c o l a b a b u
TRANSCRIPT
C O L A B A B U
T E A T R U
Cartea I
(Dupã Modã, Suratili, Radtsãlji, Turnarea nãpoi)
D U P Ã M O D Ã
(comedii tu patru pàrtsã)
INSHILJI:
CHITA, om ca di 56-57 di-anji. tatã-ali Maricã, al Spiru shi-al Yioryea;
NATA, muljeari ca di 55-56 di-anji, nicuchirã-al Chita;
MARICA, hiljea-al Chita, featã ca di 23-24 di-anji;
SPIRU, marli ficior al Chita, ca di 21-22 di-anji
YIORYIA, njiclu ficior al Chita, ca di 20-21 di-anji
NICOLA, tinir ca di 20-21 di-anji; vrutlu-ali Maricã;
‘NGHILINA, ca di vãrã 56-57 di-anji;
SILFIEA, hilji-sa-ali ‘Nghilinã, featã ca di 22-23 di-anji;
TSAL-CHENDRA, muljeari moashi, ca di 60-65 di-anji;
TSAL-DIMITRI, vitsinã;
TSAL-HRISTAC, vitsinã;
SUFIEA, featã ca di 20-21 di-anji;
‘NGHILUSHEA, mà-sa-ali Sufii;
COTA, om ca di 58-60 di-anji, tatãl al Nicola;
Lena, muljeari ca di 55-56 di-anji, dada-al Nicola;
NICOLA, ficior ca di 24-25 di-anji, isusitlu-ali Maricã;
‘NDREIA, om ca di 40-45 di-anji, nunlu-al Nicola
Ghiftã;
PARTEA I
STSENA I
Chita singur
Unã odà ashtiratã cu chilinji sh-vilendzã fãrshiroteshti.
Tu cohili di la vatrã, di-unã parti sh-di-alantã ari
cãpitãnji. Oda ari sauùã firidz.
Chita (aush tricut di sheaidzàts di-anji, s-priimnã singur pit odà; easti nivrisit;
tu mãnã tsãni unã carti. U mutreashti, u shutsã sh-mata-u mutreashti di
tuti pàrtsãli shi zburashti cu boatsea-analtã) -
Aushai! Nji-alghi tut perlu! Doamne! cãnd’ nji-aduc aminti
Di-alãtrarea-a cãcãstorlui nj-yini ca s-mi-asparg di minti!
Tora... tora, tu-ausheatic, nj-scrisi blãstimata Mirã,
Ca sã-nji yinã pisti mini arushenea-aistã? Pirã
Mari sh-foc pitreatsi, Doamne, pisti capitli-mbitati
A lãvoshilor di tora. Ardi-lji, Doamne, tu hicati,
Pi mangufanji! scãrchea-lji, Doamne, cà mutresc’ luvruseascã
Tsi pãstràm curat pãn tora noi aushlji! Fà s-glãreascã
Cãcãstorlji, Doamne Mari! Di nãmuzi ma s-nu s-tsãnã...
Ljea-lji pi tuts tu hauùã-arucã-lji; pi loc vãr di nãshi s-nu-armãnã.
(Sta la loc shi-ù mutreashti cartea, ãl disfatsi pliclu,
u shutsã cartea di tuti pàrtsli sh-da cu caplu ciudusit)
Tsi va s-hibã cartea-aistã? Tsi grànji lài s-cãtrãnãsiti
Sãntu zgrãmati pi-a ljei fatsã? Ah! adets afurisiti!
Cãndu-l scoasit caplu-ntroarã? Ma-ashtiptat, o blãstimati,
Ca s-murea, s-chirea nãoarã ausheaticlu?! Ti feati...
Cãnd’ iram mini tu njeati, nitsi cà-nji tritsea pit minti;
Tish ca draclu di fimnjeamã mi-ascundeam; cãnd’ pi dininti
Vãrã featã tritsea calea, nitsi oara nu-lji dãdeam,
Nu, cum fac nirushinatslji di mangufanji... S-lu-acãtsam
Pi-alãtratlu di nafoarã... cãt di mult’ va-l hãidipseam;
Cãti zboarã lj-tãlje limba-ahãti pàlnji va-lji trãdzeam.
(Nipoi mutreashti la carti, da cu caplu, s-dutsi pãnã la firidã
sh-mutreashti nafoarã, u-ncljidi firida; sh-nipoi mutreashti la carti)
Tsi sã-lji scrii-afurisitlu?! Ah! lài Chita, lài mãrati,
Cum pãtsãshi pi nipãtsãta... sh-di la feata-a ta! Tsi sati
Lai sh-plinã di fãrmatsi! Ma-nji cãdea pi cap rufeia...
Ma surdzam, o Dumnidzali-m; ma urgheam!
(s-priimnã) Iu-i sineia...
Cãnd’ pãrintslji-avea tinjii. Iu sãntu-anjlji di nãoarã...
Cãnd’ ficiorlji, di-arusheni, nu intra cu Soari-n hoarã!...
Sh-ma s-intra, va s-mãtrea s-treacã cu mutrita-ncurfusitã,
Cãtrã-nghios, pi-a loclui fatsã...
(s-priimnã) Azã, ceata-afurisitã,
Cu minciunji pi feati-mbeatã, cum ‘mbita sh-pi blãstimata
Tsi pi loc s-nu-avea cãdzutã!
(s-priimnã pit odà; s-dutsi la firidã, mutreashti nivrisit,
s-toarã-mplin di inati) Va s-u mãcã “nimãcata”!
Pi mangul, ma s-nu nj-lu spunã, va-u zgrum io ti ciudii!
S-ljea lãhtarã featli tuti! Va mi fac lup dit curii!
Ca s-dispãndic pi tuts dratslji tsi mutresc’ s-aducã norlji
Cu vint’, grãndinã sh-furtunã sh-pi la noi! Tuts cãcãstorlji...
Perlji va sã-shi ljea dit hoarã cãndu-a s-avdã cà-a s-ljeaù parlu.
Mi sprigiur cà, pãn la moarti ti nãshi mini-a s-escu harlu!!
(s-dutsi pãn la firidã, mutreashti shi s-toarã nãpoi. Da cu caplu)
Iram oaminji, fãrã carti, acriscuts mash tu pãduri:
Zburam mash ti cal, ti oai sh-mutream ti cutsut sh-cãburi;
Dzuùa, noaptea, mintea-a noastã nu-alãga la chirãturi;
Mindueam mash la pãshuni, i cum s-acãtsàm pi furi;
Ti-nsurari, mash pãrintsãlji avea-ndrept’ ti noi sã zburascã;
Pãn la numtã preacljea nauùã nu-avea iznã si s-cunoascã.
Azã, Doamne Dumnidzali-m, nu-i manguf tsi s-nu tsã-aducã
La cuvendã zbor ti feati... Va-lji acats pi tuts di nucã
S-cãdeari tu mãnjli-a meali!...
(s-priimnã) Dà-lji ficiorlji la sculii!!
Am mangufa, s-u-acãtsari-m, tish canda-a-lji cãdea milii
Pi-alãtratlu di nafoarã! Cãti zboarã... cãti zboarã...
Alãxi-afurisita, nj-si pari cà mi-aflu la moarã.
El, nirushinatlu, ninti ca s-lji-arucã-aestã carti
Ahtàri zboarã lo sã-lji greascã, tish canda fudzea diparti:
“Vruta-a mea, lutsita steauùã, mor ti tini, eshi nafoarã,
Eshi pãrumbà cama-agonjea! Eshi, cà cheptlu ljea s-mi doarã!
Eshi-nji lunà hrisusitã...” - ma-alãtra tut cãcãstorlu...
Sh-nãsã... nãsã blãstimata lji-u turna: “Ascultã-nji dorlu
Vrutlu-a mel lutseafir sh-cãntã! Cãntã-nji cà escu hãrioasã!
Cãnd’ tsã-avdu boatsea-a ta di anghil, ãnji si pari cà ti-am ‘n casã!”
Nu putui s-ascult’ ma multi. Cu inati-alinai scàrli
Sh-dzãtseam: macà va s-daù di featã... cu un bushur va-lji frãng’ nàrli.
Cãndu-agiumshu-analt’, ni-aumbrã nu s-videa, ni pãshpãreari,
Festa s-featsi stifã-ntroarã, sh-cãcãstorlu, cu-a ljei shteari,
Li cãli s-nu-lji ved suratea! Ãnji si pari, canda feata...
Nu vidzu cãnd’ cãdzu cartea tu udà, i... pi shireata
Va ca s-facã, mash di fricã.
(nipoi mutreashti la carti) Ah, tsi nu shtiù s-ghivisesc’
Cà puteam s-cunosc’ pi numa-a tsilui cu stranj ghiftesc’.
(Uhteadzã shi s-dutsi ningã vatrã, sheadi-mpadi-ndupurat
di cãpitãnji. Scoati bairlu di ori sh-li treatsi pit mãnji)
Fà-ti etim ausheatic! ‘Nveashti-ts stranjlu lai di moarti!
Cà, mangufanjlji di tora vor s-ti chearã cu-a lor carti!
Doamne! tsi nu-aveam vidzutã, hiljea-a mea mi featsi s-ved;
S-nji-u scãrcheshti! s-nji-u ljeai, o Doamne, cà, cu nãsã nu pot s-shed.
(Intrã Yioryia shi spiru, doilji ficiori al Chita)
STSENA II
Chita, Yioryia shi Spiru.
Yioryia - Bunã-ts dzuùa, tati.
(Chita nitsi nu mutreashti la nãshi)
Spiru (s-mutrescu cu Yioryia) - Tsi-ari?
Yioryia (s-aproachi ma mult’ di Chita) - Spuni-nji tate, tsi-ai di stai
Ca nãrit, ca fãr di chefi?
(Chita tatsi, li treatsi orili pit mãnji sh-tsãni caplu-aplicat)
Spiru (lj-dzãtsi-al Yioryia, la ureaclji) - Easti lãndzid?
Yioryia - Nu lu-ntribai.
(s-aproachi multu di Chita, lj-bagã mãna pi-anumir sh-dzãtsi)
Tate, spuni tsi ti doari? Tsi-ai? Titsi nu vrei s-nã spunji?
Vrei s-mi duc s-acljem un doctor?
Chita (lj-mutã mãna di pi-anumir fãrã s-apleacã caplu) -
Fudz di-auùa, ts-dzãc, s-nu li-adunji!
Doftor... tsi va s-dzãcã doftur? Nãs tsi poati ca si-nji facã?
Yioryia - Va si-ts da yitrii tati, niputearea-a ta si-ts treacã.
El cunoashti di lãngoari cà i dus pi la sculii
Yinghits anji di dzãli tati. Spuni-nji vrei s-tsã-aduc yitrii?
Voi s-ti ved totuna ghini, nãrit s-nu ti ved vãrnoarã.
Un pãrinti ti fumealji cartea dzãtsi cà-i “comoarã”.
Chita (ãl mutã caplu dinãoarã ca mushcat di shearpi shi greashti cu inati) -
I pumoarã?! Cum? Pumoarã, mini tsi vã-acresc’ sh-vã-nvets?
Ãnji si pari cà nj-si-aproachi bitisita, nj-yini-ngljets!
Spiru - Spuni, tate, tsi ti doari?
Chita (nãrit) - Tsi s-vã creapã shi s-vã-algheascã!
Cum bre sherch? Cum? Un pãrinti tsi mutreashti ca s-acreascã
Pi fumealji la sculii, s-fatsi ti ficiori “pumoarã”??
(Spiru shi Yioryia s-mutrescu shi-arãd)
Arãdets cu-a vost’ pãrinti, lài arãslu s-nu vã easã?!
Yioryia - Tats, tate, cu ljirtari, iznã dà-nji sã-ts xiyisesc’,
Cà “comoarã” nu-i “pumoarã”...
Chita (lj-fatsi cu mãna si s-dipãrteadzã) - Fudz di-auùa cà-a ti-agudesc.
Spiru - Tati, Yioryia dzãtsi ghini cà, comoara nu-i pumoarã.
Chita - Dzã-nji tsi easti?
Spiru - I “yishteari”, cum i zborlu-a nostu-n hoarã.
Yioryia - Da, yishteari easti tati! ‘Nã yishteari eshti ti noi!
Dzuùã sh-noapti, bana tutã, alumtashi cu calji cu oi,
Bãtut fushi di vimt’ sh-di neuri ca s-agiundz’ s-nã dai lunjinã
Azã, eshti avut tu hoarã; casa-a ta di tuti-i ‘mplinã!
Nu i ghini, cãnd’ eshti lãndzid, s-nu ti spunji la doctor...
Chita (nu si sinchiseashti di tsi spuni Yioryia) - Zboarã!
Mash, un Dumidzà s-ascapã pi un lãndzid ca s-nu moarã.
(singur) Avdz’? S-ljeaù doftor, canda shtii sh-nãs ma multi...
Spiru - Cum s-nu tate?
Chita (nivrisit) - Tats mangufe! frãndzi-ts zverca!
Spiru - Tate!
Chita (nãrit) - Duri blãstimate!
Avdz’? Sã-nji treacã cãcãstorlu ninti fãrã s-bagã oarã
Cà esc’ printli-a lui...
Spiru - O, tate...
Chita (nu va s-avdã) - Nãmal mãtsinashi ca moarã!
Yioryia (cãtrã Spiru) - Frate Pilea,-agiundzi; yina; ninga nu-ai acãchisitã
Cà, pi tati, azã, poati, vinturi slabi lu-aù nãritã,
Mea nã greashti-ahãt cu dãfã. Hai, s-nãdzem ãnsus tu udà,
Sã zburãm, s-cãftàm niheamã...
Chita (cu inati) - Sh-tini, sh-tini mãscãrà.
Vrei s-mi crechi, afurisite?!
(doilji ficiori es) Loats-vã zverca sturchituri!
Spiru (ninti s-easã) - Ãnji si pari cà-azã ai chefi tutã dzuùa ca s-auri.
Chita (armãni singur.Sã scoalã di-mpadi shi s-priimnã cu inati) -
Am s-lã-ndreg sumarlu ghini-a lushtor... gumari.
(Spiru cu Yioryia cãntã tu udà. Boatsea-a lor u-avdi
sh-Chita. Cãntã cãntits di vreari. Chita-ascultã) - Ma cãntã!
Cãntã!... cãntã!... afurisitslji... sh-tut cutsut canda-nji plãntã
Cu-a lor zboarã fãrmãcoasi!
(S-dutsi la firidã sh-mutreashti nafoarã)
(Intrã Nata. Chita shutsã caplu. Nata-i cu furca-n bãr)
STSENA III
Chita sh-Nata
Chita (cu caplu-aplicat) - Yinu la, si-ts mãc gigãrlu!
Nata (s-aproachi di Chita shi-l mutreashti-aspãratã) -
Tsi pãtsãshi aush-curbani? Ti tsi fatsa u-ai ca dzãrlu?
(S-avd’ cãntits. Chita sh-Nata-ascultã)
Chita - Avdzã-lji, avdzã-lji mangufanjlji... unã sati-ntreagã aù
Tsi tut cãntã!
Nata (cãt veadi cà Chita easti-nvirnat) - Sh-cara cãntã?...
Chita (Mutreashti ciudusit pi Nata) - Sh-cara cãntã, dzãts?!
Nata (hãrãcoapã) - Lã daù
Cu bãrtsatili dishcljisi iznã, aush, cà nãshi sãnt tiniri;
Sh-lumea xeanã lj-hãriseashti; mults’ vor s-lji-aibã-n casã dziniri.
Chita (Chita s-dutsi tu cohi shi sta-mpadi cu oarili tu mãnã, caplu-l tsãni-aplicat) -
Iznã tsi lã dai la moashà...
Nata (lj-talji zborlu shi-lji bagã mãna pi-anumir) -
Nu-nji dzã moashã, aush-curnani.
Chita - Cum s-tsã dzãc, la buisità; va nã scoatã tu firmani.
Cãcãstorlji-a noshti!
Nata (nu-acãchiseashti) - Firmani! Shi-aestu lucru nu i bun?
Hãrisea-ti, Chita frate!
Chita (u mutreashti-ndreptu) - Cum dzãseshi?
Nata (cu boatsi di njirari) - O Chita!
Chita (u talji) - Cum?
Nata (s-tradzi nãpoi) - Nu tsã si-avdi, Chita, frati?
Chita (cu inati) - Fudz di-aoatsi, gushturitsã!
Fudz! Scãrchea-ti! s-nu-ts ved ocljilji! La, s-ts-u da tu pultãnitsã;
La s-tsã bag cuvata...
Nata (ãl talji cu inati) - Duri!
Chita (u-aspari) - Moashà..., nu mi fà s-mi scol,
Cà, cara s-bãgarim mãna pi cãtsii...
Nata (s-da nãpoi aspãratã) - Cum ts-eshti gol
Lài aush. Tu cap ‘nã drami di mãduùã nu tsã-armasi?
Chita (nãrit) - Tats, nãpãrticà!
Nata (fãrã fricã) - Tats tini!
Chita (canda ljea ta sã scoalã) - Nacà tseara tsã si-asteasi.
Di nu vrei ca s-tats nã oarã?!
Nata (scoati furca din bãr cu curai) - Nu-nji dzãts tini, sh-turpumeni,
Nu-avdz’, lài tini, “vatrã-asteasã” cu nipoata ali Leni,
Vrei s-ti bats, lài buisite?!
Chita (u-aspari) - Tats, ‘nã oarã, sturchiturã!
Tats! s-nu pat pi nipãtsãta, di mi ljea lumea prin gurã!
(S-avdu cãntits, Nata-ascultã hãrãcoapã)
Ah, mangufanji!!
Nata - Tsi-ai lai aush?
Chita - Tsi s-tsã creapã, urghisità!
Tsi va s-dzãts s-mutreshti ti casã?! Evà! Evà,-afurisità!
Ma nji-aledz tish ca sãlanã, sh-nu ti mindueshti cà-acasã,
Feata, feata... s-u-acãtsarim...
Nata (ãl talji) - ‘Ncljidi gura! Zbor s-nu easã
Pi nafoarã ti-a mea featã cà... lãngoarea va nj-ti-adunã!
Chita - Di ‘nã njilji di ori lãngoarea, dicãt s-u-avdu-atsea maimunã
Cum alatrã ti mãrtari!
Nata (sh-fatsi crutsea sh-mutreashti cãtã Chita cari-l tsãni caplu-aplicat) -
‘Scuchi,-aush, “sã-lji creapã numa”...
Chita - Tsi s-ascuch, la dirdimenà, cãndu-ù shtiù cà sh-featsi suma!
Nata - Nacà vedz vàhi tu yis, aush? Nacà mintea ts-u chirushi?
Di nji-u-ngiuri pi feata? Easti ghini s-moarã-ahtàri aushi,
Unã oarã cama ninti, di pi tsi s-nu shtibã s-greascã.
(s-avd’ cãntits; doilji-ascultã)
Avdz’ ficiorlji cà cum cãntã?
Chita (iara cu caplu-aplicat) - Du-ti sh-dzã-lã s-amutsascã!
Nata - ‘Scuchi-aush - “S-u mãcã luplu”!
Chita (da caplu) - Ciudii, lai ciudii!
Nata - Tats, aush-curbani, ascultã; noi him ca luchi dit curii,
Mea fudzim di lumi nauùã.
(cu boatsea dultsi) Drept’ s-tsã spun, s-mi ljertsã-aushe,
Di la un chiro shi-a njia nji-arãsesc’ mult...
Chita (cu boatsi) - Tats, cãpushe!
Cà, cum s-veadi, tini, tini u-nvitsashi pi ni-apucata
Di tut sta pi la firidã; s-u-acãtsarim pi turbata,
O-bo-bo, lài Dumidzali-m, cãts shi cãti lji-am ti-a dari!
Nata - ‘Scuchi, draclu, aush-curbani!
(nanãparti zburashti) S-bag pi foc niheamã sari
Cà..., cum ved..., vãr mãyii, laia, nji-ari-antrãsãratã.
Chita - Li-ari faptã feata-a noastã, sh-nu-i mãyii, la chirutã!
Pistusea-mi,-afurisità!
(lj-tindi cartea) Na! vedz sh-cartea!
Nata (u ljea cartea, u mutreashti sh-lji-u da-al Chita) - Tsi... tsi carti?
Corba-nji, laia-nji! tsi punghii va-nji mi patã! Di diparti
Vini cartea-aistã,-aushe? Sh-cari i-atsel tsi u pitreatsi?
Chita - Easti-un... manguf.
Nata - Sh-cari easti shturpumenlu tsi tut treatsi
Pi la casa-a noastã?... Spuni!
Chita (ãl mutã caplu) - Nu lu shtiù cà... nu-l vidzui.
Ca s-cãdeam pi nãs, la moashe, va s-videa mangufu-a cui
Casã caftã s-rushineadzã!
Nata (cu curaji) - Macà nu vidzushi tsiva...
Cum cutedz sã-nji ‘ngiuri pi featã?! Ia mutrea cà s-nu ti ljea
Draclu, tora tu-ausheatic! Aush lai, cum ts-chirushi mintea.
Pistusishi ca feata-a noastã, feata-a mea, s-treacã dinintea
Pãrintsãlor, fãrã sã-ntreabã, cari-i sh-iu-i a noastã vreari?
Sh-cãnd’ s-u dàm pi nãsã? Spuni!
Chita - Tats, bre cap gol di muljeari!
Macà nu-l vidzui cu oclji, pi manguf, lu-avdzãi mult’ ghini
Cãnd’ zbura cu blãstimata!
Nata - Aush, blãstimat eshti tini.
Tsi ti meastits sh-iu nu-ts hearbi! Ma mutreshti sã stai rihati;
Tsi-ts lipsescu-a tseia bendi, cãnd’ shcreta di moarti bati
Ninga tini, cu harauùã ca s-ti ljea, s-ti ducã-aco,
Di-iu nu va s-ti tori, lài lai? Aush corb’, ti fãnico
Va s-nã batã cu-a ta minti! Cum glãrishi! Cum licshurashi!
Ia, io-ts dzãc: ma s-nu-ncljidz gura, arusheni va s-alashi
Pi la-a tàlji ficiori sh-fumealjea-a strã-nipotsãlor a tàlji!
Chita (cu inati) - Pi maimunã sh-pi mangufanji, tutã eta sã-lji ved lai!
Iznã nu-a lã daù ca s-poartã numa-a mea!
Nata - Tats, buisite!
‘Ncljidi gura shturpumene! nu mi fà, lài curbisite...
Ca s-ti-alas!
Chita (ãl mutã caplu shi-ù mutreashti-ntr-oclji) -
Fudz sturchiturà! Ljea-ù shi hilji-ta di mãnã...
Shi arucats-vã tu chisã! Di-a vost’ trup nu voi s-armãnã
Nitsi-un per! (singur)
Avdz’, paljiu jgroaba; nj-bagã frica cu-mpãrtsarea?!
‘Mparti-ti afurisità! ‘mparti-ti, ca s-ts-u ved... narea
Ai s-u tsãnji ahãt mutatã fãr di-aumbra-a mea, cãtsauùà?!
Nata (ãl ljea cu buna) -
Nu ti-astalji-aush-curbani, tats nu-ts fà inimã rauùã.
Chita - Vrei s-mi ljeai cu bun, arbutã, dupã tsi-nji fats sãndza apã!
Nata - ‘Scuchi “ptiu” “s-u mãcã luplu”!
Chita - “Atsel cu-un cicior” nu creapã
Càt chiro nu va s-tats tini! El, i frati cu muljearea!!
Nata (cu inati) - Creapã-atumtsea-aush lai, tini, cà cum ved, azã urbarea
A gãljinjlor ts-u deadi, di nu pots sã-lji vedz tamam curat,
Pi-atselji tsi ti vor cu suflit. Ti fãtseshi sh-tini bãrbat!
(Chita-ù bagã mãna pi cãtsii)
Chita - Nu mi fà, cà s-tsã-astingu hàrli! Tats ‘nã oarã Evã zurã!
Nata - Pi car’ vrei ta s-dai, ushi-ncljisã?!
Chita - ‘Ncljidi fãrmãcoasa-ts gurã...
Cà-a ts-u cos cu aclu moashà!
Nata (Dip nu s-aspari, apucã furca, u strindzi tu mãnã shi-agudeashti
pi dushumeauùã) - Plãscãnea! Tu-aestã oarã
Chefea-a mea voi ca si s-facã!
Chita (u ljea cãtsiea, sã scoalã di-mpadi s-dutsi cãtrã Nata. Nata
da tu nãpoi ãnchicushatã) - Ma, iu ti-aflji-aoa..., la moarã
Di tut matsinji verdz’ shi-uscati?...
Nata (greashti-aspãreatã) - Aush, tsi vrei s-adari? Giucashi?
Nu ti bati dip di-mpadi! shturpumene! ti-mbitashi...
Ca un porc’, cu yin sh-rãchii, sh-tora nu shti tsi zburàshti...
A lài, “loclu s-nu ti mãcã” nu-nji dzãts, cu car’ ti vãrgheshti?
Cu muljearea-a ta, lài corbe? Aush lai, tsi? Ts-fudzi mintea?
Vrei cà s-nã-avdã hoara tutã?
Chita (sheadi-mpadi) - Sh-mintea nj-fudzi cãnd’ dinintea
Io mutresc’ ca s-treacã njiljli. Tini, Evà, vrei chisari!
Tini li fats tuti-aesti!
Nata - Lài sã-ts yinã ‘nã-ashembi mari...
Cu car’ vrei s-ti ljeai?
Chita - Cu tini!
Nata (‘nfricusheatã) - Aush, bati-ti dit loc,
Cà, cum s-veadi, dupã zboarã, va s-nã-aruts tu pirã sh-foc!
(Si-avdu dit udà cãntits. Nata-ascultã)
Avdzã-aush? Ficiorlji cãntã! Di-iu nã him tuts pi harauùã;
Di-iu nã zilipseashti lumea cà nã-avem ‘nã banã nauùã;
Di-iu cãntàm sh-fãtsem ziafeti, titsi vrutlu-a meù sots Chita
S-u fãtsem chefea ghideri? Cà i bunã “pispilita”
Nu vrea dzãcã,-aush-curbani, ma... ma bun i “bãclãvàlu”.
Nã-ndultseashti cu vidzuta... am s-lu-arumigàm? Circhelu?
Drept’ s-tsã dzãc aush nu poati s-coacã piti-ahãt musheati;
Pitãronjli tsi s-fac azã sãnt’ tu zahari-ncljigati.
(si-avdu cãntits. Nata-ascultã hãrãcoapã)
Avdz’ pãrunghlji-aush? Tut cãntã! Hai aush s-nã hãrisim.
Ashà sã-ts mi fac curbani, minduea-ti cà-a s-murim
Sh-noi nãoarã! Bana... Chita... la tsiva nu nã-ahãrzeashti
Cãt chiro stãm ‘ncljishi, ca sclailji.
Chita (iara ursuz greashti) - Va s-mi fats ca s-ljeaù ‘nã cljeashti
S-tsã-acats budzli-afurisiti, ca s-nu li dishcljidz altoarã!
Chirãturi nu-nji spuni-a njia. Avem, ma-lji-u-dzã, nãoarã,
Tsi tut u-ashtiptam ca s-yinã, sh-nãsã caplu nu sh-lu scoati.
Nata - S-nu tsiva di fats zulumi cà Marica nu nã poati.
Chita - Tini, tini blãstimatà, u-aspãrseshi pi feata-a mea!
Tini lj-dideshi iznã, Evà, sh-càrts’ di la ficiori ca s-ljea!
(Chita si scoalã shi s-priimnã pit odà)
Nata - Nu-ai tsi s-fats, ashà i vrearea; li cheri càprili diunoarã.
Nu-nji dzãts tini, lài bãrbate, tsi cãftai ‘nsus tu-atsea oarã?
Tsi ti-ameastits sh-iu nu-ts hearbi? Sh-tamam tora, tu-ausheatic?
Chita (sta tu-un loc sh-mutreashti pi Nata cu inati) -
Nu-nji stà shelji-ntr-oclji, moashe! Esc’ bãrbat ‘ntreg, nu-ts esc’ peatic!
Nata (cu imireatsã; Chita imnã pit udà) -
Ca s-nu ti shtiù Chita, spuni, car’ vrei s-ti cunoascã?
Vrei sã shti cum eshti bãrbate? Cal tsi-i alãsat ca s-pascã
Tu livadi, tu pãduri, fãr cãpestru, fãrã sumar.
(sta la loc sh-mutreashti cu inati pi Chita)
Chita - Nu-nji astalji sãndza moashà! Tats ‘nã oarã!
Nata (cu imireatsã sh-cu hamu-arãs) - Cum ts-eshti glar
Ninga nu u-ai cunuscutã pi muljearea-a ta? pi Nata?
Nj-pari ràù, mult’ ràù ãnji pari cà-nji tricui cu tini njeata!
Chita (cu inati) -
Ma, nu-nji dzãts, la si-ts mãc gãrlu, titsi ti-acljimai aoatsi?
Nata (cu imireatsã shi hamu-arãs pi budzã) -
Mi-acljimash cà-ashà ts-fu vrearea; nj-grishi s-tsã-avdu-a ta boatsi;
Ni cà mi-ashtiptam, bãrbate, zboarã dults’ dit gurã s-ts-easã.
Shtiù cãt tsã-ahãrdzeshti chealea, sh-ti-atsea... Nata nu-a ti-alasã
S-arãchiushiri mult’ tu himã; nu-a s-ti-alasã s-cadz pi cap.
Nata u-ari ti namustra s-ti veadã cãdzut tu trap;
Dip nu-nji ariseashti Chita sh-si zburascã-aràù ti tini;
Voi, avdzã-ncoa, ascultã Chita, tutã eta s-eshti ti mini.
(Chita-ù mutreashti cu naràù)
I bãrbat cu drànjli tuti... cu-a lui curcubetã-mplinã,
I, ma s-hi ca ‘nã muljeari tsi... mash munafits avinã.
S-ti ved loat di moarti chita sh-dus aclo di-iu vãr nu s-toarã,
Cà... va s-plãng’ ni cà vrea dzãcã, ma, dicãt s-ti ved tu hoarã
Cãdzut ahãt ‘nghios bãrbate, sum loc s-ti shtiù, i ma ghini,
Di-aclo nu-a u-avinji pi fatã, nitsi s-ti vãryeshti cu mini!
(Chita-ù mutreashti niuros. Nata zburàshti ninti fãrã fricã)
Tsi ti niurashi tu fatsã? Tsi tut mi mutreshti ashà?
Ljea liyiea sh-vedz-tsã opsea... sh-ia iu-ts dzãc: nu-ts luvushà
Gura, tora tu-ausheatic, cu-atsea tsi ti tinjiseashti!
Ts-esc’ muljeari, nj-hi sots, Chita, sh-nu voi s-nji zburàshti fureashti!
“Zborlu dultsi multu-adutsi”, nu ti tsãni mash “cu veacljea”
Fu bunã, ‘nãoarã, sh-nãsã, cãnd’ nu shteam di-altã ma bunã.
(Chita lj-talji zborlu cu inati)
Chita - Tats muljeare, ‘ncljidi gura! cà... hulera va s-ti-adunã!
Nu-nji zbura ti “banã nauùã”! Nu-nji zbura ti-a ljei ghinets!
“Bana nauùã”, la pushcljioasà, ti-nvitsà ninti sã-nji trets?
“Bana nauùã” ts-dzãsi, moashà, cà esc’ cal fãrã sumar?
Am s-ts-u scot io “bana nauùã” dit schinarea-a ta cu-un par!
Cum muljeare? “Bana nauùã” ts-dzãsi-atseia sã-nji dimãndz’?
Tsi? Bãrbatslji tuts di azã, ti muljerli-a lor sun mãndz’?
Nãshi, la zborlu-ali muljeari, lipseashti sã-nzãnucljeadzã?
Macà s-hibã-ashà... atumtsea i ma ghini s-nu cãreadzã,
Pi loc, di bãrbats sãmitsã! Tsi-ù vrei numã-ahtari;
Macà va s-agiungã oara sã-lji si-ncljinã-ali muljeari?
(pirifan)
Mini, esc’ bãrbat, avdz’ moashà, sh-cãt va s-escu yiù pi-aist’ loc
Voi s-mi portu bãrbãteashti!
(Nata da cu caplu, mutreashti pi Chita sh-hamu-arãdi)
Nata - Esc’ muljeari sh-nu mi-agioc,
Chita, cu zboarã umflati! Ti cunosc’ cà... eshti cucot!?
Vrei s-cãnts’ tut cum tsã-ai cãntatã; rudzina nu-a s-pot s-ts-u scot
Ashà, mash cu unã sh-dauùã; lipseashti ghini fricatã;
Apa-i fãrmãcoasã Chita macà-i oala rudzinatã!
Vaslu ari sh-nãs ‘nã banã, moari sh-nãs ma s-nu-l mutreshti!
Rudzina lji-arupi truplu ma s-nu-l frets, sh-nu-l gunuseshti.
I di primansus, dzãc Chita, s-nã tsãnem mult’ di-ahtàri zboarã
Shi-adetea easti cà omlu: sã-nfashã sh-lj-easti datã s-moarã;
Macà vrei s-ti tsãnji di veacljea, nu-ai dicãt, vãr nu ti strindzi,
Mash un lucru sã shti Chita: Pi-a ta Natã, nu u pindzi
S-imnã diparti di tini! Lji-ariseashti “Bana nauùã”.
Eshti lutseafir, Chita, frati!
(Chita mutreashti ciudusit pi Nata)
Ninga tini, Nata-i steauùã!
Mini sh-tini featsim casã, bana u tricum deadun;
Avem featã sh-ficiori Chita... Shti tsi voi? Tsi dzãc? Iu-asun?
A nauùã nã-alghirã perlji, acriscurã-a noci vlãstari,
Suntu oaminji, ‘nvitsats, cu carti; tini vrushi ‘nvitsats s-lji-adari,
Tini lã dãdeshi, bãrbate, cu-a ta vreari, altã banã;
Cãrbãnari nu vrushi ca s-hibã; ni sã-lji vedz c cãrbanã.
Naca vrei cà s-dzãts, bãrbate, cà sh-la-aysea ti pimshu mini?
Dumidzà nji-i martur, Chita, mi sprigiur cà fãtseshi ghini!
(Chita-ù mutreashti niuros shi-imnã pit casã cu inati)
Sh-feata... (Chita sta la loc shi-ashteaptã s-avdã tsi va s-dzãcã Nata ti feata)
S-nã bãneadzã... feata... lucreadzã tish ca-alghinã.
Chita (pizuratic) -
Lucreadzã tish ca ‘nã-alghinã! Va s-videm. Acljeamã-ù s-yinã!
Lucreadzã... tish ca ‘nã-alghinã! nu-i ashà? Tish ca ‘nã-alghinã!
(cu inati)
Idipsãzà! mãscãroanje!
Nata (lj-talji zborlu) - Tats bãrbate!
Chita - Tsã si-alinà
Feata-n cap ninga di tora fãrã s-lji-arushascã fatsa.
Nata (lu-nfricushadzã) -
Chita! Ti-aspãrseshi di minti? Ti giucashi? Ti-acãtsà njeatsa?
Ved cà nu-ts li-ai drànjli tuti. Nu eshti pi apili-a tali.
Tsi-avushi? Tsi-ai? Tsi ti stuhinã?
(Chita imnã pit casã cu mãnjli dinãpoi; sh-toarã caplu cu inati)
Ca turbat fats, ts-curã bali.
Iu fushi? Dzã-nji bãrbate, unoarã! Dzã-nji pri iu-alãgashi? Iu fushi?
Ashà s-mãtrescu bãrbatslji acà-alagã xeani ushi.
Chita (sh-pizueashti) -
Shtiù muljeare, tsã-ariseashti ca s-bãnedz ‘nã “banã nauùã”.
Pistusescu, cà-aoa, ãn hoarã, ca-a ta featã nu-ari dauùã.
Easti dishteaptã, foc mari, sh-lucrãtoari, ca ‘nã-alghinã,
Feata-a ta-i ahãt dishteaptã, ti-atsea cãnjlji tuts u-avinã.
Nata (lji-aurã) -
Tats, nu-nji ‘ngiurã feata, Chita, cà... pri oasili-ali dadi,
Va s-fac sem tu-aestã casã. Am s-ti tindu-aratsi ‘mpadi.
S-nu tsã parã cà esc’ slabã! Esc’ tut Nata-atsea di-unoarã,
Mi shti Chita! afirea-ti... s-nu-ts bag caplu sum tãpoarã...
S-nu-nji fats feata di-arusheni, cà... ts-u-asting’ tseara, bãrbate!
Chita (cu boatsea muljeatã) -
Grea-lji, acljeamã-ù s-yinã-n casã, s-u-ntribàm ti sãnãtati.
“Bana nauùã” ts-ariseashti, vrei s-ti tãvãleshti tu-arinã.
Eshi shi-acljeamã-ù s-yinã-n casã; dzã-lã shi-a ficiorlor s-yinã,
Sh-va-ùvedz moashà “bana nauùã” tsi sh-tu casa-a ta s-ashteari.
(sh-fatsi crutsea)
Dumidzà, s-lji-am arucenjli, nu-a mi-alasã, nu-a mi chearã!
Nata - Chita, yinu-ts-u pi minti! Di-a mea featã s-nu ti ledz -
S-nu tsiva di greshti na-aljiurea, cà...
Chita - Acljeamã-ù ts-dzãc, shi-ai s-vedz...
Nata (ãl ljea cu buna) -
Tsi-ai bãrbate? Tsi-ai? Dzã-nji! Spuni! tsi ti-ntsapã tu hicati?
Tsi vintu slab ts-lo imireatsa? Tsi nu stai pi loc rihati?
Ma, tish canda tartacuchi nu ti-alasã ta s-adilji...
Shi-itsido tsi s-ai avdzãtã, ti-a ta hilji, ti-a tàlji hilji,
Nu lipseashti s-ti spunji agru; tsãni-ts mintea, giudicata,
Zbura cu nãshi umineashti... s-nu-ts mãcã nimãcata!
(Chita sta la loc shi mãtreashti la Nata)
Chita - Sã-nji tsãn mintea, giudicata; s-lã zburàsc’ dzãts umineashti;
S-ascult’ ca un njel, shi-atumtsea cãnd’ muljearea mi vãryeashti?
Banã easti-aestã? Spuni! Banã nauùã, cum dzãts tini?
Dicãt unã-ahtari banã, sum loc easti cama ghini!
Nata - Sum loc easti cama ghini, dicãt s-bãnedz “banã nauùã”?
Nu-ts li-ai càprili cu tini! Chita, vreai s-ti-aruts tu hauùã?
Nu-ai dicãt s-ti-aruts bãrbate. Am “gãrãtsã” sãnãtoasi,
Avdz’ Chita, sh-gãrãtsã-mplini nu ca-a tali yirminoasi!
Ti-atsea ts-dzãc bãrbate Chita: Ts-mi giur pi-a noastã cãrunã,
Poartã-ti cum ti-ai purtatã pãnã tora, ca s-escu bunã;
Cà..., cu-aràù, cu pirifanji, nu-a mi-ai vroarã sum cicior!
Afirea-ti, ts-dzãc bãrbate, cà Nata-i cu Moartea sor!
Nata-a ta, avdz’, nu-i ca-atseali tsi treamburã di bãrbat;
Avui cu-ngãtani Chita, sum cãrunã, s-eshti cãlcat!?
Sh-ti cãlcai sãnãtos, Chita; ti cãlcai sã-nji shti putearea!
Ti cãlcai s-tsã-aduts aminti cà, pi loc i om sh-muljearea!
Di-atumtsea multsã-anji tricurã-mplinji di vreari sh-sãnãtati!
Cutedz nu-avushi vroarã, Chita, sã-nji talji zborlu-n giumitati,
Azã, nu shtiù tsi-i cu tini..., ti-alãxishi, nj-yini ciudii...
Sufruntseali surupati; oclji-umflats ca bushulii!
Tut imnji ca turbat pit casã.
(Chita sta la loc sh-mutreashti niuros la Nata)
Ghini dzãts! Tish ca cãni...
Tsi? Vrei s-dzãts cà nu-i ashàtsi? Un bãrbat cãndu-armãni
Cum,bunoarã,-armãseshi tini,-n casã dupã munafits,
Ari, tu-a lui cap, mãduùã-mplinã mash cu bubulidz!
Chita - Mini?
Nata - Tini-am cari? Mini?!
Chita - Mini escu-aspart’ di minti?
Nata - Nu eshti mash aspart’, bãrbate, eshti...
Chita (lj-talji zborlu) - Scãrchea-ti di dininti!
Nata (fãrã sã-lji si batã ureacljea) -
Nu-nji astalji zborlu, Chita! sh-ti pãlãcãrsescu, nu-aurã!
Nu grea zboarã ni-arisiti cà... ts-uarup limba din gurã!!
(Chita shi-acatsã caplu cu daùli mãnji, imnãndalui pit casã)
Chita - Dumnidzali-m, Dumnidzali-m, pi tsi halã mi-aduseshi...!
Domnu Mari, Dumnidzali-m, tu tsi mãnji mi dãdeshi!
Mi-ntreb disi imnã-n lumi ca bãrbat i ca muljeari!
A fui bãrbat mini vroarã?
(singur, nanãparti) Dip, dip ocljiu nu-lji si-aspari!
Nata (s-dutsi cãtrã Chita) -
Nacà vrei s-dzãts, lài bãrbate, cà-aoa-n casã io dimãndu?
Cãnd’?, nu-nji dzãts bãrbate, spuni, cãnd’ ts-tricui dininti? Cãndu?
Cà, nã-acãchisim noi doilji, aistã nu vrea dzãcã;
Azã, eshti-altu om, bãrbate; spuni-nji tsi-ai? Dzã-nji tsi ti mãcã?
(ãl ljea cu buna, shi s-dutsi ninga nãs)
Hai bãrbate, haidi, Chita, stai ‘mpadi sh-nu ti frãmitã;
Dzã-nji ‘nãoarã, sã shtiù, Chita, car’ di noi ti-ari nãritã?
Shtiù cà itiea nu esc’ mini, ni ficiorlji, nitsi feata...
(Chita-ù pindzi)
Chita -
Nu-avdz’ muljeare! acljeamã-ù s-yinã! acljeamã-ù pi blãstimata!
Cà va s-crep, va-nji es dit stranji!
Nata (lu zburashti imirã) - Tsi-ai, bre omlu-al Dumidzà?
Car’ ts-u deadi-aistã minti? Spuni, car’ ti-ntsãrtsãlà?
Di-iu ts-eshti-un om vrut ãn casã...
Chita (lj-talji zborlu) - Vrut cà, u tsãn gura-ncljisã.
Nata - Di-iu tsã-i bana, dzuùa albã...
Chita - Bana-a mea-i cãtrani, pisã.
Nata - Di-iu eshti tinjisit tu hoarã...
Chita - Escu-n hoarã, ma nu-n casã.
Nata - Tsi-ai di tut uhtedz bãrbate?
Chita - Voi s-uhtedz ma, car’ mi-alasã?
Nata - Tini ti-am io ãngãtani tish ca oclji-a melji din cap,
Ts-mi sprigiur!
Chita - Nu ti sprigiurã. Shtiù cà, mash mort’ pot cà s-ascap
Di-a ta vreari.
Nata - Cum bãrbate? Ti-alãsai pi la xenji s-mãts!
Chita - Ni cà minduescu ca ca s-hibã altã soi di cum dzãts!
Nata - Shi-ashà ari s-hibã Chita! Pi muljearea-a ta s-u-ascultsã!
Dzã-nji: ca tini minduit, Chita, sãntu-n hoara-aistã multsã?
Nu-i muljeari tsi, ca mini, s-va ahãt a ljei bãrbat!
Chita - Shtiù, shtiù, bana-ù trec cu tini, tish ca un cãni ligat...
Nata - Ninti s-mi cunoshti pi mini, irai dizligat bãrbat!
Di-iu ts-irai birbilj tu munti, tsi cãftashi, a lài mãrat,
Di intrashi tu culivii? Sh-cu-a ta vreari, spuni-nji Chita,
Car’ ti pimsi s-yinji la mini? Spuni, mini esc’ stipsitã?
Ca birbilj, aclo, tu munti, puteai s-cãntsã pi-itsi deagã;
Ca bãrbat, ai s-cãnts’ bãrbate, iu voi mini, bana-ntreagã!
Scoati-ts din cap gãrgãunjlji, nu zbura ti tinireatsã!
Nãpoi nu-ts toarã mutrita, disi vrei s-eshti-om cu fatsã;
Ai, pininga tini, Chita, ‘nã muljeari tsi... ca nãsã...
Altã, pi-aist’ loc, nu si-aflã... Ni mini nu fui arãsã
Cà ti loai pi tini Chita; fushi imir ca un mãnar!
Chita - Fui un cal, un tserb’, lutseafir, fui, ma azã-agiumsh’ gumar.
Vãr, vãr nu-nji ascultã zborlu! Mini grescu, tut mini avdu;
Pãnã cãnd’, spuni-nji, la moashà, pãnã cãnd’ mini s-ti-aravdu?
Esc’ bãrbat, ma esc’ muljeari? Ari-un dom’ aistã casã?
Nata - Ari, cum s-nu-aibã bãrbate.
Chita - Ari, dzãts, ma... car’ lu-alasã...
Sã zburascã bãrbãteashti?!
Nata - Car’ cuteadzã s-ts-u ljea ninti
La zbor? Car’ nu-ts fatsi vrearea, cãnd’ zburàshti ca om, cu minti!
Tsi? Vrei s-ti-ascultàm shi-atumtsea cãndu-alatsrã ca un turbat?
Cãnd’ ti-ameastits sh-iu nu-ts hearbi, pots s-eshti dom’, s-eshtsã bãrbat?
Un bãrbat, ninti di tuti, nu lipseashti ca s-avinã
Lucri muljireshti pit hoarã; ni s-alagã, ni sh-si-alinã,
Pi-aclo iu-alãgà ‘nãoarã, cãnd’ ira tinir, tu njeatã.
Tu-atsel loc iu-ashtiptà Nata, azã-ashteaptã-a noastã featã!!
Macà s-nu-nji undzeascã, Chita, mult’-putsãn’, va nji-anjiurdzeascã.
Ghini dzãc: ‘nã featã, azã, s-nu sta multu s-amiridzascã.
Cum vrei s-hibã cunuscutã ma vrei cu vãr s-nu zburascã?
Casa-a ta nu-i mãnãstir, ni hãpsani, ta sh-si-afireascã
Di-itsi om cãnd’ treatsi calea. Casa-a ta-i mult’ zilipsitã!
Avem doi ficiori-lutseafiri, shi-unã featã hrisusitã!
(Chita da cu caplu cu pezã)
Doi ficiori, tish ca doi anghilji, mintimenji, ascultãtori;
Ma... dit cap s-tsã easã noarã, dupã vrearea-a ta s-lji-nsori.
Ni cà feata, lài bãrbate, nu va-ù dàm iu va s-vrem noi...
Chita (aurã cu inati) - Creapã! plãscãnea, muljeare!
Nata (isihã) - Grea musheat Chita; nipoi
Ahurhishi? Ashtearã-ts mintea; nu mi fà s-u tor sh-io frãndza;
Sh-dzã-nji: tsi-astãrsãrushi, bãrbate, di fats canda ts--creapã rãndza?
Cu tsi ti cãrtesc’ ficiorlji? Feata cu tsi ti nãreashti?
Nu vedz? tsi-ai? Orblu-a gãljinjlor? Dzuùa di-azã si-alãxeashti
Tu-alti stranji, lài bãrbate, shi-alti-adets buni ti tiniri.
Chita, bãrbatslji di azã cu muljerli s-poartã imiri.
Muljerli, sãntu sh-nãsi oaminji; nu sãnt’ pràvdz’ ca s-li-agudits.
Tinjisits-li, dats-lã vreari ca sh-voi vruti di nãsi s-hits.
Mini, di-anda esc’ cu tini, nu-am titsi s-mi plãng’, bãrbate;
Un zbor slab nu-nji grishi pãnã-azã ti purtashi ca un bun frati!
azã, easti prota dzuùã, cãnd’ din gura-a ta avd’ zboarã,
Tsi ureacljea-a mea pãn tora nu li-avea avdzãtã-altoarã:
“Idipsãzã”, “mãscãroanji”, creapã, plãscãnea, muljeare!
Cum putushi s-greshti ahtàri zboarã fãrmãcoasi, lài zãgare?!
Tricui banã dultsi, Chita (ãl ljea cu bun) nu-nji dzãseshi “fà-ti ma-nclo”,
Shi-azã mi fats “mãscãroanji”, cà ti lo draclu ti lo!
Sh-titsi ts-luvuseshi tinjiea, nu shtiù, ts-mi sprigiur, pri pãni;
Dzã-nji bãrbate, s-u-am tu shteari, dzã-nji, sh-nu-alatrã ca un cãni!!
Stai pi scamnu; ashtearã-ts sãndza: discurmã-ti putsãn bãrbate;
Duri ti priimnashi pit casã; ma-lji-u-dzã, tricu ‘nã sati
Sh-tut ti frãmits, tish canda furlji ts-loarã oi, cãrvànji;
(lj-da un scamnu)
Shedz, discurmã-ti bãrbate, sh-ti pãlãcãrsesc’ s-nu tsànji
Inati pi mini, Chita, disi ts-grii, poati, vãr zbor,
Greù, niminduit. Esc’ sh-mini dadã sh-ti fumealji dor...
(Chita sheadi pi scamnu sh-tsãni caplu-aplicat)
Am, sh-mini, namustrã, Chita; esc’ faptã di carã shi-oasi;
Nu-alas s-cadã vãr zbor, ‘mpadi, sh-ma mult’ zboarãli lãvoasi!
Cum pot ca s-aravd’, bãrbate, cãnd’ mi chindiseshti pi nàri
Cu buei tsi nji-am arãsã? Nu-ts esc’ sclavã..., ts-esc’ muljeari.
Sh-ia iu-ts dzãc: sã-nji ports’ ‘ngãtani, ashà cum nj-purtashi pãn tora;
Nata, tsi shi-ari tu suflit, tsi li dzãts tuti fora;
Dip nu mi-afiresc’ di tini; sh-nu-am titsi; nj-escu ca yilii,
Cum tu fatsã-ashà sh-tu suflit: azã, s-tsã spun drept’, ciudii!
Azã,-avdzãi cu urecljili-a meali nai cama lãvoasli zboarã:
“Idipsãzã”, “mãscãroanji”, “plãscãnea, muljeare, creapã”!
Dzã: putea s-nu-ts greascã Nata macà-lji fãtseshi sãndza apã?
Nata nu-i ‘nvitsatã s-avdã di la-a ljei bãrbat ‘ngiuràri.
Bana u tricui cu tini mash cu cãntic sh-diznjirdàri.
Eshti bun, Chita, ca un anghil; nu-i tu hoarã alt’ ca tini
Nu voi sã-ts mi-alavd’ bãrbate, spuni-nji: nu esc’ bunã sh-mini?
Doilji nã uidisim Chita, mea nã lom sh-bãnàm deadun;
Doilji ca pãrunghi fum, Chita! mini bunã sh-tini bun.
Fui mini dit pitigiuni sertã sh-cu un “pif” pi nari...
Ti-atsea loai un bãrbat imir, un bãrbat cu suflit mari;
Un bãrbat tsi s-nu nji-u-aspargã chefea pãn s-bãnedz pi loc
Un bãrbat tsi ti-a mea vreari s-arsarã tu pirã sh-foc!
Sh-cum nj-lu-nyisam anda featã Dumidzà nj-lu deadi yiù.
Voi s-eshti bun cu mini, Chita, pãn la moarti cum ti shtiù...
(Nata s-dutsi ninga Chita)
Un om ‘mplin di giudicatã, cum bunoarã tini eshti -
Un om cu ziga ni-aspartã, - tsãni minti... s-nu-agãrsheshti,
Nu lipseashti sh-si-aricheascã tu zbor ma ràù di-un ficior;
Nu lipseashti s-facã chefea “a tsilui cu un cicior”. -
(ljea sh-Nata un scamnu shi sheadi ningã Chita)
Dzã-nji bãrbate, tsi-ai avdzãtã, di vinishi ca-astãrsãrut;
Cu car’ ti-adunashi nafoarã, di-ts fu zborlu-ashà urut?
Car’ i-atsel tsi vrea s-arucã tu-a mea casã ‘ngrãnjea, sherlu?
S-nu hiù faptã io di dadã ma s-nu-l fac ca sã-shi ljea perlu!
Chita - O-bo... shtiù cà eshti di cãili s-tsã-aruts sh-poljli pristi cap!
Di-arushenea-aistã, oashà, ni cà pistusesc’ s-ascap.
Nata - Dzãts cà-ts easti-arusheni s-lã-ncljidz gura a tsilor
Tsi-ts ãngiurã fumealjea? Spuni! Tsi nu-shi ved di casa-a lor
Ma cultuljurã sihiea tsi domneashti la-a ta vatrã?
Nu vedz cà di-aseti creapã, plãscãnesc’, ti-atsea alatrã?
