brasoveanu rodica o toaleta a la liz taylor

5/28/2018 Brasoveanu Rodica O Toaleta a La Liz Taylor

Rodica OjogBrasoveanuO toaleta la Liz TaylorNepoatei mele, Madalina1"AM SAL UCID!"Prin ochii Ancai Dragu trecu o flacara pe care barbatul no observa. si lega cravata bleumarine cu picouri sidefii. Straluceau discret ca niste spinele.n oglindatoaletei se reflecta patul dublu florentin, noptierele cu veilleuse gemene. Douavase de argint. Le coafau abajururi enorme din matase trandafirie.Marian Dragu se consulta n oglinda cu privirea aceea speciala care ncearca sa fieobiectiva, sa se detaseze, sa mprumute nepartinirea ochiuluistrain. Era ncntat de

ropria imagine "arat de un milion de dolari!" dar spuse altceva:O chestie e certa! n materie de cravate si batiste, n sfrsit, accesorii, italiesunt imbatabili.Nevastasa l fixa din fotoliul scund, de budoar. Statea picior peste picior, ntroatitudine de contemplatie ironica, balabanindusi papucul pe vrfuldegetului gros.Da stiu ca te gatesti! E asa de interesanta soricuta de asta seara?Marian se mbraca rar n costum, preferind vestimentatiile juvenile:canadiene, vindiacuri si blugi, sepcute de licean, camasi din pnza topita descheiate pna la plex si care lasau sa se vada medalionul de aur cu semnulscorpionului. si nchipuia ca toate acestea l fac sa para mult mai tnar. Erade o cochetarie feminina, se ngrijea conserva cu grija si aplicatie de actrita. Nu fumase niciodata n viata lui, beacu multa moderatie si detesta sasi spuna vrsta.

Pe nevastasa, chiar dupa noua ani de casatorie, contrastul dintre toaleta meticuloasa, de pisicuta, si aspectul viril al barbatului nu nceta so surprinda. Marian Dragu era ceea ce femeile obisnuiesc n general sadefineasca drept "un tip superb", apasnd puternic pe cea dea doua silaba. Foarte nalt, avea un trup de bun gimnast chipul seducator, oleaca prea frumos n prima tinerete, cstigase dupa treizecide ani n vigoare. Una dinparticularitatile cele mai fascinante ale lui Dragu erarsul puternic, plin de viata, cascada de tinerete punnd n valoare o dentitie ce fi strnit invidia astrilor de la Hollywood.Daca mia placut totdeauna ceva la tine. Anca, este ca ai umor.

Stiu mai bine dect oricine ce am n dotare. Zi, cinei zna?

ncerca sa pastreze un ton detasat, egal, sa voaleze orice tusa de gelozie.O femeie extraordinara. ntradevar un exemplar de exceptie, si stii ca nu ma preaavnt n adjective.Nimeni nuti poate contesta competenta n materie.Si era sincera. De pe la treisprezecepaisprezece ani, fara cel mai micefort dinpartea lui, muierile i picau n brate, ca drogate. ntra IXa, la liceu, o prietedea maicasii, femeie matura, avocata renumita, avnd ea nsasicopii mari, facusepentru el o pasiune smintita.Barbatusau i descoperise, fara investigatii complicate. Rapusa de patima, femeiacomitea zilnic zeci de imprudente, l astepta cu masina dupaterminarea orelor descoala, l saruta n plina strada sub ochii stupefiati ai trecatorilor. Urmase, evid

ent, divortul. Scandalul imens daduse start unei cariere sentimentale care amintea, pastrnd proportiile, de cea a unui RudolfValentino sau Ramon Novarro.Ce ntelegi tu prin exemplar de exceptie?Adica nemaintlnit. Simplu, nu? Arata dumnezeieste, mintea i e la felde aratoasa si nfatisarea, are toate datele unei mari doamne.

Aha! Vasazica de aia ai abordat strai de receptie.


Normal! Un mantou de vulpi argintii si o taraba de bijuterii impunparteneruluio anume tinuta.

Hm! exclama roasa de gelozie Anca. Taraba de giuvaeruri nui dovada de gust distins.

Marian Dragu zmbi. O ciupi neglijent de obraz.Depinde cine si cum le arboreaza, draga mea. Stilul e tot!Femeia si feri capul. Gndi otravita ca n noua ani de casatorie nu primise nici o p

doaba. Verighetele le facuse ea din niste fleacuri de aur doua coronite, un inelfara piatra si un rest de lant, ramase de la bunici.Cine suporta oficiul financiar? Cei barbatusau?Vezi, iubito, spuse Dragu atingnd perfid o chestiune dureroasa, exista femei caresiau depasit conditia de serve obsedate sa puna mna pe un titrat, ele refugiinduse n posturi umile de mici amploaiate cu preocupari intense n vederea realizariiunei bucatarii economicoase. De pilda, Leliacstiga ct trei barbati. Nui maritata.Anca, desenatoare tehnica la un institut de proiectari, si musca buzele. De cnd secasatorisera, aluziile sau trimiterile directe la absenta unei diplome universitare (si o gratulau toti: Marian, soacrasa, amicii familiei) i nveninau zilnic existenta. Orice pretext era bun pentru a o rani sngeros: faptul ca se scumpisera rosiile, ca Vasilestii siau schimbat Dacia cu unTaunus, ca femeia de serviciu ce

re acum 25 de lei pe ora, sau ca nau fost invitati la soareaua doctorului Gabrea.Soacrasa: "Daca amndoi sotii cstiga e altceva. Sau dus vremurile cnd tragea doabarbatul iar doamna, cu zestre confortabila, ntindea pasiente. Azi, fara diploma,daca gasesti prostul sa te ia, esti o povararusinoasa."Cumnatusau: "Gabrea invita numai lume bine. Ai vazut? Pe Matei, de cnd sa nsuratcu functionarica aia, nu la mai chemat niciodata." Marian: "Nu trebuie sa stietoata lumea ca ai doar liceul. Nu zic sa minti,dar poti lasa sa se nteleaga ca ai macar A.S.E.ul. Sunt economista la."Anca oftaimperceptibil. ntreba cu voce usor alterata:Teai culcat cu nababa ta?

nca nu. Probabil ca se va comite astaseara.

O rostise cu naturalete, fara urma de jena. i placea sasi povesteascaaventurilesi Anca stia toate muierile din ultimii noua ani, ba si de dinainte, detinnd fisecomplete: studii, stare civila, salariu, nume, aptitudini de pat etc.Pentru a fi complet edificata nu trebuia sa cenzureze corespondenta si compartimentele secrete ale portefeuillesului sai controleze telefoanele sau sal sarute dupa ureche pentru a detecta marca de parfum a ultimei cuceriri. Marian si traia ceea ce pentru un alt barbat ar fi constituit o a doua existenta pe fata, la lumina unui bec de 1 000 de wati, ntro paralela fireasca, faraumbra de clandestinitate.

Sadism? Orgoliu de pusti nfumurat sau de colectionar de dame? nca nu stia exact si, uneori, Anca se gndea cu satisfactie la suferinta lui Marian(avea sa fie crncena!) cnd, cazut n dizgratiile inerente vrstei, va pierde adoratia femeilor.Dragu si verifica portvizitul "am doua mii la mine, pentru oriceeventualitate" sisi trase pe mneca raglanul de un cenusiu de argint.Deci nu mastepti diseara. Daca suna Olga, spunei ca sunt la maica-mea. Tensiune,crampe, bataturi, ma rog, inventezi tu ceva.Teai plictisit de ea?Olga era amanta oficiala a ultimelor sase luni. Marian Dragu ridica din umeri.nca numi dau seama. Acum ma intereseaza altcineva. Pa, Pusi.


Zmbi fermecator: Numi urezi succes? "Ba sa crapi!", dar se stapni. Surse galben:Cum sa nu?! Am sati tin pumnii. Stii cum e prima oara, se maintmpla si rateuri. Barbatul ridica arogant barbia.Era cazul sa cunosti pna acum firma! Garantata, credit nelimitat.l auzi n vestibul fluiernd vesel se simtea tnar, ntreprinzator, plin deseductiesa ia cu asalt orice reduta, apoi usa apartamentului se nchise cu zgomot.Anca se apropie de oglinda. Avea treizeci si patru de ani, dar parea depatruzecisi cinci. Cearcanele nfipte pe obrajii supti nca din primele luni de casatorie naveau sa mai dispara niciodata, dupa cum niciodata naveau sase mai ntoarca prospetimea chipului, privirea nstelata. n danturaimpecabila un canin albastrui i ranesursul.

"De ce rabd? De ce nu plec n lume? Mai sunt tnara, mai pot fi iubita."Iubita, cumMarian no iubise niciodata. O luase pentru ca altfel asternutul Ancai i era inaccesibil. Fata l adorase din prima secunda dar, lipsita detemperament, i rezistase.ntrun puseu de ncapatnare, Marian, mpotrivaopozitiei familiei, consimtise sa in primarie.O sa mio plateasca! decise femeia cu voce tare. Cu pret cumplit!Ultimul pe carel poate plati cineva!Se duse n bucatarie si lua al treilea festal. Gestul cu care duse paharul la guraera acela al sinucigasului. Dar nu ea avea sa moara. O hotarreireversibila.2Daca nul ucid, nseamna sa mor eu. n consecinta.Olga Gabrelotti verifica telefonul daca are ton. Astepta de cinci ore so sune,tresarea la fiecare tril emis de cutia din ebonita. Aparatul l mostenisede la tai

casau, carel achizitionase n 1935.Cti ani ai mplinit tu, Olguto?Tnara se uita surprinsa la batrna. Fuma rezemata de spatarulcanapelei.Ceti veni, tanti?Asa. Ma uit la tine ca ai sarit din treizeci si tot nu tia venit mintea la cap.Olga nclesta pumnii. Cnd era furioasa, ndepartata origine italiana devenea dea dptul stridenta. Avea priviri nflacarate, ten cald, catifeliu si ogura lacoma. Unadin acele guri care par totdeauna mai pline de dinti dect ale altora, sugerndutianimale puternice, primejdioase: lei, tigri. O gura feroce.Tine minte ca de mna mea moare.Matusasa scutura indiferenta scrumul.

Nu vorbi prostii. n fond, individul. Apropo, cu ce se ocupa?

E inginer.

Da. Puteam sa pariez. Ploua cu din astia, ti vine sa crezi ca nu maiexista alte profesii pe lume. Ce voiam sati spun. Da! n fond, tia promis ceva?Olga avu o scurta ezitare. Nu, nui fagaduise nimic si chiar n primelecinci minute petrecute mpreuna i marturisise ca e nsurat.

"Pe toata viata" adaugase, strngndo usor de mna.Dansau n casa unor amici comuni care sarbatoreau un eveniment defamilie. "Chiar asa?" "h, sursese Marian. Sunt hotart sa nu gresesc a doua oara.tusasa conchise ncntata:Ei vezi? Ascultama pe mine, desi sfaturile sunt totdeauna inutile.Vorba aia, fiecare stie sa greseasca si singur. Cnd ntlnesti un barbat ca Don Juanul tau imposil, scandalos de seducator din ce nteleg eu, amuzate ct poti, dar ai grija sati cui inima n safe suprablindat. Daca esti nsa slaba de nger, cotesteo urgent pe aa ulita.Olga o masura sarcastica:


Asa ai procedat tu?Tanti Sofia fusese o femeie plina de draci. Cu povestile ei de dragoste, doar inventariate, ai fi umplut volume. Ultima oara se amorezase la aproape cincizeci de ani. Cea mai frumoasa dragoste dintre toate, dar si cea maidureroasa.Olga continua, aranjnd nervoasa revistele de pe masa:Mie mi faci pe nteleapta? Eram o pustoaica pe atunci, dar tin minte perfect cum tenvrteai ca turbata prin casa asteptnd sa sune Ovid, sau cum naiba l chema.

Sofia Macarie, femeie n vrsta, corpolenta si eleganta, avea nfatisarea clasica a pcheristei nversunate. Erau greu de definit amanuntele din aspect sau vestimentati

e careti sugerau cartofoarea, dar, privindo, instinctiv ovedeai tinnd tigara ntro mna si cartile n cealalta.

Faptul ca eu am gresit odinioara nu e suficient pentru a ma mpiedica sa vad erorile altora. Ba dimpotriva!

Atunci numi mai vorbi mie de vrsta. Ca ai treizeci, cincizeci sau o suta de ani, tot asa iubesti.

Sunt de acord. Hai so luam altfel. Ce vrei de la tip? Sa divorteze?

Olga strnse cordonul halatului de baie. Avea un trup picant, care n ciuda rotunjimilor nusi pierduse linia. Fausse maigre.n definitiv, de ce nu? Ar trebui so vezi pe nevastasa. O oaie lesinata, fara pic de nerv sau farmec. Se mbraca exact ca o provinciala, fara stil.

