brânzaru ioana.pdf

1

Nume şi prenume: BRÂNZARU IOANA

Şcoala: COLEGIUL DE INDUSTRIA ALIMENTARĂ

“ELENA DOAMNA”

Localitatea: GALAŢI

Grupa: 6

2

CUPRINS

1. Planificarea evaluarii pag. 3

2. Exemple de de itemi pag. 16

2.1. Itemi cu alegere multiplă pag. 17

2.2. Itemi pereche pag. 18

2.3. Itemi duali pag. 19

2.4 Itemi de completare pag. 20

2.5. Item structurat pag. 21

2.6. Itemi rezolvare de probleme pag. 22

2.7. Eseu structurat pag. 27

3. Instrument de evaluare sumativă pag. 29

4. Plan de activitate remedial pag. 36

3

1. PLANIFICAREA EVALUARII

4

LICEUL TEHNOLOGIC Clasa a IX-a DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ INDUSTRIE ALIMENTARĂ

MODULUL II: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

UC 10.: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Competenţe:

1. Determină cantităţile de materii prime şi produse finite

2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii mecanice

3. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor

pentru operaţii termice

4. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţiile bazate pe difuzie

5

PLANIFICAREA EVALUARII


Forme de

evaluare

Competenţe evaluate

Rezultatele învăţării Contextul/Locul de evaluare

Resursele evaluării Metode/instrumente de evaluare

Materiale De timp

Evaluare iniţială

Utilizarea limbajului tehnic specific modulului Operaţii si utilaje în I.A.

Termeni specifici: - materii prime, subproduse, produs finit, deşeu - operaţie tehnologică, fază, proces, schemă tehnologică - flux continuu, flux discontinuu

- sala de clasă/cabinetul tehnologic

- test de evaluare

S9

- Test de evaluare

Realizarea calculelor elementare

- Calcule procentuale - Medie aritmetică - Regula de trei simplă


- test de evaluare

S9 S10

- Test de evaluare - Întrebări orale - Rezolvare de probleme

Evaluare formativă

12.1 Determină cantităţile de materii prime şi produse finite

Clasificarea operaţiilor unitare: - după natura transformării materiei prime; - în funcţie de schimbarea stării materialelor


- fişe de lucru - fişe de autoevaluare

S10

- Întrebări orale - Fişe de autoevaluare/evaluare

Calculul cantităţilor de materii prime, semifabricate şi produse finite: - bilanţ de materiale total şi parţial, - capacitate de producţie, - randament



S11

- Test de evaluare - Întrebări orale - Rezolvare de probleme

Evaluarea remedială a competenţei 12.1 (Calculul cantităţilor de materii prime şi produse finite)

Evaluare formativă

12.2. Supravegheaz

Principiile care stau la baza desfăşurării operaţiilor mecanice de

- sala de clasă/cabinetul

- fişe de lucru

S12 - Întrebări orale

6

ă funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii mecanice

transport, mărunţire, separare materiale solide prin sortare, separare amestecuri eterogene, amestecare, presare. (Pentru toate operaţiile: definiţie, generalităţi, factori de influenţă)

tehnologic

- Fişe de autoevaluare/ evaluare

Evaluare formativă

Utilaje folosite pentru desfăşurarea operaţiilor mecanice: (reprezentanţi, părţi componente, funcţionare, deservire) Transport fluide: pompe (cu piston, cu roţi dinţate, centrifugă, suflanta, injectorul) Transport solide: transportorul

bandă, transportorul elicoidal, elevatorul, instalaţia de transport pneumatic prin aspiraţie Mărunţire: moara cu ciocane, valţul automat, tipuri de cuţite pentru tăiat, maşina de tăiat legume Separare materiale solide prin sortare: sita plană, triorul alveolar, tararul Separare amestecuri eterogene: camera de desprăfuire cu şicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu, filtrul cu saci, filtrul deschis cu agitator, filtrul cu rame şi plăci, centrifuga decantoare verticală cu talere, centrifuga filtrantă orizontală Amestecare: amestecătorul cu

cuvă dublă, amestecătoare cu braţe şi cu elice, amestecător pneumatic

- sala de clasă/cabinetul tehnologic - atelierul de microproducţie

- fişe de lucru - fişe de autoevaluare - planşe cu schiţe de utilaje - machete de utilaje pentru operaţii mecanice - utilaje pentru operaţii mecanice

S13

S14

S15

S16

S17

S18

S19

S20

S23

- Întrebări orale - Observare sistemică - Probă practică - Fişe de autoevaluare/ evaluare - Fişe de observare

7

cu barbotare prin ţeavă Presare: presa mecanică cu melc

S24

Evaluarea remedială a competenţei 12.2

Evaluare formativă

12.3 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii termice

- Principii care stau la baza desfăşurării operaţiilor termice de încălzire, răcire, pasteurizare, sterilizare, refrigerare, congelare, concentrare prin vaporizare, uscare, condensare, distilare (Pentru toate operaţiile: definiţie, generalităţi, factori de influenţă)



S25 - Întrebări orale - Fişe de autoevaluare/ evaluare

Evaluare formativă

Moduri de transfer de căldură: conducţie, convecţie, radiaţie, mixt


-fişe de lucru -fişe de autoevaluare


Evaluare formativă

- Utilaje folosite pentru desfăşurarea operaţiilor termice (reprezentanţi, părţi componente, funcţionare, deservire): Încălzire, răcire: schimbătoare de

căldură (cu manta, cu serpentină, multitubular) Pasteurizare: schimbătorul de căldură cu plăci Sterilizare: autoclava Concentrare prin vaporizare:

instalaţia de concentrare cu simplu efect, instalaţia de concentrare cu efect multiplu Uscare: uscătorul turn Condensare: condensator barometric cu talere Distilare: instalaţia de distilare cu


- fişe de lucru - fişe de autoevaluare - planşe cu schiţe de utilaje pentru operaţii termice - machete de utilaje pentru operaţii termice - utilaje pentru operaţii

S28

S29

S30

S31

S32

S33


8

funcţionare discontinuă, instalaţia de distilare cu funcţionare continuă

termice


Evaluare formativă

12.4 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţiile bazate pe difuzie

Principii care stau la baza desfăşurării operaţiilor bazate pe difuzie (Pentru toate operaţiile: definiţie, generalităţi, factori de influenţă)




Evaluare formativă

Utilaje folosite pentru desfăşurarea operaţiilor bazate pe difuzie (reprezentanţi, părţi componente, funcţionare, deservire) Difuzia: difuzor melc Dizolvarea-cristalizarea:

cristalizator-malaxor


fişe de lucru - fişe de autoevaluare - planşe cu schiţe de utilaje - machete de utilaje - utilaje

S35 S36



Evaluare sumativă

Toate competenţele modulului


S37 - Test de evaluare

9

Unitatea de învăţământ: Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galaţi Avizat,

Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Director,

Calificarea profesională: Industrie alimentară/Industrie alimentară ANA DANIELA CRISTEA

Modulul: Operaţii şi utilaje în industria alimentară

Nr de ore/an: 72, din care: T: 54 LT: 18 IP: 0

Nr. ore /săptămână: T: 2 LT:3 Clasa: a IX-a B/9B1, 9B2 / 9D1, 9D2

Profesor: IOANA BRANZARU - teorie; BRÂNZARU IOANA, NICHITA MARIA LUMINIŢA ŞAIGĂU CARMEN- laborator

Avizat,

Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.: 3331/25.02.2010 Şef catedră, Programa aprobata prin Ordinul M.E.C.T.S.: Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 IOANA BRANZARU

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

AN ŞCOLAR: 2012 - 2013

Nr. crt.