Ti-ahtàri munafets bãrbate, tu-a tàl loc, ma s-iram mini,
Nu cu zbor, ma cu mutrita va-lji fãtseam s-mutsascã. Nj-yini
S-mi dispãndic, lài bãrbate; ca sã shtiù car’ nji-u dushman, -
Avdz’? Sã-nji cadã di la coati ma s-nu-l string’ di gãrgãlan!!
Chita - Ashà ti voi sh-mini moashà; pi dushman s-lu pidipseshti;
S-lji-aruchi perlji; sã-lji ‘scuchi fatsa... ma, nu-a s-vrei cà dadã lj-eshti!?
Nu i singur, ala muljeare: pi nãs mãna-a ta lu-ascapã...;
Nu va s-pots s-lu strindz’ di nucã; tini sh-nãs hits unã apã!?
Nata - Ia nu-ts arãdi di mini ts-dzãc! Zburàshti nipoi na-aljiurea.
Chita - Nu stipsesc’ aeshti oaminji, moashà;-n casã,-n casã u-ai cusurea.
Avdz: dushmanlu, tsi-avinji tini, nu easti om di nafoarã,
Easti, scumpa-a ta alghinã tsi nu s-veadi ca si s-toarã!!
Dzuùa-ntreagã bu-lji sta mãnjli! Ai ‘nã featã, si-ts bãneadzã!?
Nata - Tsi vrei s-dzãts, cà i linoasã? Grea, dzã-nji, Chita: nu lucreadzã?
Chita - Easti-alghinã, la muljeare; feata-a ta-i prota tu hoarã!?
Sh-mintimenã... mintimenã...
Nata - Fapti-aush, fapti, nu zboarã...
Chita - O, ti-a ljei fapti muljeare shtiù, sãntu fapti cunuscuti.
Mash nãsã sh-tini la moashà vã fãtsets ca nishtiuti...
Nata - Cita, sã-ts mi fac curbani, s-nu tsiva di-auri pi featã!
Minduea-ti cà, nu-i njicã; di vrei ca sã-ts hiù sutsatã.
Pi-aest’ loc, tu-alantã lumi, s-nu tsiva di nji-u frãndz’ vrearea;
S-nu tsiva di nji-aspardz’ chefea! Feata,-aush, easti yishtearea
Dicara vãr s-nu cuteadzã nitsi-un per din cap s-lji-ngiupã!
Poartã-ti cu nãsã imir macà vrei s-nu mi vedz shurã!!
Chita - Cum s-mi port’ ca “dupã Modã”, umineashti, imir, moashà!
“Moda” va-nji ljea suflãtura! “Moda” nj-sta ca ‘nã gugoashà
Tish tu gãrgãlan!
Nata - Bãrbate! “Bana nauùã” mi-ariseashti.
Cà un om anapud ‘l fatsi, om cu minti,-l chipliseashti.
Chita - Tini tora, ‘ncljidi gura, nu zbura ti “Banã nauùã”,
Nu vedz cà nãsã ti featsi s-alatsrã tish ca ‘nã cãtsauùã,
Ashà dip nu tats din gurã; perlu din cap nji si mutã;
Nu-nji yini s-es pinafoarã; nu shtiù tsi s-fac, tsi s-adarã;
Nj-fãrmãcashi suflitlu moashà; nj-ti fãtseshi dushmanã, har!
Nata - Mini ts-mi feci har bãrbate? Chita! Nata tsã-i dushmanã?
Batã-ti dit loc bãrbate sh-nu caftã sã-nji dishcljidz ranã!
Fui sh-ts-esc’ shi-azã-ascultãtoari, ma tini nu-ai oclji s-mi vedz,
Di cum ts-dzãsh s-nu-ngiuri pi featã...
(Chita sã scoalã di pi scamnu shi-acatsã s-imnã prin casã)
Chita - Tsi stai-n casã? Tsi nu nedz
Dupã nãsã? Grea-lji ca s-yinã!
Nata (sã scoalã sh-nãsã di pi scamnu) - Mi duc, ma...
Chita (s-toarã cãtrã Nata) - Du-ti ‘nã oarã!
Pãnã nu va-ù tradz azvara, nãsã-aoa nu-a s-vrea si s-toarã!
(Nata sta la loc mutrindalui pi Chita)
Tsi tut mi mutreshti ca glarã? Nu tsã si-avdi? Grea-lji, ca s-yinã!
(Nata nu s-minã dit loc)
Du-ti! Tsi-ashtepts’ Ts-dimãnd’: du-ti!
Nata (isihã) - S-dimãndz’ la car’ tsã si-ncljinã...
Sh-nu a njia, lài bãrbate. Mini nu ts-esc’ huzmichearã!
Nitsi sclavã! Ts-esc’ muljeari! Chita, ts-dzãsh s-nu mi fats glarã!
S-nu-ts si parã cà-ai ma multã! Chita, ts-dzãc: tsãni-ts tinjiea!
Spuni la-altsã verdz’ shi-uscati! Hazumàri s-nu-nji spunji a njiea!
Ghini dzãc. Aveam tu minti s-acljem ficiorlji sh-pi featã
Ca sã stàm di zbor, ma... tini cum ved nu ts-u-ai ashtiratã
Mintea; nj-pari turbatã pri pãni; nj-pari cà vrei s-adari zulumi!
Ma-agiumseshi pi halã-ahtari, tsi vrei di bãnedz tu lumi?!
Ca shi-arãdã tuts di tini? Nu mi vedz pi mini, Chita~
Cà dip sãndza nu nj-si-astalji? La tsi bun s-fac pi nãritã,
Cãnd’ shtiù cà tuti-a s-treacã cu ghini? Nu nj-easti fricã
Di-a ta boatsi, lài bãrbate! Di tini... sh-cãnd’ iram njicã,
Dip nu nj-si bãtea ureacljea: nj-si pãrea cà am s-ts-u pot,
Shi cà-a s-fats tsi-a-ts caftu mini, tsi cara irai cucot!?
Di purtarea-a ta, bãrbate, nu-am titsi s-mi plãng’, ts-mi giur.
Ma azã... lj-scuseshi dip oclji; mi fãtseshi s-tsã-am, s-ti-ngiur.
Sh-titsi? Titsi tuti-aesti? Titsi nã-astãljem noi sãndzã?
Tini sã-nji dzãts: “crechi muljeare” sh-mini-a tseia s-tsã daù mãndzã.
Sh-titsi? Dzã-nji sã shtiù, bãrbate; nu lu tsãni zborlu-ascumtu;
Ti fumealjea-a mea, avdzã Chita, mini shi-a mi-alumtu
Cu-unã hoarã-ntreagã, Chita, nu mash cu-un bãrbat ca tini!?
Nu i faptã ninga-n hoarã atsea tsi va s-ljea cu mini!
(cu boatsi-analtã sh-pirifanã)
Unã-i Nata! u shti ghini! tsãni cheptu sh-la ‘nã sutã!
Boatsea-a ljei easti cãmbani! Voatsea-a ljei nu easti mutã,
Cum easti tu-aestã oarã boatsea-a ta!
(Chita sta la loc shi-u mutreashti niuros) Tsi mi mutreshti?
Nu-ts si umpli ocljiul, Chita?! Di Nata, ts-dzãc, s-ti-afireshti!
Agru s-nu ti ports cu mini; s-nu-lji sãruchi ciplu di nari,
Cà nu-ts easti huzmichearã, nitsi sclavã; tsã-i muljeari!
Sh-deapoia, nu-nji dzãts bãrbate, titsi mi pitrets s-u-acljem?
Pi Marica s-yinã-n casã? Arãvdari-aush, s-avem,
Cà... ia... ti putsãnã oarã singurã va s-yinã-n casã.
(s-avdi tropat di cicioari, Chita mutreashti cãtã la ushi)
S-u zburàshti ca om bãrbate; zbor slab dit gurã s-nu-ts easã!
STSENA IV
Chita, Nata, Marica
(Intrã Marica hãrãcoapã, cãntãndalui. Ma cum vidzu cà-aushlu
Chita-ù mutreashti niuris nu gri nitsi “bunã dzuùa”)
Chita (u scuchi di diparti - Marica sh-bagã mãna pi fatsã
sh-deapoa-nfricusheatã s-dutsi ningã Nata) -
Ptiu! iazãc sã-ts! Ninga nu-ai dishcljisã ocljilji ghini,
Sh-cafts’ s-nã rushinedz, mangufà!
Nata (u ljea Marica di gushi) - Aush, ‘ncljidi gura! mini,
Mini escu-a tsea tsi-lji deadi iznã sã sta pi la firidã.
(Marica ãl tsãni caplu-aplicat)
Chita - Sh-ninga dzãts cu tutã gurã?! Eshti nãpãrticã! lunjidã!
Nj-fãrmãcashi fumealjea tutã cu mãduùa-ts mãhlidzãtã!
Nata - Nu-nji dzãts, sã-nji ti fats curbani, numa-a mea cãnd’ fu-avdzãtã!
Cãnd’ fu rushinatã? Spuni! Unã-i Nata la tinjii!
Cãnd’ iram featã, lài lai, tuts, cãnd’ mi videa milii
Lã cãdea sh-cu tuti-aesti... car’ mi lo! Ah! tihi lai!
Chita - Vrei s-dzãts cà irai musheatã cu-a tàl cap tish ca di gai!
(Marushea suschirã pi cheptul ali Nati)
Nãmal suschirashi; hai scoalã sh-dzã-lji al Pilea s-yinã-ncoa!
(Chita mutreashti cãndu marica easi)
Ma nji-aspari ‘nã mãrazã.
Nata (lu-nfricusheadzã) - Avdzã-aush! s-nu fats tsiva...
Cà-a ts-u-asting’ di tora tseara!
Chita - Tsi s-fac la s-ti fats cusuri;
Tsi, la s-ti-adun tu culpani, sh-cãcãstorlji-ashà si-alinã!
Nata - Cãti vinirã sh-fudzirã, cãti sh-cãts ninga va s-yinã.
Mash s-bãnàm, aush curbani, ca pi tuti s-li videm...
Nji-arãsescu-adetsli nali sh-pãnã cãnd’ mi-adun, top-gljem,
Tut di nali voi s-am parti!
Chita (ciudusit) - Ptiu! “sã-lji creapã numa” sh-moashea
Zurusi, giucà di minti! Cum di nu ti streasi fashea
Cãnd’ cãdzushi tu lumi, Evà, s-ascãpam sh-io di bileauùã!
Nata (pirifanã) -
Tsi nacà ts-cãdzui pi zvercã? Tini, lài s-ti-adunji pi dauùã...
Nu mureai sh-chireai ti mini? Nata cãnd’ ira tu njeatã...
(ushea s-dishcljidi shi-intrã Spiru, Yioryia shi Marica)
STSENA V
Nata, Chita, Spiru, Yioryia, Marica
Yioryia (ninga di la ushã) -
Irai Lunã, steauùã mamà pristi steali ma musheatã!
Ti-atsea sh-tati ts-bãgà ocljiu di ti lo ti nicuchirã!
Ma s-avea sh-fumealjea-a voastã unã-ahãt imirã Mirã,
Mash di cãntic sh-di harauùã va sh-si umplã-aistã casã!
Chita - Mira-a mea, vãr om s-nu u-aibã.
Nata - Ti pãlãcãrsescu,-alasã
Tuti cãti si zburãrã sh-dà-ncoa cartea s-u citeascã.
(Marica mutreashti-aspãratã cãnd’ Chita-ù da cartea-al Yioryia)
Chita (cãtrã Marica) - Nu-i ashà cà nu-ai hãbari? Ti fats cà eshti nishtiutã!
Ai ca s-vedz, ore mangufà, tsi va s-pats...
Yioryia (u dghivãseashti cartea) - “Maricà vrutã,
(Yioryia, Spiru, Nata mutrescu cãtrã Marica cu hamu-arãs)
Di-anda ti vidzui ãntri-apã, sh-mintea apã nji si featsi.
Fatsa-a ta, tish ca di-anahil, dzuùa, noaptea, tut ma-nji treatsi
Pi dininti, canda nj-greashti. Nu shtiù disi esc’ pi minti.
Drept’ sã-ts spun cà lumea tutã nj-pari un gãruts di linti,
Sh-pristi nãsã, ca ‘nã doamnã, ti ved mash pi tini, vrutã!
Nu ti-alas s-ti ljea altu gioni! Am s-mi-alumtu sh-cu-unã sutã.
Pãnã cãnd’ s-ti-am tu-a mea casã. Shtiù cà ti-afireshti di lumi,
Di-a ljei gurã fãrmãcoasã...” (tuts sãntu hãrioshi, mash Chita easti niuros)
Chita - Ljea-mi, Dumidzali-m, sh-du-mi!
Aclo, di iu vãr nu s-toarã!
Nata (hãrãcoapã) - Avdzã-aush; avdz’, avdz’ tsi zboarã
Shtii vrutlu-ali Maricã? I ficior ma bun dit hoarã
Dupã cum nj-si pari-a njiea.
(u ljea Marica di gushi) - Yina scumpa-a mea Maricã,
Yina si-nji ti bashà dada, mea, tatã-tu la s-dinjicã,
Cà irnjiea lji-arãseashti.
(cãtrã Yioryia) - Dghivãsea-ù ma diparti;
(Yioryia dghivãseashti)
“Shtiù cà ti-afireshti Maricà vrutã, ti-atsea ts-scriù, tu carti,
Tuti cãti am pi suflit. S-vreari Dumidzà, la vrutã
Ca, sh-pãrintslji-a tàlji s-ti-alasã s-eshti-a mea ti eta tutã,
Pristi loc nu va s-cãreadzã alt’ om cama hãrios!
Sh-macà s-nu ti da la mini, di-a mel trup nitsi-un os
Nu voi s-arãmãnã-n hoarã! Tsi-ù voi bana fãr di tini!
Cãnd’ nu pots s-vedz Soarli cu-oclji, sum loc easti cama ghini!
Scumpa-a mea, Maricã,, Steauùã! njicã nu eshti, minduea-ti!
‘Ntreabã dada-ts prota oarã ti-a ta vreari...
Nata (hãrãcoapã sh-pirifanã) - Sãnãtati
Sh-banã lungã sã-lji hãrzeascã-Atsel-di-Analt’, s-lji-avem rucenli!
Chita (nãrit) - ‘Ncljidi gura tini-arbutã!
(ficiorlji es hãrãcochi)
Nata (lu-nfricusheadzã) - Aush! nacà vrei cãmbànjli
Si-ts asunã ti la groapã?! Nu vedz tini, cà-a ta chefi
Vãr nu poati s-u-astrãxeascã? Nu ti fats, ma ghini, defi,
Di pi-aestã lumi,-aushe?! Spuni, dzã-nji, titsi bãnedz,
Macà tini, pi fumealji, vrei ti toruna s-u ledz,
Di-a tàl bãr vecljiu di zãmani? Nu tsã-i fricã? Vàhi ti-alasã
Erm’, ca cuclu tu pãduri?
Chita - Erm’ s-armãn, ma nãshi dit casã
Voi si s-facã tuts cãipi, di la mini voi shi-u frãngã!
Nata - Sh-macà-a s-mori, lài tivichele, cari-a s-yinã ca s-ti plãngã
Macà mini, Nata-ts vrutã, va s-mi daù di partea-a lor?
Am tu dzãli car’ si-ts facã? Ausheac, fãr di zbor:
Easti tish ca tu hãpsani. Aush, yinu-ts-u pi minti!
Cà shi-aflà n vrut Marica ti cicãrdãsishi di minti?!
(Nata-l tsãni caplu-aplicat. Nata uhteadzã di ma multi ori)
Cãnd’ iram featã, tu njeatã, cãti ori mi loai ‘ncicioarã;
Tu pãduri, la fãntãnã, la izvur, la rãù, la moarã.
Cum di-a tseia, shturpumene, nu-ts ira rusheni? Spuni?
Ia adu-ts aminti ghini; veara cãnd’ nidzeam ti-aluni
Car’ ts-dzãtsea ca sã-nji umplji trastlu? Nu ira inima-a ta?
Nu ira vrearea-a ta Chita tsi la mini ti pindzea?
Cãnd’ nidzeam ti urdzãts, ti nanã, la cãlivi la Ciurdachi,
Pistipsesc’ s-nu-ai agrãshatã, cu cãt foc cãntai! Mirachi
Nji bãgai cu-a tali zboarã; mi fãtseai s-alas pi soatsã
Shturpumene! blãstimate! sh-pistipseam cà mash ghineatsã
Va s-am cãt s-bãnedz cu tini! Nu shtiam cà-a sã scots lilici,
Sh-tamam tora, tu-ausheatic! Irai njel, ti fãtseshi prici!
Ah! ti tihea-a mea mãratã nj-inshishi ‘n cali-afurisite!
Iu-i atsel tsi-aveam tu vreari! Iu eshti, vrute sots, lutsite!
Iu eshti Chita,-atsel di-unoarã, cari ohtul lu-adrai padi!
Mash sã-lji fats chefea-ali Nati, vruta-a ta! Azã, iu sheadi
Njeata-al Chita-a mel, iu sheadi, mari sh-njic s-nã hãidipseascã!
Atsel Chita tu-ausheatic, acãtsà ca si s-glãreascã!
Marica - Tsi-ai, la dado; tsi-ai cu tati? Di-iu-i bun tits-l fats ràù?
Nata - Ma s-ira bun, cum dzãts tini, nu-aura tish ca Uvreù.
Di-iu eshti featã tinjisitã; di-iu ti-alavdã hoara-ntreagã,
Tsi-ari nãs, s-lu scoatã bunlu tish pi limbã, di tut s-leagã
Di-a ta vreari, la Maricà? Nu nji-undzishi putsãn a njiea
Mea, shteam mini tsi vrea jgroblu! Va-lji tãljeam tutã nãdiea
Di-aoa sh-ninti, nãs fumealji nu va s-veadã eta tutã...
Ni cà mini nu va mi-aibã.
(Marica easi)
Chita (aurã) - Fudz cãtsauùà! Fudz arbutã!
S-nu mata ti ved la mini, cà cicioarli va-ts li frãngu!
Ljea sh-cãtsàljlji dupã tini! Mini, tihea va nji-u plãngu
Singur, singur, cà-i ma ghini, di-unã njilji di ori ma ghini
Dicãt sã zburàsc’ cu tini!
Nata - Lài s-ti-afl’ mort’ sum pijilini!
Nu esc’ Nata-a tsea di nãoarã tsi-ù tsãneai ca ‘nã chirauùã
Cu di tuti mushutetsli?!
Chita - Blãstimatã s-hibã dzuùa
Tsi-ncljish njeatili cu tini! Dzãtseam s-eshti dultsi ca-auùa.
Vroarã nu-nji tritsea pit minti cà, sum chealea-a ta, zãgarã,
Sta ascumtã ‘nã-aguridã acrã... sh-ca fãrmaclu-amarã!
Nu-aveai soatsã pãnã ora, ljea-ù cà s-tsã tsãnã iljea
Rsã si-ndreadzi muhabetea: cum i dada, easti sh-hiljea.
Nata - S-nã si fats curbani, jgroabe; nacà vrei s-ts-undzeascã-a tsiea?
Tsi vrei di bãnedz tu lumi? Di-unã njilji di ori rufeia
S-ti tucheascã cama-ntroarã macà ti ficiori nu-ai parti.
(s-avdu cãntits)
Avdz’ pãrunghilji? Ninga cãntã! Ah! tsi nu shtiù sh-mini carti!
Nu-avui tihi s-neg la shcoalã sh-va s-videai cari-ira Nata!?
Chita - Ma s-aveai ‘nvitsatã sh-carti, la s-ti mãcã nimãcata,
Va s-puteai s-intsrã tu-a mea casã? Carishti tsi-aspart’ di minti,
Va s-cãdea tu mãnjli-a tali! Fãrã carti hii, sh-dininti
Tut ma-nji trets afurisità, am s-aveai sh-putsãnã gramã?!!
Nata -
Nu va-nji greai: “yinu la moashà”; va-nji greai: “scumpa-a mea damã”
Tsi s-tsã fac! Avushi ‘nã tihi mari di mi loashi pi mini,
Mea, cara s-cãdeai, lài corbe, pi vãrã cu budzli cljini
Va s-videai...
Chita (lj-talji zborlu) - Tsi s-ved, la lai, cãnd’ ti ved pi tini-n casã
Li-alas tuti nanãparti, ghini ma... cari s-mi-alasã?
Gura-a ta cãt ‘nã hunii? Budzli-a tali di cireap?
Nu! La, nu! cà-ashà nj-fu scrisã s-port’ cinushi pi-a mel cap!
Iram isih, cu harauùã; ninti cà s-ti ljeaù pi tini,
Nu shteam s-dzãc, ni oh, ni lele; ninsurat u dutseam ghini.
Spuni: fushi bãtutã vroarã? Pãnã azã-a fushi ‘ncãceatã?
Ti tsãnui ca ‘nã pãpushe, la s-ti ved di luchi mãcatã!!
Sh-tini, ca ti platã azã, vrei s-mi vedz cà plãscãnescu?
Nacà vrei s-nji-alãxesc’ mintea? Nacà vrei ca s-ti-agudescu?
Stai rihati, la mãratà, cà-ausheaticlu di tora
Pãn s-dzãts “unã” pot s-li-alasã a lor moashi! Ti ljea bora
Fãr di vãrã giudicatã s-arãmãnji tish tu sucachi.
Nata (pirifanã) -
Ti mini s-nu tradz chideri! Esc’ izoti! s-nu-ai mirachi!
Mutrea-ts chealea-a ta, lài lai, cà-a s-arãdã lumea tutã
Sh-tamam tora tu-ausheatic. Tsi mãyii tsã-aù cusutã!
Shturpumenli ti ligarã!
STSENA V
(Intrã Spiru, Yioryia sh-Marica)
Chita, Nata, Spiru, Yioryia, Marica
Chita - Tini sh-feata-ts blãstimatã
Mi mãcat nj-surpat tinjiea!
Spiru (cãtrã Nata sh-Chita) - Ninga nu vã-avets ‘mbunatã?
Ia tats dado, sh-tini tate, tats ‘nã oarã cà-i rusheni;
S-avdi boatsea pãn nafoarã. Vrets s-vã-asunã cu liyeni
Tuts atselji tsi nã-aù inati? Sora-a noastã i dishteaptã
Shtii cà shi-u-apurã tinjiea. Calea-a ljei i cali-ndreaptã!
Sora-a noastã, tate, dado, itsido tsi fatsi, nãsã
Giudicã ca mintimenã. Mi sprigiur cà, nu-i arãsã
Macà-aleapsi ti-a ljei banã un ficior cum i Nicola!!
(Chita-l mutreashti niuros pi Spiru)
Tuti hàrli li-ari, tate!
Chita - Tats, mangufe, s-nu-ts umflu shola!
Fudz! Scãrchea-ti cama ghini! Di-a ta sorã nitsi-un os
S-nu-arãmãnã pisti loc!
(adilji greù shi-ahãndos)
Mi bãgat cu caplu-nghios -
Cãcãstori, magufanji, demunji!
Nata (cu boatsea-aplicatã) - Crechi, ma ghini,-aush curbani!
Plãscãnea! fà “poc” ‘nã oarã, ca-atselji di sum cãlcani
S-nu-avdã boatsea-a ta pãngãnã!
Chita - Fudz arbutà! eshi nafoarã!
Ljea sh-leanurlji dupã tini!
Spiru - Minduea-ti cà-a ti doarã,
Mult’ fudzearea-a noastã tate!
Chita (cu inati) - Defi s-vã fãtsets din casã!
Nata - Pistipseshti cà mash ficiorlji? Moashà, feata, fugã, ti-alasã.
(Spiru shi Yioryia es)
S-ti ved cari-a-ts facã foclu;-n cãpisteari car’ s-frãmitã!
Stranjlu cari-a tsã lu-aspealã! Cari-a-ts facã ghelã, pitã?
Lãndzid, cãndu-a s-cadz, lài corbe, cari-a-ts s-aibã-ngãtan
Ti-a ta cufumã, lài lailu? Lài, s-ti-adunã tu culpani
“Atsel cu-un cicior”, nu-ts treatsi pit mãduùa-ts muhlidzãtã
Cà, mash moashea-a ta, mash Nata va ti plãngã? Mi-ai avdzãtã
Lài s-nu-avdz’ cuclu, pãn s-ti-ncljidã, cà tsi soi-ù treambur boatsea?
(lj-da mãndzãli shi easi)
Na! na! na! aest’ s-ti-avinã, pãnã cãndu-a-ts bagã crutsea,
Pristi budzã, ushi-ncljisã! (u-ncljidi ushea)
STSENA VI
Chita (singur)
Chita (s-priimnã pit casã, di la vatrã pãn la ushã; dishcljidi ushea, mutreashti
nafoarã, s-toarã-n casã, u-ncljidi ushea shi ljea di sh-si priimnã;
s-dutsi la daùli firidz; mutreashti, de pit una de pit alantã; da cu caplu
shi zburshti sintug) - Tuts fudzirã! nu-arãmasi
Nitsi un cu-a lor pãrinti. Ma... sh-titsi sã-lji voi? Cãnd easi
Demunu cu-a lui fumealji-n casã va s-am mash harauùã
Arãs sh-frãmt’ tutã bana...
(s-mindueashti putsãn) Ghini ma... cu car’? Dunjeauùã!
Cãt mi tsãn pi minti vroarã nu-lji vãryii ficiorlji, feata.
Azã fui cu ziga-aspartã, ghini dzãsi moasha, Nata.
Nu-nji tsãnui dip gura azã, grii ca un aspart’ di minti.
Sh-tora, tora mi ved singur. Tuts fudzirã; nu fui printi!
Pãnã sh-Nata, Nata-nji vrutã mi-alãsà; avu-ndriptati.
Putea nãsã s-astrãxeascã zboarli-a meali ninsãrati?
(mutreashti di tuti pàrtsli)
Singur arãmash; dip singur: tuts fudzirã, mi-alãsarã...
Ghini s-nji si facã, stepsul easti-a mel.
(sh-da cu bushili-n cap) Am cap di cãni!
Mash anapuda gri azã, nu mi minduii la vãr;
(sh-lu-agudeashti caplu cu bushili)
Ti-ici tsiva, bre “cap di carã” u-adãrashi sãndza dzãr!
Tuts nji zbrãrã umineashti sh-mini u tsãneam pi unã...
Sh-titsi? Dzã-nji bre “cap di carã” cà Marica vru sh-si-adunã
Cu-a ljei vrut? Tsi crimã featsi? Sh-cara-avdzãi cà sburã feata
Titsi nu-nji shideam rihati, ma, ca vulpea-atsea shireata
Ascultam dultsli-a lor zboarã? Tsi lucru nji-aspãrdzea-a njiea
Cartea-atsea musheatã? Mini... nu-alãsam tu munts’ cupiea
Cãnd’ iram ficior, tu njeatã, mash ta s-ved suratea-a ljei?
Azã, altu-u va pi-a mea featã sh-mini caft’ s-u tsãn tu cljei.
Cum di nu-nji tricu prit minti tu-atsea oarã vrearea-a mea.
S-lji-alãsam ca sã zburascã pãnã cãnd’ sh-si fãnãtea!
(s-dutsi la firidã, mutreashti shi-shi shutsã mutrita pit casã)
Grea lài Chita! easti ghini s-arãmãnji singur, shcret, cuc?
Zbura, Chita, mash cu murlji! Nj-yini s-mi-aspindzur s-mi-aruc
Tu pigadi; s-mor ma ghini di pi tsi s-nu-am ninga mini
Pi-atsea tsi-nji fu soatsã bunã; pi-a mea Natã! Lele njeatã!
Mi tsãneam ca scalj di nãsã s-nu u cher?! Ira musheatã!
(sh-mindueashti)
Cari s-hibã-aest’ Nicola? A cur’ hilj lipseashti s-hibã?
Agrãshai s-u-ntreb pi moashã; nãsã poati ca s-lu shtibã.
(s-priimnã minduit pit odã; s-dutsi la firidã, u dishcljidi shi-ù cljeamã Nata)
O la moashà! O la moashà! nu va s-yinã? Nu-avdz’ la tini?
O la moashà! O la Natààà!!
(intrã Nata cu furca-n bãr sh-pirifanã)
Nata - Tsi-i?
Chita - Ti voi!
Nata (minduitã da cu caplu) - Pi car’? Pi mini!?
Canda-avdzãi cà-nji grishi sh-pi numã? cum di nu-ts easti rusheni?
Tsi? Glãrishi? Ts-fudzi dip mintea?
Chita (u ljea cu buna) - Natà! nipoata-ali Leni!
Shtiù cà-ashà mult’ ti-ariseashti ca si-ts gresc’! Nedz “dupã Modã”
Nata (pirifanã) - Fà-nji cum nji-arãseashti-a njiea, sh-nu ca tini!
Chita - Tish ca roidã
Ti fãtseshi tu fatsã Natà! (u mutreashti cu hamu-arãs)
Nu ti umflã-ahãt, moi Natã,
Cà, nu eshti atsea di nãoarã! Nu eshti Nata-atsea musheatã!
Nata (greashti nãiritã) -
Ma nu-nji dzãts: ts-ts fu acljimarea?
Mi-acljimashi mash ti-ahtàri zboarã?
Ljea-ts cãshtiga di la mini sh-du-ti sã zburàshti la moarã!
(Nata ljea s-fugã sh-Chita-ù ljea di brats)
Chita (pi buna) - Stài, la, nu-nji toarã pãltàrã cà am si-ts dzãc tsiva...
Nata (cu giunatic) - Tsi? spuni!
Cà, nu pot sã-nji cher chirolu cu-un ca tini, tsi tu lumi
Nu lipseashti cà s-da caplu!
(Nata-l tsãni caplu-ndreptu shi mutrita-nsus)
Chita (pi buna) - Ia-apleacã-ti niheamã
Sh-nu nj-ti frãndzi-ashà, moi Natà; nu ti-analtsã ca Sultanã!
Yina-ncoa stai ninga mini!
(Chita-ù ljea di mãnã Nata shi sta doilji-mpadi)
Nata (agunjisitã) - Ia, shidzui! Dzã! tsi vrei? ‘ntroarã!
Cà voi s-es putsãn priimnari cu Marica pi nafoarã
Ca s-u veadã ghini vrutlu-lji; sã zburascã; sh-si cunoascã!
(sh-priimnã mutrita pit odã pirifanã)
Chita - Ghini-a s-fats, ghini moi Natà, ma... titsi ti umflji ca boascã
Cãnd’ zburàshti ti-ahtàri cu mini? Cama dultsi grea moi Natã!
Grea putsãn ca “dupã Modã” sh-nu zbura tish ca-mbitatã.
Nata - Esc’ ‘mbitatã di harauùã, nu ca tini di inati;
Sh-di-aoa-nclo va nj-esc... ca featã!
(Chita mutreashti ciudusit pi Nata)
Tsi? vrei s-dzãts cà nu nji-am njeati?
Chita (nipoi u mutreashti) - Shti cà grishi ashi cum easti?!
Nata (uhteadzã) - Ah! ti njeati nj-easti dor!
Chita - S-vreari Dumidzà, moi Natà, sh-mini s-mi fãtseam ficior...
Cu cãt foc, cu cãtã vreari va s-cãftam s-ti ljeaù ti-nveastã.
Va ti vream, avdz’, “dupã Modã”; Natà nu va-ts gream ma... Nastã!
Nastasii, i... Tasicã (uhteadzã). Ah moi banà, cum tricushi!
Tsiva nu duchii di tini! ici! tsiva! Tsi tihi-avushi!
Nata (s-aproachi di di Chita hãrãhoapã) -
La-aesti tuti s-pistusesc!
Chita - Pistipsea, moi Natà vrutã!
Cà, ficior... ma s-iram tora, ti-a ta vreari, lumea tutã
Va-ù fãtseam cà s-tsã si-ncljinã, s-tsã si-apleacã la cicioari.
Nata - Tut omlu tsi mindueashti-ashà ca tini-agonjea moari!
Chita - Ah moi Natà! omlu dzãtsi ahtàri zboarã s-treacã dzuùa
Mea... ca s-nã turàm altoarã di-iu-nchisim...
Nata (lj-talji zborlu nãritã shi s-tradzi largu di Chita) - Ts-mãcashi mãduùa
Lài sã-ts scoatã corghilji oclji? Nu ti vedz cãt ‘nghios cãdzushi?
Chita -
Tsi-avushi Nata-a mea mult’ scumpà? Tsi-avushi di ti-astrãsãrushi?
Titsi greshti zboarã lãvoasi? “Dupã Modã” nu sãnt’ buni.
Grea musheat, cu imireatsã, nu canda cãdzushi zãbuni
Di vãrã lãngoari mari. Azã, lumea, sh-tu inati
Gresc’ mash zboarã “dupã Modã”! Tãc, tãc, tãc, tish ca ‘nã sati
Li dzãc tuti “dupã Modã”!
Nata (sã scoalã di-mpadi) - Nu-nji dzãts tini, vatrã-asteasã...
Chita (pi buna) - Nu cu-ahtàri, ma “dupã Modã”
Nata (cu inati) - ‘Ncljidi gura-a ta lãvoasã!
Chita - Ghini, vrutà Natà, ghini, u-ncljid macà “Moda” va.
Tsi nu fatsi, Natà; el sh-tut suflitlu ts-lu da!
Nata (cu shupei) -
Nu-nji dzãts, cãndu-alãxishi stranjlu? Cãnd’ ‘nviscushi cheali di oai...
Tini per di lup?!
Chita - De! moashà... Cà mult’ mi udai tu ploai...!
Sh-tora, voi sã staù tu Soari, s-mi usuc, s-nu lãndzidzàscu.
Nata - Tuts atselji tsi gresc’ ca tini multu-agonjea putridzàscu!
Bitisea ‘nã oarã zborlu! Spuni, tsi-ts fu acljimarea?
Mea, deapoia, pots mult’ s-matsinji. Io cu tini, nu-nji scad narea
Sã zburàsc’ cum u va “Moda”! “Moda” nu-i ti un ca tini!
“Moda” easti ti-atselji tiniri! ti-unã featã, cum esc’ mini!
Chita - Nata-a mea! O, Natã vrutã! Shti cà ljeaù sãntiniresc
Di deaneavra sh-pãnã tora ãnji si pari cà... glãresc’!!
(Chita-ù pindzi Nata)
Fudz di ningã mini Evà! Fudz nãpãrticà! urdzãcã!
Fudz di-aoatsi, blãstimatà, nimãcata s-nu ti mãcã!
Frãndzi-ts zverca! ljea-ts pultarã!
Nata (s-toarã cu buna) - Chita frate! Tsi-ai Hristachi?
Toarã caplu cãtrã Nata!
Chita (cu inati) - Fudz di-aoa ma s-vrei s-ascachi,
Cà s-nu ljeaù vãrã ciumagã di-ù frãngu di tini,-arbutã!
Nata (pi buna) - Chita frate “Moda nauùã” nu-ari limbã-ahãt urutã!
Moda, catrã ‘nã muljeari, easti dultsi, tish ca njeari!
Chita (singur) - Anghilu pi bãrbat frati, sh-draclu sorã pi muljeari!
Nata - Nata ts-greashti Chita vrute! Nata scumpã! diznjirdatã!
Chita - ‘Nã muljeari greashti-ashàtsi mash cãnd’ easti dizligatã
Dip di minti, sh-nu lji-armasi nitsi-un gãruts tu cap!
(Nata ljea s-fugã sh-dzãtsi)
Nata - Creapã-atumtsea-a tsiea singur! Plãscãnea bre vrãculac!
(Cãndu Nata ljea s-fugã, Chita sã scoalã di-mpadi s-dutsi dupã nãsã
shi-ù ljea di mãnã)
Chita - Nata-a mea! Natalie scumpã! Iu ti duts? Tsi vrei ca s-fats?
Nata - Tsi s-tsã creapã shi s-tsã-algheascã! pãndic ‘mplin di vurculats
Vrei s-tsã pizueshti di mini! vrei s-tsã-arãdz di-a ta muljeari?!
Chita - Cum s-nji-arãd Natalie vrutã?! Zborlu-a tàl nj-easti yishteari!
Nata - ‘Ncljinãciunji ahtàri s-li vindzã pi la alts’, pi la-a tàlji sots
Tsi-ts si uidisescu sh-tu minti. Muhla tsi-ai tu cap nu pots
Ca s-u scots cu unã sh-dauùã! Caplu-a tàl nu-ntinireashti!
Chita - Natà scumpà, avdzã-nji zborlu. Chita, azã s-hãriseashti,
Lumea tutã s-u-aladz azã, cu vidzuta-nsus shi-nghios,
Nu va s-aflã om tsi s-hibã di Chita ma hãrios.
Sh-cum s-nu hibã hãriseari, sh-cum s-nu hibã muhabeti,
Tu-a lui trup? Tu-ntreglu-lji suflit cum s-nu hibã ziafeti,
Cãnd’ musheata, scumpa-lji Natã, greashti ca ‘nã dãscãlitsã.
Di-azã, vruta-a mea Natalii, va ti tsãn pi puspulitsã,
Va ti tsãn tish ca ‘nã doamnã sh-mãni sclav sã-ts hiù!
Nata - Minciunã!
Fatsa-a mea, a tsiea ts-pari cà-i ‘nã fatsã di maimunã.
Shtiù aestã; bãgai oarã; di la un chiro nu vrei
Nitsi sã zburàshti cu mini! Voi, bãrbatslji, hits Uvrei,
Avets inimã di cãni! Tsi? Canda vã minduits,
S-hãidipsits a voastã moashi?!
Chita - Macà sh-voi nu nã cãrtits?!
Nata (hamu-arãdi) - S-vã cãrteascã tartacuchi!
Chita - Cari? Frati-ali muljeari?
Nata - Nu-a mi loai ti-nveastã Chita ma s-nu shteai ahtàri zãgari!
Chita - Heari-arupsh’ moi Natà vrutã, pãnã cãnd’ agiumsh’ la tini...
Cà pãrintslji-a tàlji, ljirtatslji, nu vrurã s-ti da la mini.
Nata - Tut ashà arupi heari, alinã murlji di shcãmbã,
Sh-vrutlu-ali Maricã, pãnã cãnd’ s-u ljea, s-u-adunã trãmbã!
Cà, sã shti un lucru Chita: vrearea nu cunoashti sinir.
Nãsã easti vãsãloanji pristi tut tsi easti tinir.
Chita - Ghini cà lu-aduseshi zborlu, cà ti-aistã ti-acljimai.
A-l cunoshti pi nãs?
Nata - Pi cari?
Chita - Pi ficior, cà lu-agãrshai...,
Cum lu-acljeamã?-A curi easti?
Nata - Nu-nji dzãts, tsi-ts easti-ntribarea?
Chita - Nata-a mea! Natalii vrutã! ia, iu-ts dzãc, cà dip urbarea
Mi-agudi, tish tu lunjinã, cãnd’ vrui su-l ved pi-atsel tinir.
Spuni-nji numa-a lui shi-a tat-sui cà voi, Natã=à, s-lu fac dzinir!
Macà s-nji-arãseascã...!?
Nata (niuroasã) - Tini... ia iu-ts dzãc: s-u-ncljidz didip gura!
Cãnd’ s-yinã s-caftã pi fatã s-nu tsiva di greshti!
Chita - O bura!
Dzã-lji-u moashã! dzã-lji-u ninti! cà “la Modã” cu-ahtàri zboarã
Sã zburàshti nuntru,-n casã, mea, cu xenjlji di nafoarã
U turàm noi frãndza ghini! Dzã-lji-u Natà hrisusitã,
Cà di-anda ti loai pãn tora altã soi nu nji-ai gritã!
Cãntã-nji Natà! cãntã-nji corbà! Cãntã-nji pãn s-mi vedz tes ‘mpadi.
Nata - Ai s-fats cum tsã dzãc!
Chita (ascultãtor) - Mult’ ghini...
Nata (s-dutsi la ushà, u dishcljidi sh u-acljeamã feata) - La Maricà! la Maricà!
(Marica intrã shi sta arshinoasã la ushi)
Yina, musheata-ali dadi! Yina-nji featà, fãrã fricã,
Cà, pi jgroblu-aest’ di-mpadi, lu turai, easti cu noi.
Marica - Dado! nu-i musheat di partea-ts su-l fats tati jgrob. Nu voi
Cà pãrintli-a mel s-agiungã pi-aestã halã mash ti mini.
Am s-fac dado sh-chefea-al tati. Dor ti nãs cum dor sh-ti tini.
(s-aproachi di Chita)
Tate! ljeartã-mi! dzã-nji tate, tsi lipseashti s-fac tu banã!
Hiljea-a ta escu, s-am ljirtari!
(Marica ãlji bashi mãna, Chita mutreashti pirifan cãtrã Nata)
Chita - Grea, la tini?! Grea sãlanã!!
Grea’ ‘nã oarã tsi-ai ti dzãcã? Dupã chefea-a ta va s-facã?!
Feata easti-a mea, la Natà!!
Marica (hamu-arãdi) - Shi-a ljei.
Nata - Pistuseshti cà nacà...
Easti mash a ta, lài Chita?!
(intrã Spiru cu Yioryia hãrãcochi di tsi ved)
Spiru - Tsi-i aistã, dado, tate?
Avdzãm cà vã grits pi numã?
Chita - “Moda, moda” ma li scoati,
Cu coadã shi fãr di coadã!?
(s-toarã cãtrã Marica; Nata s-ficiorlji-ascultã shi hamu-arãd)
Feata-a mea! fàti hãzãri
Mãni, ma s-yinã s-ti caftã... nu va s-fãtsem ca oili-nvãri.
Mini sh-mà-ta “dupã Modã, avdz’ Maricà, nã-nvitsàm
Sã zburãm cu njic sh-cu mari...
Vini prãndzlu? Hai s-mãcàm!
Partea I s-bitiseashti
PARTEA II
STSEANA I
(Unã odã-ashtiratã cu mutàhi fãrshiruteshti; ‘Nghilina toartsi
tu cicricã sh-Silfiea toartsi, cu furca-n bãr)
Silfiea - Nu-avdz’ la dado!
‘Nghilina (alasã lucrul shi s-shutsã cãtrã Silfiea) - Tsi, la hilje?
Silfiea - Shti tsi s-featsi tu-unã casã?
‘Nghilina - Tu-a cui casã, la Silfie?
Silfiea - Tu-ali Nati.
‘Nghilina - Zbor s-nu easã...
Pi nafoarã, la Silfie, cà nã pati mãscãrichea!
Nu shti tini cari-i Nata!
Silfiea - Sã shti dado, sãhãrichea
Tsi voi ca s-tsã ljeaù...
‘Nghilina (lj-talji zborlu sh-greashti cu boatsea-aplicatã) - Tats hilje!
Silfiea - Va s-ts-u ljea soatsãli-a tali!
‘Nghilina - Di-iu shtiù nãsi?
Silfiea - Cum s-nu shtibã?
(intrã tsal-Chendra cu furca-n bãr)
STSENA II
‘Nghilina, Silfiea sh-tsal-Chendra
Tsal-Chendra (s-aproachi di-‘Nghilina) - La s-nu-aputs s-lucredz, din cali
Mi turai s-tsã spun, la lai! Tsi fats?
‘Nghilina (lj-tindi mãna) - Ghini, hãrioasã.
Tsal-Chendra (sheadi pi scamnu) -
Nu-avdzãshi nica cà tsi s-featsi?
‘Nghilina - Di-iu vrei s-avd’? Di-aoa, din casã?!
Tsal-Chendra - Hilji-ta nu tsã-ari spusã? Fà-ti-ncoa, disfà-ts ureacljea!
(bagã mãna pi-anumirlu-ali-‘Nghilinã)
Iu-i avdzãtã, tu-ausheatic, fora sã si-mpartã preacljea,
Sh-nu tu casa-a vãrnui oarfãn, nu la un tsi-i ‘mplin di-aveari.
Di-unã parti s-avdza cãntic, sh-tu-alantã vervã, -ncãceari.
S-tsã spun ‘drept, la sor ‘Nghilinà, agiumsirã, pi hir, pi par
Unã parlu,-alant’ cãtsiea. Ma s-anguci, oclji sã-nji cher.
Tini mi cunoshti dip ghini cà nu spun vroarã minciunã,
Tutã-aestã mintireaji s-featsi, mash ti-atsea maimunã,
Tsi-ù hãidipsescu njic shi mari, ti Marica, la-‘Nghilinã!
Va s-nã rushineadzã hoara, s-nu-nji veadã fumealjea tsinã,
Ma s-nu hibã cum dzãc mini!
‘Nghilina (va s-li-nveatsã tuti) - Dzã-nji, la sor, dzã-nji tsi s-featsi?
Tsal-Chendra (afiritã cãtrã Silfiea) -
Ia mutrea, geana-ali teti, pit sucachi, vedz car’ treatsi!
(Silfiea easi nafoarã)
‘Nghilina - Sh-Nata, tsi-i cu giudicatã, cum sor, dip nu trapsi mãnã
Ysal-Chendra - Tsãnea parti mash cu feata; s-nu ved ‘n casã hir di lãnã
Ti-un pãrà pi-aush lu featsi! Cãti sh-cãti hãrãstii!
Li-avdzãi sor cu-a mea ureaclji, s-nu-apir dzuùa tsi-apirii!
Nj-si pãrea cà-a s-intrã moartea-anamisa di-aush sh-di moashã
Nata s-asparsi di minti! Canda easti ninga featã;
S-blãstima cà-l lo pi Chita ti bãrbat! Uhta ti njeatã,
Tish ca unã-nveastã-nauùã!
‘Nghilina - Nu-lji ira dip arusheni?
Tsal-Chendra - Tsi-arusheni, la-‘Nghilinã?! Nu-i nipoata ali Leni?
(intrã Silfiea)
Yini vãr, aurã Silfie...
Silfiea - Tsal-Dimitri, sh-tsal-Hristac.
STSENA III
‘Nghilina, Silfiea, tsal-Chendra, tsal-Dimitri, tsal-Hristac
Tsal-Dimitri - Sh-tini-aoa eshti, la tsal-Chendra?
Tsal-Chendra - Nj-si-arãvda?!
Tsal-Dimitri - La s-li ljea drac...
Nacà-lji spuseshi cama ninti?
‘Nghilina (lji-u ljea ninti s-greascã tsal-Chendra) - Tsi sã-nji spunã, sor curbani?
(Tsal-Dimitri lj-da cu cotlu-ali tsal-Hristac ta s-greascã nãsã)
Tsal-Hristac - Lãviljea di-asear-noaptea, nu shi-u spealã ‘nã cãzani!
La-‘Nghilinà, la sor geanã, Nata, sã-lji rusheascã fatsa,
Dip u tipusi zulumea! Nu-avdz’ la laia! Tish ca matsa
Cãndu-arsari pi un shoaric sh-lu-anvãrteashti pit cicioari
Pãnã cãnd’ lu-agãliseashti di-anvãrteari, pãn lu moari,
Tut ashà, sh-nãsã, cãtsauùa, tish ca la un huzmichear
Lji-aura, sh-pri caplu-al tati, sh-pizuia.-l featsi sh-gumar!
‘Nghilina - Cum la sor?! Sh-gumar lu featsi? Cum nu-avu putsãnã fricã.
Io ma s-grescu a bãrba-njui ahtàri zboarã, mi dinjicã!
Spuni, car’ lã fu itiea?
(Tsal-Dimitri lj-da cu cotlu-ali tsal-Hristac sã zburascã)
Tsal-Hristac - Ushi-ncljisã tsi-ari-n casã?
Di-anda s-dutsi la sculii di-arãzilãchi nu s-alasã.
Noaptea, dzuùa, la firidã, cu mutrita tu sucachi;
Sh-cãt veadi cà treatsi calea vãr ficior, caftã slu-arachi!
Tsal-Dimitri - Am bueili tsi li bagã pi-a ljei fatsã di maimunã!
Tsal-Hristac - Vãr lai lucru, lji-acatsã mãna!
Tsal-Dimitri - S-tsãni mari..., yin-di-u-adunã!
Silfiea (u-apurã Marica) - Mari nu s-tsãni Marica; nu la tetà, s-am ljirtari!
(Tsal-Dimitri lj-da cu cotlu-ali tsal-Hristac)
Tsal-Hristac - S-lã ljea ràùlu, alti feati nu u bagã ni sum nari!
La s-nji si facã curbani! tu cheaptsãnji nu-ari intratã...
Pãrpodi nu shti sã-mpilteascã, canda-i di mãnji ligatã!
Tsi shti nãsã? S-ghivãseascã shi sã scrii la ficiori?!
Nu la sor, nu i ti casã! Dadã lai, cum di dori
Ti-unã giucatã di minti!
Tsal-Dimitri - Mini ma s-iram, ca Nata,
Dadã-a tsiljei aspartã, shteam sã-lji bag ‘ntroarã cuvata!
Sã-nji cãdea dip di la coati ma s-nu u zgrumam cu nãsi!
Tsi? I njicã, ushi-ncljisã, ca s-dzãtsem cà, vahi s-arãsi?
S-featsi featã ti mãrtari, la s-nu da loclu di nãsã!
‘Nghilina -
Fratslji-a ljei, la tsal-Hristac, cãndu-avdzãrã tsi lji-aù dzãsã?
Tsal-Hristac -
Tsi s-lã creapã mea s-lã-algheascã. Dip s-nã-ngiurã! u-alãvdarã!
Cu-a lor sor tsãnurã parti. Dupã cum vedz, sh-nãshi turbarã!
(Silfiea lã toarã pultàrà. Tsal-Hristac sh-tsal Dimitri bãgarã
oarã ti-aestu lucru sh-si-agudescu cu cotlu)
Tsal-Dimitri -
S-nu turbeadzã tiniramea, cãnd’ turbà Nata tsi-i moashi?!
Va nã rushineadzã fara! Mash un cãntic avdz’ pit chioshi.
Di-anda tuts fug sã-nveatsã carti, Bituli shi Sãrunã,
Sh-cãcãstorlji-a noshti din hoarã ni-agiumts, caftã sh-si-ncãrunã!
‘Nghilina - Car’ ficior u va?
Tsal-Hristac - Nicola!
‘Nghilina - A cui easti?
Tsal-Hristac - Ali Mari.
Un ficior bun, sor curbani, cum nu-i alt’ ma bun sum Soari,
Ma.. pi cari shi-arcà ocljiu? pi-unã... tsi mash, la, la, la
Scoati dit lãvoasa gurã?! Ràù va-lji parã ma s-u ljea
Cà vãr lucru lai nu shtii, cum shtii feata-a ta, s-am cali.
Featli-a noasti sãnt’ musheati, s-lã ljea ràùlu, sãnt’ ca steali,
Albi ca spuma di lapti sh-roshi, boi trandafilã,
Ahtàri feati, la-‘Nghilinã, cãrvãnari s-li ljea nuii njilã,
Nu grescu ghini, la-‘Nghilinã? Crimã! Tsi ficiori! tsi njeatã!
Su-l ljea, struchita-ali Nati! atsea, canda i sicatã,
La tsal-Chendra?
(cãndu-ù veadi tsal-Chendra cà sta minduitã, dzãtsi)
Tsal-Chendra - Nj-pari ràù, la tsal-Hristac, cà shi-a mea-i nimãrtatã,
Mindueam s-u daù la Chita; nãs, ‘Nghilinà, multu u va
Pi-a mea featã, s-u-aibã norã! ghini ma... cum alãtra
Nata, tsi-nji avdzã ureacljea, mash ti “Modã”, mash ti nali
Apufusii la sor, di azã, feata-a mea s-nu-lji easã-n cali,
Nu shi s-ducã tu-a ljei casã! Mi sprigiur! Nu-ù daù, pri pãni!
Nata sh-tutã-a ljei fumealji, aura ca la un cãni!
(intrã Yioryia, ficiorlu-ali Nati. Silfiea hamu-arãdi; tsal Hristac,
sh-tsal Chendra, sh-tsal Dimitri toarã caplu sh-mutrescu la Yioryia
ciudusiti; ‘Nghilina-l mutreashti hãrãcoapã; Yioryia ninti s-intrã
bati pi ushi; Silfiea dzãtsi)
Silfiea - Intrã! (Yioryia dishcljidi ushea)
Yioryia - Bunã dzuùa, tetà-Nghelà!
(muljerli-alanti s-mutrescu unã cu-alantã sh-si-ntreabã cu mutrita)
‘Nghilina (cu hamu-arãs) - Ghin’ vinishi!
(cãtrã Silfiea) La Silfii,
Adu un scamnu s-sheadã Ghitsa. (Silfiea easi shi-intrã cu-un scamnu)
Yioryia - Nu staù tetà... Pãrcãrii...
Yin s-tsã fac, di partea-al Spiru, s-u-alashi Silfiea s-yinã
La isusirea-ali Maricã...
(alanti muljeri ciudusiti s-mutrescu unã cu-alantã; Silfiea
cu caplu-aplicat hamu-arãdi hãrãcoapã; Yioryia mutreashti pi
muljeri cum pãshpãrescu)
Shcãmbi multi va s-aminã,
Tuti-atseali tsi-aù inati sh-tsi s-tsãn mash di munafits,
“Moda nauùã”, tetà-‘Nghelà, easti vrutã di màri sh-njits.