Chestiai sa se dezbrace cu stil, o ntrerupse matusasa.

Slabestema cu spiritele! Si care pe deasupra mai e si cretina! Imagineazati ca daca am sai comunic ceva lui Marian sau viceversa iospunem direct, desi stieca sunt metresa lui.

Exact cei trebuie inginerului tau. Doar un imbecil ar schimbao. Lagenul lui, navea nevoie de temperament acasa.Olga trnti cu zgomot pieptenele petoaleta.ncepi sa ma enervezi. Pe mine ma iubeste.

Tia spuso el?

Trebuie sa ma iubeasca! striga femeia.

Astai cu totul altceva. Fetito! Barbatii ca Marian nu iubesc niciodata. Nu potiubi! i stricam noi, de mici. Cel mult si pierd mintile la batrnetepentru cte o toaica. Si, chiar si atunci, nu iubesc practic femeia respectiva, ci tineretea ei. O fac cu intensitate, cu o ardoare amplificata desentimentul ca ei siau halit portia de tort. i umilesc zaharina si pastilelepentru inima, controlul periodical tensiunii, paradontoza care avanseaza, genunchii deveniti indiscreti prin stofa pantalonilor si mereu nfrigurati.


Teorii de cafeluta, sueta de babete.

Til amintesti pe Cernea? A lucrat mpreuna cu taicatau la minister. Ce barbat superb a fost asta, ntreabama pe mine! Nu, nu, nu mia vazutniciodata lenjeria intima, l stiu nsa bine, frecventam aceleasi cercuri. Dumnezeule! Nul uit prin '50'55 la mare! Dansa pe terasa la Rex, ntrun costum alb cu fular bleumarin la gt. Un zeu! n fine, pe la vreo cincizeci si ceva de ani si arata nca splendid a facut opasiune dementa pentru o mucoasa care abia terminase facultatea. Ascultama, Olguto! Doar cu zece

ani nainte, nici macar nu iar fi ngaduit sai faca ghetele. O nefericita cu chipde broasca rioasa prapadita avea fata plina de cosuri, un bazin de vaca si n pluscracanata.Olga si nfipse minile n solduri:Si ce vrei sami demonstrezi cu asta?

Daca nai nteles, e inutil sa ma repet.

Nam nteles si nu vreau sa nteleg! l iubesc! urla. E viata mea! Asta e mult mai or de priceput.

Hm! "Iubestema ca te tai!" spunea badea Vasilica.

Chiar asa!Olga se ndrepta furioasa spre telefon.

l sun!

Iar? Teai uitat la ceas?

Numi pasa!Sofia Macarie scoase o tigara din pachet.

Indiferent ct ar fi de nteleapta nevastasa, exista totusi o decenta,Olga. Parcai fi crescuta ntrun tractir.

De vreme ce lui nui pasa de legitima, nu vad de ce as menajao eu.

Olga!


Femeia zvcni din umeri "lasama dracului n pace!" si forma nervoasanumarul.Cu Marian!Matusasa o urmarea perplexa:"Ce maniere! Fara scuze, fara bunaseara. Nebuna asta pe deo parte, iar alalaltsi aranjeaza combinatiile prin nevasta. Te pomenesti co pune sai primeneasca si patul cnd si primeste curtezanele. Nu mai exista nici operdea. Sigur, neam facut si noi de cap, dar existau totusi niste limite, se pastra un minim de conveniente. Hotart, e o lume n care nu miar placea sa traiesc. Nu regret deloc ca nu maisunt tnara."

Vazu figura pleostita a nepoatasii sii ndrepta o privire interogativa. Brusc, Olga apuca o vaza de portelan sio izbi de perete:Bestia!

Tia raspuns el?

Nu. Curva de nevastasa!Astai cea mai buna! rse batrna. Tot nevastasa e, nu tu carei mprumuti barbatExcelenta gluma! Abia astept so vnd!Olga no asculta.

Mia zis ca va lipsi toata noaptea.

Marian?! ntreba stupid Sofia Macarie.

Dar cine?! Vlad Tepes? E cu o dama, ceva nou, un "exemplar de exceptie".

Cear fi sa te culci?

Remedii mai inteligente nu cunosti? Apuca umerii pufosi ai batrnei si ncepu so zgltie cu putere. Daca ma conving ca asa stau lucrurile ntr-adevar.

"Si se va confirma", gndi Sofia Macarie....l ucid. Tio jur! l ucid!Batrna ofta:

"Nu mar mira."3i dau una n cap sil achit!Batrnul trase cu urechea spre "adaile de dincolo" si si continua monologul. Fixa fotografia unei femei mature cu trasaturi cam pline, dardulci. Cndva, acum cincis

ase decenii, fusese considerata o mare frumusete, dar azi, cei nascuti dupa razboiul din Coreea i priveau chipul dnd sceptic din cap. "Poate, dar numi prea vinea crede."Da. Elvira! l achit... Chiar pe finutau. Un monstru! Ca ntreg neamul lor. Toti fost dementi, canalii, banditi. Am optzeci de ani... Ceor sami faca? Tot dauortul popii, macar sa plec dincolo racorit.Se ridica anevoie din jilt si nchise aparatul de radio. Un Philips ragusit, achizitionat n '37. Era ora unu si crainica Europei libere, Alexandra Polizu, citea ultimul buletin de stiri.Cu pasi nesiguri (flebita, tui mama ei!) se apropie de patul asternut si potriv


i nca o data pernele si paturile. Spre deosebire de mers, senil, greoi, dureros,gesturile aveau vigoare. Anton Cernat era un batrn puternic, cutrasaturi hotarte,nealterate de vrsta. Dupa moartea nevestisii, acum cincisprezece ani, avusese mai multe legaturi. Pe ultima o lichidase cu cteva luni n urma. Doua perechi de palme si "uitami numarul de telefon." Iubitasaizeci de ani, vaduva, pensionara si bunica fusese obraznica: i ceruse sa nchida televizorul (erau n pat) si femeia refase."Poti so faci si tu la fel de bine. Adaugase ironica: Apesi cu degetul pebutonul rosu." Batrnul alunga gndul scrbit.Ce te poti astepta de la o profesoara de lucru manual? Fata de Elviransa aveam dreptul sa am pretentii. Da, ma nnebuniserati cu fumurile voastre. Boieri vechi, pa

mnteni, cu urice si hrisoave de noblete, proprietati si mosii nu puteai sa pui degetul pe harta fara sa dai de vreun acaret alScarlatilor, pension n strainatate,tnara, frumoasa! Toate fs! Unde tia fost capul, Antoane? se ntreba a mia si a mioara batrnul cu ciuda proaspata, intacta, de parca nu trecusera cincizeci de anide atunci.Se lasase pacalit ca un copil de fasa. Latifundiile de zestre se dovedisera a finiste ferme paraginite si o pravalie falimentara, pensionul din Elvetia scoalaortodoxa de pe Principatele Unite, tineretea cea mai sinistra farsa! Eracu doisprezece ani mai batrna ca el. Trucasera pur si simplu actele, si faptul cal nascuse pe Dorel la patruzeci si cinci de ani fusese o adevarata minune. Macar dearfi luat premiul Nobel pe chestia asta!Frumusete! Anton Cernat scrsni iar din maselele tratate, mbracate n vipla. Fusese i ramasese un barbat sanguin, plin de pofte, care cerea n primul rnd de la o femei

e sa fie muiere. Lui Anton i placeau "bucatelele bune, pietroase, cu ochi jucausisi apetituri zburdalnice".nainte de a fi mplinit cincizeci de ani, Elvira era o baba (se trecusevertiginos)cu carnuri moi, striate de vinisoare albastre si rosii, cu gura pustiita de paradontoza. Avea oroare de dentist, si "pauzele" le umplea cu ghemotoace de vata. Ctdespre pat, fereasca sfntul! Pntece si sni degelatina, picioare reci.Si totusi nam abandonato. Puteam sai parasesc atunci, n refugiu, pe ea si pe plodul ei. Sau dupa ce sa prapadit Dorel. Mia fost mila. Am fostun imbecil. Peurma, mi la vrt n suflet pe Marian. "Ca sa nasim, nu mai am somn de cnd sa dus atul. Dragulestii sunt oameni de conditie, cu influenta, bine situati." Miemi spui?! Bogati ca o turma de paduchi. Numai eustiu ct am cheltuit pentru canalia asta. Meditatori n liceu, pe urma facul-tatea. Cine ia facut rost de serviciu n Bucesti? Si multumirea? Spunemi dumneata! se adresa el unui interlocutor imaginar.

Care a fost recunostinta?A sarit cu cutitul la mine. Sunt cinci ani deatunci,si de cinci ani, credema, domnule draga, eu nam mai stat cu el la masa. Ba, midatoreaza optzeci si sase de mii de lei, toate economiile mele, siacum vrea sama dea afara din casa. La situatia lui, are nevoie de sase camere. Cum, nu ma crezi?ntinse bratul si trase sertarul noptierei. Acolo, la ndemna, se aflauprinse ntrama vreo sase coli asternute marunt. Alaturi de sume mari cinci mii cinci sute un televizor, o mie rate la mobila, zece mii un serviciu Rosenthal erau trecute si cheltuielile marunte, de o meschinarie hilara: doisprezece lei sase pini n 3 ianuarie 1970 (nu lipsea niciodata data), trei leio ciocolata (i trebuia Elvirei so piseze deasupra tortului), o pine, un kg de miere etc.Da, siacum umbla sa ma dea afara din casa.

Cu opt ani n urma, Marian, vrnd sasi cumpere masina, l convinsese pe nasusau sai lichideze garsoniera, sai "mprumute" patruzeci de mii si,evident, sa se mute la el.Am fost un dobitoc. Asta am fost.Dupa ce Marian se nsurase, viata pentru Cernat devenise un iad. Nu pentru ca Ancaar fi fost din caleafara de rea cel mult Marian era cel care oticalosise, darmodul de viata al tinerilor i se parea de nesuportat. n realitate,batrnul Cernat,obisnuit sa fie si sa se comporte ca un stapn absolut, ncercase inconstient sa seimpuna ca atare si n casa lui finusau. El ar fi vrut sa le dicteze programul deviata pna n cele mai personale probleme. Lecenzura relatiile, "De ce l primiti n


a pe Popescu? E un profitor, sau o canalie, sau neam prost etc.", decreta asuprameniurilor, aprovizionarii de toamna, datei curateniei mari, orelor ntre care puteau petrece.Cu un asemenea prilej, muzica si dansul prelunginduse dupa ora unu noaptea (o smbata cu sfnt), Anton Cernat navalise n living urlnd ca nici el, nici vecinii nu spot odihni si adresnduse ntregii asistente: "Ia maiducetiva pe la casele voastre!" Indignat, furios, Marian l luase de umeri vrnd sal scoata afara. Batrnul interetase gestul ca pe o intentie de violenta si ridicase pumnul. Marian pusese mnape cutit.Acum trei saptamni, arma batrnul, mam trezit cu boarfele mpachetate lipsisem vtrei ceasuri, eram la policlinica, stiti, joia am raze si cu o cheie n mna. Da, da

, domnule draga. Ma si mutase ntrun bordei, lao batrna. O odaie cu chirie, ca sa ajung n camera mea trebuia sa trec printr-a ei. Mam dus la Procuratura. Asa am ramas aici.Anton Cernat dadu din cap cu tristete si ofta.Aici. Care era viata lui? Zile oribile cu sicane mici si mari, fiecare parca maiperversa, generate de o fantezie inepuizabila. Televizorul urla... Radioul datla maximum si, brusc, la orele cele mai imposibile, frigiderul blocat("Trebuie chemat specialistul, dracul stie ce so fi ntmplat." "Vorba sa fie! Cnd cei doi stla masa, untul, ouale, oalele cu mncare nu lipsesc") Cada interzisa cu saptamnile. Canalia si cu nevastasa aveau grija sa epuizezeceasurile de apa calda.Ieri de mnie, sngele i navali n obraji vopsindul vnat la auzit spunndui Anca nu se cara urgent, l denunt ca are cocosei."Cocosei. Doi banuti ca de cincisprezece bani, mascota lui din timpul razboiului.

