semnificatii in arhitectura gotica1

7/23/2019 Semnificatii in Arhitectura Gotica1

http://slidepdf.com/reader/full/semnificatii-in-arhitectura-gotica1 1/11

Semnifcatii inarhitectura

gotica

stud.arh. Dragan Marius Bogdan

stud.arh. Niculita Titus Andrei



An III



Arhitectura gotica a aparut in Franta, in Île-de-France.Inceputul acestei arhitecturi a durat mai multe generatii deexperimentare. De`a lungul secolelor, splendoarea acestor structuresacre a inspirat credinciosii, poetii, pictori, si scriitori deopotriva.Catedralele medievale gotice sunt cele mai rumoase edifcii

religioase pe care lumea crestina le-a creat. Aspectul lor material ititaie rasu!areasi este unsim"ol alcredinteicrestine,deoareceliteralmenteincearca sa

a#unga la cer.$rientarea est-vest este oexpresie aavansariiomului ata deDumne%eu.Intrand in catedrala dinspre vest, esti incon#urat de sim"oluri, ce setrimit la apropierea de divinitate, la o micsorare a eului in ata

monumentalitatii si a constiintei lasata de Dumne%eu in fecare dinnoi, cat si o recunoastere a puterii acesteia care o are asupraexistentei fecaruia, a in!uentei ce o exercita in toate aspectelevietii. &icimea fintei umane in contrast cu maretia divinitatii.Acesta este sentimentul urmarit prin raportul intentionatcontrastant dintre scara catedralelor gotice si scara umana. Fiecaresentiment al pelerinului, al celui care intra intr-un astel de sanctuarde piatra se naste nu numai din actul comuniunii cu divinitatea cieste puternic inspirat de ceea ce credea 'iollet-le-Duc ca estesingura arhitectura adevarata. Anali%a goticului se concentrea%a inmod inevita"il spre orma cea mai inalta a expresiei sale(catedralele gotice, niste poe%ii din piatra a caror cuvinte sunt plinede seminifcatii prounde ce tre"uie neaparat citite. Spre deose"irede arhitectura romanica, cu un mare accent pus pe masele greleopace, si spatii delimitate clar, goticul tar%iu este caracteri%at deusurime si spatii continue, recom"inate, a#ungand la dierite moduride tratare interioare si dierite proportii. Catedralele goticeindeplinesc in acelasi timp caracteristicile celor trei tipuri de semneindentifcate de Ch.)ierce * icon , index, sim"ol. Sunt un icon pentruarhitectura gotica, numeroase exemple din ele find ormedesavarsite ale goticului ce au captivat ideea de gotic doar asupra



lor in mintea privitorilor neinitiati.



+difciul de cult gotic * index in orasul medieval( intr-un oras sauase%are medievala catedralela gotica era amplasata in piata dincentru- locul principal al vietii sociale, comerciale din acel timp -spre care erau deschise si celelalte edifcii importante ale ase%arii *primaria sau cladirile adminsitrative. Astel era un index pentru

orintarea catre centrul ur"ei prin inaltimea sa care acea din eaelementul dominant al ase%arii usor o"serva"il si din exteriorulorasului, dar si un index pentru cladirea in sine, pentru accesul sau,acoperisul, turlele si proflul ei elansat si masiv ridicandu-sedeasupra ase%arii, indicand locul de intalnire al individului uman curealitatea divinitatii. In unele ca%uri imaginea catedralei era ascunsade inaltimea ronturilor cladirilor ce im"ratisau intre ele spatiultensionat al stradutelor inguste tipic medievale spatiu ce cunosteao eli"erare , o detensionare in deschiderea sa spre piata a carui

supraata parea imensa prin contrastul creat scenografc in raportcu spatiul anterior.In aceasta deschidere spatiala se inalta catre cer,ca o surpri%a in parcursul orasului medieval ,catedrala gotica,dorind ca impresia acuta asupra privitorului dinamic sa feputernica si sa inspire setimentul de su"ordonare ata demonumentala repre%entarea in piatra a aspiratiei catre divin.

