul

Credit foto: Corbis.com

PERFEC}IONARE

func]ionale ale acestuia [i realizeaz` cadrulorganizatoric pentru desf`[urarea activit`]ii,\n func]ie de posibilit`]i. La nivelul unit`]ilor,se realizeaz` [i se actualizeaz`, anual, listade priorit`]i pentru trimiterea personaluluila cursuri de limbi strìne, cu scoatere dinactivitate, \n care vor fi nominaliza]i, peurgen]e, ofi]erii cu atribu]ii, care necesit`cuno[tin]e \n acest domeniu. |n scopul reali-z`rii unei eviden]e reale a personalului, peniveluri de cunoa[tere a limbilor strìne, seorganizeaz` testarea acestuia de c`tre cadredidactice de specialitate. La unit`]i se con-stituie portofoliul cu personalul cunosc`torde limbi strìne (pe limb` strìn` cunoscut`[i nivel de cunoa[tere), potrivit procedurilorNATO STANAG 6001, conform c`rora se de-ruleaz` [i activitatea de evaluare a absol-ven]ilor cursurilor desf`[urate \n institu]iilede \nv`]`mânt.

Când aducem \n discu]ie problematicaautoplanific`rii preg`tirii profesionale, avem\n vedere, neap`rat, domeniul managemen-tului propriei cariere, adic` ce demersuritrebuie s` \ntreprindem cu privire la noi\n[ine, \n func]ie de ]intele propuse, spre afi atinse. Autoplanificarea preg`tirii profe-sionale este motivat` de aspira]iile indi-vidului, a[adar, motiva]ia intrinsec`, specifi-c` educa]iei adul]ilor, joac` un rol esen]ialpentru tot ceea ce include evolu]ia profe-sional`. Preg`tirea autoplanificat` se reali-zeaz` \n scopul dobândirii cuno[tin]elor,abilit`]ilor, aptitudinilor [i atitudinilor profe-sionale sau extraprofesionale, care asigur`dezvoltarea individual` a personalului dinstructurile informative. Formele [i modalit`-]ile de preg`tire autoplanificat` sunt la lati-tudinea fiec`rui angajat, preocup`rile \n acest

domeniu fiind comunicate [efilor nemijlo-ci]i. Comandan]ii/[efii unit`]ilor/structurilorsprijin` dezvoltarea individual` prin preg`-tire autoplanificat`, \n condi]iile \n careaceast` activitate nu afecteaz` \ndeplinireaatribu]iilor de serviciu.

Educa]ia, ca fenomen social [i individual,caracterizat de un ansamblu de tr`s`turidefinitorii, este un demers aplicabil, exclu-siv fiin]ei umane, pentru c` presupune exis-ten]a con[tiin]ei.

Preg`tirea, \n general, este un procesprin intermediul c`ruia se dobândesc [i setransmit cuno[tin]e. La rândul sù, procesuleste mai mult sau mai pu]in lung [i intens,el prezint` dificult`]i mai mari sau mai mici[i se poate aplica la oricare dintre aspectelevie]ii. Dar, partea mai important` a acestuiproces este faptul c` preg`tirea se com-pune din expunere [i \nv`]are. Adic`, \ntimp ce ni se pred`, putem \nv`]a [i ceeace este \nv`]at, poate fi predat. Asociate profe-siei noastre, prin prisma tipului de preg`tireprev`zut de acte normative interne, cele douèlemente se concretizeaz` \n parcurgereaprogramelor de preg`tire [i transpunerea \npractic` a cuno[tin]elor acumulate, \ntr-unmod care s` dea m`sura eficien]ei \n \n-deplinirea sarcinilor specifice. Preg`tirea efi-cient` implic` angajarea real`, atât din parteamanagerilor, cât [i a personalului subordo-nat. Managerii trebuie s` fie con[tien]i còamenii pe care \i conduc nu \nva]` numaipentru c` a[a decid [efii sau pentru c` li s-apus la dispozi]ie un \ntreg arsenal de infor-mare [i formare. Indiferent de tipul organi-za]iei \n care se desf`[oar`, instruirea poatefi definit` ca aducerea celor care lucreaz`\ntr-o organiza]ie la standardele de perfor-man]`, adecvate cerin]elor posturilor ocu-pate, prin intermediul preg`tirii teoretice.

Orice s-ar spune despre eficien]a siste-mului preg`tirii continue \n sistemele na]io-nale informative, trebuie subliniat faptul c`nu este lipsit de importan]` aspectul pre-g`tirii individuale, autoeduca]ia stând la ba-za ob]inerii performan]elor, cu adev`rat va-loroase.

VVllaadd RRoommiicc`̀ AAddrriiaannCCaammeelliiaa OOpprreessccuu


-- vvaa uurrmmaa --Credit foto: Corbis.com


PREVENIRE

În anul 2012, pe baza Stra-tegiei de prevenire a crimina-lit`]ii, la nivelul municipiuluiBucure[ti, pionierat în Româ-nia, a fost creat primul siteinterinstitu]ional pentru sigu-ran]a adolescen]ilor [i tineri-lor, www.gandirefresh.ro.

Acest site a fost punctul deplecare pentru Proiectul „Suntfan gandire fresh“, desf`[uratîn liceele cu evenimente repe-tate de violen]`, licee pe careServiciul de Analiz` [i Preve-nire a Criminalit`]ii le-a luatîntr-o tutel` informal`. Aici, dela începutul anului {colar, cusprijinul psihologilor [colari [ial Inspectoratului [colar al Mu-nicipiului Bucure[ti s-au desf`-[urat activit`]i de timp liberprecum: rugby tag, teatru, dra-materapie. În prezent, suntînfiin]ate cluburi gândire freshîn 18 licee din Capital`. Eleviide aici înva]` s` se distreze,f`r` a utiliza violen]a saualcoolul. Aceasta a fost [i temaunei ample manifest`ri, orga-nizat` mar]i 8 aprilie 2014, încadrul s`pt`mânii „{coala alt-fel“, la Club One din Regie,unde 1000 de elevi [i 300 deprofesori au asistat la specta-colul prezentat de CosminSele[i. Pe scen` au urcat Tru-

pa Marfar [i Nicole Cherry.Al`turi de ace[tia, au sus]inutmici momente artistice trupede majorete, bit boxing, streetdance. De asemenea, au fostprezen]i partenerii no[tri, ISU,SMURD, Jandarmeria Bucu-re[ti, SIAS, cu tehnici de prim-ajutor, autoap`rare [i re]ine-rea unui agresor periculos.

La final au fost decernatemai multe premii: 10 copii auprimit tabere la mare de câteo s`pt`mân`, în cadrul uneitombole, 25 au fost premia]idin partea unui supermarket curechizite, ghiozdane [i c`r]i, iar200 au primit [edin]e de makeup de la o firm` de produsecosmetice.

Organiza]ia „Tineri pentrutineri“ a oferit tricouri [i sfaturidin domeniul educa]iei sexu-ale, iar cluburile sportive „Di-namo“, „Steaua“, „Rapid“ [i Fe-dera]ia Român` de Rugby auoferit articole promo]ionale.