Da, conchise Anton Cernat, poate ca eutanasia nui chiar o cruda,bestiala aberatie, asa cum neam nchipuit. Asemenea canalii trebuie strpite. Un real serviciu adus societatii. Si am so fac!4Cristea nu se scula niciodata nainte de douasprezece, asa ca Mielu 46petrecu ceasurile diminetii cascnd gura, "pipaind piata" si "bursa" de pe strada Covaci. Facuun mic business cu un casetofon vndut de doi arabitoi fraieri, probabil proaspatpicati n meleag, caci, o data dezmeticiti sideprinznd obiceiurile pamntului, broatii dovedeau reale aptitudini n materie de nvrteli: de la ciubucurile marunte (cea boabe, sapunuri, fumegante imperialiste mai ales Kent si Marlboro, sprayuri,chewinggum saufleacuri de aur cu piata de desfacere n cooperativele Higiena), pnala loviturile babane cu valuta forte sau autoturisme.Lucian Cristea, sau mai simplu si generalizat Luc (singurul din tagmafara vreo p

orecla mai colorata), i deschise cu ochii crpiti de somn. Bombani ceva nedeslusitsi se vr din nou, vertiginos, n asternutul rascolit, se nveli pna sub nas era vde friguros si ntreba nfundat, de sub plapuma:Cei, sase? Nu tea nvatat guvernanta ca vizitele sunt valabile dupa ora cinci?Iartama, coane. Eu sunt seralist.

Pai pune mna pe carte atunci! Baga difuzorul!

Am prins un pont antia!

Luc l masura sceptic, de la ghetele uriase, de gigant, nr. 46 (de unde si porecla), socante la un barbat slabut care nu depasea 1,60 m, pna la sapca de piele cu bumb n crestet. Nu, sarmanul nu era prea chipes, cu gura luiondulata si nasul posomort, crmit brusc de la jumatate spre stnga. Din cauza figurii triste nsa, faceae la nmormntari si, cu asemenea prilejuri, avea totdeauna asigurat un loc n fotoll I. Interesant era nsa ca, n ciuda nfatisarii funebre, 46 era de o egala buna diozitie, deloc complexat, si acosta optimist, cu tupeu de Alain Delon, doar femeide nota zece.Cristea i dadu brnci:


Cuvnteaza fiule, ca ma trage la picioare.Mielu 46 si roti semnificativ privirea. Era garsoniera clasica a blocurilor construite nainte de razboi. O camera foarte mare, o baie comoda si un antreu ncapator.Cnd o vizitase prima oara, si manifestase mirarea:La asemenea hogeac cum dracul nau sculptat si o bucatarie?Arhitectul avea ulcer, rnjise Cristea. Baietica, garsonierele astea erau facute cu schepsis. Cotete del amore. Unul, doi sau trei insi, n functie de lovele, faceau o asociatie si plateau mpreuna chiria; p'orma picau la micantelegere: azi vin euso domiciliez, mine tu, si asa mai departe.Pentru un ochi avizat, surprinzator era nsa decorul odaii, o combinatie ciudata de mobile si obiecte vechi, "boieresti", si altele amintind de locuintele micbur

gheze, chiar de mahala, de acum cincisase decenii. Astfel, pe scoartele oltenesti spnzurate pe perete (oroare!) vegheau blnd icoane vechi, n vreme ce vase de arnt candela, cristelnita, amfore, ceainicenglezesc, samovar, pahare de botez etc.salasluiau alaturi de infame portelanuri de bazar; tablouri sfrsit si nceput de epoca, portrete de oameni avuti debordnd de bijuterii, zulufi, pincenezuri, decolteuri generoase siumeri pufosi, canotiere la Caragiale si mustati n furculita dominau doua bufete unde tronau glastre ieftine. De pilda, clasica fntna arteziana mbtisata de doua nuduri despletite din sticla cafenie. Znele aveau opozitie extremde incomoda: ngenuncheate, rezemate cu fesele n calcie n vreme ce bratele se caunodnduse pe la spate ntro performanta de fachir.Cristea, ghicind temerile lui Mielu 46, anticipa:Da, Lelia e n baie. Ai ceva mpotriva?Mielu cobor glasul:

Uite, patroane, carei chestia! Stiu ca gagicai cuser si ca mergi cuochii legati pe mna ei. Mie, nsa, tot mie teama si baietii nus nici ei mai viteji. Ghina ede sex feminin. Ai mai dati n paste caizi sau prlit din pricina cte unei gagici: sa au ajuns deau spart norma la sare fina alde FaneGrunding, Nelu Bt l stii matale, ala frigurosul Mitica Shop, ca sa nu mai citam si presa straina.Cristea io reteza sec:Pauza! Cine zice de Lelia, manjura de mama!

n regula, Luc!

Dai cep la text!

Mielu 46 se lasa pe spatele fotoliului mbracat n creton, si ncrucisa degetele pepntecele supt si ncepu sasi roteasca morisca degetele celemari.E un tip care sta pe Ana Ipatescu.Cristea ciuli urechile. Pe bulevardul "barosanilor" nu stau nationalizati.

Gagiul, urma 46, inginer.

P...t facu deceptionat celalalt, reproducnd un zgomot intestin. Patru-cinci mii salariu, CAR platibil tot anul, ca sa consume concediul la hotel si nusoileala lapnza cu pepsi cald si haleala adusa n portbagaj, mici pe plaja.

Coltul gurii lui Mielu dezvalui n surs malitios un canin mbracat n aur. "Vipla tla opinci. Cnd te ajungi, trebuie retusata poza."


Te grabesti, patroane! Nu stiu ce hram poarta gagiul, dar dupa inventar zici cal cheama AliBaba.

Adica?

Icoane, argintoase, jaduri, limbiste [timbre] si alte chestii valabile. Nu merge la stifturi.

Pontui sigur?

Suta la suta!

Scuipa fasolea!

l cunosc pe ala dei citeste contorul. Clar? Cea vazut la gagiu n casa i zice Mian Dragu, cica na ginit n trei cincinale de meserie.

l ntrerupse intrarea tumultuoasa a Leliei, care, aseznduse pe bratulfotoliului, ua pe dupa umeri sil saruta pe par.Ce placere! Amicul meu 46.

Chiar el, blbi Mielu, incapabil sa reziste farmecului femeii.

Avea n jur de douazeci si cinci de ani, dar nui dadeai mai mult de nouasprezece;genul despre care nuti poti nchipui n ruptul capului cum vaarata la patruzeci. Parea imposibil ca figura aceasta ingenua, cu obrajii proaspeti, prototipul splen

dorii de pension, cntata de trubadurii nceputului de veac, sa mbatrneasca vreodaDesi "demodata" n viziunea estetica a contemporanilor, captiva prin inedit, unicat de feminitate ntre baietoasele puse n circulatie de Brigitte Bardot, "mbufnata" nilor '60.Totul la Lelia era miniatural, suav, celest: culorile de arhanghel, candoarea privirii, dulceata glasului. Din clasele primare visase sa fie actrita; vis alimentat de rude, prieteni, cunostinte, "artista sa te faci!", n urma uneinaive dar generalizate convingeri ca pentru scena e suficient un fizic agreabil (n cazul Leliei, cu totul singular) si sa ai memorie. "Chestiai pna nveti rolul."Cazuse de doua ori la Institutul de teatru si ancorase n existenta ntretinutei delux. Avea o priza exceptionala la barbatii maturi, sariti din patruzeci de ani,si n palmaresul carierei ei sentimentale se nscriau mai alesprofesionisti de marecota: avocati, medici, vreo doi scriitori celebri, un compozitor de succes etc.

Cu Cristea se ncurcase nchipuindusi ca e un mare aventurier. Riscurile escroculuii biciuiau imaginatia romantioasa, i placea sal confunde cu condottierii fenomenului infractional contemporan. "Nu mas putea culcaniciodata cu un contabil saucu un notar", afirma mereu. n mintea Leliei, slalomul primejdios printre paragrafele Codului Penal echivala curajul, barbatia, tentativa aspra, fortnd portile succesului.Luc se ridica n capul oaselor.Marian Dragu ai spus? Inginer?Da, patroane, esti la potou.Cristea azvrli o privire semnificativa spre Lelia.


Omul nostru! Urma afirmativinterogativ, vrnd sa se asigure: Un tip pna n patru, moaca telegenica, "nui scoateti n cale neveste, surori, fiice, copilite pna n 0 de ani." Rapune tot, nui rezista nici cucoanele din fotomontajul ortodox: Paraschiva, Ecaterina, Filofteia.Lelia se ridica si se privi n oglinda. Era incapabila sa lase sa treaca un sfertde ceas fara sa se contemple. Si, cnd nu se uita n oglinda, si consulta ntrun se itinerar cerc unghiile, gamba, buclele lungi, faldurile rochiei acum ale halatului, decolteul.El e, Luc! Nu ncape nici o ndoiala.Cei doi colaborau, pacalirea fletilor cvadra si cvincvagenari fiind unul din div

ertismentele (altele erau loviturile mari) cuplului LucLelia. De altfel, Lelia iera fidela, l iubea sincer si discret, Cristea asista la toate "escapadele"amantei lui.Fu rndul lui Mielu 46 sasi manifeste surpriza:De unde naiba l stiti?Lelia zmbi. Dintii aveau albeata albastruie a laptelui, erau usor orientati nauntru, ca la papusile de portelan ale bunicilor. Cei mai frumosi si cei mai vulnerabili, dar asta avea so afle peste vreo douazeci de ani.Am rendezvous cu el astaseara. Tiam spus, Luc, ca nu ma nsel niciodata? Lam mirosit imediat ca nui proletar.Cristea o nvalui ntro privire fierbinte. Erau de toate acolo: dragoste, admiratie, ncredere desavrsita, aproape fanatism. Siar fi sacrificat mai degraba mna dreaa dect so piarda.

Iai vizionat apartamentul? se interesa Mielu.Lelia si scutura buclele rznd:

Fara OKul lui Luc? Esti copil!Cristea rse superior, cu satisfactie de proprietar.

No cunosti, amigo! Cei drept, sortiment ca Lelia nu ntlnesti cuduzina la Lido s

au Athne.

Caramba! exclama Mielu. (Habar navea ce nseamna, dar suna bine.) Esti un baftangiu.

Stiu... Propui deci o gaura la tezaurul Dragu din ulita. Ipateascai. Miar placea sa mergem la sigur.

Iao pe sosea, coane! Cum adica?

Trebuie sa fim convinsi ca merita deplasarea.Mielu l cerceta cu o privire subtiata.

Adica ti nchipui ca Nelu Watt mia vndut iordane?


Tt! Chestia e ca acareturile sa nu fie stifturi. Am nevoie aici de ochi scolit,nu seralist. Pe un ageamiu l aiureste tot sclipiciul. Nichelul zice cai argint,bronzul aur, orice peisaj cu bezna e Rembrandt. Inventarul trebuie sal faca Lelia.

Fata era experta, n orice caz mult mai competenta dect oricare dintre ei. Bunicasau avusese un prosper magazin de antichitati pe vremuri, concurndul pe Djaburov,taicasau, nationalizat, lucrase pna la infarct ca specialist consultant n Consignatia.Gagiul e nsurat, observa Mielu. Chiar dacai dai tu liber Leliei, cum poate so primeasca ala cu nevastasa n casa?Fata rse:De ce cu nevastasa? Nare dect so expedieze. Marian e ndeajuns.

Marian? o ntrerupse nelinistit Cristea.

Desi miza ferm pe corectitudinea Leliei, trandafirul nflorit n inima maiavea spini:Ati ajuns intimi?

Lelia i sari sprintena de gt:Luc, dragul meu! Tipul mi ciuguleste din palma, a cheltuit cu mine ntro singura seara la Inter peste doua mii de lei, si vrei sa mi se adreseze cuMilady?

O meriti, iubita mea, rosti fermecat Cristea, sarutndui mna.

Spuneam, continua Lelia cu un ton de fetita ngmfata de fapt, maimult rasfat dect nfatuare, ca Marian e att de prins, nct cred ca numi poate refuza nimic. Pretindca din barul lui nu lipseste absolut nici o bautura e colectionar si ca anevoielar putea pune cineva n ncurcaturasolicitndui vreo marca de whisky sau sampani

fara sal poata multumi. Am sai spun ca am chef de un coniac Napoleon ori trotil Amiralul Nelson. Asa cum lam intuit, snob si grozav de mndru de muzeul lui, seva grabi sa milofere acasa. Copii, trebuie sa ncep sa ma mbrac!

OK! facu Mielu ridicnduse. n consecinta, urmeaza secundo tempo:inventarierea tezaurului si porma dam gaura. Sper sa ma tineti la curent. Leliai atinse obrazul cu mna parfumata:Team uitat noi vreodata? Dintre toti prietenii lui Luc, pe tine te iubesccel mai mult. Nu tia spuso nca? E un rau!Mielu, care stia ca femeia minte mai al naibii dect un sobor de dascali greci, rosi totusi de placere si se pleca ntro reverenta de nouazeci de grade.ncerca stngi ceea ce si nchipuia ca ar fi gratioasa reverenta a marchizilor din secolul al XV

IIIlea.Cu plecaciune!Iesi demn, teapan, dorindusi din suflet (se simtea urmarit cu privirea) sa fi avut macar cu zece centimetri mai mult.Astai Mielu, zmbi Cristea.Lelia i sari de gt, apoi si facu degetele cornite.


