atestat monik

8/7/2019 atestat monik.

1/26

GRUP SCOLAR SILVIC DR. ING. NICOLAE RUCAREANUBRASOV

POLUAREA ATMOSFERICA SICONSECINTELE EI


2/26

CUPRINS

Argument

Introducere.

Cap. I GeneralitatiI.1Clasificarea deseurilor..

I.2Elemente importante in procesul de gestiune a

deseurilor

Cap.II Gestionarea deseurilorII.1 Regimul juridic al gestionarii si eliminarii

deseurilor

II.2 Dezvoltarea gestionarii deseurilor in Europa

Cap. III Legislatie.

Cap. IV Interpretare si concluzie..

Cap. V Statistici..

Cap. VI Bibliografie


3/26

ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece producerea de deseuri este rezultatul activitatii

economice.

Cantitatea si calitatea deseurilor municipale depind de standardul de viata si de

modul de consum al populatiei, iar deseurile industriale - atat cele periculoase, cat

si cele nepericuloase depind de tipul de tehnologie folosita in prelucrarea

materiilor prime din procesele de fabricatie.

Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare

economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa

aduca beneficii calitatii vietii.

A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca

modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza, mai mult

decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale.

Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare, extindere,

poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si

de durata care ne consolideaza viitorul.

Lucrarea de fata este structurata pe cinci capitole, fiecare cuprinzand urmatoarele:

primul capitol se comporta ca o introducere in lumea gestiunii deseurilor, avandca puncte de referinta clasificarea deseurilor si de asemenea, cuprinzand cele mai

importante elemente in cadrul gestiunii deseurilor; al doilea capitol se ocupa

exclusive de gestionarea deseurilor, incluzand totusi si gestiunea in Europa; al

treilea capitol este destinat legislatiei in vigoare; al patrulea ne ajuta sa intelegm si

sa interpretam lucrarea de fata iar ultimul capitol se ocupa de partea de statistica.


4/26


5/26

INTRODUCERE

Gestionarea deseurilor a constituit o preocupare permanenta a omului nou. Dinpunct de vedere economic, reciclarea deseurilor a reprezentat o resursa ieftina, deosebit

de valoroasa. Pe masura ce omul a constientizat faptul ca resursele naturale au totusi

caracter limitat, preocuparea pentru reutilizarea a tot ceea ce parea nefolositor la un

moment dat, s-a transformat intr-un obiectiv major. Reciclarea deseurilor a devenit o

activitate industriala deosebit de utila pentru multe alte sectoare economice. Procesele

tehnologice s-au adaptat rapid la oferta de materii prime secundare rezultate din

prelucrarea industriala a deseurilor. Organizarea colectarii si valorificarii deseurilor a

capatat o importanta majora pentru toate statele puternic industrializate.

Pe masura dezvoltarii industriale a societatii moderne, s-a reliefat cu tot mai multa

acuitate, un alt aspect, si anume, caracterul poluator al deseurilor. Anumite categorii de

deseuri au constituit resurse de materii prime, din cele mai vechi timpuri (cu precadere

deseurile feroase). Stiinta si tehnica au permis, treptat, reutilizarea si a altor categorii de

deseuri (hartii, cartoane, mase plastice, sticla, etc.). dezvoltarea reciclarii deseurilor nu a

putut tine pasul cu diversificarea productiei de bunuri. De cativa ani buni, echilibrul

ecologic al planetei a fost pus intr-un real pericol. Iata de ce, secolul XX a fost un secol

care a marcat in mod deosebit, lupta omenirii pentru mentinerea si refacerea ecologica a

planetei. Gestionarea controlata bunurilor devenite inutilizabile, a devenit imperios

necesara, fapt ce a condus la elaborarea de reglementari comune menite sa inlature

pericolul iminent al poluarii ireversibile a planetei.Toate schimbarile propuse vor fi foarte rapide si, chiar daca in unele domenii

exista nemultumiri si chiar impotriviri, progresul si civilizatia vor inlatura obstacolele si

vor favoriza orice efort ce se va face pentru protectia sanatatii populatiei si a mediului

inconjurator. Prin eforturile conjugate ale tuturor cetatenilor, Romania poate si trebuie sa

devina o tara curata, care sa-si protejeze valorile naturale cu care a fost inzestrata, in

beneficial tuturor locuitorilor sai.

5


6/26

CAPITOLUL IGeneralitati

I.1 Clasificarea deseurilor

DESEU va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau

intentioneaza sau este obligat sa-l arunce.Conform Actului German privind Deseurile

din 27 august 1993, deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv. Subiectiv sunt

definite ca obiecte portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu

depozitarea sistematica a gunoiului asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si,

in particular, a mediului.

Deseuri de echipamente elctrice si electronice de mari dimensiuni:In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: frigiderele,

congelatoarele, masinile de spalat si alte echipamente voluminoase.

Toate aceste echipamente contin substante periculoase care pot polua apa, aerul si

solul. Spre exemplu, frigiderele si congelatoarele contin gaze cu efect de sera care

contribuie la modificarile climatice si la distrugerea statului de ozon.

