atestat simf

8/16/2019 atestat simf

1/19

Asamblari prin Lipire

CUPRINS

ARGUMENT 2

CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE 3

1.1 Generalitati 3

CAPITOLUL 2 ASAMBLARI PRIN LIPIRE 4

2.1 Lipituri moi 5

2.2 Caracteristici ale lipiturilor moi pentru cateva material reprezentative 6

2.2.1 Lipirea cu ciocane de lipit 6

2.2.2 Lipirea cu arzatoare cu gaz 7

2.2.3 Lipirea prin rezistenta de contact 8

2.3 Lipituri tari 8

2.3.1 Lipirea cu flacara 9

2.3.2 Lipirea in bai de saruri 10

2.3.3 Lipirea in cuptoare cu atmosfera controlat 10

2.4 Lipirea cu adezivi 10

2.5 Lipirea cu material de adaos metalic 13

CAPITOLUL 3 TECHNOLOGIA LIPIRII 16

CAPITOLUL 4 RECONDITIONAREA PIESELOR PRIN LIPIRE CU MATERIAL DE

ADAOS METALIC 18

BIBLIOGRAFIE 19

Simpf Richard Arnold Pagină 1


2/19


ARGUMENT

Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor profesionale am ales tema!nsamblu de lipire".

Lipirea este o metoda des folosita in ateliere# fabrici# este o $mbinare nedemontabil% a pieselor metalice la care leg%tura se realizeaz% prin difuzia metalului de adaos aflat $n stare lic&ida#in metalul piesei# aflat in stare solida# lipitura fiind deci o forma'ie eterogen%.

Lipirea se bazeaza pe fenomenul fizic de fuziune a materialului de baza (piesa)#cu alia* delipit.

+aterialul de adios se numeste alia* de lipit#iar temperatura de topire a alia*ului este cu 5,-C mai mica decat temperature de topire a pieselor asmblate.

Lipirea se datoreaza fenomenului de difuziune a particulelor alia*ului in m 313d324d materialul pieselor de suprafata in zona de lipire.

Lipirea se bazeaza pe fortele intermolecularedezvoltate $ntre alia*ul de lipit si metalul de baza.

+aterialul de aport are compozitie c&imicadiferita de cea a materialului de baza/

Patrunde prin difuziune moleculara in structura acestuia/

!stfel se formeaza la nivel local solutii solide ce determina lipirea datorita fortelor decoeziune intermoleculara dintre cele doua materiale.



3/19


CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE

1.1 Gee!"#$%"%$

Lipirea este o metoda de $mbinare nedemontabil% a pieselor metalice la care leg%tura serealizeaz% prin difuzia metalului de adaos aflat $n stare lic&ida# in metalul piesei# aflat in staresolida# lipitura fiind deci o forma'ie eterogen%.

+etalele de adaos sunt alia*e u0or fuzibile cu punct de topire in *urul a 25,C sau# uneori. materialenemetalice (respectiv adezivii) care adera pe por'iunile de lipit.

n func'ie de temperatura de topire a alia*ului de lipit se deosebesc dou% procedee de lipire

lipire moale# cnd temperatura de topire a metalului de adaos este sub 3,,C /

lipire tare sau blazare cnd temperatura de topire a metalului de adaos dep%0e0te 5,,C. sen'ialulin aceasta# clasificare $l constitute faptul ca la acela0i metal de baza rezistenta mecanica a lipituriieste cu att mai ridicata cu cat metalul de adaos are o temperatura de topire mai mare.

+etalele si alia*ele de adaos sunt grupate (0i simbolizate# ca atare) dup% mai multe criterii# sianume natura alia*ului (de exemplu Cu 6 7n. alia*e con'innd 8i# !g etc.)# forma sub care se

prezint% (bag&et%# srm% $nvelit%# pulbere# granule etc.)# temperatura do topire# rezisten'a lipiturii la$ncercarea de trac'iune sau de forfecare etc.

Pentru eliminarea oxizilor 9i a celorlalte materii str%ine de pe zonele de lipit se folose0te osubstan'% c&imica numit% flux# mai u0or fuzibil# dect alia*ul de lipit# prinznduse de suprafa'a

pieselor $naintea alia*ului 0i avnd $nsu0irea de a dizolva oxizii 0i impurit%'ile. Ca fluxuri se potfolosi colofoniul# stearina# clorura de zinc# clorura de amoniu# boraxul etc.



4/19


CAPITOLUL 2 ASAMBLARI PRIN LIPIRE

!samblarea prin lipire este operatia de imbinare a doua sau mai multe piese confectionate dinacelasi metal sau din materiale diferite cu a*utorul unui material de aport" de temperatura mai

*oasa decat a materialului pieselor de imbinat.

Clasificarea lipiturilor metalice# in functie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a alia*uluide lipit cuprinde urmatoarele grupe lipituri moi si lupituri tari.

Principalele avanta*e si dezavanta*e ale lipirii

!vanta*e

8u apar fisuri de concentratori de tensiune/ :atorita temperaturilor *oase#nu apar tensiuni termice si nici tensiuni remanente la

asamblare/ 9e pot asambla table si sarme subtiri fara a exista pericolul arderii acestora/ ;oate materialele se pot lipi#cu exceptia magneziului#care nu se lipeste cu aluminiul/ Prin aceasta metoda de asamblare se obtin piese curate#cu aspect frumos#care isi mentin

forma si dimensiunile#precum si precizia dimensionarii/ 8u necesita personal cu inalta calificare.