Beeee!

5Va muri deci.Ecoul ultimei batai a orologiului mai pendula, reverberatie palida nncaperea ticsita de mobila.Laura Mircescu deschise ncet ochii. De la un timp, pleoapele prea grele iperdeluiau privirea, se saltau anevoie. Gestul de a le tine cu aratatorul, mai ales pe cea stnga, devenise o necesitate. Fusese o femeie frumoasa, celebra n epoca, si chiar acum, la optzeci si cinci de ani, impresiona tenul catifelat,trasatur

ile de o noblete princiara. Vrsta nui alterase cochetaria. Continua sa se fardeze ngrijit nca de dimineata, peruca bleuargintiu era de calitate, papucii, capotul, salul de mohair, elegante, nu cedasera comoditatilorsenectutii.Ma auzi, mama?Batrna dadu imperceptibil din cap. Somnola toata ziua n jiltul comodde lnga soba avea chef ntindea mna sa raspunda la telefon. Sistemul de a lasa aparatul sa sunen van l exaspera pe fiusau."Exista apeluri importante pe care le ratez din cauza ta.""Cine are cu adevarat nevoie de tine te gaseste oricum. Gndestete ca ai locui singur. Iar pe mine..., pe mine nare cine sa ma mai caute. Amicii mei sunt definitiv cazati la Bellu sau n Pre Lachaise..."n ton se simtea resemnarea amara a mondenei frenetic solicitate altadata.

Te aud, Alfred. Aud totul, dar ma intereseaza prea putine.Hm! exclama sarcastic Mircescu. mi nchipuiam ca certa perspectiva

ca feciorutau sa devina un asasin tiar fi putut strni un minim de curiozitate.Batrna si umfla buzele dispretuitoare: d'autres, mon petit! Mircestii nau avut niciodata vocatia actelor extraordinare. Moi, fleasca...Avea un stil special de a pronunta xurile. Astfel "extraordinar" devenea "egztraordinar", rostea "egzagera", cerea sa i se "egzplice".Mi se pare totusi ca papa reusise destul de bine.

Sansa, fiule. Ursitoare generoase iau netezit drumul nca din leagan. Relatii, avere, traditie. Cu cine a avut el de luptat? So fi nceput ca Zavoianu.Masa purtaopinci din coaja de tei, iar el a venit la liceu la Craiova cu o hainuta si trei patace n buzunar. Dupa douazeci de ani, nevastasa se balada la Paris n Rolls sise mbraca la Lanvin.Mircescu respira adnc. n special corelatia cu Zavoianu l crispa. Fusese ani de ziamantul "en titre" al Laurei Mircescu si probabil marea dragoste avietii ei. nainte nca de a o ntelege. Alfred, copil pe atunci de sapteopt ani, l detestase insnctiv. Un barbat abrupt, numai vna, cu trasaturi unghiularesi glas bruscat. Emanaatta virilitate, atta forta, nct, vorba lui Mitica Matasaru, judecator la Curteprema, ofensa. "Individul ma umileste, mon cher. n fata lui ma simt ceva ntre molusca si eunuc."Uitate la tine! conchise batrna. Nai fason de paladin.

Alfred Mircescu ncepu sa dea nervos din picior. Nu trebuia sa se uite n oglinda, stia cum arata. Scund si slab pna la monstruos (nu depasise niciodata patruzeci siopt de kilograme si, la aproape cincizeci de ani, sembraca la magazinele pentruadolescenti), avea un chip de o neasteptata frumusete feminina. Cu alt trup, binenteles, ar fi facut furori n epoca Polei Negri si a lui Leonardo. Tot ansamblul emana pregnant o atmosfera deanormal; doar privindul ncercai o senzatie de pervers si obscen, te gndeai la vicii murdare fata de care bautura ori jocul de carti ar fi tinut de regnul prescolar. Fara legatura, preciza saltndusi arogant barbia:Sunt doctor n stiinte medicale, premiat.


De o suta de academii, l ntrerupse Laura Mircescu, dintre care cea mai importantai cea din Tombuctu, ai facut un vagon de comunicari de importanta mondiala si tatata si tututu.

Alfred si nfipse minile n buzunarele hainei de casa visinii.

Asculta, mama, de cnd ma tin minte ai facut totul ca sa ma umilesti. De ce? Si nce scop? Ce ai realizat?

Batrna se prefacu ca doarme. n realitate, ea se simtise totdeauna umilita aducnd plume un hibrid. Nu dorise acest copil. Mai corect spus, arfi dorit ca altul safie tatal. La ce te puteai astepta nsa din partea Mircestilor? Toti n neam fusesera la fel: lipsiti de vigoare, limfatici, jalnici, mai ales dupa treizeci si cincipatruzeci de ani, cnd aerul lor de copii ntrziati deveneastrident. Erori ale narii. Capabili cei drept si robaci, caci trebuie sati ocupi cu ceva timpul cnd femeile se uita la tine ca la un gndac, iar pentru viciu ti trebuie talent, energie, sanatate.Alfred Mircescu i scutura usor umarul.Minti! Nu dormi.Maicasa deschise anevoie un singur ochi:

Poate ca nam chef sa te ascult. Oricum, am obosit. Ai reclamat furtul automobilului? Pufni: Doar unui mic imbecil ca tine i se pot ntmpla asemenea curiozitati ridicole!Esti nedreapta. Se fura n fiecare zi.

Eu cunosc o gramada de lume careia nimeni nu ia furat nimic.

Pe cine cunosti tu.Iritat, medicul parasi ncaperea.

Stia ca Laura nul iubeste, o simtise nca din copilarie si totusi el

continua sa nutreasca pentru ea sentimentele cele mai devotate. Navea pe nimeniafara de ea. Nici macar un prieten. Se simtea singur si devorat de ura.n biblioteca fostul birou avocatial al batrnului Mircescu si din care nu pastrasedect biblioteca, o canapea de piele si doua marine de Catargiu Alfred si umplu o ceasca din cafeaua pastrata calda n termos. Ca n ntregcartierul, ca n aproape toturestiul, nu existau gaze dect ntre miezul noptii si sase dimineata, si Alfred, congenital anemic, tremura vrtos. Frigul cumplita iarna! i intrase n oase si, n cipaliativelor (radiatoare ncinse,sticle cu apa fierbinte, perna electrica), avea impresia ca nici macar soarele torid al unei Andaluzii sau vipia Pompeiului nar

mai reusi sal dezmorteasca.Cu mna nesigura, nghetata, duse ceasca la buze. Avea saidemonstreze maicasii, siesi, tuturor. Care toti? l strapunse ca un ac gndul. Nu interesa pe nimeni, strabatea strazile, orasul, viata, ignorat pna la a se simti invizibil. Telefonul caretacea cu saptamnile (din cnd n cnd ogreseala i strnea mici sincope de emotie),ostala vesnic goala spuneau suficient despre drama singuratatii absolute n mareleoras.Se aseza pe canapea si si duse genunchii la gura cu o miscarecaracteristica. Deasupra caminului fals atrna portretul unui strabun, paharnic n vremea domniei lui Ghica n Tara Romneasca. Tabloul acesta exercitase totdeauna asupra lui o fascinatie


speciala, l atragea, fara sa stiede ce, chipul de rozator al boierului. l simtea aproape, fibre obscure pareausa realizeze, peste secole, o stranie afinitate ntrecele doua "strpituri". Intuia, intuise mereu, ca Mircescu cel vechi fusese infirm. Figura tipica, de o spiritualitate sensibila, ca si minile, nervoase, prea delicate, "inteligente", cuvrful degetelor rasucite n sus, nu puteau apartine dect uncocosat. Din pacate, documentele de familie nu pomeneau nimic despre o asemeneatara, iar caftanul bogat cu chenar somptuos de samur nu ngaduia sai vezispinarea schiloada. Pentru Mircescu, portretul paharnicului avea atta concret, un concret imperios, palpabil, prezent, nct daca ntro zi iar fi sunat la usa, nu ar fi ft surprins si lar fi poftit nauntru cu naturalete.Nam alta solutie. n ultima analiza, putin importa ce crede unul sau altul, nam

nimanui nimic de demonstrat, dar, ca sa traiesc eu, trebuie sa moara el.l avea pe Dragu n fata ochilor, seducator, de o sanatate stridenta, individul sortit succesului fulgerator si nelaborios. Era de ajuns sa existe, sal vezi, sa surda.De fapt, maicasa, Laura, fusese vinovata, ma rog, relativ vinovata, autoarea inconstienta a iadului n care se zbatea de attia ani. Binenteles, el, Alfred gresisdar si nchipuia ca sapte ani de detentiune constituie o platacopioasa pentru o mica interventie, efectuata pna n '66 zilnic, n serie, de mii de medici din mii de lalitati, pentru treizeci de lei "bucata". Tnara era o ruda ndepartata, si doamna Mircescu, careia nimeni nui banuise vreodatapatriotisme de clan, insistase ca Alfred sa opereze. Un chiuretaj clandestin, nefericit.Fusese condamnat la doisprezece ani (beneficiase de o amnistie siscapase cu sapte) si "decorat", binenteles, cu interdictia dreptului de a mai profesa cndva.

n timpul detentiei, batrna, ale carei notiuni despre bunurile materiale,n generalerau minime si fanteziste, nstrainase patru piese de o valoare inestimabila. O icoana a Sfntului Martin datata din secolul XI, o cristelnita masiva de argint, care facuse parte din tezaurul Maricai Brncoveanu, un uleide Picasso si un desen deToulouseLautrec.Fireste, doamna Mircescu stia ca nu vinde seminte, dar se lasase ametita de sumacash cu multe zerouri: avea nevoie de bani pentru avocat, pachetele lunare alelui Alfred ("de parca miar fi trimis sandvisuri sarate cu diamante") si, natural, confortul ei diurn."Pentru cincizeci de mii!". Mircescu nu izbutea sa se linisteasca. i spusese de attea ori maicasii ca nu exista piata n Romnia pentru asemenea capodopere, care afi nnobilat colectiile unui AgaKhan, Onassis,Rockefeller.Le achizitionase Marian Dragu, caruia Laura, ntrun puseu de luciditate, i smulses

e promisiunea scrisa (total lipsita de relevanta juridica) ca va puteareintra n posesia respectivelor bunuri daca i restituie suma cu dobnda legala ntrun intervade cinci ani.Pentru superficialitatea doamnei Mircescu exista o singura circumstanta atenuanta. Negocierile avusesera loc dupa cutremur, cnd cotele la bursa artei nregistrau cifrele cele mai scazute dupa epoca de aur a Talciocului. "Numerita, domnule, sabagi bani, sa te sacrifici pentru ziduri, toale, giuvaeruri sau semnaturi celebre. Nai vazut la cutremur? Praful sa ales din toate. Nau fost mai destepti Catanestii care sau distrat toata viata si nau nici frigider?etc."Fireste, cnd doctorul Mircescu, ncropind suma de cincizeci de mii, se prezentase la Dragu, cernd rezilierea actului de vnzare, acesta i rsese nnas. De altfel, erjuns sai vezi sursul feroce, minile rapace, ca sati dai seama ca nar lasa saiscape din mna cteva sute de mii de dolari. La un moment dat, plictisit de insisten

te, i spusese raspicat:"Asculta, domnule doctor! De ce nu ma dai n judecata?""Stii la fel de bine ca si mine. Nam nici o sansa sa cstig. Legal, ai toate drepturile.""Siatunci?""Fac apel la omenia dumitale. Sunt ntro situatie disperata, nam serviciu. Capodoperele pe care ai pus mna au apartinut strabunicilor mei.Leau achizitionat si pastrat cu sfintenie din considerente artistice, dar gndinduse si la vremuri de restriste.""Ce pot sa fac? Astai negustoria! Azi cstig eu si pierzi dumneata, mine viceversa


