N owhere N e ar Resp ectable

Mary Jo PutneyCopyright @ 2011- Mary Jo Putney, Inc.

Toate drepturile rezervate

({l++*\klarc

Alma este marcd inregistrati a Grupului Editorial LiteraO.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 319 63 93; 0752 10I 777Ne puteli vizita pe

Pasiune si onoare

Mary Jo Putney

Copyright @ 2019 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Carmen BotogaruCorector: Georgiana Enache

Coperti: Flori ZahiuTehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiPUTNEg MARYJOPasiune si onoare / Mary Jo Putney;trad.: Roxana Roman. - Bucureqti: Litera, 201"9rsBN 978-60 6-33-3442-9

L Roman, Roxana (trad.)

821,.111(7 3) -3 1 = 1 3s. 1

Marlr JoRrtney

sl OnoareTraducere din limba englezd

ROXANA ROMAN

t

aslune

ttrE RA@

2019

Capitolul 1

Kent, sfar;itul lui octombrie 1812

Plec6, rdzdnd melodios, ridicdndu-qi fusta costumului de ciliriegi alergdnd de-a lungul coridorului, inainte ca tAnirul blond sd

apuce si-gi rosteasci cererea in cisitorie. Dar cAnd ajunse la ultimauqi, se opri gi se uiti peste umir, cu un aer neastAmpirat.

Distinsul Godfrey Hitchcock, bilai qi increzitor, zimbi in razelesoarelui care apiruse dupi zile intregi de ploaie.

- Vorbim mai tirzia,lady Kiri. O sI-fi spun atunci tot ce aveam

de gdnd.

Kiri Lawford ii arunci acel zdmbet dulce care topegte intot-deauna inima unui birbat, dupi care se strecuri afari. De indatdce ieqi din raza lui vizuali, iqi incetini mersul, cu o expresie gindi-toare pe chip. Godfrey era fermecitor, cel mai atrigdtor dintre ceicare o pefiseri de cAnd familia ei venise in Londra, cu un anin urm5..

Dar oare chiar dorea sd se mirite cu el?

ii plicea faptul ci, in acea dlpd-amiazd t?rzie, el o insolise la oplimbare cdlare, deqi riscaseri si intirzie la cini. Nu dorise si iro-seasci pre{ioasele raze de soare dupi ce stituse inchisi in caside cAnd sosise la Grimes Hall pentru petrecere. Era un cilire! de

primi clas6, care linuse pasul cu ea in timp ce galopaseri de-a lun-gul dealurilor din Kent.

to Mary Io PutneY

Oficial, Kiri era doar unul dintre oaspefii de la petrecere' Dar

toatS lumea gtia ci venise si-i cunoasci familia lui Godfrey' intr-un

mediu mai relaxat. Mama lui Kiri dorise s6 vini 9i ea, dar in casa

lor izbucnise o epidemie de pojar, aga cl rimisese in Londra'

Dinfericire,KiristdtuseimpreundcufrateleeilaCasaAshtongi nu fusese expusi bolii. Astfel, putuse sd meargl in Kent impreunS

cu un cuplu mai in vdrsti, care fusese invitat la petrecere'

vizita decurgea bine. Familia Hitchcock o analizase minufios pe

Kiri, iar acest lucru sugera ci, in opinia lor, ea avea si faci parte cAt

de curAnd din familie. li gar.u agreabili, intr-un stil englezesc tipic.

Nu era o uniune ,r.rttiipo-"nitd, din moment ce Godfrey era

doar cel de-a treilea fiu al unui baron, iar Kiri era fiica unui duce.

o", il plicea. in anul de cand familia ei sosise din India, nu intal-

nise ali burlac pe care si-l plac[ mai mult'

Godfrey nu o tratase ca pe o femeie ieftine' strlini 9i exoticd'

nedemni de respect. De asemenea, siruta foarte bine' aceasta fiind

cu siguranle o calitate pentru un viitor so!, iar personalitatea lui de

rezvlilitse potrivea de minune cu a ei' Dar oare era aceasta obazit

solidl pentru o cdsitorie?MamaluiKirisetrdgeadintr-ofamilieregaliindiandgi,inciuda

originii, sfidase tradilia de dou[ ori, c-isitorindu-se cu englezi'

erritet" cisatorii fuseseri din dragoste. Tatdl lui Kiri, cel de-al gase-

lea duce de Ashton, murise inainte de naqterea ei, dar ea vizuse

iubirea dintre Lakshmi gi cel de-al doilea so!, ]ohn Stillwell' Tatil ei

vitreg fusese un general renumit in India 9i era singurul tati pe care

il cuioscuse. Un tati bun, care iEi trata fiica vitregi la fel ca pe cei

doi copii ai sdi.