Cei peste 1000 de partici-pan]i au demonstrat c` într-unclub po]i s` te distrezi, s` as-cul]i muzic`, s`-]i testezi cu-no[tin]ele, s` câ[tigi un pre-miu [i s` înve]i ceva nou f`r`s` consumi alcool, droguri saus` fii violent. Po]i fi în centrulaten]iei, te po]i sim]i binef`când lucruri pe care tinere-]ea ]i le pune la dispozi]ie.

Fotografiile pe care tineriile-au f`cut al`turi de Cosmin,de Nicol, dar [i al`turi de re-prezentan]ii cluburilor sportiveau reu[it s` înveseleasc` re]e-lele de socializare [i s` aduc`tinerilor un plus de imagineprintre prieteni.

Evenimentul s-a încheiat cudansuri populare (printre care[i „Bra[oveanca“), sus]inutede echipele Clubului „Impetus“[i cea a Clubului Studen]ilor.

LLiiaannaa RRUU{{EESSCCUU

Distrac]ie f`r` alcool, droguri sau violen]`


PREVENIRE

Ce face copilul dumneavoastr`

\n acest moment?

Comunica]i tot timpul cucopiii dumneavoastr` [i afla]icine le sunt prietenii.

La întrebarea „[ti]i cine suntprietenii copiilor dumneavoas-tr`?“ mul]i p`rin]i vor r`spun-de afirmativ, iar dac` r`spun-sul lor se bazeaz` pe argu-mente, ace[tia nu au decât s`se felicite [i s` persevereze îna men]ine o comunicare subtoate aspectele cu odraslelelor, spre mul]umirea sufle-teasc` a tuturor.

Din nefericire, dintr-o fals`pudoare, din neglijen]`, saudin cine [tie ce motive, mul]ip`rin]i acord` prea devremestatutul de „om matur“ copii-lor ajun[i la pubertate, ado-lescen]` [i chiar dup` ce audep`[it aceste perioade, ui-tând un adev`r elementar: c`„omul cât trìe[te înva]` [i tre-buie înv`]at“.

Nu suntem adep]i ai „d`d`-celii“ celor tineri, dar nici apozi]iei unor p`rin]i de a nu semai interesa de soarta lor, depreocup`rile, bucuriile, neca-zurile [i, nu în ultimul rând, deanturajul de prieteni ai acesto-ra. De foarte multe ori, lipsa decomunicare dintre p`rin]i [icopii na[te delincven]i. Iat` [iun exemplu semnificativ:

H.L. era elev la un liceu dinIa[i, în clasa a 12-a, având o

situa]ie la înv`]`tur` foartebun`. Avea un frate mai mic,care, de asemenea, înv`]afoarte bine. P`rin]ii acestoraau reu[it s` se integreze înceea ce se nume[te societateade tranzi]ie. Tat`l [i-a înfiin]ato societate specializat` în co-mercializarea materialelor deconstruc]ii, iar mama lucreaz`în cadrul aceleia[i unit`]i.Toate bune [i frumoase, pân`într-o zi când… tat`l a desco-perit c` din cas` i-au disp`rut23.500 lei [i evident s-a

adresat organelor de poli]ie.Ca-n atâtea cazuri, [i-n acestapoli]i[tii au trebuit s` fac`lumin`. Dar, nu numai cu fur-tul propriu-zis, ci [i-n leg`tur`cu rela]iile dintre p`rin]i [icopii, care, pe scurt, s-au pre-zentat astfel: de o bun` bucat`de vreme, p`rin]ii se mul]u-meau doar s` dea câte untelefon dirigin]ilor celor doicopii, iar dac` de la [coal` nuera semnalat nimic deosebitse considera c` „totul este înordine“. De unde s` [tie tat`llui N.L. c` fiul sù s-a îndr`gos-tit de B.E., iar fata (minte decopil, ve]i spune) i-a sugeratprietenului ei (N.L.) c` la vâr-sta lor ar fi deosebit de roman-

tic s`-[i p`r`seasc` pe nea[tep-tate p`rin]ii, s` întrerup` [coala[i s` plece clandestin în Italia.

Lui Lauren]iu (hai s`-i spu-nem pe nume) ideea i s-ap`rut nemaipomenit` [i cânds-a ivit prilejul (tat`l sù sco-sese bani de la banc` pentru acump`ra ciment de la Bicaz), aluat banii, i-a dus prieteneisale, urmând în cel mai scurttimp s` plece în Italia.

Nu au mai plecat pentruc`… au intrat poli]i[tii pe fir [iau [tiut ce trebuie s` fac` pen-tru ca p`rin]ii „s`-[i redesco-pere“ propriile odrasle.

Apropia]i-v` mai mult desufletul copiilor [i afla]i-lefr`mânt`rile.

Dac` fiul sau fiica dum-neavoastr` s-a îndr`gostit, c`-uta]i s` le cunoa[te]i partene-rul, invitându-l acas`. Aborda]iproblemele în mod civilizat,insistând asupra pericolului lacare se expun.

Când organiza]i petreceripentru copiii dumneavoastr`,cùta]i s`-i cunoa[te]i pe to]iinvita]ii. De dumneavoastr`depinde s`-i cuceri]i pe amiciifiului sau fiicei [i s` încerca]i,ulterior, cu tact, s` tria]i pe câtposibil prieteniile necorespun-z`toare.

Verifica]i frecven]a copi-ilor la cursuri.

}ine]i leg`tura cu [coala,participa]i la [edin]ele trimes-triale, aborda]i telefonic profe-sorii [i explica]i copiilor dum-neavoastr` c` face]i acestlucru pentru c` ave]i o datorieca p`rinte s`-i purta]i de grijà[a cum el are datoria s`înve]e, iar [coala s`-i asigurestartul spre cariera viitoare.

O ]inut` sobr` îl va sc`pape copilul dumneavoastr` demulte necazuri.

Fuste scurte, machiajestridente sunt tot atâtea „[an-

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Dac` fiul sau fiica dumneavoastr` vine cu mai multe obiecte de valoare, verifica]iprovenien]a lor [i nuaccepta]i r`spunsurile

facile.

” ”


PREVENIRE

se“ ca victimele s` încurajezecomiterea infrac]iunilor de vi-ol, privare de libertate, loviri,v`t`m`ri corporale grave. Lim-bajul subliminal poate, la rân-dul sù, stârni reac]ii violentedin toate p`r]ile. L`n]i[oarele,bijuteriile, îmbr`c`mintea [iînc`l]`mintea costisitoare potconstitui tot atâtea prilejuripentru o tâlh`rie comis` laad`postul întunericului, la ie[i-rea de la orele de curs. Aten]ie,a[adar, tuturor!

Înv`]a]i-v` copiii s`-[i for-meze [i s` exerseze deprinderi[i obi[nuin]e morale, pe cares` le resimt` ca trebuin]e: s`salute, s` fie politicos, priete-nos, punctual, cinstit [i con-[tiincios.

Explica]i copiilor, de lacea mai fraged` vârst`, c` afura este cel mai înjositor obi-cei, indiferent dac` este vorbade un creion sau o biciclet`.

Nu uita]i c` un cazier ju-diciar te poate „urm`ri“ pe via-]`.

Verifica]i de câ]i bani debuzunar dispune bìatul saufiica dumneavoastr`.

Controla]i-le po[etele saubuzunarele.