.""Sunt de acord sa pierd, dar n limitele unor parametri financiari decenti.Este inuman. Si sa mai stii, domnule inginer, ca avutie dintraceasta, dobndita cu japcasi sngeroasa frauda, naduce noroc.""Zau?! Ia fa dumneata un voiaj la New York, convoaca la un congres petovarasii capitalisti capete de afis ca Rockefeller, Ford, Morgan, explicale teoria asta baroca si sa vad dacasi mpart safeul cu dumneata. La baza tuturor marilor averideschide Economia Politica au stat totdeauna frauda, escrocheria, santajul, martisoarele picante ale Codului Penal. Si sa nuti nchipui ca strabunii dumitale maharajahi siau rostuit comorile facndmuschi la coarnele plugului."Galben de mnie, nfrigurat, doctorul Alfred Mircescu se repezi la biblioteca si sco

ase o sticla de vodca. O duse direct la gura. Gestul reveneadin ce n ce mai frecvent."E limpede! ofta Mircescu. Aici nu mai am nimic de facut. Orizontul meu e definitiv blocat. Trebuie sa plec dincolo. Iar dincolo, la cincizeci de ani silefter,nai nici un haz. Un culcus sub podurile Senei, oftica, dejunuri ncropite din pubele nainte de a apuca gunoierii sa le deserte, haine vechi daruite de oficiile deajutor ale bisericilor ortodoxe."Nu, domnule Dragu, nu te vei bucura de agoniseala Mircestilor. Dect sa mor eu, prefer sa mori dumneata. Trase hotart sertarul unui scrin Biedermeier si scoase o fiola umpluta cuun lichid verzui."Nici macar no sa te chinuiesti. Sunt un tip eminamente uman." l izbi propria figura reflectata n oglinda: un cap de mort care rnjea.6

"l ucid!"Se uita la calendarul de perete si calcula, miscnd buzele:"Suntem n 12. Am so fac pe 15. E smbata, ziua mea buna. Da. Cu ct mai repede, cu tt mai bine. Nu mai am nimic de pierdui."Domnu' Nanu! Domnu' Nanu, ma auzi'?Barbatul avu o schima de plictiseala, bratele i tsnira brusc: "Ce dracu'

mai vrea si asta?" Rasuci cheia si crapa usor usa. ncerca sasi stapneasca glasul:Sa ntmplat ceva?Proprietareasa, o femeie de saizeci de ani, cu obraz, trup si sort, peste capot,toate clasic "cumsecade" se interesa ncercnd sa inventarieze odaiapeste umerii lui Nanu:

Nai iesit de trei zile, domnu' Nanu. Ma gndeam. Am o ciorbita de pui, dreasa cuou si smntna, e fierbinte, fierbinte!Octavian Nanu clatina capul, multumind din vul buzelor. Are o criza de ulcer, tine regim etc.Doamna Lucretia ofta "de!" si se ntoarse la bucatarie. Era vaduva de cinci ani, iar fiicasa, copil unic, se maritase la Cluj. Batrna se simtea singura n hudubaiacu odai nalte, sobe pntecoase si marchiza (carouri de sticla albastra si galbena),o casa tipica a Bucurestilor vechi, ridicata, asa cumavertiza frontonul de ipsos, la 1890. De altfel, dupa cum se confesa vecinelor, singuratatea o determinasesa nchirieze una din camere."Mie urt pustiul odailor. Nam cu cine schimba un cuvintel, si sa ajung sa vorbesc singura ori cu motanul nu vreau. Nu mie de chirie, am pensie frumusica, iarfata mi tot trimite. Sa luat cu un doctor."Din nefericire, Octavian Nanu o dezamagise cumplit. Nu era amator de sueta, nu a

precia cafelutele extra, naturale, bursa brfelor din cartier ori de la Europa libera l lasa rece."Ciudata faptura! se minuna (pentru a cta oara?) doamna Lucretia. Slujba, si repede n asternut. Nu tu o berica, o muiere, un televizor. Mirarea batrnei mergea n cscendo: o carte, domnule, ori o gazeta! Dar baremi untelefon. n trei luni nu lacautat nimeni, na ridicat receptorul o data..."n camera lui, Octavian Nanu aprinse tigara de la mucul celeilalte. i era lene sa se ntinda dupa cutia de chibrituri. Camera fusese a Lucicai, fiicaproprietaresei. nrafturile micii biblioteci mai existau manuale scolare, caiete, icicolo ursuleti, catei, papusele de la Fondul Plastic. Cadourile unui Gigei, Bogdan sau Catal


in, adolescenti cu portofele goale, dar inima doldora de fioriiprimei iubiri.ntre volumele lui Teodoreanu, Fata din Zlataust si Secretul Anei Florentin, se afla un teanc de ilustrate legate cu panglica verde. Una dintre ele, expediata dela mare si semnata Andrei, era cel putin asa apreciase Nanu reprezentativa.Te salut, coaja blonda! Am ancorat la Mamaia. Resedinta la pnza! Puriifac pe acrobatii dar sunt scrtari. Duc deci o viata sportiva. Rosii calde, pepsiidem, dus colectivist, WCul, curs de step. Cum mau sarit la chenzina asta,ioc lovele, iocdiscoteca. n schimb, ultraviolete si talpa n fiecare seara pefaleza. Dus si ntorsdus si ntors. As putea da ora exacta. Tiam pupatrevlonul, Andrei.Octavian Nanu se ntoarse cu fata spre perete. De cte ori vedea teancul de ilustrate si amintea de scrisorile lui catre Cecilia.

"i scriam n versuri! Ct puteam fi de penibili, Dumnezeule! Auzi! "Fecioara mea deis. Iubirea noastra, floare alba. Infinitul din ochiiti nsetati."l parasise imediat cesi pierduse serviciul. Ar fi fost n stare sasi sacrifice mama pentru ea (n fond o si facuse dupa primele ntlniri, subventiile lunare ncetas, iar Cecilia nici macar nu voise sal asculte."Te rog nceteaza! Am simtit de la nceput ca esti gelos pe Dragii. Nui suporti succesele, inteligenta, victoriile. Esti un meschin incapabil sa admiti ca cineva tiar putea fi superior. Invidia nu te lasa sa admiri. Da, asta e! Naicapacitatede admiratie.""Cecilia, te implor, ascultama! Numi pasa ca are nasul mai frumos dect al meu,ca toate toantele din institut, de la Sanda, femeia de serviciu, pna la sefa contabila, sunt picate dupa el. Dar ntelege ca omul asta nu numai ca mia furat munca, dar mia mai aruncat n spinare si un fals..."

"Asta o spui tu. Stiu precis ca situatia ta a fost serios analizata de COM.""Daca sar fi dovedit ceva, eram azi n puscarie, nuti dai seama?""Ai un director cumsecade si sansa."n ochii ei, scapase ieftin doar cu desfacerea contractului de munca conform uneilitere ambigue, cvasiinofensive. Dupa doua saptamni Dragu i semna lucrarea si pleca la specializare pentru un an n RDG.nca sase luni, spusese medicul. Cu aproximatie."Ei si? Ce mai conteaza o saptamnadoua n plus sau n minus? Nam mplinit nca trsi cinci de ani, dar ma simt de saptezeci... Un cretinafirma ca la un individ nu actul de nastere conteaza, ci buletinul arterelor. Imbecil! Important e ct si ce ai simtit. Unii ard ntrun an mai mult dect ntr-o viata, iar altii nu ard niciodata, chiar daca ajung centenari."

Ar mai fi o sansa, ncheiase doctorul. Exista la Los Angeles un sanatoriu unde sefac experiente interesante cu rezultate, hai sa zicem optimiste. O echipa de medici condusa de doctorul Armstrong. Dincomunicari reiese ca au reusit sa aduca pe linia de plutire cazuri disperate...

Va bateti joc de mine! Cum sa ajung acolo? Cinemi da drumul? De unde dolari?

Domnule Nanu, eu te informez. Am aceasta obligatie. Daca dispui sau nu de mijloace financiare, aceasta este o chestiune care te priveste. Poate caai neamuri peacolo, prieteni. n sfrsit, nu se stie niciodata.

Din odaile doamnei Lucretia rasuna glasul dulceag cu tremolouri demodate al luiJean Moscopol. Placa, patent Philips, fusese nregistrata n1932. Patefonul era contemporan."Mna birjar si duma n noapte."Octavian Nanu si astupa urechile."Nu mai am ce pierde. Smbata 15 decembrie." Si si imagina cu voluptate fairepartul care avea sa apara n gazeta pna la sfrsitul saptamnii. "X, y, z, nevasta, par, nasi, cumnati, cuscri, nepoti si etc... cutremurati de durere anunta trecerea nnefiinta (expresia de ultima ora) acelui ce a fost inginerul Marian Dragu."


7Ma chre, spuse colonelul Odobescu, n locul tau as ncerca sa discut mai serios cu Mrian.

Zoe Dragu l cntari cu o privire ironica. Batrnul, distins ca totdeauna,elegant, stea rasturnat n fotoliu, picior peste picior, cu tmpla rezemata n degetul gros siratatorul minii stngi. O pozitie specifica, inimitabila, confortabila eleganta.

l cunosti pe Marian de cnd era la gradinita. A solicitat si acceptat vreodata con

seilul cuiva? Tu deviens gaga, mon petit.

Colonelul si sufleca buza inferioara. Nu fusese niciodata un barbat frumos, dar avea masculinitate. Chiar si acum, la saptezeci de ani, sugera forta, vigoare. Nudusese niciodata o viata de sihastru, dar excesele lecompensase prin intense exercitii fizice (oina n tinerete, scrima, echitatie, tenis) si anumite reguli fixe, respectate cu foarte mici abateri. De pilda, evita sa bea alcool nainte de apusul soarelui, dusurile reci chiar si iarna erau obli-gatorii, la fel jumatatea de ora de gimnastica matinala. Aceeasi disciplina stimulata probabil si de temperamentul barbatului pe care femeile nu nceteaza sal intereseze toata viata (majoritatea, dupa saizeci de ani, si uitasexul, nu mai cedeaza locul unei cucoane n tramvai, uita so lase sa intre prima ntrun stabiliment sau altul) era evidenta si n as

pectul colonelului, totdeauna impecabil.Draga mea, eu te consiliez pe tine, nu pe el.Zoe Dragu rse cochet:

Ma stii pe mine mai docila? Am facut toata viata doar ce ma taiat capul. Marianmi seamana.Odobescu surse. Tinea si azi la Zoe. Acum treizeci si cinci de ani fusese extremde atragatoare. Picanta, amuzanta, cu un apetit de viata inepuizabil sio tona de sexappeal. Fusese o pasiune fulminanta, mpartasita, care cutimpul se transformase ntro tandra si afectuoasa camaraderie. Dupa moartea lui Dragu, acumdouazeci de ani, i propusese sa legalizeze legatura. Refuzul Zoei l ofuscase atunci. Azi, i era recunoscator. Casatoriti, probabil ca relatiile dintre ei ar fi evoluat altfel, nu sar mai fi simtit la fel de bine mpreuna. Putini sunt cei care nt

run mariaj stiu sa pastreze intacte valorile reale ale unei iubiri. Intervin meschinariile, o anume intimitate, care deviaza n lipsa de pudoare. Tinuta neglijenta, zgomote n baie, rufarie dubioasa, gura stirba cu proteza la vedere, pe chiuveta sau n paharul de pe noptiera. "Suntem n familie."O cerceta de la vrful escarpenului Zoe nu primea niciodata n rochie de casa pna lcoafura savant neglijenta. ("Parul trebuie sa para natural, sa nu se vada ca acum ai iesit din mna coafezei. Cnd vad ororile acelea de buclisoare, ncleiate cu fitiv.")Colonelul o aprecie ca un cunoscator. Ramasese o cucoana bine, la careti face placere sa te uiti. O femeie n vrsta, binenteles, dar distinsa, cu clasa. Una din catatile Zoei era ca, desi mereu n pas cu moda, se mbraca adecvat vrstei, adaptnducu subtilitate vestimentatia la canoaneleimpuse de Nina Ricci, Casa Chanel sau Yves Saint Laurent.

Lasnd la o parte chestiunea de principiu, n definitiv ce tengrijoreaza la Mariance sens ar trebui sa discut cu el?

Ma chre, exista o vorba: n dragoste nu trebuie sa fugi, ci sa pleci la timp. Eu consider ca aforismul nu are aplicatie exclusiva n amor, ci euniversal valabil.

Nu nteleg. Unde sa fuga Marian? Si de ce? Sau de cine?


Oriunde si de toata lumea. Nu iar strica o schimbare de clima si de zona.

Asta asa, pour changer? Se plictiseste n Bucuresti?

i plictiseste pe altii, ca sa uzez de un termen indulgent. Bref, consider ca unandoi petrecuti n provincie iar prii grozav.

Vorbeste limpede! De ce?Colonelul stinse tigara privind concentrat scrumiera.

Spuneai, sii adevarat, ca Marian ti seamana. Dar pna si defecteletale devin delicioase datorita farmecului tau si faptului ca esti o persoana agreabila. Marianface totul, cel putin astai impresia, pentru a deveni antipatic. Dur vorbind, edea dreptul detestat. Si nu de un ins, doi.

Scurt! Despre cei vorba?Odobescu si cobor privirea ncurcat. Zoe Dragu i sesiza stnjeneala siinsista:Te rog, fara menajamente. Stii ca nu cad pe spate din orice fleac.

n definitiv, nuti ofer nici o noutate. Dupa cum tiai dat de mult seama, afacerile lui Marian nu sunt tocmai curate.