:ezavanta*e

lipirea moale#la care temperature de topire a materialului de adios este mai mica de 45,-C/

> lipirea tare#la care temperature de topire a alia*ului este mai mare de 45,-C.

+etoda de lipire se allege in functie de materialele pieselor care se lipsesc si de conditiile de

functionare ale asnsamblului.



5/19


2.1 L$&$%'!$ ()$

Lipiturile moi sunt utilizate in special la tinic&igerie pentru lipirea tablelor do 7n# de alama# deotel cositorite etc. =n acest caz# metalul de adaos se tope0te cu a*utorul ciocanului de lipit. !lia*elede lipit depind de natura metalului pieselor de asamblat (otel# cupru# staniu etc.). ?luxurile maiutilizate sunt colofoniul (la lipirea cuprului 0i a alamei)# stearina (la lipirea alia*elor de plumb)#clorura de zinc dizolvat% $n ap% (pentru otel @i alia*e de cupru)# acidul clor&idric dizolvat $n ap% (lalipirea zincului).

Prin acest procedeu#se obtin lipituri care suporta solicitari mici si lucreaza bine la temperaturemici de 3,,-C.!samblarile prin lipire se folosesc in combiantie cu nituri#bolturi#suduri saufalturi#pentru cresterea rezistentei.

ste folosita la piese supuse la presiuni si solicitari de valori mici pentru aparatura delaborator#radiatoare#legaturi electrice#te&nica de calcul.

:easemenea #se utilizeaza la asamblari ce etansare si pentru conductori electrici sau la circuiteimprimate.

Lipirea se realizeaza cu alia*e de lipit care contin

9nPb si cu adaosuri de 9b cu punctual de topirecuprins intre 13A-C si 325-C si !gPb9n cu punctulede topire cuprins intre 235-C si 31,-C.

=ndepartarea oxizilor si prevenirea formarii oxizilor se realizeaza cu a*utorul fluxurilor pentru lipit.!cesteasunt compusi c&imici#intalniti in urmatoarele variante

Compusi organicicolofoniu#sacaz si stearina/ Compusi anorganiciacid clor&idric#clorura de

zinc#clorura de amoniu(tipirig).

FIG.1 T$$*+$,e!$e -"%'!$

!samblarile prin lipire moale pot fi realizate

Cap la capevitate de obicei#datorita rezistentei scazute a alia*ului de lipit/ Pri suprapuneresuprafata de suprapunere este limitata de nepatrunderea alia*ului intre cele

doua suprafetelungimea de suprapunere este = B (4...)s#unde sgrosimea materialului (celmai subtire).


https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=&url=http%3A%2F%2Fwww.clubmercedes.ro%2Ftinichigerie-sfaturi-t4734.html&psig=AFQjCNFJYqZdPPOsSrwbNdsywGZMtvOPMg&ust=1453361473581044https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=&url=http%3A%2F%2Fwww.clubmercedes.ro%2Ftinichigerie-sfaturi-t4734.html&psig=AFQjCNFJYqZdPPOsSrwbNdsywGZMtvOPMg&ust=1453361473581044


6/19


2.2 C"!"*%e!$-%$*$ "#e #$&$%'!$#)! ()$ &e%!' *"%e/" ("%e!$"#e !e&!ee%"%$/e

!luminiul se lipeste in conditii mai grele#si numai in situatia in care piesa este realizata din

aluminiu pur sau din alia*e ce contin 1D mangan#1D magneziu sau 5D siliciu.

:e retinut faptul ca aluminiul turnat sau for*at nu se poate lipi.

=nainte de lipire#suprafetele pieselor din aluminiu se vor curate#prin una dintre uramtoarelemetode

1. mec&aniccu peria din fibre de sticla sau din otel inoxidabil/

2. ultrasonic/

3. c&imic.

+agneziul se lipeste mai rar#iar atunci se folosesc alia*e ce contin ,D Cd#3,D 7n si 1,D 9n.

!lia*ele de cupru se lipesc sub straturi de flux#iar dupa lipire se aplica un tratament derecoacere#timp de 3, min1 ora.

Etelul se asambleaza mai greu prin lipire#dar numai dupa ce suprafetele au fost bine curatatemec&anic si c&imic.

:in punct de vedere te&nologic#lipirea moale se realizeaza prin uramtoarele metode

cu ciocane de lipit/ cu arzatoare cu gaz/ prin rezistenta de contact/ prin cufundare in alia* de lipit.

+etoda de lipire se alege tinand seama de

materialul si dimensiunile pieselor/ forma imbinarii/ tipul alia*ului de lipit/ numarul de piese lipite/ instalatiile de lipire existente. FIG.2 C$)*" e #$&$%

2.2.1 L$&$!e" *' *$)*"e e #$&$%

1.Consideratii generale

Ciocanele dee lipit sunt folosite pentru transportul caldurii de la sursa la locul de asamblare.9eexecuta din cupru#deoarece acest material este un foarte bun conductor de caldura.

Ciocanul de lipit se incalzeste in partea mai graosa si nu la varf#pentru ca se poatearde.=ncalzirea se face la flacara unei lampi cu benzina#cu spirt sau petrol.Pentru a evita incalzirearepetata#se folosesc ciocane electrice la care incalzirea este continua.