(Yioryia mutreashti cãtrã Silfiea sh-nãsã cãtrã Yioryia sh-hamu-arãdi)
Tsal-Hristac (pimtã cu cotlu di tsal-Dimitri) -
Tsi-i atsea tsi dzãts nipoate? Sora-a ta, la cari-ù dats?
Yioryia - U-asusim pi Cola-al Nashu.
(tuti s-mutrescu ciudusiti)
Tsal-Chendra (ãnvirnatã) - S-bãneadzã, ma... tsi vrei s-fats
Cu Silfiea, lài nipoate? Cum? Vrei ca s-u ljeai la voi?
Yioryia - Cum? ninga nu-avets avdzãtã, cà Silfiea easti cu noi?!
(tuti s-mutrescu; Silfiea cu Yioryia hamu-arãd)
Tsal-Chendra (nu-lji pari ghini) -
La-‘Nghilinà, la sor lai, lu-avdz’ tsi dzãtsi cãcãstorlu?
‘Nghilina (hamu-arãdi) -
Dzãtsi ghini, la tsal-Chendra, cà-lji cunoashti ghini torlu!
Doilji s-vor di mult’ tsal-Chendra!?
(cara veadi cà tsal-Chendra tatsi) Hai, sh-la casa-a ta si s-toarã!
(cãtrã Silfiea cari zburashti nanãparti cu Yioryia, sh-la cari
muljerli-alanti mutrescu shi-shi fac seamni di pezã)
La Silfie, du-ti scumpà-nji, du-ti di nj-ti hãrisea!
(Yioryia cu Silfiea es)
Yioryia - Shedz cu sãnãtati tetà; mãni s-him sh-tu casa-a ta.
(dupã tsi Yioryia cu Silfiea ishãrà)
Tsal-Chendra - S-tsã si-nchirdãseascã-Nghelà!
Nghilina - Sh-di-a ta inimã, la sor!
Tsal-Hristac - Sh-pãnã azã, cum, la lai, nu putushi sã scots un zbor;
Nu putushi s-nã spunji, ca soatsã, ti harauùa tsi vrei s-fats?
‘Nghilina - Ma vrei, lucru s-neagã ninti di-ngurã lipseashti s-tats.
Tuts mutresc’ mash ti nãshi azã, cà... deh! lumea easti-arauùã!
Tsal-Chendra - Ghini dzãts, la sor-curbani, azã dupã “Moda nauùã”
Putem cà s-mãrtàm pi feati, nu mash cu rudzina veaclji.
Tsal-Hristac -
Di ‘nã njilji di ori s-u-am moartã s-nu-agiungã si s-facã preaclji
Feata-a mea, avdz’ la tsal-Chendra, macà s-caftã “Modã” sh-nãsã!
Tsal-Chendra - Nu grea-ashà, la tsal-Hristac...
Tsal-Hristac - Tsi s-nu gresc’, cãnd’ nji-am arãsã
Di ficiori sh-feati cu shcoalã?!
‘Nghilina - Tsal-Hristac, nu-ù vedz lumea
Cum bãneadzã? Cum lucreadzã?!
Tsal-Hristac (cu-arãeatsã) - Sh-tini-ù tipurishi zulumea
La-Nghilinà. Tsi-ts si pari, cà-i musheat si s-ducã feata,
Ni-asusitã ninga ghini, la sucrimi?! Nimãcata,
Va s-u mãcã pi-a mea hilji macà...
Tsal-Chendra (s-da di partea-ali-Nghilini) - Ti sprigiuri ãncot.
Ghini-a s-hibã ma si s-toarã sh-pi la noi cãti-un cucot.
Tish ca dziniri-ali Nati shi ca-aist’ di ninga noi
Cà, bãnàm tu pulitii. Pãnã cãnd’ sã stàm nãpoi?
Nu vedz lumea cum alagã dupã nali noapti sh-dzuùã?
Noi, stàm totãna,-“aguridã” sh-nu vrem s-nã fãtsem auùã.
(u mutreashti-‘Nghilina di la cap pãn la cicioari)
Nu-ù vedz ‘Nghila cum sã-ndreadzi? Nu vedz tsi curdelji strimti!
Tsi fustànji! tsi sheamii! Noi, sor lai, noi, him pimti
Sh-di bãrbatslji-a noshti, la corbà?! Spuni, cãnd’ fum diznjirdati,
Ca di partea-a mea, pãnã-azã, nu-aduchii tsiva di njeati!
Tutã dzuùa, ca ‘nã sclavã, ma lucredz. Sh-titsi? Cãnd’ mini
Nu nji-am ni pãrpodz di sirmã, ni fustani cljini, cljini!!
Unã preaclji di lipitchi pãnã tora nu-am purtatã;
Cãt ti poami, nu mi-ntreabã; di-ahtàri gura nji-u uscatã.
Ghini sh-fatsi, la tsal-Hrista! Ghini ts-fats la sor ‘Nghilinã
Di-azã sh-mini, ca pãpushi, va mi-nvescu! A trãndãlinã
Stranjlu-a mel va s-anjiurdzeascã! Va s-ancupãr io di toati!!
Tsal-Hristac - Di-iu va s-aflji pradz?
Tsal-Chendra - Shtiù mini!
Tsal-Hristac - Di-iu-a s-aflji cãnd’ shti cãt scoati?
Tsal-Chendra -
Nu-am cu vicljituri aushã? Nu-am vilendz musandra-mplinã?!
Nu-am hãrari cu lãnã rudã? Va mi vedz la sor, ‘Nghilinã,
Cà cum va nji-u-nvesc’ fumealjea!
Tsal-Hristac - Sh-cum va s-pots s-li vindz’ la glarã?
Tsal-Chendra - Macà ai ananghi sh-tini, adu-li acasã-astarã.
Sh-mãni, di cu dimineatsa, pradzlji va tsã-lji daù tu mãnã!
‘Nghilina - La tsal-Chendra, la tsal-Hrista, nu zburãts ti stranji sh-lãnã;
Di ‘nã njilji di ori, ma ghini easti s-lã cãftats a lor,
Dicãt s-pãngãnits pi-ascumta. Ascultats-nji shi-aist’ zbor:
‘Nã muljeari, cu zbor dultsi, pi bãrbat lu-mbeatã-ntroarã;
Un bãrbat, ti-a lui muljeari, bagã foc tu-ntreaga hoarã!
Cãnd’ muljearea ari-ananghi di tsiva, ti truplu-a ljei,
Nãsã poati s-ljea di tuti, tsi-lji va chefea, cà-ari cljei!?
Nu muljearea easti sclavã; nu muljearea sta tu heari,
Ma bãrbatlu, tutã bana, easti sclavlu-ali muljeari!?
(tuti muljerli-ascultã)
Tsal-Hristac -
Nu shtiù cum i-a tàl ‘Nghilinà, poati s-hibã-ashà cum dzãts,
Ma bãrbat-nju s-lji-alashi calea, cà ts-li fatsi vinli-aràts!
I bãrbat, nu-i muljeari! Cãnd’ s-nãreashti... mini shtiù,
Truplu-a mel cãts nu-ashteaptã! I bãrbat, sh-bãrbat tiriù
(tuti-ascultã cu-ngãtan)
‘Nghilina -
Un bãrbat, cãnd’ bati, soro, s-nu ts-si parã cà-alãxeashti.
Di sclãviljea-ali muljeari vroarã nãs nu bitiseashti.
Di-anda creapã hãrãyiea sh-pãnã cãnd’ Soarili cheari,
Nu lucreadzã, tish ca sclavlu, un bãrbat ti-a lui muljeari?
Noi, stipsim, suràri-curbani, noi stipsim cãnd’ nãshi nã bat.
Sh-cãnli, macà s-nu-lji dai pãni, mãshcã tish cãndu-i turbat!
Di-u-apucã, fãr s-aleagã disi-i xen disi lji-u dom
Sh-macà-i fãnãtit di tuti sh-cãnli doarmi tish ca om!
Tsal-Chendra - Ghini dzãts la sor-curbani, easti ghini sã-lji mutrim,
Noi, cãnd’ elji nã yin acasã, ca di-agrimi nã-afirim.
Tsal-Hristac - Ghini fatsi, la tsal-Chendra, ‘Nghela-a noastã ghini fatsi
Di shi-avinã “Modã nauùã”, Unã-i bana sh-nãsã treatsi
Fãrã s-lji-aduchim dultseamea, macà nu-a nã dishtiptàm.
Tutã muljiramea di-azã “Dupã Modã” va s-bãnàm.
Hai s-fudzim, suràri-curbani, hai, cà-agiumsi prãndzu-oarã.
(tuti s-fac hãzãri s-fugã; sh-ljea mãna cu-‘Nghilina)
Shedz cu sãnãtati, soro, sh-pi la casa-a mea si s-toarã!
Tsal-Chendra (s-ghiunuescu) -
S-tsã si-nchirdãseascã hiljea, s-nã videm cu sãnãtati! (easi)
‘Nghilina (li pitreatsi pãnã la ushã) -
Oarã bunã, s-nãdzets ghini! Sã-nji bãnats, vruti surati!
Bitisita-a partiljei II
PARTEA III
(Unã udai ashtiratã cu sazmi sh-chilinji fãrshiruteshti. Sufiea, dada-ali-Nghilini
sta-mpadi sh-coasi ‘nã cãmeashi nauùã. Ari ninga nãsã ‘nã cãnestrã-mplinã cu
stranji. ‘Nghilushea sta pi scamnu ninga firidã sh-chindiseashti un cearceaf;
cãti ‘nã oarã sta minduitã shi-ncrufuseashti mutrita nafoarã shi uhteadzã. Sufiea-ù
mutreashti pi-afurishealui sh-da cu caplu shi-ahurheashti nipoi s-lucreadzã.
‘Nghilushea lu-alasã lucurlu, uhteadzã sh-ljea shi s-priimnã pit udai shi-shi frãndzi
mãnjli shi s-mursicã. Sufiea mutreashti pi nãsã cu dureari tu suflit shi-acatsã
sã-lji dzãcã, cu dultsi zboarã)
STSENA I
Sufiea shi-Nghilushea
Sufiea -
Tsi-ai di-l blastinji? Nu-nji dzãts hiljà, tsi ràù ts-featsi di ti plãndz’?
Pi la un shi-alant? Ia spuni-nji, pàlnjili titsi li frãndz’?
Cãnd’ li vedz, titsi ti mursits? Arihati titsi nu-ai?
Sh-tsi-ai di-ngãlbineshti ca tseara macà-nji spunji cà nu lu vreai?
Titsi ti-afireshti, ‘Nghilushà, di nãs tish ca di-unã-agrimi
Cãnd’ tu udà, pi di-altã parti, ti duts ca s-lu vedz ma ghini
Hiljea-a mea, easti glãrimi, cãnd’ ti-aspari di un ca nãs!
Nu lu cunuscushi cà-i anghil cum la zbor ashà sh-laarãs?!
Nu-ari, cum s-tsã dzãc moi hilje, drãcurii tu mintea-a lui!
Nãs ti va mult, la-‘Nghilushe, ashà nj-pari. Lu vidzui,
Cãnd’ tritsea cu sotslji calea, cum dinãoarã arucà
Oclji-nsus pi-atsea firidã iu stai tini, tu udà!
Nu lu blastimã-‘Nghilushà; nu lu blastimã moi hilji...
Ma, mutrea s-lu vrei dit suflit!
‘Nghilushea (uhteadzã, sta la loc shi mutreashti-ndreptu pi mà-sa) -
Dada-a mea... atsel tsi-adilji...
Cum adilji lumea tutã, vint’ curat sh-musheat di vearã,
S-va, Musheata Stã-Mãrii, s-lji-avd’ mãndatea pãnã-astarã!
Sh-dicara s-mutsascã ghini, voi ca s-suflã -un vint’ turbat
Vint’ cu grãndinã sh-cu ploai, s-arãmãnã ningrupat!
Di-a lui cufumã sh-pãrintslji s-ljea lãhtari! Voi s-lu-alasã,
Singur dado! Ca, deapoaea s-mi duc mini tu-a lui casã
Sã-lji scot oclji, lài-curbani, tsi mi-asparsirã di minti!
(uhteadzã)
‘Nghilushea - Tsi-amintatic? Ninga-ntreghi?
Sufiea (cu imireatsã) - Ti-ntreb hilje cà-a ti doarã
Multu, multu-a lui ‘ngrupari! trã-atsea ts-dzãc: yina-ts pri minti!
Macà nu shti tsi i vrearea,-ntreabã-ti la-a tàl pãrinti.
Cà pit calea tsi trets tini, nãs tricu di mult’, la hilji!
(‘Nghilushea, sta la loc shi-ascultã cu-un hamu-arãs amar)
Vrearea, avdzã, la-Nghilushe, nu va lucri cu scljincilji.
Nãsã vrea inimã largã! Dzuùa sh-noaptea-a ljei cãndilã
Vrea cà s-ardã, s-lunjineadzã! Nãsã nu cunoashti njilã!
Macà nu-lji dai tsi-i ti dari, agudeashti, sh-pizueashti,
Mutrea shi-ascultã-Nghilushe: “S-nu cafts’ ca s-tsã-arãdz di vreari!
Vrearea ari dauùã limbi: cu-unã da dultseami, njeari;
Ts-da curaj, nãdii mari, mash atumtsea cãnd’ ti-aruts,
Cu trup sh-suflit, tu-a ljei pirã! Avdz’: cu-alantã voi s-nu-aputs
Vreari-ahtari tu-a ta banã! Hiljea-a mea, fãrmac, lãeatsã
Suflã-n ininji, ni-apucata! Daùli nu-shi vor buneatsã.
Prota, scumpa-a mea-Nghilushi, caftã cum di cum s-adunã
Cãt ma multi ininji vruti: cu un zbor: nãsã-ncurunã!
Ma, a dauùa, cum dzãsh ninti, nu-i cu inima-ahãntu largã,
Tut tsi-ndreadzi, “vrearea bunã” nãsã caftã ca s-aspargã!!
‘Nghilushea - Va s-iram cum nu i altã pi-aest’ loc ma hãrioasã
Macà s-nu-aveam cunuscutã vrearea pondã, fãrmãcoasã!!
Va s-iram rihati azã, nu cu sãndza astãljeatã
Macà s-nu u-aveam vidzutã-atsea zulapi blãstimatã!
(uhteadzã shi s-priimnã pit udai pãnã la firidã sh-nãpoi)
Sufiea (u ljea cu buna) - Tats la hilje!
‘Nghilushea (s-toarã cãtrã Sufiea) -
Nu, nu, dado! Pi-aest’ loc nu s-aflã vreari
Di-atsea dultsea, cum dzãts tini, poati s-hibã dupã “cheari”!
Icà poati... tu-altã lumi! (uhteadzã)
Ah! afurisitã dzuùã!
Nu-nji cutruburashi mash truplu, ma shi-a capului mãduùã!
Sufiea (u ljea cu buna) -
Tats hilje, nu-nji bagã marã, cà nu easti om ahtari,
Cum lu giudits tu-a ta minti. Avdzã-ncoa: nãdiea-i mari!
‘Nghilushea -
Nu voi sã-lji ved ni suratea, nu s-lu fac io sots ti banã!
Sufiea - Nu ti-ntreb, sh-titsi la hilje? Tsi-ai di vrei ca s-dishcljidz ranã?
Tu-a lui suflit? Minduea-ti cà s-nu ti-avdã di ti-alasã!
Nu mutrea s-fats chefea-a draclui! Lasã lumea ca sã-ntsasã
Itsi s-va, tsi s-lji-ariseascã! Tini hilje mutrea-ts vrearea,
Cà, ashà va s-plãscãneascã, ashà va lã creapã hearea!
‘Nghilushea (s-aproachi di mà-sa) -
Nu zburashti lumea dado! cà-l vidzurã ocljilji a mei!
Tu-atsea oarã, ah! vream tserlu s-arucã pi nãs rufei,
S-lu fãtsea cãipi-ntroarã!
Sufiea - Iu-l vidzushi la hiljea-a mea?
‘Nghilushea - Lu vidzui deadun cu nãsã sh-ca pi-inati nji-u fãtsea
Cãnd’ zbura fãrã-arusheni cu-atsea tsi nj-easti dushmanã!
Pistipseashti cà-i ma bunã di cãt mini-atsea sãlanã!
Ashà fac nirushinatslji tsi si spun shi-oaminji ‘nvitsats,
Cum ved unã cu fustani sh-si urnjescu dip tish ca-asparts’!
Nãs s-aspardzi dip di minti cãnd’ u veadi adãratã
Mash cu pudrã sh-cu rusheatsã!
(minduitã) Poati-ù va pi discãceatã!
Sufiea - Cãt di partea-a mea’Nghilushe, nu-ts lipsesc’ aesti.
(‘nã Ghiftã aurã nafoarã)
Ghifta - Hai cãnestri!
Sufiea (u-avdi Ghifta shi-lji dzãtsi-ali-Nghilushi) -
Acljeamã-ù Ghifta. Poati s-lom tsiva cãnãstri.
(‘Nghilushea easi sh-Sufiea armãni singurã)
Blastimã... s-aibã-ndriptati? Carishti? Poati... poati.
Tiniramea cafi dzuùã adets nali ma nã scoati!
STSENA II
Sufiea, ‘Nghilushea, Ghifta
(Ghifta-nviscutã cu fustànji arupti,’mpiticati, sh-cu-unã vãndachi
di cãnestri deanumirea; tsãni tu mãnã unã ciumagã)
Ghifta (dicara li-alasã cãnestrili-mpadi) -
S-tsã bãneadzã nicuchirlu, featili, ficiorlji, soea,
Casa-mplinã s-u-ai di tuti.
(shi-arucã mãtrita pi-Nghilushea cari sta pi scamnu sh-chindiseashti)
Vrei sã shti cà, titsi boea,
Featãljei lji-u turburatã? Multi pot sã-ts spun ti nãsã
Sh-ma s-vrei pot s-fac sh-buneatsã! Sorà, shtiù cà u-ari-arãsã
Un ficior ca tuts ficiorlji, nalt’, gras, scurt’ shi scuturat.
(‘Nghilushea tradzi scamnu sh-s-aproachi di Ghifta;
Ghifta-ù mutreashti-ntr-oclji-Nghilushea; Sufiea
li mutreashti sitili sh-cãnestrili)
Pots s-li vedz la sor-curbani, sãnt’ cãnestri mult’ musheati,
Nu pots s-aflji-n hoara tutã alti ma ghini lucrati!
(Ghifta mãtreashti pi-Nghilushea)
S-tsã bãneadzã! featã bunã! ma... titsi sta minduitã?
Vrei cà s-aflji tsi tihi ari? Nu caft’ carã, nitsi pitã...
Adutsets-nji ‘nã cãrvealji sh-cash unã grundi mari...
Shi-un san cu-umt’ ma, di-atsel bunlu, shi-a tsã spun ca s-ai tu shteari,
Cà, sh-musheata-a ta pãrumbã ari tihi bunã! Spuni?
Dai tsi-ts dzãsh? Cà, tihea-i unã! Va tsã spun shi-arali sh-buni
Dupã cum va-nji spunã nelu...
(lã tindi mãna cari-ari pi dzeaitu-un nel)
Sufiea - Mult’ cãftashi: un san di frinã,
Sh-heamã pãni, sãnt’ nãmal. Tsi vrei mash di-aoa s-fudz ‘mplinã?
(Ghifta s-toarã cãtrã-Nghilushea)
Ghifta - Nu-avdz’ musheatà, cà-a ta dadã caftã cum di cum s-ascapã
Pãnea shi-umtul tsi-lji cãftai? Dà-nji ca s-beaù putsãnã apã;
(‘Nghilushea sã scoalã di pi scamnu)
Hiljea-a mea, adu sh-cãrvealjea cu tsi-ts dzãsh sh-yin di stà-mpadi
Ca s-tsã spunã, teta-a tseia, a tsel tsi lu vrei iu sheadi...!
‘Nghilushea - Sã-lji daù, dado?
Ghifta - Du-ti featà, canda va s-dai casa-ntreagã?!
Du-ti, sh-yina cama-agonjea, di vrei zborlu-a mel si s-leagã
Cama ghini, cum vrei tini. Du-ti sh-nu mutrea la mà-ta!
(cãtrã Sufiea)
Ghini dzãc! nu-i mari lucru s-dai ahãt ti hiljea-a ta!
(Sufiea sta minduitã)
Vrei ca s-hii mash hãrioasã, i ma vrei s-bãnedz mãratã
Mini, avdz’ la sor-curbani, multi shtiù cà-am alãgatã.
Sufiea (cãtrã-Nghlushea) -
Du-ti, la-Nghilushe, du-ti sh-yina-aoa s-avdz’ tsi-a s-dzãcã.
(‘Nghilushea easi)
Ghifta - Macà s-nu tsã spun durearea, gura-a mea s-nu-apucã s-mãcã
Pãnea sh-multu tsi-a-nji dai tini! Sh-cashlu gugosh s-nji si facã,
Doamne Mari, pãnã mãni! Tsi-ts si pari-a tseia, nacà
Sh-mini escu ca tuti Ghifti? Nu, cà nj-easc’ di soi mari.
Ia, s-nu-apuc , s-urghescu di-unlu! Cãnd’ bãrbat-nu i-mpãzari
Tuts alagã cu harauùã sã-lji cunoascã-a lui tirtipi,
Cà-i un om cari bãneadzã mash cu ursa-a lui. Cãipi
Mults’ sãnt’ fapts’, la sor-curbani, cà-aù lucratã fãrã minti;
Ursa va ligari ghini, di cu njicã. Nitsi-un dinti
Nu lipseashti s-lji-alashi-n gurã. Easti gioni-a mel bãrbat
Tu Ghiftamea tutã, soro, nu i alt’ cama-alãgat!
(‘Nghilushea intrã cu-unã cãrvealji di pãni, cu cash shi-umtu;
Ghifta li ljea cu-agunjii, li mutreashti, li bagã tu trastu;
lj-greashti fãr di chefi)
U-alipseshi dip cama njicã; nu-avea sh-‘nã cãrvealji mari?
Shi-umtul lu-aduseshi ixichi, mãnã streasã eshti nj-pari.
Ia stài ‘mpadi, la nipoatà, yina sh-tini ninga mini...
(‘Nghilushea sh-Sufiea s-aproachi di Ghifta; Ghifta ãl ljea nelu cu
cheatrã tsi-l tsãni ligat di gushi, ãl mutreashti; u ljea mãna-ali-Nghilushi
shi-ù mutreashti tu palmã dupã tsi nipoi mutreashti de pi nelu de
pi-Nghilushea; s-mindueashti putsãn cu mutrita-nsus shi-acatsã sã
zburascã; Sufiea cu-Nghilushea s-mutrescu daùli shi hamu-arãd)
Sãnãtatea, Dumidzali-m, pãnã tora nji-u-am mult’ ghini;
Di fumealji, cu-a Ta numã, nji-am purtatã mult’ ‘ngãtani;
Nu i searã tsi s-nu hearbã pi la tenda-a mea cãzani;
La misali, mushutetsli, cãti sãnt’ tu pulitii,
Nu-nji sunt’ shcurti shi nu-a s-hibã cà io shtiù ta s-daù yitrii
Pi la tiniri, minti shcurtã, sh-pi la màri cu caplu gol!
Dà-nji shi-arada-aestã, Doamne, zboarã multi, cà voi s-tor
Tut tsi mindueashti azã feata-aestã.
(s-fatsi canda mutreashti cu ma multu-ngãtan sh-deapoaea
ca-aspãratã fatsi:) I mãyipsitã!
(‘Nghilushea sh-Sufiea s-aspar)
Nu-i tsiva! Dip s-nu-avets fricã! Easti-ntreagã, nu-i cãrtitã!
(Mutreashti de pi nel, de pi palma-ali-Nghilushi
sh-mutã oclji cãtã dãvani)
Tini, tsi-arãstornji-amàrli sh-loclu tut di-alantã parti!
Tini, tsi-aveglji lumea tutã, pi-nvitsats sh-pi-atselji fãr carti!
Tini, tsi cu-un ocljiu lunjinã shi scutidi nã pitrets!...
(‘Nghilushea sh-Sufiea s-mutrescu cu hamu-arãs; Ghifta
toarã caplu cãtã nãsi sh-lã dzãtsi)
Nu-arãdets, avets rãvdari!
(mutreashti nipoi pi nel) Ti pãlãcãrsescu-a s-trets
Pi la io tu-aestã oarã ca sã-nji spunji tsi tihi ari,
Sh-cari va s-u ljea ti-nveastã pi-Nghilushea.
(suflã pi nel; li-nfricusheadzã boatsea-a ljei) ‘Nã hãbari!
Lai,-mplinã di fãrmatsi, vrea sã-nji spunã!
(‘Nghilushea mutreashti pi Sufiea aspãratã) Nu ti-aspari!
Gionli-a tàl ti va, nipoatà; nãs ti tini-n foc ansari!
Ghini ma, fãr nãreari...
(ãl mãtreashti nelu) ai un tatã nu-ahãt bun...
Nu lu-alasã sã zburascã...! aduchishi iu voi s-asun!
Nu-i ashà cà nãs ti veaglji sh-nu ti-alasã sã zburàshti?
‘Nghilushea (nãritã sh-ljea mãna dit mãna-a Ghiftãljei) -
Nu-i di-alihira!
Ghifta - Ascultã...
‘Nghilushea (s-mutã di-mpadi shi sta pi scamnu) - Tats cà, nu ma shti tsi greshti!
Nitsi tat-nju, nitsi dada-nji nu mi-ncheadicã la vreari!
Cà... i nãs!
Ghifta (lj-talji zborlu) - Ascultã-ts tihea, feata-a mea, sh-fãrã-ncãceari.
Nãs mutreashti s-treacã oara, poati... sh-cu-alti, cà-i ficior!
(cu curaji cãtrã-Nghilushea)
Vrei su-l fac ulog? S-urgheascã? Vrei su-l vedz cu un cicior?
Vrei su-l cihtãsesc’? S-glãreascã? Vrei s-mutsascã eta tutã?
I ma... vrei su-l fac cà s-ti-aibã mash pi tini-nveastã vrutã!?
Dzã! mash, dzã-nji! cãt ti fãtseari, ia, s-nu-apuc sã-nji cher zãnatea,
Tuti va li fac sh-di geaba!
(ljea sh-si scoalã) Pots sã-nji spunji cãt easti satea?
‘Nghilushea (mutreashti la satea di pi mur) -
Easti dauùã sh-giumitati.
Ghifta (agunjisitã) - Mi-amãnai mult’; nj-esc’ ti fugã...
Di dimneatsa-a cilimeanlui nu-ari cari sã-lji da s-sugã
Cashti, mini mãrata, disi va lu-aflã yiù acasã...
Lu-am sh-ca niputut di-auùaltari; ari tusi sh-nu lu-alasã
S-mãcã dip, njiclu-ali dadi; voi s-lji-adar heam di culeash.
(cãtrã Sufiea)
Dà-nji un san di frinã, soro; dà-nji ashà s-bãnedz, shi-un prash!
Ashà s-tsã bãneadzã-aushlu! Nu-am tsi s-mãc, la sor-curbani,
Am, nu un, ma dzatsi-acasã, dispuljeats, tuts, morts’ di foami.
Sotslu-a mel, s-nu-avea-apucatã,-anda cãdzu yiù tu-aestã lumi,
Easti-mbitãtor dip mari! Cafi searã, dauùã ghiumi
Di rãchii-arucuteashti! Tuts pãradzlji ti-lji scot mini,
Di cãnestri sh-di “zãnati”, vroarã s-nu-apuc s-nu hiù ghini,
El nj-lji ljea; el, mãscãràlu! sh-nu-nji da nitsi pãni s-mãc!
Di-anda mi lo di la dada, ah mãrata-nji, tsi s-vã dzãc...
Pãnã azã, ‘nã fustani nauùã nu nji-ari-adratã!
Nitsi pistipsesc’ ca s-hibã ‘nã muljeati ma mãratã
Sh-cama oarfãnã di mini! (ali Sufii lj-cadi njilã)
Sufiea (cãtrã-Nghilushea) - Dà-lji ‘Nghilushe, un sãn di frinã,
S-aflã dininti-ali dadi!
Ghifta (dupã tsi easi-Nghilushea) - Casa di tuti s-u-ai ‘mplinã!
Cum ti ved, ai mãnã largã, ai sh-‘nã inimã... cãrvealji!
Nu-ts si-aflã heam di carã? Soro, nu-ai tsiva mintealji?
Sufiea - Tsi-i aoatsi hãsãpani di-nji cafts’ sh-carã, la mãratã!
Ghifta (fãrã fatsã) -
Sh-tsi cãra-ntribai la soro? Io, caft’ cà escu-agiunatã,
Nu-ts si-aflã, sor-curbani, vãrã stranj vecljiu, cama purtat,
Dà-nj-lu, s-tsã si-aflã dininti-a vãrnui tsi lu-ai ‘ngrupat!
(intrã-Nghilushea cu sanlu-mplin di fãrinã; lj-lu da;
Ghifta-l disheartã tu trastu; shi-adunã cãnestrili, sh-ljea
ciumaga shi-anda s-easã-Nghilushea lj-dzãtsi cu inati)
‘Nghilushea -
Ts-umplui trastlu cu di tuti sh-tini nu-nji spuseshi tsiva.
Ghifta -
Cum nu-ts spush? Ascultã featà! Gionli-a tàl ts-dzãc cà... ti va!
(cãtrã Sufiea)
Nu-acumpãri, soro, cãnestri?
‘Nghilushea (cu inati) - Fudz di-aoatsi, minciunoasã!
Ghifta (sh-bagã cãnestrili deanumirea) -
Titsi ti nãreshti nipoatà?
‘Nghilushea - Frãndzi-ts-u, Ghiftã lãvoasã!
Ghifta (easi sh-dzãtsi singurã) -
Nji-umplui trastul cu di tuti, mea... la s-creapã shi s-mi batã...
Mira, ti Ghiftamea tutã, dzãsi cà s-hibã-avinatã! (easi)
STSENA III
Sufiea shi-Nghilushea
Sufiea - Nu-ts dzãsh, hilje, cà la Ghiftã nu lipseashti ca s-ti spunji!
Mash mini shtiù ‘Nghilushà cu cari gioni va ti-ncãrunji.
U cunoshti pi tsal-Hristac?
‘Nghilushea (cu hamu-arãslu pi budzã) - Nacà vrei s-dzãts ti-a ljei hilj?
Sufiea - Ari un ficior, lutseafir! sh-cãntã tish ca un birbilj!
Picurarlji tuts lu-alavdã; easti gioni, ca ljiundar!
‘Nghilushea - Ti tsiva nu-i bun ti mini macà easti picurar.
Macà s-nu mi ljea, moi dado, gionli-atsel tsi nji-am tu vreari
Gionli-atsel, ti cari noaptea nu pot sã scap di ‘nã-nyisari,
Sh-macà va s-lu ved cu altã di-aoa sh-ninti ninga ‘nã oarã,
Mini-a s-fac, atsea tsi nu-ari faptã-altã tu-aistã hoarã!
Sufiea - Tats-nji hilje; tats-nji featà; nu-ts aspardzi sãndza-ncot.
Vroarã s-nu-ts treacã pit minti cã-a shi-alasã un Fãrshirot
Atsea iu shi-arcà nãs vreari!
(asunã la ushã)
Vedz ‘Nghilushe, cari-asunã.
(‘Nghilushea s-dutsi sh-dishcljidi)
STSENA IV
‘Nghilushea, Sufiea shi Yioryia (intrã Yioryia; nãsã lu scuturã di numir)
‘Nghilushea - Tsi cãftashi?! Grea! spuni! ‘ntroarã!
Yioryia (ciudusit nu shtii tsi s-facã) - Tsi cãftai?! S-daù “dzuùa bunã”.
Nu-nji dzãts, tsi-ai, scumpà-Nghilushà, di mi scuturi cu naràù?
Sh-titsi fatsa-a ta di anghil azã easti ca di zmeù?
‘Nghilushea -
Dzã-nji, dzã-nji, ninti sã stai ‘mpadi - spuni-nji titsi ts-fu yinearea?
Yioryia (cu hamu-arãs) -
Vrei sã shti vrutà-Nghilinà? Vinj aoa sã-nji ved yishtearea!
(cãtã Sufiea cari nu-l mutã caplu su-l veadã ma sh-mutreashti lucurlu)
Nu-i ashà, tetà Sufii? Nu-i ashà cà vinj ti nãsã?
‘Nghilushea -
Cafts’ s-tsã-arãdz di mini, cãne? Nu-i nãmal cãt tsã-ai arãsã?
Yioryia - S-eshti diealihira nãritã...? Nu-nji yini ca s-pistipsescu...
Mini vinj aoa,’Nghilushà, nu s-mi ljeaù ma... s-hãrisescu!
(Sufiea lucreadzã ninti fãrã s-mutã caplu; Yioryia
cara veadi cà Sufiea nu-l mutreashti sh-nu dzãtsi tsiva)
Macà sh-teta di-aco-mpadi, caftã ca sã-nji frãngã dorlu
Tsi-am ti tini, la-Nghilushe, s-mi-ascucheats, macà ciciorlu
Altã oarã va s-calcã praglu-a casãljei iu vinj cu vreari.
(ljea s-fugã; ‘Nghilushea nu lu-alasã)
Stats cu sãnãtati, sh-vroarã...
(cãndu vrea s-easã Yioryia, ‘Nghilushea u-ncljidi ushea
shi-l tsãni la loc)
‘Nghilushea - Yioryia, inima nji-arsari...
Nu ti-alasã, nu-ts dà iznã s-fudz di-aoa, cu unã sh-dauùã!
(Yioryia s-toarã hãrios)
Yioryia - Shteam cà nu va s-eshti nãritã; shteam cà nu-ai inimã rauùã.
Sufiea - Nu-ari-avutã sh-nu va s-aibã macà sh-tini-a s-eshtsã bun!
Yioryia - Ninga nu mi-avets pãscutã?
Sufiea - Nu-aducheshti iu voi s-asun?
Cu-alti feati s-nu ti-ameastits! s-nu zburàshti cu caitsido!
Cãndu-ai vreari cu-Nghilushea, cà s-nu s-facã fãnico!
Yioryia - Tora-acãchisii nãrearea! Poati-aoaltari, cãnd’ zburam...
Cu Silfiea-ali-Nghilini.
‘Nghilushea - Nj-yinea Yioryia... s-ti mãcam;
S-ti zgrumam cu mãnjli-a meali!
(Yioryia-arãdi) S-ti chisam! s-ti fãtseam pitã
(Yioryia-arãdi)
Cãnd’ zburai cu nãsã, cãni! (Yioryia-arãdi)
Yioryia - Cum? - cu-al Spiru isusitã?
‘Nghilushea (ciudusitã) - Cum dzãseshi?!
Yioryia - Cu vruta-al Spiru!?
‘Nghilushea - Cum? Ia dzã-nji ninga ‘nã oarã?
Yioryia - Tsi ti fats ca nishtiutã cãndu-ù shtii-ntreaga hoarã?
Nu tsiva ts-tricu pit minti cà vahi zburam cu altã vrutã?
Vrearea-a ta, avdz’ la-Nghilushe, nu u daù ti lumea tutã!
(lj-da un scamnu shi-mplinã di harauùã)
‘Nghilushea - Atumtsea... stai frate Yioryia, stài ca sã zburãm ti vreari!
Yioryia - Nu vinj sã zburàscu-Nghilushe, ma vinj s-tsã spun ‘nã hãbari.
(Sufiea lu-alasã lucurlu shi-ascultã)
‘Nghilushea - Tsi hãbari, vrute Yioryia?
Yioryia - Noi Marica u-asusim!
(Sufiea shi-Nghilushea agno harauùã)
‘Nghilushea - Car’, car’ lj-easti gionli Yioryia?
Yioryia - Cola-al Nash, shi-apufusim...
Spiru sh-mini,-aistã searã s-acljimàm shi vrutli-a noasti!?
Ca s-vã veadã dada sh-tati.
(‘Nghilushea-l bashi tu fatsã)
Sufiea (cãtrã-Nghilushea) - Du-ti... sh-vedz... nu frãndzi coasti
Cà dapoia...
Yioryia - Tsi dapoia?
Sufiea - Nu-i tsiva! Du-ti-Nghilushi!
(‘Nghilushea di harauùã lji-ansari di gushi su-l basi)
‘Nghilushea - Tini Yioryia, eshi nafoarã; pãn s-mi-nvescu, stai dupã ushi.
(Yioryia easi; ‘Nghilushea scoati dit sfinduchi nauùã stranji;
Sufiea mutreashti hãrioasã pi-Nghilushea shi hamu-arãdi)
Bitimea-a partiljei III
PARTEA IV
STSENA I
Nata, Marica shi Spiru
(Udaea easti iara-atsea dit Partea I)
(Nata toartsi cu furca; Marica sta la firidã sh-chindiseashti; intrã Spiru)
Spiru (s-dutsi-ndreptu la Marica shi-ù bashi pi frãmti) -
Hai, s-ti-nchirdãseshti Maricà! Cãrunji buni sh-banã lungã!
(Marica lj-dzãtsi tsiva la ureaclji)
Lucrul s-bitisi; s-nu-ai derti!
(Marica-l bashi)
Nata (nu-lji pistuseashti) - Mash minciunji nã scots dit pungã...!
I ma dzãts cà s-nã fats chefea? Tatã-tu? Titsi nu vini?
Nacà sã-mbità shturpumenlu?
(Intrã Chita hãrsit. Tuts mutrescu cãtrã nãs)
STSENA II
Nata, Marica, Spiru shi Chita Chita - Nu sã-mbità, cà easti ghini! (s-dutsã tu cohi shi sheadi-mpadi)
Adu, Nata-a mea mult’ scumpã sh-dà-nã s-bem, s-nã hãrisim!
Nata - Sh-titsi tutã-aestã boatsi?
Chita (iara cu boatsi-analtã) - Cà Marica u-asusim!
Nata - Aush, nacà ts-fudzi mintea di fãtseshi vãrã glãrimi?!
Chita - Lucru-aestu-l cusui, moashe, nu cu spang’ ma... cu shigimi!!?
Nacà vreai s-ti-alas pi tini s-bitiseai un lucru-ahtari?
Iu s-ameasticã bãrbatlu, s-nu vedz mãna-ali muljeari!?
Cà-i cu giudicata shcurtã shi-ardi-n hoarã-a ljei bãruti!?
Nata - Ahtàri s-li zburàshti la moarã, nu shi-aoatsi!
Chita (nu bagã oarã la zboarãli-ali Nati) - Dip chiruti
Sãnt’ dip cufchi!? Nu-aù mãduùã...!?
Nata (lu-apucã di-anumir shi lu-ascuturã. Chita-ù mutreashti) -
Shturpumene! spuni-nji ‘ntroarã!
Tsi fãtseshi? Cu car’ fushi azã?
Chita (pirifan ãngreacã pi zboarã) - Cu-atsel tsi cãfta sã-nsoarã!
(Spiru sh-Marica hamu-arãd)
Nata - Car’ i-atsel? Ia spuni-nji nma!
Chita - Dà-nji ta s-beaù , ‘nã shishi-mplinã...
Mea s-tsã-l spun! Vrei?!
Nata (lu-ascuturã di-anumir) - Dzã-nji! cai easti?
Chita - Nu tsã-l spun pãnã s-nu yinã...
Tsi cãftai! S-yinã... sh-mizei!
Nata (lji-aurã cu inati) - Ti-aspãrseshi? Yina-ts pi minti!
Chita - Ca s-tsã-l spun, moashe, dimãndã! tuti adu-li dininti...
Mea dapoia s-dishcljid gura!
(pirifan cãtrã Nata)
Un ficior, cum nu-i tu hoarã,
Alt’ ficior, cama cu hari!
Nata - Aush! ma putsãni zboarã!
Chita - Nu-nji dzãts: tsi ti pati, Natà, macà ninti va-nji dai beari?
Omlu, cãnu-arucuteashti, avdzã-ncoa, o la muljeari,
Tuti li scoati tu padi; ici-tsiva, nu tsãni-ascumtu!
Nata - Ma s-fãtseshi vãrã glãrimi, sã shti corbe, cà cu umtu
Va ti upurescu!
Chita (fãr di s-u-ascultã Nata) - Rãchiea, yini ma nu yini? Spuni,
U-aduts i ma... s-es nafoarã?
(Nata cara-l veadi cà s-fatsi hãzãri sã scoalã di-mpadi,
s-dutsi nafoarã) S-dai di-atsea tsi-adarã spumi!
(Marica cu Spiru arãd; Chita s-shutsã cãtrã Marica)
Tsi dzãts tini, feata-al tati?!? Tsi feci mini ti-arãseashti?
S-nu ti-aspari! dip s-nu-ai gailei, cà cu tini s-uidiseashti.
S-vedz tsi numtã va sã-ts facã tati-a tseia! Hãrisea-ti,
Cà, Nicola, easti-un gioni tsi lji-aù picã multi feati!
(Marica hamu-arãdi chifloanji; Nata intrã, tsãni tu-unã mãnã
pãgurlu shi tu-alantã un pheat cu mizei sh-li bagã dininti-al Chita)
Tora, nu-am tsiva ti dzãcã. Moashe, yin di shedz ãmpadi.
(Nata sheadi ningã Chita; ãl mutã pãgurlu, oarã shi bea)
Haidi, vivat! s-nã bãneadzã! (bea)
Nata - Viva-aush... ma... nu nj-si veadi...
Sh-nu pot s-bag pãgurlu-n gurã pãnã sãnd’ nu-nji spunji ficiorlu.
Chita (bea) - Viva moashe! s-nã bãneadzã! azã, s-umplji tut uborlu
Mash cu cuscri, cu soi nauùã! (bea) Sh-di ma njitslji s-hãrisim!
(bea shi-l da pãgurlu-ali Nati, ma Nata nu-l ljea)
Tsi-ai di nu beai, vrutà Natã? Bea, la corbà, cà-a s-murim!
(ãl mutã pãgurlu, bea sh-mãcã mize)
Bea, cà bearea easti pãndzã tsi-anvãleashti pi chideri!
Anda-arucuteshti, la moashe, nu-nyisedz dicãt averi!
Nu-nyisedz dicãt tinjii sh-dzuùã albã! Moashe, bea!
(lj-lu da pãgurlu; Nata-l ljea ma nu-l dutsi la gurã)
Dzã: sã-nchirdãseascã feata!
Nata - Spuni-nji prota, cari-ù ljea...
Chita - U ljea cãcãstorlu, moahe, tsi-alãtra piningã searã!
I ficior cu multã minti. Nj-dzãsi cà pãn di primvearã
Vrea cà s-facã sh-numta! Mini...
Nata (lj-talji zborlu) - Tini, s-nu tsiva di greshti!
Tu harauùa-ali Maricã s-nu tsiva di mi nãreshti!
Cà... pri oasili sh-pri groapa-a atãljei tsi-nji deadi banã...
Va ti s-tsã-alãxeshti sh-numa!
Chita (ãl dutsi bãgurlu la gurã sh-bea) - Nata-a mea, tish ca sultanã
Tish ca unã vãsãloanji pari cãnd’ scots dit gurã zborlu!
Frãmtea nji-u tsãnji ãnsus, daileanà,! Tsi s-tsã fac? Nj-duchishi torlu.
Mea, ma s-ti-aveam shuplicatã, s-ti-agudeam di nãnti, nãnti...
Va zburai cama-aplicatã sh-va s-fãtseai cum fac nãscãnti
Tsi... cãnd’ gresc’ bãrbatslji,-ntroarã lã si-ncljinã la cicioari!
Bana tsi u-avum noi Natà, s-nu u-aibã alt’ pi loc, sum Soari! (bea)
Sh-tsi hãirã tuti-aesti? Sh-tamam cãndu-avem harauùã?
Ai driptati sh-tini Natà! Azã, him cu “Moda nauùã”!
Cà lipseashti s-tsãnem budza tut pi-arãs..., ni cà vrea dzãcã,
Ghini ma, avdzã-ncoa la Natà, “Moda nauùã” va mi mãcã!
Va mi-aspargã dip di minti! (ãl mutã pãgurlu sh-bea)
Nata (lji zburashti cu buna) - Chita, nu-ts fà inima rauùã!
Chita - Nata-a mea, sumarlu, vroarã nu poati sh-si facã sheauùã!
Ma, cum dzãsh, cãndu-ai harauùã vrei, nu vrei, lipseashti s-cãntsã!
(bea) Bun sh-cu carti i ficiorlu, ma... cum nj-dzãsirã nãscãntsã...
Nu-ari tsintsi pradz tu pungã!
Nata - Doilji noi titsi lucràm?
Sh-cara nu-ari tsi-ari s-facã? Avem noi aush! Sã-lji dàm!
Ta shi-adarã casã bunã. Di-azã easti-a nost’ ficior...
(Spiru cu Marica s-hãrisescu)
Chita (dupã tsi tradzi dit pãgur s-toarã cãtrã Nata) -
Tut ashà va-lji da shi-al Spiru, socur-su cãndu-a lu-nsor?
Nata - Atsel tsi-ari nu lipseashti ca s-lu-arucã ocljiu-aljiurea.
Tsi-lji vrei gãrtsãronjlji, Chita, cãnd’ pots s-talji tutã pãdurea!
Chita (mãcã sh-bea) - Ai driptati, vrutà Natã; unã njilji lji-am ti dari!
(Marica s-hãriseashti)
Sh-casa va lji-u-adar tut mini! Voi cà s-hibã un om mari!
(Nata-l bashi Chita; Marica shi Spiru s-hãrisescu)
Nata - Chita! vrutlu-a mel sots Chita! alasã-mi s-ti bash cu foc!
(ãl bashi nipoi)
Nitsi pistipsescu s-bãneadzã altã muljeari pristi loc
Hãrioasã cum esc’ mini! (ãl bashi)
Chita (aratsi) - Moashà! tu loc di bãsheari...
Pots s-li umplji ninga ‘nã oarã?
(lj-lu da pãgurlu sh-Nata ãl ljea) Nu-i harauùã fãrã beari!
Nata - Nata, vruta-a ta, lài Chita, va s-tsã-aducã sh-di-atsea buna.
(Nata easi sh-dupã nãsã es Spiru cu Marica)
Chita (singur) - Cãndu-arucutesc’ nãndauùã Nata nj-pari tish ca Luna!
Bun ficior! Avea-ndriptati moahea-a mea di-lji tsãnea parti!
Nj-dzãsirã cà, la Sculii nãs ‘nvitsà ma multã carti!
Cãndu-i zborlu ti scriari mãna sh-mintea nu lj-si curmã!
Vãr nu poati ca s-lu-astreacã! Vãr nu calcã pi-a lui urmã.
Ma... sh-Marica, sã-nji bãneadzã, nu-ari-ngiur, nu-i ti scãdeari;
Ari-n cap, un sac di minti! Nu lipsea s-hibã muljeari!
(intrã Nata shi lj-lu da pãgurlu)
Nata - Ursea! vrutlu-a mel sots Chita! bea cãt vrei, cà u-ai halali.
Chita - Natà, azã, nj-pari ‘nã steauùã, vãsãloanji pristi steali! (bea)
S-nã si-nchirdãseascã feata! Sh-di ficior s-nã hãrãsim
Sh-ia iu-ts dzãc: tu bana tutã-i arusheni s-nã vãryim!
(intrã Yioryia)
Yioryia - Tate, scoalã-ti! Yin cuscrilji! Tini dado eshi nafoarã...
(Nata easi)
Chita (bea) - Dzã-lã s-intrã-n casã Yioryia! (intrã Spiru)
Spiru - Eshi tate, cà s-apruchearã!
Chita - Ma, nu-nji dzãts tini zãgare, titsi s-es? Cari-i Pãshelu?
Dzã-lã cà s-urseascã-n casã cà s-nu-lji ljeaù cu tinichelu!?
(Spiru shi Yioryia es nafoarã; Chita-armãni singur;
sã scoalã di-mpadi)
Di-avãrigra nj-yini mintea cãnd’ mi minduesc’ cum s-grescu,
El zburashti ca dit carti sh-nu va s-pot s-lji-apãndãsescu...
Tsi-ari s-facã, mash s-am beari, cà lã talj cu verdz’ shi-uscati!?
Shi-anda-s mults’, nu nj-easti fricã, pot s-dzãc zboarã-amisticati!
(easi nafoarã)
STSENA III
(Chita s-dutsi tu-alantã udai tsi easti-ashtiratã cu chilinji; tu mesea
di udai ari masi sh-di-avrigãra di masi ari scamnuri; pi masi ari chelchi
sh-shishi di rãchii; Chita sta pi un scamnu tu mesi shi mutreashti cãtrã
ushi; di nafoarã s-avdu cãntits fãrshiruteshtsã: s-cãntã cãnticlu “Ia iu vinim,
ia iu vinim/ mea umplets ploshtili cu yin,/ mea dauùã cu yin, dauùã cu rãchii./
mea dauùã cu-apã dit ayinji!”) (cãndu cuscãrlji intrã-n casã Chita sã scoalã
di pi scamnu shi-ashteaptã-mprostu s-da mãna cu nãshi; Nata sta ningã Chita)
Chita, Nata, Cota, Lena, ‘Ndreia, Nicola, ‘Nghilushea, Silfiea
Cota - Ghini ti-aflàm, cuscre Chita! Preacljea s-nã si-nchirdãseascã!
Chita - Ghini vinishi cuscre Cota! (s-ghinuescu)
Lena (dada-al Nicola) - S-nã bãneadzã! S-ausheascã!
‘Ndreia - Sh-di ma njitslji cuscre Chita!
(intrã Nicola. prota lj-bashi mãna-ali Nati shi dupã-atsea mãna-al Chita;
Chita cu frãmtea-nsus mutreashti pirifan cãtrã Nata; Nicola sta pi scamnu
ninga nun-su-Andreia; cuscrilji sh-cuscrili shed pi scamni)
(Chita, dupã tsi shed tuts pi scamni, oarã)
Chita - Viva nune! S-tsã bãneadzã! (bea)
‘Ndreia (fãrã s-ljea chelchea cu rãchii) -
Viva! viva! cuscre Chita! Nu-i gãljina s-cãcãreadzã!?
Cota - Ghini dzãtsi nunlu, Chita! cu dultseami s-ahurheashti
‘Nã dultseami sh-cu-apã-aratsi shi-a muljerlor lã-ariseashti!!
Chita (mutreashti cãtrã Nata) -
Tsi dzãts tini, a la moashà, dupã “Modã” easti... s-easã?
(tuts arãd)
Nata - S-easã, s-tinjiseascã soea! tsi? Vrei s-u tsãn ‘ncljisã-n casã?
(tuts arãd shi bat pàlnjili)
‘Ndreia -
S-bãnedz cuscrà,-ù fãtseshi chefea! sh-di ma njitslji s-hãriseshti!
Nata - Sã-nji bãnedz! s-u-ai mãna-mbarã!
Cota - Vroarã, cuscrà, s-nu-ausheshti!
Inima u-ai ca di featã!
Chita - Featã di sheaidzàts di anji! (tuts arãd)
Cota - Tsi-ari s-facã, cuscre Chita...
‘Ndreia (mutreashti cãtã Spiru sh-Yioryia cari shed tu pãltàrli-al Nicola) -
S-tsã bãneadzã sh-doilji-aslanji!
Sh-la harauùa-a lor, s-da Domnul, s-nã videm cu tuts deadun!
Chita (mutreashti pi Spiru) -
Unlu,-aproapea lu-am hãzãri. Dupã doi meshi lu-ncãrun!
(s-fatsi tãtseari. Intrã Marica cu discu; dupã nãsã sta-Ngilushea
sh-Silfiea shi tsãn cãti-un ghium cu-apã; Marica treatsi pi la tuts
cu discul, prota la nunlu shi deapoaea la Lena; cãndu chelchili
suntu guliti, ‘Nghilushea sh-Silfiea li umplu; cuscrilji cari ljea dultseami,
dupã tsi oarã sh-bea apã, arucã pi discu pãradz)
‘Ndreia (oarã) -
S-nã si-nchirdãseascã cuscre! Domnul s-lã da multã vreari!
Sh-di ma njitslji, cuscrà Natã! Bana-a lor s-lã hibã njeari!
Nata - Sã-nji bãnedz! S-u-ai mãna-mbarã! sh-pi la casa-a ta sh-si toarã!
(cãndu treatsi Marica cu discul la Nicola)
Chita (cãtrã Marica) - Nu ti-aspari scumpa-al tati cà, pi mur nu va s-arsarã!
(tuts arãd)
Nicola (oarã) - La cuscrimi lã bash mãna!
Nata - S-bãnedz hilj! Sã-nji prucupseshti!
Nicola (cãtrã nun) - Nunlu s-u-aibã mãna-mbarã! La cãrunã s-nã uneshti
Mash cu tihi shi harauùã!
‘Ndreia - Sã-nji bãnats! S-nji-alghits ca neauùa!
Nicola (s-toarã cãtrã Spiru sh-Yioryia) -
Sh-la harauùa-vã Spiru, Yioryia!
Spiru (u-agudeashti pi pãltàri) - S-tsã bãneadzã Luna!
Yioryia - Steauùa!
