bilete civil

5/28/2018 Bilete CIVIL

1/46

Testul nr. 1.

Subiectul 1.Notiuni generale despre drepturile reale.

1.1.Definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real.

Drept realeste acel drept subiectiv civil in virtutea caruia titularul exercita prerogativeleconferite de lege ,in mod direct si nemijlocit, asupra unui bun determinat, fara concursul altorpersoane.

Drepturile Reale se clasifica in: drepturi reale principale si drepturi reale accesorii.Conform Codului Civil din categoria Drepturilor Reale Principale enumeram:

- 1. dreptul de proprietate(care poate fi publica si privata) bazindu-ne pe hotarirea CurtiiConstitutionale putem defini dr. De proprietateca un drept subiectiv civil ce apartine

pers. Fizice, pers. Juridice, statului sau unitatilor administrativ teritoriale , asuprabunurilor mobile sau imobile, exercitind asupra lor atributele de posesie, folosinta sidispozitie in mod exclusiv si perpetuu prin putere proprie si in interes propriu in

conditiile legii.- 2. dreptul de uzufructConform Codului Civil uzufructul este dreptul unei persoane

numite uzufructuar de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunulunei alte persoane numitenud proprietar si de a culege fructele bunului intocmai ca

proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.- 3. dreptul de uzeste un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate, in

virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoileproprii si ale familiei sale.

- 4. dreptul de abitatieeste un drept real, in temeiul caruia titularul Dreptului de Abitatieare dreptul sa locuiasca in locuinta unei alte persoane impreuna cu sotul, copii, chiar dacanu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia.

- 5. dreptul de servituteacesta este un dezmembramint al Dr. De proprietate constituitin favoarea proprietarului fondului dominant si care acorda anumite prerogative stabilite

prin actul de constituire asupra fondului aservit.- 6. dreptul de superficieeste dreptul real imobiliar, de a folosi terenul altuia in vedere

exploatarii unei constructii(deasupra, sub aceste teren) sau a exploatarii unei contructiiexistente.

Din categoria drept reale accesorii Ccivil include doar dreptul de gaj, in care legiuitorul ainclus si dr. De ipoteca.Dr de gaj - este

Garantie instituita de lege potrivit careia debitorul raspunde pentru toate

creantele chirografare cu intregul sau patrimoniu, cu toate bunurile sale mobile si imobile,prezente sau viitoare.Este un drept real in a carui temei creditorul poate pretindesatisfacerea creantellor sale fata de ceilalti creditori

1.2.Comparati drepturile reale intre ele , precum si comparati drepturile reale in

general cu drepturile de creanta.

Dreptul de uz si dreptul de abitatie reprezinta varietati a dreptului de uzufruct si din acestconsiderent legiuitorul extinde asupra uzului , abitatiei prevederile Dr. De uzufruct , insa cuexceptia ce deriva din esenta uzului sau abitatiei.Uzufructul, uzul si abitatia sunt consideratedrepturi reale se sine-statatoare.Dr de abitatie, de uz se stinge in aceleasi temeiuri ca si

uzufructul si produce aceleasi efecte juridice.


2/46

Comparaie ntre drepturile reale i drepturile de crean.Ambele sunt drepturi patrimoniale.

Dar ele se deosebesc n primul rnd prin structura lor: n dreptul real o singur persoan nfaa lucrului; n dreptul de crean, dou persoane.Cele dou drepturi au onatur foartediferit: de exemplu, uzufructuarul are dreptul defolosinpe cnd locatarul are dreptul pecare nchiriatorul i l-a dat de folosin; unul are undrept real, cellalt un drept de crean.Altedeosebiri:- privind subiectele iobligaiile subiectului pasiv; n principiu,drepturile real

sunt absolute, pe cnd drepturile de crean suntrelative;- drepturile realeprezint douimportante prerogative i anume: dreptul de urmrire i dreptul de preferin.

1.3. Expuneti-va parerea, in baza legislatiei civile in vigoare,privind faptul daca dreptul

de gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au inreprinderile

municipale si intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria

drepturilor reale.

Subiectul 2. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

2.1. Definiti Exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta

pricipiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.

Prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietateaprivata in proprietatea publica , transferul de catre stat de bunuri proprietate publica ceapartin unei unitati administrativ-teritoriale , sau cedarea catre stat sau catre unitate-administrativ teritoriala a dr, patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari de lucrari pt cauzade utilitate publica , in conditiile prevazute de lege.

2.2. Determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exrpopriere pentru cauza

de utilitate publica.Procedura exproprierii se desfasoara n trei etape reglementate distinct

n lege:1) utilitatea publica si declararea ei;2) masurile premergatoare exproprierii;3) exproprierea si plata despagubirilor.2.2 relevati continutul etapelor procedurii de expropriere: constatarea si declararea utilitatii

publice-inainte de a lua o decizie trebuie numita o comisie de experti care va efectua ocercetare prealabila. Dupa ce comisia face un raport expropriatorul ia decizia de expropriere.Pu lucrari de interes national hot se ia prin hot parlam. In cazul lucrarilor de interes localdecizia se adopta de consiliul local. Daca decizia de expropriere corespunde legii,exproprierea este ireversibila expropriatul pote contesta. Din aest moment se discuta

marimea despagubirii primita de expropriat; faza admin- conform legii exproprierii autoritpublica inainteaza o propunere de expropriere si indica valoarea pe care este gata sa opateasca. In caz de divergente se formeaza o comisie mixta care decide cit treb sa primeascaexpropriatul; faza judecatoreasca- daca partile nu au ajuns la un accord asupra pretului,expropriatorul depune o actiune in judecata asupra expropriatului, instant dispune o expertiza

pu a determina pretul de piata.2.3. Elaborati conform exigentelor legale,o propunere de expropriere pentru cauza deutilitate publica, pe care Guvernul o va inainta prprietarului unei case, unui teren,aferent,prin care urmeaza a fi contruita o linie de cale ferata.

Test Nr. 2


3/46

Subiectul 1. Proprietatea comuna.

1.1.Definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formele sale. Explicati conceptul decota-parte ideala.

Dreptul de proprietate comuna se caracterizeaza prin faptul ca unul si acelasi drept apartine ladoua sau mai multe persoane, care isi pot exercita toate prerogativele recunoscute de lege in modstimulator si concret.Dr.Proprietate Comuna este de doua feluri:a)Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti

b)Dreptul de proprietate comuna in devalmasieDreptul de proprietate comuna pe cote-parti se caracterizeaza prin faptul ca obiectul raminenefractionat in materialitatea sa , iar dreptul de proprietate este fractionat in cote parti ideale ,absractem egale sau inegale, fiind exprimat sub forma de fractie nominala,zecimala,procente.

Dreptul de proprietate comuna in devalmasie se caracterizeaza prin faptul ca titularii sai nu au

determinata nici macar o cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunurinefractionate in materialitatea lor.

Privitor la conceptul de cota-parte ideala ,referindu-ne la proprietatea care apartine la doua saumai multe persoane intelegem prin cota-parte ideala impartirea (o jumatate, o treime, o patrime )asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

1.2.Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cotepartifortata.Proprietatea comuna pe cote-parti este fortata deoarece nu poate inceta prin divizarea bunurilor (

ce fac obiectul ei ) atit timp cit exista.Privitor la cazurile in care apare dreptul de proprietate comuna fortata legislatia in vigoarereglementeaza:a) Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe apartamente ,acestea au proprietari diferiti. Este reglementat de codul civil precum si de legea privindconduminium in fondul locativ, care prevede ca asupra partilor comune se extinde proprietateacomuna in conduminiu care include in sine urmatoarele: terenul pe care este amplasat blocul,zidurile, acoperisurile, holurile, subsolurile, ascensoarele, pivnite, etaje tehnice.

Apartamentele din casele cu mai multe locuinte apartin in exclusivitate proprietarului lor, iarspatiile de uz comun vor apartine cu drept de proprietate comuna, fortata si perpetua, astfel

apartamentele pot fi instrainate liber de proprietarul lor , iar locurile de uz comun fiind bunuriaccesorii nu vor putea fi intrainate ori impartite de sine-statator. Proprietatea comuna fortata vainceta doar atunci cind toate locuintele din blocul locativ vor apartine unei singure persoane.

b) Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile( zid, sant) prevede ca orice zis , sant saualta despartitura intre doua terenuri avind proprietari diferiti este prezumata a fi in proprietatecomuna pe cote-parti a vecinilor , daca nu rezulta contrariul , ori daca proprietatea comuna nu adevenit proprietate exclusiva prin uzucapiune. Coproprietatea asupra despartiturilor comune va

putea fi instrainata doar cu acordul ambilor proprietari , iar cota-parte din bunurile comune se vacomsidera un accesoriu care va putea fi instrainata numai odata cu terenul.

c)coproprietatea asupra bunurilor familiale (tablouri, cavouri )d)proprietatea loturilor comune necesare pentru folosirea a doua imobile comune.


4/46

Legislatia civila reglementeaza doar primele doua cazuri de proprietate comuna pe cote-partifortata.

1.3.Actualmente in R.Moldova o parte semnificativa a apartamentelor se afla in blocurilocative si pe terenuri care apartin administratiei publice locale si sunte gestionate deintreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ.

Care au fost mecanismele legale prin care legiuitorul a incercat sa reglementezetransmiterea acetor blocuri si terenuri in gestiunea proprietarilor de apartamente si cepropuneri de perfectionare puteti inainta?

Subiectul 2. Apararea drepturilor reale.2.1.Definiti si clasificati mijloacele de aparare a drepturilor reale.

Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate au fost considerate in doctrinajur idi ca ca fi ind acele ac tiuni care permi t titularu lui dr eptului de prop ri etate

inlaturarea ori caror atingeri aduse dreptului sau siasigurarea exercitarii lui in conditiinormale.Un loc aparte privitor la Mi jl oa cel e ci vi le de apa ra re a dr ept ul ui de pr op ri et at eil ocupa clasificarea in: mijloace juridice nespecifice (sau indirecte) si mijloace

juridice specifice (sau directe).Mi j loace le ju r id ice ne spec i f i c e (ob l iga t iona le ) s au ind i rec te cons t i tu ie a ce

le ac ti un i ci vi le ca re se fundamenteaza pe drepturile de creanta. Ceea ce estecaracteristic acestor mijloace consta in fa pt ul ca el e nu se int eme ia za pedr ept ul de pr opr ie ta te sau pe un al t dr ep t re al . In ace ast a categorie sunt incluseactiunile care provin din neexecutarea contractelor, actiunile in nul it ate sau in anulareetc . Fund amen tul aces tor act iun i i l cons ti t uie dreptul de creanta. Si mijloacelede drept obligational pot contribui la protectia dreptului de proprietate, deoarecetrebuie sa se tina seama de corelatia ce exista intre drepturile reale si celedecreanta, de rolul pe care il are dreptul de proprietate in determinarea continutuluituturor celorlalte drepturi patrimoniale, inclusiv a celor de creanta, precum si defunctiile pe care le aude indeplinit in dreptul civil, raporturile de obligatii.Mijloacele juridice specifice (reale) sau directe de aparare a dreptului de proprietate constau in

acele actiuni care isi au fundamentul direct pe dreptul de proprietate , acele mijloace care in moddirect, nemijlocit sunt menite sa protejeze proprietatea asupra bunului.Ex: actiunea inrevendicare, actiunea negatorie.