7/19


2.9cule#dispozitive#verificatoareCiocan de lipit#dispozitiv de prindere#pile.

3.+ateriale utilizate Piese pentru asamblat #material de adios#clorura de zinc#clorura de amoniu.

4.+od de lucruEperatia de lipire se executa in uramtoarele etape

se a*usteaza piesele prin lipire#razuire#netezire abraziva/

se acopera cu strat de flux#folosind un tampon de calti sau o pensula de par/

se incalzeste ciocanul de lipit/

se cufunda ciocanul in solutie de clorura de zinc si apoi in clorura de amoniu (tipirig)/

se ia cu ciocanul uan sau doua picaturi de alia* de lipit sau se pun bucatile de alia* pe locul deimbinare deplasand incet si uniform ciocanul dea lungul imbinarii/

ciocanul nu se ridica de pe suprafata de lipit pana cand nu se umple cusatura/

dupa intarirea alia*ului de lipit si racirea lipiturii se poate spala cu apa si sapun pentru indepartareafluxului (numai acolo unde este prevazut de te&nologie).:aca a fost folosit flux protector#aceastaoperatie nu este necesara.

5.Concluziiin functie de dotarea existenta#se precizeaza tipul de ciocan de lipit utilizat in aplicatia practica.:easemenea#se enumera sculele cu a*utorul carora au fost a*ustate piesele supuseasamblarii.

xecutantul lucrarii va face aprecieri asupra calitaii cusaturii executate.

2.2.2 L$&$!e" *' "!"%)"!e *' ,"

1.Consideratii generaleeste folosita la lipirea in locuri greuaccesibile.+etoda consta in incalzirea piesei si alia*ului delipit#cu a*utorul unui arzator compus din doua tevi lipite#princare circula un gaz ce poate arde(acetilena#&Fdrogen#metan#butan#propan#gaze naturale) si aer.

2.9cule#dispozitive#verificatoarearzator cu gaze#dispozitive de prindere#pile. FIG.3 L$&$!e" *' ,"

3.+ateriale utilizatepiese pentru asamblat#material de adios#clorura de zinc#clorura de amoniu.

4.+od de lucruetapele de realizare a lipiturii prin aceasta metoda sunt uramtoarele

pregatirea pieselor pentru lipire#prin curatare#degresare#prelucrarea marginilor/ acoperirea acestora cu flux/ incalzirea locului de lipire pana la temperature de topire a alia*ului/ apropierea barei din alia* de lipit acoperit cu flux de locul de imbinare/

topirea alia*ului de lipit si realizarea imbinarii.

5.Concluziise face o comparatie intre metoda de lipire cu ciocane e lipit si cu arzatoare cu gaz.



8/19


2.2.3 L$&$!e" &!$ !e$-%e%" e *)%"*%

1.Consideratii generalese realizeaza prin incalzirea locala#folosind efectul termic al curentuluielectric si topirea alia*ului de lipit asezat intre piesele care se asambleaza.

+etoda este folosita la lipirea tevilor de radiatoare si la lipirea sculelor.=nstalatia folosita estereprezentata

2.9cule#dispozitive#verificatoareinstalatia de lipire prin rezistenta de contact#dispozitiv de prindere#pile.

3.+ateriale utilizate piese pentru asamblat#material de adaos#clorura de zinc#clorura de amoniu.

4.+od de lucruetapele parcurse la aceasta metoda de lipire sunt uramtoarele

curatirea mecanica a pieselor/ degresarea/ decaparea/ fixarea in pozitie de asamblare/ cufundata in baia de flux in stare lic&ida/ introducerea in baia de alia*topit.

5.Concluziise verifica aspectul cusaturii ralizate#dupa curatarea suprafetelor pieselor asamblate.9e realizeaza o proba de incercare a cusaturii(eventual#oproba de etansare lalipirea a douatevi de radiator)#infunctie de dotarea existenta in laborator.

2.3 L$&$%'!$ %"!$

Lipiturile tari# numite 0i brazuri sunt lipiri cu alia*e greu fuzibile (punct de topire $n *ur de A5,C B1 123 ). le se folosesc unde intervin eforturi mai mari 0i permit ob'inerea unei $mbin%ri rezistentela piesele pe care# din diferite motive# nu le putem suda.

!lia*ele de lipit# destinate acestor lipituri tari# sunt diferite $n privin'a compozi'iei c&imice 0i suntdeterminate de natura metalelor ce sa lipesc (alia* !lH7n# pentru lipirea aluminiului 0i a alia*elor sale# alia*e CuH7n 0i !gHEuH7n pentru alia*e feroase etc). ?luxurile au la baz%# $n general#

boraxul# care reduce oxizii metalici la c%ldur% 0i d% na0tere# unei mase sticloase. !ceasta se$ndep%rteaz% apoi# prin cioc%nire sau pilire.

:ac% boraxul nu este uscat# apa de pe el d% na0tere la c%ldur%# la b%0ici care umfl% 0i acestea$ndep%rteaz% brazura. Ca prevedere# boraxul se p%streaz% uscat sau se $nc%lze0te $nainte de utilizare.

!cest procedeu poate conduce la obtinera de asamblari cu cost redus#care au rezistente mecanicemari#pana la 12,, +Pa#si temperature cuprinse intre 1I-C si 4,,-C.

