5/14/2018 Blackburn - Introducere

1/7

.I.H[NK. A OMPELLINC INTRODUCTION TO PHILOSOPHYSlID!)!1nlnd(bUrIJ

opyrtght 0 Simon Blackburn 1999Think. A compell ing introduct ion to phi losophy was originally published in English in1999. This trans lation is published by arrangement with Oxford Univers ity Press .cANDESTESimon BlackburnCopyright 2009 Editura ALL .....p.~, TGande~te a fostpublicata in l imba eriglezi i in anul1999. : ,;Aceastatraducere estepublicata cu acordul Oxford University Press.

Descrierea Cll" a Bibtiotecii Nationale a RornsnleiBLACKBURN, SIMONGandeste I Simon Blackburn.; trad.: Cristian Constantinescu. -Bucuresti: Editura ALL, 2009Bibliogr.IndexISBN 978-973-571-796-4

I. Constantinescu, Cristian (trad.)

Toate drepturi]e rczervate Editurii ALLNicio parte din acest vo lum nu poate fi copiatafara permisiunea scrisa a Editurii ALL.Drepturile de dis tri buti e in strainat at e apart in in exclusivit at e editurii.All rights reserved. The distribution of this book outside Romania,without the wri tten permission of ALL, is strictly prohibited.Copyright 2009 by ALL.Editura ALL: Bd. Constructorilor nr. 20A

sector 6, cod 060512 - BucurcstiTel: 021 402 26 00Fax: 02140226 10

Departamentul distributie; Tel.: 021 402 26 30021 4022633

Comenzi la: comenzi@all.rowww.all.ro

Redactor:Design coperta:

Raluca Ana AlecuAlexandru Novae

Simon BlackburncaA

o introducere conuingatoare in filosofie

Traducere de Cristian Constantinescu

, I

All

mailto:comenzi@all.rohttp://www.all.ro/http://www.all.ro/mailto:comenzi@all.ro

5/14/2018 Blackburn - Introducere

2/7

Introducere

1 \ 'L'usta carte se adreseaza tuturor citi tor ilor dornici sa mediteze asupra catorva.llutre .mar ile teme" ale gandirii , cum ar fi cunoasterea, ratiunea, adevarul, min-I I, l ibertatea, destinul , ident itatea, Dumnezeu, binele, sau dreptatea. Departelit, j reprezenta apanajul strict al unor specialisti, aceste teme de gandire dauIhl~t .rc unor intrebari ce ne preocupa in mod firese pe tori, intrucat structu-11'1I't .a insusi modul nostru de a eoneeptualiza lumea ~i d e a ne raporta la ea. Sunt1111{'bari abordate deja de catre multi glinditori de-a lungul istoriei, adesea inI I 1 1 1 1 i clintre cele mai diferite. Pe parcursul acestei carti, voi incerca sa Ie fac cu-111l~Un~a ititorilor mei eu mai multe moduri de a reflecta asupra marilor temeIIt, rnni sus, prezentandu-Ie, toto data, unele dintre ideile iconcluziile altor gan-dill ri o Capitolele ce urmeaza sunt menite, asadar, nu doar sa faciliteze 0 mai1 1 1 1 1 1 1 1 Intelegere a problemelor analizate, ci ~isa sporeasca placerea i usurinta cu"III' .ititorii var putea aborda, pe viitor, opere altminteri enigmatice ale unora, I l i l t rc cei mai irnportant i ganditori din istoria filosofiei.

Tcrmenul "filosofie" este incarcat adesea de conotatii nu dintre eele mai" J I, i tc: el ne trirnite eu gandul la 0 act ivi tate ezoterica i bizara, lipsita de oriceIt I,v lI1~apractica. Banuiesc c a toti ' filosofii sau studentii ce se dedica acestei dis-III" 1 1 H ; ~ cunosc la fel de bine ca mine clip a aceea de tacere stanjenitoare ce sur-Villi' ori de cate ori cineva ne intreaba cu ce ne indeletnicim, Personal, as prefera

J uspund c a rna ocup cu ingineria conceptuala, deoareee intocmai a~a cum unIlIf\lu -r studiaza structura obiectelor materiale, filasoful se lndeletnicestc eu stu-dh d nructuri lor gandirii. Intelegerea oricarei st rueturi presupune, printre altele,I 11'11 'i'tatea de a pricepe in ee fel actioneaza i interactioneaza diversele parti.Ihl rure este ea alcatuita, precum i de a realiza ce fel de modilicari, in bine sauIII Itll, ar surveni in cazul in care unele dintre aceste parti s-ar schimba, Acesta