2.2.Determinati deosebirile si asemanarile dintre actiunea in revendecare si actiunea inreintegrare.

Conform Ccivil actiunea care urmareste reintoarcerea(revendecarea)posesiunii , denumita inlieratura de specialitate actiune in reintegrare se aseamana mult cu atiunea in revendecare prin

care este aparat dreptul de proprietate, precum si alte drepturi reale. Intre ele insa nu trebuie sapunem semnul egalitatii.Actiunea in reintegrare este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceararestituirea stapinirii de fapt asupra bunului.Actiune in reintegrare are multe tangente cu atiuneain revendecare, intre ele insa existind si deosebiri.Elementul lor COMUN conta in faptul ca au caobiect restituirea unui lucru. Deosebire: actiunea in revendecare solutioneaza problema dreptuluide proprietate asupra lucrului in litigiu, reclamantul, in cazul inaintarii actiunii in revendecare,

urmind sa dovedeasca dreptul sau de proprietate. Actiunea in reintegrare insa nu solutioneazadecit simpla stapinire in fapt a lucrului , avind ca scop sa confere reclamantului folosintamateriala si efectiva a lucrului.


5/46

Prin actiunea in revendecare reclamantul cere sa i se recunoasca dr, de proprietate, iar prinactiunea in reintegrare este reclamata posesiunea.Actiunea in reintegrare duce la efecte provizorii, deoarece protejeaza starea de fapt a posesiunii,

pe cind actiunea in revendecare are efecte definitive deoarece stabileste carei persoane apartinedefinitiv dr. De proprietate sau un alt drept in litigiu.

. 2.3.Grigore Porumboiu a transmis in chirie pe un an apartamentul de 3 odai din Chisinaucatre Ion Gladei pentru a trai cu familia. La expirarea termenului, Ion a refuzat saparaseasca locuinta invocind faptul ca inca nu si-a gasit un alt loc de trai. De asemenea, elnu doreste prelungirea contractului de inchiriere pe un an, deoarece chiria impusa esteprea mare pentru familia sa.Argumentai care este actiunea judiciara prin care Grigore Porumboiu va solicita instantei

de judecata repunerea in posesia apartamentului sau? Elaborati solutia litigiului

Testul nr. 3Subiectul 1.Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita.1.1.Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita.Conform Ccivil Posesia este nemijlocita atunci cind posesorul stapineste direct bunul,prin putere

proprie, cazul uzufructualilor.Posesia este mijlocita atunci cind ea se exercita prin intermediul unei alte persoane (cazul

proprietarului care a transmis bunul in chirie), adica atunci cind posesorul stapineste bunul inbaza unui act juridic.

1.2.Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit siposesorul nemijlocit in privinta bunului posedat.Este considerat posesor nemijlocit persoana care stapineste direct bunul , prin putere proprie,

persoana poate deveni posesor nemijlocit atit in baza unui act juridic(gaj,arenda) cit si in bazalegii, pe cind posesor mijlocit este persoana care poseda bunul prin intermediul unei alte

persoane. Pentru inaintarea actiunilor posesorii este suficient ca posesorul sa detina stapinireamateriala a bunului, mentionam ca posesor este doar persoana care l-a investit cu imputerniciri.Ccivil acorda in primul rind protectie posesorului nemijlocit, acesta avind posibilitatea de ainainta actiune chiar posesorului mijlocit pt a cere protectie posesiunii de care a fost deposedatde catre acesta. Daca posesorul nemijlocit poate sa apeleze la actiunile posesorii pt apararea

posesiunii , posesorul mijlocit insa nu poate inainta asa o actiune catre posesorul nemijlocit.Posesorul mijlocit va putea inainta celui nemijlocit doar o actiune petitorie.

Deci, dupa cum observam in raporturile dintre ei numai posesorul nemijlocit are drept sa apelezela actiunile posesorii pt a-si apara posesiunea ca stare de fapt.Posesorul poate apela si laautoaparare pt a-si apara posesiunea ca stare de fapt.

1.3.Argumentati (inclusiv prin prezentarea si analiza unei probleme practice) utilitaeareglementarii de catre Ccivil a posesiunii mijlocite.

Subiectul 2. Dreptul de uzufruct.2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct.Uzufructul are urmatoarele caractere :

A) Uzufructul este un drept real

B) Uzufructul este un drept temporar dupa esenta saC) Uzufructul este un bun inalienabilD) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor necomsumptibile


6/46

Uzufructul este un drept realDeoarece presupune acea legatura directa intre titularul sau si bun, deoarece are o existentaautonoma si se exercita ca si dreptul de proprietate (insa fara a-i afecta lucrul, fara a-i hotarisoarta juridica).Uzufructul este un drept temporar dupa esenta sa

Uzufructul care este constituit in favoarea unei personae fizice poate dura cel mult pina la decesacestei persoane, iar cel care este constituit in facvoarea unei persoane juridice va dura pina lalichidarea ei, (nu mai mult de 30 ani).Uzufructul este un bun inalienabilDreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor, ori instrainta in alt mod, nici gajat,ipotecat,aceasta insa nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca bunul care face obiectul uzufructului,inclusive transimiterea locatiune, arenda.Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor necomsumptibileLegiuitorul permite cu titlu de exceptie ca uzufructul sa se extinda si asupra unor bunuricomumptibile, care sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.

2.2.Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.

1.Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla, el avind indatorire de a-i conserva substanta,de a efectua acele reparatii de intretinere a bunului,de a se comporta fata de el, ca un adevarat

proprietar,pe cind locatarul preia bunul de la locator, in starea corespunzatoare,conformdestinatiei convenite prin contract, avind obligatia sa mentina bunul in aceasta stare pe duratalocatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchiriat.2.Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevedealtfel, locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului , nici sa-l foloseasca in alt scopdecit al destinatiei.3.Uzufrcutuarul poate sa inchirieze , arendeze bunul care face obiectul uzufructului, daca prinactul de consituire nu este interzis, locatarul insa poate da bunul inchiriat in sublocatiune doar cucomsimtamintul locatorului4.Uzufructul este cu titlu gratuit daca titlu oneros nu este stipulat expres in actul de constituire,locatiunea insa poate fi numai cu titlu oneros.5. Uzufructul se stinge prin moartea sau la lichidarea uzufructuarului,drepturile si obilgatiilelocatarului trec prin succesiune.6.uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin aceasta uzufructul,locatarul nu poaterenunta la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul.

2.3.La fondarea MONA SRL de catre fondatorii Filip si Costas, acestia s-au inteles ca

Filip va transmis in proprietatea SRL contribuita baneasca de 100.000 lei, iar Costas vaasigura spatiu de oficiu, in cladirea care ii apartinea. Costas insa a dorit sa pastrezeproprietatea cladirii sale si fondatorii s-au inteles ca Costas transmite cladireaadministrativa catre SRL cu titlu de uzufruct , pt toata perioada de activitate a societatii.La depunerea actelor necesare fondarii SRL, Camera Inregistrarii de stat a refuzat luiFilip si Costas pe temeiul ca contractul de constituire dintre ei, in privinta uzufructului,contravine legislatiei.Argumentati daca este justificat refuzul autoritatii de stat? Elaborati solutia litigiului.

Test nr.4


7/46

Subiectul 1. Notiunea posesiei ca stare de fapt.1.1.Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesia ca stare de drept.Posesia ca stare de fapt constituie stapinirea unui bun,care permite titularului acesteia de aexercita diverse acte materiale, insa fara a avea la baza careva dr. Subiective care sa o

justifice.Conform CC posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt abunului. Din acest text de lege rezulta ca pt existenta posesiei este necesara o stapinirie de fapt,

care da pisibilitatea posesorului de a detine bunul si a se comporta ca si cum ar fi un titular aldreptului asupra bunului, ex:posesiunea unei case, automobil. Stapinirea de fapt treb sa fie voitapt a constitio posesie, adica voluntara, sa exprime vointa persoanei de a detine lucrul in posesie.Iar posesia ca stare de drept se intemeiaza pe un drept subiectiv care permite titularului saexercite asemenea acte. ( Daca am dr. De a posedaam posesia ca stare de drept).

1.2.Evidentiati particularitatile conceptiei ( teoriei) obiective si a conceptiei subiective aleposesiei. Demonstrati care din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul Ccivil din2002.Teoria lui Savigny...Teoria subiectiva. Conform acestei teorii pentru existenta posesiei are oimportanta decisivaelementul intentional animus (care consta in intentia posesorului de a

exercita anumite acte) . Deci, posesia nu poate exista,daca nu exista elementul subiectivmanifestat prin vointa de a poseda. Cu alte cuvinte corpus (care consta in puterea materiala pecare o persoana o are supra bunului) fara animus nu inseamna posesie ci o stare de fapt numitadetentie precara , cazul chiriasului, uzufructuarului.In viata de toate zilele este dificil sa sedistinga cind o persoana are intentia de a poseda si cind are intentia de a detine ceea ce face ca

posesorul dupa imprejurari se poate da drept un posesor sau un detentor.

Teoria lui Ihering...Teoria obiectiva porneste de la considerentul ca posesia este mai intii de toateputerea materiala pe care posesorul o exercita asupra unui lucru.Aceasta stapinire materiala estebaza posesiei si la ea trebuie sa se adauge vointa posesorului , dar in sesnul ca posesorul trebuiesa aiba cunostinta ca exercita aceasta putere si vointa de a obtine bunul in puterea sa. Intentia nueste neaparat necesara spre a fi orientata spre a poseda pt sine si a se comporta ca un adevarat

proprietar. Elementul intentional este cuprins in cel material, cu alte cuvinte elementulintentional se prezuma.O posesie lipsita de element intentional este ft. Rar intilnita in practica. (ca exceptie-situatia cind unei persoane in timpul somnului i se pune in mina un anumit bun ).