Lipirea tare este folosita la lipirea pieselor supuse la presiuni si solicitari mai mari decat in cazullipiturilor moi#pentru asamblarea tevilor si conductelor de apa#pentru conductele de ulei#aer

comprimat#instalatii c&imice#precum si la lipirea sculelor asc&ietoare.



9/19


Pentru realizarea lipiturilor tari#piesele se fixeaza mai intai cu cleme#puncte desudura#nituri#falturi sau sarme.

!ceste lipituri se folosesc la lipirea placutelor dure#din componenta sculele asc&ietoare#inelectronica#te&nica nucleara#industria alimentara sau in instalatiile frigorifice.

!lia*ele folosite pentru lipituri tari sunt !l9iCuPb/8i#Cu7n#precum si metale pretioase.

?luxurile folosite la lipiturile tari suntborate#fluoroborati#clorati de sodium#potasiu#litiu#acid boric#borax.

:eoarece rezistenta pieselor obtinute prin asamblari lipite depinde de varianta de asamblarealeasa#de cele mai multe ori lipiturile se realizeaza prin suprapunere.

Prin metodele de ralizare a lipiturilor tari#amintim

lipirea cu flacara/ lipirea in baie de saruri/ lipirea in cuptor cu atmosfera controlata.

2.3.1 L$&$!e" *' #"*"!"

Lipirea prim aceasta metoda se face parcurgand urmatoarele etape

a*ustarea si curatarea suprafetelor ce trebuie lipite/ acoperirea cu strat de flux a suprafetelor ce urmeaza a fi lipite(borax dizolvat in apa)/

legarea cu sarma a pieselor ce urmeaza a fi lipite#pentru a nu se deplasa in timpul lipiri/ asezarea pieselor pe un suport(o caramida#etc.)/ aplicarea pe locul cusaturii de bucati de alia* de topit/ incalzirea locului cusaturii cu lampa cu benzina sau cu flacara de la un arzator cu

oxiacetilena pentru sudura#pentrutopirea alia*ului de lipit/

racirea lenta a cusaturii#in atmosfera/ inlaturarea fluxului prin fierbere timp

de 15 minute#in solutie de 1,D sodacaustica#5D ulei mineral si A5D apa/

spalarea cu apa#din abundenta/ stergera cu o carpa uscata/ uscarea.

FIG.4 L$&$!e" *' #"*"!"

2.3.2 L$&$!e" $ "$ e -"!'!$

Simpf Richard Arnold Pagină


10/19


+etoda este folosita pentru alia*e greu fuzibile.La aceasta metoda#piesele curatate si degresate sespala si se usuca bine#iar dupa asamblare sunt introduce in baia cu saruri topite.=n aceasta situatie#nusunt necesare fluxuri#deoarece compozitia acestor bai asigura decaparea si protectia la incalzire asuprafetelor lipite.!lia*ul de lipit se topeste si patrunde in locurile de imbinare.

=nainte de a introduce piesele in baie#ele sunt fixate in dispozitive ce asigura pozitia lor relative.

2.3.3 L$&$!e" $ *'&%)"!e *' "%()-e!" *)%!)#"%"

=n cazul aceastei metode de lipire#se parcurg urmatoarele etape

1. pregatirea suprafetelor de lipit pri curatare mecanica si decaparea suprafetelor/

2. fixarea pieselor ce se asambleaza in pozitia dorita#folosind dispozitive speciale/

3. asezarea alia*ului de lipit in locul de imbinare/

4. introducerea in cuptorul incalzit#la o temperatura cu 5,,-C mai ridicata decat temperature detopire a alia*ului de topit/

5. introducerea in cuptor a gazului protector(oxid de carbon#gaz de antracit#gazeinerte#&Fdrogen)pentru a impiedica oxidarea suprafetelor/

. incalzirea si topirea alia*ului pentru realizarea imbinarii.

2.4 L$&$!e" *' "e$/$

8o'iuni generale. ;eoretic# la presarea unei buc%'i de material proasp%t rupt# ar trebui s% se refac%materialul ini'ial# deoarece for'ele interatomice 0i cele intermoleculare ar trebui s% ac'ioneze dinnou# ca $nainte de rupere.

Practic $ns%# se constat% c% $ntre cele dou% buc%'i ale materialului nu se restabile0te nici o atrac'ie#indiferent de m%rimea for'elor exterioare care ar ac'iona asupra lor.

Compara'ie $ntre diferitele tipuri de $mbin%ri

C"!"*%e!$-%$*$#e ($!$$ ($!$ )$'%e &!$

nituire sau lipire tare lipire cu

Simpf Richard Arnold Pagină 1!


11/19


cu 0uruburi adeziviRe$-%e" (e*"$* 3 3 2 2

P)-$$#$%"%e" ($!$$ ("%e!$"#e#)!

$e!$%e 3 1 1 3

%$e!e" -'&!"ee$ &e *"!e -e

$-%!$'$e )!" 1 2 2 3

P)-$$#$%"%e" e " ($" )$ -'$!$

$!e $ &'#e!$

3

P!)%e*$" "%$*)!)-$/ 3

I)#"$e %e!($* 3I(&e!(e"$#$%"%e 1 3 3 3I)#"$e e#e*%!$*

C"%$%"%e e *#'! e*e-"! #"

!e"#$"!e" ($ !$$ 3 2 1

C)-%'# 3 2 2 1C"#$%$ e-%e%$*e 1 1 1 3

• imprecizia de suprapunere/• deformarea plastic% a materialului ap%rut% la rupere/• cele dou% suprafe'e absorb imediat molecule din mediul $n care se face ruperea.