N il I o biectivul pe care ni-l propunem atunci cand analizam structurile ce stauI, hll'lU conceptiilor noast re despre lume. Not iunile ~i ideile noastre alcatuiesc-lhl\llIl mental in care traim, S-ar putea ca, in urrna cercetarilor noastre, sa ne.1 " lurllm rnandri de structurile pe care le-arn construit sau, din contra, sa consi-li o I ru 'a trebuie sa le dernolarn pe de-a-ntregul, pentru a putea reeonstrui totul

1 1 1 1 tomel ii. Inainte, t rebuie sa st im cum arata structuri le gandirii noast re,Cartea mea este conceputa ca un text de sine sti'itator, ce nu necesita in

1 1 1 1 1 . 1 , obligatoriu apelul la resurse complementare. Aeeasta nu inseamna tnsa,,II ilutiile din cadrul ei nu pot fi extinse, de pi I da, prin lectura unora dintre

III Hllhibliografice principale la care rna refer in mod frecvent pe parcursul

5/14/2018 Blackburn - Introducere

3/7

Blackburnintregii lucrari, Este verba, mai precis, de texte clasice, usor de procurat, cum I Iar fi Meditatiiie lui Descartes, Trei dialoguri intre Hylas si Philonous impotrivascepticilor ~iateilor a lui Berkeley sau operele lui Hume: Cercetare asupra in-telectului omenesc ~i Dialoguri despre religia naturald: fnsa, asa cum spuneam,cartea poate f cititli la fe I de bine pe cont propriu, fara alte materiale la inde-mana. La capatul ei, cititorul este invitat sa se dedice mai departe, cu minteadeschisa, unuia dintre textele c1asice ori, la fel de bine, unui manual de logicasau unui eseu de etica,

LA CE PEL DE LUCRURI NE YOM GANDI?

lata acum cateva dintre tntrebarile pe care ni le-arn putea pune in mod fi-resc in legatura cu noi Insine: Ce sunt eu? Ce este constiinta mea? A~putea oaresa continui sa traiesc chiar ~i dupa moartea corpului meu fizie? Pot fi sigur(a)ca ceilalti oameni au experiente ~i senzatii la fel ca ale mele? Dad nu pot irn-partlii experientele altor oameni, mai am, totusi, posibilitatea de a comunicacu ei? Este oare adevarat ca actionam intotdeauna numai din propriul interes?Nu cumva, in pofida impresiei noastre cum c a am lua decizii pe baza liberu-lui arbitru, suntem de fapt niste simple marionete programate sa se comporteintr-un anume fel?

lata, in schimb, niste intrebari referitoare la lume: De ce exista ceva maidegraba dedit nimic? Care este diferenta dintre trecut ~iviitor? De ce cauzali-tatea functioneaza intotdeauna numai dinspre trecut inspre viitor - are _vreunsens sa ne gandim ca viitorul ar putea infiuen,a intr-un fel trecutul? De cefenomenele din natura continua, cu regularitate, s a se desfasoare la fel ca panaacum? Este adevarat ca lumea noastra presupune existent a unui Creator? Sidad da, putem noi s a Intelegern in ce scop a faurit lumea acest Creator [ori,poate, aceasrii Creatoare sau chiar ace$ti Creatori]? .

lata, in sfanjit, i cateva intrebari despre noi lnsine in relatie cu lumea:Putem fi oare siguri eli lumea ester lntr-adevar; asa cum 0 percepem noi? Ceeste cunoasterea i cat de mult putem considera ca tim despre lume? Care suntcriteriile pe baza carora anumite domenii ale cunoasterii sunt numite ,,~tiintii"?(Este psihanaliza 0 stiinta? Dar economia?) Cum dobandim cunostinte despreobiectele abstracter cum ar fi numere1e? Dar despre valori ~i obligatii? Cumputem sti dad opiniile noastre sunt obiective sau subiective?

Adevarata ciuda~enie a acestor intrebari rezida nu doar in faptul ca suntde 1abun inceput dificile ~i derutante, cimai ales in faptu! d. par a sfida toate