Reesind din cele spuse, putem constata ca actualul Ccivil al R.M. a pus la baza posesieiteoriaobiectiva Ihering. Conform legislatiei noastre sunt posesori , nu doar cei ce detin lucrul pt. Sinesub nume de proprietar ci toti cei care exercita o stapinire voita asupra bunului.Aceasta concluzirrezulta din Ccivil care atribuie calitatea de posesor uzufructualilor, creditorilor gajisti,chiariasilor,depozitarilor, altor persoane care in baza unui raport juridic poseda temporar un

lucru.

1.3.Argumentati daca , asupra aceluiasi bun, poate coexista posesia ca stare de fapt siposesia ca stare de drept.Posesia ca stare de fapt poate fi conforma dreptului ce se exercita in fapt, dar poate fineconforma unui asemenea drept.In primul caz posesorul este in acelasi timp si titularul dreptului care justifica puteresa sa asupralucrului. In al doilea caz posesorul nu este adevaratul titular al dreptului , iar stapinirea pe care elo face nu se bazeaza pe careva drepturi care ar justifica puterea acestuia asupra bunului.Inambele cazuri posesia este aparata de lege.Posesia se pastreaza. Acest lucru se explica prin faptulca in majoritatea cazurilor posesia este conforma dreptului si prin protejarea posesiei se

protejeaza insusi dr.subiectiv.In al doilea rind ocrotirea posesiei este dictata de interesele oridniisocialecare tinde sa inlature orice acte de deposedare imediata.


8/46

Dr posesorului nu trebuie confundate cu dreptul de a poseda care apartine proprietarului sautitularului unui drept subiectiv , cu alte cuvinte posesorii care exercita o posesie de fapt ,posedafara a avea dreptul de a poseda , iar dr care se nasc in favoarea lor prin faptul posesiei constituieconsecinte ale posesiei si nu consecinte a dr. De a poseda.

Subiectul2. Obiectul dreptului de uzufruct.

2.1.Descrieti care bunuri pot fi obiect al dr de uzufruct si ce interidctii stabileshte CCprivind obiectului dreptului de uzufruct.Conform CC obiect al uzufructului poate fi orice bun necomsumptibil care se afla in circuitulcivil, mobil sau imobi, corporal sau incorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.Uzufructul bunurilor corporale.Dr de uzufruct poate fi constiuit asupra oricaror bunuri corporale,iniferent de natura lor, mobila sau imobila (poate fi un bun complex sau o universalitate de

bunuri).Daca uzufructul se consituie asupra unui bun imobil, nasterea modificarea esteconditionata de inscriere in registrul de imobile.Daca uzufructul se constituie asupra unui buncomplex sau asupra unui patrimoniu, uzufructuarul cu nudul propietar vor fi obligati sa faca uninventar. Uzufructul poate cuprinde alaturi de bunurile necomsimptibile si bunuri comsumptibile, de care poate dispune , avind insa obligatia de a restitui bunuri de acceasi

calitate,camtitate,valoare.Uzufructul bunurilor incorporale se admite sub forma dr de creanta, marci de productie, comert,

parti sociale.

interidctii stabileshte CC privind obiectului dreptului de uzufruct. ??????

2.2.Determinati daca bunurile comsumptibile pot fi obiect al dr. De uzufruct si determinatice particularitati comporta.

Dacuzufructul cuprinde bunuri consumptibile, uzufructuarul are dreptul sdispunde ele, nscu obligaia de a restitui bunuri de aceeaicalitate, cantitate ivaloaresau, daceste imposibil, srestituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului.Cele mentionate determinsoartajuridica bunurilor consumptibile n cazurile cnd ele fac

parte din obiectul uzufructului (fiecacestea fac parte dintr-o universalitate de bunuri, fie celesunt niteaccesorii, fie ccu alt titlu ).Dat fiind cbunurile consumptibile nu pot fi folosite n alt mod, dect sli se schimbsubstana,neputnd fi ntoarse nudului proprietar la stingerea uzufructului precum cele neconsumptibile seoferuzufructuarului dreptulde a dispune de ele adicdreptul de proprietate.Concomitent, se prevede obligaiauzufructuarului de a ntoarce aceeaicantitate de

bunuri de acelaigen, de aceeaicalitate i valoare, care au avut aceste bunuri lamomentul constituirii uzufructului. Dac restituirea nu este posibil , uzufructuarulcompenseazcontravaloarea acesto r bunur i la data stingerii uzufructului. Conform

doctrinei, n cazul de faavem de a face cu un cvaziuzufruct.

2.3.Propuneti modelul unui testament prin care se constituie uzufruct in urmatoareleconditii :a)obiectul uzufructului constituie un depozit bancar deschis pe numele testatoruluib)nud proprietar va fi feciorul testatoruluic)uzufructuar va fi sotia testatoruluid)termenul uzufructuluipina la implinirea majoratului de catre nudul proprietar.

TestamentSubsemnatul [__________________________________________________] domiciliat n

[__________________________________________________] de bun voie i nesilit denimeni, aflndu-m n deplintatea facultilor mele mintale, dispun urmtoarele n cazul

ncetrii mele din via:


9/46

Las ntreaga mea avere, mobil i imobil, care va rmne la data ncetrii mele din via,

lui [__________________________________________________]domiciliat n [__________________________________________________] pe care l instituilegatar universal, n baza art. 888 i urm. C. civ.Precizez c nu am motenitori rezervatari.Urmeaz ca legatarul universal

[__________________________________________________] s[__________________________________________________].Numesc executor testamentar pe[__________________________________________________], domiciliat n[__________________________________________________].Redactat azi [__________________________________________________].Semntura testatorului [__________________________________________________]raspunsul este Da, in cazul in care proprietarul bunului este in acelas moment si posesorullegitim al acestuia.

Test 5oblig uzufructuarului

1.1 oblig dr de usufruct :uzufructuarul are m multe dr: dr de posesie si folosinta a unui bunsau a mai multor bunuri, dr de a culege fructele, dar asupra fructelor el mai are si dr dedispozitie. Dr uzufructuarului asupra bunurilor incorporale(dr de creante, actiuni, rente)conditioneaza dr acestuia asupra veniturilor produse de ele care sint fructe civile, pu ca se produc

periodic fara a le folosi substanta. Deosebim 2 tipuri de obligatii:oblig propr care se transmituzufructuarului o data cu transmiterea bunului in folosinta si anume: de a plati impozite , de aefectua reparatii; obligatii personale care sint prevazute nemijlocit in continutul legii: de aconserva substanta, de a nu schimba destinatia bunului.1.2care reparatii cad in sarcina uzufructuarului si care in sarcina nudului propr;uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatii de intretinere a bunului.in cazul in careuzufructuarul face in legatura cu bunul cheltuielile pe care nu era obligat sa le faca oligatianudului propr de a le restitui se determina in functie de regulile privind gestiunea de afaceri.Reparatiile capital sint in sarcina nudului propr fara ca acesta sa poata fi obligat sa le faca.Reparatiile mari sint in sarcina uzufructuarului atunci cind se datoreaza neefectuarii reparatiilorde intretinere.atunci cind nudul propr nu efectueaza la timp reparatiile capital, uzufructuarul le

poate face pe cheltuiala sa, nudul propr fiind obligat sa restituie contravaloarea acestora lastingerea uzufructului.Functiile patrimoniului1.1def not de patrimoniu si functiile patrimoniului;patrimoniu-totalitatea dr si oblig

patrimoniale private ca o suma de valori active si passive strins legate intre ele care apartin uneipers. Funt part:gajul general al cred chirografari; subrogatia reala cu titlu universal; subrogatiareala cu titlu particular.1.2 identif si analizati funct patrimoniului: gajul general al cred chirografari- creditoriichirografari sint creditorii negarantati care au la momentul intentarii procesului deinsolvabilitate o creanta patrimoniala fata de debitor. Creditorul chirografar nu are o garantie

fixate pe un bun anume care sa fie indisponibilizat ori susceptibil de a fi urmarit in muna oricuisar gasi daca a fost instrainat de debitor;transmisiunea universal cu titlu universal si particular-trans universal este transmiterea integral a patrimoniului universal de la o pers la alta


10/46

pers(anumite cazuri de reorg a pers jur); trans cu titlu particular are loc cind nu se transmit partidin patrimoniu ci bunuri concrete. Vinzarea sau donatia unui bun cu titlu particular. In cazulmostenirii aceasta trancmisiune are loc prin institutia LEBAT-ului care este un beneficiu infavoarea une pers fara ca acesta sa fie numita mostenitor.

Testul 61.1 definiti notiunea de dobandire si pierdere a posesiei

Dobandirea posisieieste acea stare cand posesorul va incepe exercitarea voita a stapinirii defapt a bunului .Pierderea posesieieste stingeerea prin pierdere a stapinrii de fapt asupra bunului , saurenuntarea definitiva si expresa la acel bun.

1.2 identificati si analizati modurile de dobandire si de stingere a posesiei.*Dobandirea posesieiposesia se dobandeste atit in baza unor acte juridice , cat si in baza unor

acte materiale , in urma carora persoana devine posesor al bunului. actul juridi poate da nastere ,modifica si stinge un raport juridic , poate da nastere si posesiunii ca stare de fapt .posesiunea castare de fapt se poate dobandi si prin acte materiale ilicite nu doar licite. Posesiunea se consideradobandita numai daca in urma acttului achizitiv dobanditorul este pus in situatia de a utiliza

bunul la destinatia sa economica, in cazul in care bunul a intrat in sfera sa materiala de stapinire.*Pierderea posesieipierderea posesiei posesiunii se face prin : 1) vointa posesorului: a)

posesorul transfera voluntar bunul in posesiunea unei alte persoaneb) posesorul abandoneaza bunul ori renunta la el difinitv si expres.2) contrar vointei posesorului, de regula in cazul disparitiei bunului . in cazul imobililor

pierderea se poate produce in virtutea faptului ca bunul inceteaza a fi susceptibil de posesie (expropriere) sau dispare in urma unei calamitati naturale.

1.3 Speta dupa cum bine stim , pu a fi considerat posesor persoana trebuie sa exercite voitstapinirea materiala a unui lucru , adica sa persisite elementul material precum cel volitiv se

prezuma , insa cazul cand omul doarme este o exceptie el fiind inconstient , insa daca persoanafiind cersetor , si ea se afla in locul cela pu a cersi , se prezuma ca ela avut intentia de a i se punein mana bani , deci el poate fi considerat posesor adica el avand corpus , animus se prezumareesind din situatia ca el statea acolo pentru cerit.