Din punct de vedere al sistemului de concepte olosit desemiotica, mesa#ul repre%inta aceea incarcatura de idei si

sentimente, de sensuri si semnifcatii pe care autorul * mesterul-arhitect - o comunica prin creatia gotica * catre su"iectul receptor-privitorul o"iectului de arhitectura sau celui care intra in spatiul sausacru- prin interemediul unui cod- stilul gotic si mi#loacele sale deexpresie si reali%are-ce coordonea%a intr-un mod specifc relatiiledintre geometria constructiva, materiale, procedee si tehnologii deconstructie cu scopul de a da o orma cat mai desavarsita si "inelegata arhitectural a mesa#ului artistic. &esa#ul se transmite prinintermediul mi#loacelor vi%uale- imagini armonios construite aleormei exterioare dar si ale spatiului interior- dar si inest%ice siauditive fecare sunet isi gaseste ecou puternic intr-un spatiuim"rastisat de %iduri de piatra, si orice imn de lauda de dataaceeasta nemateriali%at in piatra, capata o viata launtrica aparte inacest spatiu prote#at, inspirand celui care paseste inauntru cat depround poate f sentimentul inchinarii intr-o catedrala gotica/.

In parcursul dinspre spatiul exterior marcat de pre%entaedifcului care domina, inspre locul cel mai incarcat de sacralitate alaltarului prote#at in orma semicirculara a a"sideiinspirata de ormacirculara incarcata si ea de conotatii ale sacrului/ se succed ta"louri-imagini ce nasc in privitor noi cautari ale rumosului divin. )rima



imagine este cea a ormeiexterioare , a volumuluielansat catre cer care prinproportiile sale daintregului un aspect de

%veltele dar si masivitatece copleseste.)roportiilecele mai surprin%atoaresunt intalnite la catedraladin 0oln(are 122.3metri lungime, 45, 3 metrilungime si cele douaturnuri sunt inalte de 136metri .Care este

seminifcatia acestui gestde inaltare7 +a poate fgasita in aspiratia catredivin nu in aducereadivinitati in sera materialaa umanului ci in inaltareafintei umane catre divin/.)roportiile monumentale sitotusi gratioaseo"tinute/

prin elansare turnurilor si avolumului catre inaltcontri"uie la trasmiterea mesa#ului( marea glorie a lui Dumne%eucare provoaca in finta muritoare sentimentul de adorare. 'edemcum arhitectura poate controla sentimentele celui care o utili%ea%asau o priveste, conducandu-le catre o dimenesiune mai prounda.Sentimentul de dominare a fintei umane de catre maretiasanctuarului era intarit si de pre%enta contraortilor si a arcelor"utante care completau imaginea puternica si captivau spatiulincon#urator su" orma unor "rate de piatra.

8rate de piatra ce unctionau ca sisteme de compensare sisustinere ce permit deshideri ample in %idarie, preluand incarcarilesi impingerile din greutatea turnurilor , a acoperisurilor, a %idariei sitrasmitandu-le mai departe. )rin sinceritatatea exprimarii la exteriora sistemului structural calitate mult apreciata de 'iollet-le-Duc/ sepoate spune ca metaora catedralelor gotice are de pierdut in ormasa exterioara in avoarea spatiului interior care este eli"erat degreutatea ce tre"uia transmisa in interior si de pereti masivi lipsitide eleganta si supletea celor stilutui anali%at/ dar in semnifcatieare de castigat deoarece arcele "utante si contraortii nu ac decat



sa im"ogateasca lim"a# stilistic gotic si sa-l incarce cu noisemnifcatii asemanandu-l cu scheletul unui crustaceu care estedispus la exteriorul vietatii precum si scheletul structural al"isericilor era dispus la exterior/ sau cu imaginea unei cora"ii carepoate f mi#locul de calatorie catre cer- find sim"olul pentru "iserica

repre%entata de o cora"ie care are misiunea divina de a-i duce pecredinciosi catre o imparatie spirituala. )iatra gresie, calcar/ erapricipalul material olosit find un material natural contri"uie laimplinirea atmoserei de mister, adorare si de traiere intensa asentimentului sacru. În evul mediu arta a avut rol didactic, de aeduca setimnetul religios dar si de a transmite cunostiintereligioase. 9ot ce a ost necesar ca oamenii s: ;tie * intrega istoriede la crea<ie, dogmele religioase , exemplele de sfnti, ierarhiade virtuti, cunostiinte din sera stiintelor, arte sau meserii - toate

acestea le-au ostpredate de c:treerestrele din "isericasau de catre statuiledin pridvor. 8isericileerau adevarateevanghelii sculptate inpiatra. Astel ceisimpli, cei ignoranti,

to<i cei care au ostnumi<i =sancta ple"sDei=, au invatat prinochii lor, aproape totce ;tiau despre

credin<a lor. Figurile sale marete sculptate/ , atat de spirituale inconceptia lor , seamana cu niste martori de piatra ce vor"escdespre adevarurile din invatatura 8isericii.