Unitatea de competenţă

Competenţe

specifice

Conţinuturi

Nr. ore Săptămâna

Obs. T LT IP T LT IP

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)

1 1. Utilizează termeni specifici unui proces tehnologic

Introducere în studiul modulului.

Termeni specifici unui proces tehnologic

Clasificarea operaţiilor unitare (după natura transformării materiei prime; în funcţie de schimbarea stării materialelor)

1 1 1

S10 20.11 S10 22.11 S11 27.11

2

Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite

2. Efectuează transportul materialelor fluide

• Clasificarea pompelor (după na natura fluidului transportat şi din

punct de vedere constructiv) Pompe pentru transportul fluidelor - pompa cu roţi dinţate; - suflanta cu pistoane rotative;

1 1

1

S11 29.11 S12 04.12

S25- 29.03

10

- pompa centrifugă.

3. Efectuează transportul materialelor solide

• Clasificarea transportoarelor pentru materiale solide (după natura forţelor care realizează transportul) • Mijloace de transport pentru

materiale solide - planul înclinat, toboganele, tuburile; - banda transportoare, - elevatorul; - transportorul elicoidal.

1 1 1 1

1

S12 06.12 S13 11.12 S13 13.12 S14 18.12

S25- 29.03

4. Realizează transportul pneumatic

• Principiul realizării transportului pnpneumatic

• Instalaţii de transport pnpneumatic

• Recapitulare – Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite

1 1

1

S14 20.12 S15 14.01

S25- 29.03

3

Mărunţirea materiilor prime de origine animală şi vegetală

5. Defineşte operaţia de mărunţire

• Definiţia operaţiei şi a gradului de mărunţire

• Metode şi procede de mărunţire

1 1

S15 15.01 S16 22.01

S26- 05.04

S26 Săptămâna

altfel

6. Execută mărunţirea materialelor cu duritate mare

• Construcţia şi modul de funcţionare a utilajelor pentru mărunţirea materialelor cu duritate mare: - concasorul - granulatorul cilindric - moara cu ciocane.

1 1

1

S16 24.01 S17 29.01

S27- 19.04

7. Realizează mărunţirea materialelor cu duritate medie

• Construcţia şi modul de funcţionare a utilajelor pentru mărunţirea materialelor cu duritate medie: - valţul automat

1

1

S17 31.01

S27- 19.04

11

8. Mărunţirea materialelor cu consistenţă mare

• Clasificarea maşinilor de tăiat

• Construcţia şi modul de funcţionare a utilajelor pentru mărunţirea materialelor cu consistenţă mare: - maşina de tăiat legume; - volful; - cuterul.

Recapitulare - Mărunţirea materiilor prime de origine animală şi vegetală

1 1 1

1

S18 05.02 S18 07.02 S19 12.02

S27- 19.04

4

Separarea amestecurilor

9. Prezintă metodele de separare a amestecurilor

• Metode de separare a amestecurilor

• Principii pe baza cărora se realizează separarea amestecurilor

1 S19 14.02

10. Separă prin sortare materialele solide

• Construcţia şi modul de funcţionare a utilajelor folosite pentru separarea amestecurilor solide: - prin cernere: sita plană. - după mărime şi formă: triorul; - pneumatică: tararul aspirator; - magnetică: separatorul electromagnetic.

1 1 1

1

S20 19.02 S20 21.02 S21 26.02 S22 05.03

S35- 14.06

S21 comasata

IX B

11. Efectuează operaţii de separare a amestecurilor eterogene lichide şi gazoase

Definirea amestecurile eterogene

Clasificarea amestecurile eterogene

Metode de separare a amestecurilor eterogene

Sedimentarea - factori: concentraţia suspensiei, mărimea şi structura fazei solide, concentraţia în electroliţi, temperatura suspensiei-

1 1

S21 28.02 S22 07.03 S23 12.03

S22 comasata

IX D

12

Construcţia şi modul de funcţionare a utilajelor folosite pentru sedimentare:

în câmp gravitaţional camere de desprăfuire, decantoare pentru

amestecuri lichid-solid, decantoare pentru

amestecuri lichid-lichid; în câmp centrifugal centrifuge decantoare

verticale

Filtrarea - definiţie, factori care influenţează operaţia diferenţa de presiune, materialul filtrant, granulaţia particulelor, grosimea stratului de precipitat, viteza şi temperatura amestecului

- Construcţia şi modul de funcţionare a utilajelor folosite pentru filtrare: în câmp gravitaţional filtre pentru amestecuri

eterogene gazoase: filtrul cu saci; filtre pentru amestecuri

eterogene lichide: filtrul deschis cu agitator

în câmp centrifugal centrifuge filtrante

- Construcţia şi modul de funcţionare a centrifugelor fără elemente în mişcare

Recapitulare - Separarea

1

1 1 1 1 2 1 1

1 1

S23 14.03 S24 19.03 S24 21.03 S25 26.03 S25 28.03

S26

2-4.04

S27 16.04

S27 18.04

S35- 14.06

S26 Săptămâna

altfel

13

amestecurilor

5

Amestecarea materialelor

12. Realizează amestecarea materialelor solide

• Metode de amestecare • Construcţia şi modul de

funcţionare a aparatelor/utilajelor folosite pentru amestecuri solide: - amestecătorul elicoidal orizontal; - amestecătorul elicoidal vertical; - amestecătoare cu mişcare de rotaţie

1 1

1

S28 23.04 S28 25.04

S35- 14.06

13. Execută amestecarea materiale păstoase

• Construcţia şi modul de funcţionare a aparatelor/utilajelor folosite pentru amestecarea materialelor păstoase: - cu amestecătoare cu braţ ramificat şi cuvă mobilă; - cu cuvă dublă.

1

S29 30.04

14. Realizează amestecarea în mediu lichid

• Construcţia şi modul de funcţionare a aparatelor/utilajelor folosite pentru amestecarea în mediu lichid: - amestecător pneumatic; - amestecător cu recircularea lichidului; - amestecătoare cu braţe şi elice.