Introducere

incercarile noastre de a Ie solutiona pe caile obisnuite ale cunoasterii. Atuncicand cineva rna intreaba, de pilda, daca marea este in flux in momentul de fata,stiu cam in ce fel as putea afla raspunsul Ja intrebarea sa. Pot consulta, spreexemplu, tabelele mareelor, despre care stiu c a au fost intocmite de catre per-soane cornpetente in materie. Sau poate ca stiu chiar eu cate ceva despre felulin care au fost realizate aceste tabele. Si oricum, chiar dad toate aceste incer-cari esueaza, pot sa rna due sa maser nivelul marii, Cu alte cuvinte, raspunsulla 0 astfel de intrebare tine de domeniul observabilului, a] experientei senzo-riale, ceea ce tnseamna eli lntrebarea este una empiricd. Ea poate fi rezolvata pebaza unor proceduri bine stabilite, ce implica observatii, masuratori, precum iaplicarea unor reguli verificate pe calea experientei, fnsa intrebarile din para-grafele anterioare nu sunt de aceeasi natura. Ele presupun un nivel mai ridicatde retlectie. I n cazul lor, nu stim imediat incotro trebuie sa cautam raspunsul.Uneori, s-ar putea chiar sa sirntirn eli nu stirn exact ce vrem sa spunem atuncicand punem astfel de intrebari sau ca nu avern nici cea mai vaga idee cu privirela tipurile de raspunsuri ce ar putea trece drept adecvate, Cum am putea, oare,sa aflam, de piIda, dad nu cumva, in pofida iluziei noastre de libertate, sunternin realitate niste simple marionete programate sa execute anumite actiuni pre-stabilite? Sa apelarn, oare, la oamenii de ~tiin~a ce se lndeletrucesc cu studiulcreierului uman? Insa cum ar putea ei sa stie ce anume sa caute sau cand anumeau gasit ceea ce cautau? Irnaginati-vg urrnatoarea stire intr-un ziar: .Descoperirede searna a cercetatorilor din domeniul neuro-stiintei: oamenii nu sunt nistesimple marionete." Cum s-ar putea face 0 astfe! de descoperire?

$i atunci, de unde provin toate aceste tntrebari dificile ~iderutante?Este yorba, intr-un cuvant, despre autoreiiectie. NOi, oamenii, avem aceasta

capacitate de a ne analiza pe noi insinc fara incetare, De rnulte ori facem anu-mite lucruri doar din obisnuinta, L a un moment dat insa, ajungem eu totii sa nepunem intrebari cu privire la obisnuintele noastre. Uneori, ni se lntampla sa negandim la ceva, dupa care sa reflectam, imediat,chiar asupra respectivului gand,Exists, de asernenea, cazuri in care ne intrebam [sau suntem Intrebati] dadstirn cu adevarat despre ce vorbim. Pentru a [ne] raspunde la astfel de intrebari,trebuie sa reflectam asupra propriei noastre pozitii, sa ne dam seam a cat de bineintelegem ceea ce spunem i care sunt sursele sentimentului nostru de compe-tenta, In anumite situatii, ajungem chiar sa ne intrebam daca stirn intr-adevarce vrem sa spunem sau dad ceea ce spunem este "In mod obiectiv' adevarat,nu doar simplul rezultat al propriei noastre perspective subiective asupra lumii,Atunci cand ne gandim la astfel de lucruri, ne confruntam cu categorii precumcunoa~terea, obiectivitatea ~iadevarui- itocrnai de aceea s-ar putea sa sirntim

5/14/2018 Blackburn - Introducere

4/7

Blackburn

nevoia de a cugeta un pic asupra lor. Asadar, in astfel de situatii, ajungem defapt sa refiectam cu privire Ia concepte, proceduri sau opinii pe care in modnormal nu facem decat sa Ie intrebuintdm in mod automat. Altfel spus, analizaminsusi esafodajul propriei noastre gandiri, lntr-o incercare pe care 0 putem numifoarte bine "inginerie conceptuala",

Aceasta nevoie de reflectie: apare, adesea, in timpul unor discutii cat sepoate de fire~ti. Orice istoric, de pi Ida, se loveste Ia un moment dat de intre-bari cu privire Ia intelesul unor termeni precum .obiectivitate", "dovada" sau.adevar" in cadrul disciplinei sale. Tot astfel, cosmologii trebuie sa se opreascala un moment dat din rezolvat ecuatii cu litera tin ele, pentru a se intreba, inschimb, ce anurne inseamna terrneni precum .curgerea", .directia" sau )ncepu-tul" timpului. I n momentul acela, fie ca 0 recunosc sau nu, acesti cercetatoridevin filosofi ~i se lanseaza, astfeI, tntr-o activitate ce poate fi practicata maibine sau mai rau, RostuI, desigur, este sa 0 practicam asa cum trebuie.