E dotat cu simt comercial. De unde la mostenit, habar nam, darincontestabil are stofa de mare negustor. nca din facultate sa descurcat perfect cu banii, si cumparase magnetofon, motocicleta, avea o garderoba fara cusur si stii bine ca atunci eu nu mai dispuneam.

Colonelul o privi dintro parte, "hai sa fim seriosi!"

Lasama cu fleacurile din studentie. So luam concret! Marian e inginer de zece

ani. Cunosti salariile.

Ei, si?

Ai o banda pe ochi, ma chre? Cum ti explici ca, la un venit destul de modest, Marian este astazi, raportat la conditiile existente, un adevaratnabab?

Insinuezi ca a furat?

Nu. A escrocat.

Sngele vopsi obrajii discret fardati ai Zoei Dragu.

Daca afirmatia ar fi venit din partea altcuiva, las fi dat afara.

Miai cerut sa nu te menajez. Asculta, Zoe! Oamenii de la care Marian a achizit


ionat o piesa sau alta fac parte din lumea noastra. Ceea ce a ramasdin lumea noastra. Daca pe tine sau jenat sa te informeze, cu mine nau fost la fel de delicati. Capodopere cu cota maxima pe piata occidentala au intrat n casa lui feciorutau la preturi ridicole.

Cine ia obligat sa vnda?

Saracia, boala sau circumstante care impuneau urgenta. Unele nstrainari au fostfacute sub conditii de restituire pe care Marian, ulterior, nulea respectat.

Doamna Dragu salta capul dispretuitoare.Sal defere justitiei.

Nu pot so faca, le lipsesc armele legale.

Siatunci?

Exista celelalte, nelegale. Crime nu se comit doar n vest.

A, sari Zoe Dragu, acum mam convins ca teai sclerozat! O si vad pe madame Mircescu, sau pe consilierul Dumsa, de la care a luat coltarul baroc,manevrnd revolvere sau flacoane de cianura... Caraghios! De trei ori caraghios! Cred ca ai reluat de curnd Procesele celebre ale lui Henri Bordeaux. Acolo misuna asasinii si kilogramele de arsenic. Era epoca, ce vrei!

Batrnul ncerca dintro data un sentiment de penibil. Acum, aici, n ncaperea agrea, feminina tara a cadea n dulceag, temerile lui exprimate cu glas tare, gravitatea cuvntului crima i se parura ridicole. Totusi, nucapitula.

Draga Zoe, din cte am vazut si trait n saptezeci de ani, oamenii prea destepti nusfrsesc niciodata bine.

Zau?! Istoria e plina de asemenea specimene si toti au statui.

Dupa ce n prealabil au primit un cutit n inima sau un glont n tmpla. Iar pe Marnul cheama Iulius Cezar, nici Henric al IVlea si nici AbrahamLincoln, asa ca bronzul e discutabil. Cnd traiesti doar printre vrajmasi,trebuie sa fii atent undepui piciorul si n ce pat te culci. ncepnd cu nevasta-sa.

Te rog! l ntrerupse Doamna Dragii. Numi vorbi de fiinta aceea. Am stiut de la nput ca nui de Marian.

Eu as fi zis dimpotriva, surse Odobescu.

E lipsita de personalitate, nare clasa, nare educatie.


Nu lar fi suportat altfel.

O oita, continua nversunata Zoe Dragii, care ar fi fost o buna nevasta pentru unmic functionar. Ca sal stapnesti pe Marian ti trebuie alta rasa, alt nerv. Un minim de subtilitate.

O asemenea femeie, riposta colonelul, ar cere infinit mai mult dect poate oferi

Marian.Fiecare marfa cu pretul ei. Din fericire, fiumeu arc n aceasta privintaochiul sigur, evalueaza exact. n fond, l felicit, stie sa traiasca, nu trebuie sa ntrebe nimeni ce are de facut.

Colonelul Odobescu rosti pe gnduri:Stie sa traiasca. E stupid.

Cei stupid? ntreba din ce n ce ce mai montata Zoe Dragu.

n fond, nu era de acord n totalitate cu existenta lui Marian, iar uneori i lua aparea nu att din afectiune excesiva ct din spirit de contradictie sirepulsie congenitala pentru orice imixtiune n viata altuia. Insista:Cei stupid?

Ai bagat de seama? surse Odobescu. Tot cei bun n viata e ori

imoral, ori ngrasa. Zoe Dragu se strmba:Asta nui de la tine.Ei bravo! rse colonelul aratnd cu degetul gros spre lustra aprinsa. Ca parca electricitatea ai inventato dumneata...

Hai sa nu ne mai certam. n definitiv, Marian e destul de mare ca sasi poarte singur de grija. Ceai zice de un macao?

Volontiers, madame!Zoe Dragu deschise scrinul si scoase cartile de joc. ncerca o vaga neliniste nede

finita si constata plictisita ca i se zbate ochiul stng. Se gndisal sune pe Marian, asa, ca sai auda doar glasul, dar se razgndi. "Fleacuri!"Ciudat! remarca n timpul jocului. Am impresia ca aud n permanentaun flfit de aripi, de parca o pasare miar zbura pe lnga urechi. Colonelul si riprivirea deasupra ochelarilor.Tiai controlat tensiunea?Zoe Dragu clatina din cap.


Nu. Nu e de la tensiune. Am mai avut aceeasi impresie cnd.i fu teama sasi continue gndul si puse cartea pe masa."Septarul de pica. Nenorocire si lacrimi. Cemi veni?"

8Draga mea, arati absolut divin.Lelia, contrar femeilor frumoase, att de obisnuite cu omagiile, nct nu mai reactieaza nici n fata complimentelor jenant de magulitoare al caror metru vizeaza Ever

estul, surise cu timiditate de fetita.Adevarat?Marian Dragu, prea versat pentru a se lasa pacalit de ingenuitateareactiei, aprecie totusi ineditul de stil. O prinse tandrii de barbie.Nam pronuntat n viata mea un cuvnt mai adevarat.O nvalui ntro privire admirativa. Era mbracata cu rafinament, n

nuante desavrsite tinnd seama de blondul parului, ajutat discret de L'Oreal3 sa bata n argintiu. ntreaga toaleta era cenusie: rochia angorata, blana delicata petitgris, accesoriile. Un fular rose pal tinea culoarea obrajilor si abuzelor cu fragezime de fetita.Pe Calea Victoriei, Dragu nregistra ncntat privirile trecatorilor; aceleasi omagimute n sala Melodyului.

Inginerul alegea restaurantul n functie de clasa victimei. Astfel, Continentalulsi Athne Palaceul erau rezervate exemplarelor de nota maxima rarisime a caror pozitie sociala si materiala corespundeau fizicului deexceptie. Aceasta era categoria "Lady" si despre care Dragu si nchipuia ca ar putea fi competitive chiar la Ritz, Hilton, Claridge, Tour D'Arent, sau new yorkezul 21. Erau si singurele numerepentru care se decidea sa mbracecostum si cravata."Intelectualele" erau conduse la Capsa: "Nui muzica (fireste, restaurant cu adevarat de elita), vezi lume ceva mai scuturata, mai apar din cnd ncnd si exponate e fostelor clase exploatatoare; n fine, ce a mai ramas. Oricum, putem discuta n liniste."Pe gsculitele frumusele, de obicei studente saracute, provincialemodeste sau micifunctionare dupa douatrei rateuri la facultate, le impresiona "Bulevardul", fastuos n abundenta lui de oglinzi, marmura si aurarie. Muzica de cafconcert a lui

Tudor Pana le facea sentimentale si, dupa doua pahare de vin, ncepeau sa se simtabine, nu le mai inhibau serviciile complicate de masa, faptul ca nu stiau sa atace un salau bonne-femme ori ChateauBriandul, sau ca toaleta lor ncropita din mpmuturi nuera exact ceea ce ar fi trebuit sa fie.Parasutelor le asorta Berlinul galagios cu multi studenti greci, dans dezlantuitsi nici un fel de pretentii vestimentare. Uneori, cnd Anca lipseadin oras, se sarea restaurantul, respectivele fiind aduse direct acasa si servindulise acelasi meniu: vodca, sticksuri si covrigei uscati, ultimele casete ale ultimei formatii en vogue, atmosfera clarobscura.Dragu observa ncntat eleganta discreta cu care mnca Lelia (nu balet, "fiti atenti e desavrsit despic eu morunul sau puiul de balta") n general,atitudinea extrem denaturala. n mod evident, nu debuta azi n lumea marilor restaurante.Cti ani ai, Lelia?

Femeia facu ochii mari si lasa tacmurile din mna. Inginerul se grabi sa completeze:La vrsta ta asemenea marturisiri avantajeaza. Esti scandalos detnara.

Peste zece ani nam sa mai fiu siatunci ai sa calculezi: "Stai sa vezi! Daca n'83 avea asa si pe dincolo, nseamna acum. Extraordinar, nas ficrezut!"


Dragu ncepu sa rda. i prinse mna sii saruta podul palmei.Stii, Lelia, ceva ma surprinde. ? facu fata ridicnd sprncenele si clipind, de fapt clampanind des ca o papusa. mpozitia" o facea extrem de tnara, parea o eleva de liceu

care izbutise sa plece boita de acasa, fara so vada maicasa.

Mi se pare ciudat, rosti aprinzndui bricheta, ca nu team ntlnit pna acum. Era osibil sa nu te fi remarcat!

Ce caraghios esti! Gndestete ca am terminat liceul abia acum doi ani.

"Asta nseamna cel putin sapte!", socoti pentru el Dragu, dar se multumi doar sa dea din cap, auditor amabil.

Si, n consecinta, nu ieseam. Ai mei erau, sunt cam ortodocsi. Si mai e ceva. Bucurestiul are circa doua milioane de locuitori, fara a mai pune la socoteala flotantii, cei veniti ocazional, cu treburi sau sa caste gura, strainii.Nu era greudeci sa nu ne ntlnim.

Dragu stia ca are dreptate. De fapt, azvrlise afirmatia doar pentru a deschide prtie unor ntrebari mai directe. Parinti ortodocsi... Pe undevanormal. Lelia strnea si sfintii zugraviti pe ziduri de biserica.Sa stii ca n provincie mentalitatea a ramas rigida.

De unde esti, Lelia?

Din Rmnicu Vlcea. Ultimul an de liceu lam facut nsa aici. Am stat la sora maici.

Fata se ntrerupse. l zarise n sfrsit pe Luc si se simti dintro data multmai linta. Cristea ocupase o masa n apropierea orchestrei. l nsotea 46, nduminecat ntrstum sobru cu vesta si papion. Parea un personaj din Opera de cinci parale n travesti.Si dupa aceea? se interesa ncet Dragu.

A! Am dat la Institutul de teatru si am cazut.

Nai perseverat?

Lelia si clatina buclele blonde.Nam talent. Hai sa zicem ca fiind fotogenica as fi intrat lacinematografie. Sidupa treizeci si cinci de ani ce faceam? Pelicula nu iarta. Daca nai har, ca actrita n maximum zece ani esti perisabila. Vin altele, tinere, fara riduri, "la moda."

Gndesti teribil de lucid. Nai ncercat si n alta parte?


Tt! Mam maritat.

Serios? nca nu miai spus.

Cnd era sa tio spun! rse Lelia. Daca pui cap la cap orele petrecute mpreuna nu

unim nici macar o norma.

Cine e tipul? Mai exista n viata ta? Hai, vorbestemi, nu ma lasa sa tetrag eu de limba. Lelia ridica din umeri:Era medic, cu cincisprezece ani mai mare ca mine. Te rog sa ma crezi ca neam iubit.Slava Domnului, respira inginerul, ca o spui la trecut.

Poatel iubesc si azi. Nu stiu, adauga visatoare.

Dupa cum Dragu si asorta restaurantul la victima, Lelia si recitaautobiografia trei sau patru variante bine puse la punct tinnd seama de hramul fraierului. PentruMarian alesese basmul fermecatoarei tinere vaduve, incapabila sa se desprinda deumbrele trecutului, dar care n buna parte corespundea realitatii.A murit, explica, ntrun accident de avion n Franta. Se afla la uncongres. Sunt doi ani deatunci.

mi pare rau, ngna inginerul de circumstanta. Scuzama ca te ntreb. Din ce traieacum? Nai deloc aerul unei salariate care asteapta chenzina,facnd socoteala ca nsfrsit poate luna viitoare va reusi sasi cumpere rochia visata timp de un semest

ru. Lelia si cobor privirea.

Mia lasat mult, foarte mult. n obiecte si bani numerar.

Care se vor epuiza ntro zi.