Recapitulare - Amestecarea materialelor

1 1 1

1

S29 02.05 S30 07.05 S30 09.05

S36-21.06

6

Prelucrarea termică a materiilor

prime

15. Descrie modurile de transfer de căldură

Noţiunea de căldură

Moduri prin care se realizează transferul de căldură

Agenţi termici utilizaţi în industria alimentară

1

1

S31 14.05 S31 16.05

16. Execută operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte

Operaţii care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte coborâte (încălzire, răcire,

1

S32 21.05

14

pasteurizare, sterilizare, refrigerare, congelare)

Efectele operaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte asupra microorganismelor (bactericid, bacteriostatic)

Construcţia şi funcţionarea aparatelor/ instalaţiilor care asigură conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate şi coborâte - schimbătorul de căldură cu plăci, - cu manta, - multitubular, - pasteurizatorul tunel

1 1 1

1

S32 23.05 S33 28.05 S33 30.05

S36-21.06

17. Efecuează operaţii care asigură conservarea prin reducerea umidităţii

Concentrarea prin vaporizare - Scopurile operaţiei de concentrare - Construcţia şi modul de funcţionare a aparatelor/ instalaţiilor care asigură conservarea prin concentrare instalaţiile de concentrare cu simplu efect şi cu efect multiplu

Uscarea - Mecanismul operaţiei de uscare - Construcţia şi modul de funcţionare a aparatelor/ instalaţiilor care asigură conservarea prin uscare - uscătorul în strat fluidizat - uscătorul turn

1

1 1 1

1 1

S34 04.06 S34 06.06 S35 11.06 S35 13.06

S36-216 S37-29.06

18. Execută operaţia de condensare

Scopurile operaţiei de condensare

Construcţia şi funcţionarea condensatoarelor - condensatorul cu şicane şi

1 1

1

S36 18.06 S36 20.06

S37-29.06

15

talere - condensatorul multitubular

19. Realizează operaţia de distilare

Principiul realizării operaţiei de distilare Metode de distilare Construcţia şi modul de funcţionare a instalaţiilor de distilare şi rectificare - cu blază de distilare - de rectificare

Recapitulare - Prelucrarea termică a materiilor prime

1

1

1

S37 26.06 S37 28.06

S37-29.06

16

2. EXEMPLE DE ITEMI

17

ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare - Modulul: Efectuarea analizelor specifice în industria alimentară fermentativă - Competentele vizate:

Efectuează analiza senzorială Determină caracteristicile fizico-chimice Efectuează analize microbiologice

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului

corect. (10p)

1. Pruina poate fi: a. un acid existent în sucul de strugure

b. un pigment al pieliţei strugurelui c. o substanţă ceroasă ce acoperă pieliţa strugurelui d. o aromă specifică unui soi de struguri 2. Mirosul de încins sau de mucegai, al orzului indică: a. uscarea orzului timp îndelungat b. germinarea insuficientă a orzului

c. decorticarea orzului d. o depozitare a orzului cu umiditate ridicată

3. Hameiul este materie primă folosit la fabricarea berii şi conferă acesteia:

a. culoare b. gust dulceag c. gust amar d. o spumare mai redusă

4. Prin determinarea mirosului la vin se apreciază:

a. opalescenţa b. buchetul c. tulbureala d. perlajul

5. Culoarea boabelor de orz trebuie să fie:

a. galben-deschis b. verde strălucitor c. galben-roşcat d. gri-deschis cu vârfuri negre

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE 1.-c; 2.-d; 3.-c; 4.-b; 5.-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p

18

ITEMI PERECHE

- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare - Modulul: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare - Competentele vizate:

Descrie principiile alimentare – glucide, lipide, protide-şi rolul lor în obţinerea produselor alimentare

1. În coloana A sunt indicate tipuri de aminoacizi, iar în coloana B, denumirile aminoacizilor. Scrieţi, pe foaie, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. (10p)

A. Tipuri de aminoacizi B. Denumirea aminoacidului

1. monoamino monocarboxilici a. glicerina 2. monoamino dicarboxilici b. lizină 3. diamino monocarboxilici c. tirozina 4. aromatici d. valină 5. heterociclici e. histidină f. acid aspartic

2. În coloana A sunt enumerate grupe de substanţe, iar în coloana B reprezentanţi ai grupelor. Scrieţi, pe foaie, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. (10p)

A. Grupe de substanţe B. Reprezentanţi ai grupelor

1. poliglucide 2. gliceride 3. diglucide 4. aminoacizi 5. peptide

a. triptofan b. maltoza c. colesterolul d. tristearina e. celuloza f. carnozina

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE 1. (10p) 1 - d; 2 - f; 3 - b; 4 - c; 5 - e.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 2. (10p) 1 – e; 2 – d; 3 – b; 4 – a; 5 – f.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

19

ITEMI DUALI

- Calificarea: Tehnician în industria alimentară

- Modulul: Tehnologii specifice în industria alimentară fermentativă

- Competentele vizate:

Controleazǎ calitatea materiilor prime şi a produselor finite.

Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

Notaţi în dreptul fiecărei afirmaţii de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă enunţul este fals. (10p) Pentru un enunţ considerat fals, reformulaţi astfel încât acesta să devină adevărat. (2p) a. ......... După mărime strugurii se împart în :struguri compacţi şi struguri cu boabe rare.

b........... Pigmentaţia boabelor de struguri datorată soarelui nu constituie un defect.

c. ......... Tăria alcoolică a vinului poate fi mai mică de 8,5% în volume.

d. ......... Astringenţa este caracteristică vinurilor albe

e. ......... Vinul roşu cu un conţinut mare de tanin este dur, aspru, ferm, rugos.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

a - F; b -A; c - F; d - F; e –A Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. a. reformulat

După mărime strugurii se împart în :struguri cu greutate foarte mică sau foarte mare şi struguri cu lungime mică sau foarte lungi. c. reformulat Tăria alcoolică a vinului poate fi mai mare de 8,5% în volume. d. reformulat Astringenţa este caracteristică vinurilor roşii. Pentru oricare variantă transformată în răspuns adevărat se acordă 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

20

ITEMI DE COMPLETARE

- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare

- Modulul: Efectuarea analizelor specifice în industria alimentară fermentativă


Efectuează analiza senzorială

Scrieţi pe foaie cuvântul din paranteză, care completează corect fiecare din

următoarele afirmaţii. (10p) 1. La vinurile şampanizate perlajul este … (1) ...., durabil, cu bule …(2) ... care pornesc de la fundul paharului. 2. Berea se defineşte ca fiind o băutură slab … (3) ..., nedistilată, obţinută prin …(4) ... mustului de malţ, aromatizat cu …(5) ... şi însămânţat cu …(6) ... de bere.


1 - continuu; 2 - mici; 3 – alcoolică; 4 – fermentarea; 5 – hamei; 6 – drojdie.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

21

ÎNTREBARE STRUCTURATĂ


- Modulul: Tehnica analizelor de laborator


Determină caracteristicile fizico-chimice Prelucrează datele numerice Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

1. În schiţa de mai jos este reprezentată o balanţă hectolitrică. (22p)

a. denumiţi reperele 1,2, 3, 4, 5

b. definiţi masa hectolitrică.

c. enumeraţi 3 factori care influenţează

valoarea masei hectolitrice.

d. indicaţi o materie primă a cărei masă hectolitrică se determină cu acest aparat

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE a. (10p) 1- cilindru; 2- cilindru cu fund mobil; 3- cuţit; 4- cilindrul cu rol de pâlnie; 5- cutie cu greutăţi; Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. (5×2p=10p)

b. (4p) Masa hectolitrică reprezintă raportul dintre masa cerealelor şi volumul ocupat de acesta (kg/hl). Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 p. Pentru răspuns parţial corect sau complet se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,0p. c. (6p)

1- conţinutul de corpuri străine 2- umiditatea masei de boabe 3- masa specifică a produsului 4- compactitatea aşezării boabelor în vas 5- forma şi mărimea boabelor.