Asadar, cum putem invata filosofie? Mai bine zis, cum putem dobandiabilitatea de a gandi in mod corect? Acest tip special de gandire presupunecapacitatea de a analiza insasi structura gandirii - lucru ce poate I Tacut, cumspunearn, mai bine sau rnai rau, adica intr-un mod mai mult sau mai putininteligent. Este insa cIar ca a gandi bine se aseamana mai mult cu a canta binela pian, in sensul cii este 0 activitate ce nu presupune nevoia de a dobandi 0 su-medenie de cunostinte teoretice. E yorba, altfel spus, de 0 cunoastere practica,de "a sti cum" mai degraba de c at de "a ~ti ce". Cel mai celebru dintre persona-jele filosofice ale lumii clasice - este yorba des pre Socrate, asa cum ne este eljnIati~at in dialogurile lui Platon - nu se mandrea deloc cu cat de multe lucruristia, ci, din contra, cu faptul ca era singurul om care stia cat de putine ~tie (esteyorba, din nou, despre capacitatea de autoreflectie). in schimb, se presupune diSocrate soar I priceput foarte bine la identificarea i e xpunerea punctelor slabedin gandirea altor oameni (spun .se presupune", intrucat opiniile filosofilor cuprivire 1avaloarea dernersului socratic pot fi, adesea, destul de diferi te}, Aceastacapacitate de a "pre!ucra" bine ganduri insearnna, printre altele, abilitatea de aevita confuziile, de a detecta ambiguitatile, de a ne fixa atentia, pe rand, asupracate unui singur luctu, de a formula argumente corecte sau intemeiate, de ajudeca in mod coreet alternative!e si asa mai departe.

Rezumand, am putea spune di ideile i conceptele noastre seamana, intru-catva, cu niste Ientile prin care privim lumea. in filosofie, aceste Ientile devin, eleinsele, obiect de studiu, Succesul aeestei intreprinderi se mascara nu neaparatin cat de multe Iucruri stim Ia capatul ei, ci, mai degraba, in felul tn care putemface fa~a situatiilor cu adevarat dificile - mai precis, acelor situatii in care apele

Introduceredezbaterilor noastre devin tulburi si confuzia se inteteste. Daca vrem ca acesttip de reflecue sa aiba sorti de izbanda, trebuie sa fim pregatiti sa luam in seriosirnplicatiile ideilor noastre.

DAR CE ROST AU TOATE ACESTEA?Teate bune ~i frumoase, dar ce sens are sa ne chinuirn? Care este rostul

acestei lntreprinderi? La urma. urmei, reflectia nu rezolva problemele lumii.Ea nu ne pune paine pe rnasa si nici nu ne ajuta sa pilotam avioane. De ce sanu lasam deoparte toate intrebarile de mai sus i sa ne preocuparn, in schimb,de alte Iucruri? Voi incerca sa schitez, in cele ce urmeaza, trei feluri de a ras-punde 1 a aceasta intrebare: unul radical , al tul moderat i un al treilea mai putinpretentios,

Raspunsul radical consta in a pune sub sernnul intrebarii insai intrebareace ne-a fast adresata [aceastanind, de altfel, 0 strategie tipie filosofica, intrucatpresupune capacitatea de a face un pas in sus pe scara refiectiei] - eu alte cu-vinte, ce vrem sa spunem atunci cand ne intrebam care este rostul? E adevaratcii reflectla nu ne pune paine pe masa, dar exista i alte discipline, precumarhitectura, muzica, arta, istoria sau lite ratu ra, care par a I in aceeasi situatie,Toate acestea tin de nevoia noastra de a ne tntelege pe noi insine. Ne dorimsa capatarn 0 astfel de intelegere nu neaparat in vederea altor scopuri, ci, cumsoar spune, de dragul intelegerii in sine - exact.asa cum un om de stiinta sau unmatematician ii doresc sa priceapa inceputul universului sau teoria multimilorori un muzician incearca sa rezolve 0 problema de armonie sau de contrapunct.Toate acestea sunt incercari pe care Ie facem doar de dragul de a tntelege, Tara saavem in vedere neaparat aplicatiile lor practice. E adevarat eli 0 mare parte dinviata presupune activitati precum a creste mai multi porci pentru a putea cum-para mai mult parnant, in asa fel incat sa putem creste ~i mai multi porci, cuscopul de a cumpara in final ~imai mult parnant ... insa ragazurile in care ne de-dicarn unor activitati de alta natura - fie c a e yorba despre matematici:i , despremuzica, ori poate despre 0 lectura din Platon sau din Jane Austen - sunt clipece trebuie pretuite, in aceste ragazuri, ne ingrijim, de fapt, de sanatatea no a stramentala, care, la fel ca i cea fizidi., este un lucru valoros in sine. Mai mult decatatat, exista recompense ~i pe planul placerii pure. Atunci cand suntem sanatoidin punct de vedere fizic, ne putem bucura de placerea exercitiului fizic. Totasa, dad suntem saniitoi din punct de vedere mental, ne putem bucura deplacerea exercitiilor mentale.