Deseuri de echipamente electrice si electronice si surse de iluminat:Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale

care pot fi reutilizate pentru echipamente noi sau care pot fi reciclate (metale, plastic,

sticla, etc.).

De asemenea, contin substante periculoase pentru mediu si pentru sanatate (gaze

cu effect de sera, metale grele, etc.) si de aceea trebuie tratate ecologic in cadrul

sistemului organizat.

Deseuri voluminoaseDin aceasta categorie fac parte: plapumile si pilotele, aparatele electrocasnice de

mari dimensiuni, piesele de mobilier, saltele, mochetele, schiurile si bicicletele. Deseurile

voluminoase contin mai multe tipuri de materiale: lemn, metal, plastic, textile. Din

aceasta cauza, reciclarea lor este dificila si costisitoare.

6


7/26

Deseuri din constructii si demolariGeamurile vechi, faianta sparta, chiuvetele inlocuite, molozul, pamantul rezultat

din excavari, tabla sparta, dalele sunt toate exemple de deseuri din constructii si

demolari. Uneori, acestea ajung la tomberon, pe camp sau in padure. Nu doar amenzile

ridicate ar trebui sa ne opreascasa facem acest lucru ci si gandul ca prin aceste actiuni

contribuim la distrugerea mediului si ne punem in pericol sanatatea.

Deseuri de echipamente electrice si electronice de mici dimensiuni si surse deiluminat

In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: televizoarele,

computerele, aparatura audio si video, aparatura folosita in bucatarie, telefoane mobile

etc., si surse de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, becuri economice si surse de

iluminat cu descarcare in gaz).

Aceste desuri trebuie colectate separate, deoarece contin substante periculoase.

Spre exemplu tubul catodic al unui televizor polueaza 50 metri patrati de sol timp de 30ani. Daca este reciclat, din el se pot obtine doua kilograme de plumb.

Deseuri din ambalaje: aluminiu, sticla, plasticSortarea si reciclarea acestor materiale pot economisi energie, materii prime si

apa. Un televizor poate functiona trei ore, iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore

cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii de aluminu. Din 10 PET-uri

reciclate se poate confectiona un pulover. Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o

economie de 1,8 tone de petrol.

Hartie si cartonO tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci. Reciclarea unei tone de hartie

reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3.000 de litri mai mic

decat este necesar pentru a produce o tona de hartie. Din hartia reciclata se face carton,

hartie igienica, hartie de ambalat, hartie de ziar.

Baterii portabileDintre toate lucrurile pe care le aruncam la gunoi, bateriile portabile sunt cele mai

daunatoare. Ele contin metale grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) care se scurg in

sol si ajung in panza freatica. Aceste metale pot provoca alegii, sterilitate, pierderi de

memorie, boli de inima, cancer. Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500

de litri de apa sau 1mp de sol pe o perioada de 50 ani.

Deseuri periculoasePentru unele categorii de deseuri periculoase din gospodarii exista facilitate de

colectare selective (de exemplu pentru uleiul de motor, bateriile auto si abteriile

7


8/26

telefoanelor mobile). Restul, cum ar fi medicamentele, pesticidele, vopselele nu sunt

deocamdata colectate separate. Aruncate in natura, polueaza pamantul si panza freatica.

Masini uzateMasinile care nu mai pot fi conduse, pentru ca nu respecta prevederile privind

mediul sau siguranta rutiera, trebuie radiate si distruse. Deoarece contin sunbstante

periculoase, cum ar fi uleiul de motor, metalele grele si acizii din baterii, masinile uzate

treuie colectate si distruse intr-un mediu controlat.

Ulei de motorUn litru de ulei de motor uzat poate contamina un million de litri de apa. Arderea

uleiului uzat in soba produce particule cancerigene. Vopsirea gardurilor din lemn cu ulei

uzat este daunatoare. Dupa ploaie, substantele nocive din ulei ajung in sol si

contamineaza panza freatica.

Baterii si anvelopeBateriile auto contin plumb si acizi, substante daunatoare sanatatii. Bateriile auto

colectate sunt dezmembrate, plasticul este dat la o parte, spalat si transformat in granule;

acizii sunt tratai si neutralizati, iar plumbul este refolosit. Anvelopele uzate sunt

transformate in granule, folosite la acoperirea suprafetelor de joaca sau a terenurilor de

sport sau la producerea de noi cauciucuri.

I.2 Elemente importante in procesul de gestiune adeseurilor

Colectarea si tansportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta ocomponenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele

mai multe ori subevaluata,ea reprezinta 60-80% din costul total de gestiune a deseurilor,

de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.

Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si transportului

deseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici dereferinta:

- Marimea zonei de colectare;

- Stuctura economica a zonei;

- Nivelul de trai al populatiei;

- Conditiile urbanistice;

- Cerintele clientilor;

8


9/26

- Alegerea sistemului adecvat de colectare.

Depozitarea deseurilor: Un depozit este definit ca fiind orice amplasamentpentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran.