2.1 definiti notiunea de bun gasit , si delimitatio de bun fara stapin.

Bunul gasit este un bun mobil pe care proprietarul la pierdut , iar o alta persoana la gasit

diferenta intre bunul gasit si punul fara stapan este aceea ca bunul gasit , se prezuma ca aravea stapan . bunurile fara stapan pot fi bunurile care au fost abandonate insa bunulgasit a fost poate fi un bun pierdut de cinev .

2.2 comparati stattul juridic a p. care a gasit un telefn mobil si la pastrat si care la transmis

politsiei . persoana care a gasit telefonul si la transimis politie poate deveni proprietar dupa 6luni de zile in care nu se va adresa nimeni cu solicitarea deai fi intors telefonul, iar persoana caresi la pastrat fiind posesor de b credinta poate devini proprietar peste 5 ani prin uzucapiune, incaz ca nimeni nu sa adresat cu o actiune in revendicare.

2.3 speta la data de 2 ianuarie la comisariatul de politie s-a adresat cetateanul Fala in privinta

unui bun gasit ( un aparat de fotografiat) , comisariatul de politie anuntand inforatia privind

pierderea bunului . Timp de 6 luni la noi la comisariat nu sa adresat nimeni in privinta bunuluigasit si proprietarul nu a fost de gasit , bunul respectiv va fi remis gasitorului care conform


11/46

acestuio proces verbal va deveni proprietar . acest proces verbal este opozabil tertelor , inclusiv

fostului proprietar.

Test nr. 7

Subiectul 1.Prezumtia proprietatiiefect al posesiunii ca stare de fapt.1.1.Descrieti prezumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt.Conform Ccivil stabileste prezumtia potrivit careia Posesorul este considerat proporietar al

bunului pina la proba contrarie.Aceasta prezumtie are un caracter relativ, ceea ce inseamna capoate fi rasturnata prin proba contrarie, prin care ca consecinta rezulta ca cel care invoca calitatiide proprietar al posesorului va trebui sa demonstreze acest fapt( prin diverse mijloace, probe).Incazul in care se dovedeste dreptul asupra lui , bunul urmeaza a fi intors titularului de drept . Incazul in care i se ianinteaza o actiune de revendicare a bunului, posesorul este scutit sa aduca

probe in sprijinul dreptului sau prezumat.

1.2.Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiei.

De la regula generala care instituie prezumtia de proprietate a posesorului exista urmatoareleexceptii:a)Prezumtia de proprietate nu opereaza in cazul in care Dr.de proprietate trebuie inscris inRegistrul Public., se prezuma a fi proprietate cel ce e inscris in Registrul Public.

b)Prezumtia proprietatii nu se aplica fata de un fost posesor al carui bun a fost furat , pierdut sauiesit din posesiune in alt mod fara voia lui , cu exceptia banilor si valorilor mobiliare la

purtator.(Cel care detine se prezuma a fi proprietar , iar cel deposedat treb sa demonstreze.)c) Prezumtia proprietatii nu se aplica in cazul in care este dovedit ca posesorul poseda pt un altul( de ex: locatarul, depozitarul)

1.3.O persoana a furat urmatoarele bunuri: o suma de bani, un televizor , un covor, 1cambie. Poate invoca hotul prezumtia proprietatii asupra acestor bunuri pe care le are inposesiune? Argumentati raspunsul.

Subiectul2.Proprietatea anulabila si rezolubilamodalitati ale dr de prorprietate.2.1. Definiti proprietatea anulabila si rezolubila.Proprietaea anulabila este acel dr de proprietae care este dobindit in baza unui act juridic lovit denulitate relativa. Dr de proprietate anulabila va fi desfiintat prin administrarea de catre instantade judecata a actiunii in anulare, exercitata in limitele termenului de prescriptie.Daca instanta de

judecata va constata ca actiunea a fost depusa dupa expirarea termenului de prescriptie ,respingind actiunea , dr, de proprietate al dobinditorului care pina la acel moment era un drept

nesigur , putind fi anulat se va transforma intr-un drept sigur, adica pur si simplu.Dr. De proprietae rezolubila- acel dr de proprietae care este dobindit in baza unui act juridicafectat de o conditie rezolutorie.Dr de proprietate rezolutori se va desfiinta numai daca se varealiza conditia rezolutorie, stipulata in actul juridic achizitiv de proprietate, daca conditia nu seva realiza atunci dobinditorul va cauta sa fie un proprietar rezolubil.

2.2.Determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti regimuljuridic al acestor modalitati ale dr de proprietate.

TEST 8


12/46

1.1 prin accesiunea se intelege incorporarea unui bun in altu adica unirea unui lucru cu un altlucru. accesiunea poate imobiliara care la rindul ei poate fi naturala sau artificila si accesiuneamobiliara.

accesiunea imobiliara - pamintul este considerat bun principal iar lucrurile care se incorporeazain el sunt accesorii.

accesiunea imobiliara naturala - paminturile depuse sau create de ape. la rindul sau accesiuneaimobiliara naturala se refera la avulusiuni, aluviniuni, insule si albii parasite.aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare.avulusiuni - atunci cind in timpul revarsrilor un curs de apa sa rupa o bucata mare dintr o

proprietate care poate fi identificata si sa o alipeasca la o alta proprietate riverana.

accesiunea imobiliara artificiala - se intilneste in 2 caz atunci cind se face o constructie sau oplantatie pe un fond sau unei cladiri existente se adauga constructii noi.

1.2.

accesiunea imobiliara naturala ste accesiunea paminturilor depuse sau cresteri de apa.aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare.

prin adaugirele de teren trebuie sa intelegem atit pamintul cit si ceea ce solul poarta la suprafatasi tot ceea ce duc apele curgatoare si lasa la tarm : nisip,pietris aceste revenind proprietaruluiriveran.

sunt cazuri cind in timpul unei revarsari a unui curs de apa sa rupa o bucata mare de pamint si sao alipeasca la o alta proprietate riverana - avulusiuni. proprietarul in acest caz pastreaza asupraacestei portiuni drept de proprietate cu conditia ca va revendeca in decursul la un an de la data lacare proprietarul terenului la care s alipit.acest teremen de un an este unul de perimare, daca inacest termen proprietarul terenului de la care sa rupa aceasta bucata de teren nu o va revendecava pierde drept de proprietate asupra ei iar proprietarul riveran va deveni proprietarul ei.

in afara de aceste 2 caz aluviuni si avulusiuni mai este si situatia in care apele helestine,canalelor se revarsa ori scad. in astfel de caz proprietarul terenului nu devine proprietarterenurilor aparute prin scaderea temporara a apelor , nu va dobindi nici un drept asupra terenuluiacoperit ca urmare a unor revarsari sporadice.nici proprietarul terenului nu dobindeste vreundrept asupra terenului acoperit in urma unor revarsari. exista caz cind apele curgatoare isischimba in mod natural cursul formind un brat nou, inconjura terenulunui proprietar riveranformind o insula. regula este ca proprietarul terenului riveran ramine proprietarul insulei create.

accesiunea imobiliara artificiala se intineste in caz cind se face o constructie sau o plantatie pe unfond sau unei cladiri se adauga constructii noi.regula este ca accesiunea se face intodeauna infolosul proprietarului fondului adica tot ce se afla pe teren se considera ca apartine

proprietarului acestui teren.

destingem 3 situatii de accesiune imobiliara artificiala: proprietarul fondului face el insusiconstructii sau plantatii utilizind materiale straine, proprietarrul materialelor face constructii sau

plantatii pe un teren strain, constructorul efectueaza lucrari atit pe terenul sau cit si pe terenulvecin.

lucrarile facute de proprietarul terenului cu materiale straine. proprietar terenului care a facut

constructii sau lucrari cu materiale straine devine prin accesiune proprietarul acestorlucrari.proprietarul materialelor nu le va putea revendeca chiar daca lucrarile au fost efectuate derea credinta, insa proprietarul terenului va fi obligat sa plateasca proprietarului materialelor o


13/46

despagubire egala cu valoarea acestora, daca este de rea credinta va fi obligat sa reapare siprejudiciul cauzat proprietarului materialelor.proprietarul terenului va dobindi drept deproprietate asupra constructiilor indifrent daca este de buna sau rea credinta.

efectuarea lucrarilor cu materiale proprii pe un teren strain.in caz in care constructiile saulucrarile sunt facute de un tert, proprietarul terenului are dreptul sa le tina pentru sine sau sa

oblige tertul sa le ridice pe cheltuiala sa si sa repare daunele cauzte este atunci cind constructorule de rea credinta care a facut lucrari pe un teren starin. in acest caz proprietarul fondului poate sapastreze constructia ori sa ceara ridicarea constructiei, daca pastreaza constructia sau lucraruleproprietarul este obligat sa plateasca la alegere valoarea materialelor si costul muncii ori suma debani egala cu cresterea valorii terenului. proprietarul terenului este in drept sa aleaga suma careo sa fie platita tertului.daca proprietar fondului nu va retine pt sine constructiile si lucrarileefectuate de terta pers atunci aceasta este obligata sa ridice constructia pe cheltuiala sa.in caz incare demolarea constructii va cauza daune terenului sau proprietarului acestea vor fi reparate deconstructorul de rea credinta. constructorul de buna credinta nu este obligat sa ridececonstructiile si lucrarile efectuate pe teren strain. la fel este obligat proprietarul terenului sa

plateasca o despagubire ce echivaleaza cu valoarea materialelor si costul muncii ori o suma de

bani egala cu cresterea valorii terenului.

constructia este facuta pe 2 terenuri apartinind unor proprietari diferiti. in caz in care constructiaeste ridicata in parte pe terenul constructorului si in parte pe terenul invecinat proprietarul vecin

poate dobindi proprietatea asupra intregii constructii platind constructorului o despagubire numaidaca cel putin o doime din suprafata constructiei se afla pe terenul sau. in asa caz va dobindi undrept de superficie asupra terenului aferet pe toata durata existentei constructiei.despagubireatrebuie sa acopere valoarea materialelor si costul muncii si contravaloarea folosinteiterenului.daca constructorul ridica ridica o constructie atit pe terenul sau cit si pe terenulvecinului iar mult de o doime din constructie se afla pe terenul vecinului el nu devine

proprietarul partii aflate pe terenul sau, acest lucru e va intimpla doar atunci cind vecinul va dorisa devina proprietar intregii constructii.constructorul de rea credinta poate poate pretinde la otreime din despagubiri , el poate pretinde la o despagubire mai mare daca aduce dovada faptul ca

proprietarul terenului vecin este vinovat ex tolereaza intentionat zidirea constructei pina la finalin loc sa interzica lucrarile.