5/14/2018 Blackburn - Introducere

5/7

BlackburnAcest tip de raspuns este Insa extrern de pretentios ~ide purist. Problema

nu este cii ar fi un raspuns greit, ci cii el nu are sanse sa liatraga decat pe aceiacare sunt deja pe jumatate convinsi, adidi'pe oamenii care nu si-au pus lntreba-rea initials lntr-o maniera prea agresiva.

lata, in schirnb, un raspuns mai moderato Reflectia este importanta datoritalegaturilor sale stranse eu practica. Felu] in care ne gandim la ceea ce facem areo influenta foarte puternica asupra felului in care [acem. ceea ce facem. Aceastainiluenta se resimte adesea in natura cercetiirilo~ noastre, in atitudinile pe carele avem fata de cei ce se comports altfel decat noi, ba chiar in felul in carealegem sa ne trairn viata, Sa luarn un exernplu foarte simplu: daca se lntamplaca reflectnle noastre s a ne poarte catre credinta in viata de dupa moarte, soarputea sa lim pregatiti sa induriim persecutii pe care nu le-arn avea de infruntatdad, la fel ca multi alti filosofi, am ajunge la concluzia cii 0 astfe1 de credintaeste cornplet absurda. Un alt exemplu este eel al conceptiei fataliste, potrivitcareia viitorul este predeterminat, indiferent ce am face; aceasta este 0viziunepur filosofica, insa una care poate paraliza cornplet orice tip de actiune, Sau,pentru a exprima aceeasi idee intr-o maniera cu conotatii politice, am puteaspune ca aceeasi viziune fatalistii incurajeazii 0atitudine de resemnare din par-tea paturilor inferioare ale societatii, ce poate luera adesea in benefieiul celorcu un statut superior.

Sa ne gandim acum la cateva exemple mai des intalnite in societatea oc-cidentala. Multi dintre cei ce se dedica reflectiilor pe marginea naturii umaneajung uneori sa creada ca, in definitiv noi, oamenii, suntem niste fiin~e in esentaegoiste, Indiferent de imprejurare, suntem interesati numai de propriile noas-tre beneiicii, rara a ne pasa vreodata cu adevarat de altcineva. Grice aparentapreocupare pentru ceilalti ascunde, de fapt, dorinta de a obtine viitoare avan-taje pentru noi insine, Pe firul acestor reflectii, paradigm a centrala a stiintelorsociale a devenit aceea a .ornului economic" (homo economicus), a carui unicapreocupare este aceea de a-si purta siesi de grija, intr-o continua ~iacerba com-petitie cu toti ceilalti, Dar ce soar intampla dad am tncepe cu totii sa credem casuntem cu adevarat asa? Probabil c a relatiile dintre noi soar modifica destu] deradical: am deveni mai suspiciosi, mai putin cooperanti imai putin increzatori,In final, sentimentele noastre de suspiciune ar da nastere unor schimbari carene-ar costa destul de scump. De pilda, ne-ar fi mai greu, ba poate in anumiteirnprejurari chiar irnposibil, sa ne angajam in anumite initiative bazate pe coo-perare; in cele din urma, am ramane probabil captivi intr-o stare asernanatoarecelei descrise de catre filosoful britanic Thomas Hobbes (1588-1679) drept"razboiul tuturor contra tuturor". Costurile tranzactiilor noastre libere pe piata

Introducere

ar fi deosebit de mari, deoarece amfi intotdeauna cu ochii in patru ca nu cumvasa fim inselati, Cineva care este de parere ca "un acord verbal nu valoreaza nicimacar c a t hartia pe care a fost redactat" va trebui sa plateasca avocati pentru aputea incheia contracte constrangatoare: iar dad respectiva persoana va tindesa suspecteze mereu ca avocatii la care a apelat nu sunt de incredere, intrucatnu fac dedit sa umble dupa bani, atund va trebui sa angajeze alti avocati care saveriiice munca primilor i asa mai departe. Se poate, lnsa, ca acest tip de suspi-dune sa se bazeze, de fapt, pe 0 eroare f i lo so t ic a - aceea de a analiza motivatiaumana prin prisma unor categorii inadecvate, ajungiind astfella 0 intelegere gre-ita a adevaratei ei naturi. Peate eli oamenii sunt preocupati totusi de intereselecelorlalti - sau cel putin de faptul ca au fata de acestia anumite datorii ori pro-misiuni pe care trebuie sa le respecte. Poate ca suntern, in definitiv, capabili sane ridicam la nivelul unei viziuni mai optirniste despre propria noastra natura.Vietile noastre ar putea deveni, astfel, mai bune. Acesta este numai unul dintrefelurile in care reflectia [indreptata, in cazul de fa~a, asupra categoriilor prinintermediul carora conceptualizarn motivatia umaria] poate servi unor scopuripractice deosebit de importante. Ca atare, ea nu trebuie neaparat sa ramanalnchisa lntre peretii stramti ai biroului de studiu, ci se poate extinde eu mult inafara acestor limite.