In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se

clasifica dupa cum urmeaza:

- Depozite pentru deseuri periculoase (clasa a);

- Depozite pentru deseuri nepericuloase (clasab);

- Depozite pentru deseuri inerte (clasa c).

Reciclarea deseurilor: Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturalesi reducerea spatiului de depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea si

prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentare, iar cele mai multe

programe de reciclare sunt subventionate economic.Problemele fundamentale in reciclarea materialelor sunt legate de:

- Identificarea materialelor reciclabile;

- Identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare;

- Identificarea pieelor de desfacere pentru materialele valorificabile.

9


10/26

CAPITOLUL II

Gestionarea deseurilor

II.1 Regimul juridic al gestionrii i eliminrii deeurilor

Societatea de consum a adus, pe langa binefacerile sale, si multiple probleme

dificile, printre care cele de ordin tehnic, economic si juridic privind existenta deseurilor

si cerinta eliminarii (diminuarii) acestora.

Una dintre numeroasele probleme ale vietii moderne o constituie cea a stocarii,neutralizarii ori eliminrii deseurilor. Din punct de vedere al provenientei lor, acestea pot

fi: deseuri menajere, deseuri industriale, deseuri agroalimentare si deseuri nucleare.

Deseurile menajereAceasta categorie de deseuri cuprinde n special gunoaiele menajere propriu-zise,

gramezile de deseuri, deseurile legate de folosirea automobilelor (epave, pneuri, bidoane)

etc.

Cantitatile de deseuri casnice produse, difera de la o tara la alta, in functie de

nivelul de dezvoltare, traditie, etc. Astfel, n 1990, un francez arunca zilnic 1 kg de gunoi,

cantitate comparabila cu cea produsa de ctre ceilalti vest-europeni, dar inferioara de

aproape dou ori celei produse de un american ori un canadian.

Se constata in ultimele decenii cresterea ponderii, n cadrul deseurilor menajere, a

hartiei si a cartonului, a materialelor putrescibile etc.

Tratamentul deseurilor menajere. Principala cale o constituie n acest sens

reciclarea, pentru care sunt folosite curent trei metode: compostajul, incinerarea,

depozitarea. Ponderea acestora este foarte variabila de la o tara la alta, de la o epoc la

alta. De exemplu, n Franta, incinerarea este folosit de 45% din populatie, fat de 8%

care foloseste compostajul si 45 %, descarcarea controlata.

In Italia, compostajul nu priveste dect 2-3% din gunoi; n Marea Britanie,incinerarea acestor deseuri vizeaza 40 % din populatia urbana. In alte state dezvoltate,

incinerarea variaza de la cca 10% (America de Nord) pana la peste 70% (Japonia,

Elvetia).

Fiecare procedeu de tratare are avantajele si dezavantajele sale:

-compostajul: priveste mai ales partea fermentabila (cca 50% din total) agunoaielor (deseuri alimentare, hartie, etc.) Din punct de vedere tehnic, compostajul

10


11/26

consta n lasarea deseurilor mai multe luni in aer liber, sa fermenteze. Apoi, in uzine, are

loc operatia de compostare, care da nadtere la ada-numitele humus-uri ori elemente

chimice in cantitate slaba, precum magneziu, cupru, zinc etc.

Imprastierea gunoiului pe camp (mocirlele verzi) este cunoscuta inca din

antichitate. Aceasta metoda, la fel ca astazi compostajul, a suferit concurenta

ingrasamintelor chimice (mai concentrate si astfel mai usor manipulabile), precum si

efectul negativ al prezentei crescande in deseuri a sticlei, metalului ori materialelor

plastice, putin apreciate de catre agricultori. Pentru a inlatura acest ultim inconvenient,

compostajul necesita o triere prealabila, care adeseori lasa mult de dorit.

- incinerarea : vizeaza partea combustibil a deseurilor menajere. Contraruzinelor de compostaj, care reclam spatii intinse, incinerarea este o solutie compacta

utilizata cu precadere in cazul marilor aglomeratii urbane. Din pacate, deseurile menajere

sunt un combustibil destul de sarac de cca cinci ori mai putin caloric decat carbunele -

si, in afara de aceasta, foarte eterogen. In interiorul cuptorului sunt necesare o buna aerare

si un amestec al deseurilor, in conditiile unei temperaturi maxime de 900 C. Dificultateaconsta in epurarea fumului. O recenta reglementare europeana din 1989, deosebit de

severa, risca sa scumpeasc cu 20-50% pretul incinerarii, alaturi de necesitatea captarii si

neutralizarii acidului clorhidric (degajat n special prin combustia PVC).

- depozitarea: ramane procedeul cela mai frecvent in tarile dezvoltate.Depozitarile brute, sunt in general interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supuse unui

control si unor reguli speciale de realizat. Depozitarea controlata consta in a nivela la

intervale scurte de timp ( la o zi sau doua) si a separa straturile de gunoaie de cele de

nisip ori pamant. Aceasta tehnica evita mirosurile si risipirea, dar nu rezolva toate

problemele delicate. Astfel, locul de depozitare trebuie sa fie etans, apele de ploaie care

se infiltreaza i polueaza trebuie s fie recuperate si tratate in scopul de a se evita oricecontaminare a apelor subterane. Biogazul care rezulta din fermentarea interna a

gunoaielor depozitate trebuie captat si imprastiat (existand riscul de mirosuri si de

explozie). In sfarsit, trebuie prevazuta reamenajarea sitului dupa exploatare.

