arhitectura in ro

8/18/2019 Arhitectura in RO

1/8


2/8

“Tours et détours” *fr #+urnuri şi tururi$ *sau deturnăriocietatea arhitecţilor francezi a organizat în ianuarie .//0, un colocviu internaţional

dedicat turnurilor -a analizat turnul ca forma sim"olică şi rolul său în ur"anismulcontemporan Atât Romania cât şi 1ranţa şi-au pronunţat repulsia pentru construcţiile înalte 2a sfârşitul secolului al 343-lea intelectualii parizieni au semnat o petiţie, cerânddemontarea +urnului 5iffel, în Romania întotdeauna au existat polemici pe temaclădirilor înalte, însă la antipod, în America sunt tolerate clădirile înalte deoarece acolo segândeşte în termeni economici iar pu"licul nu intră în dez"ateri cu miză estetică sauetică

&oncluzionând o"servam în Romania de azi o arhitectură cu un lim"aj arhitectural algesturilor de suprafaţă, artificiul si gratuitatea gesturilor de faţadă sunt determinante

pentru ceea ce înseamnă arhitectura la %pera &enter ( 6ucureşti *Arh 7orin 8tefan,.///-.//. , 6og9Art &enter ( 6ucureşti *Arh &onstantin &iurea, :;;0-./// ,6ucharest +o-.//? , @otel Ramada (

i"iu *Arh &onstantin &iurea, .//0 , imo"il de "irouri ( ediu Romtelecom ( 6ucureşti*Arh 1lorin Alexandrescu, .// cenarii arhitecturale de suprafaţă artificiale sunt însărcinate cu rolul de a exprima o tipologie pentru instituţiile pe care le adapostesc

Arhitecţi români avangardişti

Bnul dintre cei de mai succes arhitecţi contemporani, avangardişti este consideratDorinte!an *Augustin 4oan şi Ana 'aria Cahariade îl denumesc astfel Antiumanismul esteun caracter definitoriu al avangardei 7e ce construiesc aşa de #rece, sec, inumanD$Eentru că #un spaţiu conceptual #rece$ este un spaţiu în care creierul stă în faţa ochiului$-explică 7orin 8tefan *7orin 8tefan, 'arginalii Arhitext-uale şi contextualitate, în Arhitext 7esign nr ;-:/F:;;;, p >0

4mo"il de "irouri ( ediu Romtelecom ( 6ucureşti *Arh "lorin Ale#andrescu , .//


3/8

Arhitectul$onstantin $iurea are #căutări avangardiste$, dar amestecate într-oexpresie foarte eclectică ( cum remarcă Anca andu +omaşevschi, el vede arhitectura cape o luptă eroică ( #% lupta continuă 2upta cu mentalităţile, cu tehnologiile, cu timpul şicu tine însuţi$ copul luptei nu are însă nici un du"iuG el #menţine ştacheta arhitecturiiromâneşti la un nivel occidental$ *Anca andu +omaşevschi, )u suntem o"ligaţi să fimminimalişti, in #%ctogon$ nr . *nr :F.//: , p H.I pp .:-.H Ansam"lu EorscheRomânia, sediu administrativ ( 6ucureşti *Arh $onstantin $iurea

&lădirea de "irouri #5urope @ouse$ ( 6ucureşti *Jestfourt ArchitectureFArh =lad Arsene, .//:-.//. Arhitectul %lad Arsene îşi declară intenţia de a crea o clădire caree în acelaşi timp inter"elică "ucureşteană şi #foarte europeană$ 5a materializează unconcept de casa-"acKground, casa-fond, creînd un front stradal Aceasta idee #foarteeuropeană$ e înţeleasă şi mai "ine în opoziţie cu imo"ilul de "irouri american, care dincontră încearcă să se detaşeze din front şi să exprime un #statement$ de arhitectură


4/8

5xistă o raportare negativă a inter"elicului local #5urope @ouse$ încearcă un fel depedagogie a transparenţei Arsene a o"servat că în România şi 5uropa de 5st în generalpredomină în clădiri o noţiune de opacitate *specifică şi modernismului inter"elic local2ecţia transparenţei tre"uie expusă explicit pe suprafaţa clădirii &lădirea nu e numaimijloc de reprezentare a unei instituţii, ci şi #mijloc de misionarism instuţional$ *=ais7ana, Ficţiunile Arhitecturii , 5ditura Eaideia, 6ucureşti, .//0, p ?0 ( învaţă instituţiilecum ar tre"ui să fie 1aţada nord devine un fel de ecran pe care se proiectează filmultransparenţei dinspre înauntru *=lad Arsene, în Arpad Cachi, 7iscurs despretransparentă şi opacitate, interviuL, înG #Arhitext 7esign, nr :.F.//., pp 0M-0?, 00,;:

&harles de Naulle Elaza ( 6ucureşti *Arh %lad Arsene , .//> , în acesta zona ur"ana,

clădirea joacă rolul unui reper vertical, comentând cele două soluţii posi"ileG turnul,soluţie modernistă, internaţionalistă, specific ur"anismului intensiv al metropolelor, şiclădirea de colţ, reflex al oraşului premodern

@otel til ( 6ucureşti *Arh "lorian si &ulia tanciu , .//:-.//H este unul dintre

experimentele sofisticate de explorare a artificiului estetic ca artificiu în sine4ndependentele de distri"uţia funcţională sau logică structurală, suprafeţele