(Marica, Sufiea, ‘Nghilina, hamu-arãd; alantsã tuts arãd)
Cota - Sh-la ma njitslji cuscre Chita!
Lena - S-nã bãneadzã, cuscra Natã!
Chita - Feata-a mea-i putsãn ca zurã s-nu nj-ti plãndz macà s-ti batã!?
(tuts arãd; dupã tsi tuts ljea dultsenji, Marica, Silfiea shi-Nghilushea es)
(nunlu li measticã poamili, nealili sh-doarãli sãntu-adunati tu-unã shchepi
di sirmã; tuts pi-aradã-ù ljea shchepea cu doarã shi-ù da di perlu din cap
sh-bea dit dauùã pãguri)
Chita - Viva nune! sh-la cãrunã!
‘Ndreia - Viva, viva! Cuscre Chita!
‘Nveasta-a noastã nu i zurã! Bunã, slabã, s-mãcã pita!
(dupã tsi Chita bea, alantsã-ahurhescu s-cãntã)
Cuscre Chita! s-ti-aflã bunli! sh-di ma njitslji s-hãriseshti
Ghini s-ti-aflu, Cola frati!
Cota - Ghini sã-nji yinji, cu cãt urseshti?
(‘Ndreia-ù bea chelchea-mplinã)
Sãnãtati! s-ti-aflã bunli sh-la cãrunji s-u-ai mãna-mbarã!
Viva cuscrà Natã!
Nata - Viva!
Cota - Sh-di ficiori s-agiundz’! (tuts arãd)
Chita - Sh-li-aflarã!
Nata - Sãnãtati! S-ti-aflã bunli!
(cãtrã Chita) Chita! bea macà ts-u tsãni!
(tuts arãd s-huhutescu; Chita mutreashti-anvãrliga s-u veadã Marica,
ma nãsã nu-i tu udai)
Chita - Unã langutã nu-nji treatsi fãr di feata, na sh-pri pãni!
(tuts arãd, altsã bat pàlnjili, altsã-aurlã: bravo!) (Chita cãtrã Yioryia)
Yioryia! grea-lji ali Maricã!
(s-toarã cãtrã Nata) Tsi dzãts tini moashe? S-yinã?
Nata - La-ahtàri lucri nu mi-ntreabã “Moda” la-ahtàri nu sã-ncljinã!
Cota - Ura! (tuts strigã “ura” cu harauùã) S-bãneadzã cuscra!
Chita - Cum? Mash cuscra s-vã bãneadzã?
(tuts arãd) (intrã Marica, ‘Nghilushea sh-Silfiea)
Trets di stà ninga Nicola cà, shi-aoatsi nu-a s-cuteadzã
S-ti cãrteascã cãcãstorlu!?
(tuts arãd; Marica sta ninga Nicola, ‘Nghilushea ninga Yioryia sh-Silfiea
ninga Spiru; treili preclji zburàscu un cu-alantu cu harauùã)
Viva! nune sh-cu un cãntic!
‘Ndreia - Ghini sã-nji yinji! Hãzãri escu!
Du-lji-u tini Cota frati! Hirbets tuts cà-a s-ahurhescu!
(cãntã fãrshiruteshtsã cãntits di numtã)
‘Nsoarã-nj-mi, dado, ‘noarã-nj-mi!
(nãscãntsã la masã mãcã poami, altsã bea; Nata zburashti cu Lena,
sh-pirdàlu cadi pi-ndasea-a harauùãljei)
B i t i m i
TURNAREA LA VATRÃ
INSHILJI
COLA
YIORYIA, frati-ali Leni
LENA, nicuchira-al Cola
DINA, om tricut;
MITA, om tricut, vãrsnic cu Dina;
SPIRU, tinir Fãrshirot;
LEXA, muljeari moashi di vãrã 70-75 di-anji;
CHENDRA, om tricut ca Dina;
MIHA, om tricut;
MARIEA, muljeari tricutã;
MITA, bãrbat;
HRISTA, om tricut;
ACTUL I
Stsena I
Cola shi Yioryia
Yioryia-ù dishcljidi ushea; Cola sheadi ningã vatrã tu cohi-ndrupãt
di dauùã cãpitãnji; cãt ãl vidzu Yioryia s-mutà-ngurcish.
Yioryia (s-dutsi la Cola, s-ghiunueashti cu nãs shi sheadi-mpadi di-alantã
parti-a vatrãljei, tu-alantã cohi) - Bunã-ts oara, frati Cola!
Cola (lji-u strindzi mãna) - Ghini vinishi, Yioryia frati!
Yioryia - Tsi fats, cum eshti? (sheadi-mpadi)
Cola - Pãnã tora, tish ca bic, di sãnãtati.
(Cola lj-tindi cutiea cu duani, Yioryia-ù ljea shi-adarã tsigarã)
Ari-aproapã ‘nã stãmãnã di cãnd’ nu nã-avem vidzutã;
‘Nã stãmãnã mari mintea nji-u mash di gailei bãtutã;
Cum putushi s-aravdz’, lài Yioryia, ca s-nu yinji pãnã la mini!?
Yioryia (dupã tsi u-aprindi tsigara) -
S-am ljirtari, Cola frati, lipsea; stepsu-am; nu feci ghini;
Lipsea s-yin tu hãrãyii, icà, ninti si s-nopteadzã?
Cola (ciudusit) -
Pulju-a noaptiljei eshti Yioryia? Mash nãs dzuùa nu cuteadzã
Ta s-azboairã ca si s-priimnã, i s-alagã ti mãcari;
Cucuvealili, agrimea, furlji cari da lãhtari
Mash nãshi s-afiresc’ di dzuùa, s-afiresc’ di-a ljei lunjinã.
Yioryia - Cola frati, hoara-a noastã, mash di-agrimi easti-mplinã
S-nu ti ciuduseshti cãndu-azã, tuts atselji frats tsi giura
Cà, va s-hibã bana tutã tish ca frats tu hoara-a ta,
S-nu ti ciuduseshti, dzãsh Cola...
Cola (lj-talji zborlu) - Spuni Yioryia, tsi sã-ntsasi?
Yioryia (adilji-ahãnda) - Tu-a lor suflit, Cola frati, imireatsa lã si-asteasi!
Arãs nu lã vedz pi budzã! Shi-opsea lã easti-alãxitã!
Cola (hamu-arãdi) -
Tsi tut talji la verdz’ shi-uscati, tish canda ti-aù mãyipsitã
Ghiftili?
Yioryia (aspãrat) - Nu, Cola frati, nu mi tsãn di chirãturi;
Cu dialihira gresc’ Cola, tuts tu hoarã fac ca zuri!
Nu shtiù, di cãt’iu-nchisirã vinturli tsi suflã-n hoarã.
Tuts ca loats di vintu sãntu Cola! Sindilii mintea lã-ù loarã!
Cola (u ljea cutiea, adarã ‘nã tsigarã, u-aprindi sh-mutreashti cãtrã Yioryia
cu hamu-arãs pi budzã) -
Dupã cum zburàshti, lài Yioryia, ãnji si pari cà... tsiva...
Tsiva tsu tsã-arãseashti, ti pimsi ca s-yinji aoa.
Dzã-nji, atumtsea, sã shtiù sh-mini, di tsi vinturi easti zbor?
Yioryia (fãrã nãdii) - Cola frati, seamni-arali! Dumidzà s-bagã cicior!
Nãs, mash nãs, poati s-nã-ascapã. (sh-fatsi crutsea)
Him chiruts Cola, chiruts!
Tinirlji nu vor s-nã-ntreabã. (Cola tradzi isih di tsigarã
sh-mutreashti cu hamu-arãs Yioryi) Mindueai vroarã s-aputs
Unã-ahtari dzuùã Cola? Sh-tamam... tora, tu-ausheatic
Ca bãrbat cu mintea-ntreagã, zborlu io nu caft’ s-lu-mpeatic
Cãnd’ iram noi tu-a lor njeatã vroarã nu nã cutidzam s-grim
Cum nã-apãndãsesc’ nãshi azã. Sum ursita-a lor noi him!
Dip nu lã-arusheashti fatsa; canda u-aù ti-alãvdãciuni,
Cari di cari mãtreashti s-facã cama itru; - spuni,
Spuni, Cola frati, poati hoara-a noastã s-neagã ninti,
Cãnd’ tu vatra-a ljei nicoptsãlji, mutresc’ s-da la màrlji minti?
Nj-yini s-crep, o Cola frati, nj-yini s-mi dispãndic! Avdz?
S-tsã zburascã-mbash-mbasha, sh-tini s-tats? Cum! pots s-aravdz’?!
A njiea, unlu ts-dzãc: pri pãni, nj-yini s-intru di yiù tu loc.
Vor s-nã-aspargã hoara Cola! tinirlji va-lji bagã foc!
Cola (ni-arãvdãtor s-u-nveatsã itiea tsi-l featsi Yioryia niuros) -
Tsi ti mursits? Tsi ti-mpundzi? Spuni, Rioria, tsi-ai avdzãtã?
Yioryia - Vinturi slabi siflã Cola!
Cola - Spu-ni-nji Yioryia, tsi-ai pãtsãtã?
Yioryia - Inima nji-i lai, pisã! him chiruts Cola, chiruts!
Dininti-a tinirlor, noi, azã, stàm cu gura-ncljisã,-amuts!
Vãr nu va, dip, ca s-nã-ascultã, tish canda nu him printslji-a lor.
(ãl tsãni niheamã caplu-aplicat sh-dicara-nfashi nica ‘nã tsigarã)
Ia iu-ts dzãc, cumnate, Cola, pi-a lor minti nu mi tor!
Dicãt s-fac tsi vor nãshi s-facã; dicãt s-neg iu nãshi ‘nchisescu,
Di ‘nã njilji di ori murmintlu! Fãr di hoara-a mea glãrescu!
Cola (lj-talji zborlu) -
Tsi tut ma zburàshti ti hoarã? Greshti naljiurea, i-nyisedz?
Yioryia - Tsi shti tini Cola frate, macà-ncljisu-n casã shedz.
Eshi, eshi pi nafoarã Cola s-adilji, vintul tsi-adilj mini;
Eshi s-ts-u pãrjileascã fatsa, s-ts-u-ardã inima...
(arãmãni cu caplu-aplicat; Cola-l mutreashti sh-da caplu)
Cola (zburashti singur) - Nu-i ghini!
(cãtrã Yioryia)
Yioryia frate, dzã-nji ‘nã oarã: cari sãnt’ vinturli-arali?
Cãnd’ nafoarã easti dzuùa... tsi-nji zburàshti ti lunã sh-steali?
Ti shtiù om cu minti Yioryia, om cum putsãnji ãshi sãntu-n hoarã.
Tsi tut-nji zburàshti ti vinturi cãnd’ nu s-minã palj nafoarã?!
Yioryia (cu caplu-aplicat) - Tsi shti tini Cola frate?...
(ãl mutã caplu) Him chiruts! avdzãshi? Chiruts!
(ma isih) Tini bunãoarã... Cola, va s-apufuseshti s-ti duts...
Iu s-ti pingã tiniramea? A va s-vrei di-aoa ta s-fudz?
Di-aoa, dit aesti locãri?
Cola (cu ni-arãvdari) - Ts-bãgashi tu minti ca s-mi-asudz
Cu-ntribàrli-a tali Yioryia? Spuni-nji, dzã-nji Yioryia ‘nã oarã...
Ti tsi vinturi easti zborlu?
Yioryia (cu virin) - Cola frate, va ti doarã
Mult’ hãbarea tsi-ù shtiù mini! Him chiruts, Cola, chiruts!
Cola (cu inati) -
Ti-ntricushi cu zborlu Yioryia; vrei mintea din cap s-nji-u muts?
Eshti, s-nu-ts hibã di ocljiu, cilechi; sh-topa nu ti-arupi!
Ved cà... sh-roshlu tsã-ahãrzeashti;-l beai tu ploscã i tu cupi?
Yioryia - Yinlu tsi-l beaù mini, Cola, easti yin di prota mãnã;
Un ahtari yin lu fatsi, omlu, niputut s-nu-armãnã!
Ti-atsea nj-yini uruteatsã, nj-yini uteanitsã, anda avd’
Cum niscãntsã giucats di minti tsi, la un sh-la-alant’ s-alavd’
Cà, aclo iu vor sh-si ducã, loclu easti ‘nã yishteari!
Tsi shtiù nãshi, nirushinatslji! Vedz Cola cum lumea cheari?
Cola (murzuit greashti cu hamu-arãs pi budzã) -
Ti shtiù, om cu giudicatã; om ãntreg; cu-un sac di minti
Pistipsesc’ la-a tali zboarã, frati Yioryia, dà-lji nãinti!
Ma, ts-fac pãrcãrii Yioryia, cama shcurt’ la zbor, pri pãni,
Dzã-nji ‘nã oarã, tsi-a avdzãtã? Bun, slab, dã-ù, sh-nu mi tsãni
Mash cu idei nincljigati.
Yioryia (cu caimo) - Him chiruts Cola, chiruts!
Cola (arãdi) - Mini... tini... i ma doilji?
Yioryia - Ts-dzãsh sh-ma-ts dzãc: va s-chirem tuts!!
Cola (arãdi) - Ti pãtsã gazepea Yioryia; nu ti shteam ahãt fricos.
Un ca tini nu lipseashti s-tsãnã vroarã caplu-nghios!
Yioryia -
Nj-yini s-crep cãnd’ sh-tini Cola vrei s-tsã-arãdz di-a meali zboarã!
Cum s-tsãn frãmtea-nsus, lài Cola, cãnd’ hãbàrli mintea nj-loarã?
Cola - Nu ti-acãchisesc’, sh-pri pãni, tsi hãbàri ti-nvirinarã?
Yioryia - Càrtsãli tsi yin dit xeani, inima nji-u fãrmãcarã!
Sh-yisili nu-nji da rihati. Cãt nj-si-ncljidi-a ocljiui peanã,
Multi ved, sh-cãnd’ dishcljid ocljilji truplu canda lu-am mash ranã.
Yisi, yisi, cãti yisi! pistipsesc’ cà-a nj-dai ‘ndriptati
Esc’ multu-aspãrat, cumnate!
Cola - Nu eshti ‘ntreg ma... giumitati
Maca-ù giudits bana, Yioryia, dupã yisi.
Yioryia - Yisi-ahtàri,
Tsi ti poartã pit munts’, vàljiuri, tsi ti trec pit rãuri sh-màri;
Yisi tsi-ts umplu truplu, Cola di curaj sh-di-amãrãciunji,
Sh-tamam tora -anda dit xeani s-tsãn hãbàrli bair-bair,
Nu pot s-nu li bag la suflit, ti-atsea ts-dzãc, o Cola frati,
Dumidzà, s-Lji-avem rucenjli, s-bagã mãna, s-nã-afireascã,
Di tut tsi-aù tu minti sh-facã tuts atselji tsi vor s-chinseascã
Dupã locãri nishtiuti! Canda-aoa nu pot s-bãneadzã?
Cola - Sh-tsi-ai di lji-ngiuri, di-lji blastinji Yioryia? Elji alumtã;
Ràù a cur’ lji-adarã Yioryia? Spuni,-a tseia tsi ts-si-aspardzi?
Itsi om cãt ari banã iu-i ma ghini aclo neadzi.
Yioryia - Cum? Ts-bãgashi tu minti, Cola, ta s-ti duts sh-tini cu nãshi?
Cola - Yioryia! Atselji tsi vor ta s-fugã, tsã spun drept’, nu sãntu-arãshi.
Mini, ni cà am avdzãtã, ni cà shtiù ti fuga-a lor;
Tut tsi shtiù..., shtiù di la tini.
Yioryia (ciudusit) - Cum cumnate..., a tàl ficior,
Nu-ts zburã, nu tsã-ari spusã?
(Cola da caplu cà nu shtii tsiva)
Unlu eshti dit hoara-a noastã
Tsi stai isih tu-aestã oarã. S-vedz cà gionjlji cum adastã!
Cum ashteaptã dzuùa s-yinã! Ti noi, Cola-i bitisitã!
Cola - Cum va Dumidzà sh-si facã; dip nu nji-u vãryescu-ursita.
Ma nu-nji dzãts, nu-nji dzãts cumnate, titsi tsã-amãràshti sihiea
Cãnd’ sh-ti puljlji fãr cuibair fuga lã easti nãdiea!
Nu shtiù cãtrã iu vor s-ducã, sh-disi-aclo lji-ashteaptã vãr...
Tut tsi mini lã or dit suflit i: “Sã-lji ved scãpatsi di fãr.
Yioryia (mutreashti ciudusit pu Cola) -
Cola, vinj cà sã-nji plãng’ hala, sh-tini-a lor lã dai driptati.
Cola - Horli-a noasti, frati Yioryia, di xenji azã sãnt’ cãlcati;
Tinirlji tuts s-dipãrteadzã, s-duc di-aoa s-nu mata s-toarã
Dzã-nji cumnate, fãr di tiniri, poati s-hibã banã-n hoarã?
Stsena II
Cola, Yioryia, Lena
(intrã Lena sh-doilji toarã caplã cãtrã nãsã)
Lena - Ti shteam dus di-acasã, Cola?
(s-ghiunueashti cu Yioryia) Tsi-adari? Cum eshti, Yioryia frate?
Despa, fumealjea, sãnt’ ghini?
Yioryia (fãrã chefi) - Ts-bashi mãna.
Lena (mutreashti de la unlu de la-alantu, ciudusitã da cu caplu) - Lài bãrbate!
Eshi putsãn, sh-tini, nafoarã, s-alãxeshti vãr zbor cu sotslji.
Nu tsã si-aurã din casã?
Cola - Lenà, fushi sã-lji vedz nipotslji?
Lena - Nj-si-arãvda?! Tsi? escu ca tini? Tini unã shti: “mam sh-nan”.
Eshi s-ti veadã Soarli Cola; eshi cà nu-ts easti dushman.
(cãtrã Yioryia)
Yioryia frate, pistusea-mi, lu vedz? Pi la vãr nu-i dus;
Tutã dzuùa s-mindueashti - s-mi ljeartã Atsel-di-Nsus -
Cà-l zburàsc di ràù...
Cola (cu hamu-arãs) - Greshti ghini. Bagã pocilu sh-fà cafei.
Yioryia (da caplu) - Tsi shti tini, la sor Lãnà; eshti muljeari fãr gailei
Pi schinarea-a sotslui ‘ngreacã a fumealjiljei ‘ngãtani.
Lena - Tsi? Lj-mãcarã luchlji oili? Tsi? ‘Nyiseadzã cà-i la stani?
Ghini dzãc, o frate Yioryia, hits bãrbats cu minti-aleaptã
Giudicats cu mintea-aratsi; zborlu-a vostu mults’ lu-ashteaptã.
Cola - Ts-daù driptatã, la muljeari, tsi grishi, dip nu mi nãreashti.
Yioryia - Vidzushi, Cola, cum hãbarea sh-la muljeri s-arãspãndeashti?
Lena - Tsi hãbari? Canda Cola...
Cola (lj-talji zborlu) - Shtiù, ma... du-ti sh-fà ‘nã lai.
(Lena easi)
Yioryia - Dip nu lu-afireashti zborlu, easti-a ljei adus tu pai;
Him chiruts, o Cola frate, ts-dzãsh sh-ma-ts dzãc, cà him chiruts.
Pãnã sh-Lena u-ari-avdzãtã! Pi-iu tori caplu, pi-iu ti duts,
Mari-njic, mash ti-unã-ntreabã: “Cãnd’ fudzim? Cãnd’ calea-mbarã?”
Vedz? intrà “s-u mãcã luplu” namisa di noi! Sh-mãcarã
Mults’ di-a noci mãduùa, Cola! Sh-bãgà coada “tartacuchiu”.
Cola (cu hamu-arãs) -
Nu-lji acatsã numa-n gurã “s-lu ljea neclu sh-foclu”-ascuchi-u!
Yioryia - Nu-i shacai, Cola frate, cà s-aspardz’ cu mãnjli-a tali
Hoara iu-ù vidzushi lunjina sh-iu tricushi buni shi-arali.
Nj-si cutramburã tut truplu cãnd’ la-aestã minduescu.
Cola - Eshti bãrbat ma eshti muljeari? Yioryia nu pot sã strãxescu
Spuni-nji bãrbãteashti, Yioryia, ma cu sãndza ashtiratã:
Aoa-n hoarã, cãt tsãnji minti, ai vãr pap-strã-pap ‘ngrupatã!
(Yioryia tatsi - mutreashti pi Cola shi-ascultã)
Tsi tats? Spuni-nji: cãts la numir ai ‘ngrupats la chimitir?
Li-ai aoa di printsãlji oasi? Cum di ti-aflji-aoa? Tsi hir
Ti trapsi tu-aistã hoarã? Titsi nu shidzushi aclo,
Ca s-ai di-a tàlji morts’ ‘ngãtani? Vinishi singur, i ma ti lo
Vãr cu fortsa? Spuni-nji, Yioryia?, gionjlji-a noci tsi vintu lj-pindzi
Di-nchisesc’ tu xinitii? (Yioryia tatsi shi-ascultã)
Bana, Yioryia, bana lj-strindzi
Cà sh-si dipãrteadzã puljlji di loclu iu nãshi s-fitarã!
Tu-aest’ loc, iu nã-aflàm azã, bana-a noastã-i banã-amarã.
Nu mi minduesc’ la mini, ma... la tuts atselji Rãmànji
Tsi nu-aù loc iu s-pascã oili, ni sã-ncarcã-a lor cãrvànji.
Loclu, iu nã-aflàm noi azã, easti strimt’, shi-alãxi fatsa!
Yioryia, ia adu-ts aminti sh-dzã-nji: iu-i bana, iu-i ghineatsa!
Pots s-vedz azã, grea cumnate, - an cu an, nu dàm nãpoi?
(intrã Lena cu pocilu di cafei; toarã cafeia tu trei filigenji)
(dupã tsi-ù bea cafeia, bãrbatslji tac; anvrtescu cãti ‘nã tsigarã)
Lena - Loai s-vã dzãc tsiva deaneavra, shi-agãrshai. Voi doilji-astarã,
Cola sh-tini frate Yioryia, s-vã dutsets iu vã-acljimarã.
(s-minduescu doilji)
Tsi tut vã mutrits, tish canda nu vã-i cunuscutã itiea?
Picurarlji, cãrvãnarlji, tuts ‘nyiseadzã Rãmãniea!
Nu shtiù cãtr-iu s-aflã loclu cari poartã-aistã numã:
Shtiù cà Gretslji, Arbineshlji, Vurgãrlji, mutresc’ s-nã zgrumã,
Tish canda lã scoasim oclji; ti-atsea nu-i chiro ti stari.
S-agiungu-aclo ‘nã oarã, Yioryia, mea... la s-mãc mash pãni sh-sari;
Rãmãniea! numã dultsi! Loc di-iu poati s-rãspãndirã,
Carishti cu cãts anji ninti, strã-pãpãnjlji, pimshi di Mira!
(s-mutrescu doilji bãrbats shi hamu-arãd)
Cãt di dultsi sh-mari-i numa tsi s-acljeamã Rãmãniea!
Yioryia - Grea lài Cola!? U-avdzã Lena?
Cola - Tsi... canda nj-li dzãtsi-a njiea?
Lena - Cola, Yioryia, grii ti doilji, shtiù cà vã vrets tish ca frats.
Doilji s-vã dutsets astarã la-adunari sh-s-adãrats
Lucri arisiti, buni. Doilji, ninti s-hits, di tots! (ninti s-easã)
Va s-avdzãts voi multi nali. (dishcljidi ushea shi easi)
Cola (s-mutrescu doilji) - Grea lài Yioryia macà pots...
Ts-easti sorã sh-nu-ts undzeashti.
Yioryia - Tsã-i muljeari sh-nu-ù cunoshti.
Ts-dzãsh dit ahurhitã Cola, pi la tuts oaminjlji-a noshti
Tish ca yearyirlu alagã hãbàrli tsi yin dit xeani;
La ahtàri hãbàri acatsã sh-moashili cà s-facã peani.
Tish canda tu Rãmãnii pots s-mãts pãni fãr s-asudz.
Shi-aclo, nu crescu mash lilici!? pistusesc’ cà cresc’ sh-mults’ rudz!!
Cola - Shi-itsi cum s-hibã lài Yioryia, loclu iu vor cà s-nã ducã,
Mini-astarã, trec dininti, cà tu xeri nu-a nã-arucã
Atselji vor ta s-nã tragã tu loclu-ali Rãmãnii,
Sãnt’ Rãmãnji, sh-nãshi ‘nã vor bunlu, nu-a nã-arucã tu irnjii.
Sãntu sh-nãshi dit aisti locuri; sh-nãshi sãnt’ ficiori di Rãmànji;
Sh-nãshi sã-nfãshearã shi-acriscurã pininga cupii sh-cãrvànji!
Yioryia - Vinj taha s-tsã-aduc hãbarea sh-la-a ta casã-i flitursitã,
Cari shti di cãndu, ideia...
Cola - Noaptea... pãnã tu-apiritã...
Tu som nj-yini unã moashi: fatsa-a ljei nji-u cunuscutã;
Sh-tut tu som dzãc, frati Yioryia, cum di s-featsi-ahãt unitã,
Cum di galbina-lji ciupari-a ta la-a Soarilii lunjinã,
Scutea njilji di scãntealji, azã ca di laspi-i ‘mplinã!
Chicutã di sãnãtati nu videam pi alba-lji fatsã;
Trãmbura, ca hivrusitã, sh-vrui s-u ljeaù tu-a meali bratsã,
S-u duc ‘n casã, sh-si discurmã, ma un sem cu mãna nj-featsi,
Ca un anghil mi mutreashti sh-mãna-a ljei tu-a mea u treatsi,
Ira-aratsi gljets, ca neauùa; adiljea ca nipututã
Ira cum s-tsã spun lài Yioryia, yii-moartã, ca chirutã!
Nj-yinea s-plãng’, mi durea Yioryia, cum di-agiumsi pi-aistã halã
“Rãmãnamea”! Frate Yioryia, tsi videam nj-yinea andralã.
Yioryia (ciudusit) - Sh-tsi zburashi cu nãsã Cola?
Cola - Cum stãteam noi mãnã-n mãnã,
S-turà moashea cãtrã mini sh-di zbor nãsã lo s-mi tsãnã:
“Tsi-ai pi suflit, dzã-nji-li tuti, cà ti-ascult’, am arãvdari.
S-nu cafts’ s-lu-afireshti dip zborlu; eshti bãrbat nu eshti muljeari!”
Suschirà, mãrata moashã, nu pãtu ma multi s-greascã;
Ashtipta tsi-a s-dzãc mini, sh-dreptu-ntr-oclji lo s-mi mutreascã.
Cãt vidzu cà tac, atumtsea nu-ashtiptà mult’ sh-mi-ntribà:
- Slabã ira ma-a ljei zbor Yioryia, suflitlu nj-lu vãrtushea. -
“Spuni hilj! Tsi-ashtepts’? Tsã-i njilã? Ved cà oclji ts-lãcãrmeadzã
Nu ti-aspari, nu-nji plãndzi! Frãmtea-nsus hilj, nu uhteadzã!!
Pi-iu-alãgai, pi-iu nj-tricui bana, mash ghineatsã-am alãsatã,
Pi-iu nji-arãspãndii fumealjea di tuts numa nj-fu-alãvdatã!
Mushutsai sh-gãrdinjli xeani cu-a melji hilji, cu-a meali hàri!
Azã, mini par tricutã; suti di-anji port’ pi pãltàri.
Par cà escu ca niptutã cu-a mea fatsã uscatã-iascã.
Mi tuchii, chirui shi sãndzã! Pi-a meù chept’ putu cà s-creascã
Ca la sinlu-a mà-sai sh-xenlu, nu lu-alãsai ‘nghios cà s-cadã;
Sh-ti xen, hilj, fui, tutã bana, tish ca unã bunã dadã!
Yioryia (ciudusitã) -
Tsã-ai vidzutã yis cu seamni! Tini, nu-lji dzãseshi tsiva?
Cola - Avdi,-ascultã, Yioryia frate, zborlu-a mel izvur cura.
Lj-li dzãsh, ashà... dit suflit, shti cum nji-ariseashti-a njiea,
Bãnai sh-io cu oaminji Yioryia, nu bãnai mash cu cupiea!?
Yioryia - Ca s-nu ti cunoascã Yioryia cãti tsãnji sum chealea-a ta!
Nu va s-agiundzea vãroarã Cola s-ljea shi sora-a mea!? (arãd doilji)
Cola - Sh-cum tsã dzãc Yioryia..., dishcljid gura sh-cãtã nãsã ashà grii:
“Nj-lãcãrmeadzã oclji dado, di-anda fatsa-a ta-ù mutrii!
Spuni-nji, sã shtiù, tsi ti doari? titsi suschiri ahãndos?
Titsi opsea tsã-i hivroasã sh-truplu-ahãt di lãngãros?
Tsi pãtsãshi di eshti jilitã? Tsi lup tsã-arichi cupiea?
Titsi-ù tsãnji frãmtea-aplicatã? Spuni-nji cari shi-u itiea?
Grea, ti-ascult’, dada-a mea scumpã, cum di pots sã stai tãcutã?
Iu tsã-i cãnticlu di-altoarã? Iu tsã-i namea nintricutã?
Cum, di tu-a ta casã-avdzãtã oaspits vruts nu mata s-toarã?
Tsi-aù di nu yin ta s-ti veadã shi-azã cum yinea altoarã?
Titsi s-afiresc’ di tini? Sh-nu vor ta s-ti bagã-n cor ubor
Gretslji, Vurgãrlji,-Arbineshlji sh-Sãrghilji? ‘Mplin i-a lor
Mash di mushutetsli-a tali! Sãndza tsi lã-mpãrmutashi
Lã-ascãpà di moarti truplu, multi ori! Grea! tsi ti-alashi,
Ca s-eshti pimtã shi-ngiuratã? Boatsea-a ta, tish ca rufeia
S-cadã pi-a lor cãtãndii! Agrãsharã nãshi sineia
Cãnd’ yinea cu crutsea-n mãnã, disputadz pi la-a ta casã,
Di-ts cãfta s-pitrets ficiorlji, picurarlji-a tàlji ta s-easã
Ta sh-si batã cu pãngãnjlji, s-apurã tinjiea-a lor?
Nãshi, tu loc s-ts-u-arãspãlteascã fapta-a ta, cu un bun zbor,
S-tsã-ndultseascã rana, pleaga cari ti nãshi mult’ sãndzãnà,
Nu-ts da nitsi “bunã dzuùa”! Vãr di nãshi nu urdinà,
Cu scop bun la-a ta fumealji! Pãnã sh-numa vor s-ts-u-astingã,
Numa-a tsea, o Rãmãnami, tsi-alumtà ea, nãshi s-nu-alingã,
Ca sclayi, ligats tu singiri, mãnji sh-cicioari di pãngãnji.
Numa-atsea, nãshi vor s-u chearã! Nu-aù un zbor bun ti Rãmãnji!
Yioryia - Bravo, bravo, Cola frate, yis ahtari i cu sem!
Nãsã ts-gri?
Cola - Tãtsea... tish canda avea un crãcociù di lem.
U chirui io moashea Yioryea...
(Yioryia fatsi un semnu cu mãna ca ti-nvirnari)
Sh-nu shtiù dupã cãtã oarã
Mi-nyisai nipoi cu nãsã (Yioryia-agno harauùã lj-pari ghini)
shi-lji grii Yioryia-ahtàri zboarã:
“Dadà scumpà-analtsã frãmtea! Tsãni-ts truplu-ndrept’, cà-ai hilji
Tsi shi-u-aù ti mari-arusheni vinturi xeani ta s-adilji!
Tsi ti fats Rãmãnami, di ti mursits sh-nu pots s-greshti?
Titsi ts-lãcãrmeadzã ocljilji? Spuni-nji carã tsã jileshti?
Durearea, pi fatsã sh-frãmti, ahãndos tsã-i chiplisitã;
Opsea-a moartãljei u-ai pi fatsã! budza tsã-i tutã murnitã!
Di cãtr’-iu, dit cari parti, loashi vãrã hãbari rauùã?
Tsi mãnji nividzuti vor cà ta s-ti tragã-nghios, tu hauùã?
Car’ ti featsi “tihi-lai”? Cari ts-fatsi bara-amarã?
Di cãnd’ muntslji-anàlts’, cu neauùã, di cãnd’ s-featsirã mucearã?
Tsi mãshconji ti hivrusirã? Cum puturã ta s-agiungã,
Blãstimatslji, shpãn la tini? Cu pliscu fãrmãcos s-ti-mpungã?”
Yioryia (ciudusit) -
Bre, bre, bre! i sem, nu altã! Cola frate, dzà-lji-u ninti,
Yis ahtari, tu-a mea banã, s-am vidzutã, nu tsãn minti.
Tsi s-tsã dzãc, o Cola frate, yislu, canda-l scots dit pungã!
Cola - Avdzã, avdzã Yioryia: tu yis, moasha sh-io lom ‘nã cali lungã;
Vidzui, tsi nu-aveam vidzutã pãnã tora cu ocljiu-a meù.
Ãl tsãn yislu ca tu palmã, cãndu-l spun nu-nji yini greù.
Cãndu-lji dzãsh: “cari sãnt’ mshconjlji tsi tsã-adrarã truplu tsir,
Sã sculà, avash, di-mpadi, nji-alãsà un alb’ pishchir
Sh-fudzi... Mi loai dupã nãsã ma, di-unoarã lj-chirui torlu.
Vrui s-aur, s-u-acljem pi numã, nu puteam, nu-nji ishea zborlu;
Dishcljid ocljilji, sh-bãgai oarã cà mi-aflu singur tu-a mea casã,
Mash cãndila s-trãnjipseashti, suflitlu canda vrea-lji easã.
Mi-ncljinai mult’ la icoanã shi nu-nji vream s-am alt’ tsiva,
Tu-atsea noapti, dicãt moashea cu mini di zbor sã sta.
Oclji-a melji, a mea mutritã,-ncrufusitã nji-arãmasi
Di videala-ali cãndilã, pãnã cãnd’ muri, s-asteasi,
Tu scutidi-mpilteam fatsa-a moashiljei shi-alblu pishchir,
Ma, cu ocljilji dishcljishi vroarã nu sã-mpliteashti-a yislui hir!
Doamne! grii, agiutã-nji Doamne! s-nu-agãrshesc’ musheata fatsã!
Sh-ti ciudii, Yioryia frati, cãdzui iar’ tu-a somnlui bratsã!
Cu putearea-lji nividzutã, yislu, cu mari-ngãtani,
Mi tricu; di pi Murava drept’ tish pi “Ciuma-ali Vani”,
Io di-aoa putui s-ved, ca-n palmã, chipita-al Tomor cu neauùã,
Nicea, Lãnca, Grabva, Shipsca, Pleasa, Dishnitsa, Curceauùã;
Putui s-ved sh-cama diparti Gramustea shi-aushlu Pindu,
Ceamãriea, Mizuchiea shi-a Vuscopuljei murmindu.
Vidzui hori ca: Doleani, Veryea, Grãmãticuva, Paticina,
Livàdz, Cãndruva, Vudena, Hrupishtea, Custuri, Catrina;
Vidzui ca tu palmã Ghiorghia, Oshani, Puroi, Megleniiea tutã
Muluvishti, Gopeshi, Pãrleap...
Yioryia (ciudusit) - Bre, bre, bre, tsi tsã-ai vidzutã!
Cola - Vidzui Nijopoli, Magarva, Pisuderi, cu muntslji-a lor,
Crushuva hoara musheatã sh-Nevesca. Mutrita nj-tor
Cãtrã-a Vardarlui vali sh-vidzui shi-alti suti di hori,
Di-iu Rãmãnjlji cu-a lor turmi s-alina pit munts’ cu niori.
Vidzui Pirivoli,-Avdela, Bãiasa, Floru, Samarina,
Aminciu shi tuti horli dit Zagorea-atsea sirina!
Gurlidza shi tuti vàljiuri; chipri sh-clopati - cãmbànji
Nj-si pãrea cà-i “Grailu Mari” pi la tuts a noshts’ Rãmànji.
Tricui muntslji Balcanji, Olimp, Pind’, Tomor, scarã cu scarã;
Vidzui tut, tut, Yioryia frate, pri iu bãneadzã-a noastã farã!
Cãnd’ vrui s-intru sh-io tu-unã casã s-ved tsi banã fac Rãmãnjlji,
Tsi vidzui, mi-aspãrai, Yioryia; xenji sta iu bãna pãpãnjlji.
Avd’ ‘nã boatsi ninga mini: “Ti-ashtiptai s-li vedz pi tuti,
Sãnt’ musheati di nafoarã, ma... di nuntru sunt’ multu-uruti!
Fãnãtea-ti cu vidzuta di nafoarã; nuntru nu-a s-pots
Ta s-aravdz’, s-li vedz ghini: mash gailei sh-ghideri aù tots.
Pit aesti hori musheati iu-altoarã nu s-avdza
Dicãt limba rãmãneascã sh-cãntits pi limba-a ta,
Azã domnji-aoa sãnt’ xenjlji: elji dimãndã,-acatsã rãndzã!
Tu-a lor mãnã cad Rãmãnjlji ca mujdzã tu-a panglui pãndzã.
Azã un, pimãni dzatsi, sh-tut ashà cheari an cu an
Fãrshirotlu, Meglenitlu sh-rãspãnditlu Grãmustean.
<<Calimera>>, tu-a lor casã intrà sh-lã-ù lo <<bunã-ts dzuùa>>
<<Dobar den>> icà <<Mirdita>> mult’ lã turburà mãduùa.
Nu mata-i sãndza lãgari tsi pãstra soea curatã!
Di-anda xenji intrarã-n hoarã boea lj-easti-amisticatã.
Tiniramea s-dipãrteadzã ma... ti-aushi i zori mari.
Elji nu shi-ashtipta cà s-aibã horli-a lor ‘nã tihi-ahtari!
Pit uboarli-a lor, iu altoarã, s-discãrca cãrvànji di malã
Azã ma s-tsã-aruts mutrita va lã plãndz’ lãita halã!
Hilj, nu s-ved pit munts’, pit càljiuri cãrvànji, cupii di oi sh-birbets
Primuveara sh-veara tutã, pãduri, vàljiuri, muntsã-s shcrets.
Avdz’ cum cãntã-nsus birbiljlji? A lor cãntic nu-ari hari
Fãr di flerlu-a picurarlui sh-fãr di-a chiprilor sunari.
<<Ghion>> alagã tutã dzuùa muntili sh-pãdurea-ntreagã.
Cu-a lui boatsi, lj-pãrcãseashti pi Rãmãnji tu muntsã s-neagã.
Aclo, iu itsi lilici easti un suflit di Rãmãn,
Sh-iu tut loclu shi-itsi cheatrã oasili-a pãpãnjlor tsãn.
Vor Rãmãnjlji-nsus sh-si ducã pi-iu pãshtea cupii di njeali,
Lã i dor ti burbunacã, nanã,urdzãts, cumureali
Shteyi, aluni, liuliushtrufi, burets shi-alti bunitàts
Vor sã sta nãshi veara tutã-nsus, tu munts’, cu api-aràts.
Aclo iu cupacilu, bradlu, platanlu, fag, chin, ianurã
Pot s-lã spunã cãts gionji sh-turmi sum aumbra-a lor shidzurã
Aclo, di-iu armàtuladzlji s-aruca tish ca rufei,
Pi dushmanji, aclo vor s-neagã tu-a lor casi, pishtirei!
Ma, nu-aù iznã-aclo sh-si ducã cà di xenji su-nchidicats;
Ti-atsea opsea lã-i chirutã; ti-atsea sãnt’ nãshi fãrmãcats”.
Yioryia frate, tsi ciudii! Cãt cãdzui pi mindueari,
Sh-na, di-avrigãra di mini s-alãsà lungã tãtseari,
Dinãoarã moashea nj-easi: ira tu stranj nàù ‘nviscutã.
Pi-a ljei frãmti ca un Soari scãntiljea ciuparea tutã!
Sufri nu-lji vidzui pi fatsã; ira tish ca-nveastã-nauùã!
Cu pishchirlu alb’ dininti scãntiljea tish ca ‘nã steauùã!
Mi mutreashti hãrãhoapã, zveltã, tish ca unã featã,
Sh-dzãsi: - “Hilj, ascultã-nji zborlu: a Rãmãnlui lj-fu scriatã
Shi-u-aflã a pãpãnjlor casã dupã multi suti di-anji.
Iu bãnat voi pãnã tora-avut oaspits sh-multsã dushmanji!
Truplu-a vostu shi-u cilechi; vulturlji vã furã sots.
Vini oara s-fatsits banã deadun, la un loc cu tots!
Naparti di-Amarea Lai. Voi, Rãmãnji, aclo va s-hits
Ashtiptats cu mari vreari cu di tuti, di màri sh-njits.
Aclo va mi-aflats shi mini, namisa di njilji di frats.
Un aloat sun tuts Rãmãnjlji di la Pind sh-di la Carpats!”
Vrui s-mi silighesc’ la nãsã sã-lji bash mãna di harauùã
Cãnd’, na, avd’ boatsea-a cucotlui; dishcljish oclji:-i dzuùã nauùã.
Sh-tora,-anda zburàsc’ cu tini, nj-pari cà u ved dininti;
U ved tish ca tu yilii! Vroarã nu-a nj-easã dit minti!
Ti-atsea, Yioryia, nu-arcai cljeaia s-nu-nji yinji cà s-es nafoarã.
Yioryia - Yislu-a tàl spuni ma multi di cãt sã zburashti-n hoarã.
(intrã Lena)
Lena - Ninga-aoa eshti, frate Yioryia?
Yioryia (cu harauùã) - Tsi shti tini, Lenà sor!
Tsi-avdzãi mini di la Cola nu va s-avdu dit gura-a lor!
Sã-nji bãnedz o Cola Frate?
Cola (arãdi) - Him chiruts, Yioryia, chiruts!
Lena - Tsi sãntu zboarli-aesti Cola?
Yioryia (arãdi) - Va s-chearã Rãmãnjlji tuts!
(arãd doilji; Lena ciudusitã mãtreashti la nãshi sh-shi fatsi crutsea)
Lena - Hits giucats vahi shi-amishdoilji ma, di mini vã-arãdets!
(arãd doilji)
Tu loc s-vã-arãdets di mini, i ma ghini s-vã dutsets
La-adunari cà, và-ashteaptã...
Cola (sã scoalã di-mpadi shi-ù bashi Lena; tut ashà fatsi sh-Yioryia;
Cola ninti s-easã din casã s-toarã cãtrã Lena) -
Avdzãshi Lenà!! Him chiruts!
(arãd doilji)
Lena - Dicãt s-nedz cu-ahtari minti i ma ghini s-nu ti duts!
Cola (cum s-dutsi cãtrã la ushà) -
Macà nu va s-tsã-ariseascã tsi va s-grim noi la-adunari,
Pi mini sh-cumna-nju Yioryia s-nã-aruts tish tu Laia-Amari.
(arãd shi es cãtrã nafoarã; Lena ciudusitã pi-arãslu-a lor
shi-shi fatsi crutsea adunã-anumirli)
Cadi pirdàlu
PARTEA II
Unã salã di clasã, ãmplinã di banguri sh-cu scamni. Ficiori tiniri, bãrbats,
muljeri, aushi, moashi, intrã shi shed pi scamni sh-banguri. Muljerli, moashili
shi featili shed di-unã parti-a salãljei, a bãrbatslji sh-ficiorlji di-altã parti.
Aushlji shi moashili shed dininti. Tuts sh-fac moùbeti un cu-alantu. Intrã Dina,
om aush. Mãtreashti pit tutã sala sh-ma multu cãtrã partea iu shed muljerli.
Dãnãseashti-mprostu. Sh-bagã mãna stri oclji, u fatsi streahã. S-ciuduseashti di tsi
veadi. S-dutsi ninga Mita, vrãsnic cu el, nu sheadi-mpadi, pãnã nu mutreashti
nipoi cãtrã partea-a muljerlor.
Dina (cu mãna streahã stri oclji, lj-dzãtsi-al Mita) -
Di-alihira-i ma-nji fac oclji?
(Sheadi pi scamnu ninga Mita; iara sh-bagã mãna stri oclji
sh-li mutreashti muljerli) Bre! bre! bre! Ciudii mari!
Mita (ãl tradzi scamnul ninga Dina shi-lji dzãtsi) -
Tsi ti mindueshti lài Dina?
Dina (s-toarã cãtrã Mita shi-lji spuni cu mãna la loclu iu shed muljerli) -
Ai, la doilji oclji,-mbari?!
Nu vedz cãti s-adunarã? Nu vedz cà nã-ù loarã ninti?
Mita - Sh-tsi cara sãnt’ sh-nãsi aoatsi? Ashà-i ghini; ma cu minti.
Dina - Arãchiushurashi vahi, Mita? Cum pots sã-nji zburàshti ashà?
Ti shteam om cu giudicatã!
Mita (cu hamu-arãs pi budzã) - Unã drami nu ishà
Dit cutiea-a mea lài Dina! Ucàlu nj-lu-am... patru suti!
Dina - Ti cunoshti dupã vidzutã; nu-ai drami di bãruti.
Mita (fãrã nãreari) -
Ts-pari ràù, lài Dina frate, cà sh-muljearea azã-alumtã?
Nu li vedz cãt sãnt’ cu chefi?
(muljerli zburàscu hãrãcoapi unã cu-alantã)
Tish canda s-aflã la numtã.
Cum poati un bãrbat, ca tini, s-nu-astrãxeascã ‘nã muljeari?
Dina (s-apleacã la ureacljea-al Mita sh-dzãtsi) -
Namisa di bãrbats, nãsã, i ca ghela fãrã sari!!
Nj-yini s-lã scot oclji, Mita; s-li bag tuti sum tãpoarã!
Mita - S-alãxi lumea lài Dina; azã sh-nãsã-i om tu hoarã.
Dina (mutreashti pi Mita cu naràù sh-dzãtsi cu pezã) -
Bravus Mita, bravus, bravus! Nu ti shteam ahãt ‘nvitsat!
Mita - Muljearea lipseashti s-hibã tinjisitã di bãrbat.
Dina -
Acasã... pots sã-lji bashi sh-mãnjli; nu-ai dicãt sã-lji fats sh-mitànji.
Nãsã, aoa, nu lipsea s-yinã. Him i ma nu him Rãmànji?
Mita -
Him, cum s-nu him, Dina frate; him Rãmãnji sh-di-atselji curatslji!
Dina - Macà-agiumsim s-nã dimãndã ‘nã muljeari... s-nã ljea dratslji!
Tsintsi pradz nu-ahãrzim, Mita! Noi cãdem sh-nãsi s-analtsã!
Macà lu-aù tu mãnã-afãrlu, sh-cu petali va nã-ncaltsã!
(Spiru cari-ascultã tut tsi zburàscu Dima sh-Mita s-apruche di Dina shi-lji dzãtsi)
Spiru - Lali Dina, nu ti-aspari cà Rãmãna nu-i arauùã;
Nãsã-aoa vini-acljimatã s-u-ascultã hãbarea nauùã.
Mini shi-alts’ ficiori nã dusim pit casi di li-acljimàm.
Dina - Nu ira nãmal bãrbatslji? Tsi? shi nãsi s-li-ntribàm
Cãnd’ vrem s-adãràm vãr lucru? Singur, bãrbatlu nu poati?
Ràù agiumsim, macà nãsã, pi bãrbat, dit làschi-l scoati
Ma, nu-nji dzãts, o lài nipoate, car’ vã pitricu sh-la nãsi?
Spiru - Domnu-Ndreia, lali Dina. Cãnd’ nã pitricu nã dzãsi:
“Vrutslji-a melji ficiori, tu hoarã, cãnd’ pit casi va vã dutsets
S-acljimats bãrbatslji s-yinã la-adunari, s-lã dzãtsets,
Cu nãshi s-li-aducã sh-muljerli, sh-macà pot, sh-moashili s-yinã”.
Nu-i ninga ma ghini, lale, cà sh-di moashi-i sala-mplinã?
Nu li vedz cum sãnt’ ‘nviscuti mash tu nali? Tini lali,
Titsi nu vinishi cu teta?
Dina (ursuz) - Io, nipoate, nu ljeaù cali
Cu muljearea, cãndu-i zborlu s-fac tsiva tsi-nji ariseashti.
Cà nãsã, nipoate Spiru, mintea-ntroarã shi-u-alãxeashti.
‘N cap, gãrãtsã multi nu-ari! Io nipoate nu-lji daù nàri
Lj-dzãsh s-nu s-batã dip din casã; nu-i ti nãsã la-adunari!
(Spiru lãrdzeashti shi s-dutsi la ficiori shi zburashti cu nãshi; intrã bãrbats,
muljeri sh-ljea loc pi banguri; intrã Lexa muljeari moashi, ‘nviscutã tu nali,
pirifanã, mutreashti di tuti pàrtsãli, arucã mutrita sh-cãtrã Dina; el u
mutreashti niuros; nãsã treatsi ninti cu hamu-arãslu-n gurã shi sheadi pi
scamnul ninga Mariea; s-ghiunueashti cu nãsã; cãndu sheadi pi scamnu-arucã
nipot mutrita cãtã tut sh-di ma multi ori pi Dina)
Dina - Vedz-li Mita, vedz-li, vedz-li! Canda-s gài drac-ljia-lã nãrã!
Ma s-iram tu loclu-al ‘Ndreia, nu-acljimam aoa pi vãrã!
(Lexa lu-ncrufuseashti cu mutrita pi Dina; Mita bagã oarã cà
Lexa-avdzã tsi zburã Dina)
Mita - Tsãni-ts gura, Dina frati. Afirea-ti, tats, agiundzi!
Nj-si pari cà ti-avdzã Lexa.
(Dina mutreashti cãtrã Lexa, niuros, a Lexa-l mutreashti hãrãcoapã)
Vedz-u, vedz-u, cum ti-mpundzi
Cu mutrita-a ljei... Stài Dina, nu zbura, cà yini sh-‘Ndreia.
(Intrã-Ndreia, s-dutsi pi la tuts, s-ghiunueashti cu bãrbats sh-cu muljeri;
Dina ljea s-mutreascã nipoi la Lexa, ma Mita nu lu-alasã)
Nu mutrea dip cãtrã nãsã... nu zbura...
Dina (cu boatsi ta s-avdã sh-Lexa) - Iu i sineia
Cãnd’ bãrbatlu-avea tinjii! Iu-i adetea rãmãneascã!
Azã-i pimt’ bãrbatlu s-tacã cãnd’ muljearea ljea s-gãrnjeascã.
(Lexa cu caplu mutat, sh-bagã mãna streahã stri oclji,
mutreashti la Dina sh-dzãtsi)
Lexa - Nu-nji dzãts, tsi-ai di tsã-arãdz Dina?
(al Mita) Mita, grea, titsi nã-ngiurã?
Easti-ndreptu cà, noi, muljerli dip s-nu grim? Titsi-avem gurã?
Him noi glari? Nishtiuti? Ta shi-arãdã un ca Dina?
(bãrbats, ficiori, muljeri shi feati, li-ascultã zboarãli-ali Lexi
shi-al Dina; tu-atsea oarã s-aproachi shi-Ndreia)
Lj-featsim noi vãr ràù? Dzã-Ndreia!? Lji-arãchim dit oclji lunjina?
Di nu va s-nã veadã? Dzã-nã...
‘Ndreia (va s-li-mbuneadzã lucãrli) - Tetà Lexã, s-am ljirtari
Lali Dina, nu shi-arãdi; nu easti un om ahtari.
Sh-ni cà pistipsescu s-cãreadzã bãrbat tsi pit cap sã-lji treacã
Idei - contra-ali muljeari.
Dina - Tsi-lji badz oarã? Nu tsã-ngreacã?!
Cum di pots s-u-ascults’ nipoate?
(Tindi mãna cãtã Lexa cu pezã)
Vini sh-nãsã la-adunari!!
Lexa (sã scoalã di pi scamnu; tuts dit salã-ashteaptã zborlu-ali Lexi cãtrã Dina;
scamnul ali Lexi nu-i diparti di scamnul al Dina, ashà cã tut tsi dzãtsi
un poati s-li-avdã ghini-alantu) -
Tsi-ai lài Dina? Tsi ti-ntsapã? Cum? Muljearea nu-ari nari
Sã sta di zbor cu bãrbatlu?
(arucã mutrita cãtrã tuts bãrbatslji)
Mash voi avets drept’ sã zburãts?!
Tu-aistã searã, tini Dina shi-alts’ ca Dina va s-avdzãts,
Di la mini sh-di la alti soatsã tricuti, di-a meali,
Cum sh-noi putem cãti-unoarã s-bãgàm lucãrli pi cali.
Avdz’ ‘ncoa, Dina! Cu-un ca tini, dip, dip ocljiu nu nj-si-aspari!
(Lexa s-toarã cãtrã-Ndreia)
Dzã nipoate, s-avdã sh-Dina: Avem drept’ s-grim la-adunari
Noi muljerli? Him sh-noi oaminji, icà pràvdz’ cum nã va Dina?!