- reciclarea si colectarea selectiv a unor deseuri menajere. Reciclareatextilelor, hartiilor vechi, sticlei, plasticului, metalelor, ori a altor asemenea materiale are

deja o lunga istorie. Recuperarea deseurilor se face in functie de natura acestora si de

conditiile socio-economice concrete din fiecare tara. Asa de exemplu, recuperarea sticlei

este facuta in proportie de peste 50% in Suedia, Danemarca sau Germania si numai 25%

in sticle intregi, cu retopirea acestora. In privinta textilelor, in timp ce in tari ca Germania

ori Olanda recuperarea atinge chiar 40%, in altele (Frana, Italia) nu depaseste 8-10%.

Referitor la deseurile de fier, gradul de recuperare este la nivel european de cca 25-30 %,

cifra considerata scazuta, pentru ca fierul vechi este usor recuperabil in uzinele de tratare.

In sfarsit, ponderi reduse cunoaste recuperarea hartiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC (1-

3%). Din diverse motive, mai ales moda cerintelor pietei, se discuta asupra justificarilor

selective. Sunt prezente trei mari posibilitati:

11


12/26

-din punctul de vedere al materialului reciclabil se realizeaza o economie

financiara (Acest material uzat are o valoare), o economisire de materii prime (padurile

pentru hartie) ori de energie;

-din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se urmareste o

ameliorare calitativ ori cel putin cantitativa a operatiei de tratare;

-in sfarsit, din punctul de vedere al protectiei mediului, printr-o colectare selectiva

se evita dispersia in natura a deseurilor menajere care nu se amestec cu alte deseuri :

deseuri stanjenitoare (aparate menajere, epave de automobile, pneuri) ori deseuri

periculoae (uleiuri uzate, baterii cu mercur, medicamente, deseuri toxice precum

vopselurile ori solventii dispersati n mici cantitati).

Gestionarea deseurilorIn intelesul actului normativ, gestiunea implica colectarea, transportul,

valorificarea i eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa

inchiderea acestora. Eliminarea este definitiva. Colectarea desemneaz strangerea,sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor in vederea transportului

lor.

II.2 DEZVOLTAREA GESTIONARII DESEURILOR IN EUROPADin istoria activitatilor de evacuarea a deseurilor in EuropaInca de la inceputurile erei noastre, in Imperiul Roman, salubrizarea orasului era

realizata n mod organizat. Strazile pavate, murdare erau spalate regulat, chiar daca o

curatare generala se producea la intervale de cativa ani. Si gunoiul menajer era, in orase,

colectat intr-o maniera organizata.In perioada migratiei popoarelor s-au pierdut majoritatea cunostintelor despre

necesitatea mentinerii curateniei in spatiul vital uman. Dispozitivele de curatare existente

in acea vreme au disparut, sistemul in intregul lui a disparut, in consecinta, epidemiile au

inceput sa se raspandeasca cu rapiditate.. Acest lucru a ramas aproape neschimbat pana in

a doua jumtate a Evului Mediu.

De-a lungul secolelor, consiliile orasenesti s-au straduit sa schimbe cate ceva. In

prima instanta, cetatenii au fost obligati, prin ordonante, sa isi curete singuri partea lor de

oras. Abia n secolul XIII, in metropola Paris, a fost creata o Administratie stradala, care

trebuia sa conduca, in calitate de reprezentant al municipalitatii, activitatile de

salubrizare. Cu toate acestea, succesul scontat nu a fost obinut.

In secolul XIV, multe orase au inceput pavarea strazilor, ins igiena nu s-a

imbunatatit prea mult. Strazile erau acoperite de gunoaie si noroi, iar molimele se

propagau cu repeziciune. Deoarece mizeria luase o amploare considerabila, imparatul

Carol al VI-lea a infiintat in cele din urma in Paris, o intreprindere de salubrizare

permanenta. Au fost create, de catre un indrumator al administratiei orasenesti, si servicii

private de colectare a gunoiului. In secolul XV, se pare ca in anumite locuri au inceput sa

12


13/26

fie castigate batalii in razboiul contra mizeriei. De exemplu, in anul 1407, in Leiden a fost

creata o intreprindere speciala pentru ridicarea gunoiului. Se constata faptul ca, in Olanda

se facea mai mult pentru mentinerea curateniei oraselor, decat in orase din alte state. In

anul 1473, administratia oraseneasca din Amsterdam a impartit in tot orasul recipiente

pentru colectarea deseurilor, care erau golite de catre intreprinderi. Materialele organice

din gunoi isi gaseau o utilizare in agricultura. Totusi, in ciuda acestor initiative laudabile,

igiena din orasele in curs de expansiune, continua sa lase de dorit, astfel incat, in secolul

XVI, s-a ajuns la distrugatoare epidemie de ciuma. La nceputul secolului XVII, au aparut

alte noi progrese. Multe orase au inceput sa se ocupe consecvent de curatarea strazilor si

de ridicarea gunoiului, acoperind costurile aferente prin mijloace de finantare publice.