Coifrey era amtrzartt 9i se dovedea o companie plicut6' d^ar' in

comparalie cu generalui Stillwell, pirea destul de superficial'

Oesigur, majoritatea birbaqilor erau aqa' insi fratele ei Adam se

ridicl la nivelul generalului. Acum, ci se gAndea mai bine' acelagi

lucru se putea spune qi despre fascinanlii lui prieteni. P6cat c[ toli

o tratau ca Pe o sordL mai mic6'Dar poaie il judeca gregit pe Godfrey' Nu se cunoqteau suficient

de bine ca si-qi poati da seama dacl era intr-adevar un barbat pro-

fund. Trebuia si accepte oferta mamei lui' Lady Norland' care

Pasiune Si onoare llo nfhtuise pe Kiri s[ mai rimdnd o siptimind dupi terminareapetrecerii.

lntrebAndu-se dacd pdrinfii ei ar fi putut ajunge in cazul in care

err pi-ar fi prelungit gederea, Kiri se hotdri si treacd sd o vadipc l,ady Norland, in camera de zi. Gazda ei era probabil acolo, dacinu urcase si se schimbe pentru cini, iar Kiri putea s6-i ceari per-

rrrisiunea de a-Ei prelungi vizita. Cu siguran{i, daci mai stitea o

ritlptlmAni in compania lui Godfrey, ar gti mai limpede daci erau

potrivifi unul pentru celilalt.( lamera de zi a contesei era primitoare qi plicutS, iar ea igi petre-

ccu acolo foarte mult timp impreuni cu prietenele ei. Kiri deschise

ruqu lncet, apoi se opri, v[zAnd cd Lady Norland discuta cu sora ei,

l,rrdy Shrimpton. Agezate pe o canapea, cu spatele la uqd, surorilerru o vdzuri pe Kiri.

f)utea sd discute mai tdrziu cu gazda sa. Fata era pe punctul de a

$c rctrage, cind Lady Shrimpton spuse:

Godfrey chiar are de gAnd si se insoare cu fiinla aceea, cu Kiri?Kiri se cutremuri la auzul. tonului dispreluitor. Ce Dumnezeu...?

- Aga di impresia. Ea pare foarte indrigostiti. Ce fati i-ar putea

rczista unui birbat atit de chipeg 9i de fermecitor?- Sunt surprinsi ci tu qi Norland suntefi de acord cu o astfel de

erlsillurie, continui sora ei pe un ton dezaprobator. Nu i-ag lisa pe

bllicfii mei si se insoare cu o corcituri. O creaturi atAt de vulgari;i dc indrizneald! Am vizut cum igi etaleazd farmecele. Zda!lllrba{ii se guduri pe lingi ea ca nigte cifelugi. Godfrey nu va qti

rlncrl copiii lui sunt intr-adevir ai lui.l,ui Kiri inima ii bitea si-i spargi pieptul din cauza gocului.

l;rrrtcle ei Adam fusese de multe ori defiimat din pricina singeluisllu amestecat, insi Kiri fusese tratat[ cu mai multi toleran{i, deoa-

recc ea era femeie gi atit, nu un duce englez. Cu toate ci existauetlliva membri din lnalta societate care nu priveau cu ochi bunioriginea ei, erau de obicei destul de discreli in aceasti privin!6. Nuvilz,use niciodati atit de multi riutate indreptati impotriva ei.