lata ~i un exernplu foarte diferit, Refleetiind asupra felului in care noi,oamenii, dobandirn cunostinte despre miscare, astronomul polonez NicolausCopernic (1473-1543) a realizat ca perceptiile noastre sunt perspectiuale: maiprecis, noi percepem un anumit lueru ca fiind in miscare in raport cu proprianoastra situatie ~i, in special, eu starea de repaus sau de miscare in care ne aflamnoi insine. (Cu totii am trait, intr-un tren sau lntr-un avion de pilda, iluzia dvehiculuI de langa noi se deplaseaza, pentru a ne da seama abia cateva clipe maitarziu c a propriul nostru vehicul s-a pus in miscare. Pe vremea lui Copernic,exernplele de acest fel erau insa foarte rare.] De aceea, el i-a dat seama ca per-ceptiile noastre, potrivit carora stelele ~i planetele se deplaseaza, nu inseamnaneaparat cii toate aceste corpuri ceresti se rotesc in jurul Parnantului - soarputea; in schimb, ca noi, observatorii, sa fim cei aflati in miscare, ldeea luiCopemic s-a dovedit, desigur, a fi adevarata, Astfel, reflectia asupra naturii cu-noasterii - numita i .epistemologie' in jargonul filosofic, de la termenu] grecesc.episteme', care lnseamna cunoastere - a stat la baza primului salt spectaculos alstiintei moderne. Aceeasi structure 0 putem intalni iin refiectiile lui Einsteineu privire 1 a modalitatile prin care putem determina dad doua evenimentesunt simultane. Aceste refleetii I-au purtat pe Einstein ciitre Teoria Speciale aRelativitatii, bazata pe deseoperirea ca rezultatele masuratorilor noastre depind

5/14/2018 Blackburn - Introducere

6/7

Blackburn

de felul in care ne deplasam noi In raport cu respectivele evenimente. (De al-tfel, Einstein insusi a recunoscut mfluenta pe care au avut-o asupra sa filosofiiepoci lor anterioare, prin faptul c a I-au ajutat sa constientizeze cornplexitatileepistemologice ale acestui tip de masuratori]. .

Ca un ultim exernplu, ne-am putea gandi la una dintre cele mai tipiceincurcaturi filosofice In care ajungem, uneori, atuncicand ne gandim la raportuldintre minte i corp. Multi oarneni isi imagineaza ca aceste doua entitati suntcomplet distincte 5i separate. Insa atunci cand aceasta idee devine intr-atat de.evidenta" incat pare a tine pur i sirnplu de "bunul sirnt com un", ea ne poateinfecta in mod insidios activitatile practice. De pilda, s-ar putea ca orice fel deinteractiune intre cele doua tipuri de entitati sa ni se para misterioasa 'ii greu deconceput. Medicii, bunaoara, ar putea fi de parere ca orice forma de tratamentmenita a remedia un sirnptom fizic prin intermediul unei actiuni indreptateasupra unor cauze rnentale sau psihologice este supusa in mod inevuabii esecu-lui. ~i aceasta deoarece, in viziunea lor, ar fi aproape imposibil de conceput caun fenomen de natura mental a sa determine schimbari pe planul acestui sisternfizic deosebit de complex pe care il nurnim "corp". La urma urrnei, 9tiinta nespune ca e nevoie de cauze fizico-chirnice pentru a produce efecte fizico-chi-mice. Am putea l tentati sa credent, asadar, ca dispunern in mod a priori - adicadin confortul propriului nostru fotoliu, r o t a a face niciun fel de observatii ernpi-nee - de certitudinea c a anumite forme de tratament (cum ar fi medicamentelesau socurile electrice, de pilda] sunt "corecte", in timp ce altele (precurn consili-erea sau analiza psihologica orialteasernenea forme de tratament uman] sunt inmod necesar .gresite", fiind bazate pe principii nestiint ifice, nefondate ~imenitein ultima instants esecului, insa aceasta certitudine nu se bazeaza catusi deptrtin pe ~tiinta, ci mai curand pe f ilo so fi e - ba mal mult, pe 0 viziune filosoficaeronata. Odata ce adoptam insa 0 conceptie diferita cu privire la raportul dintreminte si corp, ideile noastre se vor schimba si ele: rnai precis, vern intelege cainteractiunea dintre aceste doua entitati nu este ciltu~i de putin surprinzdtoaresau misterioasa. Din contra, este yorba despre un fenomen dintre cele mai obis-nuite: anumite ganduri ne fac sa rosim, de pilda, iar alte activitati mentale (deex ernplu, imaginarea unui pericol iminent) ne produc tot felul de manifestaricorporale: inima incepe sa ne bata mal repede, pumnii ni se inclesteaza, simtirnun nod in stornac. Extrapoland, am putea spune ca nu ar trebui sa fie deloemai dihcil de conceput faptul di 0 stare psihlc3 de opt imism i vioiciune poateproduce efecte fizice precum disparitia petelor de pe corp sau chiar rernisiuneaunor forme de cancer. Chestiunea existentei unor fenomene de acest tip devine,astfel, una pur empiricd. Certitudinea a priori, "de fotol iu", cum di ele nu s-ar