2.1moartea uzufructului pers fizica sau lichidarea uzufructului pers juridica. uzufructul poate saexiste atit timp cit exista persoana in a carei favoare a fost constituit. daca uzufructul pers fizica adecedat uzufructul se considera stins, iar clauza prin care sar fi stipulat trecerea uzufructuluicatre mostenitori este nula de drept.daca uzufructul pers juridica a fost ridicat din registrul de stat

ca rezultat a lichidarii sau a fost dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembramintese considera stins.

expirarea termenului. uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este constituit daca nu aintervenit o alta cauza de stingere ex moartea, lichidarea etc. termenul poate fi unul determinatatunci cind in actul de constituire se prevede un anumit numar de ani, in caz pers juridicetermenul nu poate depasi 30 ani sau termenul poate fi nedeterminat.

anularea actului care nudul a dobindit dreptul de proprietate . uzufructul inceteaza in caz in careprin hotarire judecatoaresca a fost anulat actul juridic prin care cel care a instituit uzufructul adobindit titlul de proprietate.

renuntarea uzufructului la dreptul sau. dreptul uzufructuarului de a renunta la dreptul sau carepoate fi exercitat si in caz cind nudul proprietar se opune.


14/46

uzufructul se stinge in caz in care bunul a fost distrus in intregime intr un caz fortuit, daca a fostdestrus partial el continua asupra partii ramase.

intrunirea in aceeasi pers a calitatii de proprietar se de uzufructuar. daca dreptul de proprietate side dreptul de uzufruct se reunesc in persoana acelueasi titular uzufructul se stinge - consolidare.

prin vointa partilor. uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructul convin in aceastaprivinta.

la cererea nudului proprietar. uzufructul poate inceta la cerea nudului proprietar atunci cinduzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, il lasa sa degradeze.daca uzufructuarul nu va fideacord cu nudul proprietar aceasta il va actiona in instanta demonstrind abuzul de folosinta.

2.2la stingerea drept de uzufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar bunul pecare l detine in starea corespunzatoare.prin stingerea de uzufruct trebuie sa inceteze orice

folosinta a bunului.fructele naturale ne culese la sfirsitul perioadei de uzufruct sunt ale nuduluiproprietar daca actul nu prevede alt fel.fructele civile se precep zi de zi, suma calculata pina ladata stingerii fiind a uzufructuarului iar de la data stingerii a nudului proprietar.restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in caz pieirii saudestrugerii a bunului. daca bun piere din cauza uzufructuarului aceasta va fi obligat sadespagubeasca proprietarul, daca din caz fortuit nu va fi obligat. uzufructuarul are obligatia de arestitui bun nodului proprietar in starea corespunzatoare. in caz in care bunul se uzeazauzufructuarul este obligat sa le restituie in starea in care se afla la data stingerii uzufructului.

2.3dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil nu se va stinge la schimbare nudului proprietardeoarece proprietarul pastreaza numai dreptul de dispozitie a bunului ,posesia si folosintaatribuindo uzufructuarului ceea ce rezulta ca uzufructuarul poseda si se foloseste si culegefructele ceea ce inseamna ca uzufructuarul nu poate instraina bunul. daca proprietarul pastreazadispozitia ceea ce rezulta ca proprietarul poate instraina acest bun fara a stinge dreptul deuzufruct asupra unui bun imobil.

Testul nr 9

1.1 Actiunea posesorie reprezinta mijlocul procedural prin intermediul caruia posesorul poate solicita instantei de judecata sa-loblige pe parat sa inceteze orice act de tulburare ori sa-l restituie bunul de care a fost deposedat in mod ilicit. Actiunea nreintegrare este aciunea care are ca scop sa dovedeasc doar faptul posesiei bunului, fr dovada dreptului. Instanajudectoreasc urmeaz s satisfac aciunea privind restituirea posesiei in cazul in care se va dovedi c persoana a

posedat bunul, fr a cere dovada dreptului. Dovada posesiei se poate face cu depoziiile martorilor.

1.2 Pentru ca posesorul sa poate cere restituirea posesiunii pierdute, el trebuie sa fie proprietar. Revendicarea posesiuniipoate fi aplicat i in raport cu persoana care are drept preferenial de posesiune dac ea a dobindit bunul prin violen

sau dol , in sensul c nimeni nu-i poate face singur dreptate. De aceia in toate cazurile in care posesorul a fost lipsit de

posesia bunului in rezultatul aplicrii violenei sau a dolului posesorul va avea la dispoziie aciunea in reintegrare cu

ajutorul creia ii va redobandi posesia.

1.3 Reclamantul trebuie s demonstreze c el este proprietarul ginilor i c a fost deposedat de gini fra propriulconsemmnt. Prtul trebuie sa demonstreze c este posesor de bun credin.

2.1 Dreptul de servitute este un dezmembrmnt al dreptului de proprietate constituit n favoarea proprietarului fonduluidominant i care acord anumite prerogative stabilite prin actul de constituire asupra fondului aservit.

Caracterele juridice sunt

- constituie un dezmembrmnt al dreptului de proprietate


15/46

- este un drept real opozabil tuturor- presupune existena a 2 imobile nvecinate- se stabilete n favoare unui imobil i n defavoarea altui imobil, i nu n favoarea unei persoane i n sarc ina altei

persoane

- se stabilete pe o perioad nedeterminat, att timp ct este necesar utilitatea pt care a fost constituit- este indivizibil adic profit ntrgul fond dominant de a apsa asupra ntregului fond aservit.

2.2 Servituile se clasific n:

Aparentese cunosc prin semen exterioare ; Neaparentenu se atest prin semne exterioare.

Continueal cror exerciiu este sau poate fi continuu fr a fi necesar fapta omului; Necontinuecele pt a cror existen

este necesar fapa omului; Pozitivendreptesc propritarul terenului dominant s fac n mod direct anumite acte de

folosin pe terenul aservit; Negativeimpun proprietarului terenului aservit anumite restricii n exerciiul dreptului su de

proprietate. Legea nu stabilete anume acte juridice prin care se poate constitui o servitute, ele putand fi diverse (contract,

testament), principalul e cele trebuie scorespundcondiiilor de validitate ale acestora, prevzute de prezentul Cod Civil.

2.3 Dreptul invocat de ctre Grigore, este dreptul de proprietate. Dac Grigore va aduce argumente ntemeiate c construcia

vecinului poate sa-i prejudicieze vre-un atribut al dreptului de proprietate, instana de judecat poate sa-i limiteze nalimea

contruciei proprietarului terenului A.

TEST1011

Drept de proprietate pubilca este un drept subiectiv de proprietate ce apartine statului sauunitatilor adm teritoriale asupra bunurilor care fie prin natura lor fie printr o dispozitie speciala alegii sunt de uz si de utilitate publica.

12bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.

Caracterul inalienabil presupune ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil,nu pot fi instrainate iar actele juridice civile care au ca obiect astfel de bunuri sunt lovite denulitate absoluta.

caracterul imprescriptibil presupune ca bunurile domeniului public nu pot fi dobindite prinmodul de dobindire a drept de proprietate precum este uzucapiunea. drept de proprietate publicaeste imprescriptibila atit extinctiv cit si achizitiv. extinctiv - actiunea in revendecare cu privire laun bun al domeniului public poate fi exercitata oricind neavind un termen prevazut de lege.achizitiv - semnifica faptul ca actiunea in revendecare cu privire la un bun din domeniul publicnu poate fi paralizata de pirit prin invocarea dobindirii proprietatii prin uzacapiune.

caracterul isesizabil consta in imposibilitatea urmaririi lor pe baza pretentiilor unor creditori, niciurmarite pentru satisfacerea creantelor.

bunuri de uz public sunt acele bunuri care prin natura lor au o folosinta generala si implicaaccesul mebrilor societatii la folosinta acestora de ex : drumuri publice, podurile, fintinile etc.

bunuri de interes public sunt acele bunuri care prin natura lor au destinatia de a fi folosite la unserviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivitatii ex : cazarmele militare.gredinitele, scoli etc.

bunuri care potrivit legii sunt declarate proprietate publica - la aceasta categ se atrbuie in primulrind bunurile declarate propr publica prin lege Constit RM ex : bogatiile de orice natura alesubsolului, apele si padurile folosite in interes public, resursele naturale etc

13Da, instanta de judicata va aplica sechestru celor 10 autospeciale deoarece


16/46

21

dreptul de uzeste un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate, in virtuteacaruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familieisale.

22asa cum am mai spus dreptul de uzeste un drept real, dezmembramint al Dreptului deProprietate, in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentrunevoile proprii si ale familiei sale, iar dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane numiteuzufructuar de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei alte persoanenumitenud proprietar si de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul, insa cuindatorirea de a-i conserva substanta.

atit dreptul de uz cit si dreptul de uzufruct sunt drepturi reale, temeiuri de aparitie este atit legeacit si in temeiul unui act juridic, insa dreptul de uzufruct in caz prevazute de lege poate ficonstituit prin hotarire judecatoreasca. dreptul de uz se stinge in aceleasi temeiuri ca si

uzufructuarul si produce aceleasi efecte juridice : moartea pers fizica sau lichidareauzufructuarului pers juridica, expirarea termenului,anularea actului prin care a fost dobinditdreptul de proprietate, renuntarea la dreptul sau, prin vointa partilor.

dreptul de uz se exercita semilar dreptului de uzufruct in baza normelor ce reglementeaza acestdrept. in calitate de obiect al drept de uz poate fi orice bun aflat in circuitul civil asupra caruia se

poate constitui dreptul de uzufruct. drept de uzufruct la fel ca si drept de uz constituite asupraunui imobil nasterea, modificarea sau stingerea este conditionata de inscrierea in registrul deimobile. uzuarul nu poate pretinde mai multe fructe de cit la cele care se convin pt nevoile

proprii si ale familiei sale daca actul nu prevede altfe pe cind uzufructuarul se bucura de toatefructele naturale sau civile pe care le produce bunul.