>enumaratele statui, dispuse intr-un design erudit, erau unsim"ol al ordinii minunate care prin geniul lui 9homas d?A@uinas adomnit in lumea gandirii. )rin intermediul artei cele mai inalteconceptii ale teologiei si ale scolasticii au patruns intr-o oarecaremasura chiar si in mintile celor mai umili oameni. Iconografa celormai "ogate opere romanice pare saraca ata de "ogatiatridimensionala a imaginii gotice. &esterul nu era decat un docilinterpret al ideilor marete care solicitau toata capacitatea geniuluisau pentru a f intelese.Inventiile ii erau rareori permise. 8iserica aplecat de la mai mult dect de la ni;te simple "uc:<i de pur:decoratie inchipuite individual, ci in ele puterea sa creatoare s-a

#ucat neconstransa, Bmpletind o cunun: compusa din finte vii



pentru a inrumuseta Casa Domnului. )lante, animale, toate acesterumoase creaturi care tre%esc curio%itatea ;i aectiunea Bn su!etulcopilului ,al omului simplu, au crescut su" degetete sale. )rinintermediul lor, catedrala a devenit un lucru viu, un gigantic ar"oreplin de p:s:ri ;i de !ori, mai putin un lucru acut de om ci unul

creat de natura. Convingerea ;i credin<a stra"at catedrala de la capla altul. Chiar ;i omul modern prime;te o pround: impresie deliniste, de seninatate,oricat de putin ar f dispus s: se supunain!uen<ei acesteia. Aici Bndoielile ;i teoriile sale pot f uitate pentruun timp. 'a%uta de la dep:rtare, "iserica cu transeptele ei, cu !esesi turnuri pare ca o puternica nava pregatita de a naviga intr-olung: c:l:torie. Intregul oras ar putea se se im"arce cu Bncrederepe ea masivele ei pun<i. Dup: ce se apropie prima data privitorul

Bntlne;te chipul lui ristos, asa cum fecare om n:scut Bn lume se

intalneste cu +l in c:l:toria sa prin via<:. +l este cheia la ghicitoareala"irintul/ vietii. In #urul Sau e scris r:spunsul la toate intre"arileomului. Crestinul este invatat cum a inceput lumea si cum se vatermina ;i statuile care semnifca dieritele vrste ale lumii m:sur:

pentru el durata acesteia. Înaintea ochiilor sai sunt to<i oamenii ac:ror istorie este atat de importanta incat el sa o ;tie. Sunt aceioameni care in noul si in vechiul legamant au ost prototipuri ale luiristos, pentru ca numai Bn m:sura Bn care oamenii se impartasesc

cu caracterul &ntuitorului sunt oameni vii ....



a intrarea in catedrala caracterul su"lim al marilor liniiverticale este primul care aectea%: su!etul inchinatorului. >avade la Amiens oer: o inevita"il simt de purifcare, prin marea eirumuse<e mareata "iseric: unctionea%a ca un sacrament. Aici, dinnou, gasim o imagine a lumii. Catedral: ca si o campie sau o p:dure

are atmosera ;i parum, splendoare or"itoare ;i lumina ca deamurg,, ;i intunecime. Cea mai mare erestra-ro%eta in spatelecareia se scuunda soarele vestic , pare sa fe in orele inserarii chiarsoarele insasi pe cale de a disp:rea, la marginea unei splendidep:duri. Dar aceasta este o lume transfgurata, unde luminastraluceste mai puternic ;i unde um"rele au mai mult mister dect

Bn lumea adevarata. De#a el se simte Bn inima Ierusalimului ceresc,si gusta pacea prounda a ora;ului din viitor. Furtuna din via<: serange de %idurile sanctuarului, dar se aude doar ca un Bndep:rtat

murmurat. Aici, Bntr-adev:r, este indestructi"ila arc: Bmpotrivacaruia vnturile nu pot sa triume. >ici un loc din lume nu poateumple omul cu un sentiment de siguranta mai pround. Ct de viutre"uie s: f ost resim<ite acestea de c:tre oamenii din +vul &ediu.)entru ei, catedrala a ost suma, esenta revela<iei. În toate artelese com"ina, vor"ire, mu%ic:, drama vie a &isterului ;i teatrul mut alsculpturii. Dar a ost ceva mai mult decat arta, a ost lumina al":,

Bnainte de a se divi%a prin prisma Bntr-o multitudine de ra%e.