Dac` fiul sau fiica dum-neavoastr` vine cu mai multeobiecte de valoare, verifica]i

provenien]a lor [i nu accepta]ir`spunsurile facile.

Interzice]i copiilor s` fac`schimb de haine.

Nu permite]i copiilordumneavoastr` s` întârzie ne-permis de mult la întoarcereade la [coal`, film etc.

Dac` fiul sau fiica dum-neavoastr` sunt invita]i la oonomastic`, verifica]i undemerg. Lua]i leg`tura cu p`-rin]ii-gazd` [i controla]i-i latelefon.

Înv`]a]i copiii s` nu par-ticipe la nici un fel de agresi-uni: stradale, în discoteci, ba-ruri sau oriunde s-ar afla.

Mare aten]ie ca nu cum-va copilul dumneavoastr` sàdere la vreo ga[c` de cartier.Va fi un pericol iminent de a-lsc`pa din mân` pentru tot-deauna.

Procurorii [i poli]i[tii aureu[it s` anihileze o gruparede infractori bucure[teni, con-dus` de S.D., zis „Fluturic`“,care f`cea legea în sectorul 5.Cei cinci interlopi sunt cerc-eta]i pentru lipsire de libertateîn mod ilegal, ultraj contrabunelor moravuri [i au fostprezenta]i Tribunalului Bucu-re[ti pentru arestare preven-tiv`. Fa]` de minorul A.C.,procurorii au pus în mi[careac]iunea penal` pentru ucide-rea lui S.C. Din anchet`, areie[it c` minorul de numai 15ani era folosit de interlopi pen-tru mai multe fapte violente.Infrac]iunile au fost s`vâr[ite laRestaurantul „BADEX“ dinBucure[ti, unde „Fluturic`“ s-adus, înso]it de alte 25 de per-soane, printre care [i 11 copii,s` serbeze ziua de na[tere afiului sù. Scandalul a începutîn momentul în care progra-mul artistic al restaurantuluitrebuia s` se închid`. Interlo-pii au început s` devin`

violen]i [i i-au obligat pe mem-brii orchestrei s` cânte f`ròprire, pân` când vor decideei. Personalul restaurantului [ipatroana au fost lovi]i, ame-nin]a]i [i pu[i s` stea îngenunchi timp de mai multeore, interzicându-li-se s` în-chid` localul sau s` plece.Minorul a fost ini]ial cercetatpentru tentativ` de omor califi-cat, dar, o dat` cu decesul vic-timei, procurorii au schimbatîncadrarea juridic` a faptei încea de omor.

146 de g`[ti, numai în Bucure[ti

Materialul publicistic careurmeaz`, reprezint` reprodu-cerea articolului cu titlul demai sus, semnat de ziaristaFelicia Trìstariu [i ap`rut încotidianul „Evenimentul zilei“din 15 mai 2004:

„Lumea zice c` banii n-aducbucurii, dar to]i vor s` aib`-nbuzunare cât mai multe mii.Conteaz` mai pu]in de undei-ai produs, vremea oamenilorcinsti]i acum s-a cam dus. Auap`rut bìe]i de cartier,[mecheri, borfa[i, [i dac-ajungica ei nu po]i s` te mai la[i.Chiar dac` adev`rul `stadoare, banii fac p`mântul s`se-nvârt`-n continuare“. Edoar o strof` din „Banii facp`mântul s` se-nvârt`“, pies`de pe albumul „Bìe]i de car-tier“, al forma]iei La Familia,suficient` îns` pentru a strân-ge „la scar`“ bìe]ii din cartier,cu sticle de bere, ceva ]ig`ri,gata de comentarii acide laadresa tuturor trec`torilor [idornici de a asculta hip-hop lavolum maxim.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com


ISTORIA LA ROTATIV~

Dup` cum este binecunoscut,la sfâr[itul secolului al XIX-lea,slujitorii de baz`, propagan-di[tii, aleg`torii fideli [i chiarb`tù[ii „profesioni[ti“ ai unuipartid politic erau de cele maimulte ori r`spl`ti]i atunci cândse ajungea la putere, cu un„ciolan“, m`car un „os“ ori un„mezelic“, constând, de obicei,\ntr-o slujb` de poli]ai, sergentde strad`, intendent la aziluri,v`taf, lampagiu, controlor depia]`, practicant la judec`torii,copist [.a., dup` posibilit`]i [idup` cât de mult sprijinise par-tidul. Ulterior, avea grij` omul sùrce pe scara ierarhiei [i s` sepricopseasc` pe seama func]iei.

Pân` \n 1989 Poli]ia Capitaleinu are un poli]ist de carier` \nfrunte (exceptând perioada1949-1989, a mili]iei). Dup`perioada Agiei (\n frunte cu aga,boier agreat de domn [i de par-tida dominant`), de la Cuza(1859) [i pân` la sfâr[itul Pri-mului R`zboi Mondial, prefec]iai Poli]iei Capitalei sunt oamenipolitici. Perioada interbelic` estea generalilor acoperi]i de glorie[i ie[i]i teferi din prima confla-gra]ie mondial`. Ei provin dinrândurile armatei: Eracle Nico-leanu, Gabriel Marinescu [i Ro-drig Modreanu. |n „perioadaAntonescu“ avem tot militari,poli]i[tii fiind func]ionari publici.

Prefect de poli]ie pentru 11zile. Suntem \n perioada \n care

prefec]ii Poli]iei Capitalei erau\n covâr[itoare parte oamenipolitici, e adev`rat, unii chiar deprim` mân`. Chiar [i militariierau numi]i dup` culoare poli-tic`. A[a se face c` „rotativa par-tidelor politice“, liberal [i con-servator, aducea pe cale deconsecin]` [i schimbarea arbi-trar` a prefectului de Poli]ie.

„Fiecare guvern venea cu poli-]i[tii sì de ocazie. |n]elegeoricine ce cultur` profesionalàveau acei oameni...“, scria pebun` dreptate \n 1928, Ion C.Rallet, un fost poli]ist.

Dac` vom socoti numai pre-fec]ii Poli]iei Capitalei din inter-valul 1859-1907, vom constatac` avem nu mai pu]in de 35!Un num`r de [ase vor \ndeplinifunc]ia de dou` ori, iar un altul- [i l-am numit aici pe „kneazul“Dimitrie P. Moruzi, care era in-dispensabil potlog`riilor [i celorce le orchestrau - de trei ori. Peansamblu, avem nu mai pu]inde 43 de schimb`ri \n doar 48

de ani, adic` aproape o jum`ta-te de veac. Asta \nseamn` anul[i prefectul! Generalul NicolaeHaralambie, cunoscut pentrurolul sù \n detronarea luiAlexandru Ioan Cuza, este pre-fect doar 11 zile, Alexandru Em.Florescu, 52. La polul opus sesitueaz`, cu 12 ani, generalulEracle Nicoleanu (1918-1930),generalul Gavril` Marinescu(1930-1939) [i, dac` socotim [imili]ienii, generalul maior AurelFilip, [ef al Inspectoratului Mili-]iei Bucure[ti \n perioada 1952-1968, adic` din vremea lui Dej[i pân` la a lui Ceau[escu, s`recunoa[tem, o adev`rat` per-forman]`, foarte greu de egalat,c`ci de dep`[it nici nu maipoate fi vorba acum.