- Femeiugca e pe jumitate britanici qi tatil ei vitreg este genera-

Iul Stillwell, deci ar trebui si gtie cum si se comporte. Lady Norlandrru pdrea prea sigurd de acest lucru. Ceea ce conteazd e ci este fiicd

rz Mary Io PutneY

de duce qi c6 va avea o zestre consistent[. Godfrey cheltuiegte mult

gi nu va gisi o sofie mai bogati decdt ea' Dac6-i viri pe gdt copiii

altuia - .-i birr., din fericire, el are doi frali mai mari 9i amdndoi au

fii, aqa ci singele ei nu ne va pita titlul'

- O zestre buni compenseazi multe lucruri' spuse Lady

Shrimpton. Dar va trebui si ai de-a face cu mama ei ingrozitoare'

O pigini, cu tenul atAt de inchis!^_

iady Kiri nu are tenul atit de inchis, iar zestrea ei e ca aurul!

Lady Noiland rdse. Presupun ci nu pot si mi prefac ci nu o cunosc

p" *u-u ei, dar, crede-mi, in ciuda prezen{ei generalului Stillwell'

vor exista foarte pufine interac]iuni intre acea familie 9i noi'

LuiKiriiseintunecijudecata,simfindu-secuprinsideofurieucigitoare. Cum indrizneau si vorbeasci aga despre mama ei' care

"ru1.u mai infeleapti, mai blAndn qi mai buni femeie pe care o

cunoscuse Kiri vreodati! Era o doamni in adeviratul sens al cuvin-

tului. Kiri ar fi vrut si le sfdrtece cu mainile goale pe acele femei.

TAnjea si le zdrobeasci disprelul qi intoleranfa'

$i ar fi putut. cind era *i"e, for... fascinati de povegtile vechi

cr, ,"gin. rizboinice indiene, astfel incat insistase si meargi impre-

une clu verii ei hinduqi si studieze arta tradilionali indiani de lupti

numitl Kalarippayatiu. Kiri fusese una dintre cele mai bune eleve,

iar acum iqi dorea nespus s[-qi foloseasci miiestria pe cele doui

femei malefice.Dar ar fi fost lipsit de etichetl si-gi omoare gazdele' $i nu tre-

buia si-l omoare nici pe Godfrey, acel vdnltor de averi mincinos qi

triditor. in timp ce se intoarse, indreptAndu-se orbeqte cltre camera

ei, simli cA i se face riu la ideea cd se gAndise si se mirite cu acel

birbati igi gterse buzele cu dosul palmei, ca 9i cAnd ar fi putut si

indepirteze amintirea sirutirilor lui',Lproape la fel de jignitoare ca denigririle aduse mamei ei erau

gi acele zvonuri oribiie cum cL ea ar fi fost o femeie ugoarl' care igi

.rulu fur-".ele in fafa birbafilor. Fusese crescutd in tabere militare,

printre blrbafi, Ei aprecia compania lor' Din momentul in care ince-

pose ,a meargi, subalternii generalului Stillwell o tachinaseri, vor-

Lisere cu ea 9i o invilaseri si cilireasci, si vdneze qi s[ tragi

Pasiune Si onoare 13

lu dnnil. CAnd crescuse, tinerii ofileri se indrigostiseri uneori curllrgrernrc de ea. Binein{eles ci nu era o domnigoari englezoaicillttthlll, cttreia si-i fie frici de to{i birba[ii din afara familiei!

Nu nrai putea rimdne in acea casi nici o zi, nici micar o ori.Intrll ln clormitor, simfindu-se mai linigtiti. Va imprumuta un calrlr lrr lhrnilia Norland gi va cdliri pini la Dover, un port important,rrrrrlc sigur avea si giseasci o trdsuri care sd o duci la Londra.

( lu nrilini tremurdnde gi smulgindu-gi nasturii, iqi scoase costu-tttttl scurnp de cilirie pe care il purtase in plimbirile pe care lelar rrst, zilnic cu Godfrey. Se striduise sd fie englezoaicd in toate

lrt lvlltlcle, dar nu mai era cazullilibcrati de metrii nesfirgili de material, cduti in dulap fusta

rlrrpiclttr in pirfi pe care o purta la cilirie qi pe care o cumpiraserllrr lrtrlil. Fusta ii permitea si incalece pe cal qi se gdndise ci ar fiprrlrrl sil o poarte aici.