Pentru oricare răspuns corect se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (3×2=6 p) d. (2p) orz, porumb, grâu, seminţe oleaginoase. Pentru oricare răspuns corect se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

22

ITEMI REZOLVARE DE PROBLEME (problemă/probă practică)


- Modulul: Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare

- Competentele vizate: Abilităţi cheie

Igiena şi securitatea muncii Lucrul în echipă Competenţe tehnice specializate Obţine sucuri limpezi

1. PROBA PRACTICĂ Locul de evaluare: Atelierul şcoală Instrucţiuni pentru candidat

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;

Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele şi materialele necesare rezolvării sarcinilor;

Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru. Sarcina de lucru

Executaţi operaţiea de filtrare a sucului folosind filtrul cu plăci

FIŞĂ DE LUCRU

Nr. crt. Etape de lucru

1. Montarea filtrului

2.

Strângerea plăcilor

3.

Filtrarea

4.

Demontarea filtrului

5.

Spălarea filtrului

6

Înlăturarea factorilor de risc la realizarea operaţiei de filtrare

23

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

Executarea operaţiei de filtrare a sucului folosind filtrul cu plăci

Nr. Crt.

Etapa de lucru Faze şi condiţii de realizare Punctaj propus

Punctaj obţinut

1. Montarea filtrului

- montează plăcile metalice - aşează plăcile filtrante

poroase, cu suprafaţa mai poroasă spre accesul sucului tulbure (alternativ);

7

8

2. Strângerea plăcilor

- etanşează plăcile prin strângerea şi rotirea roţii de manevră a plăci de capăt;

8

3. Filtrarea

- deschide robinetul de admisie suc brut;

- deschide robinetul de evacuare a sucului limpede;

- acţionează pompa de filtrare; - controlează presiunea de

filtrare.

7

7

8 8

4. Demontarea filtrului

- roteşte placa de manevră în sensul desfacerii filtrului şi îndepărtează plăcile metalice;

- scoate plăcile filtrante cu impurităţi

8

7

5. Spălarea filtrului

- spală filtrul cu un jet de apă, colectând impurităţile în tava colectoare;

- dezinfectează plăcile cu o soluţie de SO2

7

7

6 Înlăturarea factorilor de risc la realizarea operaţiei de filtrare

- remediază defecţiunile apărute la echipamentele de protecţie, respectând normele de protecţie

8

Se acordă 10 puncte din oficiu

TOTAL 24

24


- Modulul: Tehnica analizelor de laborator

- Competentele vizate: Determină caracteristicile fizico-chimice Prelucrează datele numerice

2. PROBA PRACTICĂ

Locul de evaluare: Laborator tehnologic Instrucţiuni pentru candidat Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;

Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele şi materialele necesare rezolvării sarcinilor; Sarcini de lucru:

1. Cântăreşte 7g de sare pe o sticlă de ceas, cu precizie de 0,1g.

2. Întocmiţi un referat care să cuprindă: - aparatura şi ustensilele necesare;

- notarea maselor cântărite. Notă : Timp maxim de lucru : 20 minute Se acordă 10 puncte din oficiu

Punctaj maxim 90 puncte BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

Nr. crt.

Cerinţe Punctaj maxim

Punctaj obţinut

1 Echipament de P M Respectarea NPM şi igienă

5p

2 Alegerea sticlăriei şi a ustensilelor necesare 10p

3 Umplerea balonului cotat până în apropierea cotei de nivel

15p

4 Adăugarea ultimelor picături de lichid cu ajutorul pipetei

15p

5 Citirea la meniscul inferior 15p

6 Repetabilitatea 5p 6 Curăţenia la locul de muncă 5p

7 Încadrarea în timpul de lucru 10p 8 Întocmirea referatului

- vase de sticlă si ustensilele necesare (balonul cotat de 200 ml, pâlnie, pipete, pahar , para de cauciuc )

10p

15 Punctaj din oficiu 10p 16 Punctaj total 100p

Notă: depăşirea timpului maxim de lucru se depunctează astfel: la fiecare 3 minute

depăşite, se scade câte un punct din punctajul maxim.

25

3. Pentru 100 kg nectar de vişine cu 180 refractometrice, preparat dintr-un marc (cremă) de 130 refractometrice, este necesar adăugarea unui sirop de zahăr. Ce concentraţie va avea siropul de zahăr?


a. (5p) - scrierea formulei de calcul

Pentru scrierea corectă a formulei de calcul se acordă 5p. Pentru scriere parţial corectă sau pentru lipsa acestuia, 0p. b. (4p) - explicitarea termenilor din formula de calcul

ERn – extract refractometric al produsului finit (nectar)

ERnm– extract refractometric al marcului (cremei) Pentru explicitarea corectă a fiecărui termen din formulă se acordă câte 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

(2x2p=4p) c. (2p) - înlocuirea termenilor în formula de calcul

Pentru înlocuirea corectă a termenilor din formula de calcul se acordă 2p. Pentru înlocuire parţial corectă sau pentru lipsa acestuia, 0p. d. (3p) - calcularea concentraţie siropului de zahăr

Pentru scrierea corectă a răspunsului final se acordă 3p. Pentru scriere incorectă sau pentru lipsa acestuia, 0p.

4. Se amestecă sirop concentrat cu apă carbogazoasă pentru a prepara 1500kg

băutură răcoritoare. Se cunosc: concentraţia în substanţă uscată a siropului 60% şi a băuturii răcoritoare10%. Pierderile la operaţia de amestecare sunt 1% din băutura răcoritoare. Calculaţi pe foaia de concurs cantităţile de apă şi sirop concentrat. 20 puncte


M1; m1=0% M2;m2=60% Apa Sirop concentrat Amestecare pierderi=1% din M3

Băutura răcoritoare

M3=1500 kg; m3=10%

60

ER40ER100X mn

021,360

134018100X

refractometrice

26

Pentru prezentarea schemei tehnologice pentru operaţia de amestecare se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Se notează: M1 – cantitatea de apă carbogazoasă, în kg; M2 – cantitatea de sirop concentrat, în kg; M3= 1500 kg, cantitatea de băutură răcoritoare; m1= 0% (apa nu are substanţă uscată); m2= 60%, concentraţia în substanţă uscată a siropului; m3= 10%, concentraţia în substanţă uscată a bauturii racoritoare; a=1%, pierderea raportată la cantitatea de băutură răcoritoare. Pentru notarea materialelor care intră şi ies din operaţie se acordă 3p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

3100

3

1003

100

32

100

21

100

1

3100

321

Mma

Mm

Mm

Mm

Ma

MMM

Pentru scrierea ecuaţiilor de bilanţ parţial şi total se acordă 6p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Pentru înlocuirea corectă a datelor în ecuaţia de bilanţ total se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Pentru înlocuirea corectă a datelor în ecuaţia de bilanţ parţial se acordă 4p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. M2= 252,5 kg sirop concentrat, Pentru calcularea cantităţii de sirop concentrat se acordă 2p. Pentru răspuns incorect

sau lipsa acestuia, 0p.