SSuubb ppaappuucc ppoolliittiicc.. Prefectulpoli]iei Gheorghe M. Ghica estenumit \n fruntea Poli]iei Capita-lei de c`tre ministrul de Interne.Numele lui: tot Ghica. Data este22 februarie 1866, [i r`mânedoar pân` la 4 iulie, când eschimbat cu C. Ciocârlan care e]inut prefect pân` la 18 noiem-brie 1866. A urmat la prefec-tur`, sub acela[i ministru, Simi-on Mihìlescu, care a fost [i elschimbat la 2 februarie 1869 deministrul Mihail Kog`lniceanu,care l-a ales pe fostul lupt`torde la 1848, Pavel Z`g`nescu. A-cesta a r`mas prefect pân` lasfâr[itul lunii iulie, pentru c` totKog`lniceanu l-a schimbat cu C.Manu, men]inut [i de urm`torulministru de Interne Al. G. Goles-cu, pentru a fi \nl`turat de con-servatorul Manolache CostacheEpureanu, ministru de Interne\n perioada 20 aprilie - 14 de-cembrie 1870. Acest ministru,la \nceput de mandat, adic` la 8mai, l-a numit prefect pe VasileHiottu, pe care l-a men]inutpân` la 8 decembrie 1870,când a revenit cel care mai fu-sese prefect, Simion Mihìlescu.Acesta a servit sub al IV-lea gu-vern Ion Ghica.

FILE DIN TRECUTULFILE DIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Caracteristica vremii: Schimbarea partidului de laputere aduce schimbarea Prefectului Poli]iei

„Dac` stabilitatea este bun` \n toate func]iunile publice, \nPoli]ie este indispensabil`“.

MMiinniissttrruull ddee IInntteerrnnee VVaassiillee LLaasscc`̀rr,, 11990055

Dup` jupânul Moruzi,prefect al Poli]iei

Capitalei, vine colonelulSergiu Voinescu,

\n timpul guvern`riiconservatoare a lui

Lasc`r Catargiu.

” ”


ISTORIA LA ROTATIV~

Liderul conservator Lasc`rCatargiu, pre[edinte al Consiliu-lui de Mini[tri [i ministru deInterne, când urc` \n scaun la11 martie 1871, prima lui grij`de a doua zi este mazilireaMihìlescu [i re(aducerea) luiHiottu. Nu mai pu]in de patruprefec]i de poli]ie va aveaLasc`r Catargiu: Vasile Hiottu,Constantin Blaremberg, Ion He-ri[escu (pentru doar 22 dezile!), Ion V`c`rescu [i DimitrieB`rc`nescu. Hiottu a fost ]inutpân` la 17 octombrie 1873. Seuzase. A venit Constantin Bla-remberg, pe care l-a ]inut pân`la 3 februarie 1875, când l-aschimbat cu Ion Heri[escu. I-auurmat Ion V`c`rescu, Ion B`l`-ceanu, ultimul doar \n perioada15-29 ianuarie 1876 [i DimitrieB`rc`nescu (din 9 martie 1876).Acesta n-a r`mas la PrefecturaPoli]iei nici dou` luni \ncheiate,depunându-[i demisia (la 4mai) ministrului de Interne li-beral-conservator Gheorghe D.Vernescu, care l-a numit pe lo-ialul sù mason, Emanoil Pro-topopescu-Pake (mai târziu pri-mar al Bucure[tilor, \n 1898-1891), r`mas doar pân` la 5noiembrie 1876. A urmat Pro-copie-Dumitrescu, pân` la 15februarie anul urm`tor.

Sub Ion Br`tianu prefec]isunt Constantin Ciocârlan (a-proape trei luni), Radu Mihai(mult mai mult, aproape doiani, din vremea R`zboiului deIndependen]`, de la 13 mai1877 [i pân` la 27 martie 1879,servind sub mini[tri liberali I.Br`tianu, C. A. Rosetti [i M. Ko-g`lniceanu [i iar`[i I. Br`tianu,care-l schimb` \n martie 1879cu controversatul AlexandruCandiano-Popescu (r`mâne [iel aproape patru luni) [i, pentrua doua oar`, Radu Mihai, pân`la 19 martie 1885, \n lungaguvernare liberal`. Din 20 mar-tie 1885, i-a urmat la prefec-tur`, pentru trei ani de zile,

kneazul Moruzi (ministru era totBr`tianu), pân` la 23 martie1888, când ministru de Interneera generalul Radu Mihail, fos-tul prefect al poli]iei [i sub inte-rimatul lui C. Nacu.

Dup` jupânul Moruzi, prefectal Poli]iei Capitalei, vine colone-lul Sergiu Voinescu, \n timpulguvern`rii conservatoare a luiLasc`r Catargiu. Din 29 septem-brie 1888, prefect este colone-lul Ion Algiu (sub ministrul deInterne George Manu), pe careministrul urm`tor, generalul IonE. Florescu, \l schimb` de m`r]i-[orul anului 1881 cu un alt co-lonel, Mihail Rasty, care are operioad` de conducere destulde stabil`, pân` \n 8 iunie 1894.Sub guvernul conservatorului L.Catargiu, prefectul poli]iei seschimb`, e adev`rat, tot cu unMihail, De[liu, care va r`mânecâteva luni, pân` la 18 septem-brie 1894, când vine tot unMihai, Cap[a, care va r`mâne,\n chip firesc pentru vremurilede atunci, pân` la sfâr[itul regi-mului conservator al lui Catar-giu. Noul ministru, Nicolae Fle-va, \l schimb` pe Mihai Cap[acu Emanoil Culoglu.

|n decembrie 1895, la Poli]iaCapitalei e numit Paul St`tescu,care r`mâne un an, sub Dimi-trie A. Sturdza [i Anastase Sto-lojan, fiind schimbat de minis-trul de Interne Vasile Lasc`r cuCaton Lecca. El r`mâne pân` lasfâr[itul ministeriatului Lasc`r(26 martie 1897) [i continu`sub liberalul M. Pherekyde,pân` la 10 aprilie 1899. Dinfunc]ie l-au \nl`turat conserva-torii, prin „Nababul“ G.Gr. Can-tacuzino, care l-a adus pe cel cemai fusese \n fruntea poli]i[tilorbucure[teni, generalul Ion Algiu,]inut fix pân` la sfâr[it de man-dat, adic` pân` la 16 iulie 1900.

Noul ministru de Interne,Constantin Ol`nescu (premierPetre Carp) l-a sus]inut pe Algiudoar de la 7 la 16 iulie, schim-

bându-l cu Dimitrie Dobrescueste cel care conduce exact \nperioada guvern`rii conserva-toare. Sub guvernarea liberal`din 1901-1904, prefec]i suntEmil Petrescu, ]inut de Petre S.Aurelian, apoi Mihai Iulian, ]inutde George D. Pallade [i IancuSaita, sub reformatorul VasileLasc`r.