:in aceste motive nu este posibil% o apropiere intim% a celor dou% suprafe'e 0i# deci# for'eleinteratomice 0i intermoleculare nu pot ac'iona eficient.

?olosirea unui adeziv are ca scop tocmai compensarea cauzelor enumerate mai $nainte.

!dezivul umple golurile celor dou% suprafe'e (v. fig. Ab)# le acoper% uniform 0i $nglobeaz% sauelimin% impurit%'ile. 9e creeaz% astfel un contact intim 0i continuu intre cele dou% suprafe'e solide 0i

adeziv# astfel $nct $mbinarea alizat% prezint% caracteristici apreciabile. :atorit% multiplelor avanta*e pe care le prezint%# $mbinarea cu adezivi $ncepe s% fie din ce $n cemai des folosit%# $n industria constructoare de ma0ini dar 0i in alte domenii industria u0oar%#industria electronic% 0i electrote&nic% etc.

Lipirea cu adezivi permite $nlocuirea unor procedee obi0nuite de asamblare# lucru care reiese cuclaritate din tabel.

!dezivi. !ctualmente se folosesc $n practic% foarte mul'i adezivi. i se diferen'iaz% $n primul rnd#dup% compozi'ia c&imic% 0i# apoi# dup% propriet%'ile 0i modul de utilizare.

E importan'% deosebit% o arc rezisten'a la temperatur% a adezivului.



12/19


8um%rul mare de materiale sintetice cu $nsu0iri adezive face dificil% alegerea celui mai potrivitadeziv pentru o anumit% $mbinare.

Jn adeziv ideal# utilizabil pentru orice material# ar trebui s% $ndeplineasc% urm%toarele condi'ii

s% $mbine cele mai variate materiale/ s% nu se contracte la $nt%rire/ s% aib% rezisten'% mecanic% mare/ s% aib% stabilitate c&imic% mare/ s% reziste bine la $mb%trnire/ s% aib% dilata'ie termic% mic%/ s% fie izolator electric / s% se $nt%reasc% la temperatura mediului ambiant/ s% nu necesite ap%sare $n timpul $nt%ririi/ s% se poat% depozita timp $ndelungat/

s% nu fie inflamabil/ s% aib% un cost ct mai sc%zut. !legerea unui adeziv pentru un caz concret se va face pe baza

condi'iilor reale impuse $mbin%rii ce trebuie realizat% 0i pe baza condi'iilor cerute adezivuluiideal# a0a cum au fost prezentate mai $nainte.

;e&nologia lipirii cu adezivi. Principalele opera'ii care alc%tuiesc procesulte&nologic de lipire cu adezivi sunt

;ratarea prealabil% a suprafe'elor de lipit# care const% din cur%'irea cu solven'i (benzin%#tetraclorur% de carbon)# asperizarea suprafe'elor (prin sablare# cu &rtie abraziv% cu granula'ie mare#

prin decapare cu solu'ie de acid sulfuric 0i bicromat de sodiu) 0i uscarea acestora in scopul evit%riivaporilor de ap%.

!plicarea adezivului pe suprafe'ele de $mbinat $n func'ie de starea acestuia prin pulverizare#$ntindere# roluire# 0p%cluire# stropire# topire.

Punerea $n contact a pieselor prin ap%sarea suprafe'elor de $mbinat cu for'e uniform repartizate 0i$nt%rirea adezivului $n dispozitive ce $mpiedic% deplasarea reciproc% a suprafe'elor umectate cuadeziv.

$nt%rirea adezivului se poate realiza pe cale fizic%# prin evaporarea unui component# sau pe calec&imic%# printro reac'ie produs% la cald sau la rece. nt%rirea prin vulcanizare# aplicat% incazul unor adezivi face parte tot din grupa $nt%ririi pe cale c&imic%.

Controlul $mbin%rii# se face fie distructiv# prin analizarea statistic% a ctorva piese# fie nedistructivcu a*utorul ultrasunetelor sau cu radia'ii K.

2.5 L$&$!e" *' ("%e!$"# e "")- (e%"#$*



13/19

P

r indep"n

er

e

#oale

$apil

ar

a


:up% modul de introducere a materialului de adaos $ntre piesele lipite# se deosebesc douacategorii de procedee de lipire

lipire prin depunere/

lipire capilar%.

Lipirea prin depunere const% in depunerea alia*ului de lipit pe suprafe'ele care se $mbin%# astfelincit materialul de adaos s% constituie o punte intre piesele asamblate.

Lipirea capilar% se realizeaz% prin intrarea alia*ului de lipit lic&id intre suprafe'ele pieselor asamblate# ca urmare a tendin'ei lic&idelor de a p%trunde in spa'ii foarte $nguste (capilare).


14/19


de la lipire)# urmat de cifre care indic% con'inutul mediu de staniu 0i literele 9b $n cazul cnd con'inminimum 1D stibiu. !stfel# alia*ul simbolizat Lp 2, se con'ine 2,D 9n circa 1 9b# restul plumb.

Pentru lipirea pieselor din aluminiu sau din alia*e pe baz% de aluminiu# se folosesc alia*e de lipit 9n7n sau Pb!

!lia*ele de lipit se livreaz% sub form% de vergele# benzi# granule# blocuri sau 'evi umplute cu flux.