M1= 1262,5 kg – apă gazoasă. Pentru calcularea cantităţii de apă gazoasă se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

27

ESEU STRUCTURAT


- Modulul: Controlul proceselor biochimice din industria alimentară


Precizează rolul proceselor biochimice la obţinerea produselor alimentare

Analizează influenţa proceselor de degradare asupra calităţii produselor alimentare

Realizaţi un eseu cu tema “Transformări care au loc la fabricarea brânzeturilor”

cu următoarea structură: a. Coagularea şi închegarea laptelui. b. Transformări care au loc în procesul de maturarea a brânzeturilor. c. Gradul de maturare al brânzeturilor. d. Balonarea târzie a brânzeturilor. e. Cauzele apariţiei gustului amar la brânzeturi. (4 cauze)


a. (6p)

Coagularea şi închegarea laptelui se face prin acidifiere sau pe cale enzimatică. Coagularea prin acidifiere constă în precipitarea cazeinei cu acid lactic, care

rezultă în urma fermentării lactozei. Coagularea pe cale enzimatică se realizează cu cheag, care produce coagularea cazeinei. Deosebirea între închegarea laptelui cu ajutorul acizilor şi închegarea cu cheag constă în faptul că, în cazul acizilor, se obţine o masă de cazeină cu mai puţin calciu, pe când în cazul cheagului se obţine o cazeină cu un conţinut bogat în calciu. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 6 p. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 3 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

b. (8p) Transformările care au loc în procesul de maturarea a brânzeturilor, sunt:

lactoza este transformată în acid lactic, sub acţiunea bacteriilor lactice; modificarea culorii şi a aspectului pastei de brânză, care la început este albă,

cu aspect de porţelan, sfărâmicioasă şi devine alb-gălbuie, unsuroasă şi elastică;

substanţele proteice sunt transformate în: albumoze, peptone, aminoacizi, amide şi amoniac;

amoniacul se combină cu dioxidul de carbon rezultat din fermentaţia lactică şi formează carbonatul de amoniu.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. (4x2p=8p)

c. (2p) Gradul de maturare al brânzeturilor se apreciază în funcţie de cantitatea de azot solubil raportată la azotul total.

28

Se acordă 2p pentru răspuns corect. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 1 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. d. (6p) Balonarea târzie (butirică) a brânzeturilor este provocată de bacteriile butirice şi de putrefacţie. Acestea produc balonarea numai dacă se găsesc în cantitate mare. Balonarea butirică apare după 10-60 zile de la fabricaţie şi este provocată de Clostridium thyrobutyricum. Gustul brânzei devine dulceag, sălciu, neplăcut, iar consistenţa este moale, cu desen neuniform. Laptele contaminat cu bacterii butirice nu poate fi utilizat la obţinerea brânzeturilor cu pastă tare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 6 p. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 3 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

e. (8p) Cauzele apariţiei gustului amar la brânzeturi:

lapte provenit de la animale hrănite cu ierburi care conţin substanţe amare; folosirea unor cantităţi mari de cheag; clorură de sodiu care conţine substanţe amare; bacteriile din genul Mamococcus şi Micrococcus produc o descompunere

avansată a substanţelor proteice, iar substanţele rezultate imprimă gust amar brânzeturilor.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. (4x2p=8p)

29

3. INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ

30

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ


UC 10.: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Competenţe:

10.1 Determină cantităţile de materii prime şi produse finite 10.2 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii mecanice 10.3 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii termice 10.4 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţiile bazate pe difuzie

OBIECTIVELE EVALUĂRII

Utilizarea termenilor de specialitate

Explicarea principiilor pe baza cărora se desfăşoară operaţiile tehnologice în IA

Identificarea elementelor constituente ale utilajelor din IA

Explicarea modului de funcţionare a utilajelor folosite în IA

Prezentarea domeniilor de utilizare în IA a utilajelor studiate

MATRICEA DE SPECIFICAŢIE

CONTINUTURI: 1. Calcule tehnologice 2. Operaţii tehnologice in I.A. 3. Construcţia utilajelor folosite in I.A. 4. Funcţionarea utilajelor folosite in I.A. 5. Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de utilaje

Nivel cunoştinţe Conţinut

a-şi aminti

a înţelege

a plica

a analiza

a evalua

Total itemi

%

Calcule tehnologice

1 I.3.c

1 III.1

2

10

Operaţii tehnologice in IA

1 I.1.1 1 I.1.3

1 I.1.2 1 II.1.2

1 III.2

5 25

Construcţia utilajelor folosite in IA

1 II.1.3 1 I.3.a

1 II.2.a 1 II.2.d

4 20

Funcţionarea utilajelor folosite in IA

1 I.2.2

1 I.3.b 1 I.3.e

1 II.2.c

1 II.1.1 1 II.2.b

6 30

Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de utilaje

1 I.1.4 1 I.2.1

1 I.3.d 3 15

Total itemi

6 7 4 2 1 20 100

%

30 35 20 10 5 100

31

Data …………….. Numele ………………….. Timp 45 min Prenumele ………………….. Clasa a IX-a ….

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

MODULUL II. Operaţii şi utilaje în industria alimentară

Toate subiectele sunt obligatorii. Punctaj 90 puncte Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (32 puncte) I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 - 4), încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect. 8 puncte

1. Acţiunea de trecere a unui gaz sub formă de bule printr-un lichid se numeşte: a. barbotare b. cavitaţie c. colmatare d. pulverizare

2. Operaţia de transfer de umiditate şi căldură, în care produsul cedează apă unui agent termic, se numeşte:

a. amestecare b. concentrare c. mărunţire d. uscare

3. Prin mărunţire se realizează:

a. reducerea dimensiunilor particulelor b. separarea particulelor după mărime c. separarea particulelor de impurităţi d. transportul particulelor

4. Malaxorul este utilizat pentru amestecarea materialelor:

a. lichide b. solide c. păstoase d. lichide şi gazoase

I.2.1 Scrieţi pe foaia corespondenţa dintre cifrele din coloana A în care sunt trecute operaţii unitare şi literele din coloana B, în care sunt trecute utilaje folosite pentru realizarea acestora. 6 puncte

32

A. Operaţii unitare B. Utilaje

1. Transportul materialelor solide 2. Amestecarea 3. Sedimentarea

a. Malaxor cu braţe b. Cameră de desprăfuire cu şicane c. Elevator d. Injector

I.2.2. Scrieţi pe foaia corespondenţa dintre cifrele din coloana A care reprezintă metodele de mărunţire şi literele din coloana B care reprezintă utilajul corespunzător metodei. 6 puncte

A metodele de mărunţire B. utilajul corespunzător

1. prin compresiune 2. prin lovire 3. prin compresiune şi frecare

a. moara cu ciocane b. sita plană c. concasorul cu cilindri d. valţul automat

I.3 Notaţi în dreptul fiecărei afirmaţii de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă enunţul este fals. Pentru un enunţ considerat fals, reformulaţi astfel încât acesta să devină adevărate. 12 puncte a. … Filtrul deschis cu agitator este folosit la separarea particulelor solide din mediul

gazos. b. … Refuzul rezultat la cernere reprezintă partea formată din particule mai mici decât

ochiurile sitei. c. … Viteza de filtrare reprezintă cantitatea de filtrat obţinută pe unitatea de suprafaţă

filtrantă, în unitatea de timp. d. … Malaxorul cu cuvă mobilă este utilizat la amestecarea sorturilor de făină. e. … Deplasarea materialelor de la un nivel superior la un nivel inferior se poate face pe un plan înclinat datorită forţei gravitaţionale. SUBIECTUL II (28 puncte) II.1 Scrieţi pe foaie cuvintele corespunzătoare spaţiilor libere, astfel încât afirmaţiile să aibă sens. 8 puncte

1. În timpul operaţiei de filtrare faza care se depune pe suprafaţa filtrantă poartă numele de ……(1)……….., iar faza care trece prin suprafaţa filtrantă se numeşte ..........(2).......... 2. Difuzia constă într-un transfer de substanţă în medii fluide, atunci când fazele, aflate în contact, au ……(3)……….. diferite într-un anumit component. 3. Condensatoarele cu schimb de căldură direct se mai numesc şi condensatoare de ……(4)……….. .