Insa razboiul de 30 de ani a adus cu sine, in Germania, un regres semnificativ.

In secolul XVIII, in multe locuri din Europa, salubrizarea oraselor a capatat o

urma organizata. Remarcabila este prezentarea primei auto-stropitoare, in 1750, n

Franta.

De-abia in secolul XIX, in toate tarile, neregulile igienice evidente au fostliminate n cea mai mare parte. O contributie incontestabil a englezilor este considerata

aceea ca au descoperit legatura dintre igiena si rata mortalitatii. Descoperirea a fost

prilejuita de izbucnirea unei epidemii de holera, in anul 1831, cand a fost constatat faptul

ca mortalitatea, era mai accentuat la o densitate mare a locuitorilor, decat in cazul unor

asezari mai aerisite. Munca unei comisii speciale infiintate de catre Parlament a

condus, in 1871, la elaborarea prealabila de instructiuni de catre guvern si transmiterea

lor catre administratia orasului. Din 1875, .Public Health Act. a impus prin lege

salubrizarea oraselor.

Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltari consecvente a activitatii de

salubrizare a oraselor, dezvoltare legata de o accelerare a mecanizarii muncii. Masinile dematurat strazile si-au fcut aparitia o data cu progresul realizat in constructia

autovehiculelor. In ceea ce priveste ridicarea gunoiului, orice incercare de introducere a

masinilor speciale a fost sortita esecului, pana la primul razboi mondial. In anii 30 ai

secolului XX s-a instituit in Europa o tehnica de salubrizare a oraselor, asemanatoare cu

cea pe care o cunoastem astazi.

Politica actuala de gestionare a deseurilor in Europa

Gestionarea deseurilor si protectia mediuluiActuala politica comunitara a mediului din statele membre UE isi gaseste punctul

de rezistenta in Directiva - cadru despre deseuri 91/156/UE. O data cu acesta directiva,

directiva anterioara - 75/442/UE - a fost modificata, respectiv actualizata. Experientele

obtinute prin aplicarea directivei 75/442/UE de catre statele-membre au constituit

fundamentul pentru schimbarea continutului. Conform normelor de baza, in procesul de

inlaturare a deseurilor, trebuie sa fie luat ca premise un nivel inalt de protectie a mediului.

13


14/26

Evitarea producerii de deseuri/valorificarea deseurilorObligatia de a evita formarea deseurilor este formulata in Legea 426/2001, privind

aprobarea si modificare Ordonantei de Guvern 78/2000 privind regimul deseurilor. Nu

trebuie sa ne ocupam numai de o valorificare responsabila si o inlaturare a deseurilor, ci

trebuie sa luam si masurile necesare pentru a limita formarea deseurilor. Acest obiectiv

poate fi atins prin incurajarea tehnologiilor curate si a produselor revalorificabile si

reutilizabile. Asigurarea posibilitatilor de vindere a deseurilor valorificabile trebuie luata

in considerare, ca o alta cerinta a politicii deseurilor. Reintroducerea in circuit si

reutilizarea deseurilor ca materii prime este un domeniu care trebuie stimulat, fapt pentru

care trebuie elaborate prescriptii speciale.

Dezvoltarea si organizarea tehnicii de gestionare a deseurilor

Principii de organizare si responsabilitati in industrie privind gestionareadeseurilorIn deceniile trecute, indepartarea deseurilor era, in multe tari din Europa, conform

traditiei, o sarcina a autoritatii publice. Monopolul instituit astfel a pricinuit temerea ca,

in spatele lipsei concurentei, s-ar putea naste abuzuri. Se putea imagina faptul ca taxe

exagerat de mari ar putea conduce la excedente, care ar putea fi folosite de catre

administratii la acoperirea altor costuri. In practica, astfel de cazuri s-au descoperit rar sau

au fost dezmintite.

Motivul taxelor mari era constituit de grija administratiei, de a nu putea acoperi la

timp costurile posibile generate de managementul deseurilor. Ca organ de control,

reprezentantii administratiei aveau responsabilitati privind aprobarea unor plafoanecorespunzatore pentru taxe. Administrarea bugetului pentru activitatea de management a

deseurilor nu a fost ntotdeauna usoara si a impiedicat adeseori decizii rapide de trecere la

actiune. Prin urmare, intreprinderile locale au fost obligate sa lupte si impotriva acestor

probleme. Au fost deschise cai pentru o munca mai eficienta, chiar daca cu anumite

restrictii. De exemplu, in Germania, departamentele de salubrizare a orasului au fost

transformate in intreprinderi de sine statatoare. Acestea inca lucreaza cu monopolul

constrangerii impuse producatorului de reziduuri de a fi in legatura si de a face apel la

aceste intreprinderi. Acest lucru nu are insa numai dezavantaje, ci, de exemplu, si

avantajul taxelor unitare, independent de locul producatorului de deseuri intr-o

comunitate.