Dina - Nu shti cà nu neadzi-mbarã un lucru cãnd’ cãntã gãljina?!
(arãd atselji dit salã)
Lexa - Tini vrei s-nu neagã-mbarã ma... noi, Dina, va s-cãftàm
Va s-fãtsem pi draclu-mpatru, tini s-cheri, sh-noi s-amintàm!
(tuts arãd shi bat pàlnjili; altsã-aurã: Bravus tetà Lexã)
Dina (sã scoalã shi-arucã mutrita niuros cãtrã-atselji tsi tsãn parti cu Lãxa;
tuts tac, dupã tsi s-toarã cãtrã Lexa) -
Tsã si featsi ti priimnari? Ausheshi! nu ma hi featã!?
Vrei s-ti dipãrtedz di loclu iu aushlu lu-ai ‘ngrupatã!
(pãhãeri tu salã)
Lexa -
Nu ti-acatsã, ts-dzãc, lài Dina, di-a melji anji, cà escu tricutã,
Noima tsi-aù zboarãli-a tali di tuts easti cunuscutã.
Macà va s-ai tsiva ti dzãcã azã la-aistã-adunari,
Ninti, lipseashti s-cafts’ iznã, di la-Ndreia, cà-i ma mari.
Aoa, nu-ai, lài Dina frate, oaminji mash dit a ta casã.
Vedz cà s-tsã frãmits mult’ zboarli ninti cà dit gurã s-easã.
(tuts arãd, nãscãnts bat pàlnjili, altsã-aurã bravus!; ‘Ndreia
cãndu veadi cà-ntsãpãturli nu s-bitisescu, s-dutsi ninga Lexa
sh-Dina ca sã-lji ãmbuneadzã)
‘Ndreia - Tetà Lexã, lali Dina, zborlu-a vost’ tu-aistã searã
Dit suflit vã pãrcãsescu s-hibã, imir... dultsi ...
Dina (lj-talji zborlu) - I dzandzarã!
(arãd multsã tu salã)
(cu pezã) Va s-facã pi mintimenã, nãsã... unã caprã shutã!
(tuts arãd; ‘Ndreia s-dutsi de la unlu de la-alantu ta
s-lji-mbuneadzã, ma nãshi nu s-alasã)
Lexa - Nu escu birbecu-nvãr, ca tini, sh-ca muljeari-ta, urutã!?
(tuts arãd)
Cola (sã scoalã, s-dutsi ninga nãshi sh-lã dzãtsi) -
‘Ncljidets gura! Dina, Lexà! Nu ti-ahtàri vinim aoatsi.
Dina - Nacà pistuseshti lài Cola cà vinj s-ascultu-a ljei boatsi?
(arãderi tu salã)
Lexa - Va u-ascults’ shi-a s-giots, lài Dina!...
(pãhãeri) Ai ma multã tsã si mari?
(pãhãeri)
Dina (cu inati sã scoalã di pi scamnu shi s-priimnã-apres pit salã;
apoi s-dutsi ninga-Ndreia) -
Ràù featsit cà-alãsat s-intrã sh-gàili-aesti la-adunari!
Lexa - Caza-aestã, frate Dina, iu sh-noi azã nã-adunàm,
Nu-i a mea; ni-a ta nu easti; sh-nu i ghini s-nã-ncãcem.
Him sh-noi cu gãrãtsã Dina, ashà cum hits sh-voi dishtepts’;
Ràù s-nu-ts parã, Dina Frate; tsi-a s-aminji atsea s-ashtepts’.
Dina - Ti-ari biutã foclu Lexà cu dishtiptãciunea-a ta!
Lexa - Nu tsã-arãdi di muljeari, cà azã sh-nãsã pi scamnu sta,
Ashi cum shedz sh-tini Dina! Ia cà lj-si fatsi tinjii!
Umpli-ts-u ‘nã oarã Dina, cà bãnedz tu pulitii!
Aoa nu him la cãlivi, nu him tu pãduri, Dina!
Aoa ari-ndreptu s-cãntã cum cãcotlu-ashà sh-gãljina!
(tu salã tuts arãd)
Sh-ninga unã: nu-nji dzãts Dina: tsi vrei s-facã muljearea
Sh-ma multu-azã, cãndu-ashteaptã, cum orblu-ashteaptã videarea,
S-avdã zboru-atsel dit soni, di la-atselji tsi-aù ligãturã
Cu ficiorlji-a noci dit xeani? Pot s-u tsãn ‘ncljisã-a mea gurã
Pot s-nu-nji daù pãrearea, Dina, cãndu-azã sh-ti mini-i zborlu,
Pot s-u tsãn io gura-ncljisã cãnd’ mi-ashteaptã-aclo ficiorlu?
Ca sh-bãna aushlu, Dina, nu-a s-shidea pi mindueari,
Car’ nu tsãni la fumealji numa ãlji si-astindzi, lj-cheari!
Dina - Iu vrei s-nedz la dirdimenã? Titsi s-ti duts tini-aco,
Nãs nu poati s-yinã-aoatsi? I ma sã-nsurà vahi lo
Vãrã-nveastã tsi-lji dimãndã; di-a tseali tsi dip nu poartã
Tinjii pi la sucrimi! (tu salã-arãd)
Lexa - Alas-u ma ghini moartã.
Shtiù tsi-avinji cu-a tali zboarã; ai un pãndic ‘mplin di drats.
Yioryia (sã scoalã di pi bangu shi s-dutsi dininti) -
Pãnã cãndu-avets tu minti cu-ahtàri zboarã s-vã-ntsãpats?
Lexa - Cãti ori va mi cãrteascã icà-a shi-arãdã di muljeari
Va-l fac s-nu lu-aspealã ‘nã vali. (arãderi tu salã)
Dina - Cu-alti zboarã... vrei s-mi crechi.
Dip nu vrei cà s-nji-ai tinjii canda nu-ts hiù cusurin.
Lexa - Sã-ts hi sãnãtos, lài Dina; eshti urdzãcã, pãljiur, schin.
Nu pot s-ti-aproch di-a mel suflit, tsicara him di-unã sãndzã;
Ocljiu-a mel, lài Dina, azã s-hãriseashti,-a tàl va s-plãngã;
Sh-cum s-nu-arsarã di harauùã inima, lài Dina frati,
Cãnd’ vintul tsi suflã azã mi umpli di sãnãtati!
(multsã bat pàlnjili, altsã-aurã bravus tetà Lexà; s-minteashti-Ndreia)
‘Ndreia - Tità Lexà, adanavra dzãseshi cà la adunari,
Vãr nu poati sã zburascã pãnã cãnd’ el iznã nu-ari.
Tini, sh-lali Dina, azã, u cãlcat acãchisearea!?
(pãhãeri tu salã)
Lexa - Dininti di-un bãrbat ca Dina, pot s-nji-u scad, nipoate, narea?
Ts-mi sprigiur, nipoate-Ndreia, tsicara cà am... numã rauùã,
Macà va sã hibã nãs cu minti sh-mini va mi port’ ca... neauùã.
Dina - Dicãt s-ts-easã numã rauùã, i ma ghini s-ts-easã oclji...
Huchea-a ta va sh-si-alãxeascã mash cãnd’ va si s-cãntã pochlji!
(màri pãhãeri)
Lexa - Lai tsã-i suflitu, lài Dina, ma lai di-un gãruts di-uboz,
Zboru nu lu-ai cum tsã-i fapta, eshti ca apa sum rãgoz!
(pãhãeri)
‘Ndreia (tuts tac shi-ascultã) -
Lali Dina, tetà Lexà, ta s-nu mi port’ ràù cu voi,
Vã-alãsai s-grits verdz’ shi-uscati. Zboarli-a voasti, ti tuts noi,
Furã izvur ti-arãdeari. Dupã cum sh-Cola vã spusi,
Tora, vã dzãc sh-mini, duri! Aproapea ‘nã oarã s-dusi
Di-anda nã-adunàm aoatsi sh-nu putum cà s-ahurhim.
Nu vã minduits? Tsi? Vinim s-arãdem shi s-nã vãryim?
Lexa - Mini, unã, lài nipoate, ts-mi sprigiur: sã-nji seacã macà
Va s-voi cà s-u dishcljid fãr iznã, ma...
(spuni cu dzeaitul cãtrã Dina)
Sã-lji dzãts shi-a lui cà s-tacã!
(pãhãeri)
(Lexa sheadi pi scamnu, mutreashti cãtrã Dina shi-lji fatsi
ti inati cu bushurli, di la ‘nã mãnã pi-alantã; Dina-arãvdà
cãt arãvdà shi-lji deadi mãndzãli; tuts arãd tu salã)
‘Ndreia (vidzu cãndu Dina lj-dãdea mãndzãli-ali Lexi) -
Lali Dina...
Dina (sheadi pi scamnu) - Tac nipoate, ma nãsã nji-astalji sãndzã,
Seamnili-a ljei mi nivrarã, sh-nu putui s-aravd shi-lji ded mãndzã.
(pãhãeri tu salã)
‘Ndreia (cãtrã Lexa) -
Taha, nj-giurashi tetà, gura, mash cu iznã s-u dishcljidz,
Sh-cà s-nu ti-acatsã giuratlu pi Dina mutreshti s-lu fridz,
Tora cu seamni?
Lexa - Nipoate, ts-mi giur di a dauùãoarã,
Cà: nu va-l nãrescu pi Dina, ni cu seamni ni cu zboarã.
(pãhãeri)
Chendra - Ma s-ti-ngiurã Dina, Lexà, nu pistusescu sã stai mutã...
Lexa - Pot s-u tsãn aestã-ncljisã ma s-mi facã “caprã shutã”?
(pãhãeri; Lexa cãtrã Chendra)
Ma nu-nji dzãts, o frate Chendra, tini tsi-ai? Dzã-nji tsi ti doari?
Tsãni-ts narea cu tinjii; nu mi calcã pi cicior
Cà s-nu hibã ràù ti tini! Shti cà esc’ putsãn dzandzarã!”
‘Ncljidi-ts-u ma ghini Chendra, cà-altã soi ràù va-ts parã.
(pãhãeri)
Chendra - Shtiù, shtiù Lexà, shi-anda njicã nu ti-alãsai s-hi cãlcatã...
(pãhãeri)
Nu-arãdets, càashà i Lexa, na! (sh-fatsi crutsea) s-mi cumtã! am mãcatã,
Anda njic, nji-aduc aminti, multi bushuri, shuplets...
Lexa - Sh-tora, cà ti fãtseshi mari, ai curai ninti sã-nji trets?!
Cãnd’ iram njicã inatea nj-tritsea ma dãdeam shupleacã;
Tora, ts-fac rigeai Chendra,-ncljidi-ts gura! ‘nveats-u s-tacã!
(pãhãeri) (s-toarã cãtrã tots sh-cãtrã’Ndreia spunãndalui
cu mãna cãtrã Dina)
Cusurinlu-a mel stipseashti; el mi featsi sã zburàscu;
Pistipsit cà, mini, Lexa, ninti-al Dina s-tac? S-mutsàscu?
Nu u-ncljish, aestã shcretã..., cãt nji-aduc aminti, vroarã!
Cari vrea cà cu-ac s-mi-ntsapã, lu-agudeam ‘n cap cu tãpoarã!!
(multsã s-pãhãescu di-arãs; altsã bat pàlnjili, altsã-aurã:
bravus, bravus, tetà Lexà)
(Lexa-ù mutã mãna sh-lã fatsi seamni s-tacã) (tuts tac)
Tora, lài nipoate-Ndreia, ts-fac ‘nã mari pãrcãrii:
“Ma s-cutedz s-gresc’ nintribatã, s-nu mi ljeai tu Rãmãnii!”
(tuts aurã: bravus, sh-li bat pàlnjili)
(Lexa sheadi pi scamnu; shi-u-ashteardzi frãmtea cu shamiea)
(‘Ndreia cãnd’ vidzu cà sala easti-mplinã sh-cà vini oara
s-dishcljidã cuvenda, s-dutsi la scamnul a lui, u bagã
ceanta pi masã, u dishcljidi, scoati ma multi càrtsã; tuts dit salã,
cu mutrita la-Ndreia, tac, shi lu-ashteaptã zborlu-al ‘Ndreia)
‘Ndreia (dupã tsi li dishcljidi càrtsãli sh-li bagã-ardãpsiti pi masã,
ahurheashti sã zburascã) -
Frats! suràri! ved cà-acljimarea tsi vã-ù feci nj-fu-ascultatã.
Apofasea tsi-a s-lom noi azã nu poati s-hibã-amãnatã.
(mutreashti cãtrã tuts dit salã)
Mults’ di voi hits sots cu mini, alts’ hits sots cu-a melji pãrints’;
Tuts, màri sh-njits, s-vã dats pãrearea, cà iu sãnt’ ma multi mints’,
Lucãrli s-bagã pi-aradã-ntredz, ashà cum tuts li vrem.
S-nu nã-agunjisim tu zboarã; arãvdari tuts s-avem;
La nãscãnts’ di voi, và-i fatsa lunjinatã, hãrãhoapã;
Alts’ hits ‘nvirinats, tish canda vã dutsets azã la groapã.
Nu shtiù disi u-aflat sibepea, disi voi u shtits itiea,
Titsi vã-acljimai aoatsi. Easti ghini cà, yitriea
S-u ljea lãndzidlu ma ninti s-hibã di iatru vidzut?
Noi, avem tuts ‘nã lãngoari, ti-atsea, vãr, frats, s-nu sta mut!
Ma, cu inima dishcljisã, s-dàm tu padi minduerli,
S-greascã tuts! Tuts avets iznã! Cum bãrbatslji-ashà sh-muljerli!
(tuts bat pàlnjili s-ma multu muljerli)
(Lexa bati pàlnjili, mutreashti cãtrã Dina, cu frãmtea-nsus
shi-lji fatsi seamni cà s-ascultã tsi dzãtsi-Ndreia; Dina lj-da
mãndzãli; ‘Ndreia li vidzu seamnili-a lor shi hamu-arãdi)
Pistipsescu cà, itsi casã, aoa shi-ari omlu-a ljei...
Miha (tsãni un ficiuric ãmbratsã) -
Mults’ di noi, lài ‘Ndreia frate, ‘ncljisim ushili cu cljei,
Sh-vinim tuts deadun. Vedz-nã!
(sã scoalã-mprostu sh-lu spuni ficiorlu)
Him sh-cu cilimeanjlji-mbratsã!
S-nu ti nãreshti pi noi, lài ‘Ndreia, poatã vãr di nãshi s-acatsã
Fãrã s-caftã iznã, s-cãntã; i pi limba-a lui ta s-greascã.
(tuts dit salã-arãd)
‘Ndreia - Ghini featsit di-lji adusit; pi nãshi vãr nu-a sh-si nãreascã.
(tuts dit salã bat pàlnjili; mash Dina mutreashti cu naràù
pi-a tselji tsi bat pàlnjili; s-shutsã la-Ndreia sh-dzãtsi niuros)
Dina - Bravus, bravus, lài nipoate! Sh-cu cilimeanji nã-amisticashi.
Him, tish ca tu barca-al Noe! Njits-màri tu-un sac nã bãgashi!
Lexa (s-aproachi di Dina. tuts cu-arãslu-n gurã-ashteaptã
s-avdã tsi-a s-greascã Lexa) -
Di cãnd’ nã-adunàm aoatsi, nu plãmsi vãrã pãn tora,
Cà, ma njic di nãshi eshti tini, lài Dina, curbani sora!
(tuts arãd)
Boatsea-a cilimeanu-i dultsi, nu-i ca fãrmãcoasa-ts boatsi
(greashti nãritã pi Dina)
Nu nji-aprindi sãndza...! ‘ncljidi-ù, di vrei s-eshi curat di-aoatsi!
Aoa, ts-dzãsh, dit ahurhitã, nu him sum cumanda-a ta;
Pi-un bãrbat ursuz, ca tini, sh-cusurinã-ta nu-l va.
Va s-fãtseai ma ghini, azã, macà s-nu insheai din casã,
Cà, sh-cu tini sh-fãr di tini, lucrul, cum vrem noi, va s-easã.
(Mariea, cari sheadi ningã Lexa, u tradzi di brats; nãsã toarã capu
la Mariea) (altsã-arãd)
Mariea - Tats, la Lexà, la sor, geanà; tats cà-i arusheni mari.
Un zbor cama mult’ shi s-greascã, i bãrbat nu-i muljeari.
Lexa - S-greascã sh-dzatsi, la Marie, shi-unã sutã, ma... cu hari.
Macà nãs nu-ari ma multã s-nu nã facã pi noi glari.
(tuts dit salã-arãd)
Mariea (u tradzi Lexa nanãparti) -
La Lexà, la sor-curbani, la tini sh-la Dumnidzà,
‘Ncljidi-u; ãncrufusea-u; di-arusheni nu nã fà!
Nu vedz cà bãrbatslji, Lexà, s-pãhãesc’ di-arãs cãnd’ greshti?
Tsã si pari cà ti-alavdã cãnd’ cu Dina ti vãrgheshti?
Pistipsea-mi la sor, geanà, cà, tuts sh-pizuesc’ di tini;
Mash inati sãnt’ tuts Lexà; a vãrui bu-lji pari ghini.
Vãr di nãshi nu vrea shi-u scadã, fatsã di muljeari, narea.
Lexa - Shtiù, ‘ndriptati-ai Marie, ma... tsi vrei? Sã-nji creapã hearea!
Canda mi cunoshti di azã? Nu pot s-tac cãnd’ alt’ mi-ntsapã.
Mini lji-aurai shi-a preftlui cãnd’ mi plãscãni tu apã,
S-nu lji-aur a cusurin-njui? Nu nji-u nun, nicà pãrinti!
Mariea - Cãndu-a ti-adunji cu tsal-Dina...
Lexa - Nãsã va sh-si tindã, ninti
S-mi tind’ mini, ca s-mi bashã! Shi-u cunoashti pãrmãtiea!
(‘Ndreia sheadi pi scamnu shi-ashteaptã s-facã isihii;
mutreashti cu hamu-arãs pi budzã de la bãrbats de la muljeri)
Yioryia (s-mutã di pi bangu, easi ninti ningã Lexa) -
O la Lexà!
Lexa - Tsi-i lài frate?
Yioryia - A vrei s-nedz tu Rãmãnii?
Lexa - Nu escu oai gãlbãgioasã cà s-mi dispartu di cupii!
(tuts arãd)
Cum s-nu voi, lài Yioryia frati? Nu-i aclo shi-a mel ficior?
Titsi vinj aoa, lài Yioryia? Nu cà s-avdu-al ‘Ndreia zbor?
Yioryia - Tini, cum nj-si pari-a njia, agãrshashi titsi vinishi.
Macà nu-avdz’ di ureclji, la Lexà, tsãni-ts oclji yii, dishcljishi.
Arucã-ts, cãti ‘nã oarã, pi di-avrigãra, mutrita;
Sãnt’ shi-oaminji aushi aoatsi! Tsi tut fats pi upãrita?
Poartã-ti ca ‘nã muljeari mintimenã, chiplisitã!
Nu-arsari ca shirpicatã sh-cãnd’ di vãr nu eshti cãrtitã!
Macà tuts, cãts him aoatsi, va sãzbrãm, cãt zburashi tini...
Cum ti ved sh-mi vedz,la Lexà, dip, dip nu-a tsã parã ghini.
Sh-di vrei s-avdz’, tu-aestã searã, cãndu-a s-nedz la-a tàl ficior
Cãt va sã zburascã-Ndreia, tini s-nu scots nitsi-un zbor!
(Lexa sheadi pi scamnu isihã) (Yioryia s-toarã cãtrã Dina)
Sh-tini, o lài Dina frate, di vrei s-bitisim ‘nã oarã,
Cãndu-a s-vedz cà zburàscu sh-nãsi, fà-ti cà nu lã badz oarã!
Astupã-ts urecljili ghini; iu nu-ts hearbi nu ti bagã;
Cà-i ma rushinos, lài Dina, alts’ di mãnicã s-ti tragã!
(Dina lu-apleacã caplu; Yioryia cãtrã-Ndreia)
Stipsit escu sh-mini nipoate cà tu zbor mi-amisticai,
Fãrã cà s-caftu ninti iznã. Escu stipsit, dzãc, cà-ncãlcai
Regula, acãchisearea. S-mi ljerts’...
‘Ndreia (cu hamu-arãs) -Lale, tsi s-tsã ljertu?
Fapta-a ta cà... teta-i neauùã? Sh-cà lali nu easti sertu?
(tu salã multsã bat pàlnjili)
(‘Ndreia-ù mutã mãna sh-lã fatsi semnu-a tsilor dit salã ta s-tacã)
Tetà Lexà! (Lexa u-ashteaptã dimãndãciunea-al ‘Ndreia)
Lali Dina! (Dina-l mutã caplu sh-mutreashti la-Ndreia)
Shtiù. Voi doilji mult mi vrets.
Yinits ‘ncoa; stats ninga mini; agiutor voi sã-nji didets.
(Dina mutreashti la Lexa; cãndu vidzu cà Lexa s-mutã
di pi scamnu shi s-dutsi ningã’Ndreia, atumtsea sh-Dina
featsi tut ashà; ‘Ndreia bagã dauùã scamni nandreapta
sh-nastãnga di el, sh-dzãtsi)
(cãtrã Lexa) Tini, trets nastãnga, tetà!
(apoi cãtrã Dina) Sh-tini lale trets nandreapta.
(cãndu Lexa sheadi pi scamnu shi-arucã mutrita la Dina cu caplu-nsus)
Lexa - A mi vedz lài Dina frate?! (pãhãeri)
Dina - Sh-tora vrei s-ti fats dishteapta?!
Lexa (sheadi pirifanã pi scamnu) -
Sã-nji bãnedz, nipoate-Ndreia, cà mi bãgashi tu tinjii...
Va-lji zburàsc’ multu-a ficiorlui cãnd’ s-agiung’ tu Rãmãnii!
(niscãntsã bat pàlnjili, altsã-aurã: bravus tetà Lexà)
Dina (nu s-ducheashti ghini pi scamnu) -
Nu-nji dzãts, lài nipoate-Ndreia... mini... cu tsi pot s-ti-agiut?
Dà-nji s-fac tsiva, cà-altã soi... hãrãchesc’, tushedz, urut!
(tuts arãd) (‘Ndreia lj-da unã purtecã di cor)
‘Ndreia - Ai driptati lale, (lj-da ciumagã) tsãni, cu virdzeauùa-aestã, tini,
Cãt va s-avdz’ cà vãr dit salã, fãrã sã-lji daù iznã mini -
Va s-acatsã sã zburascã, icà shimãtà va s-facã...
S-dai pi masã, ta s-pãpseascã; sã-lji fats: “Sssãt” shi-ari s-tacã.
(tuts tu salã-arãd)
Dina (hãrios) - Sh-macà nitsi di-asunari, ni di “sssãt” nu vrea cà s-avdã...
Cãti sã-lji trag pi-unã mãnã? (tuts arãd)
‘Ndreia - Ahãti cãti s-poa’ s-aravdã!? (arãderi)
Sh-ca s-nu curã sãndzã lale sã-lji tradz ma mult’ pi pãltàri!
Dina - Pi-a cui pãltàri s-trag lài ‘Ndreia macà tuts sãnt’ oaminji màri?
‘Ndreia - Aestã s-acljeamã, lale, cà tuts di-aoa sãnt’ cu minti,
Sh-cà nu-a s-hibã dip ananghi di virdzeauùa di dininti! (arãderi)
Lexa - Nu-arãmãni zur tu salã; zurljilji s-aflã ninga tini,
Un nandreapta, alt’ nastãnga, elji sãnt’ doi: Dina cu mini!
(tuts arãd)
Multu itru hi domnu-Ndreia, s-bãnedz anji mults’ sh-hãrioshi
Dumnidzà s-tsã da puteari sã-lji fats pi cãrtilivoshi,
Oaminji bunji, imiri, mintimenji; cu-un zbor sã-lji fats, aduchits.
(cãtrã tuts dit salã)
Tora, vã fac pãrcãrii: tuts cu ocljilji la nãs s-hits!
(sheadi pi scamnu; tuts arãd)
‘Ndreia (scoati din gepi un plic sh-lu disfatsi) (u dghivãseashti cartea) -
Frats Rãmãnji! Tu-aestã searã, aoa, la-aestã-adunari,
Vã-acljimai s-vã dats pãrearea pi fatsã sh-di buna vreari.
Mini, azã, loai ‘nã carti. Ascultats, u dghivãsescu:
“Vrutslji-a noshti frats di sãndzã! Tuts atselji tsi s-minduescu
Cum s-vã-ascapã di chideri; s-vã facã banã musheatã;
S-nu hits cãlcats sum cicioari; s-nu-ù tsãnets frãmtea-aplicatã;
S-hits domnji pi bratsãli-a voasti; s-nu vã furã-altsã sãdoarea;
S-avets parti di cãldurã sufliteascã; aràcoarea,
S-nu spitrundã tu-a vost’ suflit, cà s-vã-ù talji sãnãtatea;
S-nu bãnats pit locãri xeani; vã dzãc: frats, s-apruche satea
Cãnd’, ti bunlu-a vost’, ti Fara, s-vã fãtsets hãzãri, frats,
S-yinits tuts tu Rãmãnii!
(tuts dit salã bat pàlnjili shi-aurã: ura! ura! s-bãneadzã Rãmãnia)
Aoa, va s-hits ashtiptats,
Cu vreari, di tuts Rãmãnjlji! Domniljea, và va pi voi;
Pitricu pampori ‘n Sãrunã, putets s-adutsets calji, shi-oi.
Noi, aoatsi, dzuùã-noapti, deadun cu-a voshti diligats,
Aleapsim locãri cu-api sh-cu pãduri, cum vã-ariseashti.
Frats Rãmãnji, di-ù vrets ‘scãparea-a Farãljei tsi lãndzidzashti,
Nu stats mult’ pi mindueari, cà s-nu hibã amãnat!
Loclu-aleptu, ti voi, adastã s-hibã lucrat, siminat.
Nu-ashtiptats s-u ljea-altsã ninti, cà sãnt’ multsã-a tselji tsi vor
S-bagã mãna pi-aesti locãri. A nauùã, nu nã fu licshor
Cà s-tsãnem ti voi ‘nã parti. Aoa, frats, tu Rãmãnii,
Sãnt’ sh-Rãmãnji tsi tsãn cu xenjlji; sãnt’ sh-surtseali tu curii!
Xenjlji tsi bãneadzã-aoatsi, alagã poartã di poartã,
Pi la-atselji tsi-shi vind’ Miletea sh-cari nu-aù njilã ti-a ljei soartã;
Pi la-atselji cari nu-aù tu lumi lucru lucru ma scump’ di pãràlu;
Pi la-atselji cari, ti pradz, calcã pãnã sh-vrearea-a Dumnidzàlui!
Ta s-nã bagã-n cali cheadits, s-nu yinits voi frats aoatsi,
Anguci, pi la domnilji, cu-a lor fãrmãcoasã boatsi,
Cà, voi nu shtits tsi-i aletrã sh-cà nu hits tsivilizats!?
Ti-atsea, frats, ‘nchisits ma-agonjea deadun cu noi s-alumtats;
Sã-lji bãtem s-acãchiseascã pi-aeshtsã prudots di Farã,
Cà, loclu iu “dorobantsãlji” Rumãnji sãndza shi-u virsarã,
Easti loclu-al Domnu Mircea: fu sh-va s-hibã rumãnescu!
Zverca sh-rupã di aoatsi tuts atselji tsi lu cãrtescu!
Tuts atselji tsi-n cap sh-bãgarã, cà-aoa, tu Cadrilater,
S-nu yinã Machidoneanjlji, di nãshi s-nu-arãmãnã per!
Elji, tsiva nu-aù scump’ pi lumi; sãnt’ vinduts, sãnt’ criminalji;
Elji, nu-aù casã, nu-aù fumealji; sh-nu fats crimã ma sã-lji talji!
Cà, mash noi cunushtem luchlji tsi tu chelji di oi sã-nvescu,
Noi shtim cum s-avinã-agrimea cãnd’ di turmã s-anvãrtescu.
Ti-atsea, xenjlji, tsi pãn tora di vãr nu ira cãrtits,
Alagã ca-asparts’ di minti, cãndu-avdzãrã cà yinits,
Cãndu-avdzãrã cà sh-Guvernul apruche s-intrats tu Tsarã,
Sh-cà vã pitricu-n Sãrunã sh-pampori, tuts, tuts s-fãrmãcarã!
Xenjlji, pi la tuts nã-ngiurã; plãng’ shi-aurã ni-agudits;
Shtits cãtse? Cà nu va s-hibã, tu pãduri, loc ti cumits,
Di-iu ca furlji s-easã-n cali s-vatãmã vãinits Rumãnji,
Cum adrarã nãshi pãnã tora; loc va s-hibã mash ti stãnji!
Yinits, frats, s-veadã sh-leangorlji, tsi pot bratsli-a noasti s-facã;
Noi, pãn la yinearea-a voastã, va-lji fãtsem zãgarlji s-tacã.
Calea-ambarã, frats s-vã hibã; vã uràm s-yinits cu ghini.
Miletea Rumãnã vã shtii; v vã shtiù sh-miletsli vitsini,
Cà pi-iu calcã urma-a voastã s-umpli di ghineatsã loclu,
Lapti sh-njeari curã izvur! Plasea cãntã! ‘Nyeadzã gioclu!
Xenjlji tsi-a-lji aflats aoatsi nu-a vã veadã cu ocljiu bun.
Voi lã cãnushtets tabietsli, bãnat shi-alumtat deadun.
A vãrnui nu-lji vrets slãbintsã cãt chiro nu vã cãrteashti;
Ãl mutrits cu preacljea-ntreagã pi-atsel tsi cu-un vã mutreashti.
Xenjlji-avdzãrã cà, Rãmãnjlji tsi yin tu Cadrilater
Sãnt di-atselji tsi ti-a lor Farã s-nu lj-si furã nitsi-un per
Nãshi, aoa, tu-aesti locãri, yin sh-ca vigljitori ti Tsarã!
Ashà cà, cumits nu-a s-poatã s-treacã sinurlu ca-altoarã
S-ardã, s-vatãmã, s-dispoalji, oaminjlji-ali Domnilji.
Cari di xenji vrea cà s-bãneadzã, s-tragã mãnã di furilji!
S-nu bagã mãna pi armã; s-nu-alagã cu-ntsãpãturi;
Di vor cà s-bãneadzã isihi s-nu s-ascundã pit pãduri;
S-nu-alagã noaptea ca-agrimea pit Cadrilater vãrnoarã,
Cà, pi nãshi ma s-bãgàm mãnã, yii acasã nu-a sh-si toarã!
Nã-arãseashti uspitsãljea; noi, frats, lj-dàm tinjii mari!
Oaspili, tu casa-a noastã-i ashtiptat cu pãni sh-sari!
Cari tu caplu-a lui nu-ascundi drãcurii, mindueri rali,
Cari di xenji va s-va cà s-imnã mash pi rãmãneasca cali,
Deadun cu noi va s-lucreadzã; un Soari va nã-ngãldzascã!
Sum tserlu-ali Rumãnii, oaminjlji s-nu s-dushmãnseascã!
Vrem, ma vrearea-aestã s-u-aibã sh-Vurgarlji dit Rumãnii,
Sh-di nu vor s-bãneadzã-aoatsi s-neagã tuts tu Vurgãrii.
Aclo nãshi pot ca s-anguci cãti s-va; pot shi s-nã-ngiurã.
Mash aoa, tu casa-a noastã s-nu cuteadzã elji s-nã-aurã!
Cà-aoa domn’ easti Rumãnlu, s-lã si umplã caplu-unoarã!
S-nu-ascultã dimãndãciunjli tsi lã yin di pi nafoarã!
Tu Cadrilater, domniljea easti curat rumãneascã.
Nãshi, cu noi, ma s-vor s-bãneadzã, stranj, rãmãnesc’ sã-nveascã!
Di-aù tu minti cà s-alagã pi-ascumta cu munafits,
Sh-ma s-caftã cà s-nã-agudeascã, cum lã dzãc a lor cumits,
Di la noi s-nu-ashteaptã njilã: vroarã nu-a lã dàm ljirtari!
Pi-atsel tsi nã shpiuneadzã lu dutsem la-aspindzurari!
Ti-aeshti-asparts’ di minti, tsi cu foclu nãshi s-agioacã
Pristi-arada rumãneascã, lã dzãtsem s-nu mata facã,
Tsi featsirã nãshi pãnã tora! Lã dzãtsem shi-ndreagã-aiarea,
Cà, sh-cu noi, ma s-nu pãpseascã... va lã plãscãneascã hearea!
Di nu vor, cu noi, s-adilji-aoa, vintul rumãnescu,
S-fugã tuts tu Vurgãrii cà Rãmãnjlji nu-lji cãrtescu.
Aclo pot s-aurã, s-plãngã, noaptea sh-dzuùa, pot s-yiseadzã,
Ma, di sinur s-nu s-aproachi, di vor caplu s-nu-shi chiseadzã.
Noi, sã-lji fãtsem ocljilji patru; s-avem di vulturi mutritã
S-avigljem sinurlu dzuùa sh-noaptea pãnã tu-apiritã!
Cãt chiro tu-aesti locãri va s-domneascã-a noastã Farã,
Sherchilji di pit tuti guvi di-a noastã mãnã va s-chearã!
Noi, s-fãtsem cum dzãc aushlji: bãrbats, muljeri s-purtàm armi
Cà, apa doarmi, i shtiutã, ma, dushmanlu-i yiù, nu doarmi.
Pãnã cãndu-a nã cãnoascã sh-pãnã cãnd’ va-lji cãnushtem,
S-nu nã-alãsàm cà s-nã bashi; ni s-nã-apruchem sã-lji bãshem.
Vruts frats, noi, tu cartea-aestã, vã li dzãsim cà s-li shtits,
Cum sãnt’ Vurgãrlji di-aoatsi, ninti cà voi frats sã-nchisits.
S-yinã,-aoa, tu-aesti locuri, mash atselji tsi vor s-alumtã...
Griutàts va s-avem multi! Noi, nu vã-acljimàm la numtã,
Cà s-vã dàm mãcari sh-beari; vã grim s-hits sh-bunji ashchirladz;
Và-acljimàm s-adrats shi-aoatsi tsi featsit shi-aco iu stats.
Vã-acljimàm s-adutsets vrearea shi-uspitsãljea ti-atselji bunji,
Ti-atselji ràù dip s-nu-avets njilã, ma vrets s-ascãpats di funji!
A tsilor tsi nu vor s-yinã lã dzãtsem sã sta rihati;
Dumidzà s-lji-aibã tu mãnã hãrioshi sh-cu sãnãtati.
Noi deadun cu voi, di-aoatsi, va s-avem ti nãshi ‘ngãtani
Cãnd’ nãshi va s-apufuseascã s-fugã dit casili xeani,
Tuts, ca un, va nã dàm mãna s-lji-adutsem shi nãshi aoatsi.
Nu-a s-alãsàm cà, pit xeani, splãngã rãmãneascã boatsi!
Frats, vã dzãtsim ninga unã: Rumãniea easti mari!
Shtii shi-apurã-a ljei casã sh-la-ananghi s-bagã lãhtari
Pi la-atselji vitsinji tsi-a s-caftã s-sãndzãneadzã truplu-a ljei!
Rumãniea-i lapti sh-njeari ti-atselji bunji, ti rài... rufei!
Frats Rãmãnji, s-avets tu shteari cà-aoa tu Cadrilater,
Sh-Turtsã cu njiljli bãneadzã; nãshi nu-alagã dupã sher.
Nãshi sãnt’ pistimenji, sãnt’ imiri, s-hãrisirã cà yinits.
Multi trapsirã mãratslji di la Vurgãrlji “cumits”!
Cu sãdori u-amintã pãnea; nu ljea tsi nu easti-a lor;
Ti voi, nãshi, s-vã hibã oaspits; uspitsãljea-a voastã u vor.
Elji shtiù cà Machedoneanjlji ti-eta-etãljei aoa yin.
Sh-ti-atsea nãshi tuts shi zburãrã-n casã s-ljea cãti-un vitsin.
Mults’ di nãshi, ninga di tora, vinirã s-nã pãrcãseascã
Cà Rãmãnjlji s-ducã oili pit mireili-a lor s-pascã.
Nãshi sãntu etinji s-vã-agiutã cãti ori s-avets ananghi,
Pãnã cãndu s-vã-adrats casã, casa-a lor s-vã hibã-apanghi.
Cum s-nu-l vrei ahtarli oaspi cãnd’ nãs alagã s-ti-agiutã;
Cum pots s-agãrsheshti miletea car’ ti-acljimà s-tsã-mpãrmutã
Cal, amaxi, pãni, casã, ninti ca s-ti duts la nãsã?
Frats, cu-unã mileti-ahtari, Rumãniea nu-i arãsã!
Di tuts xenjlji tsi bãneadzã tu loclu-ali Rumãnii,
Pistimenã-i mash miletea cari sã-ncljinã la geamii!
Frats, cãndu-a s-yinits aoatsi, s-tinjisits a lor ubor;
Nãshi, ti voi, s-vã hibã oaspits sh-voi, ti nãshi, lunjina-a lor.
Ashà cà, tu cartea-aestã vã-ngrãpsim sh-ti Turts’, nãmal.
Tora, và-ashtiptàm Custantsa, cu fumealji, oai, sh-cal.
Cãndu-a s-agiundzets aoatsi va sã zbrãm, buni shi-arali.
Noi, voi, tuts va s-nãdzem ninti! Vãr nu-a sh-si toarã din cali!
Vã uràm ninga ‘nã oarã: “Frats, s-yinits cu sãnãtati!”
Pind, Tomor, Balcanji, Olimp, aù tu Rumãnii un frati...
Muntsãlji Carpats! Aoa sã-nfãshà Ghizea Rumãneascã,
Sh-tut aoatsi, strã-pãpãnjlji, di barbari, cà sh-si-afireascã,
Pit pãdurli-a lor pãturã s-facã banã di Rumãnji.
Shi-Olimp. Tomor, Balcanji, Pindul, lji-apurarã di pãngãnji.
Tora, tu-aeshti munts’ bãneadzã, ca domnji, alti Ghizii xeani.
Rumãnjlji di vor s-bãneadzã ca Rumãnji, cà sã-shi facã peani
S-yinã-aoa di car’ strã-pãpãnjlji, cu-unã njilji patru suti di-anji ninti,
S-dispãrtsãrã cà intrarã namsa barbari ‘sparts’ di minti.
Ashtiptàm frats cu harauùã, cãt ma-agonjea s-nã videm,
Ti loclu-ali Rumãnii, cali nauùã s-dishcljidem!”
(tuts bat pàlnjili shi strigã: S-bãneadzã Fãrshirutiea!)
(‘Ndreia-ù bagã cartea tu plic shi zburashti)
‘Ndreia - Frats, avdzãt cu njic cu mari, tsi nã scriù tu cartea-a lor
Fratslji-a noci dit Rumãnii. Car’ di voi va s-intrã-n cor,
Ari iznã di la mini.
(shi spuni cu mãna cãtrã Lexa sh-cãtrã Dina)
Sh-di la voi sã-shi da pãrearea.
Ari iznã sã zburascã cum bãrbatlu-ashà sh-muljearea,
(tuts bat pàlnjili; Dina sh-Lexa s-mutrescu shi hamu-arãd)
(‘Ndreia tsãni tu mãnã un cundilj sh-pi masã unã coalã di tifteri))
Atselji tsi vor sã zburascã, la sã scoalã pi cicioari.
(Cola, Yioryia, Chendra sã scoalã-mproshtsã
shi-Ndreia lj-treatsi tu tifteri)
‘Ndreia - Lali Cola, dzã pãrearea.
Cola (sã scoalã-mprostu shi easi nafoarã di bangu) -
Avdzãi shi-avdzãt tu carti tsi-ari.
Cà, a noci frats, dit Rumãnii, cà s-nu chearã-a noastã Farã,
S-minduirã, la noi, ghini, sh-nauùã patrii nã-aflarã,
Iu, s-bãnàm ca domnji-acasã fãrã cà xenjlji s-nã pingã,
Sh-iu lunjina rumãneascã s-nu cuteadzã vãr s-nã-astingã!
(tuts bat pàlnji shi strigã: Ura! Ura!)
Io unlu, nipoate-Ndreia, sh-tuts tsi minduesc’ ca mini,
Li-aproch tuti tsi-s tu carti!
(tuts bat pàlnjili)
La tuts, frats, s-nã parã ghini.
Cà, videm, tu-aestã carti, tsi oaminji aclo bãneadzã.
Cãt tsãn elji la Ghizea-a noastã; cum lucreadzã sh-tsi-nyiseadzã.
Fratslji-a noci, dit Rumãnii, nã li dzãsirã pi fatsã.
(‘ngreacã la tuti zboarãli)
Nu nã-acljeamã ca la numtã; pãnã cãndu-a noci s-acatsã...
Rãdzãtinã sãnãtoasã, va s-lipseascã s-alumtàm...
Cu multi cripàri shi cheadits. Di tu carti noi ‘nvitsàm
Cà, aco, tu Rumãnii, sãntu sh-Rumãnji tsi nu nã vor;
Sãntu Rumãnji di-atselji tsi cãntã, ti pradz, sh-tu xen ubor.
(tu salã s-avdu-auràri: rushàni! rushàni!)
Cu-anguceri, poartã di poartã, aeshti criminalji, alagã,
Taha noi him oaminji agri; vor di partea-a lor cà s-tragã
Cãts ma mults’ di la domnilji, s-facã-a Vugrãrilor vreari.
Ma, atselji tsi sun ma màrlji, nã vor mult’; ti noi aù shteari!
(tuts bat pàlnjili)
Vurgãrlji shi-adunã mintea; noi nu him luchi dit curii,
Macà nu nã shtiù, sã-ntreabã Vurgãri dit Machidunii,
Cari him, cum bãnàm tu lumi, sh-disi nã tsãnem di zbor.
(tuts bat pàlnjili)
Di rài, piulbiri s-aleadzi, ma s-calcã tu-a nostu-ubor!
(tuts bat pàlnjili)
Nã-ariseashti s-lji-avem oaspits; s-nã mutreascã cum lucràm;
Di la noi nãshi s-ljea iurnecã, cà noi, aoa iu nã-aflàm,
Him di-atselji tsi, tish ca-alghina, umplem casa cu di tuti;
Mãcàm cu sãdoari pãnea; nã-afirim di fapti-uruti.
(tuts bat pàlnjili)
Cà, nu cunushtem “aletra” Vurgãrlji s-nu sh-pizueascã;
Sh-la-aletrã va s-tritsem ninti; va-lji fãtsem sh-si ciuduseascã!
(tuts bat pàlnjili)
Atselji tsi pasc’ oili, caljlji, va lji-nveatsã cum s-lucreadzã
Un loc cà s-da biricheti multã, sh-cum s-bãneadzã.
(tuts bat pàlnjili)
S-nu shi-arãdã Vurgãramea, cà nu him tsivilizats.
Ghizea-a noastã-i alãvdatã di mults’ cãlãtori ‘nvitsats.
Nu nã pari ràù cà-nguci, nãshi va s-veadã tsi-a s-dutsem;
Va nã-ù veadã cãtãndiea sh-horli nali tsi-a s-fãtsem.
(tuts bat pàlnjili)
Tut, di la noi va sã-nveatsã tsi s-acljeamã uspitsàlji.
Sh-‘nã cãtsauùã nu ti-alasã cà sã-lji hãidipseshti cãtsàljlji
Cãnd’ ti duts pininga nãsã cu mintea cà s-arãcheshti.
Uspitsãljea-i ayisitã; cu-a ta sãndzã s-u hãreshti...
Di vrei s-ai parti di nãsã. Noi, ashà pi Vurgãri lj-vrem.
Ma s-nã aibã sh-elji shi s-lji-avem oaspits, un di-alant’ s-nu nã-ascundem.
Suti di-anji, pit munts’, Rãmãnjlji, cu giunatic apãrarã
Ghizea shi-a ljei limbã vrutã, di-atselji tsi tut vrea s-nã chearã.
Pishtirei, pãduri, arãuri, izvuri, fãntãnji, munts’, vàljiuri
Suti di-anji lji-apãnghisirã Rãmãnjlji di multi hàljiuri.
Lilicili tsi-acrescu-aoatsi, sãnt’ lilici ayisiti
Cà nãsi la rãdzãtinã sãnt’ cu sãndzã pruscutiti.
Cãt di scumpi nã sãnt’ dzenjli sh-muntsãlji, mash noi shtim!
(arucã mutrita la tuts dit salã)
Di vrem s-bãnàm rãmãneashti, him anãngãsits s-fudzim!
Azã, tuti horli-a noasti, dzenji, munts’, vàljiuri s-umplurã
Cu oaminji vinits di-aljiurea sh-vãr di noi nu fatsi gurã,
Cà nãshi, aoa, s-ashtirarã ca domnji,-a lor easti Hoara,
Cu nãshi ma sã stàm aoatsi, va nã si-ameasticã Fara.
Di limbã sh-di-adetsli-a noasti ni tu carti nu-a sã scrii...
(nipoi arucã mutrita la tuts)
Car’ va ca Rãmãnji s-bãneadzã, sh-si ducã tu Rumãnii!
(tuts bat pàlnjili)
Ti noi, aoa, nu ma-i banã! Iu sãnt’ turmili di oi!
Iu-s cãrvànjli,-avearea-a noastã! An di an nu dàm nãpoi?
(multsã dit salã dzãc: ashà easti! ashà easti!)
Atselji tsi nu vor cà s-fugã, pi vãr di noi s-nu s-nãreascã;
Noi, ma s-agiundzem acotsi, nu-a lji-alãsàm sã scãnjiseascã.
Va lã dàm cu trup sh-cu suflit, agiutor cà-aco sh-nãshi s-yinã
S-him shi-aco, cum him shi-aoatsi, salã mash di Rãmãnji ‘mplinã!
(tuts bat pàlnjili)
Io, cum dzãsh dit ahurhitã, cu tuti fumeljli-a meali
Di mãni va s-fãtsem dendzli cà s-him etimã ti cali.
(tuts bat pàlnjili; Cola s-dutsi la loclu-a lui)
‘Ndreia - Dupã lali Cola-i Yioryia ti zbor.
Yioryia (s-mutã-mprostu) - Frats, cãnd’ vinj aoatsi
Shteam mash cà, ideia-aestã pi la tuts Rãmãnjlji s-coatsi
Sh-cà, aoa, tu-aestã salã, mults’ vinirã cà s-discutã
Disi fac ghini Rãmãnjlji cari s-minduesc’ sh-si mutã
Tu-alti locuri, iu s-bãneadzã fãrã s-hibã di xenji pimshi.
Cartea tsi-ù citi-Ndreia ãlji dishtiptà ma multsã inshi
Cari, nu shtea cum easti locu, iu a noshti caftã sh-si ducã.
Mini, s-vã spun ‘ndrept’, fui condra; pistuseam cà va nã-arucã
Pit locuri nicunuscuti. Tsi-avdzãi mini cartea tsi-ari,
Fuga, di-aoa, ti noi, s-hibã nai ma marea sãrbãtoari!
(tuts bat pàlnjili)
Cartea cum dzãsi sh-Cola, nã li spusi ca pi palmã;
Sã-nchisim frats, s-lã dàm pi nãri a tsilor tsi s-vind’ ti malmã.
(tuts bat pàlnjili)
Di cumits nu nã si bati ocljiu, tuts ‘nã banã-avem,
Cãts di daùli pàlji va s-cadã, tu rãboj noi va-lji tritsem.
(tuts bat pàlnjili)
Ashà cà, frats, bana-a noastã, nu va s-hibã tu-ahurhitã,
Banã isihã. Aclotsi, pãnã sã-lji trãtsem pit sitã
Pi vitsinji, va s-avem chedits, cum mult’ ghini nã scriù fratslji
Shtim cum s-ascãpàm di chedits, ashà, cum fac tuts bãrbatslji!
(tuts bat pàlnjili) (Yioryia sheadi la loclu-a lui)
‘Ndreia - Lali Chendra ari zborlu.
Chendra (s-mutã-mprostu) - Cola sh-Yioryia, grirã ghini,
Sh-cartea u-avdzãm tuts di-aoatsi, i di primansus s-gresc’ sh-mini;
Cãndu-a s-him la fatsa-a loclui, va s-videm tsi-i ti fãtseari:
Cãrvãnarlji sh-picurarlji nu-alagã cu zboarã ljeari.
(tuts bat pàlnjili)
Shtiù Rãmãnjlji cum sh-si poartã sh-cu-atselji tsi bãneadzã-aco.
Bun cu bunjlji; ràù cu ràùlji; cum s-purtarã iutsido!
(tuts bat pàlnjili)
Mini,-Ndreia, sh-mults’ di-aoatsi, mash un lucru vrem sã shtim:
Spuni-nã di tora seara: Cãnd’ lom cali? Cãnd’ ‘nchisim?
(tuts bat pàlnjili; Yioryia-l bashi Chendra)
‘Ndreia - Hai ficiori! Nu vrets s-loats zborlu?
(mutreashti cãtrã muljeri; muljerli s-pingu unã cu-alantã
cu cotlu sã-anãngãsescu sã zburascã; multsã mutrescu cãtrã Lexa)
Di muljeri vãrã nu greashti?
(cãtrã Lexa)
Scoalã-ti, la tetà Lexà, sh-grea, ashà, cum tsã-arãseashti.
(tuti sh-tuts bat pàlnjili sh-mutrescu la Lexa)
(Lexa s-mutã di pi scamnu)
Lexa - S-mi ljerts’, lài nipoate-Ndreia, ma s-alãtãsesc’ la zbor
Sh-voi frats s-nu-arãdets cu mini.
(cãtrã Mariea) Tini, la Marie sor,
S-ai ‘ngãtani di-a ta soatsã, s-nu mi-alashi sã zburàsc’ mult’;
(toarã caplu cãtrã Dina)
Sh-tini, Dina, s-u-ncljidz gura, di vrei cà sh-mini s-ti-ascult’.
(tuts arãd shi bat pàlnjili)
A tsilor tsi s-minduirã cà s-u-apãrã a noastã Farã,
Dumidzà s-lã da ghineatsã sh-sãnãtati, cà nã-aflarã
Loclu iu s-bãnàm tri ninti.
(tuts bat pàlnjili) Cola, Yioryia sh-Chendra grirã,
Suràri, frats, vã greashti sh-Lexa: - Noi Rãmãnjlji-avem ‘nã Mirã
Cari nã scoati tu migdani tamam cãnd’ s-nã chirem bana.
Ia cà, frats, sh-di-arada-aestã, nu-ù chirem dit mãnji cãrbana.
(tuts bat pàlnjili)
Dumidzà, s-lji-avem rucenjli (sh-fatsi crutsea) nã dishcljidi cali nauùã.
Sum tserlu-ali Rumãnii scãntiljeadzã-a noastã steauùã.
(tuts bat pàlnjili, aurã: ura! ura! bravus tetà Lexà!)
Aclo, Rãmãnamea tutã, tsi pininga xenji bãneadzã,
Va shi-adunã-a ljei fumealji sh-vroarã nu-a sh-si dipãrteadzã.
(tuts bat pàlnjili)
Sh-noi muljerli, cu bãrbatslji, va s-purtàm arma tu mãnã.
Macà Vurgarli di-aclotsi pit casi, cumits, va s-tsãnã.
(tuts bat pàlnjili)
Noi, cu zbir bun, tu-ahurhitã va lã dzãtsem cà s-nã-ascultã;
Oaminji ràù s-nu-ascundã-n casã, di vor s-aibã vreari multã
Di la noi, s-nã hibã soatsã, di vor ninga noi s-bãneadzã;
Sh-ma s-facãureacljea surdã... caplu-a sharpilii s-chiseadzã!
(tuts bat pàlnjili)
Noi, muljeri, ninti di tuti, nã-apãràm pãrintslji, sotslji,
Nu-avem iznã ca s-dàm boatsi; s-jilim dzuùã-noapti mortslji.
Pãnã cãnd’ nu-a lã lom ahtea a tsilor tsi nu pot s-greascã!
(tuts bat pàlnjili)
Pistusesc’, suràri, cà, sh-nãsi, Vurgàrli dit Rumãnii,
Va s-caftã di noi sh-si-aproachi, ca vitsini, cu sihii.
Cà, nu poati s-hibã dadã-atsea muljeari tsi nu doari.
Cãnd’ veadi pi-a ljei fumealji cum di-a ljei sibepi moari!
Dumidzà pi loc nã featsi ta s-bãnàm deadun, cu vreari
S-nu nã dushmãnsim shi-atumtsea cãndu-amintã un, shi-alt’ cheari.
Noi, alãsàm horli-a noasti, iu-a noci pãpãnji bãnarã,
Sh-iu, cu vreari, ahãti bãri di nãsi nu s-dipãrtarã.
Macà s-nu yinea aoatsi Gretslji ca domnji s-nã urseascã?
Tu-a noci munts’ cupiili-a noasti azã nu-aù iznã cà s-pascã!
Nu-i chirolu-atsel di-unoarã cãnd’ tu-aesti locãri, noi,
Iram domnji pi tuti cljeili! Azã nã-aflàm mult’ nãpoi!