II.2 În schiţa de mai jos este prezentat schimbătorul de căldură multitubular. Scrieţi pe foaia de examen informaţiile corecte: 20 puncte

33

a. Denumiţi reperele 1, 2, 3, 4. b. Indicaţi traseele parcurse de agentul termic şi de produs. c. Explicaţi cum se realizează circulaţia forţată a

produsului în aparat. d. Daţi exemple de alte două schimbătoare de căldură, cu transmitere indirectă a căldurii.

SUBIECTUL III (30 puncte) III.1 Fazele unui amestec eterogen se separă prin intermediul unei suprafeţe filtrante de 0,06m2. Dacă în timp de 30 de secunde, prin suprafaţa filtrantă se colectează o cantitate de filtrat de 0,2m3, calculaţi pe foaia de concurs viteza de filtrare. 10 puncte

III.2 Alcătuiţi un eseu cu tema „USCAREA” după următoarea structură de idei:

- definiţia operaţiei de uscare; - factorii care influenţează uscarea; - metode de uscare (după modul de realizare a transferului termic) utilizate în industria alimentară. 20 puncte

3

3

4

2

1

4

34


MODULUL II. Operaţii şi utilaje în industria alimentară

SUBIECTUL I 32 puncte

I.1. (8p)

1 - a; 2 - d; 3 - a; 4 - c.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p (5×2p=10p) I.2. (12p) I.2.1 1- c; 2 – a; 3 – b.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (3×2p=6p) I:2.2 1 - c; 2 - a; 3 – d.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (3×2p=6p) I.3 (12p) a - F; b -F; c -A; d - F; e – A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (5×2p=10p)

a. reformulat Filtrul deschis cu agitator este folosit la separarea particulelor solide din mediul lichid. b. reformulat Refuzul rezultat la cernere reprezintă partea formată din particule mai mari decât ochiurile sitei. d. reformulat

Malaxorul cu cuvă mobilă este utilizat la amestecarea făinii cu apa pentru obţinerea aluatului. Se acordă 2p pentru oricare variantă falsă reformulată.

SUBIECTUL II 28 puncte

II.1. (8p) 1 - precipitat; 2 – filtrat; 3 – concentraţii; 4 – amestec. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (4×2p=8p) II.2 (20p) a. (8p) 1-fascicol de ţevi; 2-cilindru metalic; 3-plăci perforate (plăci de capăt); 4- capace.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. (4×2p=8p) b. (4p) Agentul termic circulă printre ţevi.

Produsul circulă prin ţevi şi prin spaţiul delimitat de capace şi plăcile de capăt. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

35

c. (4p) Circulaţia forţată se realizează cu ajutorul pompelor şi poate avea sens

ascendent, descendent, sau orizontal în funcţie de poziţia fascicolului multitubular. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 p. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. d. (4p) - schimbătoare de căldură cu manta, cu serpentină, cu plăci, cu aripioare.

Pentru oricare două răspunsuri corecte din cele prezentate se acordă 4p. Pentru răspuns parţial corect sau complet se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. 3. Se amestecă sirop concentrat cu apă carbogazoasă pentru a prepara 1500kg

băutură răcoritoare. Se cunosc: concentraţia în substanţă uscată a siropului 60% şi a băuturii răcoritoare10%. Pierderile la operaţia de amestecare sunt 1% din băutura răcoritoare. Calculaţi pe foaia de concurs cantităţile de apă şi sirop concentrat.

SUBIECTUL III 30 puncte

III.1 (10p) în care: vf = V/Axtf

vf=viteza de filtrare, în m/s; V=0,2 m3, cantitatea de filtrat; A=0,06 m2, suprafaţa de filtrare; tf=30 s Pentru scrierea corectă a formulei vitezei de filtrare se acordă 3p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Pentru explicitarea termenilor se acordă 3p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. vf = 0,2/0,06x30 Pentru înlocuirea în formula de calcul se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

vf =0,1 m/s Pentru calcularea vitezei de filtrare se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

III.2 (20P) a. (2p) Definiţia operaţiei de uscare:

Uscarea este un proces de transfer de umiditate însoţit de un transfer de căldură, în care produsul cedează apă unui agent termic. Pentru răspuns corect şi complet, se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau complet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p. b. (12p) Factorii care influenţează uscarea - Factori dependenţi de produs

● natura materialului supus uscării – materialele supuse uscării pot avea structură poroasă sau capilară. Cu cât porii (sau capilarele) sunt mai numeroşi şi mai uniform repartizaţi în material, cu atât umiditatea se va deplasa mai repede. Dacă produsul este secţionat transversal pe capilare, atunci se creează numeroase căi de deplasare a apei spre mediul înconjurător.

36

● modul de legare a apei în produs, precum şi conţinutul de umiditate influenţează uscarea, în sensul că apa liberă conţinută în pori şi capilare difuzează mult mai uşor decât cea legată osmotic sau chimic.

● forma şi dimensiunile produsului – produsele mărunţite au suprafaţa liberă foarte mare şi grosimea mică, fapt ce determină scăderea duratei de deplasare a apei din interiorul produsului spre suprafaţa acesteia.

● temperatura produsului – influenţează direct proporţional viteza de uscare. Când are valori mari, creşte considerabil viteza de uscare. Totuşi valoarea temperaturii nu trebuie să fie prea mare, pentru a nu duce la degradarea produselor, prin ardere. - Factori dependenţi de agentul de uscare

● temperatura şi umiditatea agentului de uscare – aerul cu umiditate mică şi temperatură mare se poate încărca cu umiditate multă de la suprafaţa produsului, ajungând astfel aproape de starea de saturaţie. Pentru ca acest aer să poată fi refolosit la uscarea produselor, trebuie supus unei operaţii de încălzire la umiditate constantă.

● sensul de deplasare şi viteza aerului - când produsul circulă în contracurent cu agentul de uscare, este posibilă trecerea unei cantităţi mai mari de umiditate din produs spre aer. Viteza de deplasare trebuie să fie corelată cu viteza de difuziune şi cu cea de evaporare a apei din produs, astfel încât pe măsură ce apa este eliminată, să fie antrenată de către agentul de uscare. Pentru fiecare răspuns corect şi complet, se acordă câte 2p; pentru fiecare răspuns parţial corect sau complet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p. 6×2p=12p c. (6p) Metodele de uscare după modul de realizare a transferului termic:

- Prin conducţie, când produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului ce trebuie încălzită mereu la temperaturi mari. Produsele se pot supraîncălzi neuniform, degradându-se.