5/8

înfăşurătoare îşi joacă jocul lor capricios şi seducător$ *=ais 7ana, Ficţiunile Arhitecturii ,5ditura Eaideia, 6ucuresti, .//0, p ?; 5fectul e ar"itrarul unui colaj suprarealist

ediul Bniunii Arhitecţilor din Romania ( 6ucureşti *Arh Dan 'arin si (eno)ogdanescu , :;;.-.//H e un exemplu extrem de artificiu conştientizat Nesturile suntaparent contextualeG noua clădire integrează faţada unei case care a ars in timpulrevoluţiei din :;0; *păstrată ca martor al evenimentelor, astfel ca #urmele istoriei sărămână intacte$ 'ai mult prismele de sticla urmeaza aliniamentul fronturilor existente,din vechea clădire e păstrată numai iluzia, doar faţada, adică suprafaţa goală 5a eagăţată scenografic de prismele de sticlă ( #o clădire de expresie a"stractă$, cum odescriu autorii înşişi *7an 'arin si Ceno 6ogdanescu, ediul BAR, 6ucureşti, în#Arhitext 7esign$, nr ::F.//H, pp .- H , vechiul şi noul îşi păstrează independenţa şiindiferenţa reciprocă, rămân detaşate fără să se atingă defapt


6/8

'ulţi arhitecţi români sunt în mod declarat inspiraţi de arhitectura modernistăinter"elică 7e exemplu, arhitectura echipei Andreescu si *aivoronschi , o"servă Ana'aria Cahariade, a parcurs chiar un drum înapoi de la post-modernismul istoricist lamodernism 1aptul că ei recurg în mod curent chiar la tehnicile de construcţie uzuale la începutul secolului este o #dimensiune cristică a discursului lor$, o alternativă vala"ilă latehnologia de import care pătrunde necondiţionat în arhitectura românească *Ana 'ariaCahariade, 5chili"ru uitat +imişoara :;;:-:;;M, i"id , pp :/, /&omplexul @otelului Eerla- +imişoara, com"ină surprinzător de multe arhitecturi şiimaginiG Eerla 44 trimite la anii 9?/ şi #&arlo carpa$, Eerla 4= are o #inspiraţie raţionalist-fascistă$, corpul dinspre stradă #aparţine anilor 9M/, iar pasarela este în #stilul anilor O;/$*Adrian 1lorin 4onascu, înG #de arhitectură$ nr 0F.PH, pp -0

2ocuinţa ( nagov *Arh Andrei 'ihailescu , .//H , şi &asa @erczeQ *Arh+adu'ihailescu reprezintă interesul pentru un o"iect "ine făcut l-a depăşit pe cel pentrupersonalizare )atura domestică a casei a rămas astfel în um"ra perfecţiuniiprogramului, rezultând un aparat de locuit impeca"il, cu design elegant, cu detalii su"ţiri)epersonalizate, casele au li"ertatea ( mult râvnită de orice arhitect ( de a fi foartepersonală

&asa @erczeQ, Arh Radu 'ihailescu


7/8

2ocuinta ( nagov, Arh Andrei 'ihailescu

Arhitectul +adu Teaca îşi proiectează casele cu un #control a"solut, ca un #tiran$,supunîndu-se de fapt dictaturii unui stil modernist deja închegat şi manierizat &um "inesesizează Augustin 4oan, acestei atitudini i se poate aplica denumirea paradoxala de#avangardist întârziat$ * Augustin 4oan, Bn perfecţionist Radu +eaca, în #%ctogon$, nrH, nr .F.///, pp H.-H0 Acesta căştiga premiul Anualei de Arhitectură din anul .//> cuproiectul locuinţei unifamiliale de pe strada )icu 'iloşesc din +ârgu iu &asa este ocutie dreaptă, radical axată pe unghiuri drepte Elanurile faţadei dinspre grădină au osuccesiune dinamică, care nu compun, ci descompun o imagine foarte aproape de viziunea avangardei începutului de secol 33, dar care devine contemporană prin raportulşi delimitarea plinului de gol

2ocuinţă unifamilială str 'arin 7răcea ( 6ucuresti, *Arh +adu Teaca ,.//? , arhitectul Radu +eaca vor"eşte despre propriul proiectG #'i se pare că esteimportant faptul că aici a fost o groapă de gunoi de la cutremur Am vrut ca, apelând lanişte forme pure, să nu fie alterate de teren 5 un conflict între volumetrie şi terenulaccidentat $ *Radu +eaca, &asa tu", 6ucureşti, în #Arhitext$, nr />F.//0, p 0> Aceastăcasa are un element important ( lacul, unde terenul este un trapez, şi clădirea este

compusă din două volume legate printr-o seră


8/8

$onclu,ii7eşi iu"esc ideea de avangardă si se consideră eroi ai modernităţii, arhitectii români suntprea realişti ca să fie avangardişti #5i ştiu prea "ine că în virtutea principiului de "ază almodernităţii ( cel al progresului ( 5stul nu tre"uie decât să privescă spre =est pentru a-şi vedea propriul viitor 8i cum ar putea ei să fie originali într-o societate în care viitorul edeja cunoscutD$ ituaţia de faţă le permite arhitecţilor să aleagă li"er între a fi creatori demodernitate sau consumatori de modernitate * Ficţiunile Arhitecturii , 7ana =ais, 5dituraEaideia, 6ucureşti .//0, p >

arhitectura in ro

Documents