Vãr nu nã bagã ureacljea cà, ti Grets, azã xãnji him;
Ti-atsea sh-nãshi u-ashteaptã dzuùa cãt ma-agonjea s-li cãlim!
Shi-aù ‘ndriptati, lài nipoate, Gretslji cà sh-si hãriseascã,
Cà, tu loclu-a nostu-a s-yinã alts’ di-a lor, ca sh-si hãreascã.
Shi-a nauùã, ràù nu nã pari, ti tut tsi-alãsàm aoatsi,
Cà, boatsea cari nã-acljeamã easti nai ma dultsea boatsi;
(tuts da pàlnjili shi-aurlã bravus!)
Easti boatsea-a strã-pãpãnjlor cari nã-acljeamã s-nã dutsem
Di-iu bãnarã nãshi ‘nã oarã, casã nauùã-aclo s-fãtsem,
Pristi casli-a lor, nãshi caftã, cà s-domneascã strã-nipotslji!
Vor s-domneascã: Meglenitslji, Grãmusteanjlji sh-Fãrsherotslji!
(tuts bat pàlnjili, aurã: ura! ura! Bravus! bravus!)
Mini, lài nipoate-Ndreia, etimã di mãni escu
S-fug, s-mi duc, iu nji-u sh-ficiorlu! s-mor tu loclu rumãnescu!
(tuts bat pàlnjili sã scoalã-mproshtsã shi bat pàlnjili shi-aurã:
bravus! bravus!; Lexa sheadi pi scamnu)
‘Ndreia - S-nã bãnedz, la tetà Lexà! S-agiundz’ s-trets sh-di unã sutã!
(tuts bat pàlnjili)
Lexa -
Nu-ahãts mults’, nipoate-Ndreia; oarã-nji s-nu-armãn “caprã shutã”!
(tuts arãd sh-bat pàlnjili)
‘Ndreia (cãtrã-alantsã) - Alt’, di voi, nu va s-ljea zborlu?
(tuts tac shi s-mutrescu un cu-alantu)
Ai bãrbats! ficiori, muljeri!
Nu stats mult’ pi mindueari. Car’ di voi ari pãreri,
Alti, dicãt tuti-atseali tsi pãn tora voi li-avdzãt,
Spunets-li-aoatsi fora! (tuts tac) Hai bãrbats! muljeri! mutsãt?
Pistusesc’ cà, teta Lexa, shi-altsãlji tsi zburãrã ninti,
Sãnt’ oaminji, sh-ca oaminji poati grirã sh-zboarã fãrã minti.
Voi suràri sh-voi feati, lipseashti lucrili s-li lunjinats;
Ti-atsea, và-acljem ninga ‘nã oarã: Hai ficiori! muljeri! bãrbats,
Grits nu stats cu gura-ncljisã cà, tu-aestã searã, noi,
Lipseashti, fãrã di-altã s-lom apofasi! (tuts tac) Nipoi
Cãtrã voi nji-aruc mutrita sh-vã-ntreb: Oara easti greauùã?
S-aspari vroarã un munti di rufei, vinturi, neauùã?
(Mita s-mutã-mprostu)
Mita - Nã-ù dghivãsishi cartea-Ndreia; tutã noi u-acãchisim.
Patru dit salã zburãrã sh-vã-ntribarã: “Cãnd’ ‘nchisim?”
Aestã-i shi-ntribarea-a noastã; ashtiptàm cu nearãvdari
S-nã videm tuts tu pampori, s-tritsem naparti di-amari!
(tuts bat pàlnjili shi-aurã: ura! ura! s-bãneadzã Rumãniea)
(anda tuts dit salã bat pàlnjili Mita lj-dzãtsi-al ‘Ndreia)
Lji-avdz’, lài ‘Ndreia, cum aurã? Avdz’ cum tuts pàlnjili-asunã?
Naparti di-Amarea Lai tuts Rãmãnjlji-aclo s-adunã!
(tuts bat pàlnjili)
S-duc Rãmãnjlji dit Iladã sh-Rãmãnji dit Arbinishii;
S-duc Rãmãnji dit Iugoslavii sh-dit muntsãlji dit Vurgãrii!
S-duc cu cãntic, cu harauùã tuts, tish canda s-duc la numtã.
Nu s-duc ti mãcari sh-beari; s-duc s-lucreadzã, s-duc s-alumtã!
(tuts bat pàlnjili)
Naparti di-Amarea Lai ‘nã fumealji mari sã-nfashã
Rãmãnji di pit tuti pàrtsli, ca bunji frats, cu vreari, s-bashã!
(tuts bat pàlnjili) (Mita sheadi pi scamnu)
Hrista (s-mutã-mprostu) -
Frati-Ndreia, s-am ljirtari, cà nu-ts cãftai iznã ninti.
‘Ndreia - Nu-i tsiva, grea Hrista frate, grea, ti-ascult’ ca un pãrinti!
Hrista - ‘Ndreia, ts-fac unã-ntribari: Noi, cari-nvitsàm grãtseashti
A putem s-fudzim sh-noi tora, cu-atselji tsi shtiù rãmãneashti?
‘Ndreia (hamu-arãdi) -
Shtiù tsi vrei s-dzãts, frate Hrista; iu-asunji... io-acãchisii
Cà-ntribashi fãtseshi mult’ ghini...
Hrista (lj-talji zborlu) - Ashteaptã, nu bitisii.
Noi Rãmãnji di unã etã cà-nvitsàm gãrtseascã carti,
Va s-avem sh-noi, ca tuts fratslji di-aoa sh-di-aclo, di loc parti?
(sheadi la loclu-a lui)
‘Ndreia - Cãt musheatã ts-fu-ntribarea! Frate Hrista ghini grishi.
Tora seara, tu-aestã salã, namisa di noi vinishi,
Ca un frati bun, s-u-avdz’ cartea; dupã tsi tuti li-avdzãshi
Vrei sã shti desi va s-ai sh-tini tuti-ndrepturli ca nãshi,
Frate Hrista, eshti di-unã sãndzã cu noi tsi him aoatsi!
Zborlu-a tàl i zbor di frati; boatsea-a ta-i di Rãmãn boatsi!
Cartea tsi-nvitsashi la shcoalã di noi nu ti dipãrtà;
Sãndza apã nu sh-si fatsi! Dada-ts cu Rãmãn s-mãrtà;
Tini, loashi ti nicuchirã, tut Rãmãnã, nu loashi greacã;
Tutã-a ta fumealji, Hrista, cu caplu-nsus poati s-treacã!
‘N casã loashi nuràri Rãmãni; featli-a tali li mãrtashi
Mash la Rãmãnji Hrista frate; sãndza nu u-amisticashi,
Cu sãndzã di farã xeanã! Hrista, la-ntribarea-a ta,
Nu-i Rãmãn tu-aestã salã, cari tini nu ti va. (tuts bat pàlnjili)
Naparti di-Amarea Lai tuts Rãmãnjlji va s-bãneadzã,
Cum tu cosh bãneadzã-alghini, cà Rãmãnjlji tuts lucreadzã!
(tuts bat pàlnjili)
Ashà cà... nu-ts frãmitã, cà sh-fumeljli-a tali, tuti,
Tu listã, lài Hrista frati, di multu nãsi-s tricuti. (tuts bat pàlnjili)
Tuts Rãmãnjlji s-aibã shteari cà-aclo easti-a noastã casã;
Tuts avem ‘nã soi-ndrepturi, cà-alumtàm tuts ghini s-easã.
(tuts bat pàlnjili; ‘Ndreia s-toarã cãtrã Dina)
Teta Lexa ti mutreashti. Cum s-veadi vrea zborlu s-tsã-avdã.
Dina (s-mutã di pi scamnu; tuts bat pàlnjili; mutreashti
cãtrã Lexa shi spuni la ea cu dzeaitul) -
Lexa-i un birbilj dit munti sh-mini pistuseam cà-i pravdã!
(tuts s-pãhãescu di-arãs sh-bat pàlnjili
(Lexa ljea sã scoalã, ma-Ndreia lj-fatsi semnu s-sheadã isihã)
(sh-piningã tuti-atseali ea mutreashti cãtrã Dina cu mari-ngãtan)
Zborlu-a ljei, di tora seara vã spun ‘’ndrept, mi ciudusi,
Tish canda lu-avea-nvitsatã la sculii, ashà gri! (tuts bat pàlnjili shi-arãd)
Nu di geaba nj-easti soi! Sh-la zbor nãsã mult’ nji-undzeashti;
Limba-a ljei, avdz’ lài Nipoate, musheati zboarã crueashti!
(Dina cãt u veadi Lexa cà s-fatsi hãzãri sã scoalã di pi scamnu)
Tini Lexà, shedz rihati; nu ti bati dip dit loc!
Cà, sh-mini, cãt zburãshi tini, ti-arãvdai (tuts arãd)
Lexà! ts-u coc! (arãdeari tu salã)
Ts-u coc, nu cà s-ti-ngiur Lexà! Voi s-tsã fac mash ‘ncljinãciunji,
Cu zboarli di tora seara fãnãtishi pi multsã-agiunji.
Dauùã, ca tini, la Lexà, ma s-ira tu-aestã salã...
Vãr bãrbat nu va s-loa zborlu; mi fãtseshi sã-nji yinã-andralã!
Dzãtseam: “Cãnd va-nji yinã-arada, va s-pot sã sburãsc ca nãsã?
Va s-pot sã zburàsc’ ma ghini di-atsea tsi-nji avui arãsã?
(arãderi tu salã)
Frats, vã spun: Cãnd’ vinj aoatsi, sh-vidzui ahãti muljeri
Nj-yinea cà s-mi tor acasã. Tsi cãftarã lundzãlji peri
La un loc cu tuts bãrbatslji? Di-iu shtiù nãsi-aradã s-bagã?
(arãderi tu salã)
Ninti, cà nipotlu-Ndreia, cartea s-nã u dghivãseascã
Lexa, di sibepea-a meauùã acãtsà s-mi pruscuteascã.
Shtits mult’ ghini cãti nj-dzãsi; stepsul lu-avui mini, frats,
Nu shteam cà sh-muljearea poati s-treacã ninti di bãrbats.
(tuts bat pàlnjili shi-arãd)
Lexa, mi deadi di padi! nji-u putu! io, lj-caft’ ljirtari!
(tuts bat pàlnjili) (cãtrã Mita)
Ghini nj-dzãseshi Mita frate: “Nu tsã-arãdi di muljeari”!
(tuts bat pàlnjili shi-arãd)
Cola, Lexa, Yioryia, Chendra sh-Mita, mash ti fugã grirã.
Dumidzà s-li facã tuti, ashà, cum nãshi s-minduirã!
(tuts bat pàlnjili)
Sh-mini, lài nipoate-Ndreia, mi leg di-ali Lexã zbor:
“Nu voi s-mi-anvãlits aoatsi! Voi tu Rãmãnii s-mor!”
(tuts bat pàlnjili shi-aurã: Ura! Ura! Lexa s-mutã
di pi scamnu shi s-dutsi la Dina sh-lu bashi)
(cãnd s-toarã cà s-sheadã pi scamnu-Ndreia lj-dzãtsi)
‘Ndreia - Tetà Lexà, soatsli-a tali, nu vor, i nu shtiù cà s-greascã?
Lexa - Tuti sãnt’ ca mini-Ndreia; easti greù pãnã s-pãrnjeascã.
(s-toarã cãtrã muljeri)
Nu-avdzãt, soatsã, tsi-ntribari nj-bãgà-Ndreia? Grea, Marie!
Grea! Titsi vinishi aoatsi? Vrei s-ti duts tu Rãmãnii?
(Mariea s-mutã-mproastã)
Mariea -
Grirã-ahãts bãrbats, la Lexà, sh-tini grishi. Titsi s-gresc’ sh-mini?
S-greascã-atsel tsi easti condra; atsel tsi nu-lji pari ghini.
Noi, aeshti tsi him ti fugã, di harauùã mãnjli frãmsim.
Cà, nãdzem tu Rãmãnii, a vãrui noi nu nã plãmsim.
(mutreashti cãtrã tuts)
Sh-mini, or cum urà Lexa: “Dumidzà s-lã da ghineatsã
A tsilor tsi s-minduirã cà s-nã-ascapã di lãeatsã!”
Ca pãrints’, tu-aestã oarã, tuts him cu inima-mplinã,
Cà scutem, sh-dutsem fumealjea, dit scutidi tu lunjinã!
(tuts bat pàlnjili)
Ficiori, sh-feati, va sã-nveatsã,-aclo, limba rumãneascã;
Limba-a lor, di tutã eta, atsea limbã rumãneascã!
(tuts bat pàlnjili)
Tinirlji-a noci nu-a sh-vearsã sãndza ti hlamburã xeanã;
Va sh-si batã ca ljiundarlji sh-nu-a s-cursueascã banã,
Mash ti hlambura rãmãnã. (tuts bat pàlnjili) Ashà cà bãrbats, muljeri,
Ti Rãmãnji agiumsi oara cà s-ascapã di chideri!
(tuts bat pàlnjili; Mariea sheadi pi scamnu)
(s-fatsi mari tãrhii; tuts lu-ashteaptã zborlu-al ‘Ndreia)
‘Ndreia - Frats, suràri! dzãlili-aesti, nu ma mult’ di-unã stãmãnã,
Dupã cum nj-si pari-a njia, aoa, vãr nu-a s-arãmãnã!
Zborlu-a vost’, di tora seara, mi featsi s-acãchisescu
Cà chirolu nu-i ti stari! Dit suflit mi hãrisescu
Cà, tuts avets unã minti; tuts ‘nã soi giudicats...
“S-agiundzets tu Rumãnii!” Oara-aestã u-ashtiptats!
Di voi. mults’ featsirã ghini, cà di oi sh-di calji ‘scãparã
Vindurã sh-parti di casi; bun pãrà pi nãsi loarã.
Sh-voi, alantsã, cãts pãn tora, nu putut s-vindets,
Avets iznã, oili sh-caljlji, tu Vlãhii s-li dutsets.
Cola - Tsi ti fats, lài nipoate cà s-dzãts cà ti ‘nã stãmãnã
Un Rãmãn tu horli-a noasti, ti simitsã nu-a s-armãnã,
Cãnd’ ti tuts easti shtiutã cà dit sinur, s-eshi, nu pots.
‘Ndreia - S-nu-ai gailei, lali Cola, pashaporti-avem ti tots.
(tuts bat pàlnjili)
Hrista (s-mutã-mprostu) - Sh-ti fumeljli-a meali,-Ndreia?
‘Ndreia - Sh-ti-a tali; tuts hits tricuts,
Bãrbats, muljeri, ficiori, moashi, feati sh-cilimeanjlji tuts!
(tuts bat pàlnjili)
Frats, suràri, u-avdzãt voi cartea; voi u discutat pi fatsã;
A tsilor tsi-ù pitricurã voi lã urat ghineatsã;
Shi-a njeia tu-aestã searã nj-cãftat, cà s-vã-ù spun hãbarea...
“Cãnd-a sã-nchisim ti-n Sãrunã! Cãndu-a-ù tritsem amarea!”
Ia cà, vini shi oara-aestã. (u scoati din gepi tiligramea)
Azã loai ‘nã tiligramã. (u dghivãseashti)
“Pi doisprãyinghits di Sumedru s-hits Sãrunã, tuts la vamã,
‘Nã pampori rumãneascã vã-ashteaptã-aclo s-vã-ncarcã,.
Vã uràm s-yinits cu ghini, frats Rãmãnji”.
(tuts bat pàlnjili, strigã: Ura! ura!)
Hrista - Nu-i ‘mbretii nearcã,
Rumãniea easti bunã! Tuts Rãmãnjlji di iutsido,
Ma vor ca Rãmãnji s-bãneadzã, tuts, tuts, tuts sh-si ducã-aco!
(tuts bat pàlnjili)
‘Ndreia - Ashà s-hibã, frate Hrista, ashà, cum mindueshti tini.
Itsi pulj tu-a lui cubair sh-si ducheashti mult’ ma ghini
Dicãt pit cubairi xeani. Frats, vã-ntreb ninga ‘nã oarã,
Cà sã shtiù tsi s-fac cu lista: “Arãmãni vãr tu hoarã?”
Tuts pi-unã boatsi - Nu! nu! nu!
‘Ndreia Fãtsets-vã dendzli! Apofasea easti-aistã:
‘Nchisits tuts, cà tuts di-aoatsi hits tricuts tu-aestã listã.
(tuts bat pàlnjili)
Calea, di-aoa, pãn Sãrunã, licshor va u strãbãtets,
Ahurhits di mãni dendzli la stashonji voi s-li dutsets,
Sh-ma s-nu-aflats ãn tser vagoani dendzli pi calji s-li-ncãrcats.
Dzuùã-noapti pãn Sãrunã, frats, dip s-nu vã discurmats.
Cà s-putem s-lom cu noi shi-oili, di mãni s-li bãgats ninti.
Pi Sumedru doisprãyinghits s-hits aco! Tuts tsãnets minti!
(tuts bat pàlnjili: S-bãneadzã Rãmãnamea!, ura! ura!)
(tuts u cãntã “Dimãndarea pãrinteascã”)
B i t i m i
TREILI SURATI
(piesã tru-un actu tru dialectul fãrshirutescu)
Stsena I
Tsal-Pilea, tsal-Hristac sh-tsal-Yioryia
(Tsal-Pilea ‘mpliteashti pãrpodz, tsal-Yioryea toartsi sh-tsal-Hristac chindiseashti
minduitã sh-cu caplu-aplicat. Tsal-Pilea sh-tsal Yioryia sh-fac seamni sh-cu vidzuta
si-ntreabã cari lj-easti hala-ali tsal-Hristacu di sta-ahãt minduitã.)
Tsal-Yioryia -Tsi-ai, la tsal-Hrista? Spuni, tsi-ai di stai ca chicutatã?
Tsal-Hristac - (adilji-ahãnda) Di bun nu staù, sor curbani..
Tsal-Yioryia - Tsi ràù ti-ari fãrmãcatã?
Tsal-Hristac - Am sh-mini, la sor curbani, ‘nã lãngoari tsi-a s-mi mãcã...
(adilji cu-amãrãciuni) (da cu caplu) Mini... acasã... nu escu printi... agiumshu unã paljiu-
pnãcã.
Tsal-Pilea - (lj-da curaji) - Multi dadi vor ca s-hibã cum hii tini tsal-Hristacu.
Tsal-Hristac - Nu ma pot s-aravd’, tsal-Pilea (adilji-ahãndos sh-nu ma chindiseashti).
Tsal-Yioryia - Atumtsea dizleagã-ts sacu...
Shi spuni-nã cari tsã-i lãngoarea... poati s-dàm noi iãtria.
Tsal-Pilea - Vrei s-ts-escu soatsã, tsal-Hristac, nunã! s-nu-nji spunji a njia.
Tsal-Hristac - Nu sãntù mundits, tsal-Pilea, nu-anguci tsiva di la mini.
Vinj auùa s-nji-astindzets foclu; nj-yini s-crep, s-plãscãnescu nj-yini...
(shi-acatsã caplu cu daùli mãnji shi-shi tradzi fatsãli)
Po, po, po, mini mãrata, tsi-nji pãtsãi, rushàni mari.
Iu i dzãsã sh-iu-i avdzãtã, hiljea s-nu-ts da ascultari;
S-nu tsã-ascultã zborlu hiljea, anviscutã mash cu buni.
Di cãnd’ si-nvesc’ tu sãmuri nu vrea s-avdã ti shiguni
Cãndu-acatsã sã zburascã, mi cutreambur hiri, hiri.
Cora di pi trup nj-si fatsi, dupã zbor, nu-i ti hãiri.
S-featsi mari, ni-apucata sh-curcubeta goalã, lj-easti.
(sh-frãndzi pàlnjili)
Tsi s-nji fac, mini mãrata! Soatsli-a ljei s-featsirã-nveasti!!
Pãnã cãndu va s-u tsãn ‘n casã? Ma, nãpoi dzãc: Cum s-u daù,
Cãnd’, nirushunata, nj-dzãtsi, dado, cioarits io nu laù!
Tsi? Nacã pi nãsã soacra va s-u-ncaci, va s-angiurã
I nu? A ljei va sã-lji da mãndzli? Nu, la nacà va s-aurã
Mash pi mini! Va si s-plãngã pi la njic sh-la mari-n hoarã
Cà nu-lji dead praxi, ca dadã, ninti ca s-u scot nafoarã.
Multi lj-dzãc, soatsã curbani, vream s-u scot tu lumi
Ma, nu-avdzãts tsi-nji dzãsi nãsã? Pri-apã nu-a s-mi-am cu ghini!
Ni vuryelã nu va s-poartã pi pãltàri hiljea-a ta vroarã!
Po, po, po, mini mãrata, va s-mi moarã cu-a ljei zboarã!!
Ca s-u-aduc pi cali bunã, lj-mi fac shelji asmutatã
Vreaù sh-mini, soatsã curbani, s-fac dziniri cu isozmatã.
Cum pãrnjescu s-lji-aduc aminti di-isusiri shi mãrtari...
Ghindãvoasã nj-dzãtsi ea - “dado, hiljea-a ta nu-i ti pãrnari!”
Tutã noaptea, sor curbani, nu nj-si-ncljid a ocljiui peani
Minduerli tsi-am ti nãsã nj-featsirã ‘nã mari ranã!
Unã featã am, mãndiea-nji, unã, shi-atsea fãrã minti,
Lipsã, lipsã sh-di-atsea unã... ma nu-ascultã di pãrinti!
Cari-i dada, sor curbani, vimturi xeani ca s-adilji?
A cui lj-lo Dumnidzà mintea, ca si s-plãngã di-a ljei hilji?
Sh-s-u zburascã cum fac mini?... Nu va mi fãtsets ti glarã,
Di cãndù, lo sã-nveatsã carti s-featsi mulari dzãndzarã!
.........................................................................................
Cum vã dzãsh, di-a ljei purtari nj-yini s-intru tu loc, di yii,
Mini... cãndu iram ca nãsã, nu-alãsam pi-altã la yii
Ca s-nji-u-astreacã la spilari; algheam mãnjli tish ca neauùa.
Iram featã di tuts vrutã, iram imirã ca njeauùa.
Cum nu shtits, soatsã curbani? Alãxii s-beaù slab cu voi?
Cãt fui featã, sh-ca muljiari, turai cau dinãpoi?
Alãgai cu zboarã-arali? Fui vãrnoarã munaficã?
Nu shtiù s-mi vãryi vãrnoarã; fui cu minti di-anda njicã.
.........................................................................................
Shtitsi tsi-nji dzãsi tu-unã dzuùã feata-a mea, soatsã curbani?
“Dado, nu-nji zbura di vali, nu esc’ faptã ti cãzani;
Nu shtiù sã-mpeatic stranj di lãnã; escu-nveastã cu fustani...”
Ia dutsets-nji, pi-unã-ahtari featã-ncasã tsi s-u tsãnji?
Pot sã staù mini-auatsi namisa di soatsli-a meali
Cãnd’ purtarea-a ljei mi fatsi di-arusheni s-nji es io dit cheali?
Pot s-hiù mini hãroasã? Pot s-u bagù budza pi-arãs
Macã shtiù cà u-acatsã ginda... sh-ti un zbor ninga ni dzãs?!
Tsal-Pilea - Vrei di dzãtsi, la tsal-Hristac, feata-a ta nu-i featã-arauùã;
Ca-a ta featã, mintimenã sh-bunã,-n hoarã nu sãntu dauùã?
Tsal-Yioryia - Nu u cãnoshti ma ghini tini, la tsãl-Pilea, di cãt nãsã;
Tsal-Hristac, nu nã spuni hazumàri, nu iasti-arãsã.
Tsal-Hristac -
Nu-i arauùã,la tsal-Pilea,ma... cãnd gresc lj-treatsi un nor
Tsi... mi fatsi s-u-ncljid gura; zboarli nu-nji li bagã-n cor,
Cãt voi, corba-nji, s-u ved ‘n hoarã ninti di soatsãli tuti!!!
Cà-i cãftatã... nu vrea dzãcã, ma-a ljei pràxi sãntu-uruti...
Sh-dip nu-nji arãsescu-a njiea: boatsea-a ljei easti cãmbani.
Cum ljea s-cãntã ‘ntr-oarã gionjlji tuts si-adunã sum cãlcani.
Vãr nu scoati-un zbor din gurã; tsãn ureacljea la-a ljei cãntic;
Tuts u-alavdã, mash a njiea nj-yini s-mi zgrum, s-mi dispãndic,
Dzãtsets-nji, suràri curbani, pot s-mi duc sã-lji dzãc ca s-tacã?
Nu nji-u tsãni... cà ficiorlji nishtiutã va mi facã.
Pot sã-nji scoatã sh-numã slabã cà... nu esc “cilivizatã”
Tish ca draclu di fimnjeamã mi-afiresc s-esc “Sdicutatã”.
Tuti cãti nji-am tu suflit vream ca s-li zburàscu cu voi.
La gioc, grits, nu-i arushãni cãnd’ s-ljea-mbratsã cãti doi?
Feata-a mea... i prota-n hoarã tsi di gioc nu s-fãnãteashti,
Tish ca prisin la turtseari ashà sh-nãsã si-anvãrteashti.
Cum di gioc lji-aù s-dishcljidã gura, nãsã... ‘ntroarã-ndreptu-ansari...
Zboarli-a meali cad pi nãsã ca pi foc cãnd’ cadi sari.
Shtits, voi soatsã, ti tsi nãsã nj-poartã-a njiea mari picã?
Ti tsi nu vrea ca s-mi-ascultã sh-dip di mini nu lji-ù fricã?
Macà voi nu shtits sibepea, sora va s-vã spunã-a vauùã:
I nãritã foc pi mini cà-lji ‘ngiurai fustanea nauùã.
Lj-dzãsh: “La Nicà, dip nu-i bunã sh-tsã spun drept’ nu nji-arãseashti;
Eshti ca dispuljatã, hilje-nji; s-eshi nafoarã nu-ts undzeashti.
Tsi va s-dzãcã lumea, Nicà, cãnd va-ts veadã bratsli goali?
Tini, nu vedz cãt i shcurtã? Va s-mutreascã tuts la... poali.
Scoati-ù, Nicà; scoati-ù hilje; s-nu tsiva di eshi cu nãsã!
Nu voi ca s-agiundz, la Nicà, ca-atseali tsi nji-am arãsã.
Fà-ts fustani s-tsã-anvãleascã truplu tut, cà nu eshti njicã...
Fustànji shcurti, dada-a tseia nu va-ts da ca s-ljeai tu pricã.
Va s-ti-nvescu, curbani dada, cum sã-nviscu sh-mà-ta tu njeati,
Tu shiguni, tu gunelã, tu malinji lundz’ sh-mushati;
Sh-ca s-nu dzãcã vãr din hoarã cà him scljinci, noi cu cupii,
Va tsã-ancupãràm ciupari sh-‘nã cãciulã cu flurii.
Scoati, hilje, pãndza-aistã, cà-ts ved truplu ca tu sitã,
‘Nveashti-ti tu stranj di lãnã di-oclji lài s-eshti-afiritã.
Seara, suflã vintu-aratsi va sã-ts hibã arãcoari,
Stranjlu faptu di-al pangu pãndzã va ti-arucã tu lãngoari.
La gioc, shtiù, cà nu-i tu hoarã altã cari s-ts-u ljea ninti
Sh-dada s-hãriseashti, Nicà, ghini ma... s-avdzã shi s-tsãnji minti:
Mini sh-tatã-tu, la Nicà, avemù datã la un zborlu.
Ca s-ti ljea ti nicuchirã...; tini nu-l cunoshti ficiorlu.
Noi lu shtimù: i protlu-n hoarã; gioni sãnãtosù, ljiundar,
Tuts lu-alavdã la turãshti; nãs i protlu picurar.
A lui nu va-lji parã ghini ma s-ti veadã cum ti-nveshti;
El ti vrea tu stranj di lãnã sh-nu tu stranjili ghifteshti”.
.......................................................................................
Hiljea ma, suràri curbani, mi-ascultà, cãt mi-ascultà,
Zburãi mini verdz’ shi-uscati, mi-arãvdà cãt mi-arãvdà
Pãnã cãnd’, ca ‘nã furtunã cu bumbunidzàri sh-rufei,
Tsi caftã ca s-neacã loclu, sh-discãrcà-arãspunslu-a ljei:
Po, po, po laia-nji di mini, cum intrai tu pirã sh-foc!
Tsi-nji vini-a njiea, corba-nji, cu-ahtàri zboarã ca s-mi-agioc.
Ma scuteam “bunlu” pi limbã? Tsi vintu slab, tsi nor mi pimsi
Ca sã staù di zbor cu nãsã ti mãrtari? Dauùã insi.
Iram cu nãsã; dauùã soatsã; cum s-vor suràrli nã vream,
Tish ca flituri, ca-alighini, ashà sh-noi ‘n casã iram.
Ma, di cãnd’ lji-ngiurai fustanea... sh-cum lj-dzãsh ti picurar...
Dip nu vrea ca s-mi strãxeascã lj-escu dushmanã, lj-mi feci har!
Dzãtsits sh-voi, soatsã curbani, nu-am driptati? Mushat shadi
Ti-unã hilji, la cuvendã, zbor s-nu-alasã s-cadã-mpadi,
Di cãnd’ lj-dzãsh s-nu badz fustanea ma s-ti-nveshti tu malini
Dumnica, suràri curbani, canda nu-i faptã di mini!
Po, po, po mini mãrata... tsi-nji ved oclji itsi dzuùã...
Faptili-a ljei suntu ti mini pironji tish tu mãduùã!
Tsi-nji ved ocljilji, sor curbani! di cum creapã hãrãyia
Feata ma, tut s-mushutsashti, nu-alasã dit mãnji yilia.
Pudrã sh-bagã pisti fatsã; sh-fatsi perlu neali-neali;
Cãndu-nveashti shi fustanea, nu-ù cunoscu ma s-u-aflu-n cali.
Cãnd s-alasã di malini, di shiguni, di gunelã,
Dumnica, soatsã curbani, mi bãgà di-lji loai sh-capelã.
Nãsã, cãndu lj-da priimnari, featli s-pingu-unã cu-alantã
Cà tu loc sh-poartã sumsoarã trast’ cu lucru, poartã geantã.
Nu poartã pãrpodz di lãnã, nitsi pãrpodz di malachi,
Ma... sh-poartã pãrpodz di sirmã... va-nji mor corba-nji di mirachi.
Am pãputsli, la sor geanã, sã-lji li vedz, ti-aspardz’ di minti;
Cum pi càltsã imnã ficiorlji ashà sh-nãsã treatsi ninti...
..........................................................................................
Tuti cãti dzãsh pãn tora, pot s-li-aravd’, s-li hunipsescu?
Dadã esc’ sh-nãsã nji-u hilji, sh-pot pi tuti s-li-anvãlescu.
Ma, un lucru, va nj-mi mãcã, tish ca tseara mi tucheashti...
<<Dumnica, feata-ali dadi, cu ficiori nãsã zburashti>>.
Iu i faptã, iu-i avdzãtã? Tu tsi hoarã rãmãneascã
Feata s-easã priimnari singurã. Va mi-nglãreascã.
(cãtrã tsal-Yioryia)
Dà-nji, la sor curbani, spuni-nji, cà va-nji crep, astindzi-nji foclu!
Nãsã gioacã, s-priimnã, cãntã sh-pi mini mi-ngroapã loclu.
Dzãtsets-nji, spunets la soatsã, cãnd’ iram noi pi-a ljei njeatã,
Vãdzum vroarã sã zburascã un ficior cu vãrã featã?
Nu-i ashà, soatsã curbani, cà sh-dupã tsi nã mãrtàm,
Ninti-ali sucrimi vroarã cu bãrbatslji nu zburãm?
Nu mash noi ca-nveasti nali, ma... shi-alti cama tricuti -
Cãnd’ ira bãrbatslji-acasã nu stãteam noi tish ca muti?
Cutidzam noi vroarã soatsã ca s-lomù parti la cuvendã?
Cãnd’ sucrimea ira-n casã nu stãteam ca strop, ca grendã?
Nu-i ashà, suràri curbani, cà sh-dupã tsi earam dadi,
Cãnd sucrimea ira-n casã nu stãteam vãrnoarã-mpadi?
Lom vãrnoarã cilimeanjlji ca dadi sã-lji diznjirdàm?
Tuti-aesti, la tsal-Yioryia, cum putum di li-arãvdàm?
Nu iram fapti di carà ashà cum sãntu sh-featili-a noasti?
Cum di azã nu pot sh-eali sã sta cum stãteam noi ‘mproasti?
Nu-avem ‘ncljisã ocljilji ninga sh-ca noi arnisesc sh-si-nveascã.
Fricã nji-i di-aeshti cu carti hoara s-nu nã luvrisheascã.
Multi ori, suràri curbani, minduescu... ashà shi-ashà...
Sh-dzãc: cu tsi stipseashti feata macà tu-altu om sã-nfãshà?
(Tsal-Pilea mutreashti cãtrã tsal-Hristac sh-hamu-arãdi)
Mini, cãndu iram ca nãsã, la sculii nu nidzeam.
Mi dutseam ti leamni,-n vali, icà pãnea frimitam.
Sh-ca featã, nji-aduc aminti, liojarlu nu lu-alãsam.
Vãrã nu putea s-nji-u-astreacã... ca vãrvulã mi-anvãrteam.
(Tsal-Pilea hamu-arãdi sh-da cu caplu, ca semnu
cà-i pi idyea mindueari cu tsal-Hristac).
Cum s-veadi, Nica nji-undzeashti, mash un lucru nu-ari bun:
Mi zburashti ‘mbasha-mbasha, cãndu him daùli deadun.
Tsal-Pilea - Nu-nji dzãts, tsi stepsu-ari feata cà sã-nveashti tu fustànji?
Noi purtàm shiguni albã sh-taleatini, ca mumànji?
Dreptu ari ca si s-nãreascã feata-a ta, la sor curbani -
Nãsã-nveatsã, sh-tini glarã... lj-dai ficiorlu di la stani.
(Tsal-Yioryia mutreashti ca duntã cãtã tsal-Pilea)
Dadã lai, dadã corbã, pi tsi halã agiumseshi...
(Tsal-Hristacu mutreashti ciudusitã cãtrã tsal-Pilea)
Unã featã ai acasã shi-atsea unã-ù luvruseshi...
(Ali tsal-Yioryia lj-pari ghini di zboarãli-ali tsal-Pilea)
Tsal-Hristac -
Staù sh-mi-ntreb, la sor curbani, tsi-avui di discurfusii
Unã-ahtari muhabeti? Cum di nu mi minduii?
Cum di nu-nji adush aminti cà fui sh-io nãoarã featã?
Sh-cà di tuti soatsli-a meali cãftam s-escu ma mushatã?
Noi muljerli, sor curbani, nu nã minduim la njeati.
Tish canda di tutã eta fum muljeri sh-vãrnoarã feati!
Tu loc s-agiutàm fumealjea, s-nã purtàm ca mumãnji buni
Noi, la tuti tsi fac casi strãmbàm nàrli ca maimuni.
Mini, macà-agiumsh’ pi feata s-u zburàsc’ cu voi, ca furã,
Nu nj-si cadi s-esc chisatã dip, cu mãshcãtura-n gurã??
Tsal-Yioryia - (nu-i pi idyea mindueari cu Tsal-Hristac)
Mini, avdzã, la tsal-Hristac, ma s-aveam ‘nã featã-ahtari
U fãtseam ca s-nu cuteadzã sh-tsãnã-nsus ciplu di nari!!
Tini eshti moali, sor curbani, eshti... cum s-dzãc, ca... mumulig
Hivrusesc’ featili-a meali, cãt nji-avdu boatsea, cãndu lã strig.
Tsal-Pilea - Tsi ti plãndzã, la tsal-Hristac, tsi ti bubueshti di nãsã?
Ts-deadi shi-a tseia di budzã, cà mult di-alti tsã-ai arãsã.
Sh-nu-nji dzãts, la sor tsal-Hristac, cai ti-anguce cà nu-ai parti
Di-unã featã-ascultãtoari? Feata-a ta-i featã cu carti.
Nãsã, pri-iu s-dutsi di-nveatsã nu veadi muljeri ‘ncãrcati
Cu leami, cum sã-ncarcã pràvdzli; ni muljeri di gionji ‘ngiurati?
Nãsã acà veadi pràxi nali, veadi-adets nauùã, lumi nauùã,
Feata-a ta, la tsal-Hristac, i sh-musheatã... ca ‘nã steauùã.
(cãtã tsal Yioryia, cari nu-lji pari ghini di tsi-avdi)
Shi-a tsàia tsã dzãc, la tsal-Yioryia, s-nu-aruts palji pristi foc -
Tsal-Yioryia - S-am ljirtari, la tsal-Pilea, mini... cãt s-bãnedz pri loc...
Nu-a s-li-alas shi featili-a meali s-cãntã dupã caplu-a lor.
Cum la lai? Tsi-ù voi bana, ma s-li ved cà sta di zbor
Cu ficiori? Nu-i arusheni? Cu tsi fatsã s-es nafoarã?
Nu... tsal-Pilea, tsal-Hristac easti mumulig, i glarã!
Nãsã, ca ‘nã bunã soatsã lipsea di mult’ s-nã li spunã
Tuti tsi nã spun azã. Feata-a ljei, yin di-u-adunã -
(cãtã tsal-Hristac)
S-nu ti nãreshti, sor curbani; cà ts-u-ngiur s-nu nji-u-ai ti cachi
(cãtã tsal-Pilea)
Feata-a ljei, avdzã, la tsal-Pilea, bãgà featli tu mirachi.
Tu fustànji scumpi di sirmã caftã tuti caftã tuti ca sh-si-nveascã;
Nu-avem arihati-n casã; tiniramea lo s-glãreascã.
Feata-a ljei, avdz, la tsal-Pilea, perlu-l fatsi neali, neali,
Alãxeashti zboarã cu tiniri cãnd si-adunã cu nãshi ‘n cali.
Dzã la sor, dzã la tsal-Pilea, cum s-nu hibã tsal-Hristacu
Arsã, friptã, tu hicati!! Gura-a hilji-sai ca scracu.
Mushcã, farmãcã tu oasi njilã dip ti mà-sa nu-ari.
Ma s-aveam ‘nã featã-ahtari lji-arupeam ciplu di nari
Sh-lji ftseam truplu “carni yii”; lj-bãgam ‘n cap un sac di minti.
Tsi-ù voi bana macà hiljea nu mi-ascultã, nji-u ljea minti!
Di-anda acãtsarã s-neagã sh-cãcãstorlji-a noshti pit xeani
S-alãxirã multi-n hoarã, featli loarã s-facã peani.
Di-iu altoarã, di-arusheni, s-ascundea cãnd tritsea calea
Vãr ficior, azã... nu-ashteaptã tish cãndu li-acatsã zalea.
Lj-da pirdadzlji di-unã parti sh-seamni fac pi la firidã...
Lã fudzi, la sor curbani, nu-aù dip fatsã! s-lã si-ncljidã!
Nã-i a nauùã arusheni shi-a lor ocljiu nu sh-si bati...
Fac tsi shtiù, tsi shi-aù tu minti - canda nã-ù fac di pi-inati.
Esc muljeari frãmtã. Sie, pi cap brumã nji si-ashtearã.
Tsi-nji ved ocljilji sh-nji-avdu-ureclji... tiniramea va s-nã chearã.
........................................................................................
Nu-avdzãts, la soatsã curbani, cà... shi-a meali zurusirã!?
Di-iu... cãndu-acãtsa ca s-greascã, un zbor lã fãtsea nã lirã;
Zboarã greali, minduiti, nu ti fãnãteai di nãsi.
Nu-avdz, la Sie, la tsal-Pilea, feata ma njicã tsi-nji dzãsi?
“ - Dado, sh-ti tini tsi-i vrearea? - Cànd pi tini ti-asusirã,
Ninti..., tati ts-dzãsi vroarã cà ti vrea s-lj-eshti nicuchirã?
Tati... cãndu ira nãs tinir, ts-arucà vroarã vãr zbor?
Dzã-nji, ashà s-bãnedz, la dado, anda featã... shteai ti-amor?
Cãnd ‘l videai cà treatsi calea... ts-bãtea inima ca satea?
Cu nãs dãdeshi mãna vroarã? Tu yis lji-u videai suratea?
Ninti s-ti-asuseascã... printslji ti-ntribarã disi-l vrei?”
Tsal-Pilea - Cu minti, cu giudicatã, la sor, fu-ntribarea-a ljei.
La tsal-Yioryia, nu ti-aprindi; nu-ts fà ts-dzãc sãndza apã
Inima s-u fats cãrvealji cà... di modã nu-a s-ascapã
Vãr di noi. Avdzã. Moda... easti tsiva bun ti noi muljerli?
Tsal-Yioryia -
Cãnd ti-avd’ cà dzãts ti Modã nj-yini s-tsã zmulg din cap perlji.
Cum la sor, cum la tsal-Pilea, sh-rini tsi ti shteam cu minti,
Muljeri cu giudicatã,-alashi featiljei s-ts-u ljea ninti?
Ti-alashi s-eshti traptã di nari, la tsal-Pilea, di ni-agiumtsã,
Di-atselji cari fãrã-arusheni, cãntã noaptea ca la numtsã?
Di-atselji tsi nã calcã-adetsli cãnd’ s-mãritã, cãnd’ sã-nsoarã.
La tsal Pilea, tsal-Hristac, unã ari shi-lji yini s-creapã...
Sh-cum s-nu plãscãneascã corba cãnd’ hiljea nu s-dutsi-ntri-apã.
Cum s-nu hibã fãrmãcatã, arsã, friptã tu hicati
Maca nãsãsh-turcumena, lj-toarã zborlu cu inati?
Dzã-nji, i ghini, i cu minti la ‘nã dadã, cum i nãsã,
S-nu lj-si-ascultã zborlu, vrearea? Iu-i aflatã, iu i dzãsã
Cà ‘nã featã s-frãngã chefea-a atãljei tsi-lji deadi banã?!
U plãng’ sor, pi tsal-Hristac, cà feata lj-dishcljisi-aranã.
Sh-ti tsi? Ti tsi, la tsal-Pilea? Cà-lji zburã ti picurar!
Soea-a ljei, pãpãnji, pãrintsãlji, nu-acriscurã la cutar?
Tsi nji-u tsãni-ahãntu-nsus narea, tish canda-i featã di Dom?
Nu-am driptati, la tsal-Pilea? Picurarlu nu-i sh-nãs om?
Macà mà-sa, tat-su, soea-lji vor sã-lji da om di la oi,
Vor sã-lji da gioni picurar, ashà cum nã mãrtàm sh-noi,
Cum di nãsã, sturchitura, cuteadzã ca s-dzãcã, nu?
Nu sã-nfàshà ca tuti-alanti? Nãsã din tser cãdzu?
Pi-unã-ahtari-nfumuroasã... s-u bats nu easti amãrtii...
(cãtrã tsal-Hristac)
Fustani di sirmã, pudrã, rusheatsã, livand’, yilii.
Scãrchea, ts-dzãc, din casã Moda! Nãsã ti-ari fãrmãcatã!
Tsal-Pilea -
Nãmal, la tsal-Yioryia, duri; nu ti shteam s-eshti ahãt rauùã...
Ts-virsashi tut fãrmaclu, azã, pi-atselji tsi vor banã nauùã.
Nu stipseshti tini, tsal-Yioryia, ni aistã di ningã mini
(toarã capu cãtrã tsal-Hristac)
Tsi nu-shi fatsi gura-azapi ma... tish ca ‘nã glarã vini
Sã zburascã cu noi tuti tsi lj-si tihisescu-n casã.
(cãtrã tsal-Hristac)
Cum pots s-greshti aràù ti featã? Inima cum di-ts alasã?
U-ngiurashi ca pi-unã xeanã. Dadã bunã eshti, ma nearcã.
Mash un om cu ziga-aspartã poati suflitlu s-lu-ncarcã,
Ashà cum ts-lu-ncãrcashi tini, cu-amãrtii. Niminduitã...
Ts-deadi Dumidzà yishteari sh-nu shti s-u tsãnji afiritã.
(Tsal-Hristac cadi pi mindueari la zboarãli-ali tsal-Pilea.)
Tsi om dishtept’, cu minti, u-alavdã pi feata-a ta...
(tsal-Yioryia strãmbã budzãli)
Feata-a ta di tuts i vrutã!
(tsal-Yioryia sã strãmbã. Tsal-Hristac mutreashti)
Vrei sã shtii cari nu-ù va?
Mash atsea tsi dip nu-lji talji; tsi lji-u deadi dip urbarea.
(tsal-Yioryia ascultã ciudusitã)
Feata-a ta nu s-tsãni mari; azã ti-acãtsà turbarea
Di-alãtrashi ca ‘nã cãtsauùã; tuti dadi sh-tini dadã?!
(tsal-Hristac sta cu caplu-aplicat)
Tsal-Hristac... ‘ncljidi gura cà, blãstem din tser va-ts cadã!
Va s-ti blastimã Mushata Stã-Mãrii, ma sã-ngiuri,
Nipoi pi-a ta featã. Glarã! Tsãni-ts gura! Dip s-nu-aruri.
Zbura-lji ca ‘nã dadã bunã, nu-ashà cum nã grishi a nauùã!
Ti nãsã... s-eshti dadã sh-soatsã; s-nu lji-u-ngiuri fustanea nauùã!
Ma cà vrei s-poartã vuryelã pi pãltàri shi s-ducã-n vali
Titsi u pitrets la shcoalã?
(cãtrã tsal-Yioryia cari sta nãritã)
La tsal- Yioryia, s-nu him rali...
Feata-a ljei easti-nvitsatã, nu-i cum sãnt’ featili-a tali.
Cãt u shtiù... nu-i ‘nfumuratã. Drept’ vã spun, cãnd’ u-aflu-n cali
Nj-yini s-mi ljeaù dupã nãsã; easti-un anghil la mutritã!
Pi-unã-ahtari dultsi featã cum pots s-eshti, la sor, nãritã?
S-ljea iurnecã tuti feati di la feata-a ljei, ma vor
S-hibã sh-nãsi vruti-n hoarã!
Tsal-Yioryia - (cu-arãiatsã) Ma ghini, s-urghescu, s-crep, s-mor
Di pi tsi s-bãnedz s-ved featli cum s-agioacã cu ficiorlji.
Sh-dzãts, tsal-Pilea, cà-i cu minti feata-a ljei? Tuts cãcãstorlji
Tsi si spun ‘nvitsats, cu carti, es cu nãsã priimnari;
Nãsã tu fustànji di sirmã sh-nãshi tu stranji di-mpãzari.
Le-li-le! iaia urfanji! multi, multi-ai ti trãdzeari!
Moda, nãsã ni-apucata, i fãrmac ti noi, nu-i njeari!
Nãsã nã guleashti punga di flurii; nã da nauùã stranji,
Nã da pudrã, arusheatsã; s-tsãni mash di pirifanji.
Di-iu nã-aveam noi stranj di lãnã bunitàts di-a nosti mãnji,
Stranj tsi nu lu-arupea sh-topa; stranj purtat mash di Rãmãnji;
Stranj tsi tsã-apãra ca featã sh-ca muljeari truplu tut,
Sh-cãnd’ cãdea neauùã-sufrinã, sh-cãnd’ sufla un vimtu-urut?!
Azã, nj-yini s-nji-arup fatsli cãndu’ ved pi nãscãnti feati
Cà s-ved tuti la lats?!! Canda sãnt’ dip dispuljeati.
Pit pãrpodzli-a lor di sirmã lã vedz pulpli, cãrãdzeali.
Ts-yini s-ntri tu loc di yii cãndu-aruts ocljilji la eali!!
Nu, la sor, nu, la tsal-Pilea, Moda nu easti ti noi!
Di ‘nã njilji di ori ma ghini easti s-nã turàm nãpoi,
La mushatlu port’ di lãnã, la mushatli-a noasti-adets!
Tsal-Pilea -
Nu mãtrea nãpoi, tsal-Yioryia, mutrea ninti di vrei si-nvets,
Cum lipseashti s-ti ports’ azã cu-atselji tsi bãnedz deadun.
Tsal-Yioryia -
S-fac shi io cum fac nãscãnti, “tumba” canda escu maimun!
Tsal-Pilea -
Nu, la sor, nu-ts dzãc s-fats tumba, ca mintea nu ts-u-ai giudicatã...
S-nu-ngiuri vroarã casã xeanã, cà-aclo doamnã nu eshti tini;
Nu ti bagã iu nu-ts hearbi di vrei ca si-ts neagã ghini.
Vini vãr sã-ts dzãcã-a tsia, la sor, ca s-nu ports shiguni?
Ts-dzãsi vãr s-nu-nveshti malinã, ma fustani di sirmã, spuni?
Pots s-alashi muljeari xeanã ca sã-ts bagã-aradã-n casã?
Nu shtii cà va s-ti zburascã ti ràù, cà eshti linivoasã;
Pots s-eshti muljeari cu minti cãnd’ ljeai stranjili ni-aspilati,
S-li spunji pi la soatsã pi la soatsli-a tali? Nã muljeari-ahtari, pati,
Tsi pãtsã shi-aistã glarã!
(S-toarã cãtã tsal-Hristac) Nu-i ashà la tsal-Hristacu?
Cà ti uidisishi cu nãsã ca tingerlu cu cãpacu!!?
Ti zburãshi ‘n casã cu feata vãr nu ti vidzu shi-avdzã
Cà fãtseshi ràù icà ghini shtii mash unlu Dumidzà!
Io, ti-ntreb, la tsal-Hristacu: “A va-ts parã ghini-a tseia,
Cãnd’ muljerli munafitsi - s-lã cadã pi cap rufeia -
Va s-arãspãndeascã-n hoarã nu cãt grishi ma shi-alti-ahãnti?!
(cãtrã tsal-Yioryia)
Ti pãlãcãrsescu, tsal-Yioryia, s-nu hi sh-tini ca nãscãnti
Tsi-alagã dit casã-n casã, shi-un zbor nãsi lu fac dzatsi,
Cum featsi niminduita tsi sta ningã mini... sh-tatsi.
(Tsal-Hristacu s-mursicã, sal-Pilea cãtrã tsal-Hristacu).
-Ca s-tãtseai di la-ahurhitã va s-irai ma mintimenã.
Aruchiushurashi, ti fãtseshi di-arãs, la Lenã.
(s-toarã cãtrã tsal-Yioryia)
Shi-a tsàia ts-dzãc, la tsal-Yioryia: Tini fà tu casa-a ta
Itsi vrei, pots s-mãrits sh-featili-ashà dupã cum s-mãrta
Cu-unã sutã di-anji ninti, muma-a mea shi-a ta, la sor.
Vãrã di noi nu-a s-li pingã sã sta cu ficiori di zbor
Cà, ti featã - dupã tini - easti nai ma marea crimã
Cãnd’ zburashti cu vãr tinir... Tsã-arãseashti mash tu himã,
Mash tu-aumbrã, mash tu chiari. Vrei s-li vedz, sh-pi featli-a tali,
Cu vãzon gros pisti fatsã tu loc di pishchir cu tealji?
Vrei ca featli s-nu cãnoascã pi-a lor gioni pãn la numtã?
‘Ncljid-li-n casã, tsãn’-li-ascumti, cum stãtea sh-mumã-ta -ascumtã.
Trãnjipsea-li, scãnjisea-li,-carcã-li ca pràvdz’ cu leami;
Rãzboi, cheaptsãnji, fus, cicricã lã dai tu loc di dultseami;
Dip nu mindueshti, tsal-Yioryia, - cà sãntu oaminji, feati màri -
Murmurusishi cãnd’, ma njica featã-a ta ts-bãgà-ntribàri:
“Disi tini, tu-a ta banã, cunuscushi tsi easti vrearea,
Disi ninti s-ti ljea tat-su cunushtea cari lji-u muljeari?
Disi tini-l vidzushi vroarã pi-a tsel cu cari ti mãrtai?
Shteai cà-i sãnãtos, cu minti, pi bãrbatlu cari loai?
Shtea nãs cà-a tsea cu cari sh-liga bana ti-eta tutã,
Nu i oarbã, nu i shcljioapã? Nu-i gagaci? Nu i mutã?”
Shteai tini, la sor curbani, cà-atsel tsi-l loai easti-ntreg?
Nu-ari vãr mãnã?... Tsal-Yioryia, cum la hãsãpani treg
Oili la tãljeari, pimti, ashà sh-noi fum pimti, sor
Tu bratsli-a tsilor tsi vroarã nu-lji vidzum tu-a nost ubor.
Daùli feati, la tsal-Yioryia, ninti ca s-ti-ntreabã nica,
Shi zburãrã tsi s-adarã, cum s-facã s-lã easã frica,
Di tini s-nu s-afireascã, s-nu shi-ascundã dorlu, vrearea.
Featili di-azã,’Nghelà, vor mash vimt’ curat s-adilji;
Featili, la sor, ‘nyiseadzã yis ma dultsi dicãt njearea.