Din 22 decembrie 1904, laputere vine „Nababul“ conser-vator, [i-l ]ine pe Moruzi totmandatul. Fix atunci când seschimb` regimul (12 martie1907), Ionel Br`tianu \l schim-b` [i pe prefect cu Emil Petres-cu (acesta conduce \n 1907-1910). E rândul conservatoruluiAl. Marghiloman s`-l aleag` \ndecembrie 1910 pe Ion M.Mitilineu, care r`mâne fix doiani de zile, sub mini[trii C. Arion[i Take Ionescu, iar liberalul Va-sile G. Mor]un \l \nl`tur` pekneazul Moruzi, pentru a-l \n-scùna pe Gheorghe Corbescu.

Kneazul e mai-marele poli]ieitrei ani sub liberali, fiind schim-bat de premierul [i ministrul deInterne conservator TheodorRosetti, numit iar`[i de „Naba-bul“ George Gr. Cantacuzino(pentru al]i doi ani) [i fiind pre-fect pentru ultima oar`, subambele partide, a[a, ca s` nu sesupere nici liberalii, nici conser-vatorii. Curat caragialesc, coaneF`nic`! Stai [i te \ntrebi: era oa[a penurie de „catinda]i“, sauera prefectul indispensabilma[ina]iunilor de culise?

-- ssffâârr[[iitt --

P-]a Victoriei


RUTIER

Cu ocazia programului„{coala altfel“ - „S` [tii maimulte, s` fii mai bun!“, poli-]i[tii Brig`zii Rutiere au fost, cade fiecare dat`, al`turi de copi-ii bucure[teni, de p`rin]ii [iprofesorii lor, continuând acti-vit`]ile preventive pentru cre[-terea gradului de siguran]` întrafic.

Peste 4500 de pre[colari [ielevi au înv`]at sau au „reca-pitulat“ regulile de circula]ieesen]iale, pentru a nu devenivictimele unui accident.

Poli]i[tii rutieri au sus]inutcursuri de legisla]ie [i au pre-zentat materiale video, adap-tate fiec`rei grupe de vârst`:„Poli]istul, prietenul meu“;„Drumul colorat“ [i „Ai grij` detine! E[ti singurul care poate“.

Având în vedere experien]aanilor anteriori, precum [i fap-tul c` Poli]ia Rutier` este unpunct de interes [i atrac]iepentru cei implica]i în acestprogram, [i anul acesta, între 7[i 11 aprilie, la Brigada Rutier`Bucure[ti a fost „S`pt`mânapor]ilor deschise“.

În cele cinci zile, ne-au tre-cut pragul peste 600 de copii,între 3 [i 17 ani, înso]i]i de

profesori [i p`rin]i.Vizitatorii au avut ocazia s`

vad` „pe viu“ cum func]ionea-z` dispeceratul, cum sunt pre-luate apelurile, atât prin sis-temul integrat 112, cât [i prin021/9544 - telefonul cet`]ea-nului, cum sunt supravegheatemarile intersec]ii prin inter-mediul camerelor video, pre-cum [i modul în care sunttransmise [i preluate cazurileîn teren.

Principala atrac]ie a fost, cade obicei, tehnica din dotareaBrig`zii Rutiere. „Poli]i[ti pen-tru o zi“, cei prezen]i au primitexplica]ii despre cum func]io-

neaz` aparatele radar, ampla-sate pe autospecialele poli]ieirutiere, despre motocicletele [imototriciclurile din dotare.

Urca]i la volanul sau ghido-nul „inscrip]ionatei“, mul]i dincei prezen]i [i-au exprimat do-rin]a de a deveni „poli]i[ti derutier`“.

De asemenea, pentru redu-cerea riscului rutier în trans-portul elevilor, au fost efectu-ate controale ce au vizat atât[oferii, cât [i starea tehnic` aautovehiculelor angrenate îndeplasarea în excursii.

În situa]iile în care s-auconstatat deficien]e, agen]iipoli]iei rutiere au dispus m`-suri de remediere, pentru a seasigura de desf`[urarea încondi]ii optime a deplas`rii.

Activit`]ile privind educa]iarutier` au un caracter perma-nent, Brigada Rutier` fiind im-plicat`, printre altele, în campa-nii de prevenire, dezbateri pefocus-grupuri sau ore de pre-dare a cursurilor de educa]ierutier`, în cadrul unit`]ilor deînv`]`mânt de pe raza munici-piului Bucure[ti.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

„S` [tii mai multe, s` fii mai bun!“

Str . P`r intele Galer iu nr . 7 , sector 2 , Bucure[t iT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o


|ntre anii 70-90, jafurile asupra ma-[inilor blindate (Brink's, Loomis), care efec-tuau transporturi de bani, de la firme spreb`nci sau de la b`ncile comerciale spreBanca Na]ional`, deveniser` un adev`rat„sport“ na]ional. Astfel de evenimente sedesf`[urau \ntotdeauna cu mare violen]`.

Pe 5 noiembrie 2009, la numai câtevaminute dup` ce am aterizat pe aeroportul„Charles de Gaulle“ din Paris, primesc unmesaj pe telefonul mobil, de la un prietendin cadrul poli]iei judiciare din Lyon, carem` anun]a c` are ve[ti interesante pentrumine.

|n aceea[i sear` ne-am \ntâlnit, iarpoli]istul mi-a vorbit despre dosarul „ToniMusulin“, un caz unicat \n istoria crimi-nalit`]ii organizate din Fran]a, deoarece nua existat niciodat` un asemenea furt,comis f`r` nici o urm` de violen]`.

Este vorba despre furtul impresionanteisume de 11,6 milioane euro de c`tre ToniMusulin, 39 ani, angajat la societateaLoomis, care asigura cu \nc` doi angaja]i,transferul acestei sume de bani de lasucursala B`ncii Na]ionale din Lyon spreb`nci [i unit`]i comerciale.

Aprofundarea dosarului

|n diminea]a zilei de joi, 5 noiembrie2009, un vehicul blindat al societ`]ii detransport Loomis efectua o distribuire defonduri. |n jurul orei 10, doi dintre cei treisalaria]i, intr` \ntr-o unitate comercial`,

iar cel de-altreilea, [oferul,Toni Musulin,r`mâne \n a[-teptare. Nimicn e o b i [ n u i tpân` aici. Unprocedeu cla-sic, utilizat \nasemenea mis-iuni.

|ns`, dup`20 de minute,la ie[irea dinunitate, cei doiau constatat cu surprindere c` vehicululblindat nu se mai afla \n locul unde fuseseparcat. Contacteaz` imediat BrigadaAnticriminalitate din Lyon, care, \n maipu]in de dou` ore, g`se[te vehiculul aban-donat pe strada Montagny (Sectorul 8),golit de 11,6 milioane euro.

Din primele investiga]ii, nu s-a luat \ncalcul c` autorul jafului ar putea fi chiar[oferul transportului blindat, ci s-a merspe pista unui „hold up“, a unui furt al ve-hiculului de o band` criminal` bine orga-nizat`.

Anchetatorii au cules informa]ii, totu[i,[i despre [ofer. De origine sârbo-croat`, ellucra de peste zece ani la societateaLoomis. F`r` antecedente penale era con-siderat de superiorii ierarhici [i colegii demunc`, drept un salariat model, un om demare \ncredere.

Totu[i, dup` investiga]ii am`nun]ite, oa-menii legii s-au orientat rapid spre pistaconform c`reia autorul ar fi fost chiar[oferul care prezenta atâta \ncredere.

|n momentul \n care poli]i[tii au f`cut operchezi]ie \n apartamenul lui, au desco-perit c` locuin]a era goal`. Alte cercet`riau scos la iveal` c` b`rbatul [i-a golit toateconturile bancare, cu o s`pt`mân` \naintede a comite jaful.

