benzodiazepine.docx

7/28/2019 BENZODIAZEPINE.docx

1/10

INTOXICAIA CU BENZODIAZEPINE

Compusi cu nucleu benzodiazepinic, cu efecte hipnotice, sedative, tranchilizante. Unele auproprietati miorelaxante, iar unele sunt anticonvulsivante active. D.p.d.v.a toxicitatiibenzodiazepinele sunt mai putin periculoase dect barbituricele.

Efecte:

- hipnotic (scade latenta instalarii somnului, cresc timpul total de somn, marescprogramul de trezire, scade numarul de treziri).

- Tranchilizant (poate fi evidentiat chimic la bolnavi cu anxietate si la cei cu altesimptome ce nsotesc anxietatea, emotivitatea, astenia, insomnia, palpitatiile,tulburarile digestive functionale).

- Sedativ (deprimare psihomotorie chiar la doze mici).

Mecanism de actiune:

- GABA ergici din SNC faciliteaza transmisia

sinaptica GABA - ergica la nivelul scoartei cerebrale, hipotalamusului, cerebel, maduva.

- Actioneaza ca antagonist

- Unele se comporta ca antagonist FLUMAZENIL folosit pentru combatereadeprimarii centrale produse de doze mari de benzodiazepine agoniste (tranchilizante)

- Miorelaxant (toate benzodiazepinele cresc pragul la convulsii si pot preveni sauopri convulsiile) prin deprimarea procesului de difuzare subcorticala a descarcarilorconvulsivante.

n doze mari, determina anestezie generala superficiala. (Diazepam, Midozolam, Lorazepam-folosite pentru inductia si facilitarea anesteziei generale. Pot provoca deprimare postanestezicaprelungita).

- Se absorb bine n intestin, viteza absorbtiei difera de la substanta la substanta nfunctie de calitatea substantei active si de forma farmacoceutica.

- Injectabil i. m., absorbtia este lenta si inegala.

- I.v., realizeaza concentratii plasmatice mari (ce pot fi utile n scop anestezic).

- Absorbtia rectala este foarte rapida la copiii mici.

- Se leaga n proportie mare (85-90%) de protectie plasmatice.


2/10

- Difuzeaza bine n creier

- Trec prin bariera placentara si n lapte

- Metabolizate intens n ficat

Redistribuirea de la creier la tesuturi este importanta pentru terminarea efectului.

Diazepam - foarte liposolubil se distribuie si redistribuie repede, are efect

rapid si durata scurta.

Lorazepamputin lipofil, durata prelungita, se redistribuie lent de la creier.

Metabolizareprin oxidare microzonala, metaboliti activi ce pot avea T1/2 lung,prelungind efectul. Se folosesc ca medicamenteapoi sunt glucuronoconjugati si

inactivati (oxidare microzonala, este lenta la batrni, copii,n-n prematuri, boli hepaticegravea.i. creste riscul acumularii toxice).

- Eliminare renala

- O parte se elimina prin secretie biliara si se reabsoarbe din intestinciclulenterohepatic (explica aparitia celui de-al 2 lea vrf al concentratiei plasmatice dupacteva ore de la administrarea unor benzodiazepine)

- Unele se metabolizeaza direct prin glucuronoconjugare.

Folosirea repetata n scop tranchilizant sau tratamentul insomnieiproduce

toleranta si dependenta, care poate fi ncrucisata pentru toti compusii acestei clase.

Dependenta este actualmente considerata un dezavantaj important al tratamentului ndelungat.

Sindromul de abstinenta ncepe dupa 2-3 zile, pentru compusii cu T1/2 lung. (Diazepam,Oxazepam, Lorazepam).

Clinic

- Anxietate, agitatie, tulburari de somn, iritabilitate

- Cefalee, tremor, tresariri musculare

- Mialgii, sudoratie, diaree.

n cazul dozelor mari, tratamentul prelungit:


3/10

- sindromului de abstinenta

- stari confuzionale

- delir, manifestari psihotice

- convulsii, (diagosticul este dificil pentru ca n parte simptomele caracterizeazansasi afectiunea tratata).