Se acordă 2p pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet sau corect se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. - Prin convecţie în aer cald sau gaze de ardere, produsele fiind aşezate pe rastele, cărucioare mobile, tăvi etc. circulând fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de uscare. Se poate folosi aer cu temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, fără ca temperatura să conducă la degradarea produsului.

Se acordă 2 p pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet sau corect se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. - Prin radiaţie când produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi calorici (corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii). Produsele se usucă în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă în produs.

Se acordă 2 p pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet sau corect se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p.

37

4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL

38

ANALIZA REZULTATELOR

Evaluarea reprezintă un parteneriat între elev şi profesor pentru atingerea

competenţelor profesionale prevăzute în unităţile de competenţă din SPP, transpuse în

criterii de evaluare sau performanţă prevăzute în Curriculum ceea ce necesită

construirea unui parteneriat între evaluator şi evaluat.

Teste formative, sumative folosite la evaluare cuprind

grupaj de întrebări, pentru o verificare amplă după temă (modul);

oferă notarea obiectivă, prin echilibrarea sarcinilor;

alegerea sarcinilor, volumul lor, ordonarea, ponderea problemelor pe obiective,

punctajul

Rezultatele evaluarilor constitue principalele repere la care se raporteaza elevii si

profesorii in egala masura,atunci cind se urmareste o analizaobiectiva a cunostintelor,

competentelor si abilitatilor dobandite pe parcursul unei perioade de formare.

Evaluarea periodica permite identificarea lacunelor, iar pentru remedierea acestora

se vor elabora planurile de remediere care au ca scop derulareade activitati remediale.

Realizarea planului remedial presupune mai multe etape:

A. Identificarea aspectelor care trebuie remediate

B. Diagnoza

C. Stabilirea cauzelor

D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)

A. Identificarea aspectelor care trebuie remediate

Pentru a identifica aspectele care trebue remediate am aplicat un test de

evaluare sumativacu diferite tipuri de itemi pentru unitatea de invatare.

- Determină cantităţile de materii prime şi produse finite si

- Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii mecanice

specifice modulului Operaţii şi utilaje în industria alimentară, calasa a IX-a Pregatitea

de baza, domeniul Industria Alimentara

competenţe vizate:

10. Operaţii şi utilaje în industria alimentară

10.1 Determină cantităţile de materii prime şi produse finite

10.2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii

mecanice

39

OBIECTIVELE EVALUĂRII

Să utilizeze termeni de specialitate

Să clasifice operaţiile tehnologice

Să identifice operaţiile dintr-un proces tehnologic

Să identifice utilajele specifice la realizarea operaţiile dintr-un proces

tehnologic

Să argumenteze scopul realizării operaţiilor tehnologice

La întocmirea testului am avut în vedere ca itemii elaborați să asigure evaluarea

întregului conținut, printr-o distribuire relativ proportională a numărului de itemi pe

fiecare unitate de conținut în funcție de complexitatea și timpul alocat acestor

conținuturi prin planificarea evaluării; de asemenea am urmărit și respectarea cerințelor

referitoare la întocmirea unui test de evaluare sumativă, adică elaborarea unor itemi

distribuiți pe cele 4 niveluri cognitive corespunzătoare competențelor deevaluat

(Achiziția informației, Înțelegere, Aplicare, Analiză).

Unitatea de învățare evaluată, făcând parte dintr-un modul de ciclu superior al liceului

tehnologic, s-a urmărit la elaborarea testului evaluarea competențelor corespunzătoare

unor niveluri cognitive superioare(Înțelegere, Aplicare, Analiză) și mai puțin achiziția

cunoștințelor.

Nivel cunoştinţe Conținut

A-şi aminti

A înţelege A aplica A analiza

A evalua

Total Pondere%

Termeni specifici unui proces tehnologic

I.1.1 (2)

II.2.1(6) I.2.a (2) 3 11

Calcularea cantităţilor de materii prime, şi produse finite bilanţ de materiale total şi parţial,

III.1.a (2)

III.2b (6)

III.2.c (4)

III.2a (10) III.1.b (4)

5 18,5

Operaţii de transport Utilaje: Transportul fluidelor pompe

I.1.2 (2) I.1.5 (2)

I.1. 4 (2) II.3.a (4) I.2.b (2)

II.3.c (2) II.3.d (6)

I.2.d (2) II.3.b (4)

9 33,7

Operaţii de transport Utilaje: Transportul solidelor: Transp.bandă, Transp. elicoidal, elevatorul, instalaţia de transport pneumatic prin aspiraţie

I.1.3 (2)

I.2.e (2)

II.1 (2) II.2.2(4)

I.2.c(2) I.2.f. (4)

6 22

Domenii de utilizare a aparetelor I.3.1 (3) I.3.2 (3)

I.3.3 (3) I.3.4 (3)

4 14,8

Total itemi

4 7 8 6 2 27 100

%

14,8 26 30 22 7,2 100

40

ELEVI

Retenţia Înţelegerea Aplicarea Analiza Evaluarea T

fără

pt of

I1.1

2

I.1.2

2

I.1.5

2

I1.3

2

III1.a

2

I1.4

2

II3.a

4

I2b

2

I2.e

2

I3.1

3

I3.2

3

II2.1

6

III2.b

6

II3.C

2

II3d

6

II1

2

II2.2

4

I3.3

3

I3.4

3

I2.a

2

III2.c

4

I2.d

2

II3.b

4

I2c

2

I2f

4

III2.a

10

III1.b

4

ARSENI M 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90

BÎRSĂN D 2 2 - 2 2 2 2 2 2 3 3 5 6 2 5 2 2 3 3 2 4 - 3 2 - 10 2 74

CIUBOTAR V 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 5 2 2 - 4 - - - 1 - - - - 3 2 35

CORPACI C 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 3 6 2 3 2 - 3 3 2 4 2 3 2 2 8 4 67

COSTIN A - 2 - - - 2 - 2 2 3 3 4 5 2 4 2 - 3 3 - 1 2 2 2 3 8 2 57

DAJBOG A 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90

DAVID D - 2 2 2 2 - 4 - - - - 1 2 2 1 - 4 - - - - - - - 1 4 2 29

DICIANU A 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 4 1 - 4 2 4 3 3 2 3 2 4 2 2 5 2 67

GROSU G 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90

ION M 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90

IONAŞCU S 2 2 2 2 2 - 4 - - 3 3 5 4 2 5 - 4 3 3 - - - - 2 2 8 2 60

LUPU A 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90

LUPU L 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 4 2 2 - 4 - - - - - 1 - 2 3 - 34

MARUS A 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 5 3 2 5 2 4 3 3 2 3 2 2 2 4 10 4 82

MIHAI D 2 2 - 2 2 2 4 2 2 3 3 5 6 2 5 2 4 3 3 2 2 2 2 2 4 8 2 78

MORARU R 2 - 2 2 2 - 4 - - 3 3 6 2 - 6 - 4 3 3 - - - - - - 2 - 44

NACU G 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 3 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 5 2 80

NEGARĂ G 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 4 - 6 2 4 3 3 2 2 - 1 2 4 4 4 71