Paralel, de exemplu in domeniul deseurilor industriale, au inceput sa activeze si

antreprenori de transporturi si comercianti de lucruri vechi. Avantajos era pentru acei

comercianti de lucruri vechi care descopereau posibilitati de utilizare pentru unele lucruri,

care altfel ar fi fost inlaturate ca deseuri. Asa au luat nastere punctele de colectare

stradale pentru hartie sau pentru materiale textile. Numarul punctelor de indepartare a

deseurilor a crescut, intrucat, pentru un anumit segment al pietei, deseurile puteau fi

14


15/26

folosite si ca materii prime. Tensiuni erau anticipate si prin aceea ca intreprinderea

publica avea obligatia de indepartare, in timp ce comerciantul de lucruri vechi colecta,

hartie de exemplu, in punctele stradale, numai n functie de oferta pietei. Acest lucru

presupunea ca intreprinderea publica trebuia sa isi pastreze capacitatea de indepartare a

hartiei in cazul unei situatii defavorabile a pietei. S-a ajuns foarte aproape de situatia in

care, o parte a intreprinderile publice au avut ideea de a isi pune la lucru capacitatile de

colectare (pe care oricum trebuiau sa le mentina), si pentru colectarea lucrurilor vechi.

Conflictul era anticipat acolo unde in intreprinderile publice exista o gandire orientata

catre actiune. Antreprenori particulari se straduiau cu succes, mai ales in comunitatile mai

mici, sa preia, din mana autoritatii publice, salubrizarea deseurilor. S-a pastrat insa, in

majoritatea cazurilor, constrangerea impusa productorilor de deseuri, de a fi n legatura

si de apela numai la aceste intreprinderi.

Aceasta ingradire a fost redusa drastic, printr-o modalitate eleganta: Directiva aUE privind ambalajele (94/62/UE), care transforma aproximativ o jumatate din

cantitatea de gunoi menajer in material valorificabil si injumatatea astfel domeniul deactivitate a majoritatii intreprinderilor publice. Pentru colectarea si valorificarea acestor

asa-numite materiale valorificabile din gunoiul menajer, a luat nastere, in Germania de

exemplu, un nou monopol, de aceasta data privat: Sistemul Dual. Acesta era necesar si

prin aceea ca, de multe ori, pentru aceste materiale valorificabile nu exista o piata care sa

le poat prelua. Mecanismele pietei pot fi aplicate la o scara foarte restrans, cand bunul

de comercializat este generat complet independent de piat i de nevoie. Sistemul Dual

era capabil sa sustin costuri neacoperite, prin incasarile de la Grner Punkt (Punctul

Verde) si printr-un adaos la pretul produsului pentru salubrizare. Astfel, in ultimii ani, in

domeniul deseurilor a avut loc fortat, o privatizare mascata. In momentul de fata, in multe

locuri, intreprinderile publice reactioneaza, modificandu-si forma de functionare, astfelincat sa fie capabile, in domeniile managementului deseurilor si al reciclarii, sa intre in

concurenta cu intreprinderile private. In acest fel, antreprenorii de salubrizare privati isi

castiga o noua concurenta. In general, acest lucru inseamna ca la ora actuala, n

managementul deseurilor, concurenta este cea care anima afacerea si are grija ca preturile

sa ramana la un nivel acceptabil. Exist insa, si aspecte care, in conditiile unei competitii

acerbe si a unei presiuni asupra preturilor, pot fi usor trecute cu vederea. Pe drept cuvant,

populatia din Europa asteapta un nivel ridicat de salubrizare, o igiena avansata si o

necesara protectie a mediului inconjurator si a resurselor. Acestea trebuie in continuare sa

fie asigurate in cadrul unui management al deseurilor cu costuri reduse. Pentru

indeplinirea celor mai importante sarcini ale managementului deseurilor, respectiv

organizarea colectarii si indepartarii deseurilor menajere, intreprinderea locala este

considerata ca fiind specializata. In cazul acesteia se poate presupune existenta, pe langa

interesul economic, a unui sentiment puternic al responsabilitatii fata de zonele de locuit

vizate, rezultat numai din responsabilitatea politica.

Un alt aspect economic important, in cazul observarii formelor de organizare a

managementului deseurilor din Europa, este faptul ca vorbim despre o prestare de

15


16/26

servicii. Acest sector este astfel predestinat, prin specificul serviciului, sa creeze, pe

termen lung, locuri de munc.

CAP III

16


17/26

Legislatie

HOTRRE nr.856 din 16 august 2002privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd

deeurile, inclusiv deeurile periculoase

Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre.

Art. 1. - (1) Agenii economici care genereaz deeuri au obligaia s in o eviden agestiunii acestora, pentru fiecare tip de deeu.

(2) Datele centralizate anual privind evidena gestiunii deeurilor se transmit autoritilor

publice teritoriale pentru protecia mediului, la cererea acestora.