'li'siltura galben-inchis a fustei despicate ii didea un sentimenthlrre venit de confort. in timp ce se imbricd cu o jachetd bleumarin,lit rrlrl la comandi, se privi in oglinda gifonierului. Pdr inchis lar ukritrc, ochi verzi strilucitori, destul de inalti chiar gi pentru ornglezoaicl. Tenul ei era mai inchis la culoare decit al britaniculuirlc lllnd, clar nu cu mult mai mult.

Atelsta era adevirata Kiri Larvford - o fiicd a imperiului, jumi-lrrlc britanici, jumitate indianci, qi mindri de ambele origini.Irtlr rrrr sari gi cu un punct rogu intre sprincene, ar ardtaaproape cau lrrtlilnctr, la fel cum in costumul de cillrie ardta aproape ca or'nglt'zoiricd. Dar niciodati pe de-a intregul. Nu putea schimba acestlrrr r rr. $ nici nu-gi dorea. Mai ales si le facd pe plac unor cate riuvoi-Iuru't'co Lady Norland gi sora ei.

Nrr putea si care foarte multe lucruri cilare, aqa ci arunci o

Pr ivirc Prin camer5, ca si vadi daci trebuia si mai ia gi altceva in+rlrrril tlc llani. lqi adusese cele mai bune haine, dar nu avea de gdndr,1 r'i\rrriinil in acest loc doar ca sd-gi apere garderoba.

lrsi irnpacheti bijuteriile intr-o pdnzd de in, apoi intr-un galIrrrlirrrr. I)acd-l vAra intr-o traisti de piele, pachetul avea si stea firiI'r'oblcrnc in spatele geii.

t4 MarY lo PutneY

Degi iEi dorea din tot sufletul sd iasl cdt mai repede din casi' era

mult prea bine-crescuta tu 'a

plece fbri nici un cuvAnt' Trebuia si-i

scrie un bilet femeii cu care teleto'itt' iar acest lucru avea sd' fie

;il $ilnci un bilet lui Godfrey' lucru deloc simplu' dar nu avea

..rru; ,a i se adreseze direct lui Lady Norland' Se aEez[ la birou'

dornici si lipe la el. Dar simpla hArtie nu putea si-i stlpAneasci furia'

Se mulPmi si mizgileasci:

Trebuie sd gdse;ti altd avere pe care s-o vdnezL Te rog sd-mi

trimi{i tucruiile la Casa Ashtin. Menlioni cu buni-gtiinli

conacul ducal al fratelui ei'

DeEi aceqti oameni o considerau o femeie uEoari' era' pentru

numeleluiDumnezeu,ofemeieuEoaridevillnobil6.Din moment ce menajera lui Kiri era in carantini din cauza

poluJoi, i se d[duse o fata fbtb preamult6 personalitate 9i inde-

mAnare, care lucra pentru familia\orland' Kiri ii lisi fetei o sumi

generoasi pentru serviciile ei' apoi iegi din cameri'

Din fericire, in drumul el pdna la parter qi apoi pdni la grajduri'

nu vlzu pe nimeni iin ru*itiu Hitchcock sau vreun alt oaspete. $tia

ce cal voia _ pe chieftain, un superb pursxnge care ii aparlinea lui

C"org. Hitchcock, fratele mai mare al lui Godfrey' George' incre-

,-otof?oEt"nitor al titlului, c[sitorit cu o blondl plictisitoare' cu

careaveadoifiienqlezi,vigurogi,cup6rulblond'aproapealb'Nu-.ritu un cal atdt d-e frumos' Tlnjise si-l cllireascdL ea'

Grajdurile erau cufundate in liniqte 9i blnui ci rdndagii igi luau

cina. Nu conta, se imfrietenise cu chieftain in timpul ultimei sip-

ia-a"i. Se opri in loc, neEtiind ce 9a sdL foloseascd''

Cea a lui Godfrey avea mirimea potriviti' dar o trecur[ fiorii la

simplul g1nd ci ar iolosi ceva ce ii aparfinea lui' aqa ci lui un har-

nagament oarecare. incileci la fel de u$or ca un birbat' il intoarse

pe chieftain t" dir;;t-J-care se afla Dover qi pirasi Grimes Hall

pentru totdeauna.