Durata tratamentului cu benzodiazepine sa nu depaseasca cteva saptamni.

Sunt de dorit administrari intermitente si doze mici. n scopul ntreruperii medicatiei dozeletrebuie reduse progresiv.

Administrarea de doze mari nainte de nastere, se face cu prudenta, risc deprimare,responsabilitate la n.n.

Intoxicatie acuta

- pentru cele administrate oral, rar

- deprimare nervoasa centrala moderata

- vorbire greoaie, ataxie

- stupoare

-coma ..

Chiar pentru doze mari asistarea respiratorie nu este obisnuit necesara:

- amnezie la trezire

- refacere de obicei dupa 2-3 zile

- cazuri severe apar la persoane cu afectiuni pulmonare, cardiace, hepatite, ca siatunci cnd se ingera bauturi alcoolice sau se asociaza cu barbiturice sau altedeprimante centrale.

- Coma profunda

- Deprimare respiratorie grava, colaps.

FLUMAZENIL = antidot specific (str. Imidazobenzadiazepinica actioneaza ca antagonistcompetitiv cu benzodiazepinele tranchilizante si hipnotice).


4/10

T - 30 min, efect 30-60 min.

- n intoxicatii acute se injecteaza i.v., repetat la intervale 1min pna la doza de3mg5mg.

Daca apar fenomene de excitatie se injecteaza lent i.v. Diazepam sau Midazolam. Pentrunlaturarea sedarii benzodiazepinice din cadrul anesteziei generale, se injecteaza i.v. Flumazenil.

Administrarea la persoane cu dependenta la benzodiazepine, flumazenil poate declansa fenomende abstinenta, chiar convulsii.

Nu este eficace n intoxicatii acute cu barbiturice sau antidepresive, n aceste situatii poateprovoca chiar convulsii.

Contraindicatii benzodiazepine

- Miastenia gravis (agraveaza starea prin actiune mioralaxanta)

- Prudenta la soferi si cei cu numai de precizie

- Batrni, insuficienta hepatica, insuficienta respiratorie grava.

Nu se asociaza cu bauturi alcoolice.

INTOXICAIA CU BARBITURICE

Barbituricele: sunt derivati ai acidului barbituric, cu proprietati sedative, hipnotice, narcotice si

anticonvulsivante.

Au urmatoarele efecte: grabesc procesul de adormire, cresc durata totala asomnului, micsoreaza frecventa si durata trezirilor n cursul noptii, deprimaactiunea tuturor tesuturilor excitabile. SNC este deprimat gradat, n functie de dozatrecnd prin stadiile de sedare, somn, anestezie generala, coma.

Barbituricele au indice terapeutic mic si un grad redus de selectivitateastfel nct nu se poateobtine efectul dorit fara o deprimare generala a SNC, dar perceptia si reactia la durere nu suntinfluentate pna nu dispare constiinta.

Mecanism de actiune

La nivelul sinapselor GABA-ergice produc eliberari de GABA si mpiedicarecaptarea acestuia; la nivel postsinaptic intra n competitie pe receptorii GABA cuantagonistii GABA.


5/10

Au actiune inductoare asupra enzimelor microzomale si a altor enzimehepatice (tratamentul cronic cu barbiturice, creste pna la dublu vitezametabolizarii unor medicamente si a unor compusi fiziologici, de asemenea estegrabita metabolizarea a nsisi derivatilor barbiturici).

n cazul administrarii orale se absorb rapid (mai ales cnd se folosescsarurile sodice si cnd stomacul este gol)

Compusii solubili n lipide se leaga partial de proteinele plasmatice, sedistribuie rapid n creier si de la creier la alte tesuturi, se metabolizeaza

predominant prin ficat. Barbituricele cu efect rapid si durata scurta deactiune sunt folosite ca hipnotice.

Compusi mai putin solubili n lipide se leaga n mica masura de proteinele

plasmatice, se distribuie l 11411c217l ent n alte tesuturi epurarea se facencet n parte prin metabolizare, n parte prin eliminare renala (barbiturice cudurata lunga)

Barbituricele trec usor n sngele fetal dar sunt secretate n proportie mica prinlaptele matern.