Deocamdata traiesc doar din dobnzi. Iar ntro zi, ma voi recasatori. O sati parburgheza, adauga rosind ("cum Dumnezeu reuseste?!", se minuna mereu, pna la exasp

erare, 46), dar vreau sa am macar trei copii.

"ti stau la dispozitie, replica Dragu n gnd. Uite o tehnica la care mapricep binir." Lelia se uita la cupa goala si Dragu io umplu cu sampanie, fara sa mai astepte chelnerul.

E rasuflata. Trebuie sami promiti ca vii ntro zi la mine. Vreau sati ofer unBinet 1910. Mai am cteva sticle de la taicameu.


Era una din pastilele preferate ale inginerului, facnd parte dinrepertoarul rezervat celor de nota 10 sau intelectualelor, rar, n crize acute de grandomanie, soricutelor. Sticlele existau, ntradevar, dar goale. Ocazional, cnd voia sa ia maul,le umplea cu Zarea obisnuita, n care punea o jumatatede lingurita de bicarbonat,apoi improviza o mica toaleta de staniol. Toantele, ametite de muzica, de alcoolul consumat nainte, de lumina difuza si de farmecul inginerului, se lasau impresionate de bubuitul formidabil al sticleidestupate. Unele si notau pe pachetul de tigari, cu dermatograf, marca.Lelia si ridica privirea limpede:

Si cu nevastata ce faci? Am apreciat ca mai avertizat chiar de lanceput ca ainevasta. Nu stiu daca esti un om bun sau rau, dar, dat fiind startul, nu te vadmincinos si asta nseamna ceva.

Ai sa te convingi ca nu te nseli. Dar fiindca veni vorba de starea meacivila. Cum deai acceptat sa te ntlnesti cu un barbat ocupat?

Ma simt extraordinar de bine cu tine, parca am fi camarazi deo viata. Tiam spus ca intentionez sa ma recasatoresc peste doitrei ani. Pna atuncinsa vreau sa madistrez, dar mai ales sa cunosc viata, oamenii. Tu nu esti un personaj comun.

Deci ma studiezi. Ma asteptam la ceva mai magulitor, dardeocamdata ma multumescsi cu att. Dansezi?

Valabil tandemul, trebuie sa recunosti, aprecie Mielu 46. Gagiul eNeckermann, zici cai din patria dolarului.Luc conceda zgrcit:Mda, nui rau.El nsa arata foarte bine ntrun ansamblu pus n circulatie de Sfntulacum vreo doui de ani, dar care continua sa ramna n actualitate.nfatisarea masculina, un anumeer sportiv, altul dect cel al profesionistilor, i determina pe cei mai multi salcalifice spontan drept om al apelor sau aerului. De altfel, dintre toate ocupatiile pe care si le atribuia, n functie de mprejurari, avea predilectie pentru cea d

e aviator.si rezema barbia n minile ncrucisate, observndui pe cei doi. ntr-adevar faceae remarcabila. Dansau decent un tango celebru, languros, ceti purta gndul spre meleaguri cu excedent de soare si bauturi cu multa gheata, dar nu crispat. Armonia desavrsita nu era nsa a perechiirodate, ci a doua trupuri tinere, bine facute, cu gratie fireasca. "n orice caz, si zise Cristea, ti dai imediat seama ca astia dnca nu sau culcat mpreuna."Fin observator, Luc se lauda, si nu fara temei, cai este de ajuns o singura privire pentru a ghici starea sociala si materiala, statutul civil, n fine, tot hramul unui individ. Ct priveste cuplurile, l amuza (n special nrestaurante) sa ghica stadiul legaturii. "Sunt la prima iesire, copiii setatoneaza. Pe aia de vizavii vezi? Cu gonzesa vopsita ca un drapel! nca nu sau sarutat. Nici blonda cu grasu! Nau facut pna azi amor, dar, dupa cepleaca din birt, se lasa cu asternut. Fru

mosii de alaturi? Ascultama pe mine, luna viitoare serbeaza cel putin doua cincinale de cnd nu se mai deranjeaza reciproc."Maiculita! exclama Mielu holbnduse. Fii atent, neamule, ce depou are dama n fusverde! Uiteo acolo, lnga coloana, danseaza cu un barbos!Luc si ntoarse privirea plictisit. Femeia, cam la vreo treizeci de ani,reprezentaexact genul lui Mielu. Chip dragalas, ochi dracosi, barbie dubla, sezut mai multdect generos. Simtinduse admirata, si conduse partenerul pe nesimtite spre masaescrocilor, facnd fite, adevarate acrobatii cu feseleagresive.Lui Mielu 46 i straluceau ochii.Ce cotlete babane!


Ma, tu esti nebun! spuse Cristea sincer consternat. Asta dacati da un brnci, iei trenul de Chitila fara sa mai treci prin gara. Te catapulteaza!

Numi duce grija. O invit la noi la masa.

Auzi! Fara chestii din astea. Te trezesti la caminul din Bolintin? Nu vreau scandal.

Stai teapan, milord. Tipui mameluc, nusi ruineaza bicepsii pentru o gagica. Dama ma place, ce mai! De cinci minute mi arata ce dentist bun are...

ntradevar, femeia rdea cu gura pna la cercei, aruncndule priviri directe, aproagresive. Cristea dadu un bobrnac brichetei fine, cu marginile placate.Te place pe dracu'!Mielu se ridica si se ndrepta spre toaleta. Luc l avertiza nca o data:Ai grija! Nu vreau circ.Ramase pe gnduri, uitnduse dupa Lelia si Dragu, care parasisera ringul. Se ntrebdaca "safeul" inginerului merita eforturile Leliei si riscurilepe care le presupunea implicit o eventuala devalizare.De cte ori o nsotea, umbra discreta, n astfel de ntreprinderi, Cristea ncerca u

iment de autonemultumire, foarte aproape de greata.Traficarea farmecelor iubitei ofensa barbatul din el, o anume mentalitate extremde virila. Si desi era ncredintat ca manevrele Leliei se opreau categoric la usatuturor dormitoarelor, presimtea ca tineau totusi de arsenalulprostitutiei. Lucdetesta proxenetii. I se parea firesc sa fure, sa sparga, sa escrocheze, dar gasea abject sa comercializeze trupul femeii iubite. Iar n momente de mare sinceritate si spunea ca, traficnd gratiile Leliei, nu eramai putin ticalos.n fond, Cristea avea veleitati de burghez pus pe pricopseala. Visul lui era "marea lovitura", carei va permite sa duca o viata de cetateancumsecade, n perimetriimateriali conceputi de el. O vila cu veranda (neaparat veranda, da bine, suna bine, arata bine), "asezonata" cu obiecte de calitate (naveau fireste sa lipseasca televizorul n culori si video-casetofonul), o masina imperialista, o rezerva serioasa n aur si valuta. Toate alaturi de Lelia, binenteles, si unul sau doi copii c

are sa misune n gradina, jucnduse cu un cine de rasa. Spre deosebire de alti amidin tagma, Lucnu viza un viraj spre occident.Ce sa facem acolo? i explicase Leliei n nenumarate rnduri. Nu poti fi bun meseridect n tara n care teai nascut. Trebuie sa cunosti oamenii, deprinderile, unde ebuie sa dai gaura, basca tehnica locala. Safeurile lor nu seamana cu casa de bani a lui Costica, responsabil la Restaurantul Razoare. Pe urma e concurenta. Adica ma duc eu, tolomac de pe malul Dmbovitei, sasuflu n ciorba bosilor din Chicago?

Unii o fac, zmbise Lelia. Exista escroci internationali, capete de afispe listeleInterpolului.

Exista. Dar aia sunt umblati, scoliti (stiu cel putin treipatru limbi capitaliste), au traditie. Ca trag la Ritz n Paris, la Royal n Monte Carlo sau laHilton new York, tot la ndemna sunt. Vorba aia, am fost o singura data la Praga si nu stiam, la hotel Park, pe ce buton sa apas ca sa evacuez WCul.

Astea se nvata cel mai usor. Chestiai sa ai bani.


Zimi unde e ngropata oala cu galbeni, ca ma arunc ntracolo n pas gimnastic.

Adevarat, pentru o femeie e mult mai usor.

Tot copil ai ramas, Lelia. Nu zic, esti superba, dar stii ce concurentaiacolo?"Fetitele" debuteaza la cincisprezecesaisprezece ani, la douazeci si cinci esti purie si, daca nai izbito, treci la sectorul marinari beti, n spelunciledin Marseille sau Barcelona. Iar gagicile sunt traznet! mi spunea unulcalatorit, si tipu' nui un ageamiu, ca cele mai frumoase muieri din Paris lea vazut facnd trotuarul n Pigale. Baremi halotcele din Amsterdam cica stau n vitrina asteptndusi m

terii ti taie pur si simplu rasuflarea, zici cai picat nharemul lui Soliman Magnificul.

E chestie si de noroc.Cristea i prinsese amndoua minile:

Si cu mine ce faci?

Ridica privirea, uitnd sa traga din tigara. Mielu 46 se ntorcea radios tinnd solda de brat.Faceti cunostinta. Domnisoara Vali.Femeia chitai, ntinznd o mna grasulie cu degete strangulate de trei-patru inele be si de prostgust, dar de care era foarte mndra.Poti sami spui Vali. E mai simplu.Avea o voce neasteptat de subtire, pitigaiata, fata de gabaritul generos. Emanaun miros special de bruna asudata. Stridenta era lacomia de toate soiurile si nuantele de care parea impregnata ntreaga faptura. O simteailacoma dinaintea unei mese copioase, n pat, la vederea unui portofel bine garnisit, mereu flamnda, avida,nesatioasa. Peste fusta verde purta un pulover carei desena snii enormi si burleurile lasate de sutien, daramanuntul l stimula teribil pe Mielu. i mngia spinar

ndulata, iar ochii i straluceau ncntati.Cristea, fara sai dea atentie, se uita la Mielu:Undei mocofanul?Sia adus aminte ca mine semneaza o condica, rnji Mielu. Barbatultau e n cmpul i, nui asa, scumpete?Nui deloc al meu, ciripi grasana. Am fost colegi de liceu, att.Cristea i ndrepta o privire ascutita."Tu ai facut liceul si pe mine ma cheama Dama cu camelii."ntoarse plictisit capul spre masa Leliei. Cei doi pareau adnciti n

discutie, foarte ocupati si ncntati unul de celalalt. Cristea simti o strngere de nima. Dincolo de gelozia pe care ncerca totdeauna sa sio reprime, aveao stare de neliniste noua. Traia sentimentul primejdiei, presimtea esecul. Mai

mult, nenorocirea. Vali, surprinzndui ncordarea si directia privirii, l masura mitioasa:ti place cetateanca? E bine, nu zic, dar cu frumosul ala de la masa si prleste michiura. Ciuleste receptorul, ca stiu ce vorbesc.

Adica?

Am cunoscut doua tipe care sau mbatat cu verde de Paris din cauza lui.


Iauzi! se minuna Mielu.

Pe cuvnt de sindicalista. E inginer, procopsit are un cotet ca'n Dallas dar fiara mare.

Adica? insista Cristea.

Nu ia scapat fta pe care sasi fi pus ochii. Fetelei pica popice la picioare,

gagiul are un lipici nemaipomenit, dar baiul e ca n asternut siprapadesc nu numaiacele de par, dar si inimioarele. Cnd se plictiseste, cam dupa o luna, doua, le suteaza ca pe o coaja de portocala. Toantele i plng pe sub feresti, cte douatrei data.

Mielu o privi rnjind:Tu nai fost toanta, nui asa?

Nu! rse Vali. Pe mine nu ma vrut el.

Luc se crispa. Dragu saruta palma Leliei, care rdea. Ciudat! Lelia nu ngaduise nimanui pna acum asemenea intimitati. Si rsul... Rsul acelasenzual, din piept, pe cail cunostea att de bine. Cristea nclesta pumnii. Era rsul clipelor la care si uia ca doar el avea dreptul.Lelia tinea paharul lnga buze fara sa soarba din el. Surdea vag, pe gnduri, nelusi ochii de la chipul inginerului.Ramne deci stabilit, rosti Dragu. Azi e miercuri. Smbata bemmpreuna sampania Bin1910.

Asculta, zmbi fata. Parerea mea e so pastrezi pentru o persoana mai competenta.

E placerea mea. n fond, era ncntat de replica ei. "Nui proasta. Alelalte mi nu motorina dndumi sa nteleg ca doar cu licori de juma' de secol sunt deprinse."