Omul a ac]ionat rapid [i a fost eficace.Dup` coborârea colegilor, Musulin adeconectat GPS-ul [i telefonul din vehicul,pentru a nu putea fi localizat, dup` care a

Jaful secolului, f`r` violen]`

MONDO POLICE

Credit foto: corbis.com

Toni Musulin


MONDO POLICE

plecat [i a luat cei 49 de saci plini cu bani,abandonând ma[ina.

La pu]in timp de la distribuirea portretu-lui robot al fugarului, anchetatorii desco-per` ma[ina lui Musulin, o camionet`Renault Kangoo, c`ptu[it` cu bani,ascuns` \n subsolul unui imobil, nudeparte de locul unde fusese abandonatvehiculul de transport blindat. Ma[ina fu-sese \nchiriat` de Musulin \nc` din aprilie2009, de la o societate de profil, iar boxa,din octombrie 2009, pentru trei luni,amândou` sub o identitate fals`.

|n vehicul sunt g`si]i bani - 9,1 milioanede euro, lipsind dou` milioane [i jum`tatede euro.

Contrar a[tept`rilor procurorului XavierRichaud, precum [i a anchetatorilor, ToniMusulin nu s-a \ndreptat c`tre Est, spre]ara natal`, ci spre Sud, spre Monaco,unde, pe 16 noiembrie 2009, for]at de\mprejur`ri, s-a predat autorit`]ilor poli-]iene[ti la Comisariatul Central din MonteCarlo.

Dup` ce s-a predat, Toni Musulin,ajunge \n arestul poli]iei franceze iar \nurma interogatoriului recunoa[te c` a furatbanii, dar neag` c` ar fi luat cei 2,5 mi-lioane euro, care lipseau.

Este \ncarcerat la Lyon (\nchisoarea„Corbas“), iar instrumentarea dosarului sefinalizeaz` la sfâr[itul lunii ianuarie 2010.Musulin este acuzat pentru infrac]iunea defurt [i condamnat la trei ani de \nchisoare.De asemenea, este obligat s` pl`teasc`45.000 euro, amend` penal`, [i are inter-dic]ie de a practica meseria de transporta-tor de fonduri timp de cinci ani, de la dataeliber`rii.

Parchetul face apel, iar pe 2 noiembrie2010, solicit` o pedeaps` de cinci ani,]inând cont [i de tentativa de escrocheriela asigur`ri, respectiv, furt calificat. In-stan]a aprob`. |ntre timp, \n cadrul unuiproces civil, \n februarie 2011, ToniMusulin va fi obligat s` pl`teasc` societ`]iiLoomis daune materiale [i morale \n va-loare de 270.000 euro.

Timp de trei ani [i jum`tate a stat \nchis\n penitenciarul „Lyon-Corbas“, iar pe 30septembrie 2013, Toni Musulin este eli-berat condi]ionat sub control judiciar. |nvârst` de 43 ani, conform avocatului aces-tuia, Hervé Banbanaste, Toni Musulin dis-pune de un domiciliu stabil (fix), \nBourgogne, precum [i de o oferta demunc` \ntr-o \ntreprindere de transport,a[a cum prevede regulamentul, negând, \ncontinuare, c` ar fi sustras cele 2,5 mili-oane de euro, a[a cum justi]ia i-a repro[at.

R`uf`c`tor silen]ios, discret, amator [idiletant \n ale tâlh`riei (un ho] deduminic`), Toni Musulin, f`r` niciun fel deajutor sau „consilier“ \n materie de jafuri,imediat dup` ce [i-a parcat furgoneta \ngarajul \nchiriat, se sim]ea epuizat [i doreas` se relaxeze la soare, pe o banc` \nParcul „Parilly“ din Lyon, cu un sandwich\n mân`. Timp de câteva ore a \ncercats`-[i imagineze cam cum ar putea fi el mi-lionar la 40 ani.

De[i \n boxa garajului construise unperete dublu, unde s`-[i ascund` banii, larevenire era deja prea târziu, pentru c`\ntregul cartier era \ncercuit de for]ele deordine.

A[a c`, se vede nevoit s` plece cu omotociclet` (casca protejându-i identi-tatea). P`r`se[te Fran]a prin Italia [iajunge \n Monaco, unde se cazeaz` laHotelul Paris, pentru a asista la s`pt`mâna„Yacht Show“. De[i ar fi putut ie[i din\nchisoare mai devreme, sub control judi-ciar cu br`]ar` electronic`, a refuzat (cade-altfel [i vizitele familiei), dorind s`-[iexecute integral pedeapsa, pentru a puteafi cu adev`rat liber.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: corbis.com


MAGAZIN

Andrew West tocmai \nre-gistra r`spunsul dat de RobertKennedy la ultima \ntrebare ainterviului ad-hoc, improvizatla trecerea candidatului prinbuc`t`ria hotelului Ambasa-dor. |n mod normal, reporterulre]elei radio „Mutual Broad-casting System“ ar fi \ncheiatconvorbirea cu firescul „Mul-]umesc“, dar nu s-a \ntâmplata[a. Cu vocea gâtuit` despaim` el a reu[it s` transmitàscult`torilor, \n direct:

„Au tras \n senatorul Ke-nnedy, au tras. Cum e posibil?Cum e posibil? Sunt chiar aici.Rafer Johnson - [ti]i? Campi-onul olimpic [i colaboratorullui Kennedy l-a prins pe unulcare se pare c` a tras. Acestom ]ine \nc` revolverul. Armae \ndreptat` chiar spre mine \nacest moment. Sper c` vorputea s`-i ia arma din mân`.Fi]i aten]i! Apuca]i pistolul,prinde]i-l, prinde]i-l, ]ine]i-ldeparte de voi, departe!R`suci]i-i degetul, degetul,rupe]i-l dac` e necesar, sta]ideparte de ]eav`, acum arma...OK! A[a e bine, Rafer, lua]i-iarma, Rafer... OK! Acum ]inestrâns pistolul [i nu-l l`sa s`-]iscape. }ine-l bine [i pe el.Doamnelor [i domnilor, auluat arma din mâna acelui om.}ine]i-l, ]ine]i-l, s` nu se \ntâm-ple cum s-a \ntâmplat cuOswald. Face]i loc. Senatorul ec`zut la p`mânt, sângereazàbundent. Din câte se pare elovit la frunte, dar nu se vedebine. Ethel Kennedy e acolo, ecalm`, ridic` mâna pentru a\ndep`rta curio[ii. Incredibil ces-a \ntâmplat! E con[tient\nc`? Ie[i]i, face]i loc, o ambu-

lan]`... A fost chemat` oambulan]`?!“

Drama din acea zi demiercuri, transmis` printr-opur` \ntâmplare, \n direct, dinbuc`t`ria hotelului „Ambasa-dor“ din Los Angeles, a zguduitputernic opinia public` ameri-can` [i mondial`. Un [uvoi de[tiri adev`rate, false, incerte,lipsite de concizie, de pre-ciz`ri, reveniri [i rectific`ri, a

\nnecat, \n acea zi, asasinatulcomis asupra lui RobertKennedy. To]i voiau s` [tie, s`guste senza]ionalul evenimen-tului, s`-l comenteze \n felullor, ca partizani sau adversariai senatorului muribund. Zia-ri[tii erau \nnebuni]i, se ]ineauscai de persoanele oficialecare ar fi putut declara ceva [ise desprindeau de ele doarcâteva minute, atât cât sàlerge la un telefon [i s` trans-mit` „ultimele“ nout`]i redac-torilor care a[teptau lâng`paginatorii edi]iilor specialesau lâng` telexurile agen]iilorde [tiri.