Capitolul 2

llirrt.cir furia ii linea de cald, se gAndea Kiri tiios, altminteri arlt trt'rrrrrrat de frig. Era sfArgitul lui octombrie gi se inseraserlr'Vrr,nle, cerul se acoperise de nori Ei temperatura scizuseI'r ur, . l)cqi Chieftain era un cal puternic de cilirie, inaintau destul,lr' ;irt'u, clcoarece pdmAntul se transformase in noroi din catzaI'l,rri rlin zilele trecute. Drumul care ducea spre nord, cdtre Do-lr'r, st'rpuia printre dealurile neregulate, gi asta o incetinea sirr r,r t r r r r r l[.

llirr ora$ul era doar la cdteva mile distanfd. Nu avea cum si se

r Jt.it t'irscir, atAta timp cAt urma drumul paralel cu coasta. Avea',J lr('lr'('ace noaptea intr-un han - un han elegant gi cdlduros - qi,lrrrrint'irlri urma sd ia trisura cdtre Londra. Avea si fie interesant sd

, ,ll,ilolcrrscd intr-o trdsurd cu care mergea toatd lumea, in locul tr6-rrrr ri pt.rsol"rale gi luxoase. ii plecea si incerce lucruri noi, chiar dacdr.r r:,1;r posibilitatea si fie incomode.

I'olccrr ce cobora dealul era ingustd, de-abia incdpeau pe ea calul',i r.tliirciul. Din fericire, se afla in siguranld in Anglia, spre deose-I'rn' rlc lndia, unde ar fi stat la pAndi bande de tAlhari.

'lircmai igi imagina un foc in gemineu, cdnd lud curba gi se

lrrrrrrcrri fafd in fali cu un grup de ponei impovirafi debagale, carerc irrrlrcptau cdtre regiunile muntoase. Ce naiba...? Lui Kiri ii lui, r'vl lirnp pdni deslugi talmeg-balmegul de bdrbali cu infiqigarerrspr'1-1, cle ponei gi de felinare ascunse cu griji.

16 MarY Io PutneY

Contrabandisti! De indati ce-i trecu prin minte acest gind'

incerci si-l tragi p. Chitftuin in direclia opusi' dar negustorii igi

reveniseri gi ei din uimire'

- Prinde{i-l! urli o voce asculiti' Nu putem llsa un striin si

ne vadi!Un contrabandist se nipusti asuPra lui Kiri' il lovi cu crava$a

peste fa!i, in timp ."-,i i"np" cilciiele jn Chieftain' Dar o prinserl

'*ui -ot1i berbagi, lui pot"tu era prea ingusti li ca]{ nx se putea

intoarce repede. roJc'u picioarele doi' ii Litioi pe allii' dar pdn[ sl

ooati sclpa' vocea asculiti strigi:'

- I"d, ioloseqte plasa asta de pisiri!O plasi gr.u, ,en mirositoaie '9"t1

prin aer Si ce.zy peste ea'

imobilizindu-i mainite qi picioarele' in timp ce se chinuia s[ se

elibereze, atacatorii ei o iraseri de pe cal' Se lovi cu putere

de plmint gi incepu si injure in indianlUn negustor ro$cat o inqfbci' exclam6'nd:

- Duninezeule, e o afurisitl de femeie!

- Care poarti pu"tuto"i qi incaleci precum un birbat? intrebl

altul neincreziltor.- Recunosc un sin de femeie cind pun mAna pe el!

Un blrbat cu chip prelung qi posac se apropie qi ingenunche

lAngi Kiri. Ei ii cazuJe patariul iarln lumina felinarului chipul i se

vedea limPede.

- intr-adev[r, e o femeie' sPuse el' cu o voce de conducitor' Sau'

mai degrabdL, o fati' Bolborosea ceva intr-o limbl str[in[' $tii

engleza, f[tuc6?