Test 111.1definiti i enumerate temeiurile de ncetareaa dr de proprietate-ncetarea-Dr de propinceteaza in conditiile legii, in urma consumarii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului,instrainarii lui in temeiul unui act jur. Modul de incetare a dr de prop se clasifica in mai multegrupe: 1 incetarea benevola a dr de prop- are loc in urma catiunii proprietarului: consumarea saudistrugerea bunului, incheerea unui act jur translativ de prop(donare, schimb, mostenitetestamentara) precum si alte cazuri prevazute de lege. 2 incetarea dr de prop ca rezultat al unor

fapte obiective ce nu depind de vointa proprietarului-pot avea loc in urma pieirii fortuite abunului. 3 incetarea dr de prop contrar vointei proprietarului-o astfel de incetare a dr de proppoate avea loc doar cu respectarea art 46 Const dr de prop private precum si creantele asuprastatului sunt garantate, nimeni nu poate fi expropiat decit p-u o cauza de utilitate publica ,stabilita de lege cu dreapta si prealabila despagubire.1.2analizati oricare 3 temeiuri de ncetare dr de propriet(Modurile de incetarea a dr de

proprietate sunt:1Renuntarea la dr de prop-este un mod de incetare a dr de prop conform caruiaproprietarul poate renunta oricind la dr de prop printro declaratie in acest sens sau in alt mod care

atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara intentia de apastra dr de prop asupra lui.Renuntarea poate fi facuta numai de catre prop bunui si nu de catre alte persoane ce detin bunucu dr de posesiune sau folosinta. Nici pers caruia i sa transmis un dr de dispozitie(un arendas


17/46

imputernici cu dr de a da bunul in subarenta) nu este in dr sa renunte la bun. Pot renunta la drde prop atit pers fiz, si jur cit si statul si unit adm teritoriale. Statul si org pub locale pot renuntala dr de prop dac le este permis prin acte normative care sa determine si categoria de bunuri lacare statul poate renunta. Important este ca renuntarea propriu- zisa la dr de prop nu are ca efectdirect stingerea oblig aparute in legatura cu exercitarea dr de prop la care proprietarul a renuntat.2Rechizitia-este un mod de incetare a dr de prop potrivit caruia bunurile proprietarului se retrag

in interesul societatii in conditiile stabilite de legislatie. Particularitarile acestui mod de incetare adr de prop constau in faptul ca bunurile proprietarului se retrag p-u a fi folosite in interesulsocietatii in cazuri exceptionale, cum ar fi calamitati naturale, epidemii. Scopul rechizitiei este dea garanta securitatea cetatenilor de a salva bunuri sau de a distruge bunurile in caz de epidemiisau epizotii. In cod civil sunt stipulate consecintele restituirii bunului rechizitionat: pretul

bunului sau pretul folosirii lui atunci cind sa pastrat in natura si a fost restituit proprietarului, sestabileste prin caordul partilor , iar in cazuri mai speciale prin hot judecatoreasca. De aicideducem 2 situatii; 1 bunul nu sa pastrat in cazul in care statul urmeaza sa plateasca costul

bunului rechizitionat, 2 bunul sa pastrat si a fost restituit celui de care a fost rechizitionat undestatul urmeaza sa plateasca o suma p-u folosirea bunului. 5 confiscarea-prin confiscare seintelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune p-u faptele ilicite, in temeiul unei

hot a instantei jud sau a unei alte autoritari publice competente. Cazurile si conditiile bunului potfi stipulate doar de lege. Conform cod penal bunurile supuse confiscarii sunt cele folosite p-usavirsirea unor inf dac sunt ale infractorului, detinute contrar dispozitiilor legale, cele folositesau destinate p-u finantarea terorismului. Bunurile dobindite illicit conf Cons RM avereadobindita illicit nu poate fi confiscate, iar caracterul illicit al dobindirii se prezuma. Dupa regulagenerala bunurile pot fi confiscate de catre hot jud. Conform Cod civil in cazurile prevazute delege bunurile proprietarului pot fi confiscate printrun acd adm, cu privire la confiscare ce poate fiatacat in ins de jud.2.1definiti dr de abitatie(conformprevederilor c.c dr de abitatie numit i dr de locuintareprezinta dr persoanei fiz de a trai n locuinta unei alte personae.titularul dr de abitatie poatelocui personal ori mpreuna cu sotul i copiii sai.dr de abitatie ia natere la data nscrierii lui nregistrul bunurilor immobile.dr de abitatie se constituie n baza unui act jur sau n baza detestament.

Testu 12.1 Definiti actiunea negatorie in comparatie cu actiunea in complingereActiunea negatorie- este un mijloc procedural prin care proprietarul solicita inlaturarea incalcarilor

dreptului de proprietate savirsite in alt mod decit prin privarea ilicita de posesiune. Actiunea negatorie

este o actiune reala,prescriptibila si imprescriptibila atunci cind se refera la apararea proprietatii publice

si private si are un caracter petitoriu.

Actiunea in complingere-cind posesorul cere unei persoane terte sa inceteze orice tulburare a posesiunii.

Aici putem mentiona:tulburarea de fapt si tulburarea de drept. Tulburarea de drept are loc prin acte

juridice.

1.2 Caracterele juridice ale actiunii neagtorii.

a)Actiunea negatorie este o actiune reala, este menita sa protejeze un drept real.

b) Actiunea negatorie are un caracter petitoriu deoarece poate fi exercitata doar de catre persoana

care are calitate de proprietar.

c) Actiunea negatorie este o actiune prescriptibila atunci cind vizeaza apararea proprietatii private, si

din contra este o actiune imprescriptibila atunci cind se refera la apararea proprietatii publice.

1.3 Speta

primus va inainta actiunea in complingere..... deaorece el este posesor legitim adika (Chirias). iar hornul

este proprietate comuna fortata si perpetua. astfel atit primus cit si secundus poate pretinde la acest

drept, dar sa anu atinga daune , prejudicii celuilalt coproprietar.. in cazul nostru darimarea hornului ar

aduce pagube lui primus care se afla la etajul 1.

2.1 Accesiunea imobiliara naturala in plan comparat cu cea artificiala.


18/46

Accesiune imobiliara artificiala ce se realizeaza prin interventia si activitatea omului, si prevede 3

situatii:a)lucrari facute de proprietarul terenului cu materiale straine,b) lucrari cu materiale proprii pe un

teren strain. c)constructia este facuta pe 2 terenuri apartinind unor proprietari diferiti.

Acesiunea imobiliara naturala.Unirea sau incorporarea a doua bunuri avand proprietari diferiti, fara

interventia omului Codul civil reglementeaza cateva cazuri de accesiune naturala, si anume:- aluviunea,-

avulsiunea,- insulele si prundisurile,

2.2 Regimul juridic al accesiunii imobiliare naturala.

ALUVIUNILE- reprezinta cresteri de pamint ce se fac succseiv si pe nesimtite la malurile apelorcurgatoare. Adaugirile de teren revin proprietarului terenului. Tot in proprietate vor fi incluse nisipul,

pietrisul.. care se afla pe mal. Regulile aluviunii nu se aplica asupra terenurilor inconjurate de helesteie,

iazuri, lacuri.

AVULSIUNILE-reprezinta ruperea de catra o apa curgatoare a unei parti importante din terenul unei

persoane si alipirea acestuia la terenul unei alte persoane. Proprietarul terenului din care a fost smulsa o

parte de teren nu pierde dr de proprietate, dac o revendika in termen de un an.

Insulele-cursul de apa si schimba directia in mod natural, datorita la aceasta proprietarul terenului

riveran, el devine proprietare la aceste insule.

2.3Speta

Este vorba despre accesiunea imobiliara naturala....

BILETUL NR 13

1.1Conditiile de exercitare ale actiunii in revendicare

Actiunea in revendicare fie ca este mobiliara sau imobiliara poate fiexercitata in urmatoarelecazuri:

-sa fie exercitata de proprietarul exclusiv al bunului.

-bunul sa fie dobindit de tert intr-un mod nelegitim

-bunul sa nu fie pierit

- sa nu fie depasit termenul de prescriptie

-posesorul actual al bunului sa fie de rea credinta

Exceptie: Actiunea in revendicare poate fi exercitata si fata de dobinditorul de buna credintaatunci cind:

*bunul este pierdut

*bunul este furat

*bunul este iesit din posesia proprietarului contrar vointei acestuia

*bunul a fost dobindit cu titlu gratuit

1.2 Determinati si identificati conditiile admise de instant de judecata pentru actiunea inrevendicare

-sa fie exercitata de proprietarul exclusiv al bunului- Actiunea in revendicare este o actiunepetitorie ce priveste apararea dreptului de proprietate numai a titularului dreptului real.


19/46

-bunul sa fie dobindit de tert intr-un mod nelegitim-Art 374 alin1 stipuleazaca actiunea inrevendicare ce poate fi inaintata daca are ca obiect bunul aflat in posesiunea nelegitima a unuineproprietar

-bunul sa nu fie pierit-Aceasta actiune poate fi inaintata in cazul cind bunul nu a pierit sau nu afost deteriorat din vina posesorului, pentru ca in aceste cazuri urmeaza sa fie inaintata o actiune

personala de reparatie a prejudiciului

-sa nu fie depasit termenul de prescriptie- conform art 267, apararea drepturilor incalcate poatefi exercitata in termenul prescris de lege

-posesorul actual al bunului sa fie de rea credinta-aceasta actiune este posibila in toate cazurilefata de posesorul de rea credinta, cu exceptia cazurilor:

*bunul este pierdut

*bunul este furat

*bunul este iesit din posesia proprietarului contrar vointei acestuia

*bunul a fost dobindit cu titlu gratuit

1.3 speta

instanta de judecata va respinge actiunea doamnei Casu bazindu-se pe urmatoarele temei:

a) actiunea inaintata nu s-a incadrat in termenul de prescriptie de 3 ani, acesta expirind la data de

3 iulie 2006, actiunea fiind inaintata la 29 decembrie 2008b)nu sint intrunite cumulativ toate conditiile inaintarii actiunii in revendicare si anuma conditiaaflarii bunului in posesiune straina si neaparat ilegala, deoarece prin efectul uzucapiunii doamna

pagu a deventi proprietarul televizorului la data de 24 decembrie 2008, actiunea fiind inaintata ladata de 29 decembrie

2.1Definiti posesia ca stare de fapt si delimitation de cea de drept

Posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. La prima vederedatorita faptului ca legiuitorul utilizeaza expresia ,,exercitare voita a stapinirii de fapt se

creeaza impresia ca este vorba de teoria subiectiva. Posesiunea ca stare de fapt care consta inexercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produce anumiteefecte juridice. Asadar posesiunea este o stare de fapt. De cele mai multe ori aceasta starecoincide cu dreptul. Exista insa si cazuri cind starea de fapt nu coincide cu dreptul, cu altecuvinte celc are se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de al poseda. Cu toate acestea si inacest ultim caz posesorul va beneficia de protective juridical si va avea chiar posibilitatea de adobindii un drept de proprietate. Am bele efecte datorinduse existentei starii de fapt. In cazul incare posesiunea ar fi un drept si mai ales real atunci ar trebui sa fie transmisibil. Situatia in careeste transmis, numai dreptul de posesiune arata implicit ca trasnmitatorul nu este si titularuldreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de rea credintasic a nu poate sa transmita valabil.