?luxurile sunt substan'e c&imice folosite in procesul de lipire $n scopul dizolv%rii 0i al distrugeriioxizilor de pe suprafe'ele ce urmeaz% a se lipi. :e asemenea# ele a*ut% la $mbun%t%'irea difuziunii 0im%rirea fluidit%'ii alia*ului de lipit.

le se prepar% sub form% de lic&ide# paste 0i prafuri# care se $ntind pe suprafe'ele de lipit.

Cele mai r%spndite fluxuri sunt

colofoniul la lipirea cuprului sau a alamei/

stearina# la lipirea alia*elor de plumb/

clorura de zinc dizolvat% in ap%# la lipirea o'elului 0ia alia*elor de cupru/

acidul clor&idric dizolvat $n ap%# la lipirea zincului.

n esen'%# te&nologia lipirii moi cuprinde o serie deopera'ii constnd din preg%tirea pieselor 0i realizarea

$mbin%rii propriuzise. FIG.5C$)*" e #$&$% *' ,"

Preg%tirea pieselor $n vederea lipirii se face princur%'irea atent% a suprafe'elor pe care se va depunealia*ul de lipit# pe cale mecanic% (cu perii de srm%#

prin sablate# prin polizare) sau c&imic% (degresare cu tricloretilen%# silicat de sodiu# benzin% etc# saudecupare cu acid sulfuric# clor&idric sau fosforic).

$nc%lzirea pieselor se realizeaz% cu a*utorul ciocanelor de lipire al l%mpilor de lipire al arz%toarelor

de gaz 0i al b%ilor cu alia*e de lipit aflate in stare lic&id% $n care se cufund% piesele asamblate.

E metod% rapid% de $nc%lzire# aplicabil% $n cazul produc'iei $n serie# este cea prin induc'ie . Pieselecare se asambleaz% sunt a0ezate pe o band% transportoare# in pozi'ia de asamblare# 0i sunt trecute

prin cmpul de ac'iune al unui inductor. :atorit% $nc%lzirii pieselor ca urmare a circula'iei curen'ilor indu0i# alia*ul de lipit# a0ezat in prealabil in zona lipiturii se tope0te 0i se $ntinde p%trunznd in rostuldintre piese. Pentru u0urarea $ntinderii alia*ului de lipit# pe suprafa'a viitoarei $mbin%ri se presar%flux.


https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi8oIKJvbrKAhVDJQ8KHY0VAz0QjhwIBQ&url=http%3A%2F%2Fwww.adelaida.ro%2Fciocan-de-lipit-cu-gaz-gss-bl2096.html&psig=AFQjCNH2JUbzTFhfUfLuzv9VOfkHw6nL5Q&ust=1453450666345124http://lipiturii.se/https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi8oIKJvbrKAhVDJQ8KHY0VAz0QjhwIBQ&url=http%3A%2F%2Fwww.adelaida.ro%2Fciocan-de-lipit-cu-gaz-gss-bl2096.html&psig=AFQjCNH2JUbzTFhfUfLuzv9VOfkHw6nL5Q&ust=1453450666345124http://lipiturii.se/


15/19


=ntinderea alia*ului de lipit se face cu a*utorul ciocanului de lipire sau prin cufundarea pieselor $ntro baie cu alia*e de lipit topite. $n figura4.1 este ar%tat modul de asamblare a dou% piesedin tabl% cu a*utorul ciocanului de lipire.

Cur%'irea pieselor lipite. Pentru a se evitacorodarea pieselor lipite de c%tre fluxul r%mas lalocul $mbin%rii# este necesar s% se spele dinabunden'% locul respectiv cu ap% cald% la care se

pot ad%uga diver0i solven'i# ca# de exemplu# sod%.

FIG.6 P$-%)# e #$&$% "-%$*

Lipirea tare. !lia*ele de lipit folosite la lipirea taresunt foarte diferite $n privin'a compozi'iei c&imice#

alegerea lor f%cnduse# $n special# pe baza naturiimetalului de baz%# astfel

pentru aluminiu 0i alia*ele sale alia*e !l9i/ pentru cupru 0i alia*ele sale alia*e CuP# CuP!g/ pentru nic&el# cupru 0i alia*ele lor alia*e Cu7n/ pentru alia*e feroase alia*e Cu7n/ !gCu7n pentru font% alia* monel (Cu8i).

:intre alia*ele amintite# o mare r%spndire o au elementele pentru lipit (alia*e Cu7n# eventual cu

adaosuri de 9i sau 9n) 0i alia*ele cu argint (!gCu7n)# ultimele rezistnd bine la coroziune 0i lasolicit%ri mecanice.

?luxurile utilizate la lipirea tare au la baz%# $n ma*oritatea cazurilor# boraxul (8a24,M)# care# $nstare topit% (MA3C)# dizolv% oxizii multor metale 0i# $n special# oxizii cuprului. Pentru intensificareaactivit%'ii fluxului pe baz% de borax se adaug% acid boric (N3,3)# iar pentru reducerea temperaturiide topire# clorur% de zinc (7nCl2) 0i fluoruri (8a?# ?). $n afar% de aceste substan'e# $n fluxuri semai introduc &idroxizi alcalini (8aEN# EN) care absorb umiditatea.