- Mai bine decAt tine!

incerci si-l loveasci in vintre' dar era prinsi in plasn-si nu reu$l'

- Cu pantalonii iqtia, cipitane Hawk' poa' si fie o tdrfi' sPuse un

contrabandist.- Nu sunt tirfb!Kiri ii injurl din nou, de data aceasta in englezfl' folosind cele

mai obscene cuvinte pe care o fetili le poate invila intr-un canto-

nament militar.

- Poate ci nu-i tirfb, dar' cu siguranli' nici doamnl nu e' rosti

un blrbat Pe un ton admirativ'

Pasiune Si onoare 17

- Punefi-i cilug qi legafi-o la ochi, spuse Hawk rispicat' Apoi

tegn[i-o gi aruncafi-o peste $aua ei. Howard, fed, duceli-o in peqteri

ll uvcti griji si nu scape. Mac Briceagul vine in seara asta' aqa c6

frcc[i-l si se simtl bine-venit, daci soseqte inainte de a ne intoarce

nrtl. Vom vedea atunci ce-o sd facem cu ea.

- litiu deja ce s[ fac cu ea' cipitane, spuse un birbat, chicotind

ntxcen.

- Nu se va intdmpla asta, rosti cipitanul, in timp ce-l admira pe

( lhlcftain. Calul ista valoreazi ceva binuli, s-ar putea ca 9i fata.

...l'rebuie sd fim atenfi, spuse bdrbatul cel indesat. Daci familia

rl cste importanta, cererea de riscumpirare ar putea insemna o

lrup[ de soldali care si ne caute. E mai simplu s-o regul6m, apoi s-o

nrunclm din barci' cu cdteva pietre atirnate de git'Kiri se lncordl. Daci aflau cd e sora unui duce, ar fi putut si se

lenml atat de mult de consecinfe, incdt ar fi omorit-o fard ezitare.

lql lntoarse discret inelul, astfel incit si ascundi diamantele, lisand

lu vedere doar banda simpli a bijuteriei.

- Nu sunt nici bogati, nici importantl, deci nu este nevoie si

rrrll omorili.- Vorbeqti ca o bogitaqi. Cipitanul o privi cu ochi mijili' Cum

lc eheam6?

Sc gdndi repede la un nume aseminitor cu al ei'

- Carrie Ford._ sunt cafiva pe care-i cheami Ford in Deal, indrazni s6 spuna

urt lllrbat. Dar nu seamdni cu ei.

l)c principiul ,,spune adevarul atunci cind se poate", rispunse:

-Sunt din Londra, nu din Deal.

- t)e unde ai ficut rost de calul6sta de ras[? intrebi Hawk'

lluzele i se incleqtarl.- l.-am furat ca si scap de un birbat care m-a minfit'l,ucru care, intdmpldtot era adevlrat.( lontrabandiqtii riseri.- Se pare cd e genul nostru de femeie, spuse unul'

- Poate ci minte. Hawk privi incruntat: vom vedea asta mai tar-,r,iu. [)eocamdat6,legafi-o qi nu o rinili. Trebuie s-o lu6m din loc.

t8 Mary Io Putney

in ciuda sforldrilor ei furioase de a se impotrivi, contraban-

digtii reugiri si-i dea jos plasa 9i si-i lege miinile cu o fringhie

..rt1ir" gi aspri. ii venea si urle de ciudi ci nu se putea elibera si

riposteze. Ar fi trebuit si ia cu ea un cu[it, dar dorise si dea

dovade de rafinament pentru blestemata de petrecere din

Casa Norland.Howard, birbatul cel indesat, incerc[ si-i puni ciluq o cirpi

mizerabill.- Porcule! mArAi ea, dup[ care il muqci de degete'

- Cifea!O plesni peste fa!6 gi-i legi ciluqul dureros de strAns' dar Kiri

urrr', ,u1itfu.!ia s5 vadi ci lui ii diduse singele'

Dupi mugcitura, negustorii o manevrau cu foarte mult6 atenfie.