Efecte nedorite la administrarea barbituricelor

- deprimare centrala nespecifica cu senzatie de oboseala si scadereaperformantelor psihomotorii.

- somnolenta la trezire (mai ales pentru compusii cu efect durabil si pentrudozele mari)

- sedare reziduala prelungita ocazional

- excitatie psihomotorie paradoxala, cu stare confuzionala (mai ales la

batrni, la cei debilitati)

- rar, stare ebrioasa, vertij, cefalee

- incoordonare motorie (batrni)


6/10

Administrarea de lunga durataeste dezavantajoasa din cauza tulburarilor desomn si a riscului de producere a dependentei.

n timp apare dereglarea somnului fiziologic si toleranta (mai ales la barbiturice cuefect de lunga durata) care intereseaza mai ales efectul sedativ hipnotic, astfelnct n cursul terapiei cronice exista riscul intoxicatiei acute!!!

Toleranta este ncrucisata pentru barbiturice, alte hipnotice, alcool,anestezice generale, n parte pentru tranchilizante.

Dependenta fizica este cu att mai marcata cu ct doza zilnica este mai maresi tratamentul mai ndelungat.

Sindromul de abstinentamanifesta:

- modificari EEG

- nervozitate, agitatie

- insomnie, tremor

- n cazuri grave, delir, convulsii

Fenomenele apar rapid (24 ore) si sunt maxime la 2-3 zile dupa oprireaadministrarii barbituricelor cu durata scurta si se dezvolta mai lent si sunt mai

putin acute n cazul barbituricelor cu efect durabil.

Intoxicatia acuta este una din cele mai frecvente ntlnita n practicamedicala (n scop de sinuciderecele mai frecvente medicamente folosite):

Rar, poate apare intoxicatie dupa ingestie accidentala de doze excesive, favorizatede starea de dependenta sau de fenomenele confuzive care apar uneori n cazulabuzului abuzului acut (periculosi fiind compusii cu actiune rapida si durata scurtasau mediidoza letala este de 1-3g)

Pentru compusii cu durata lunga doza letala este de 5-10g

Manifestari clinicela nceput, o stare grava precomatoasa

- vorbire incoerenta, confuzie

- incoordonare motorie


7/10

- cefalee, greata, voma.

Coma se poate instala brusc fiind linistita, profunda cu relaxaremusculara si areflexie osteotendinoasa si cutaneomucoasa.

- bradipnee, hipotensiune

- colaps, hipotermie, oligurie.

Uneori apar leziuni buboase ale pielii, cu necroze ganglionaresudoripare.

La doze foarte mari, moartea survine prin paralizie respiratorie, colapscu insuficienta renala acuta.

Diagnostic: - mprejurarile intoxicatiei

- dozarea chimica a barbituricelor n snge si urina

Tratament

- daca toxicul a fost ingerat de curnd si bolnavul nu a intrat nca n coma seface: - provocarea varsaturii

- spalatura gastrica

- reanimare respiratorie

- perfuzii cu glucoza

Pacientul va fi pus n pozitie declina, se va face aspiratie traheala, iar n cazurigrave intubare si ventilatie artificiala.

Eliminarea toxicului trebuie grabita prin alcalinizarea urinii si diureza fortata:4-8 litri ser bicarbonat/24 ore, manitol, ser glucozat.

n cazuri foarte grave se practica hemodializa sau hemoperfuzie.

Se pot administra antibiotice pentru a reduce frecventa complicatiilor infectioase.


8/10

NU!! Se recomanda administrarea excitantelor cerebrale.

INTOXICAIA CU BENZODIAZEPINE

Benzodiazepinele sunt compusi cu nucleu benzodiazepinic, cu efecte hipnotice, sedative,tranchilizante. Unele au proprietati miorelaxante, iar unele sunt anticonvulsivante active. Dinpunct de vedere a toxicitatii benzodiazepinele sunt mai putin periculoase dect barbituricele.