Era o agita]ie de dimensiuninemai\ntâlnite, specific` eve-nimentelor cu cea mai ridicat`cot` de senza]ional. De la ora9,32 diminea]a, când atentatula fost transmis \n direct de

Andrew West [i pân` la 0,30s-au difuzat nu mai pu]in de30 de [tiri. Vom \ncerca s` lea[ez`m \ntr-o ordine crono-logic` pentru ca cititorul s`-[ipoat` da seama cum a evolu-at aceast` tragedie din via]aunui candidat la pre[edin]iaStatelor Unite ale Americii.

OOrraa 99,,3322. Robert Kennedy afost r`nit cu un foc de arm`,tras de c`tre un necunoscut,\ntr-o sal` a hotelului „Am-basador“, unde senatorul toc-mai anun]ase o victorie localà sa \n cursa pentru pre[e-din]ie.

OOrraa 99,,3399. Asupra lui RobertKennedy se pare c` au fosttrase mai multe focuri dearm`. Chiar [i cumnatul luiKennedy, Stephen Smith separe c` a fost r`nit. Dupùnele informa]ii, fostul campi-on de decatlon, Rafer Jonson,ar fi capturat un om care separe c` este cel care a tras. Unmedic a fost chemat imediat lafa]a locului. Un martor ocular aspus c` senatorul avea fa]a\nsângerat`. Un reporter de laC.B.S. a transmis [tirea, potrivitc`reia Kennedy a fost \m-pu[cat \n cap.

OOrraa 99,,4455.. Senatorul Ke-nnedy a fost transportat laSpitalul Central din Los An-geles cu o ambulan]`. |ns` nuse [tie cât de grav este r`nit.Poli]ia a confirmat c` a fostre]inut` o persoan` suspect`.

OOrraa 1100,,0000.. Reporterul de la„Wastinghouse BroadcastingCo.“ a spus c` Kennedy eracon[tient [i a putut s` vor-beasc` \n timp ce a[tepta s`fie transportat la spital. Dincâte se [tie, senatorul a fostlovit cu trei gloan]e. Un martorocular a spus c` Kennedy toc-mai ie[ea din sala de bal ahotelului, când un om s-apostat \n fa]a lui [i a tras mai

Minutele groazeiConstantin CONSTANTINESCU

OOrraa 1100,,2288.. Kennedy afost transportat cu o

ambulan]` de la SpitalulCentral la „Good

Samaritan Hospital“. Eraacompaniat de so]ia sa.

” ”


MAGAZIN

multe focuri, probabil cu unpistolet.

OOrraa 1100,,0088.. Nu se [tie careeste starea lui Robert Ke-nnedy. Când a ajuns la spital,r`nitul avea ochii \nchi[i. Sezice c` imediat dup` ce a fostr`nit, când l-au luat din bu-c`t`ria hotelului, senatorul arfi \ntrebat: „Sunt teferi cuto]ii?“ Unii martori oculari auafirmat c`, \nainte de a fi trans-portat la spital, Kennedy aveaun ochi \nchis.

OOrraa 1100,,1111.. Medicii spitalu-lui au declarat c` starea \n carese afl` Robert Kennedy estecritic`.

OOrraa 1100,,2233. Un preot catolic l-a\mp`rt`[it pe Robert Kennedy.

OOrraa 1100,,2288.. Kennedy a fosttransportat cu o ambulan]` dela Spitalul Central la „GoodSamaritan Hospital“. Era a-companiat de so]ia sa. Unmedic de la primul spital aspus c` Robert Kennedy a fost\mpu[cat \n dou` locuri: \n cap[i \n abdomen.

OOrraa 1100,,5588.. Doctorul RossMiller, un chirurg negru, pri-mul medic care l-a examinatpe Kennedy imediat dupàtentat, a spus c` \n acel mo-ment Kenedy nu era con[tient.Pulsul era bine b`tut, puternic,dar foarte rapid: 130 pulsa]iipe minut. Miller a adùgat c`n-a putut stabili cu certitudinegravitatea r`nilor care sânge-rau abundent. Imediat dup`sosirea sa la Spitalul Central afost supus unei transfuzii desânge.

OOrraa 1111,,1199.. Informa]iile asu-pra atentatului continu` s` fiecontradictorii. Imediat dup`\mpu[carea senatorului, poli-]ia a \nconjurat hotelul. Separe c` dou` persoane au fostarestate, una dintre ele, untân`r de circa 25 de ani pare afi un filipinez. Contrar primelor

[tiri, agresorul nu pare s` fifost r`nit. Colaboratorii luiKennedy au cerut imediat: „|lvrem viu, \l vrem viu !“

OOrraa 1111,,3344.. Colaboratorul luiKennedy, Joe Lahive, a de-clarat c` a imobilizat un tân`r,aparent latino-american, \ntimp ce desc`rca revolverulsù \n direc]ia senatorului.

Un corespondent de la„Wastinghouse BroadcastingCo.“, Gene Pell a declarat càtunci când Kennedy a fosttransferat la „Good SamaritanHospital“ avea pe fa]` o masc`de oxigen. Deasupra, pe obar`, era suspendat un flaconde plasm`. La spital a[tepta unneurochirurg.

Un martor, Paul Kaphardy,a spus c` \n momentul\mpu[c`rii se afla la mai pu]inde doi metri \n spatele luiRobert Kennedy. Kaphardy aprecizat c` a num`rat 10focuri.

OOrraa 1111,,3355.. La spitalul „GoodSamaritan“, Robert Kennedy afost instalat \ntr-o sal` deurgen]`. |ntrebat asupra st`rii\n care se afl` r`nitul, secre-tarul de pres` al senatoruluis-a limitat s` le comuniceziari[tilor doar atât: „E viu [irespir`.“ Mankiewicz a refuzats` fac` preciz`ri \n leg`tur` cugravitatea r`nilor.

OOrraa 1111,,3377.. Un grup de neu-rochirurgi se preg`tesc s`-lopereze pe senatorul RobertKennedy, pentru a-i extrage unglon] r`mas \n creier.

OOrraa 1111,,4466.. Starea lui RobertKennedy devine destul de cri-tic`. Proiectilul a penetrat ure-chea dreapt` [i a r`mas \nmasa cerebral`, aproape delinia median`. Respira]ia estebun` [i se face f`r` auxiliaremecanice. {i func]ionareainimii este bun`.

Asasinul lui Kennedy

-- vvaa uurrmmaa --

Vineri, 21 martie, cu câteva zile \nainte de s`rb`-torirea „Zilei Poli]iei Române“ (25 martie - Buna Ves-tire), la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor In-terne, a avut loc lansarea c`r]ii „Martirii Poli]iei Ro-mâne“ (despre „patimile dintre anii 1944-1948 [i r`s-tignirea, \n 1949, Poli]iei Române“), a cunoscutuluipoli]ist-scriitor, doctor \n istorie, Florin {inca.