;e&nologia lipirii tari. Principalele opera'ii utilizate la lipirea tare snt asem%n%toare celor de la

lipirea moale. Preg%tirea pieselor $n vederea lipirii nu necesit% cur%'iri att de $ngri*ite ca la lipirea moale#deoarece# din cauza temperaturii ridicate# o mare cantitate de oxizi este dizolvat%. 9e va avea gri*%totu0i ca petele de gr%sime# de vopsea sau de lac s% fie neap%rat $ndep%rtate.

$n timpul lipirii# piesele trebuie s% fie $n contact# solidarizate prin meng&ine sau prin dispozitivespeciale.

E mare importan'% o are asigurarea unor *ocuri corespunz%toare $ntre piesele ce se asambleaz%#astfel $nct s% se ob'in% spa'ii care va p%trunde alia*ul de lipit. !ceste *ocuri difer% de la caz la caz#

func'ie de natura metalului de baz% 0i a celui de adaos. !stfel# de exemplu# la lipirea cu alam% a pieselor din o'el# *ocul este de ,#,5H,#25mm# iar la lipirea cu alia*e de argint de ,#,2H,#15 mm.


https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=&url=http%3A%2F%2Fwww.clubafaceri.ro%2Fprodusehot%2Fpistol-de-lipit-plastic%2F&psig=AFQjCNH2JUbzTFhfUfLuzv9VOfkHw6nL5Q&ust=1453450666345124https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=&url=http%3A%2F%2Fwww.clubafaceri.ro%2Fprodusehot%2Fpistol-de-lipit-plastic%2F&psig=AFQjCNH2JUbzTFhfUfLuzv9VOfkHw6nL5Q&ust=1453450666345124


16/19


nc%lzirea pieselor 0i depunerea alia*ului de lipit se realizeaz% prin mai multe metode# dintre caremai r%spndite sunt lipirea cu flac%r%# lipirea $n cuptor 0i lipirea cu $nc%lzire prin induc'ie.

Lipirea cu flac%r% oxigaz (oxiacetilen%# oximetan etc.) const% $n a0ezarea pieselor $n pozi'ia delipire# acoperirea locului de lipit cu flux 0i $nc%lzirea pieselor cu a*utorul unui arz%tor (fig. A# a)#

metalul de adaosO sub forma de vergele este adus la locul $mbin%rii dup% ce temperatura pieselor aatins valoarea optim%.

Lipirea $n cuptor# folosit% frecvent $n produc'ia de serie# const% $n introducerea $n cuptor a pieselor preg%tite pentru lipire. le sunt a0ezate $n pozi'ia de $mbinat# imobilizate# iar metalul de adaos sea0eaz% $n rostul $mbin%rii sub form% de pl%cu'e sau srm%/ locul $mbin%rii se acoper% cu un strat deflux.

Lipirea cu $nc%lzire prin induc'ie este asem%n%toare celei descrise la lipirea moale# $ns%temperaturile atinse sunt mai mari. =nductoarele se construiesc $n func'ie de configura'ia pieselor

asamblate. +etoda se preteaz% la mecanizare sau c&iar la automatizare. Productivitatea poate cre0tedac% se lipesc mai multe piese simultan.

La lipirea tare# din cauza temperaturilor ridicate folosite pentru topirea materialului de adaos# se produce adesea o oxidare puternic% a materialelor de baz% 0i de adaos. Pentru prevenirea oxid%rii# lalipirea $n cuptor sau cu $nc%lzire prin induc'ie# se pot folosi atmosfere de lucru protectoare. !cestea

pot fi atmosfere reduc%toare# alc%tuite din amestecuri de &idrogen# azot# oxid de carbon# bioxid decarbon# din argon# &eliu sau vid.

$n ceea ce prive0te natura materialelor de baz%# practic# se pot $mbina prin lipire tare ma*oritatea

metalelor 0i alia*elor feroase 0i neferoase cu temperatura de topire peste 5,,C.

CAPITOLUL 3 TECHNOLOGIA LIPIRII

nainte de a executa lipirea# suprafe'ele metalice de contact ale pieselor trebuie s% fie cur%'ate de praf# ulei sau rugin%# lipsite de orice pelicul% de oxizi. Cur%'area se realizeaz% mecanic (cu peni de

srm%# dalt% sau pila# prin sabla* sau polizare) sau c&imic (folosind# pentru decaparedegresare#solven'i ai materiilor grase ca tricloretilen%# metilcloroform# acizi dizolva'i cu sod% sau alcool).:up% un tratament cu acid. piesele trebuie cur%'ate cu le0ie# pentru neutralizare oxidului.

n timpul lipirii# mai ales la lipirea tare# piesele trebuie s% fie $n contact# solidarizate prinmeng&ine sau prin dispozitive speciale. E mare importan'% o are asigurarea unor *ocuricorespunz%toare intre piesele respective# pentru a se ob'ine spa'iile unde va p%trunde alia*ul delipit.

!ceste spa'ii depind de natura metalului de baz%# a celui de adaos ca 0i de grosimea pieselor.



17/19


La lipirea o'elurilor cu alia*e de cupru# *ocul optim este ,.,4H,.5, mm/ cu alia*e de argint ,#,2 H,#15 mm# iar cu alam% este de ,#,5H ,#25 mm. Pentru lipirea aluminiului cu alia*e de aluminiu 0isiliciu se recomand% *ocuri de ,#1H,# mm.

Cnd trebuie lipite dou% piese din materiale diferite avnd coeficien'i de dilatare termic% foarte

diferi'i# se va 'ine seama de varia'ia *ocului. dintre piese $n cursul procesului de $nc%lzire 0i r%cire alipiturii.