Efecte:

- hipnotic (scad latenta instalarii somnului, cresc timpul total de somn, maresc pragul de trezire,scad numarul de treziri).

- tranchilizant (poate fi evidentiat clinic la bolnavi cu anxietate si la cei cu alte simptome censotesc anxietatea, emotivitatea, astenia, insomnia, palpitatiile, tulburarile digestivefunctionale).

- sedativ (deprimare psihomotorie chiar la doze mici).

Mecanism de actiune: actioneaza ca agonisti la nivelul receptorilor GABA.

Unele se comporta ca antagonisti: ex. FLUMAZENIL folosit pentru combaterea deprimariicentrale produse de doze mari de benzodiazepine agoniste (tranchilizante).

- miorelaxant (toate benzodiazepinele cresc pragul la convulsii si pot preveni sau opriconvulsiile) prin deprimarea procesului de difuzare subcorticala a descarcarilor convulsivante.

n doze mari, determina anestezie generala superficiala. (Diazepam, Midazolam, Lorazepam-folosite pentru inductia si facilitarea anesteziei generale. Pot provoca deprimare postanestezicaprelungita).

Se absorb bine n intestin, viteza absorbtiei difera de la substanta la substanta n functie decalitatea substantei active si de forma farmaceutica.

- adm. injectabil i. m., absorbtia este lenta si inegala.

- adm. i.v., realizeaza concentratii plasmatice mari (ce pot fi utile n scop anestezic).

Absorbtia rectala este foarte rapida la copiii mici.

Se leaga n proportie mare (85-90%) de protectie plasmatice, difuzeaza bine n creier, traverseazabariera placentara si se elimina n lapte.

Sunt metabolizate intens n ficat.

Redistribuirea de la creier la tesuturi este importanta pentru terminarea efectului.


9/10

Folosirea repetata n scop tranchilizant sau tratamentul insomniei produce toleranta sidependenta, care poate fi ncrucisata pentru toti compusii acestei clase. Dependenta esteconsiderata un dezavantaj important al tratamentului ndelungat.

Sindromul de abstinenta ncepe dupa 2-3 zile de la oprirea tratamentului, pentru compusii cu

timp de njumatatire lung. (Diazepam, Oxazepam, Lorazepam).

Clinic:

- anxietate, agitatie, tulburari de somn, iritabilitate

- cefalee, tremor, tresariri musculare

- mialgii, sudoratie, diaree.

- stari confuzionale

- delir, manifestari psihotice

- convulsii, (diagosticul este dificil pentru ca n parte simptomele caracterizeaza nsasi afectiuneatratata).

Intoxicatia acuta

- deprimare nervoasa centrala moderata

- vorbire greoaie, ataxie

- stupoare

- coma ..

Chiar pentru intoxicatia cu doze mari asistarea respiratorie nu este obisnuit necesara:

- pacientul prezinta amnezie la trezire

- refacerea se realizeaza de obicei dupa 2-3 zile

- cazuri severe apar la persoane cu afectiuni pulmonare, cardiace, hepatite, ca si atunci cnd seingera bauturi alcoolice sau se asociaza cu barbiturice sau alte deprimante centrale. n acestesituatii se produce coma profunda, deprimare respiratorie grava, colaps.


10/10

Tratament

FLUMAZENIL este antidotul specific (structura imidazo benzodiazepinica- actioneaza caantagonist competitiv cu benzodiazepinele tranchilizante si hipnotice).

T - 30 min, efect 30-60 min.

n intoxicatii acute se injecteaza i.v., repetat la intervale 1min pna la doza de 3mg5mg.

Daca apar fenomene de excitatie se injecteaza lent i.v. Diazepam sau Midazolam. Pentrunlaturarea sedarii benzodiazepinice din cadrul anesteziei generale, se injecteaza i.v. Flumazenil.

Administrarea la persoane cu dependenta la benzodiazepine, flumazenil poate declansa fenomende abstinenta, chiar convulsii.

Nu este eficace n intoxicatii acute cu barbiturice sau antidepresive, n aceste situatii poate

provoca chiar convulsii.

benzodiazepine.docx

Documents