Art. 2. - (1) Agenii economici autorizai s desfoare activiti de colectare, transport,depozitare temporar, valorificare i eliminare a deeurilor sunt obligai s in evidena

gestiunii deeurilor conform art. 1 alin. (1) numai pentru deeurile generate n cadrul

activitilor proprii.

(2) Evidena gestiunii deeurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate

i eliminate se raporteaz de ctre agenii economici autorizai, menionai la alin. (1), la

solicitarea autoritilor publice teritoriale pentru protecia mediului sau a altor autoriti

ale administraiei publice centrale i locale care au atribuii i rspunderi n domeniul

regimului deeurilor, conform prevederilor legale.

Art. 3. - (1) Pentru evidena la nivel naional a gestiunii deeurilor autoritatea publiccentral de protecie a mediului organizeaz, mpreun cu autoritile publice teritoriale

de protecie a mediului i cu alte instituii aflate n coordonare, raportarea statistic anual

n acest domeniu.

(2) Metodologia i sistemul de raportare care stau la baza cercetrilor statistice vor fi

actualizate periodic de autoritatea public central de protecie a mediului, n

conformitate cu cerinele legale n vigoare.

(3) Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deeurilor, se pstreaz de ctre

autoritile publice teritoriale de protecie a mediului ntr-un registru de eviden o

perioad de minimum 3 ani.

17


18/26

Art. 4. - (1) Pentru evidena gestiunii deeurilor se stabilete, n baza prevederiloranexelor nr. IA i IB la Ordonana de urgen a Guvernului nr.78/2000 privind regimul

deeurilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001, lista cuprinznd

deeurile

(2) Lista cuprinznd deeurile,include i deeurile periculoase, stabilite n baza

prevederilor art. 181 alin. (1) i ale anexelor nr. IC, ID i IE la Ordonana de urgen a

Guvernului nr.78/2000, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001.

Art. 5. - (1) Tipurile de deeuri sunt definite n mod individual printr-un cod completformat din 6 cifre.

(2) Titlurile i subtitlurile categoriilor de deeuri sunt definite printr-un cod format din

dou, respectiv din 4 cifre.

Art. 6. - Pentru ncadrarea unui deeu n mod individual, agenii economici au obligaiacodificrii acestora cu 6 cifre, dup urmtoarea procedur:

a) se identific activitatea generatoare de deeuri din cap. 01-12 sau 17-20;

b) se identific subcapitolul n care se ncadreaz deeul;

c) se identific, n cadrul subcapitolului, deeul n mod individual, conform

codului corespunztor, format din 6 cifre, excluzndu-se codurile terminate cu 99;

d) dac deeul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examineaz pentru

identificarea deeului cap. 13, 14 i 15;

e) dac deeul nu este identificat nici n cap. 13, 14 i 15, se examineaz cap. 16;

f) dac deeul nu este identificat nici n cap. 16, atunci se examineaz pentru

identificare codurile cu terminaia 99 - alte deuri, corespunztoare activitii din

care provine deeul.

Art. 7. - Deeurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalajedin materiale diferite, se ncadreaz la codul 15 01, i nu la codul 20 01.

Art. 8. - (1) Deeurile clasificate ca periculoase - prezint una sau mai multe dintreproprietile periculoase din anexa nr. IE la Ordonana de urgen a Guvernului

nr.78/2000, aprobat cu modificri i completri prinLegea nr. 426/2001.

(2) Deeurile care au proprietile prevzute la H3 H8, H10 i H11 din anexa nr. IE la

Ordonana de urgen a Guvernului nr.78/2000, aprobat cu modificri i completri prin

Legea nr. 426/2001, sunt periculoase dac au una sau mai multe dintre urmtoarele

caracteristici:

a) temperatur de inflamabilitate 55 C;

18
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886


19/26

b) una sau mai multe substane clasificate ca foarte toxice, n concentraie total

0,1%;

c) una sau mai multe substane clasificate ca toxice, n concentraie total 3%;

d) una sau mai multe substane clasificate ca duntoare, n concentraie total

25%;

e) una sau mai multe substane corosive clasificate ca R35, n concentraie total

1%;

f) una sau mai multe substane corosive clasificate ca R34, n concentraie total

5%;

g) una sau mai multe substane iritante clasificate ca R41, n concentraie total

10%;

h) una sau mai multe substane iritante clasificate ca R36, R37 i R38, n

concentraie total 20%;

i) o substan cunoscut ca fiind cancerigen din categoria 1 sau 2, n concentraie

0,1%;j) o substan cunoscut ca fiind cancerigen din categoria 3, n concentraie 1%;

k) o substan toxic pentru reproducere din categoria 1 sau 2, clasificat ca R60

i R61, n concentraie 0,5%;

l) o substan toxic pentru reproducere din categoria 3, clasificat ca R62 i R63,

n concentraie 5%;

m) o substan mutagen din categoria 1 sau 2, clasificat ca R46, n concentraie

0,1%;

n) o substan mutagen din categoria 3, clasificat ca R40, n concentraie 1%.