Astfel, posesiei ii pot fi conferite 2 acceptiuni :


20/46

- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, elatia posesie - dreptproprietate este de la parte la intreg;

- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz prin notiuneaposesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute ale acestuia;

Posesorul stapaneste bunul in puterea sa ca si cum ar fi proprietar, dar nu este; el are numai o

putere de fapt asupra bunului, nu este nici titularul unui drept real, nici titularul unui drept decreanta. Starea de fapt se desparte de starea de drept.

Posesia ca stare de fapt poate fi conforma dreptului ce se exercita in faptdar poate fi sinonconforma unui asemenea drept. In primul caz posesorul este in acelasi timp si titularuldreptului care justifica puterea sa asupra lucrului. In cel deal 2oilea caz posesorul nu esteadevaratul titular al dreptului, iar stapinirea pe care el o face nuse baseaza pe care drepturi ar

putea justifica puterea acestuia asupra bunului. In ambele cazuri posesia este aparata de lege.Acest lucru se explica prin faptul ca in marea majoritatea a cazurilor posesia este conformadreptului si prin protejarea posesiei se protejeaza insusi dreptul subiectiv. In al doilea rindocrotire posesiei este dictate de interesele ordinii sociale care tinde sa inlature orice acte de

deposedare imediata pina la solutionarea conflictului. Cu alte cuvinte posesorii care exercita oposesie de fapt , poseda fara a avea dreptul de a poseda, iar drepturile care se nasc in favoarea lordin faptul posesiei, constituie consecinte ale posesie si nu consecinte ale dreptului de a poseda.

2.2 Particuaritatile conceptiei obiective si subiective ale posesiunii

Accentul pe posiune lapus Ihering in teoria sa despre posesiune ca stare de fapt numita si teoriea posesiunii. In linii mari aceasta conceptie a fost acceptata de legiuitorul nostrum in art 303-314C.C.Ceea ce face credinta in material posesiunii este exteriorizarea ei, stapinirea lucrului de carefapt se preocupa codul civil in articolele mentionate.

Teoria lui savigny poarta denumirea de teorie subiectiva pentru ca autorul ei considera caposesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de elca un bun proprietar. Aceasta teorie distinge 2 elemete ale posesiunii

- un element material- corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul, concretizat in acte materiale sjuridice;

- un element psihologic- animus(a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasstapanire pentru sine- animus domini sau animus possidendi(ap) . Lipsa acestui element psihologspecific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor , stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor preccare detine lucrul pentru proprietar, avand, asadar, animus detinendi (ad).El detine bunul de cele m

multe ori in temeiul unui contract , care constituie titlul sau- causa detentionis( cp).Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei , de la preeminenta unuia sau altuin definirea acestui concept , au aparut cele doua teorii- cea subiectiva si cea obiectiva asup

posesiei.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute- prin prisma elementelor constitutiveposesia(P) pe de o parte, si detentia precara(D) , pe de o alta parte.

Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + cTeoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c - cp.

2.3Argumentati daca asupra aceluiasi bun pot coexista posesiuna ca stare de fapt siposesiunea ca stare de drept


21/46

posesia ca stare de fapt si de drept pot sa coexiste deoarece posesia ca stare de fapt reprezintaexercitartea materiala a bunului adica exista o interactiune fizica intre bun si persoana, in timpce posesia ca stare de drept justifica posesia ca stare de fapt. Astfel conchidem ca in cazul

posesiei ca stare de drept exista un drept real, ex, drept de propr, usufruct care justificaexercitarea materiala a bunului de catre persoana, astfel posesiunea fiind una legitima. Totusi

pot exista cazuri cind posesia ca stare de fapt este exercitata fara posesia ca stare de drept. In

acest caz posesorul nu are la baza un drept care sai justifice posesiunea, astfel conchidem caposesiunea este nelegitima, dobindita printrun act material ilicit

Test 141.1Doctrina defineste folosinta ca fiind prerogative in al carei temei proprietarul poateintrebuinta bunul in interesul sau , percepindu-I fructele(natural, civile, industriale)Intr-o alta opinie folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunulsau, culegind in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.1.2determinati continutul dr de folosinta ca atribut al dr de prop-De regul, folosina nu

poate fi separat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s-l posezi. Ontreprindere se va putea folosi de materia prim pentru fabricarea bunurilor numai dac va avea

n posesie aceast materie prim. La fel i o persoan fizic se va putea folosi de bunurile salenumai dac le va avea pe acestea n posesie.Exercitnd folosirea bunului cu ajutorul altor

persoane (de exemplu, prin intermediul contractului de munc) proprietarul nu transmitefolosirea bunurilor altor persoane. Cu att mai mult, proprietarul nu transmite n aceste cazurinici posesia bunului. Ambele aceste mputerniciri ale sale (posesia, folosina) proprietarul leexercit cu ajutorul altor persoane. Reflectm aceasta printr-un exemplu: oferul conduceautomobilul, dar dreptul de posesie nu-i aparine lui, ci proprietarului automobilului. Ultimul

primindu-l la lucru pe ofer, nu-i transmite acestuia nici dreptul de posesie, nici dreptul defolosin asupra automobilului.Deci, n concluzie, am putea spune c, de regul, este posibilfolosirea bunului numai dac posezi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea ca atribut aldreptului de proprietate este inseparabil de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.ncazul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane (de exemplu, arendaului),el transmite odat cu folosirea bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adicarendaului i sunt transmise de ctre proprietar att folosirea bunului ct i posesia asupraacestuia, fiindc, dup cum am artat i mai sus, este imposibil practic s foloseti un bun fr cas-l posezi.


22/46

2.1Drepturile si obligatiile uzufructuarului :

A)Drepturile uzufructuarului :

1)Dreptul de a intra in folosinta bunurilor, in virtutea careia uzufructul are la indemana o

actiune reala, echivalenta actiunii in revendicare in materia proprietatii, si anume actiunea

confesorie. Daca uzufructul a fost creat printr-o conventie, uzufructuarul are la dispozitie si o

actiune personala, izvorata din obligatia contractuala de remitere (predare) a bunului de catre

cealalta parte contractanta. Daca insa el este constituit prin testament, obligatia de remitere a

bunului revine mostenitorilor. Impotriva acestora, uzufructuarul are la indemana tot o actiune

persoanala, intemeiata pe un drept de creanta.

2)Dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele. Dreptul de a folosi lucrul implica

posibilitatea ca uzufructuarul sa se serveasca de el pentru satisfacerea nevoilor sale.

Uzufructuarul trebuie sa exercite posesia in aceleasi conditii ca si proprietarul (art.536 Cod

Civil). Dreptul de a culege fructele insa impune distinctia intre fructele naturale, civile si

industriale. Fructele naturale si industriale sunt dobandite de uzufructuar pe masura perceperii

lor. In masura in care la momentul deschiderii uzufructului acestea nu sunt culese ele se cuvin

uzufructuarului, dupa cum daca la momentul incetarii lui nu au fost culese ele se cuvin

proprietarului. Fructele cuvile, se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului proportional cu

durata uzufructului.

3)Dreptul de dispozitie al uzufructuarului, se refera la posibilitatea acestuia de a ceda

beneficiul dreptului sau de uzufruct, numit emolument. Aceasta cesiune nu presupune insusi

cedarea dreptului, care nu este posibila, ci doar a beneficiului uzufructului. Uzufructuarul

ramane chiar si in aceasta situatie obligat fata de nudul proprietar de a-i restitui bunul.

B)Obligatiile uzufructuarului :

Obligatiile uzufructuarului se nasc inainte cat si in timpul exercitarii uzufructului.

1)Inainte de intrarea in folosinta, uzufructuarul are 2 obligatii si anume :

a)Obligatia de a inventaria bunurile mobile si de a constata starea imobilelor.

b)Obligatia uzufructuarului de a da cautiune. Cautiunea este o persoana care se

obliga alaturi de uzufructuar sa-l despagubeasca pe nudul proprietar, in caz de insolvabilitate a

uzufructuarului. Art.541 din Cod Civil, nudul proprietar poate scuti pe uzufructuar de darea

cautiunii. Aceasta scutire este de la lege, atunci cand vanzatorul sau donatorul bunului si-a

retinut la vanzare sau donatie uzufructul.

2)In timpul exercitarii dreptului sau, uzufructarul are urmatoarele 4 obligatii :

a)sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar, in sensul ca este dator sa

intretina bunul in perfecta stare, ca un bun parinte de familie .

b)sa aduca la cunostinta nudului proprietar despre orice incalcari sau uzurpari ale

dreptului sau.

c)obligatia de a respecta si continua modul de folosire stabilit de proprietar

d)obligatia de a suporta cheltuielile si sarcinile obisnuite ale lucrului. Este vorba

bineinteles de sarcinile ce se suporta din venituri2.2

Testul 161.Incetarea reptului de proprietate


23/46

1.1 incetarea dreptului de proprietate-drptul de proprietate inceteaza ,in conditiile legii,in urmaconsumarii,pieirii furtuite sau distrugerii bunului, instrainarii luiin temeiul unui act juridic,renuntarii la dreptul de proprietate,precum si alte cazuri prevazute de lege.Transmiterea dreptului de proprietatepresupune incetarea benevola a dreptului de proprietate

prin incheierea unui act juridic translativ de proprietate oneros sau gratuit (vinzarecumparare,donare, schimb, mostenire) carte o alta persoana.