Lãndzidzàsc’ ma s-li tsãnji ‘ncljisi; nãsi. sãnt’ tish ca birbiljlji...
Birbiljlji,-nsus, tu pãduri, cãntã ti banã, ti plasi,
Nu-i ca-atsel dit culivii, nu-i ca-atsel tsãnut pit casi.
Shtiù, cà zboarli-a lor, tsal-Yioryia, inima ts-u pãrjilirã,
Cà... nu-avushi sh-tini, ca featã, parti di-unã-ahtari mirã.
Tu loc cà sã-ts parã ghini, tu loc sã zburàshti cu nãsi
Li cãlishi di-acasã ‘ntroarã sh-vinishi ca s-nã spunji tsi-ts dzãsi.
(cãtrã publiclu)
Nu vã easti dip rusheni cãnd’ ‘ngiurats pi-a voasti feati;
Vrets s-li videts bana tutã-ncljisi-n casã? Nimãrtati?
(cãtrã tsal-Hristac)
A njia, la tsal-Hristac, nji-arãseashti feata-a ta;
Va mi duchescu dip hãroasã ma va s-hibã nora-a mea.
(Tsal-Yioryia ciudusitã di tsi avdi, dishcljidi ocljilji,
mutreashti cãnd’ cãtrã tsal-Pilea, cãnd’ cãtrã tsal-Hristac.)
Ashà cà... adunã-ts mintea, feata-a ta-i ca lãndãrushã,
S-nu tsiva di-lji ‘ngiuri fustanea cà nu-ts calcu prag di ushã.
Atsel tsi-a s-u ljea pi nãsã - sh-voi cà s-hibã hiljlu-a mel.
(tsal-Yioryia u pindzi cu cotlu pi tsal Hristac)
Easti bun, ficior cu minti, lucrãtor, shi-imir ca... njel.
Doilji-nveatsã ninga carti. Veara, nãshi, cãnd’ s-toarã-acasã
Ca pãrunghi es priimnari; nu-lji vedz vroarã singuri s-easã.
Sh-cà... zburàscu easti-amãrtii? I-arusheni?... Nu, la sor,
Tini ts-ai featã cu minti sh-mini tinjisit ficior.
(Tsal-Yioryia u pindzi cu cotlu pi tsal Hristac, cari tsãni
caplu-aplicat, shi-lji fatsi semnu ca s-ascultã tsi-lji dzãtsi tsal-Pilea.)
Feata-a ta i vrutã di soatsã, cum i vrut shi-a mel di sots;
Nu ti fà di-arãs tu hoarã; numã slabã s-nu lã scots;
Nu-ts luvushà fatsa, gura, cà tuts va s-ti facã glarã;
Feata-a ta-i, ca nã grãdinã...
(Tsal-Yioryia lj-da cu cotlu-ali tsal-Hristac)
Plãnã di lilici! I vearã!
Cu-a ta featã, hoara-a noastã, easti plinã di harauùã!
(tsal Yioryia-ascultã shi-ù pindzi pi tsal-Hristac)
Nãsã-arãspãndeashti-arãslu, cãnticlu, mash banã nauùã!
(tsal-Hristac mutreashti cãtrã tsal-Pilea sh-dzãtsi)
Tsal-Hristac -
Dupã tini, la tsal-Pilea, feata-a mea, cum ved stepsu nu-ari.
Tsal-Yioryia (cu pezã) -
Atumtsea... dà-lji iznã s-easã cu ficiorlji priimnari!!
Dadã eshti, la tsal-Hristac, cãnd’ ti ljeai dupã-a ljei minti?!
(fatsi semnu cu mãna cãtrã tsal-Pilea)
Tsal-Pilea - Nu ti-ameasticã, tsal-Yioryia. Tsal-Hristac easti printi,
Easti doamnã tu-a ljei casã; s-facã-ashà cum lji-arãseashti.
Noi, svdzã-ncoa, tsal-Yioryia, ti-a ljei featã nu lipseashti
S-nã-arãdem cà-i amãrtii, avem sh-noi feati sh-ficiori;
Zborlu slab s-arãspãndeashti pãn s-dzãts unã; cãti ori
Ai s-ti duts tu casã xeanã minduea-ti mult’, la zbor,
Zborlu dultsi-i ca mihlemea pristi ranã...
(tsal Yioryia lj-talji zborlu cu-amãrãciuni tu suflit)
Tsal-Yioryia - Nu, la sor,
Nu pot s-nji-u tsãn gura-ncljisã; plãscãnesc’ ma s-nu zburàsc...
Pi scãrchitlu di mangufi car’ pi noi nã luvushesc
Cu purtarea-a lor, tsal-Pilea. Feata ma nu easti bunã,
Ma nu easti-ascultãtori, macà-n casã nu si-adunã
Di cu oarã, dà-lji pãcenga! icà bag-u sum plean!
Dicãt s-ti da di-arusheni strindzi-ù di gãrgãlean!
Tsal-Pilea (imirã) - Vroarã nu va-ù fats aestã! Dumidzà tsi fetsi dadã.
Tsal-Yioryia (cu rãutati) -
Featã ca-a ljei, la tsal-Pilea, yii dit pãndic s-nu cadã!
Tsal-Pilea (cu boatsi) -
Featã ca-a ljei, la tsal-Yioryia, easti ti pãrints’ yishteari
Sh-ti-atselji tsi va-ù ljea pi nãsã, cosh di-alghini, plin cu njeari!
(Tsal-Yioryia mutreashti cãnd’ la tsal-Hristac cãnd’ la tsal-Pilea).
Ts-dzãsh, sh-nipoi ts-dzãc, la tsal-Yioryia, nu-ngiurã pi featã xeanã.
(Tsal-Yioryia cãtrã tsal-Pilea cu ràutati)
Tsal-Yioryia - Nu u-ngiur mini, ma mà-sa; ea ari tu cheptu ranã...
Cãti veadi, sh-cãti nu-avdi nu-ari fatsã s-easã-n hoarã;
Mà-sa scãnjiseashti-n casã sh-nãsã... s-priimnã pi nafoarã;
Featli-a meali, la tsal-Pilea, nu s-bat dip di ninga mini...
Featli-a meali sãn cu fatsã, sãn ti casã...
Tsal-Pilea (cu boatsi imirã) - Nj-pari ghini
Cà zburàshti mushat ti feati sh-nu ca-aistã tsi shi-u-ngiurã...
Sh-feata-a ljei easti un anghil; nu scoati zbor slab din gurã.
Mini, s-tsã spun drept tsal-Yioryia, ca s-aveam ‘nã featã-ahtari
Va s-iram mult, kãrioasã, va s-isham sh-mini priimnari;
Va s-cãntam deadun cu nãsã, cà nu-i banã ma mushatã
Dicãt dzuùa-atsea cãnd’ dada easti sh-nãsã diznjirdatã,
Di fumealjea-a ljei cu vreari.
(Tsal-Yioryia-ù pindzi cu cotlu tsal Hristac;
tsal-Hristac sta cu caplu-aplicat.)
Tsal-Yioryia (cãtrã tsal-Hristac) - Tsi stai ca ‘nã matsã udã?
Nu vedz cà tsal-Pilea caftã s-mi nãireascã? Va s-mi-asudã!
(u pindzi cu mãna)
Nu-avdz’ la... cum tsã-alavdã feata?
Tsal-Pilea - Shi-am s-u-alavd’; cà-i ti-alãvdari!
Tsal-Yioryia (cu seati) - Di mult’ lji-ai bãgatã ocljiu, la tsal-Pilea?!
Tsal-Pilea (acãchiseashti iu bati tsal-Yioryia) - Pi foc... sari
Nu-arucã, la sor curbani; sh-mini voi s-him soatsã buni,
Ashà cum fum sh-pãnã tora.
Tsal-Yioryia (u pindzi cu cotlu tsal-Hristac cari tatsi) - Grea cà nu cãdzushi zãbuni.
Nã zburãshi, ca s-nã cafts’ mintea; ti fats canda dip nu-ai shteari.
Avdzãshi tsi dzãsi tsal-Pilea? (cu pezã) Feata-a ta-i un cosh di njeari!
Feata-a ta-i ca ‘nã gãrdinã plinã di lilici shi poami!
Cu-unã-ahtari norã-n casã vroarã nu va-lji hibã foami!
S-veadi cà-lji intrà tu suflit rish canda -lji-u nora-a ljei;
Vedz tsi pots s-avdz’ di-unã featã ma nu-ù tsãnji ‘ncljisã tu cljei?!
Ursea, nipoi, rsal-Hristac, ma ts-u tsãni, sã zburàshti...
Cum zburãshi cu noi daneavra ti ficior di la turàshti;
Nu-a s-cutedz dip s-dishcljidz gura cà tsal-Pilea tsã sta gindar.
(tsal-Pilea hamu-arãdi)
Nu-a ti-alasã, cum ved mini, sã-lji zburàshti ti... picurar!
Tsal-Hristac - Poati s-hibã ashà, tsal-Yioryia, ma nu-am featã ti mãrtari...
Feata easti ninga njicã, anji... mash tsisprãdzatsi shi-ari
Sh-deapoia, la sor curbani, pãn nu bitiseashti shcoala
Tatã-si ni cà vrea s-avdã ti mãrtari! Nu-lji tsing’ poala!
Tsal-Yioryia - Atumtsea la tsal-Hristac, car’ ts-cutruburà mãduùa,
Di vinishi s-nã-ameastits sãndza cãnd’ ninga nu i coaptã-auùa?!
Ysal-Hristac - Mini, mini esc’ stipsitã; caplu-a mel vrea stulcinari!
S-am ljirtari, la tsal-Yioryia, la tsal-Pilea s-am ljirtari.
Cà vã turburai sihiea cu grãràshtli-a meali zboarã.
Macà nu-a vã tsãnets gura..., nu va s-am cap s-es nafoarã.
(cãtrã tsal-Pilea)
La tsal-Pilea, la sor geanã, la tini sh-la Dumidzà
Hilji-tu macà s-ti-ntreabã ti pãlãcãrsesc’ nu-lji dà...
Tsal-Pilea -
Cum s-nu-lji dzãc? Va-lji dzãc cà sh-tini eshti ‘nã dadã multu bunã.
Cà eshti nicuchirã bunã cum la noi nu-i ninga unã.
Tsal-Yioryia -
Cãnd’ ts-dzãc mini, cà tsal-Pilea s-anvãrteashti di-a ta casã,
Tini-ù fats ureacljea surdã?!...
Tsal-Hristac - La tsal-Yioryia, zbor s-nu easã
Pi nafoarã, di la tini; tsãni-ts gura; ti mãrtari
Pãn nu bitiseashti shcoala...
Tsal-Yioryia (cu pezã) - Va s-u-alashi s-easã priimnari
Sh-sã zburascã cu ficiorlji?!
Tsal-Hristac (apufusitã) - ‘Ncljisã nu va-ù tsãn vãrnoarã!
Priimnarea di-azã-i altã...
Tsal-Yioryia (nanãparti) - Acãtsà sh-nãsã s-u toarã.
Tsal-Hristac - Multi si-alãxirã... sh-multi dip nu nã-arisescu-a nauùã.
Lumea cari neadzi ninti nu him noi, i lumea nauùã;
Easti tiniramea tutã; feata-a mea, featili-a tali;
Noi, ca dadi, la tsal-Yioryia, i-amãrtii s-lã stàm ‘n cali.
(tsal-Pilea da cu caplu ca semnu cà easti sh-nãsã pi idyea
mindueari cu tsal-Hristac)
Tsal-Yioryia - Nu puteai, dit ahurhitã, s-nã zburai ashà, la sor?!
Tsal-Hristac - Tora nj-vinirã gãrãtslji; sor curbani, lailu nor
Tsi nji-u-nchidica mutata, tsi-ngricà pi frãmtea-a mea,
Mash, tsal-Pilea, la tsal-Yioryia, putu di pi ocljilji s-nji-u-l ljea.
Ysal-Yioryia (sh-bati-agioc) -
Mash tsal-Pilea... am cai altã?! nu-i ashà cà mash tsal Pilea?
Sh-dzãts cà nu u-ai ti mãrtari!! Ti-ntribashi disi-l vrea hiljea?
Tsal-Hristac - Nu tsã-arãdi, la tsal-Yioryia; ti pãlãcãrsescu-agiundzi;
Zborlu-a ljei nj-fu ca mihlemi...
(Tsal-Yioryia lj-talji zborlu)
Tsal-Yioryia - Shi-a meù?!...
Tsal-Hristac - Tora, car’ ti pindzi...
Tsal-Yioryia - Shtiù, acãchisesc’; tsal-Pilea ti-mbità cu zborlu-a ljei.
Tsal-Pilea (hamu-arãdi) - La tsal-Yioryia...
(tsal-Yioryia lj-talji zborlu)
Tsal-Yioryia - Nu grea tini... tats..., ti shtiù, cà multi li vrei!
Tsal-Pilea - La tsal-Yioryia, tsan la nãsã tut ahãt cãt tsãn sh-la tini.
Nu him noi treili surati? Nu him noi treili sh-vitsini?
Tsal-Yioryia -
Ma-i ashà, cum dzãts, tsal-Pilea, nj-dzãseshi ti ficior vãr zbor?
Tsal-Pilea - Tsi-ashtiptai si-ts dzãc, tsal-Yioryia, cà apufusii s-lu-nsor?
Nu, la sor, nu-lji vini oara ti-nsurari, ninca-i njic;
Pãn s-nu bitiseascã shcoala sh-pãn s-nu-agiungã grãmãtic
Tatã-su ni cà vrea ca s-avdã, la sor, isusirea-a lui.
Tsal-Yioryia (ciudisitã) -
Mi-ntreb: fui tu-aestã casã i ma tu-altu loc io fui?
Nu vedz cà ti-ascundz’, tsal-Pilea? Agrãshishi tsi grishi deaneavra?
(tsal-Pilea mutreashti pi tsal Yioryia sh-hamu-arãdi)
Sh-titsi mi mutreshti ashàtsi? Tish canda ti-acatsã heavra?
Tini, tini, la tsal-Pilea, ti-a ljei featã nu dzãseshi
Cà ma s-ai ‘nã norã-ahtari, nu-i ashà cà ts-u-alipseshi?
(tsal-Pilea hamu-arãdi)
Tsal-Pilea -
Ts-dzãsh, sh-ma-ts dzãc ninga ‘nã oarã, la tsal-Yioryia, nu mi-ascundu:
Feata-a ljei easti un anghil sh-tu-a ljei suflit voi s-pitrundu.
Mi-arãseashti, la tsal-Yioryia, easti... cum s-tsã dzãc gãrdinã!
Iu-lji calcã ciciorlu-alasã mash harauùã, mash lunjinã.
(Tsal-Yioryia strãmbã narea, bufza, u pindzi tsal-Hristac cu cotlu)
Sh-featli-a tali
(tsal-Yioryia ascultã tsi greashti tsal-Pilea ti featili-a ljei)
sãnt’ cu minti, sãntu-alghini lãcãrtoari;
Ti-ahtàri feati, la tsal-Yioryia, tinirlji ts-cad la cicioari.
(tsal Yioryia hãrãcoapã di tsi-avdi mãtreashti dreptu cãtã tsal Pilea hãrioasã)
Ashà cà... mi bagã marà... tserlu-i, di lutseafiri, ‘mplin!
Vluyisiti sãnt’ mumãnjli tsi-ntricarã la-a lor sin
Feati imiri, cu minti cum i feata-a ljei shi-a tali.
Tsal-Yioryia - Nu tsãn s-hibã un lutseafir cà... shi-a meali nu sãn’ steali.
Voi s-hibã, cum dzãsi nãsã...
(mãtreashti la tsal-Hristac) Om cu cap, cilivizat.
Tish sa-atàl ficior, tsal-Pilea, cu un zbor - s-hibã-nvitsat.
S-hibã om, ninti di tuti, nu un lup; ti-a lui muljeari
Mãna-a lui bumbac sã-lji hibã; gura-a lui sã-lji hibã njeari!
Dzinirli tsi-a-l fac, tsal-Pilea, voi s-mi tinjiseascã multu;
S-mi-aibã ca tu loc di dadã. Mi-ascults’, lea tsal-Pilea?
Tsal-Pilea - Ascultu.
Tsal-Yioryia - A va s-aibã sh-featli-a meali, tihi s-ljea ficiori ‘nvitsats?
Ficiori ca scoshi dit cutii? Ficiori bunji, cilivizats?
Ficiori cu fatsa sursitã sh-percea ghini chiptinatã.
S-poartã cãmeashi cu iacã, shi-unã di-atsea tsi-i ligatã
Pãndilicã, la sor geanã...
Tsal-Pilea (hamu-arãdi) - Panglicã, nu pandilicã.
Tsal-Yioryia -
Vedz, tsal-Pilea, tsi si-acljeamã sã-nvets carti di-anda njicã?
Tini cunoshti multi zboarã nali sh-li greshti ca dit carti...
Mini, la zburari, shcljioapic...
(Tsal-Pilea ljea s-dzãcã tsiva sh-tsal Yioryia nu u-alasã)
Nu-i ananghi si-nji tsãnji parti.
(cãtrã tsal-Hristac)
Am tini, la tsal-Hristac, zboarã nali naca anvitsashi
Di la feata-a ta pãn tora? Dzã-nji, cu nãsã sdicutashi?
Tsal-Hristac - Sdicutai sh-sdiscut, tsal-Yioryia, esc’ dadã cilivizatã...
Tsal-Yioryia -
Maca eshti cum dzãts, atumtsea cum vinishi sã-ngiuri pi featã?
Tsal-Hristac -
Nipoi acãtsashi, tsal-Yioryia? Nu-ts dzãsh cà-arãchishurai?
Mi glãrii, la sor curbani; nj-si giucà dit loc; turbai!
Tsi vrei cama mult’, tsal-Yioryia? Sã-nji seacã ma s-grescu-altoarã!
Dauli nj-hits surati vruti sh-pistusescu cà, pi nafoarã
Nu-a s-arãspãndits glãreasca sh-nicoapta-a mea giudicatã.
Macà voi u-aflats cu cali sh-di-alti s-escu sdicutatã,
Mini... mini nu-am puteari s-vã-ncheadic ca s-mi-azburãts...
Tsal-Pilea - ‘Ncljidi gura, tsal-Hristac, ma s-fãtsem ashà... cum dzãts
Agiundzem ti nivideari... si-acljeamã s-cãlcàm vanghelj...
Tsal-Yioryia - Car’ di noi va s-ti zburascã limba s-lji-u-arupã cinghelj.
Mini, ma si-nji calc’ giuratlu si-acljeamã s-esc’ blãstimatã;
Ts-mi sprigiur, ninga nãoarã: va s-u tsãn limba ligatã!
Tsal-Pilea - Dumidzà s-nã-avdagã vrearea; sã-nji bãnats surati vruti;
Ti ficiori sh-ti feati, vroarã s-nu-angucem zboarã uruti.
Featili dit hoara-a noastã sãnt’ cu minti sh-lucrãtoari.
Tsal-Yioryia -
Sãnt’ cu minti cà... sh-ficiorlji sãnt’ bunji sh-nu li ljea-ncicioari.
Tsal-Pilea -
Cu ficiorlji-a noci, tsal-Yioryia, hoara-a noastã-i alãvdatã.
Tsal-Yioryia -
Sãnt’ cum sãnt’ giurai, tsal-Pilea, ca s-u tsãn limba ligatã...
Nã cilivizàm, tsal-Pilea, vãrã nu nã-astreatsi-a nauùã!
Hoara-a noastã neadzi ninti cà bãnàm ‘nã banã nauùã.
(cãtrã tsal-Hristac)
Chiplisea-ti, sor curbani, spealã-ts-u rudzina veaclji!
Glarã, cum fushi tini, azã, nu si-aflã tu hoarã preaclji.
Tsal-Hristac - Ashà easti, la sor geanã, ashà easti, cum dzãts tini;
Fui luatã di vintu, di ghind’, nu tsã-arãdi sor di mini.
Iacà nj-si-asparsi ziga; grii sh-tsi nu lipsea ca s-gresc...
(shirpicatã)
Corba-nji, cãnd’ s-mi-adun cu feata, cu tsi ocljiu-a s-u mutresc’?
Nu shtiù, nu shtiù, cu tsi gurã va-lji zburàsc’ cãnd’... mash fãrmac
Scosh ti nãsã, mini laia?! Nu shtiù tsi s-adar, tsi s-fac?
Ma s-aflã tsi grii auùatsi pot s-mi-ashtept’ sã-nji dzãcã dadã?
Pi-ahtàri dadi, cum fui mini, rufeia pi cap s-lã cadã!
Fui giucatã, fui turbatã, mi cunosc’ cà fui dip glarã,
Unã scumpã nji-am acasã, unã... shi-u-ngiur pi nafoarã!
Cu tsi fatsã s-lj-es dininti?
(Tsal-Pilea sh-tsal Yioryia s-mutrescu daùli sh-hamu-arãd)
Nji si pari cà li-avdzã
Tuti cãti scosh din gurã.
(cãtrã tsal-Pilea) Tsi nu greshti, tsal-Pilea, dzã:
Va s-agiung’ s-escu nipoi vrutã di Domnica, di-a mea hilji?
Cãnd’ mi minduesc’ tsi zboarã grii ti nãsã, tish tu ilji,
Un par, canda ãnji pitrundi; nji si-acatsã suflãtura;
Nj-yini, la tsal-Pilea geanã, s-mi dispãndic cu custura.
Tsal-Pilea - Tats, nu-ts fà inimã rauùã, tsal-Hristac. Feata-a ta,
Shtii cà cum zburàsc’ pãrintsãlji.
Tsal-Hristac - Am s-avdã tsi grii cu voi?
Tsal-Pilea - S-nu-ai gailei, tsal-Hristac, nu zburãshi tsiva cu noi.
Di la noi, di-aoa, din casã, di la-a tali soatsã vruti,
Ts-mi sprigiur la tsal-Hristac, cà nu-a s-avdz’ zboarã uruti.
Noi, ti vrem, ca pi-unã sorã.
Tsal-Hristac (mutreashti hivrusitã la tsal-Yioryia) - Tini ai s-ti tsãnji di zbor?
Tsal-Yioryia -
Nu mi shtii, la tsal-Hristac? Cãndu-l gresc’, nãpoi nu-l tor!!
Tini, mutrea sã-ts tsãnji gura, s-nu ti plãndz’ di bana nauùã;
Ma s-acats sã-ngiuri shi-a ljiurea, ai s-nã cheri pi shi-amishdauùã!!
(sh-tora cãtrã tsal-Pilea)
Mini, axã, la tsal-Pilea, ‘nvitsai multi di la tini;
‘Scãpai di rudzina veaclji - pistusesc’ cà-ts pari ghini.
Tsal-Hristac -
Sh-mini mi-alãxii, tsal-Pilea; sh-mini, di-azã, escu-alt’ om.
Di-a mea sh-di fumealji xeanã, nu-a s-gresc’ zbor ràù ni tu som.
Ti pãlãcãrsesc’, tsal-Pilea, sh-pi tini la tsal-Yioryia sor...
(tsal-Pilea lj-talji zboru)
Tsal-Pilea -
S-nu-ai chideri; dip s-nu-ai fricã; cu noi... nu-alãxishi vãr zbor;
Noi, dit caplu-a nost’, li-ashtearsim tuti cãti nã spuseshi;
Ts-nãpuim tuti hãbàrli; ici, tsiva nu nã dzãseshi!!
Imnã-ts calea hãrãhoapã; fà-ts cà... nu grishi tsiva,
Feata-a ta, nu-a s-aflã vroarã di la noi, tsi grishi aoa!
Tsal-Hristac (shi-adunã lucrul) -
Sã-nji bãnats, suràri curbani; si-ts bãneadzã-a tàl ficior,
S-bãneadzã sh-featili-a tali, la tsal-Yioryia; tihea-a lor
S-lã hibã ca ‘nã gãrdinã ‘mplinã di ponji sh-di virdeatsã:
S-lã hãrzeascã banã lungã Dumidzà; mash ti-mbãreatsã
S-aibã parti cãt s-bãneadzã.
(S-ghiunueashti cu daùli. Da mãnã cu tsal-Pilea)
La sor s-tsã-ai sãnãtati.
Tsal-Pilea - Oarã bunã, tsal-Hristac.
Tsal-Hristac (easi) - Sã-nji bãnats vruti surati.
Stsena II
Tsal-Pilea shi tsal-Yioryia
Tsal-Pilea - Ghini cà lj-si-ndreapsi ziga.
Tsal-Yioryia (da caplu) - Sãndzã-aratsi-ai, la tsal-Pilea.
Nã bãgashi un sac di minti.
Tsal-Pilea - Pi la xenji s-nu-ts ãngiuri hiljea,
Ni ficiorlu, la tsal-Yioryia; tsi sã tihiseashti-n casã,
Xenjlji di la tini s-nu-aflã; zbor dit gura-a ta s-nu easã;
Cà, vãr nu ti njilueashti cãnd’ ti plãndz’ di-a ta fumealji.
Sh-pizuescu,-arãd, fac chefi, ma ts-ved stranjlu-mplin di scalji,
Sh-ma mult’ nu vor ca s-tsã-agiutã tuts atselji tsi s-tsãn cu veacljea.
Dip, cu caplu-nghios s-ti veadã, nu ts-u bagã vãr ureacljea.
Tsal-Yioryia -
Easti-ashà, cum dzãts, tsal-Pilea, sh-mini am bãgatã oarã.
Tsal-Pilea -
Io tsã dzãsh shi-ts dzãc, tsal-Yioryia, cãnd’ din casã eshi nafoarã,
Nu ti fà soatsã cu-atseali tsi mash munafits avinã;
Dipãrteadzã-ti di nãsi, di nu vrei s-ti umplji di-arinã.
Tsal-Pilea - Ghini dzãts, la sor curbani, mini azã maljiudzà,
Ira s-fac mari-amãrtii. Mindueam, cu-un Dumidzà,
S-rãspãndesc’ din casã-n casã, tuti tsi gri tsal-Hristacu.
Ghini cà fushi tini-aoatsi cà-altã soi mi loa dracu...
Mi shti... cãti nj-talji limba, vãr nu poati s-nji-u ljea ninti;
Tini, azã, la tsal-Pilea, nj-bãgashi ‘n cap un sac di minti.
(s-mindueashti)
Tsal-Pilea -
Nu-nji dzãts tsi-ai tsal-Yioryia? Spuni? Tsi cãdzushi pi mindueari?
(sh-bagã mãna la gurã)
Poa’ sã sta aestã-ncljisã? Cum easti nãsã-nvitsatã?!
Tini sor tsã-ai sãndza-aratsi; a mea hearbi, la suratã...
Shtii... ca apa cãnd’ ljea unda, crep ma s-u tsãnu-ncljisã sor.
(cu curaji)
S-cuteadzã vãr muljeari s-greascã ti tiniri vãr zbor...
S-ai s-avdzã cãts pradz fac, tsal-Pilea! Sã-nji cadã dip di la coati
Ma s-nu-ù fac sã-shi mushcã limba. Vãrã, vãrã, nu nji-u poati
S-nji-u ljea ninti la vãryeari! Shtiù sã-lji hig sh-mãnjlji tu peri!
Tsal-Pilea - S-nu ti ljeai cà “bana nauùã” shi-arãdi di-ahtàri muljeri.
Nu-i musheat s-ti ljeai, tsal-Yioryia, cà-a tseali tsi-avinã sherlu
S-nu-ts si parã cà-arãmãni shutã ‘nã muljeari. Perlu
Nipoi tu loc va-lji acreascã: ‘mbuneadz-u mash cu-arãvdari,
Cu zbor dultsi sh-sãndza-aratsi si-ncljidz gura-ali muljeari.
Ma s-u-ngiuri, s-lji-auri, s-u blastinji, nãsã... cama mult’ si-aprindi,
Scoati hãrãstii, ca zurã, s-avdã shi-alti di didindi.
Aurã sh-cãnd’ i stipsitã sh-cãnd’ lj-easti giucatã-aiarea!
Ari, nu-ari-n cap gãrãtsã... nãsã nu shi-u scadi narea.
Borgea-a noastã, di-aoa sh-ninti easti s-lã zburãm cu bun
Cà-altã soi, dauùã-n hoarã nu va s-nã-adunàm deadun.
S-fãtsem, la tsal-Yioryia, s-chearã din inima-a noastã-asetea
Cà, mash nãsã nã disparti sh-nã u-aspardzi muhabetea!
Tsal-Yioryia - Ai driptati, la tsal-Pilea, sor curbani, ai driptati,
Cuvenda tsi-avum noi azã, mi umplu di sãnãtati;
Nji-umplu suflitlu di vreari cu tut tsi i nàù ãn hoarã;
Pistusesc’ cà... “bana nauùã” pi la tuts va sã stricoarã;
Dultsea, imira, lunjinã, vrearea, namãsa di noi,
Ma... nu-nji dzãts, la sor, bãrbatslji, s-mi ljerts’ cà scuràsc’ nipoi.
Tsal-Pilea - Grea, tsal-Yioryia, dzã-lji-u ninti...
Tsal-Yioryia - Bãrbatslji... nu-a si s-nãreascã?
Tsal-Pilea - Nu-aù titsi, la sor.
Tsal-Yioryia - Nji-u fricã...
Tsal-Pilea - Tsã-i fricã s-nu ti-agudeascã?
Nu, la sor, s-nu-ts hibã fricã; un bãrbat nu easti prici;
Mash un zur, aspart’ di minti, poati s-calcã pi lilici.
Ti bãrbat muljearea easti gãrdinã-mplinã di poami;
Fãr di diznjirdàrli-a noasti, nãs i-agiun, moari di foami.
Bãrbatslji, avdzã la tsal-Yioryia, aù sh-nãshi tu-a lor cap chideri,
Sh-cãtinãoarã yin acasã niuroshi; noi ca muljeri...
S-lã dãdem curai tsal-Yioryia; s-nu-lji alãsàm s-chitãpseascã...
Si-lji fãtsem, cãnd’ sãntu-acasã, di chideri nãshi s-agãrshascã.
Di bãrbat s-nu-ts hibã fricã, s-nu ti-aspari di-aumbra-a lui;
Bãrbatlu easti cu crutsea, pistipsea-mi, ràù el nu-i!!
Noi, lipseashti, la tsal-Yioryia, di nãshi mult’ s-avem ‘ngãtani...
Cãnd’ bãrbatslji yin acasã di-mpãzari i di la stani,
S-nu-ashtiptàm ca nãshi s-aurã mea... deapoia s-nã sculàm
Niuroasi s-nu him vroarã di si vrem ghini s-bãnàm.
Tsal-Yioryia -
Ghini dzãts, ashà-i tsal-Pilea, shi-ashà am s-mi port cu-a mel
Tsal-Pilea -
Poartã-ti cum ts-dzãsh tsal-Yioryia shi-ai s-vedz cà bãrbatlu-i njel.
Ai s-vedz cum va s-ahurheascã altã banã tu-a ta casã.
Caftã s-eshti ‘nviscutã ghini sh-vroarã s-nu stai nivrisitã!!
Tsal-Yioryia - La tsal-Pilea...
Tsal-Pilea - Grea, tsal-Yioryia...
Tsal-Yioryia (s-mindueashti ninti sã zburascã) - Ninti s-fugã tsal-Hristac
Zboarli tsi grii ti-a ljei hilji, mi-ntsãpa canda cu ac.
Ca-a ljei featã, la tsal-Pilea, ts-mi giur cà sãnt’ shi-a meali
Mintimeni, lucãrtoari, sh-mushati... ca dauùã steali!
Sãnt’ feati cilivizati, ‘nvitsarã sh-putsãnã carti...
S-nu-ts treacã pit minti vroarã cà li-alavdu, cà lã tsãn parti.
Featli-a meali, la tsal-Pilea, ti-itsi casã sãntu mult’ buni.
Tsal-Pilea (hamu-arãdi) - Li cunoscu...
Tsal-Yioryia (cu caplu-aplicat) - Mash ‘nã mirachi am tsal-Pilea...
Tsal-Pilea - Sh-nu si spuni?
Tsal-Yioryia (dupã tsi s-mindueashti putsãn apufuseashti sã zburascã) -
Hai sts-u spun cà nj-eshti suratã: “Vream la sor... cà sh-featli-a meali...
S-li-alãvda unã ca tini.
Tsal-Pilea (hamu-arãdi) - Si-ts bãneadzã, sãnt’ ca steali.
Pãnea-al Dumidzà, tsal-Yioryia, sãnt’ ti-a tselji tsi va s-li ljea.
Di cu njits nãsi-acriscurã, daùli, sum mãtrita-a mea.
Featli-a tali, la tsal-Yioryia, i di primansus s-li-alavdu.
Ts-li cunoashti hoara tutã; di la tuts mash zbor bun avdu;
Pãn sh-ficiorlu-a mel, aoaltadz, nj-dzãsi cà... sãnt’ mult cu minti.
Dupã cum vez shi-alts’ li-alavdã, nu mash tini ca pãrinti.
Tsal-Yioryia (hãrioasã) -
Sã-nji bãnedz, la sor curbani, sã-nji ti ved tut hãrioasã;
Nj-loashi ‘nã cheatrã di pi suflit... s-tsã bãneadzã tuts din casã;
Tsal-Pilea - S-bãnedz sh-tini, la tsal-Yioryia, soacrã sã-nji ti ved, la sor.
(tsal-Yioryia ljea s-fugã)
Tsi nã zburã tsal-Hristac, di la noi s-nu easã zbor.
Tsal-Yioryia (di mãnã cu tsal-Pilea) -
Aestã nu vrea dzãcã, shi... s-nã videm cu sãnãtati.
Mini sh-tini sh-tsal-Hristac him muljeri cilivizati.
Mãni... ti-ashtept’ s-yinji la mini (dishcljidi ushea s-easã)
Tsal-Pilea - Fà cà... sh-tsal Hristac s-yinã.
Tsal-Yioryia - Am s-pitrec feata s-u cljeamã. (easi)
Tsal-Pilea (s-dutsi pãn la ushã) - S-ti ved hãrioasã... ‘mplinã.
- Cadi pirdàlu -
R A F T S L J I
(comedii tru-un actu, tu dialectul fãrshirutescu)
STSENA I
Chendra shi Vangheli
(Unã odã ashtirnutã cu vilendzã sh-chilinji fãrshiruteshti.
Doilji sh-mutrescu lucurlu. Unlu la shiguni shi-alantu la cioarits)
Chendra (mutreashti cãtrã Vangheli) -
Pistusesc’ cà nu-i tu hoarã alt’ om cama-avut di Chita.
Vangheli (alasã sh-nãs lucrul shi-lji toarnã) -
Sh-la tsi-lji ahãrzeashti-avearea ma lu zgrumã pispilita?
Nata, ari tihi, Chendra; Nata caftã sh-Chita fatsi;
Nata mãcã, pan-di-spanji sh-Chita-ngljiti “cu-Apã-aratsi”.
............................................................................................
Di trei dzãli him aoatsi, nu-avem titsi s-nã plãndzem!
Ashà, cum nã-ndoapã Nata, pistusesc’ cà... va s-nãdzem
Acasã cu... vãtãlahea-mplinã mash di pitãronji.
Mãcàri grasi, cash bulãcã; nu mash puscã cu tsironji
Cum mãcàm la tsal-Yioryitsã; lji-u dutsem tish ca pi numtã.
Om cu suflit, cum i Nata-n hoarã nu-i alt’...
(sh-fatsi crutsea) na, s-mi cumtã.
Chendra -
Ashà-i Vangheli, cum dzãts tini; sh-mini esc’ di-a ta pãreari:
Nata... easti bãrbat sh-Chita tsãni loclu di muljeari.
(arãd doilji)
Vangheli - Ghini dzãts; ashà-i fãrtate! aoatsi ghini-lji pãtidzash!
(Dupã tsi lucreadzã putsãnã oarã, acatsã s-shuirã un cãntic.
Chendra mutreashti cãtrã Vangheli. Vangheli lucreadzã
sh-dzãtsi cu caplu-aplicat)
Azã, ti prãndzu, shtii tsi-aroamidzã?
Chendra - Di iu sã shtiù?
(s-mutrescu shi-amishdoilji)
Vangheli (‘ngreacã pi zboarãli tsi li greashti) - Pi...tã...di...prash.
Chendra (ciudusit) - Cum ashà?
Vangheli - Nu tsã-ariseashti?
Chendra - Nu... ma... cum? Lj-dzãseshi tsi vrem?
Vangheli - Lji dzãsh cà... mini nu mãc pitã marsinã cu-untulem.
Nãsã, mi-ntribà, atumtsea... ca s-nã tignãseascã oauùã...
Sh-mini lj-dzãsh: “O la tsal Chita, pitã nã-ariseashti-a nauùã,
Cà, pãn tora, tu-altã casã, piti-ncljigati tu umtu -
Ca-atseali tsi nã fats tini - pistusea, nu tsãn ascumtu
Tsiva, tut tsi-am tu suflit li zburàsc’ s-avdã njic shi mari, -
Ts-mi sprigiur cà, pãnã tora, nu-avem bãgatã sum nari!
Di la altsã-aveam avdzãtã ma... tora noi sh-ti vidzum.
Him hãrioshi, ca dzuùa albã, cà... pi oaminji bunji cãdzum”.
Sh-nãsã... shtii tsi-nji dzãsi Chendra?
(Chendra-alasã lucrul, mutreashti shi-ascultã)
- S-nu mi lundzesc’ mult’ la zboarã.
Cà-atselji tsi cãfta di Nata ca shi-arãdã, perlji sh-loarã.
Chendra -
Tsi ts-u featsi! nj-pari ghini; mash nãsã vahi ts-bagã minti.
Vangheli -
O! o! nu dishcljidi gura, cà nu-a s-ai tsi s-badz sum dinti.
Shtiù cà ma s-mi-alas pi tini va s-arãmãn nimãcat;
Tini pots s-mãts tu itsi dzuùã, dalã, fisulj i mãrcat;
Ts-u-ai ‘nvitsatã tãrvacea mash cu apã di la-ayinji,
Ma stumahlu-a mel va ghelã, pitã, oauùã, yin, rãchii.
Chendra -
Vangheli, cum nu-ts creapã fatsa? Dip nu-ai tsipã? Nu-ts rusheashti?
Vangheli (zburashti nanãparti) -
Nj-dzãtsi-a njia s-am rusheni sh-nãs tut ‘ndoapã-arcuteasheshti.
Chendra - Vangheli, ghini ts-dzãsi Nata cà ti tindz’ ca mult’ la zboarã.
Vangheli -
Nu pot s-mãc tsi-do ts-dzãsh Chendra, nu pot s-mãc dzamã di coarã.
Tafts’ ca noi, avdzãts, cu numã, lipseashti s-hibã hãrits
Ghini, cà, nu lucreadzã di cãt cãnd’ sãntu nãfãtits.
Tini, macà di-aoa sh-ninti, vrei s-ai mash fisulj la measã,
Ts-mi giur Chendra cà... ti piti... zbor din gurã nu va-nji easã.
Am sã-lji dzãc ali tsal-Chita ca s-nu bagã umt’, ma... seù,
Tu mãcari, cà... a nauùã mãcàri grasi... nã cad greù!?
Sh-ca s-nu-nji calc’ giuratlu, Chendra, s-nu mi trets ti minciunos
Va-lji dzãc: tu pitã s-nu bagã oauùã cà-nji yini gãnos!
Chendra (alasã lucrul shi zburashti serios) -
Vangheli, li chirushi? Ts-fudzirã? Nimãcat cafts’ cà s-mi-alashi?
Fãr di umt’, cash, oauùã, easti nostimã pita di prash?
Mini,-ashtept’ cu ni-arãvdari ca s-u ved pita dininti,
Sh-tini vrei s-nji-u ljeai din gurã? Vangheli ti-nglãrishi, nu-ai minti?
Vangheli - Ma ghini i s-tsãnji gura-ncljisã di pi tsi s-fats pi dishteptlu.
Ma ghini s-gureadzã matsli di pi tsi s-ti doarã cheptlu.
Dicãt s-ai la measã piti, bãclãvadz sh-s-eshti loat pi-n gurã,
Ma ghini, pãni uscatã Chendra, cu dzamã di purã!!!?
Chendra -
Ghini cà-ts vinirã càprã... Di-aoa sh-ninti, ma s-vrei s-mãts
Frate Chendra, sh-carã friptã, di cu oarã mash sã-nji dzãts
Nu-a ti-alas si-lji duts mult’ dorlu; unã tavã ti noi doilji,
Pãni caldã, yin, rãchii, cà... him slaghi ca ports’, ca folji!
Dip nu nã neadzi ghini! Cu itsi dzuùã tsi treatsi
Nata, la mãcàri sh-la piti, altã-n hoarã nu u-astreatsi!
Easti nãsã... heam ca zurã la zboarã ma... la fapti-i bunã,
Nu ca Chita, stres la pungã... Si-ts spun Chendra ninga unã...
Chendra - Tsi, Vangheli?
Vangheli - Avdz’, Nata-n casã, cum nj-si pari-a njiea, ari...
Treatsiri cu mult’ ma mari dicãt Chita: s-u-ai tu shteari.
Nu lji-u tsãni si-lji dimãndã; Chita tatsi ca un peashti;
Cum ved, nu lji-u-aspardzi vroarã: nãsã-i doamnã; lu urseashti;
Ma s-nu ira Nata, cum easti, va s-bãgam noi sum mãseauùã
Cãti ruficàm pãn tora? Nu, cu-un Dumidzà, nu-i rauùã;
I muljeari diplumatã; nu vedz cãt ari-ngãtani
Ti noi, Chendra, di-anda vinim?
(Lucreadzã shi-amishdoilji)
(Vangheli acatsã s-shuirã un cãntic.)
Chendra (alasã lucrul sh-lu-ntreabã Vangheli) - Zbor... tsã-adusi ti fustani?
Vangheli (ãl mutã caplu sh-mutreashti la Chendra) -
Ti fustani!!
Chendra - Ti fustani..., ti nãsã... sh-ti hiljea-a ljei.
Vangheli (lucreadzã cu caplu-aplicat) -
Nu mi-ameastic iu nu-nji hearbi...
(Chendra lucreadzã. Vangheli alasã lucrul
sh-mutreashti cãtã Chendra sh-da caplu.)
Cum s-veadi dip nu mi vrei!?
(Chendra mutreashti cãtrã Vangheli)
Om ascumt’ eshti, Chendra frate, canda nu lucràm deadun.
A njia, ts-mi giur, pri pãni, nj-creapã hearea ma s-nu-ts spun
Itsi-do tsi-nji avdi-ureacljea, shi-ocljilji itsi-do tsi-nji ved.
Nu-i ashà cà ts-esc’ bun oaspi?
(Chendra lucreadzã ninti sh-tatsi)
Sh-macà easti-ashà... nu-nji dzãts...
Di car’ caftsã s-ti-ascundz’, lài Chendra? Sots ca mini, spuni-nji cãts
Pots s-adunji pi ningã tini? Cà u cãnoshts’ zãnatea ghini...
Aestã ni cà vrei dzãcã; shtiù cà coshi fustànji cu cljini...
Mash un lucru nu shti Chendra: Nu shtii cum s-ti ports cu sotslji!
(Chendra-l mutã caplu sh-mutreashti cãtrã Vangheli cu hamu-arãs).
A ts-bãgashi vroarã-ntribarea, Chendra... titsi s-bat cucotslji?
Chendra - Nu-nji dzãts, greshti cu tutã minti?
Vangheli (bãrbãteashti) - Pistuseshti cà... ti gioc nji-ardi?
Nu esc’ faptu di cheatrã, Chendra!
(Sh-bagã mãna la inimã)
Am, aoa, un suflit veardi!
Tini... lucredz pi tãcuti!?
Chendra (mutreashti cãtrã Vangheli) - Tsi vrei s-dzãts?
Vangheli (ãl mutreashti-ntr-oclji) - Lucredz... ca furlji!?
Apã sum ràgoz eshti, Chendra!?
Chendra (ciudusit) - Tsi-ai, Vangheli, di fats ca zurlji?
Vangheli -
Cum? Vrei s-dzãts cà nu-am driptati s-mi-nãrescu?
(Chendra-l mutreashti ciudusit) Tsi mi mutreshti?
Chendra - Ti mutresc’... shi-nji yini ciudii cà cu mini ti vãryeshti.
Nu ts-u ljeaù, tsãni-ts buriclu.
Vangheli (curyios) - Tsi sã-nji ljeai?
Chendra (hamu-arãdi) - Pita di prashi!?
Vangheli - Vrei s-tsã-arãdz di mini, Chendra, dupã tsi mi fãrmãcashi...
Nu ti pitã easti zborlu...
(sh-bagã nipoi mãna la inimã) Aoa... alt tsiva mi-ntsapã.
Alt’ tsiva tut mi cãrteashti shi... nji-u fatsi sãndza apã!...
Chendra - Ti shteam om cu giudicatã Vangheli, inimos, bãrbat...
Vangheli -
Esc’ ashà cum mi shti Chendra, trã-atsea-ansar s-nu hiù cãlcat;
Arsar s-nu mi ljea ca sheljea, pit cicioari, un ca tini...
Tsi pi fatsã nj-ti spunji oaspi... sh-coshi fustànji fãr sã shtiù mini!
Tsi-ai di ti-afireshti di mini? Nu ts-u furã vãr zãnatea;
Fustànji ni cà voi s-cos Chendra; mi-acãtsà pi tini inatea,
Cà-nji tsãnushi ascumt’, pãn azã, un lucru cu cari... noi
Puteam s-adutsem la measã... gheli, sh-piti, soi-di-soi!
Shi nu-ahãt ti mini Chendra, ma... ti tini cama multu.
Voi, cãt him deadun, stumahlu... (mutreashti pi Chendra)!
Chendra - Dzã-lji-u ninti cà ti-ascultu.
Vangheli -
Dzã-nji... stumahlu s-nu-ts gureadzã; ghini ma car’ s-mindueascã?
Un nifãnãtit, ca tini, tsi sh-fustànji lo ca s-crueascã
La muljeri... (lu-nfricusheadzã)
S-ti shtibã Chita cà va-lji ljeai metru-ali Nati!
S-tsã-adunji mintea di cu oarã, di vrei s-eshi cu sãnãtati.
Chendra (aspãreat) -
Vangheli, licshurashi? Nu-ai minti... tini tsi ti spunji dishteptu.
Nu-nji dzãseshi tini cà Chita, nu poati si-lji tsãnã cheptu,
Ali Nati? Va s-cuteadzã si-nji dzãcã s-nu-lji cos fustanea?!
Vangheli (lu-nfricueadzã ninga ma multu) -
Afirea-ti tsã dzãc di Chita, di vrei s-nu-ts batã cãmbanea!
Chendra - Sh-titsi s-mi-afiresc’?
Vangheli (lu-nfricueadzã) - Di Chita, s-ti-afireshti, ca s-nu u pats!
Ma s-avdã cà Nata poartã fustànji cusuti di bãrbats,
Ràù nu-a s-hibã ti muljeari, ma... sh-ti-atsel tsi u cusu!!
Tradzi mãnã di fustani; s-nu ti ljea tuts cu-ududu!!
Ari cari s-coasã fustani; sãnt’ mudistri cãti vrei.
Chita nu s-nãreashti macà sh-dizlãxeashti truplu-a ljei.
Nata, scumpa-a lui, dininti di mudistra, cà-i muljeari!
Afirea-ti! tradzi mãnã, Chendra di un om ahtari!!
Chendra -
Ma... sh-trã tsi, Vangheli, s-trag mãnã? Crimã fac cà cos fustànji?
Vangheli - Ti bãrbats, cum easti Chita, rafts’ ca tini sãnt’ pãngànji!
(Chendra cadi pi mindueari)
(Vangheli cãt vidzu cà zboarãli-a lui lu-nfricushearã
Chendra, vru sã-lji da curaji)
Nu-i ashà ci... am driptati? Cãdzushi, ved... pi mindueari...
Unã-i s-coshi ti bãrbats stranji... shi-altã-i cãnd’ coshi ti muljeari!
Sh-dapoia shieaclu, Chendra, nu-i suptsãri cum i pãndza;
Cãt badz mãna pi fustani, truplu... treamburã ca frãndza!
Am i ma nu-am driptati?!
Chendra (aspãrat) - Ai, ma... dzã-nji tsi-i ti fãtseari?
Macà nu va-lji cos fustànjli va s-avem s-bãgàm sum nari?
Nu va si s-nãreascã Nata? Dip nu-a sã-lji pãpseascã gura.
Nãsã vrea fustànji cusuti dupã modã...
Vangheli (dupã tsi s-mindueashti putsãn) - Deh! di zura...
Fudzi sh-draclu, dzãc aushlji; nu poati s-u scoatã-n cap.
Chendra -
Dzã-nji, atumtsea, Vangheli frati, tsi s-fac, tsi s-adar, s-ascap?
S-nu lji-u cos... va si s-nãreascã; s-lji-u cos nji-i fricã di Chita.
Cum s-veadi, lài Vangheli, azã, nu-a s-arumigàm noi pita!
Vangheli - Di-aestã, dip s-nu-ai gailei cãt chiro hiù ninga tini.
Chendra -
Cum Vangheli? S-nu-lji cos fustanea; pistuseshti s-u dutsem ghini?
Vangheli -
Cum dzãseshi? S-nu-lji coshi fustanea? Tsi? Hii glar? Hii tivichel?
Tsi? Tsã-i fricã s-nu-avdã Chita? ‘N casã Nata-i dom’ sh-nu el!!
Chendra -
Poati ma... canda deaneavra... nj-dzãseshi cà s-nu cos fustànji
La muljeti, Vangheli, cà raftslji sãnt’ ti-a lor bãrbats... pãngànji!
Vangheli -
Shi-ashà easti, nu-nji trag zborlu; easti-ashà, ashà cum ts-dzãsh.
Pistipsea-mi, ts-mi giur Chendra, tu banã nu fui arãs
Vroarã. Mini... am gãrãtsã s-daù sh-la alts’...
Chendra - Ãnji pari ghini!
Vangheli (s-alavdã) -
Cãt u cunosc’, io lumea, vroarã nu-ai s-u cunoshti tini.
Am, dealihea dzãc, sum cheali, multã, tri-atsea nj-cãdzu sh-perlu.
Am vidzutã rali, sh-buni, martur nj-easti loclu, tserlu
Tri-atsea avdz’ tsi-ts dzãc furtate: “Cãnd’ fustànji ai ti crueari
Nu-i ghini s-eshti singur! Nata, di patru-oclji dip nu si-aspari.
Vroarã s-nu crueshti fustani ma s-nu hiù sh-mini di fatsã...
Cãnd’ him doilji, tini sh-mini, bãrbatlu vroarã nu-acatsã
Ca s-aurã pi muljeari...
Chendra - Nu ti-acãchisescu Vangheli...
Dupã tini, tuts bãrbatslji sãnt’: i zuri i tivichelji.
Vangheli - Di vrei caplu s-nu ti doarã; di vrei s-mãts tsi nu-ai mãcatã,
Cãnd’ s-crueashti fustanea nauùã s-mi-alashi ca s-tsã hiù sutsatã,
Ts-dzãsh cà nu-ts cunosc’ zãnatea; cu tsiva, tut pot s-ti-agiut;
Mi shti cà, talj verdz shi-uscati; mi cunoshti cà... nu escu-amut;
Shtiù sh-putsãnã carti Chendra; tu tifteri pot s-trec sh-mini...
Lundzimea, lãrdzimea, mesea... am sã scriù tut, tsi-a-nji dzãts tini.
Voi sã-ts hiù cirac, furtate; am sã-ts hiù bun grãmãtic.
Chendra - Bãrbat cu mustàts eshti tini cãnd’ zburàshti ca ficiuric?
Vangheli -
Tsãn la tini, sh-tri-atsea Chendra, ts-mi fac njic; avdz’? Voi s-ti-agiut.
Ljea-mi ts-dzãc’ pininga tini ca s-nu hi-ngiurat, bãtut!
S-nu ljeai cotlu, fãr di mini, ca s-misuri truplu-ali Nati,
Cà... ma s-da Chita di tini ts-giur cà-a ti-alashi di zãnati!
Sh-cà mi ljeai cu tini, Chendra, easti crimã? Dzã-nji tsi cheri?
Chendra - Ia mutrea-ts di lucru, frate, nu-nji bagã tu cap ghideri.
Vangheli - Cãti ori si-ts dzãc, lài Chendra? Nu-ts ljea shcreta di hãbari!
Nj-eshti sots sh-nu voi s-ti-alas singur cãnd’ crueshti ti-unã muljeari.
Chendra - Ghini, hai, a ta si s-facã; am s-ved disi va-ts tsãnji gura,
Vangheli, mintea s-u-ai cu tini, s-nu greshti cãnd’ am s-ljeaù misura.
Vangheli - Ai s-mi vedz, furtate Chendra.
(s-avdi tropat di cicioari)
Chendra - Tats, cà yini nicuchira.
Vangheli - Dip s-nu-ts hibã fricã Chendra, cà mini lã-am bitã pira.
(Chendra lj-fatsi semnu cu dzeaditlu s-tacã)
Am s-fac mash tsi va-nji dzãts tini.