lntroducere

putea petrece este demascata, asadar, ca fimd bazata pe 0 intelegere gresita astructurilor gandirii - altfel spus, pe 0 viziune llosolca eronata si, in acest sens,nesti intihca. Daca vorn ajunge sa realizam acest fapt, s-ar putea ca practicile iatitudinile noastre medicale sa se schirnbe In bine.

Asadar, raspunsu] moderat ne reaminteste ca intre reflectie ~i practiceexists 0 permanents relatie de continuitate: activitatile noastre practice potfi transformate In bine sau in diu de catre cele reflexive. Asa cum spuneam,sisternul nostru de gandire este, intr-un anumit sens, un adevarat domiciliuintelectual, iar dad acest dorniciliu este dezordonat sau [irnitat, trebuie sa stimcum il putem organiza mal bine.

I n fine, eel din urma raspuns - i eel mai putin pretentios - da un nou [us-tru ideii de continuitate intre reflectie i practica, aplicand-o de data aceasta nuunor discipline acadernice respectabile, precum economia sau lziea, ci realltatiibrute de la .subsol" - acolo unde viata oamenilor este ceva mai putin prezen-tabila. i civilizata, Pictorul spaniel Goya, care credea ca multe dintre nebuniile~l absurditatile vietii ornenesti iau nastere atunci cand ratrunea este .adorrnita",si-a intitulat una dintre senile sale de gravuri satirice exact asa: .Sornnul ratiuniinaste monstrr", Intotdeauna se gasesc oameni care sa ne spuna ee ar trebui sacredem, ce anume ne dorim i cum ne pot ajuta chiar ei sa obtinem ceca ce do-rim. Convingerile sunt contagioase i exista mereu in jurul nostru indivizi carese pricep sa-i convinga pe altii de aproape orice, Mai mult, suntem de obiceipredispusi sa credem ca felul nostru de a face lucrurile sau opiniile noastre, or!poate credintele noastre religioase si politice sunt superioare celor adoptate decatre altii; ca drepturile pe care ni le-a conferit noud Dumnezeu au prioritatefata de drepturile altora sau ca trebuie sa [uarn masuri defensive ori preventivepentru a ne proteja propriile interese in fata celor profesate de catre altii, in fond~i la urma urrnei, oamenii ucid eel mai adesea in numele unor idei. Razboaielede tot felul, opresiunile pe care le administrarn altora cu constiinta impacata,precum . i faptul cii suntem uneori capabili sa acceptam noi insine, rara sa crac-nirn, raul tratament la care ne supun altii - toate acestea ascunrl de fapt idei des-pre natura celorlalti, despre noi insine i despre actiunile pe care ni Ie dicteazainteresele sau drepturile noastre, Atunci cand aceste idei si credinte se nasc intimp ce ratiunea doarme, antidotul este unul singur: trezirea prin intermediulreilectiei entice. Acest tip de activitate ne ajuta sa facern un pas inapoi, pentru adobandi 0 privire mai detasata asupra situatiei in care ne afiarn: s-ar putea sa re-alizam, ast fel, ca percepti ile noastre sunt gray distorsionate, ba chiar oarbe; esteImportant, eel putin, s a ne dam seama daca existi; intr-adevar motive Interne-late pentru a considera ca ideile, credll1tele i drepturile noastre sunt superioare,

5/14/2018 Blackburn - Introducere

7/7

Blackburn

sau dad! aceasta impresie nu este dedit una pur subiectiva, Capacitatea de areflecta In mod adecvat asupra acestor probleme se bazeaza, la randul ei, pegenul de inginerie conceptuala des pre care vorbeam mai devreme.