)ed, roicat, slab gi musiulos, o leg6la ochi' Legati de mtini 9i de

picioare ca o gdsci, fu aruncati peste gaua lui Chieftain 9i legati

de cal.Era un mod ingrozitor de incomod de a cilitori, mai ales ci nu

putea si vadd nimic. Folosindu-gi auzul gi celelalte simfuri, igi dldu

s"u-u c6. era dusi pe un drum atAt de ingust, incdt uneori picioa-

rele-i atingeau un perete dur din piatr6.

Kiri fu la un pas de a vomita in momentul in care calul se opri

gi ea fu d,ezlegale gi ridicati din ga' Se dezechilibrl' dar o mAni

puternici o apuci' de cot'

- Din moment ce nu are ce vedea in afari de pietre, se auzi vocea

lui Ied, o dezlegla ochi, ca s6 poatl merge singuri'

Chiar daci era noapte, faptul ci nu mai era legati la ochi ii per-

mitea si vadi imprejurimile 9i sd-qi puni ordine in ginduri' Se

aflau intr-o addncituii adlpostita, inconjurati de bolovani. La unul

dintre capete se afla o curte imprejmuiti cu un gard' formind un

padoc in care se aflau c6liva ponei care mdncau dintr-o grimadi

de fin.Precaut, |ed incerci si-i dea jos gaua lui Chieftain qi' drept ris-

platl pentru stridania lui, fu mu$cat. Frecindu-qi vanitaia care

incepuse si se formeze pe antebra!, mArAi:_-Atunci pofi s6 staicu harnagamentul qi si te simli incomod,

calule.

Pasiune;i onoare 19

()hieftain intri in padoc de bunavoie, mai ales ci il aqtepta fdnul.

l{ru un animal de rasi qi Kiri sperl ca micar unul dintre contra-

brrncliqti si gtie cum sl ingrijeasci de cai' Nu-l condamna pe |ed

perrtru ci se temea. in comparalie cu ceilalli cai, Chieftain era un

srlHtocrat trufaE gi independent, care, evident, nu avea ribdare

r u lilranii.icd o lun de bra! gi o conduse citre o potecd ascunsl intre doi

Irrrlovani. Neputdnd sa-gi foloseascd miinile, ar fi cLzul dac[ el nu

nr I'i finut-o. Nu avea cum si scape' cu Howard pe urmele lor'

ttrteca se l6fea, ducAnd citre intrarea intr-o groti de pe malul

trtilrii. Din poteci se desprindea o alta, ce ducea citre un petic de

lrlrrjrl cu pietrig. Era suficient de multi lumini pentru a vedea cdteva

hilrci ancorate in micul port. Flota comercianlilor - in timpul

zllci, pescuiau; in timpul nopfii, beau coniac' Era o ascunzitoare

lrrrnil qi cu greu putea fi descoperiti de vasele care navigau de-a

Itrrrliul coastei.

iccl o conduse in grota care, in mod uimitor, era destul de mare.

Kiri igi spuse ci era aproape la fel de mare ca sala de bal din( lrrsa Ashton.

l)c indati ce se aflari inauntru, departe de intrare, |ed aprinse

rrrr I'clinar care lumina aproape intreaga pegteri. Firidele erau pline

t rr bunuri de contrabandi, mai ales vin 9i biuturi spirtoase in buto-

irtgc Lrgor de cdrat. Auzise cd biuturile spirtoase de contrabandi

crilrr atAt de tari, incit, in cantitali mari, puteau ucide un om''l!'t'buiau si fie diluate inainte de a fi bdute.

lirau gi pachete cu ceai sau tutun, infigurate in pdnzd uleioasi'

l'rolrabil ci celelalte pachete confineau pdnzd, danteli 9i alte

lrrrnuri de lux. Nu-Ei putea da seama cdt valora marfa' Cu sigu-

l ilntil, mult.l(iri fu forlatd sdL mearg[ in cap[tul cel mai indep5rtat al peqterii.

I'irrri\ s6-gi dea seama ce ficea Howard, acesta ii incltuqi incheietura

stilngd. in ciuda furiei de a fi priponiti de perete ca un animal,

r,lrrrirse nemigcati in timp ce-i erau tiiate legiturile de la maini.

l;r1Inghia fusese legata cu o pricepere marinireasci gi-i intrase dure-

ros in piele.