(3) Pentru proprietile periculoase prevzute la alin. (2) se fac urmtoarele precizri:

a) se utilizeaz pentru proprietatea periculoas H10 denumirea toxic pentru

reproducere, definit n Ordonana de urgen a Guvernului nr.200/2000privind

clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice

periculoase, aprobat i modificat prin Legea nr. 451/2001, pentru a se evidenia

mai clar aceast proprietate periculoas;

b) substanele sunt clasificate ca periculoase n conformitate cu prevederile

Hotrrii Guvernului nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea,

etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase;

c) metal greu nseamn orice compus al arsenului, cadmiului, cromului (VI),

cuprului, plumbului, mercurului, nichelului, seleniului, staniului, stibiului, taliului

i telurului, precum i acestea n form metalic, n msura n care sunt clasificate

ca substane periculoase.

19
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=26584http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=26584http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30551http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30551http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=36585http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=36585http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=26584http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=26584http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30551http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=36585http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=26584


20/26

Art. 9. - Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 30 milioane lei vechila 75 milioane lei vechi urmtoarele fapte:

a) absena evidenei gestiunii deeurilor;

b) nscrierea de date incorecte n evidena gestiunii deeurilor;

c) neutilizarea codurilor deeurilor prevzute n anexa nr. 2 pentru evidena

gestiunii deeurilor;

d) netransmiterea evidenei gestiunii deeurilor autoritilor publice centrale i

autoritilor publice teritoriale de protecie a mediului.

Art. 10. - Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor prevzute la art. 9 se fac dectre personalul mputernicit din cadrul autoritii publice centrale de protecie a mediului

i din cadrul autoritilor publice teritoriale de protecie a mediului.

Art. 11. - Contraveniilor prevzute la art. 9 le sunt aplicabile dispoziiile OrdonaneiGuvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i

completri prinLegea nr. 180/2002.

CAPITOLUL IV

Concluzii

20
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30507http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30507http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=35950http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=35950http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30507http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30507http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=35950


21/26

In Dreptul Mediului, instituirea raspunderii juridice presupune definirea notiunii

de prejudiciu adus mediului. Definitia acceptata in sens larg pentru prejudicial ecologic

este: acea vatamare care adduce atingere ansamblului elementelor unui system si care,

datorita caracterului sau indirect si difuz nu permite constituirea unui drept la reparative.

Pentru un numar mare de proiecte de tratare a deseurilor este necesara, conform

actelor normative, o analiza de impact asupra mediului, in special in cazul depozitelor sau

instalatiilor de indepartarea deseurilor riscante sau in cazul anumitor tipuri de instalatii de

tratare a deseurilor, asa cum sunt depozitele autorizate.

O abordare calitativa a impactului asupra mediului poate fi utilizata intotdeauna in

scopul de a categorisi tipurile potentiale de impact asupra mediului cu tipul de dauna pe

care aceasta o produce sau cu periculozitatea sa. Exemplu: impactul major al unui deposit

poate fi de genul contaminarea solului si a apei in timp ce pentru incinerare, impactul

asupra calitatii aerului este mult mai semnificativ.

CAPITOLUL VStatistici

Aproape toate reglementarile adoptate pentru gestiunea deseurilor prevad

obligatia detinatorilor de desuri personae fizice sau juridice, a colectorilor si

21


22/26

valorificatorilor, de a tine evident gestiunii deseurilor. Aceasta evident trebuie condusa

atat pentru necesitatile proprii ale persoanei juridice, cat si pentru furnizarea de date catre

organele stabilite prin legislatia adoptata.

Avand in vedere raspunderile pe care le au in ceea ce priveste respectarea

obligatiilor catre aceste organe desemnate prin legislatie si pentru asigurarea sistemului

informational necesar adaptarii in continuare a legislatiei de protectia mediului in

concordant cu realitatile vietii economic-sociale, este necesara cunoasterea de catre

persoanele fizice si juridice a datelor centralizate cu privire la cantitatile de deseuri

generate anual. In tabelele ce urmeaza am studiat datele centralizate pe anul 2007 privind

gestionarea deseurilor:

Cantitati de deseuri generate pe principalele categorii, in anul 2007:

22


23/26

Cantitatile de deseuri municipale colectate, pe principalele categorii, in anul 2007

23


24/26

Cantitati de deseuri municpale colectate, pe regiuni de dezvoltare, in 2007

Compozitia deseurilor menajere si asimilaile colectate, in anul 2007

24


25/26

Cantitati de Deseuri municipale colectate, valorificate si eliminate , pe categorii dedeseuri, in anul 2007

25


26/26

CAPITOLUL VI

Bibliografie

1. HOTRREA GUVERNULUI nr.856 din 16 august 2002

2. REVISTA NATURA publicatie de ecologie, turism si cultura

3. GESTIUNEA DESURILOR / IONEL RADU, ADINA TOPOLEANU

Brasov, Ecran Magazin, 2005

4. http://www.anpm.ro

5. http://www.eed.usv.ro/eco-usv

6. http://www.euractiv.ro
http://www.anpm.ro/http://www.anpm.ro/http://www.anpm.ro/

atestat monik

Documents