Manifestarea a început în foaierul „Nicolae Grigo-rescu“, unde s-a vernisat o expozi]ie de fotografii cumartiri poli]i[ti [i uniformele poli]iei (realizat` de Mu-zeul Poli]iei din Târgovi[te). Apoi, a fost oficiat` oslujb` de pomenire a martirilor Poli]iei Române, mor]iîn închisorile comuniste, de c`tre un sobor de preo]i,în frunte cu Preasfin]itul Episcop Varlaam Ploie[tea-nul. A urmat vizionarea, în Sala „Nichita St`nescu“, afilmului documentar „Martirii Poli]iei Române“, regi-zat de Andrei-Nicolae Teodorescu (câ[tig`tor al pre-miului CineMAiubit 2013).

Despre aceast` tulbur`toare carte au vorbit invita]iispeciali: academicianul Dan Berindei, istoric, vicepre-[edinte al Academiei Române, Preasfin]itul VarlaamPloie[teanul, Episcop Vicar Patriarhal, Dan Puric, actor[i regizor, Mircea Tudor, inventator [i principele {er-ban Dimitrie Sturdza.

Dintre vorbele de suflet, rostite de interlocutori, amputut s` sintetiz`m importan]a acestei lucr`ri-docu-ment.

Vicepre[edintele Academiei Române, domnul DanBerindei, a spus, printre altele: „Florin este ceva cutotul special. N-am c`derea s`-i judec activitatea pro-fesional`, dar, urm`rindu-i cariera, b`nuiesc c` estefoarte bun`. Pot, în schimb, s`-i apreciez activitatealui ca istoric. Este un cercet`tor adev`rat, pasionat,care s-a aruncat în ap` f`r` s` [tie s` înoate, dup`care, foarte iute, a înv`]at s` înoate. Cred c` lucrareaaceasta se datoreaz`, mai ales, pasiunii, d`ruirii sale.El nu face aceast` cercetare ca o sarcin`, ca o obli-ga]ie. O face mânat de ni[te for]e aproape invizibile,[i iat` c` rezultatul merit` a fi elogiat. Este o lucrarenou`. Dar, are atâtea lucr`ri înainte! Are [i o lucrarede doctorat privind rela]iile româno-austriece. Arebiografii foarte interesante, în general orientate tot îndomeniul activit`]ii poli]iei.

Dar, iat` c` ast`zi a venit cu aceast` nou` carte. Eum` minunez [i de puterea sa de munc`, pentru càceast` carte nu este rezultatul câtorva ceasuri destudiu. Este o munc` uria[`. Când urm`ri]i pagin` cupagin`, s` vede]i bog`]ia de informa]ie, bog`]ia de[tiri, pe care le asambleaz`, [i [tie s` le asambleze, [i[tie s` le comenteze, o face cu o mare d`ruire [i oface a[a, mânat parc` de o for]` irezistibil`.

De data aceasta a rechemat în via]` - trebuie s-ospunem - sute de oameni, de care, în general [tiamfoarte pu]in sau deloc. E bine c` exist` o carte în careavem un adev`rat repertoriu al suferin]ei [i al uneisuferin]e de tip special, dac` vre]i. Când spui «poli]ia»,te gânde[ti doar la latura represiv`. De data aceasta,apar victimele dinùntru [i victimele dintr-un mo-ment de trecere de la o lume la alt` lume“.

Regizorul Dan Puric a vorbit despre „m`rturisitorul“Florin {inca: „Când ve]i citi aceast` carte, scris` cufebrilitate, o s` sim]i]i urm`torul lucru: documentulistoric nu este inert. Este tulburat. Pentru c` Florin{inca, în timp ce a scris, a suferit. Aceast` carte te faces` [tii, cutremurându-te. La fel ca [i filmul. Pentru c`,s` scrii o asemenea carte, trebuie s` ai o anumit` na-

tur`. Domnul Florin {inca face parte dintr-o gen` deromâni incoruptibili. În ultim` instan]`, cartea aceas-ta nu face altceva decât s` scoat` de sub p`mânt dem-nitatea de a fi poli]ist, demnitatea Poli]iei Române.

Poli]ia ne ap`r` împotriva infrac]ionalit`]ii, dar elitapoli]ieneasc`, pe care a]i v`zut-o \n filmul documen-tar, ne ap`r` de un virus care a f`cut cel mai marecutremur pe aceast` planet`, de bol[evism. To]i ace[tipoli]i[ti, care au terminat la F`g`ra[ sau cum au ter-minat, erau antibol[evici. Bol[evismul, comunismul,este cel mai mare seism venit asupra umanit`]ii.

Un român, un elev, un student, care cite[te aceast`carte, va [ti s` respecte Poli]ia Român`. Asta este liniade for]` extraordinar`. Pentru el, nu va mai fi mili]ia-nul nenorocit, care-l opre[te, [i care, cum s` zic, estemân` în mân` cu infractorul, ci va avea cot` de dem-nitate.

{i am s` v` mai spun c`, în ultim` instan]`, dom-nul Florin {inca nu este un istoric, este un m`rturisi-tor - m`rturisitorul are valoare în timp, nu pe mo-ment“.

{i principele {erban Dimitrie Sturdza a elogiatapari]ia acestui volum, remarcând c`: „Un titlu maigrìtor [i mai bine ales decât acesta, cu greu ar fiputut fi g`sit. C`ci poli]istul a fost [i el victim` a acelorvremuri. Iar el avea [i el o mam`, o so]ie, un frate sauun copil. Prin urmare, nu doar via]a sa a fost distrus`,ci [i aceea a celor de lâng` el.

Prin dezv`luirea suferin]elor îndurate de ace[tia,domnul {inca ne demonstreaz` c` procesul Comu-nismului are loc chiar acum, iar domnia sa a în]eless` se implice, [i prin scris, în acest imperios necesarproces de asanare moral`.

În 1990, unii dintre noi [i-au dat seama c` ]ara vaavea nevoie de o reform` moral`. Dar pu]ini [i-auimaginat cât de mult timp va necesita un asemeneaproces de primenire.

Prin organizarea acestei lans`ri de carte, Poli]ia Ro-mân` este exorcizat` de demonii care-o bântuiau [iface, totodat`, parastas dreptcredincio[ilor sì servi-tori, care s-au jertfit, care nu au avut alt` vin`, decâtaceea de a-[i fi servit ]ara [i neamul.

Poli]i[tii, al`turi de mul]i al]i martiri ai neamuluiromânesc, au suferit enorm în lag`rele comuniste deexterminare. Ast`zi, afl`m [i noi ce au îndurat, c`ciaceast` carte ne poveste[te despre torturile fizice [ipsihice la care ace[tia au fost supu[i. Dar, în ciudatuturor prigonirilor [i p`timirilor, niciodat` nu [i-aupierdut credin]a în Dumnezeu [i speran]a de a elibe-ra, într-o zi, ]ara de ciuma comunist`“.

„Martirii Poli]iei Române“ - o carte document

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

aprilie - politia romana

Documents