PEŢIC C 2 2 2 2 2 - 4 - - - - - 5 2 - - 4 - - - - - 1 - - - - 26

POPA E 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 5 5 2 5 2 - 3 3 2 2 2 - 2 - - - 56

STOICA V 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 4 2 4 10 2 88

TOBOL M 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90

TUDOR M 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 2 2 4 8 2 80

41

ELEVI

Retenţia Înţelegerea Aplicarea Analiza Evaluarea T

fără

pt of

I1.1

2p

I.1.2

2p

I.1.5

2p

I1.3

2p

III1.a

2p

I1.4

2p

II3.a

4p

I2b

2p

I2.e

2p

I3.1

3p

I3.2

3p

II2.1

6p

III2.b

6p

II3.C

2p

II3d

6p

II1

2p

II2.2

4p

I3.3

3p

I3.4

3p

I2.a

2p

III2.c

4p

I2.d

2p

II3.b

4p

I2c

2p

I2f

4p

III2.a

10p

III1.b

4p

ARSENI M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90

BÎRSĂN D + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + - + + 74

CIUBOTAR V + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - + 35

CORPACI C + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + 67

COSTIN A - + - - - + - + + + + + + + + + - + + - - + + + + + + 57

DAJBOG A + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90

DAVID D - + + + + - + - - - - - - + - - + - - - - - - - - - + 29

DICIANU A + - + + + + + + + + + + - - + + + + + + + + + + + + + 67

GROSU G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90

ION M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90

IONAŞCU S + + + + + - + - - + + + + + + - + + + - - - - + + + + 60

LUPU A + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90

LUPU L + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - + - - 34

MARUS A + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 82

MIHAI D + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 78

MORARU R + - + + + - + - - + + + - - + - + + + - - - - - - - - 44

NACU G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80

NEGARĂ G + - + + + + + + + + + + + - + + + + + + + - - + + - + 71

PEŢIC C + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - - 26

POPA E + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + - + - - - 56

STOICA V + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 88

TOBOL M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90

TUDOR M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80

Total (+) 22 20 20 20 20 20 20 17 17 19 19 19 20 20 19 17 20 19 19 16 16 15 15 18 17 16 19

Total (-) 1 3 3 3 3 3 3 6 6 4 4 4 3 3 4 6 3 4 4 7 7 8 8 5 6 7 4

42

După aplicarea și corectarea testului, rezultatele elevilor au fost consemnate intr-

un tabel centralizator, care conține punctajul obținut de fiecare elev pe fiecare item

(Tabel1) Itemii au fost grupați în tabel pe niveluri cognitive, așa cum rezultă din

matricea de specificații. Nu s-a luat în considerare punctele acordate din oficiu.

Apoi, punctajele din tabel au fost convertite în plus-uri si minus-uri, într-un alt

tabel (vezi Tabel 2), astfel: s-au marcat cu semnul (+) itemii

La care elevula a răspuns corect (itemi la care a obținut mai mult de jumătate din

punctajul alocat pe itemul respectiv) si cu semnul (-)itemii la care nu a raspuns

mulțumitor

(itemi la care elevii au obținut mai puțin de jumătate din punctajul alocat pe itemul

respectiv)

B. Diagnoza

Din Tabelul 2, analizând totalurile pe fiecare semn (+ sau -) și pe fiecare nivel

cognitiv se identifică nivelul performanței elevilor, raportată la acele niveluri cognitive

evaluate.

Constatări:

- 22 de elevi au răspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evaluează

nivelul cunoștințelor de specialitate, deci aceștia au achiziționat un nivel

mulțumitor de cunostinte.

- majoritatea elevilor au rezolvat satisfăcător itemii subiectivi semiobiectivi,

care au avut ca cerință descrierea principiului de funcționare a unor

aparate/utilaje.

Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea și a capacității de utilizare și

aplicare a cunoștințelor specifice modulului; s-a constatat că sunt elevi care au

demonstrat o slabă capacitate de aplicare a cunosintelor de calcule matematice

elementare.

C. Stabilirea cauzelor

Cauze:

- mediul de proveniență al elevilor: elevi cu posibilităţi materiale scăzute, elevi ai

căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, elevi cu părinți dezinteresați de școală;

- factori individuali (la uni elevi): nivel redus de cunoștințe din clasele anterioare,

capacitate scăzută de memorare, neînțelegerea conceptelor predate, dificultăți de

comunicare;

43

D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)

Ţinând cont de aceste observaţii se impune luarea unor măsuri remediale, care

să permită şi elevilor care au întâmpinat dificultăţi să îşi îmbunătăţească rezultatele

școlare. Acest plan esteprezentat mai jos.

44

PLAN REMEDIERE LA NIVEL DE ELEV CLASA a IX-a B Modulul: Operaţii şi utilaje în industria alimentară Anul scolar 2012-2013 Profesor BRANZARU IOANA

Nume elev Decalaje identificate Prioritate Activitate remediala Intervalul de timp Persoana

responsabila

Resurse

CIUBOTAR V

DAVID D

LUPU L

MORARU A

- Insusirea lacunara a

informatiilor

teoretice (asimilarea defectoasa

acunostintelor de

specialitate)

Acoperirea

golurilor in

cunostinte

- Meditatii avand ca scop

explecarea notiunilor teoretice

in legatura cu bilantul de materiale si transportul

materialelor

- Colaborarea cu maistru instructor pentru invatarea in

contexte practic-aplicative

- Activitati de invatare

repetiive

Cate o ora pe

saptamana in afara

programului, in urmatoarele 3 sapt.

BRANZARU

IOANA

Carti de metodica

specialitatii

Fise de lucru

CIUBOTAR V

DAVID D

LUPU L

MORARU A

Lipsa capacitatii de

analiza

Dezvoltarea

capacitatii de

analiza

- Exercitii practice de

sistematizarea unor continuturi

- Fise de lucru cu sarcini progresiva

- Studii de caz de specialitate

Cate o ora pe

saptamana in afara

programului, in urmatoarele 3 sapt.

BRANZARU

IOANA

Manual scolar

CIUBOTAR V

DAVID D

LUPU L

MORARU A

Deficiente referitoare

la utilizarea formulelor si regulilor

de calcul matematic

Calcularea

corecta respectand

algoritmul de

calcul

- Exercitii de calcul scris

probleme

Cate o ora pe

saptamana in afara programului, in

urmatoarele 3 sapt.

BRANZARU

IOANA Profesorul de

matematica al

clasei POSTOLACHE

VALENTINA

Culegeri de exercitii

de matematica Probleme de

specialitate

CIUBOTAR V

DAVID D

LUPU L

MORARU A

Slaba aplicare a

cunostintelor specifice disciplinei in

rezolvari de probleme

Inbunatatirea

capacitatii de intelegere a

termenilor si de

aplicare a formulelor de

calcul specifice

modulului

- Rezolvarea de exercitii

practice si studii de caz care sa dezvolte capacitatea de aplicare

a cunostintelor specifice

disciplinei

Cate o ora pe

saptamana in afara programului, in

urmatoarele 3 sapt.

BRANZARU

IOANA

Culegeri de exercitii

de matematica Probleme de

specialitate

brânzaru ioana.pdf

Documents