1.2.Ca si aparitia dr de prop, incetarea acestuia are efectul unor fapte juridice. In primul rind drde prop inceteaza odata cu disparitia obiectului de prop., mai poate inceta in cazul disparitieisubiectului raportului juridic civil. Codul civil satbileste mai multe moduri de incetare a dr de

prop:1Renuntareaproprietarul poate renunta oricind la dreptul de proprietate printr-o declarative inacest sens sau in alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara intentia de a pastradreptul de proprietate asupra lui.2Rechizitia-proprietarul poate fi deposedat de bun in temeiul unei decizii a autoritatii publice inmodul si in conditiile stabilite de lege ,in caz de calamitate naturala ,epidemie sau intr-o altasituatie exceptional.3 confiscarea-confiscarea bunului se permite printr-o hotarire judecatoreasca in cazurile si in

conditiile prevazute de lege,bunurile proprietarului pot fi confiscateprintr-un act administrative.1.2Rechizitia-proprietarul poate fi deposedat de bun in temeiul unei decizii a autoritatii publicein modul si in conditiile stabilite de lege ,in caz de calamitate naturala ,epidemie sau intr-o altasituatie exceptional.confiscarea-confiscarea bunului se permite printr-o hotarire judecatoreasca in cazurile si inconditiile prevazute de lege,bunurile proprietarului pot fi confiscateprintr-un act administrative.Expropriere- transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietate private in proprietate

publica in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de utilitate publica in conditiile prevazute delege,cu o dreapta si prealabila despagubire.Deosebiri1.rechizitia se poate stabili doar in caz de calamitati naturale,epidemii sau in late situatiiexceptionale.2.actul administrative prin care se admite confiscarea poate fi atacat in instant de judecata3.exproprierea se efectueaza in interes si pentru utilitate publica,si se sfectueaza in schimblulunei prealabile despagubiri.Asemanari1.In toate cazurile are loc deposedarea fortata de bun, si incetarea dreptului de proprietate2.In toate cazurile deposedarea este facuta de catre stat1.3 IN urma cererii depuse la Oficiul cadastral,rezulta ca Ion a renuntat benevol la proprietatea sasi deci rezulta ca terenul agricol apartine dj statului.Astfel instant de judecata va decide ca Ioneste eliberat de amenda contraventionala deoarece nu ii mai apartine terenul, si aceste cheltuieli

urmeaza a fi effectuate de catrea stat.

2.dezmembramintele dreptului de proprietate2.1 dezmembramintele dreptului de proprietate-sunt drepturi reale principale care se constituie

prin transferarea catre o alta persoana a unor elemente din continutul juridic a dreptului deproprietate, sau prin exercitarea concurenta aa acestor elemente de catre proprietar si o altapersoana.Legislatia in vigoare reglementeaza urmatoarele dezmembraminte:1.uzulfructul-este dreptul unei personae (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada determinatesau determinabila bunul unei alte personae(nudul proprietar)si de a culege fructele

bunului,intocmai ca proprietatul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.2.uzuleste un drept real, dezmembramint al dreptului de proprietate in virtutea caruia uzuarulpoate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale.


24/46

3.abitatia- este un drpt real in temeiul caruia titularul dreptului de abitatie are dreptul sa locuiascaunei alte personae imreuna cu sotul si copii sai, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii ladata constituirii abitatiei.4.servitutea-este sarcina care greveaza un imobil(terenul aservit)pentru uzul sau utilizareaimobilului unui alt proprietar (terenul dominant).Utilitatea poate consta in sporirea confortuluiternului dominant ori poate rezulta din destinatia lui economica.

5.supeficia-este un drept real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii siexploatarii unei constructii ,deasupre si sub acest teren ,sau a exploatarii unei constructiiexistente .Acest drept este alienabil , se transmite prin succesiune si poate fi obiect al unuicontract de locatiune.2.2 Prin testament Bostina a transmis dreptul de abitatie feciorului sau.Deoarece in testamenteste expres stipulate ca feciorul sau va avea dreptul sa locuiasaca in acasa respective pina lavirsta de 18 ani,acest drept aste transmis pe o periada determinate fiului sau , iar mai apoi acestdrep revine doar sotiei sale.2.3 Aviz JuridicPrivind drepturile ce pot fi transmise\constituite carte Asociatia ObsteascaUmanitateain raportcu:

A)terenul aferent cladirii care va fi cumparata de Asociatie.O data ce Asociatia va devein proprietar asupra cladirii ce se afla in spatele sectorului de teren,ea va obtine asura acestui teren dreptul de servitute conform art.428 al.1 si 429 a codului civil alR.M.Adica Asociatia va avea dreptul de a sa exercite asupra fondului dominant(terenulaferent)anumite prerogative a dreptului de proprietate.Acest drept se va stabili pe o perioadanedeterminata,atit timp cit este necesara utilitatea .Aceasta drept de servitude se va constitui in

baza actului juridic de vinzare-cumparare.B)potiunea de teren care sunt necesare pentru Asociatie pentru a avea acces la drumul public.Asupra portiunii de teren care este necesara pentru ca Asociatia sa poata avea acces la drumul

public se pot pronunta atit SRL-ul cit si Asociatia.Contractul incheiat intre SRL si Asociatie vafi autentificat notarial.

Testul nr 17

Subiectul I1.1.Definiti atributele dreptului de proprietate

Atributele dreptului de proprietatea:de folosinta, posesie si dispozitie:

1-Posesia.este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul cei apartine in materialitatea sa ,comporindu-se fata de ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.2-Folosinta este posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale acestuia inscopul satisfacerii necesitatile sale materiale si culturale,3-Dispozitie este posibilitatea stabilirii statului juridic al bunurilor(vinzarea,donarea,trnsmiterea

prin mostenire)

1.2.Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate.

1-Posesia ca atribut al dreptului de proprietate reprezinta prerogativa proprietarului de stapinire aunui bun.Posesia ka atribut al dreptului de proprietate este o stare de drept si akorda

proprietarului dreptul de a poseda.Posesia ca stare de drept poate apartine proprietarului direct sinemijlocit dar poate fi exercitata si de catre o alta persoana in numele si interesul proprietarului.Exercitind folosinta bunului cu ajutorul unor alte persoane proprietarul nu le transmite folosinta


25/46

bunului,proprietarul nu le transmite nici posesiunea bunului.Deci, n concluzie, am putea spune c,de regul, este posibil folosirea bunului numai dac posezi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea caatribut al dreptului de proprietate este inseparabil de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.2-Folosinta este acel atribut al dreptului de proprietate care permite titularului sau sa culeagafructele adika sa intrebuinteze calitatile utile ale unui bun.Atributul de folosinta de regula

presupune actiuni active positive din partea titularului,insa legislatia in vigoare nu exclude

posibilitatea ca atributul de folosint sa se manifeste ca prin neuz.Atributul de folosinta este strinslegat de atributul de dispozitie, in unele situatii fiind greu de delimitat posesia de dispozitie spreexemplu in cazul bunurilor comsumptibile exercitarea atributului de folocinta duce la pierirea

bunului. Exercitind folosinta bunului cu ajutorul unor alte persoane proprietarul nu le transmitefolosinta bunului,proprietarul nu le transmite nici posesiunea bunului.Folosinta bunurilor poate fiexercitata atit de catre proprietar ,nemijlocit cit si de alte persoane la vointa proprietarlui.3-Dispozitie consta in dreptul proprietarului de a determina soarta bunului care ii apartine,atributul de dispozitie include in sine 2 aspecte::- dreptul de administrare adica de punere invaloare a calitatlor utile ale bunuluidreptul de instrainare adica dreptul de a decide soarta

bunului respectiv.Prin dreptul de dispozitie proprietarul se deosebeste in mare masura de altiposesori titulari.

1.3.Transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert se efectueaza in virtutea atributuilui defolosinta deoarece tertul obtine dreptul de a utiliza bunul pe o perioada de timp.Folosirea

bunurilor poate fi efectuata de proprietar cit si de alte persoane cu acordul proprietarului in cazulnostru este folosirea de catre alte persoane cu acordul proprietarului. De regul, folosina nu

poate fi separat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s-l posezi. n cazuln care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane el transmite odat cu folosirea

bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic arendaului i sunt transmise de ctreproprietar att folosirea bunului ct i posesia asupra acestuia, fiindc, imposibil practicsfoloseti un bun fr ca s-l posezi.

Subiectul II2.1.Diferenta dintre prescriptia achizitiva si cea extinctivaPrescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedareaindelungata a unui bun mobil sau imobil in termenile si conditiile prevazute de lege.pe cind

prescriptia extinctiva este acel mod de transformare a raportului juridic civil ce consta instingerea dreptului de realizare silita a obligatiei civile corelative din cauza neexecutarii luitermenul stabilit de lege.prescriptia extinctiva stinge numai dreptul material la actiune nu insusidreptul subiectiv civil. De aceea executarea voluntara a obligatiei chiar dupa indeplinireatermenului de presctiptie este valabila.

2.2.Determinati cazurile in care dobinditorul de buna credinta dobindeste dreptul de proprietatepina la expirarea termenului de 5 ani ,pentru mobile sau 15 ani pentru imobile.

in cazul bunurilor mobile,dobinditorul de buna-credinta dobindeste dreptul de proprietate pina laexpirarea termenului de 5 ani,atunci cind el va deveni posesor al bunului in baza unui act

juridic,si respectiv se vor aplica prevederile din Codul Civil,in cazul bunurilor imobile,dobinditorul va dobindi dreptul de prorpietate inainte de 15 ani,dacabunul este supus si a fost supus inregistrarii de stat.


26/46

2.3.M.V. nu dobindeste dreptul de proprietate prin uzucapiune deoarece APL este inscrisa ka

proprietar in registrul bunurilor imobile .Odata ce bunurile sunt inregistrate in registrul bunurilorimmobile este nu pot fi dobindite prin uzucapiune chiar daca a trecut termenul de 15 ani si chiardaca proprietarul se comporta ca un proprietar al terenului in cauza.Alt argument ar fi ca oconditie a uzucapiunii este ca posesiunea sa fie de buna credinta in cazul nostru posesiunea este

de rea credinta deoarece bunul este inregistrat in registrul bunurilor mobile iar M.V. automatdevine proprietar de rea credinta in caz ca terenul nu era inscris in registrul bunurilor mobileM.V. devenea proprietarul terenului de buna credinta.

TEST191.1Patrimoniu-reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale privite ca o suma de

valori active si pasive strins legate intre ele,apartinind unor pers fizice si juridice determinate!1.2.Functiilepatrimoniului:*gajul general al creditorilor chirografari-chirografari sunt creditori negarantati care au la

momentul intentarii procesului de insolvabilitate,o creanta patrimoniala fata de debitor.Patrimoniulasigura creditorilor chirografari posibilitatea de a-si asigura creantele,ajuns la scadenta din bunuriledebitorului ,existente la acest moment,indiferent daca au existat sau nu la momentul aparitieicreantei.In caz in care debitorul prejudiciaza inte

bilete civil

Documents