Pentru lucr%ri fine se $ntrebuin'eaz% bronzuri de argint (exemplu 4 p%r'i !g 0i 1 parte Cu).

n ceea ce prive0te forma lipiturii# in cazul lipiturii cap la cap# aceasta se face

cu margini suprapuse pe o l%'ime l B (3HG) s# $n care s este grosimea tablelor (?=G.).

FIG.6 L$&$!e" %"!e *' "!"%)!'#

Lipirea :up% cur%'are se aplic% lipirea principia# se face printruna din cele dou% metode

a) piesele de lipit sunt reci 0i metalul de adaos se introduce in stare topit% la locul lipiturii /

b) metalul de adaos 0i fluxul se introduc $ntre piese 0i apoi# tot ansamblul se $nc%lze0te latemperatura de lipire.

!legerea uneia din aceste doua posibilit%'i depinde de num%rul pieselor ce se lipesc# de tipul pieselor 0l de utila*ele de care se dispune.

$nc%lzirea pieselor se face cu diverse surse de c%ldur% pentru lipire care se aleg $n func'ie detemperatura necesar% 0i de procedeul de lipire. 9e utilizeaz%# astfel# fl%c%ri oxigaz# ciocane de lipitelectrice sau $nc%lzite cu gaz# l%mpi de benzin%# surse electrice cu $nc%lzire prin induc'ie# b%i des%ruri topite etc.

n aplicarea oric%rui procedeu se 'ine seama ca lipirea s% se efectueze printro $nc%lzire mai lent%0i r%spndit% pe zone mari.



18/19


CAPITOLUL 4 RECONDITIONAREA PIESELOR PRIN

LIPIRE CU MATERIAL DE ADAOS METALIC

Lipirea consta $n $mbinarea a doua piese metalice# folosinduse un alia* de adaos metalic topit#diferit de acela al pieselor de $mbinat# a carui temperatura de topire este mai scazuta deca t aceea amaterialului de baza.

9pre deosebire de sudare# la lipire nu se topeste materialul de baza# fiind suficienta numai o$ncalzire a acestuia sub temperatura de topire. :e asemenea# alia*ul folosit ca material de adaos nutrebuie sa aiba compozitia c&imica identica si nici macar asemanatoare cu aceea a materialului de

baza.Lipirea cu material de adaos metalic se realizeaza prin difuziune a reciproca dintre metalul de baza(al pieselor) si alia*ul de lipit . Prin difuziune are loc un sc&imb de atomi $ntre cele doua materiale#$n urma caruia se produce un alia* de legatura sub forma unui strat intermediar. Capacitatea deumectare este data de ung&iul de contact Q. C$nd Q B E . . . 14 umectarea este foarte buna #c$nd Q B15 . . . M5 umectarea este buna # c$nd Q B M . . . I, umectarea este satisfacatoare si c$nd Q B I1 .. .1A, umectarea este nesatisfacatoare / Q este cu atat mai mic cu c$t continutul de zinc este mai mic.

Procedeele si metodele de lipire se clasifica $n functie de mai multe criterii.

:upa natura $mbinarii# lipirea poate fi prin depunere si capilara. n primul caz# materialul de adaosse introduce $n rostul $mbinarii (cusaturii) prin topire# iar $n al doilea caz patrunde singur $n rostul$mbinarii sub influenta fortelor capilare.

:upa temperatura de tpire a materialului de adaos# se deosebesc doua procedee de lipire moale sitare.

Lipirea moale se considera c$nd temperatura de topire a materialului de adaos este sub M23 # iar lipirea tare sau brazarea cand temperatura de topire a materialului de adaos depaseste M23.

=ncalzirea pieselor pentru lipire poate fi locala# $n *urul $mbinarii# procedeu utilizat $ndeosebi la piesele mari# si totala# aplicata cu precadere la piesele mici.

!lia*ele de lipit metalice trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii temperatura lor de topire sa fiemai mica decat a materialului de baza/ intervalul de topire a componentelor alia*ului sa fie cit maimic# pentru a se evita separarea acestora/ $n stare topita sa aiba tensiune superficiala si viscozitateredusa/ caracteristicile mecanice sa fie cit mai ridicate/ sa aiba forma si dimensiuni corespunzatoare.

La reconditionare se folosesc# dupa caz. alia*e pentru lipire moale si alia*e pentru lipire tare.



19/19


BIBLIOGRAFIE

R1S otez mi # Masini unelte# ditura ;e&nica # ucuresti# 2,,/

R2S +anescu 8 si colaboratorii# Tolerante si masurari tehnice# ditura conomica#

ucure0ti#1IAM/

R3S !urelian ;one si !ries =oana# Materii prime si materiale# ditura !ramis#

ucuresti# 2,,4/

4. Colec'ie de standarde 0i =9E5. +anuale pentru clasele =K K==# 0i auxiliare curiculare $n vigoare# aprobate

prin Erdin +C. (:esen te&nic# 9olicit%ri 0i m%sur%ri te&nice# Ergane de ma0ini

0i mecanisme# ;e&nologia elabor%rii 0i prelucr%rii semifabricatelor# 9tudiul

materialelor)

. &ttpTTUUU.didactic.roTresurseeducationaleTinvatamantprofesionalsite&nicTmecanica

atestat simf

Documents