S-ar putea sa ni se para insa cil. tot acest demers reflexiv este foarte peri-culos din moment ce nu putem sti dinainte incotro ne va purta. Exists mereutot fclul de motive i de considerente care ne deterrnina s a adoptarn 0 atitudineostila fata de practica reflectiei. Multi oameni, bunaoara, gasesc di Intrebarilefilosofice sunt de-a dreptul derutante, daca nu chiar scandaloase. Po ate ca uniidintre ei se tem, de fapt, eli ideile lor nu ar face fata genului de refiectie criticscu care se indeletnicesc filosofii. Altii, in schimb, apeleaza la un soi de "politi caa identitatii", sustinand ca exists anumite cerinte derivatepe baza traditiei lorculturale, a apartenentei la un anum it grup ori a identitatii lor etnice sau natio-nale, cerinte ce Ie impun sa intoarca spatele strainilor care incearca sa puna subsemnul intrebarii modullor de trai. Acesti oameni resping, de fapt, orice criticaam incerca sa le aducem, sub pretextul eli valorile lor sunt "incomensurabile"cu cele ale altor grupari, neputand fi intelese decat de ciitre fratii i surorile dinintenorul cercului. De multe ori, oamenii prefera sa se ascunda, in acest fel,in spatele peretilor protectori ai culturii ~i traditiei, fara a-si pune vreo clipaproblema de a le analiza structura i originile sau rnacar de a lua in consideratecriticile pe care Ie primesc, uneori pe buna dreptate, din partes altora. Reflectiadeschide calea criticii, iar traditionallstilor nu Ie prea place acest lucru. Asa senasc, de fapt, cercurile ideologice inchise, care se simt de obicei arnenintate decatre spiritul reflexiv i interogativ.

De doua milenii incoace, filosofia se opune acestei atitudini de autosa-tisfactie i de tihna intclectuala, reamintindu-ne mereu c a viata neexarninataeste 0 viata ce nu menta triiita. De tot atata timp, filosofii insista asupra puteriireflectiei de a cerne elementele negative ale practicilor noastre i de a le inlo-cui cu altele mai bune. De-a lungul istoriei filosofiei, s-a pus adesea semn deegalitate intre Iibertate i capacitatea umaria de autoreflectie critics: in fond,numai atunci cand ne cunoastem pe noi insine putern controla cu adeviiratdirectia in care se indreapta viata noastra, Altfel spusf pana ce nu Yom percepepe de-a-ntregul i in mod echilibrat situatia in care ne afiam, nu ne vom puteagandi niciodata in mod series ee e de tacut cu ea. Marx este faimos pentru re-rnarea sa potrivit careia t i losof i i gresesc atunci cand incearca sa inteleaga lumea,intrucat adevaratul scop este acela de a 0 schimba - una dintre cele mai ridicoleahrmatii din toate timpurile (i total contrara, de altfel, propriei sale biografiiintelectuale]. Poate di Marx ar mai fi trebuit sa adauge i ca, fara a intelege lu-mea, nu avem cum sa stim ce trebuie sa facem pentru a 0 putea schimba (eel

lntroducere

putin daca intentia noastra este sa 0 schimbam in bine], Intr-una din tragediilelui Shakespeare, Rosencrantz ~i Guildenstern admit ca nu stiu sa cante la flaut,dar se straduiesc totusi sa-l manipuleze pe Hamlet. Atunci dud incercam saIacern ceva fara sa intelegem prea bine eeea ce faeem, universul e indreptatit sane raspunda in acelasi fel in care Hamlet Ie raspunde celor dot "La naiba, credetic a sunt mai ll~OI""de rnanuit decat un fluier?".Existii chiar si In zilele noastre curente acadernice care se opun tdeilorcxpuse aiei. Bunaoara, anumiti intelectuali pun sub sernnul intrebarii insesi no-uunile de adevar, ratiune, sau reflectie dezinteresata. De cele mai multe ori, eipractic:i 0 filosofie gaU110aSa, chiar tara sa-si dea searna: altf~l spus, sunt nisteingineri conceptuali incapabili sa schiteze un plan, daramite s a proiecteze 0intreaga structura, Ne vern intoarce asupra unora dintre aceste aspecte pe par-cursul capitolelor urrnatoare: pana atunci, va pot pro mite insa cii aceasta cartese plaseaza Tararusine in eadrul traditiei fi losofice descrise in paragraful anterior ,opunandu-se ferm oricarui tip de scepticism modern sau post-modern eu pri-vire la valoarea reflectiei.Motto-ul integral al gravurii lui Goya este, de fapt, urmatorul: .Fanteziapiirasita de ratiune naste monstri imposibili: unita insa eu ratiunea, ea estc mamatuturor artelor ~isursa tuturor minunilor", Acesta este, intr-adevar, eel mai bunmod de a vedea lucrurile.