$mul, constrans de clasa sa social: sau de proesia sa, freasa find de%integrata prin viata sa si munca sa %ilnica , isi reinoiesteacolo sensul intelegerii fintei sale ;i redo"andeste echili"rul ;iarmonia. &ultimea adunata la marile sar"atori simte ce este unintreg viu, si ca devine corpul mistic a lui ristos, al carui Spirittrece in su!et sau. Credincio;ii sunt umanitatea, catedrala estelumea, ;i Duhul lui Dumne%eu umple si pe om ;i intreaga creatiei.Si astel se implinesc cuvintele apostolului )avel ( Ecaci inDumne%eu traim, ne miscam si suntem. Ceva din acestea a ostsla" resim<it de oameni din +vul &ediu atunci cand intr-o %i mareatade Cr:ciun, sau de )a;te , stand Bn picioare um:r langa um:r, totorasul umplea imensa "iserica. Sim"ol al credin<ei, catedrala a ost,de asemenea un sim"ol al iu"irii. 9oti oamenii au muncit la ea.

9aranii si-au oerit cu totii, munca "ratelor lor puternice. Au tras Bnc:rucioare, pietre ;i le-au transportate pe umerii lor cu "unavointauriasului-Saint Christopher. 8ogatul ;i-a dat de argintul, stapanul depamanturi si-a dat pamantul, ;i artistul geniul sau.

'italitatea care radia%: din aceste lucr:ri nemuritoare estere%ultatul cola"orarii dintre toate or<ele vii ale Fran<a pentru maimult de dou: sute de ani. &ortii au lucrat impreuna cu vii , pentru



"iserica a ost pavata cu pietre de mormant, si genera<iile trecutecontinua s: se roage cu mainile impreunate Bn vechea "isericaunde trecutul si pre%entul sunt unite Bn unul ;i acela;i sentimentde iu"ire. In interiorul sim"olismul "oltilor in cruce pe ogive,nascute din arce rante, spri#inite pe colonete fne, continua sa

compuna poe%ia gotica dand edifcului un aspect de inedita supletesi gratie. Gidurile a caror rol de sustinere este diminuat suntstrapunse de erestre migalit ornate in vitralii care permit oiluminare a"undenta expresie a meteorei si a elanului gotic(EDumne%eu este luminaH. umina ce trece prin vitraliu este fltrata,find una calma, linistita , metaora a transecendei divinului.

'ictor 8e"e descrie relatia plina de mister dintre lumina sivitraliu ca find un sim"ol pentru relatia dintre su!et si trup.+ste o

imagine a cerului si a pamantului, unde lumina si sticla se impletescintr-un sim"ol al relatiei dintre Creator si creatie. umina este unsim"ol al pre%entei Sale printre noi. )ana si in geometria olosita pesupraata vitraliilor se a!au ascunse sim"oluri, geometria lorcomunicand un simt al timpului, cercurile semnifcand eternitatealui Dumne%eu iar unghiurile scurte sau perpendiculare semnifcandperenitatea omului si a pamantului. A"atele Suger in cartea sa incare descrie ideile sale de proiectare ale "isericii Saint Denis ,povesteste ca pentru el olosirea materialelor pretioase pentru

"iserica e la el de importanta ca olosirea vitraliilor, ele finddestinate sa atraga atentia persoanelor de la ingri#orarilepamantesti la lucrurile mai inalte, ceresti.)entru el experientareligioasa era una transcendentala, sim"oli%ata tocmai prin aceastalumina descompusa. Intrarea in Saint Denis se ace prin trei portalecu cel central mai mare decat celelalte, evocand arcele de trium romane si servind ca un sim"ol pentru 9rinitate.Sim"olisticanumerelor in "iserica find oarte des olosita in gotic, fecare numaravand semnifcatia sa cu conotatii "i"lice sau mistice. $ altametaoara a unui cristal lucrat in piatra a ost creata prin ridicarealui Sainte-Chapelle unde "otlile si stalpii se su"tia%a la maxim, intimp ce vitraliul capata cea mai mare importanta, prin el luminainvadand spatiul sacru semnifcand pre%enta lui Dumne%eu careumple locul de inchinare/ acesta capela find de-a dreptul un cristala caror ete sunt vitralii, sim"ol al creatiei perecte, dar si alrumusetii desavarsite a Celui care a murit pentru pacatele omenirii.Sim"olistica catedralelor gotice merge mult mai adanc, lucrarea deata find doar de anali%a a semnifcatiilor la supraata. De ce7)entru ca fecare element din "iserica gotica ascunde in el adancingropate semnifcatii prounde ce asteapta sa fe cunoscute decatre cel ce paseste intr-o alta lume cand deshide portile templului



cu arce rante si pre%ente divine.

semnificatii in arhitectura gotica1

Documents