Si cu doamna Dragu cum ramne? Unde o expediezi?Dupa zvcnetul de nepasare al umerilor, ntelese ct de putin conta femeia aceea n a lui. Apoi, pe neasteptate, cu o surpriza carei mpietri oclipa obrazul, realizact de bine se simtea n compania inginerului. Ca Marian Dragu i placea, cum nu imai placut nici un barbat naintea lui."Si Luc?" si stapni pornirea instinctiva de asi ntoarce capul spre masalui Crist. Nui era teama de expresia de pe chipul lui. i era teama de a ei. "Si totusi pe

el l iubesc. Asta ma amuza ca un catel, ca o jucarie, ca un capriciu, ca un martisor..."Nuti face probleme, draga mea, spuse cu suficienta si ton de stapn absolut Marian. Doamna Dragu na vazuto pe maicasa de astavara. Mi se pare normal si cuviincios ca, dupa atta vreme, sa petreaca mpreuna laCaracal acest sfrsit de saptamnUmplu din nou cupele:Ultimul pahar, iubita mea!Era ntradevar ultimul, dar no stia.

9


Joi seara, n conformitate cu un obicei care data de ctiva ani, Marian trecu so vada pe maicasa. O gasi ca totdeauna, n tinuta de vizita, coafata,parfumata; privindo ti venea sa te uiti instinctiv dupa manusi si poseta. Parea totdeauna gata sa iasa pe usa. Deuxpicesul lamat nsa, de un verde adnc, mineral, smaragdul din get si escarpenii fini din antilopa cenusie denuntau intentii festive. Ingineruli saruta obrazul ntins cu miscarea caracteristica a femeii caresi menajeaza machiajul si ncepu sa rda.Stralucesti, ma chre, ca un pom de Craciun.

Mersi, esti amabil. Adica sunt stridenta, se strmba Zoe Dragu.Nici gnd. Pur si simplu brillezi. la spune tu adevarul! Vreun crai? m?

Zoe zmbi cochet. Vorbe n vnt, desigur, dar era agreabil ca cineva sasinchipuie ai pot exista cuceriri n viata ei. Ultimul amant l avusese cu doi ani n urma. Cinspunea ca dragosteai bine venita la orice vrsta? Personajul trebuie sa fi fost un nesimtit libidinos. Fa striptease la saptezeci de ani, musca umarul sau buzelepartenerului cu o proteza a doua mii de lei bucata, zii iepuras sau pisicuta amantuluiamantei, contemporani cu Ras-coala Boxerilor.

Mon cher, vine o vreme cnd pna si celor mai neseriosi dintre noi ne vine mintea lacap. Ma duc la Lizeta, ca are lume.

A avut lume si altadata si teai dus mai putin gatita.

A venit Blanche n tara.

Care Blanche?

Ei, care! Angeleasca, maritata Dupuis. Un oarecare Dupuis, zarzavagiu sau macelar en gros, nu stiu bine, dar Blanche si da aere de parca ar fi un de Guise.

Marian ncepu sa rda. Acum stia despre cinei vorba. Macelarul sau zarzavagiul erade fapt proprietarul ctorva supermagazine alimentare din Franta. Fara exagerare,unul din regii capitalului.

Ma plictiseste, continua Zoe Dragu, so vad cum se uita la noi ca laniste spalatorese falimentare, cum se faleste cu ceasul de la Cartier, mantoul de la SophieSitbon, poseta "un capriciu delicios, dragele mele" de la Kenzo etc.

Clar! ntelese Dragu aseznduse la locul lui preferat, un fotoliu cu spatele sprefereastra.

Dupa ce Marian terminase facultatea, Zoe hotarse sa vndaapartamentul n care locuicu barbatusau din 1940. "Eu, i explicase fiului, nu sunt ndeajuns de batrna, iatu esti deajuns de mare ca sa avem dreptul la o viata personala. Nu suport sa incomodez, dar nici sa fiu incomodata."


n consecinta, i daduse o parte din bani lui Marian, iar cu restul achizitionase unapartament pe Dimitrov, schimbat apoi cu o garsoniera dubla, pe Bulevardul Dacia, adevarata bijuterie: dale rosii n loc de parchet,lumini camuflate n antablament, baia captusita cu faianta turquoise, boiserie de mahon.Inginerul si plimba privirea asupra decorului familiar. Dupa nstrainareaapartamentului, maicasa si pastrase obiectele preferate, i ngaduise lui sa-si aleaga tot cfteste, restul vnduse. Marian se stabilise de mult asupra pieselor pe care le vapastra dupa moartea Zoei. (No dorea, tinea sincer lamaicasa.) Avea sa retina orologiul Second Empire, o piramida ncadrata de doua obeliscuri, combinatie de marmura neagra si de Suedia; greoi, desigur, prea important, fara gratie, dar se potrivea cu coltarul baroc. Va pastra sireproducerea dupa Murillo. Reproducerea Zo

ei navea cine stie ce valoare, dar pictorul fusese ndemnatic si tabloul, discretprin dimensiuni, avea sa "dea bine", rapel cu gobelinul din sufragerie La vendidia, culesul strugurilor.Va vinde "chinezariile", portelanuri, jaduri si miniaturi din fildes, caci nu tinea la arta orientala, ca si biroul venetian, sinistra mixtura sepulcrala de abanos si sidef.Cine mai vine? ntreba cu o curiozitate moale.Zoe si tampona delicat narile cu batista.

n principiu, aceiasi. Atena si cu barbatusau, Gigeta e extraordinar cesa ngrasat n ultima vreme...

Dai voie, rse Marian, la saizeci si opt de ani...

Saptezeci si unu, preciza apasat Zoe, dar tot nui dau voie, a devenit repulsiva. Ma rog, avocatul Radian.

Tot craidon?

Mai sobru, dupa operatia de prostata. Cine mai vine. A, da, Matilda si, evident, Odobescu...

Mon colonel! exclama inginerul pocnindusi calciele, fara sa se ridice din fotoli

u. Ce mai face?

Apropo de Ion.Zoe se opri. si tuguie buzele si se uita la fiusau clipind des.Cei cu Ion?Evident, Marian cunostea relatiile dintre colonel si Zoe. mplinise doisprezece ani cnd, uitnduse pe gaura cheii n dormitor, i vazusedormind mbratisati. Taicasa un proces n provincie. De cte ori si amintea de ntmplare, Dragu zmbea. "Nam ci un soc, na cazut niciun univers. n ziua aia aveam teza la istorie, Razboaielepunice si amcopiat cu rvna. De, eram blindat nca de atunci."Dragul meu, nu trebuie sa til descriu pe Ion, stii ca a fost toata viata un ca

raghios, dar pastra lotusi anumite limite. Acum e dea dreptul penibil.Cred caisclerozat.

Lasa preambulurile, mama. n general, te exprimi mai direct.

Sunt att de consternata eu nsami!


Ciudat! Tu nu vii usor dea dura!

Fara ndoiala. Acum nsa. Ideea e dea dreptul fistichie. Gndestetenumai! si ncca esti amenintat cu moartea.

Niciodata nu mam simtit mai sanatos!

Nu fi imbecil, mon petit. i e teama de un asasinat!

Asasinat?!

Textual. Ca solutie, ti sugereaza sa te refugiezi ctiva ani n provincie.

Marian Dragu rse artistic. Hohote distincte subliniind aberantul temerii si al so

lutiei. Ceva nsa n gargara de ilaritate rasuna nesigur, fals, si Zoe Dragu si conntra privirea:Marian! Te cunosc bine si stiu ca nu esti o pilda de virtute. Nam fost nici eusi ar fi ridicol sati pretind tie mai mult.

Inginerul o asculta cu buzele nclestate. (O vena pe care acum o observaZoe primaoara i zvcnea sub ureche. Parea ceva viu, o rma care se zvrcoleste, o omida, si dnei Dragu i venea sa ntinda mna so dea la o parte, so alunge.)

Mai stiu, sau intuiesc ca nu toate afacerile tale au fost tocmai... elegante, dar miam zis ca astai negustoria... Spunemi, dragul meu, exista cineva pe care

sal fi suparat chiar att de tare, sal fi ranit att de adncnct sati doreasca ea?

Dragu se ridica si ncepu sa se plimbe prin odaie. Din cnd n cnd, lua cte un obia, l rasucea, sau pur si simplu i schimba pozitia.

Vezi, mama, exista oameni si oameni. Iar reactiile difera n functie de temperament, mentalitate, stare de spirit. Iam vazut pe unii facnd icter pentru ca, la piata, au scos din portofel o hrtie de zece, convinsi fiind ca dau

una de cinci, iar vnzatorul, chilipirgiu, nu lea atras atentia si evident nu le

a dat restul. Altii, n schimb, accepta cu seninatate ca li sa furat n tramvai o mie de lei sau ca au spart un vas de pret. "Dacami rupeam o mna maaranja mai bine?"n consecinta?n consecinta, consider ca fata de tot ceam facut, dar absolut tot, doar un nevropat, un nebun furios, ar putea sami doreasca moartea.Se simtea nsa ngrijorat, nu era la primul avertisment si, dintro data, vizita nui mai facu placere. Ramase nca un sfert de ora schimbnd fraze decircumstanta, apoiiesira mpreuna si o conduse pe Zoe pna la prima statie de taxiuri. Cnd masina dera, doamna Dragu i facu un semn gratios cu mna.


l vedea pentru ultima oara.10Pe patul din dormitor, sacul de voiaj era aproape plin.Anca Dragu, n capot si cu obrazul dat cu crema, recapitula cu glas tare:Cred ca am pus totul: vasazica o bluza de schimb, foile cenusii, furou,camasa denoapte. Trusa de cosmetice. A, da, sa nu uit! Peria de dinti. Rnji sinistru: Arfi culmea. Tocmai peria de dinti.Trase fermoarul doar pe jumatate si duse sacul n vestibul. Marian nu eraacasa, anuntase ca ntrzie la o canasta si o rugase sa noteze pe agenda numele persoanelor carel cauta n lipsa. Anca se executase constiincios si cu litere majuscule: Olga(cea mai isterica dintre toate!), Florina (perseverentanca dupa sase luni de aban

don), Andreea (miorlaiala ssita), tovarasa Doina de la organizarea muncii (trombon! tovarasa de la... te cauta la ser-viciu, nu acasa la zece noaptea!).Anca se trnti pe pat cu o carte, dar si dadu seama imediat ca e incapabila sa se concentreze. "Dear trece si ziua de mine! Sa fie mairepede smbata nu mai am rabdare."Starea aceasta de febrilitate o sfsia. Nu mai stia cu ce sasi ocupe timpul. Spalase, calcase, si facuse valiza cu doua zile nainte.Scoase sticla de whisky din bar si umplu sonda pna la jumatate. n mod obisnuit, nuse atingea de bauturile strainesti, acestea fiind destinate decorului sau unorguri simandicoase care trebuiau zdrobite de un anumit modus vivendi. nsusi Marian, cnd era singur, se multumea cu vodca autohtona, eventual Havana Club. La "Vagabondu" (Johnnie Walker),Tovarasul Nelu (Lord John), Cucu Ana (Queen Ann) etc, seuita cu duiosie de mama, nendraznind sa le atinga dect cu crpa de praf.

Anca sorbi cu voluptate din licoarea aurie. Nu fusese o bautoare, maica-sa, zgrcitasi austera, nui ngaduise nici macar o lingurita de bere sau vin chiar n sarbatori, si si amintea azi amuzata ca, pna a se casatori cu Marian,nu comanda n restaurte dect limonada sau pepsi.Nu pentru ca sar fi ambalat cu Marian, abstinent din patologica dorinta de conservare. Constatase nsa ca serile, noptile n care lipsea le ndura mai usor, fantezpna la obscen de plastica, imaginndusi partidele lui cudiverse partenere pierdeadin acutul contururilor si cel putin adormea. Se trezea n zori cu gura uscata, ochii injectati si obrazul ciudat de ntins. Buhaiala, n faza incipienta, i dadea unaer de prosperitate. Colegele o ntrebau numele cosmeticienei. Anca raspundea invariabil: o cheama Vodca. Prietenele rdeau cs: "A nceput si asta sa se creada spiriala."Acum, turnndusi al treilea pahar, decise definitiv ca alibiul ei era perfect, ca

ntreaga combinatie nu prezenta nici o fisura. Nu era o concluzie mbujorata cu efectul alcoolului, se simtea sigura. Amanuntele le pusese lapunct perfect lucida si reflectnd vreme de saptamni."Smbata dimineata voi fi o femeie vaduva." Se auzea declarnd cu obrazul desfiguratde durere si par ravasit (obligatoriu ravasit, da un aernenorocit, mai eficacedect lacrimile) anchetatorului:"Am luat trenul de ora sase si cinci spre Caracal. (Fii atenta! Nu uita sa iei bilete si pune salul persan e ca un stindard pentru ca ulterior casierita sate poata identifica.) Nu neam certat. Am plecat pur si simplu so vad pe mama. E singura, n

brasoveanu rodica o toaleta a la liz taylor

Documents