Chendra - S-nu tsiva di u tsãnji di zbor!
Vangheli - S-nu-ai gailei cà shtiù mini tut tsi lã-arusheashti-a lor.
(s-avdi boatsea-ali Nati)
STSENA II
Chendra, Vangheli, Nata, Marica.
Nata (aurã di nafoarã) - (Chendra sh-Vangheli ascultã).
La Maricà, vedz s-nu s-ardã pita; analtsã circhelu.
Vangheli - ‘Nturusea-ts dintslji, furtate!
(s-avdi boatsea-ali Maricã; elji ascultã)
Marica - Dado, dzã-nji, tsi s-fac cu njelu?
(s-avdi boatsea-ali Nati)
Nata - Bagã-l tu tipsiea mari...
Pi la gurã, la cipoatsi,-ndeasã piper imir sh-sari.
(doilji-ascultã)
Vangheli -
Avdzãshi Chendra? Ai sh-fripturã! Di Vangheli s-nu-ts hibã fricã.
Dip s-nu ti-afireshti di mini, cà mini esc’ tish ca-alighina
Esc’ un gioni sh-giumitati; Vangheli easti njearea sh-frina!
Cu mini nu mori di foami!
Chendra - Vangheli, duri ti-alãvdashi.
Vangheli -
Mi-alavd’ cà... cu-a mea sibepi va s-mãts njel sh-pitã di prashi.
(s-avdi boatsea-ali Nati. Doilji-ascultã)
Nata (di nafoarã) - La Maricà, ai ‘ngãtai; vedz s-nu s-ardã...
Marica (di nafoarã) - Ghini, ghini...
Chendra - Vangheli, tora,-ncljidi gura.
Vangheli - Tac; u-ncljish, cà Nata yini.
(intrã Nata cu-un top di pãndzã sumsoarã sh-cu furca-n bãr)
(Vangheli sh-Chendra lucreadzã)
Nata - Bunã dzuùa; lucru-mbar.
Vangheli (cãt veadi cà Chendra nu greashti, toarnã el) - Hãrioasã; s-nã bãnedz.
Nata (lj-da toplu di pãndzã-al Chendra; Chendra-l disfatsi,
u mãtreashti pãndza sh-nu dzãtsi tsiva) -
Tsãni toplu-aest’ lài Chendra sh-disfà-l Chendra ca s-lu vedz.
(Vangheli cãnd’ veadi cà Chendra tats-l ljea nãs toplu,
u mutreashti pãndza sh-ca cu caplu)
Vangheli - I curat cazmir, ca sirmã; bunã prãmãtii Natã!
Pãnã tora “albea-di-oai”-n hoarã vãr nu-ari purtatã.
(Chendra-l tsãni caplu-aplicat, tatsi sh-coasi)
Nata - Tsi dzãts Chendra, easti bunã?
(Vangheli cãnd’ veadi cà Chendra tatsi, toarnã el)
Vangheli - Nu-i mash bunã, ma... sh-mushatã...
Cãnd’ ai s-u-nveshti, la tsal-Chita, va s-pari tish ca unã featã!
(Nata lu mutreashti sh-hamu-arãdi hãrioasã)
Ghini dzãc, a la tsal-Chita, unã prãmãtii-ahtari
Alãxeashti truplu, fatsa, ti fatsi cama cu hari.
Ai s-li badz tu-aseti mari pi tuti muljerli Natã.
Pãndzã-ahtari, pãnã tora, vãrã nu-ari-acumpãratã.
Nata - Hãrios s-ti ved, ma... (s-toarã cãtrã Chendra)
Chendra tsi dzãts tini, easti bunã?
(Chendra vrea s-dzãcã tsiva ma Vangheli lji-u ljea ninti)
Vangheli - Pãndza-aestã va s-ti facã s-eshti pi loc ‘nã steauùã, lunã.
Nata (murzuitã di-ahãnti-alãvdàri) -
Lai Vangheli... ai nicuchirã!
Vangheli - Sã-nji nãneadzã, am tsal-Chita.
Nata - Shi-u-alavdz’ cãt mi-alavdzã mini?!
Vangheli - Cum shi-alavdã Ghifta sita.
Ma, muljearea-a mea, tsal-Chita, tu fatsã easti urutã...
Cãnd’ tu fustã si-alãxeashti nj-pari ca ‘nã caprã shutã.
Nu-i ‘nvitsatã tu fustani - malina u prindi ghini...
Sh-dapoia, a la tsal-Chita, nãsã nu easti ca tini.
Imnaticlu lji-u greù, di ursã, canda-i streasã la cicioari.
Di shiguni nu s-disparti, sh-tu-Alunar lj-easti-arãcoari.
(Nata sh-Chendra hamu-arãd)
Nata - A, lu-avdz’ tsi dzãtsi, lài Chendra?
Chendra - Di-a lui zboarã esc’ fãnãtit.
Vangheli - Tsi nu greshti atumtsea tini? (nanãparti)
Cum sh-easti dip bitisit.
(cãtrã Chendra)
Ti-ntribà Nata deaneavra, disi pãndza easti bunã...
Sh-tini... canda tsã-i ligatã limba...
(Nata hamu-arãdi)
Chendra - Di steali, di lunã...
Lài Vangheli, sh-di mushuteatsã nu si zburashti cantsido.
Vangheli (nanãparti) -
Cum. Shi-i da giurat di minti, cà lu lo neclu lu lo?
Chendra (cu caplu-aplicat) -
Poati cà di la-ahurhitã lipsea ca s-tsã spun, tsal-Chita,
Lipsea, ca sã-nji daù pãrearea...
Vangheli (nanãparti) - S-lji si-acatsã njelu sh-pita.
(u ljea pãndza shi-ù mutreashti)
Pi-unã-ahtari pãrmãtii nãs s-ts-u coasã cà-i raftu bun!
Chendra - Acãtsashi s-mi-alavdz’ sh-pi mini?
(Nata cu Chendra-arãd)
Vangheli (nanãparti) - Drac ljea-lji nãrã di maimun.
Nj-disic cheptlu sh-nãs, zurarlu...
(cãtrã Nata) Raftu, ca nãs, alt, nu sã-nfãshà!
Chendra - Vangheli, ts-dzãsh, nu-nji rãseashti s-mi-alavdz’
Vangheli (nanãparti) - Fà-l Ghiftlu pãshà!?
Chendra - La tsal Chita, Vangheli easti bun tu gurã.
Vangheli (nanãparti) - Drac lki-u-lji nãrã...
Pistuseashti cà-a mi-ntreacã tu zburari “oaea-anvãrã”.
Chendra -
Tu-a lui trastu sãnt’ verdz shi-uscati? Li-mpãrtsã cu mãnã largã...
(cãtrã Vangheli)
Ts-dzãsh Vangheli, ma putsãni, ma s-vrei cà-alantu s-nu ts-u-aspargã?
Vangheli - Nu easti-nfãsheat di mà-sa-a tsel tsi su-l naspargã-a njiea.
Di luchi sh-di nãpãrticushi shtiù ca s-nji-afiresc’ cupiea
Ma... nu-nji dzãts, o Chendra frati, tini tsi fats ti dishteptli
Trã tsi calts’ ashà cu stãnglu sh-dip nu vrei ca s-calts’ cu dreptlu.
doamna-a casãljei, tsal-Chita, tinjisitã sã-ts dai pãrearea.
Disi pãndza easti bunã... sh-tini... u chirushi aiarea!?
(Nata-arãdi)
Tricu, aproapea ‘nã oarã di-anda u-alãsashi dit mãnã;
Dzã-lji a doamnãljei, sã shtibã; i bãmbac, sirmã, i lãnã?
Nu-i ashà, la tsal-Chita, cà muljerli aù driptati?(nanãparti)
Ah! cãti vream s-esc’ mini azã tu-a lui loc cu-a lui zãnati.
(Chendra-ù misurã pãndza cu cotlu)
Nata - Tsi dzãts Chendra, easti bunã? Agiundzi ti-unã fustani?
(zburashti cu caplu-aplicat)
Chendra - Di vrei s-ports’ un stranj ahtari, pi pãltàri s-nu badz cãzani.
Ni shiguni, pisti nãsã, s-nu-nveshti Natà, ca s-nu s-freacã.
(ãl mutã caplu shi mutreashti cãtrã Nata)
Am s-tsã-adar unã fustani, altã-n hoarã s-nu ts-u-astreacã!
(Nata hamu-arãdi)
Vangheli - Mastur, ca nãs, la tsal-Chita, ts-dzãsh nu easti alt’ pi loc!
Mash mãcari sh-beari s-aibã...
Nata - Njelu sh-pita sãnt’ pi foc.
Vangheli - Soacrã mari s-agiundz’ Natà; s-tsã bãneadzã nicuchirlu.
Nata - Vã-adãrai sh-mãrcat di oai.
Vangheli - Va nã-umplji cu yin putirlu?
(Nata da caplu, cà-ashi va s-hibã)
Chendra - Vangheli, dip nu tsã-i rusheni?
Vangheli - Tsi-arusheni la fripturã?
Yin lipseashti s-beai, nu apã, di vrei pãndiclu s-nu-ngiurã.
Nata easti-avdzãtã, Chendra;-n hoarã nãsã nu-ari preaclji.
E cu noi, cu moda nauùã, si-alãsà di moda veaclji.
(Nata-arãdi)
Nata - Chendra, Vangheli shtii s-bãneadzã; tini la zbor eshti-aratsi.
Chendra - El i mastur ti zburari...
Vangheli - Altã soi... “cu-apã-aratsi”.
Cu dalã, sh-dzamã di purã, mãsturlichea-a lui si-aleadzã.
Nu-ascult’ tsi dzãtsi Chendra, stumahea cu-ahtàri nu sã-ndreadzi;
Cãnd’ i zborlu ti mãcari, nu easti-arusheni s-cafts;
Nu-i ‘nã casã tsi s-nu facã mãcàri buni cãndu-aù rafts’.
Raftlu, stii sh-tsal-Chita, tsi zburàshti pi la tuts;
Ma nu-lji dai mãcari bunã dzãtsi cà vrei su-l usuts.
Noi nu him di-atselji, tsal-Chita, nu him rafts’ di-a daùa mãnã.
(pirifan)
Cusem soi-di-soi di stranji: di bumbac, sirmã, di lãnã.
Gunelã, cioaric, shiguni, fustànji cum alt’ raft’ nu coasi.
Sh-cãnli-alatrã, la tsal-Chita, aclo iu aradi oasi.
(s-toarã cãtrã Chendra)
Poati gura-nã, Chendra, sã-ngiurã casa-ali tsal-Chita?
Putem sã-angucim cà Nata featsi vroarã pi nãritã?
(cãtrã Nata)
Ai ficiori, ca doi lutseafiri, sh-feata la suflit ts-undzeashti.
Chita-a tàl i un anghil Natà; ni cu-un zbor nu nã cãrteashti.
Tuts hits oaminji bunji, tsal-Chita, oaminji vruts di Dumidzà!
(cãtrã Chendra)
Grea sh-tini tsiva, lài Chendra; zborlu-a mel Nata lu-avdzà.
Chendra - Ai driptati Chendra frate, ai driptati, tac caamutlu.
Nata - Vrei sã-nji ljeai misura Chendra?
(Nata scoati furca din bãrnu. Chendra cu cotlu tu mãnã
s-dutsi ningã Nata; ljea misura di la gushi pãnã-nghios. Vangheli
cu difterea tu pãnã sh-cu cundiljlu-ashteaptã sã scrii dupã
cumanda-al Chendra)
Chendra (cãtrã Nata) - Pãn la pulpi s-hibã lungã?
Nata - Fà-nji-u dupã modã Chendra, pãn la pulpi la s-agiungã.
Chendra (cãtrã Vangheli) -
Hai Vangheli, scrii: lundzimea...
(misurã di la gushi pãn la mesi)
Paturdzàts, pãn di measi.
(Vangheli scrii) (misurã mesea)
Nata - S-nji-u-alashi mesea putsãn lungã...
Vangheli (cãtã Nata) - Moda, va fustànjli streasi!
Chendra (misurã pultàrli) - La pultàri... padzàtsãpatru...
(Vangheli scrii) la chept’...
(Vangheli cu cundiljlu-n gurã mutreashti cãtã Nata) scrii: unã sutã.
Vangheli (scrii sh-dzãtsi nanãparti) -
Iu eshti Chita, sã-ts vedz Nata pi tsi mãnji ari-ncãputã!
Di-anda ti-nsurashi cu nãsã nu shti cãt di larg’ lji-i cheptlu.
Di vrei s-aflji, lài Chita frate, yina la Vangheli dishteptlu
S-tsã spunã cãt easti lungã sh-cãt i largã Nata-a ta!
(Chendra misurã mesea)
La mesi fà-lji-u ma strimtã; strimtã ma musheat va-lji sta.
Chendra - Vangheli, scrii: obdzàtsãpatru...
Vangheli - Nu-i ma ghini s-trec obdzàts?
(Chendra ljea misura dighios)
Vangheli - Nata ari trup suptsãri... sh-dreptu...
(Nata hamu-arãdi)
Chendra (u misurã diznàù la mesi sh-lundzimea-a fustãljei) -
Ahãt easti, cum dzàts.
Scrii atumtsea: obdzàts mesea, sh-fusta lungã tut ahãt.
(Cãndu Vangheli scrii, Chendra ljea misura la gof. Vangheli
mutreashti cãtã Chendra sh-tsãni cundiljlu-n gura)
Vangheli (lu scoati cundiljlu din gurã) -
La cipoatsi cãt s-trec Chendra?
Chendra - Unã sutã sh-dzatsi.
Vangheli (mutreashti cãtã Chendra) - Sãnt...
Unã sutã dzatsi, Chendra? ia misurã ninga ‘nã oarã...
Cà... cum ved, Nata... nu-i grasã!
(Cãndu Chendra misurã diznàù, Vangheli dzãtsi nanãparti)
Ah! cãt vream tu-aistã oarã
S-yinã Chita... (cãtrã Nata) Stai ãndreptã Natà...
(Nata shi-ndreaptã truplu. Chendra misurã)
(Vangheli cãtã Chendra) Cãt s-trec?
Chendra (shi-ashteardzi sãdoarea di pi frãmti) - Trets naùdzatsi
Easti-mplinã la cipoatsi, ma putsãn di-ahãt nu fatsi.
Vangheli (Vangheli scrii sh-dzãtsi nanãparti) -
Ca s-lu-avdzã di vãrã parti Chita!...
Chendra (misurã mãnica) - Mãnica, cum u vrei?
S-u talj lungã, i ma shcurtã?
Vangheli - Lungã, dupã vãrsta-a ljei?
Nata - Talji-u cum shti tini Chendra; talji-u cum nj-sta cama ghini.
Vangheli - Cãt s-trec, Chendra?
Chendra (misurã pãn la cot) - Tsisprãyinghits.
Vangheli (scrii) - Nu-i shcurtã?
Chendra - Ti bratsã-mplini,
Mãnica shcurtã-i ma bunã; dupã modã ashà s-poartã.
Mãnits lundzã s-purta ‘nãoarã; moda-atsea, s-viclje, i moartã.
Vangheli (cu cundiljlu-n gurã) -
Ghini ma... tsi-a s-dzãcã Chita?
Nata (serioasã cãtã Vangheli) - Vangheli, Chita nji-i bãrbat,
Sh-nu nji-u-aspardzi vroarã chefea; Chita-i om, cilivizat
Sh-dapoia... nu-nji dzãts... fustanea... nãs u poartã, icà mini?
Vangheli dip s-nu-nji tradz chideri; al Chita va-lji parã ghini
Cãt s-mi veadã tu fustani...
Vangheli - S-da Dumidzà s-hibã-ashà!
Ts-or dit suflit, la tsal-Chita, s-nu-ai cu nãs vãr shimãtà.
Ti purtashi cu noi, cum altã nicuchirã nu-i purtatã.
Nata (cu pezã) - Sh-cà mãcashi piti, la mini, cum a ljiurea nu-ai mãcatã!
Vangheli -
Shi-ashà easti, la tsal-Chita, ts-mi sprigiur cà-ashà-i cum dzãts.
Piti, sh-gheli, ca la tini, tu-altã casã nu pots s-mãts.
(cãtã Chendra)
Spuni Chendra: njel, pãn tora, fript’, ti noi, ‘ntreg tu tipsii
A mãcashi tu altã casã? Ts-deadi vãr s-beai yin, rãchii?
Tu-a ta casã, la tsal-Chita, ti noi, curã lapti sh-njeari.
Dumidzà s-vã u pãlteascã cu harei, ghinets, shi-aveari!
Nata - Vangheli, voi hits rafts’ cu numã.
Vangheli - Rafts’... ca tuts raftslji, tsal-Chita.
Tãmãcheari... dupã mãcari...
(arãd treilji, intrã Marica cu sufràlu)
STSENA III
Chendra, Vangheli, Nata, Marica
Marica (bagã sufràlu, ashtearã pi sufrà misalea) - S-fripsi njelu, s-coapsi sh-pita.
Nata - Adu shishea cu rãchii la Maricà, sh-cucurudu.
(Vangheli li-adunã lucrili di-mpadi, li bagã nanãparti. Marica intrã
cu-un ghium cu-apã cu liyenea sh-sãpuni cu pashtamal lã toarnã-apã
di sh-la mãnjli Chendra cu Vangheli. Marica easi, sh-ti putsãnã oarã
s-toarã cu shishea-mplinã cu rãchii shi -heatlu cu cucurud, buneli, cãtsut,
cãrvealjea di pãni. Vangheli talji ma multi filii di pãni sh-li bagã pi sufrà.
Toarã tu cupi rãchii. Chendra nu mutreashti s-bea, ma ljea di mãcã pãni
sh-cucurud. Vangheli ninti s-bea lj-dzãtsi:)
Vangheli - Chendra, pruscutea-ts fuljina! ninti, cu rãchii ud-u.
(Vangheli u ljea chelchea cu rãchii shi oarã)
Ts-or dit suflit, la tsal-Chita, s-tsã bãneadzã tuts din casã!
(Vangheli bea sh-veadi cum Chendra mãcã di cucurudlu. Intrã
Marica shi-ù bagã tipsiea cu friptura pi sufrà. Easi sh-dupã putsãn
adutsi mãrcat shi plosca cu yin. Vangheli s-ciuduseashti pi marea
oraxi-al Chendra. Umpli nipoi cupa cu rãchii sh-bea, shi-lji dzãtsi-al Chendra)
Ia vedz, ia vedz tsi nã-adutsi!
(Chendra mãcã ninti, umpli chelchea shi bea. Oarã, cãtã Nata)
Bunili dip s-nu ti-alasã.
S-ai parti, avdz’ la tsal Chita, di-unã sutã di-anji mplinji.
Tinirã s-hi sh-cãnd’ s-ai sutã! (bea) Scara-a banãljei s-u-alinji
Ca flitura-anda zboarã (bea) cà... mult bunã eshti, pri pãni
(cãtrã Chendra cari mãcã ninti)
Grea lài Chendra, oarã sh-tini.
(nanãparti) Mãcã... dip nu lji-uarushãni.
‘Nglufueashti;-ndoapã ninti; tish canda ljea cali lungã;
‘Ngljiti, pãndiclu di veardzã, shi-un boù ‘ntreg; i sac, nu-i pungã.
(dupã tsi-ù umpli chelchea, bea s-toarã cãtrã Chendra)
Bea sh-tini ‘nã chelchi, Chendra; oarã cà-ashà easti, ti ghini,
(cãt veadi cà tu pheat nu-armãni cucurud dzãtsi nanãparti)
Dusi...-l mãcà tumãchearlu; nu-alãsà dip, dip ti mini.
(Chendra shi-ashteardzi budzãli, mustàtsli, shi-umpli
chelchea cu yin shi-lji oarã-ali Natã. Vangheli ãl ljea di
fripturã caplu, ãl disfatsi)
Chendra (oarã) - Hãrioasã, la tsal-Chita!
Nata - Sã-nji bãnedz sh-harauùã s-ai!
Chendra (Vangheli mãcã cu oraxi sh-mutreashti cãtã Chendra shi
mãcã cu hamu-arãs pi budzã. Chendra shi-arucã mãtrita pi
Vangheli cu-nvirnari, u tsãni chelchea di yin tu mãnã, agãrsheashti
su-l bea yinlu cu mintea la Vangheli sh-ca dishtiptat dit somnu.
S-s-toarã cãtã Nata shi oarã:) -
Bana sã-nji tsã hibã ‘nã padi di lilici, ca tu Mai
(Vangheli toarã yin tu chelchea-a lui shi dzãtsi nanãparti)
Vangheli -
Nj-lu mãcà nãs cucurudlu ma... sh-mini nu-a s-cad ma-nghios;
Nu-a lji-alas di cap, pri pãni, ca s-aroadã nitsi-un os.
(mãcã ninti, u umpli chelchea shi bea)
Nata - Si-ts bãneadzã scunchilji, Chendra!
(Vangheli nu pãpseashti di mãcari, cu tuti-aesti el tsãni
shi-ureacljea la tut tsi zburashti Nata cu Chendra)
Chendra - Eshti ‘nã dadã cum nu-i altã...
Tu-aest’ loc, tu-aestã hoarã!
Vangheli (u-ascultã urarea-al Chendra, da caplu,
hamu-arãdi, sh-dzãtsi nanãparti) -
Unã bi sh-cãdzu tu baltã!
Am s-bea cãti arcutii mini? Cap sec, dip nu shtii s-oarã!
I lishor s-badz tu fuljinã sh-mult’ mult’ greù aroamidz zboarã.
(Chendra-arucã nipoi mutrita pi Vangheli. Vangheli dupã
tsi-l mãcà tut caplu, toarã yin tu chelchi shi oarã)
S-tsã bãneadzã Chita, Natà; ficiori sh-featã s-tsã bãneadzã!
Tuti tsi-aduseshi la measã, tu-altã casã, nu cãreadzã.
Nata (cu hamu-arãs) -
Duri nji-alãvdashi mãcàrã, lài Vangheli, cà nu hiù featã.
Vangheli - Mults’ vor s-hibã ca tini sh-ti mutresc’ cu-aseti mari...
Cà... trup sh-hàri ca-a tali, Natà, ts-mi sprigiur cà... vãrã nu-ari.
Sh-dapoia, nu easti-ananghi si-ts dzãc mini cà... cum eshti,
Urarea tsi-ts fac, la Natà, easti: Vroarã s-nu-ausheshti!!!
Nata (hamu-arãdi) -
Shti s-li uduseshti ca ghini, tish canda li scots din geapi.
Vangheli (hãrãcop) -
Zborlu-a mel, ninti ca s-easã, treatsi pit ma multi api.
Di-anda njic, mi-nvitsà dada, s-nu mi-agunjisesc’ la zboarã,
Cà... un zbor, dzãtsea ljirtata, ma ishà nu mata s-toarã.
Zborlu, aràù, slab, ‘ncrufuseashti, farmãcã, dishcljidi ranã...
(Vangheli zburãndalui ninti, Chendra nu-ascultã ma
mutreashti s-mãcã, al Vangheli, ãlji pari ràù) (nanãparti)
Pliumb’ sã-lji cadã tu fuljinã. Mini grescu... sh-nãs tut anganã!
(cãtã Chendra)
Nu-i ashà, lài Chendra frate? Nu-i ashà cà gresc’ cum easti?
(Chendra nu-lji toarã ma mãcã nica) (nanãparti)
Mãcã... mãcã... sã-ts mãts cioljlji!
Nata (hamu-arãdi) - Zborlu-a tàl i bun ti-nveasti.
Vangheli - Easti bun sh-ti soacri Natà, ca s-nu intrã tu-amãrtii
Soacrãli s-nu hibã arali ma... dultsi... cu... nuràrli...
Nata - Yii
Cãt va s-esc’ sum Soari, mini ma njicã nu va s-mi fac,
Vangheli, di nuràrli-a meali! Sh-cãndu s-nu s-poartã ghini... s-tac?
Vangheli - Nu dzãc s-tats, a la tsal-Chita, ni ma njicã ca s-ti fats,
Tut tsi-ts or... i s-ai zbor imir, s-ai zbor dultsi...
Nata - Hits bãrbats.
Voi lucrats tut pi nafoarã sh-nu videts tsi s-fatsi-n casã...
Ma nu-i ti hãiri soacra, arsar shoaritslji pi measã.
Vangheli, fãrã-a ljei ‘ngãtani, apã nu curã tu yii,
Casa, fãr di soacrã bunã, si-aspardzi, ca di mãyii.
Vangheli - Tora grishi cu minti Natà, soacrã bunã, ashà ti vreaù,
(chelchea-ù umpli shi oarã)
Ts-or cu chelchea-mplinã Natà! Ti-a ta sãnãtati beaù!
(bea) (Chendra mãcã ninti. Vangheli arucã mutrita pi nãs)
Nata - Sã-nji bãnedz, lài Vangheli frate, sã-ts bãneadzã nicuchira;
Zboarli-a tali, sãnt’ yishteari; sãnt’ mult’ scumpi; zborlu sh-lira!
Mini, cãnd’ va s-agiung’ soacrã, cum sh-li voi mult’ pi nuràri
Soatsã nãsi voi sã-nji hibã; vroarã nu-am s-lã daù tu nàri.
Tu-a mea casã, Vangheli frate, voi s-domneascã-arãs sh-harauùã;
Voi s-domneascã-acãchisearea... nji-ariseashti bana nauùã!
Vangheli - Ti cunoshti di pi vidzutã; tutã eshti ca... ‘nã gãrdinã:
‘Mplinã di lilici sh-poami; sh-lucrãtoari ca ‘nã-alghinã;
(Nata toartsi iara)
Mãnjli nu-ts sta tutã dzuùa, nã-astricushi sh-pi noi, pri pãni,
Nata (mash toartsi) -
Mash lucrul, lài Vangheli frate, sãnãtos pi om lu tsãni.
Vangheli -
Lucrul sh-fatsa albã Natà! Sh-nu-ai lãvos, ni cãt sum unglji:
Cãndu-ai inimã curatã... ni ti talji... ni ti-ngiunglji!
Omlu,-ndo bãrbat ‘ndo muljeari, nu-ari suflitlu curat
Atumtsea cãnd’ strãmbã calea, di-amãrtii easti-ncãrcat!
Macà nu-ari drats tu pãndic nu si-ascundi di lunjinã!
(Chendra bitiseashti di mãcari, arucã mutrita
pi Vangheli shi zburashti nanãparti singur)
Chendra -
Cãnd’ pãrnjeashti sã zburascã agrãsheashti ti prãndzu sh-tsinã.
Pistusesc’ cã fac mult’ ghini cà lji-alas s-matsinã singuri.
Ma s-mi ljeaù dupã-a lor minti vroarã nu-a s-mãc ‘mplini linguri.
(toara yin sh-bea)
Sã-ts bãneadzã Chita, Natà; aoa easti ca la stani
(dupã tsi bea)
Crimã-i ti un raft’ s-nu coasã cu sivdai, ‘nã fustani
Cãnd’ atsea tsi va s-u poartã lj-da ahãti bunãtàts.
Vangheli - (ca-nvirnat) -
Li mãcashi... sh-caldi; rusheni! mini am s-li mãc aràts.
Chendra (cu pezã) -
Tini... ti-ngãldzàshti cu zboarã; mãcarea nu ti-ngãldzashti;
Om dishtept, ‘nvitsat, ca tini, mash cu zboarã s-fãnãteashti.
(Nata hamu-arãdi)
Vangheli -
‘Nvitsat... poati nu esc’ Chendra, ma ni glar, cum vrei s-mi trets.
(intrã Nata tu zbor cãnd’ veadi cà Chendra sh-Vangheli si-ntsapã)
Nata - Vangheli, Chendra, ascultats-mi:
(Vangheli cu Chendra mutrescu cãtã Nata)
Umplets chelchli cu yin sh-bets.
(Vangheli mutreashti cãtã Chendra cum u lo plosca sh-toarã yin sh-bea)
Vangheli (cu pezã) -
Tora, poati s-bea, nãs singur, sh-dauùã ploshti cu yin la Natã.
Pi tãcuti; seacã-lji boatsea; cãt s-bea, vroarã nu-mbeatã.
Cà... di cãnd s-featsi nu supsi lapti ma... dzamã di-auùã.
(Nata-arãdi)
Mintea-al Chendra... i... tu pãndic...
(Nata huhuteashti di-arãdeari)
‘n cap, nãs, nu-ari dip mãduùã!
Mini... dih... esc’, la tsal-Chita, cum si-ts dzãc...
(Nata sh-Chendra-arãd) putsãn ca... sec...
Nu la minti, ma la... pãndic; cu mãcàri aràts mi nec...
Ãnji si-acatsã mushcãtura, macà nu-i mãcarea caldã!?
Sh-truplu-a mel, tu apã-aratsi, ma nu-i Soari, nu si scaldã!
(Chendra cu Nata arãd cu hohoti)
Cu di-alihira dzãc, Natà, am stumahlu-andilicat.
Fripturi, piti, li mãc caldi! aratsi... mãc mash mãrcat.
(Nata scoati furca din bãr, u bagã-mpadi, ljea s-fugã)
Nata - Vangheli, ti putsãnã oarã, ai s-mãts ashà, cum tsã-i vrearea.
Dà-ncoa sh-plosca.
Vangheli (lj-tindi plosca) - Ursea Natà!
(Nata-ù ljea plosca shi easi cu hamu-arãs)
STSENA IV
Chendra shi Vangheli.
Chendra (cu caplu-aplicat) - Vangheli, dip ts-u scãdzushi narea!
Vangheli -
Tsi-ashtiptai s-mi vedz, lài Chendra, ca s-mãc di sãrãmili-a tali?!
Mi cunoshti, mi shti mult’ ghini, cà... nu mãc iu curã bali!
Am vidzutã oaminji lemaryi ma... ca tini nu-ari doi;
Tini eshti, pi measã bunã, un lup namisa di oi!
Cãt zburãi mini cu Nata sh-cãt lji-urai ti sãnãtati,
Tini ãl mãcashi cucurudlu tut, di tu daùli pheati.
Chendra - Mini mãcai cucurudlu, ma tini...
(Vangheli lj-talji zborlu)
Vangheli - Ti cap vrei s-dzãts?
Naca vreai, lài pãndic di veardzã, s-ti-alãsam sh-caplu s-lu mãts?
Dip nichiplisit eshti Chendra; canda nu eshti om ma... shcãmbã!
Ninti s-duts la gurã pita, u-adunai ca gljem, ca trãmbã,
Sh-ca un niduchit, ti mini, nitsi-un codru nu-alãsashi
Cucurud, fripturã, pitã, mãrcat, yin, iu li bãgashi!?
Di-anda him deadun, lài Chendra, vroarã nu ti-am vidzutã
S-mãts, ahãntu, cãt mãcashi azã, sh-fãrã s-greshti cu gura-amutã.
Nu ts-u fats ti bun, lài Chendra!! nacà vãr dor ti frãmitã?!
(Chendra cu caplu-aplicat, hamu-arãdi, sh-nu greashti)
Hai! dzã-nji Chendra, nu ti-ascundi; ti cunoshti dupã mutritã!
Chendra (nãrit) -
Vangheli, tsi-ai? Nu-nji dzãts tsi-ts vini di-nji badz ahãti-ntribàri?
Vangheli -
Ts-dzãsh... s-nu ti-afireshti di mini... cà... am sh-doi oclji tu pultàri!!
Poati... s-nu-nvitsai zãnati, ahãt cãt tini ãnvitsashi,
Ma... cãnd’ easti zboru ti suflit... ti pãrcãsesc’ ca s-ti-alashi...
Ca un njel, tu mãnjli-a meali!
Chendra (hamu-arãdi) - Nacà-nvitsashi s-fats mãyii?!
Vangheli - Nuntru,-n cheptlu-a tàl, ved, Chendra, tut, tut! ca tu yilii!
Chendra - ‘Spealã-ts gura cu rãchii; bea ‘nã chelchi... dauùã... sh-tats.
Vangheli - Mutrea cãtrã mini Chendra!?...
(Chendra-l tsãni caplu-aplicat) Nu ti vedz cà ti prifats?
Nu-avdz’ di nuntru boatsi, Chendra, cum tsã dzãtsi ca s-nu-ascundz’?
Ici tsiva?
Chendra (lj-talji zborlu) - Ts-fudzirã gàili?! Nu shtiù iu vrei ca s-agiundz’.
Poati cà-ts mãcai friptura, sh-tora cafts’ s-nji-u scots pit nàri?
Vangheli - Nu lu dipãrteadzã zborlu; ts-dzãsh cà am oclji sh-tu pultàri!
Chendra, ti fripturã nj-pari ghini cà ti fãnãtishi...
Nu-nji dzãts cãnd’ zburàshti cu Nata; tsi-ai di tsãnji tut oclji-ncljishi?!
(Chendra tatsi sh-nu mutreashti pi Vangheli)
Tsi lunjinã mãyipsitã nu ti-alasã s-mutreshti ‘ndrept?
Nacà tsi-nyisashi pãn tora... azã u vidzushi dininti?!
Chendra (cu inati) -
Vangheli! Vangheli, ‘ncljidi gura! Ved cà ti-aspãrseshi di minti!
Vangheli - Poati... luna... steauùa, Chendra...
Chendra (nivrisit) - Vangheli! tats! ts-dzãsh, ‘ncljidi gura!
Vangheli -
Tsi-ai? Doilji shtim: mini sh-tini... Oclji-a ljei, sun lai ca-amura!!
Chendra (nivrisit) - Licshurashi! Zburãshi na-aljiurea!
Vangheli (‘ngreacã pi-itsi zbor) - Truplu...-ndrept...nalt...ca fidanã!!
Unã-ahtari mushuteatsã cum s-nu-alasã tu chept ranã?!
Cum s-nu ts-u-ncljidã mutrita sufruntseauùa cu per lai?
Sh-cum s-nu beai cãndu-ai dininti pirpirunã-a meslui Mai?!
Opsea-a ljei, tish ca ‘nã steauùã, scãntiljeadzã, yiluceashti!
I Mushata-a-loclui Chendra shi-itsi om yiù s-pirpileashti.
Chendra - Nu shtiù tsi s-dzãc; cum s-ti giudic; mult’ alãxit
Aruts zboarã fãrã noimã; di pi mer pi hic ansari;
Pari... Ca loat di vint; pari lãndzid.
Vangheli - Chendra, nu-nji tradz gailei;
Dzã-nji, ma ghini, tsi-i cu tini di... canda ts-cadi rufei,
Cãti-ori caft’ s-aduc zborlu ti Lunã icà ti Steauùã
Ts-dzãsh, dit ahurhitã Chendra, ca s-nu-ts fats inimã rauùã.
Sã-nji spunji tut; tut tsi-ai pi suflit; s-nu-nji tsãnji, ici-tsiva, ascumt,
Cà plosca mi featsi, Chendra, ca s-amint’ fãrã s-alumt’.
Ti-afireshti di mini, Chendra, tish ca draclu di fimnjeamã,
Canda nu shti, nu-ai avdzãtã cà-a tàl sots Vangheli, si-acljeamã!
Cum? Tsã si pãrea, lài Chendra, cà nu ved? Nu-acãchisesc?
Vangheli, nu-i ca-altsã rafts’, Chendra, tsi, di sots fug, si-afiresc’.
Cr’ cu unlu mi mutreashti, io cu doilji lu mutrescu.
Chendra - Vangheli, u-ai aspartã-aiarea! nu eshti om cu cari s-grescu.
Vangheli (cu inati) - Mini biui, ma tini, Chendra? Mãcai mini icà tini?
(s-avdu jgljioati di nafoarã)
Chendra - Tats cà... tsã-adutsi shi-a tseia.
(Chendra-ascultã) Nu-avdz’? si-aproachi, yini.
Vangheli (ma multu cu pezã) -Yini?!
STSENA V
Chendra, Vangheli, Nata, Marushea.
(Intrã Nata cu plosca di yin shi-un pheat cu pitã. Dupã Nata intrã Marushea
cu-un pheat cu mãrcat shi cu-altu pheat cu fripturã. Marushea, dupã tsi li bagã pi
sufrà, easi. Nata-ù ljea furca, u bagã-n bãr; toartsi. Chendra sã scoalã di la sufrà, s-dutsi ninga
firidã cu lucrul tu mãnã shi-acatsã s-coasã.
Vangheli singur ljea s-mãcã.)
Nata - S-mi ljerts’ cà-amãnai, lài frate Vangheli.
Vangheli (mãcã cu orixi) - Orixea-i ma mari.
(Nata toartsi hãrioasã; Chendra coasi cu caplu-aplicat pi lucru;
Vangheli mãcã, dupã putsãnã iarã toarã yin, u ljea chelchea cu yin shi oarã) Ghini s-ti-aflu,-o
Chendra, frate...
(Chendra mutreashti la Vangheli)
Cu un yin, nu cu mãcari!
(Nata-ù ljea-alantã chelchi cu yin sh-lji-u da-al Chendra)
Nata - Ursea Chendra.
Chendra - Hãrioasã.
(cãtrã Vangheli) Sãnãtati. S-ti-aflã bunli.
(cãtrã Nata)
Sã-ts bãneadzã fumealjea, Natà!
Nata (hãrioasã) - S-bãnedz.
Chendra - Sã-ts badz cãrunli.
Nata - Hãrios s-ti ved, lài Chendra; s-bãneadzã shi scunchlji-a tàlji.
(Vangheli mãcã shi-ascultã; u umpli chelchea sh-bea
sh-mutreashti de la Nata, de la Chendra)
Vangheli (zburashti singur) -
Cap dishteptu-am; acãtsarã sã zburascã ti cãtsàlji!?
(Vangheli u umpli chelchea sh-bea; mãcã pi-agalea shi-ureacljea-ù
tsãni la tuti tsi zburashti Nata cu Chendra)
Nata - Tsi fumealji ai lài Chendra?
Chendra (cu caplu-aplicat) - Dauùã feati shi-un ficior.
Nata (hãrioasã) - Sh-mini trei am.
Chendra - Sã-ts bãneadzã; si-lji vedz tuts tu càsli-a lor.
Nata (hãrioasã) -
Sã-nji bãnedz. Mini am, Chendra, doi ficiori, am shi-unã featã.
Chendra (ãl mutã caplu sh-mutreashti-ndreptu la Nata) -
Feata ts-u vidzui: icoanã-i! cum irai tini... pi njeatã!
(Nata toartsi cu oclji-aplicats, hamu-arãdi hãrãcoapã pi
zboarãli-al Chendra. Vangheli nu-ù mutã dip ureacljea)
Sh-tini... di-anda ti mãrtashi, tsicara cà tricurã yinghits di-anji.
Nata (lji-u ljea ninti) -
Escu-mplinã di sãnãtati, cu-unã-aslanã shi doi aslanji.
Chendra - Ti cunoshti..., nu-ai alãxitã, tsicara cà anji tricurã;
Mushuteatsa-a ta, la Natà, vãr nu-a s-poatã ca s-ts-u furã!
(Nata-apleacã oclji shi hamu-arãdi. Vangheli, mãcã, bea shi-ascultã)
Cãt di hãrios lipseashti s-hibã Chita, cu-unã ahtari
Nicuchirã cum eshti tini! Tini,-n casã, eshti yishteari!
Eshti arãs! harauùã! cãntic! eshti...
Vangheli (lj-talji zborlu) - S-dzãc mini: Nã gãrdinã
Iu... nu s-bitiseashti pomlu sh-iu chelchea di yin i-mplinã!
(umpli chelchea shi oarã)
Viva! Hãrioasã Natà! (bea)
Nata (cu hamu-arãs) - Hãrios s-ti ved Vangheli.
Vangheli (nanãparti) -
Vreari! vreari! prota vreari! mash tu yisi dultsi ti spelji!
Nata (cu hamu-arãs) -
Musheati shi-aleapti zboarã! mi-ncãrcat cu-alãvdãciunji.
Vangheli -
Raftslji, nu shtiù mash s-angiurã; elji shtiù s-facã shi-ncljinãciunji.
Zãnatea lã easti-ahtari; iu sãntu-acljimats ca s-coasã,
Nãshi mutresc’ pi nicuchira... di-i... curatã; di-i lãvoasã.
Dupã-atsea nãshi, bagã oarã la mãcàri ti prãndzã sh-tsinã,
S-veadã disi-i mãnã streasã, icà-i mãnã largã,-mplinã.
(Nata-ascultã cu hamu-arãslu pi budzã)
Sh-cãt nãsã ljea sã zburascã, tuti lj-li bagã tu cor
S-u veadã disi-i dishteaptã; disi-i cufchi, i cu spor.
Oclji-a lor, ved multi, Natà, sh-multi avdu-a lor ureclji;
Nu-i raft’ pi loc tsi s-nu-alagã dupã hãbàri nali sh-veclji!
Ti tini, di prota dzuùã, (u mutã chelchea) pri-aestã cumnicãturã,
Pistusea-nji, la tsal-Chita, oclji-a melji, cum ti vidzurã,
Lj-dzãsh al Chendra, cà eshti bunã cum nu easti-altã-n hoarã.
Cà... hamu-arãslu-a tàù pãrnjeashti di la inimã; cà doarã...
Ts-deadi-“Atsel-di-Analt’”, la Natà, cap sh-trup “njedz di mushuteatsã”
Sh-cà, tu casa-a ta, tsal-Chita, curã izvur di ghineatsã!
Noi, ca rafts’, s-avem ljirtari, tutã dzuùa ti zburãm.
Nu ti ràù, ma ti bun, Natà; sh-noaptea tu som, ti-alãvdàm.
Sh-cum s-nu-alavdz’ ‘nã nicuchirã cãnd’ di Dumidzà i vrutã,
Sh-cum s-nu-lji ori dit suflit s-aibã parti tu-a ljei banã tutã
Di anji mults’ sh-plinji di harauùã?
Nata (hãrãcoapã) - Sã-nji bãnedz, lài Vangheli frati,
Dumidzà sã-ts da harauùã, tihi bunã sh-sãnãtati!
(Vangheli u umpli chelchea di yin, bea, shi si scoalã
di-mpadi sh-fatsi crutsea)
Vangheli - Dumidzà s-u-avdagã, Natà!
Nata - Vangheli, la s-tsã facã ghini.
A ti fãnãtishi?
Vangheli (di-mprostu) - Nu-ntreabã. Tuti coahili su-mplini!
Mãcai sh-biui tish ca pi numtã. Mãcai, Natà, sh-biui ahãntu
Cà... pãnã tu-ascãpitatã, pãn pi tsinã... tut va s-cãntu!
(Chendra mutreashti la Vangheli shi-lji fatsi semnu ta s-easã nafoarã)
Tora... s-es putsãn nafoarã s-mi duc sã staù tu ubor.
(cãtrã Chendra)
Vedz s-nu s-murzuiascã Nata! Chendra! avdzãshi? S-u tsãnji di zbor...
(Nata sh-Vangheli arãd)
Chendra (ninti ca Vangheli s-dishcljidã ushea s-easã nafoarã) -
Toarã-ti cãt cama-agonjea Vangheli; s-u-ai mintea cu tini!
Vangheli (easi) - Avdzãi Chendra...; mi tor ‘ntroarã
(nanãparti) Lj-easti fricã fãr di mini!
STSENA VI
Chendra cu Nata.
(Nata toartsi, Chendra coasi)
Nata (dupã tsi ishà Vangheli) -
S-bãneadzã! i om cu suflit! easti pãnea-al Dumidzà.
Ahãrzeashti-un sots ahtari! Dzã-nji: lu-aflashi, i ma ti-aflà?
Chendra - Acriscum deadun, sh-zãnatea, la un mastur u-nvitsàm.
Nã vrem ma mult’ di frats Natà; vroarã nu-a nã dispãrtsãm.
Nata - Zboarli-a lui, lài frate Chendra, sãntu mihlemi pisti ranã.
Greashti ghini; am di tuti; bãnedz tish ca ‘nã sultanã;
Ma... nu-i om pi loc, lài Chendra, tsi s-nu-aibã tu trup mãrazi.
(Chendra hamu-arãdi cu oclji-aplicats;
Nata bãgà oarã la hamu-arãslu-a lui)
Ti pãlãcãrsescu... nu-arãdi; ascultã-mi; ts-dzãsh: nu fà hazi!
Cà-ts zburàsc’ ca la un frati; ts-zburàsc’ ca sorã ma njicã;
Am di tuti tu-a mea casã; am tut paradislu pricã;
Ma... ti mini sh-paradislu... la tsiva nu-nji ahãrzeashti,
Macà sotslu-a mel vrut, Chita, cu mini nu s-uidiseashti!
Easti bun; easti cu minti; mi va mult’; di cãnd’ mi lo
Vroarã nu nji-u-asparsi vrearea; nu-nji dzãsi: fà-ti ma-nclo.
Mi va... cum pi loc, lài Chendra, nu pistusesc’ s-hibã alt!
Mini escu, ti nãs, icoanã! (fatsi crutsea)
Na, ts-mi giur, pi-Atsel-di-Analt,
S-poartã cu mãnushi cucotlu cu musheata-a lui gãljinã!
Sh-mini tsãn la nãs, la Chita, ma... nu cu inima-mplinã;
Cà nu easti bãrbat, Chendra, s-cãntã shi s-domneascã-n casã;
Nu lu voi cu gura-ncljisã; nitsi mini sã-nji mi-alasã
Ca s-fac tut tsi-nji arãseashti; voi s-nji-aurã sh-nãs ‘nã oarã,
Ca s-aibã tsi sã zburascã vitsinjlji sh-ti noi tu hoarã.
(Chendra-arãdi)
Nu-arãdi, Chendra nu-arãdi, cà nu easti ti-arãdeari.
Pots s-acljenji bãrbat pi-un mascur macà nãs mustacã nu-ari?!
(Chendra-arãdi shi-shi dutsi mãna la mustàtsa-lji)
(Nata dupã putsãnã oarã zburashti ninti)
Nu shtiù cum s-dzãc... anda njicã... cãnd’ intrai tu noimi sh-mini
Vream pi un ficior, lài Chendra, sh-ficiorlu-atsel, irai tini!
Nu mutream la frãmtea-a tauùã, ni la ocljilji, ni la fatsã;
Mi-arãsea s-mutresc’, lài Chendra, mash la laia-a ta mustatsã.
(Chendra-ù shutsã mustatsa shi hamu-arãdi)
Cu nãsã nj-pãreai ma mari; nj-pãreai ficior ti-nsurari
Sh-vream dit inimã, lài Chendra, s-mi mãrtam cu-un gioni-ahtari.
Sotslu-a mel nu-aurã vroarã, canda-n casã nu-am bãrbat;
Nãrit nu-nji zburã pãn tora; nu-nji zburã vroarã astãljeat!
Chendra (hamu-arãdi) -
Sh-mini, ma s-ti loam, la Natà, shi-ahãt dultsi la mutritã,
Va s-ts-iram un sclav cu minti sh-cicioarli-a tsã li-aspilam.
(mutreashti la Nata)
Eshti-ahãt musheatã. Natà, shi-ahãt dultsi la mutritã,
Cà... shi-agrimea ma s-ti veadã... armãni cihtãsitã!
(Chendra zburashti cu cãldurã sh-Nata-ascultã hãrãcoapã
cu ocljilji aplicats, shi toartsi)
Scãntiljedz, yiluceshti tutã; eshti un Soari; foc; jer; pirã;
Tuts atselji tsi ti vidzurã, anda featã, s-pãrjilirã!
Sh-multsã iraù ficiori, Natà, cari ti-nyisa pi tini.
Shi-un di nãshi, tsi s-fripsi, Natà, ti-a ta vreari iram sh-mini!
(Nata hamu-arãdi, aclo iu toartsi, hãrãcoapã)
Shi-azã, cãnd’ yi ved dininti, ciocuti inima nj-bati,
Ashà cum nj-bãtea ‘nãoarã cãnd’ iram doilji tu njeati!
(Chendra mutreashti pi Nata cari toartsi ninti)
Dzuùa, cãnd zburãi cu Chita, ca s-yinim la voi s-cusem,
Fu, ‘nã dzuùã vluisitã; fu dzuùã mari, cu sem!
Yinghits anji di dzãli, Natà, u-ashtiptai io dzuùa-aistã!
Nu-ts fui sots, ma... avui tihi sã-ts hiù raftu, sã-ts hiù sh-mudistrã.
Nã hãrits cu tuti bunli; u dutsem tish ca pi numtã!
Nata - Pistuseshti, lài Chendra frate, cà-a mea inimã nu-alumtà?
Chendra (alasã lucrul nanãparti sh-mutreashti-ndreptu pi Nata) -
Natà! scumpà!
Nata (hamu-arãdi hãrioasã) -
Chendra frate, eshti bãrbat ‘nsurat, eshti sh-tatã;
Mini esc’ muljeari frãmtã, am fumealji; esc’ mãrtatã;
Doilji, noi nã spusim dorlu. Ahãt, shi-ici tsiva ma multu!
Mi vrushi, ti vrui; tricurã! azã... shi s-plãndzã nu ti-ascultu.
I-arusheni, ti noi doilji, shi-amãrtii, cà-avem sots!
(Chendra-apleacã mutrita, di-arusheni)
Tinjisea-ts muljearea Chendra; tinjisea-ù tsã dzãc, cãt pots!
Cà, pira dit tinireatsã azã-i jar ni-astimtu tu vatrã!
S-u vrei pi-a ta nicuchirã, ca tu loclu-a mel! fà-nji hatrã!!
(Chendra cu ocljilji aplicats lj-toarã)
Chendra - S-mi ljerts’ Natà cà... deaneavra grii ca un niminduit
Ti-a ta hatrã, pi muljeari nu va s-hiù vroarã nãrit.
Ts-mi sprigiur cà nicuchira va sã-nji hibã ‘nã yishteari;
Va sã-nji hibã, di-aoa sh-ninti, shoput nisicat di vreari!
(Nata hamu-arãdi hãrãcoapã)
Ljeartã-mi cà-ts grii deaneavra dauùã zboarã sets, uscati.
Nata (mutreashti-ndreptu pi Chendra cu hamu-arãs pi budzã) -
Ti-ahtàri zboarã, Chendra frate, multi ininji sãnt’ nicati!
Ma... nu ca ininjli a noasti!!? Tsi s-cãlirã ninga foc!?
Daùli zboarã: “Natà! scumpà!” am s-li duc Chendra sh-sum loc!
Am s-li port’ pi budzã dzuùa, cãt va s-am un ocljiu dishcljis,
Sh-noaptea, cãt tu chept’ va-nji batã inima, sã-nji hibã yis!
(s-dishcljidi ushea. Nata toarã caplu. Intrã Marushea)
Chendra - Natà!
Nata - Tats cà intrà feata.
STSENA VII
Chendra, Nata Marushea.
Nata (cãtrã Marushea) - Vini tatã-tu la Marushã?
Marushea - Vini dado, vini, vini, tora cãt intrà pit ushã.
Adusi nica un top di pãndzã; sh-tsi lu va? Canda nu-avem?
Nata - Nu-i tsiva, feata-ali dadi; raftslji-ashteaptã s-li cusem.
(Chendra arãdi)
(Marushea-l ljea sufràlu shi easi)
STSENA VIII
Chendra sh-Nata.
Nata -
S-mi duc sh-mini... Nj-vini sotslu... nj-vini scumplu-a mel sots Chita!
Ma, nu-nji dzãts... Vangheli tsi s-featsi?
Chendra - Vangheli? hunupseashti pita.
(arãd doilji)
Nata (minduitã) - Nãs... di tsi zburãm noi doilji, shtii?
Chendra - Nu; nu-ari hãbari.
Shi sã shtibã, nu zburashti; sots ca mini nãs altu, nu-ari.
Di Vangheli dip s-nu-ai gailei cà nu-i om cãrtilivos;
Di-anda lu cunosc’, vãrnoarã, zborlu-a lui nu fu lãvos.
Nata - Sh-cara sã zburascã Chendra, fatsi ràù ti nãs sh-ti tini.
Chendra - Chendra nu-aguneashti zboarã ti-atselji iu bi chelchi-mplini.
(arãd doilji)
(s-dishcljidi ushea shi-intrã Vangheli. Nata, Chendra mutrescu la nãs)
STSENA IX
Chendra, Nata sh-Vangheli
Vangheli (cãtrã Chendra) - Chendra, Chita vini-acasã, shi-adusi...
Nata (lj-talji zborlu) - Un top di pãndzã.
(arãd treilji)
Vangheli - Ninga ‘nã stãmãnã Natà va s-mi-ngrash, va s-bag usãndzã!
(arãd treilji)
(Vangheli s-dutsi ningã Chendra, sheadi-mpadi sh-ljea lucrul sh-coasi)
Chendra - Tsi-amãnashi ahãntu nafoarã?
Vanghelji - Pistuseshti cà-nji yinea... tãngã?!
Vangheli di mãcari sh-beari cãntã, nu shtii sh-si plãngã.
Macà nu lji-u dzãsim ‘n casã, lji-u dzãsh singur pi nafoarã.
(Chendra sh-Nata arãd)
Cãnticlu, a la tsal Chita, ts-fatsi bana ma lishoarã.
(Nata hãrioasã, s-fatsi hãzãri s-easã) (scoati furca din bãr)
Nata - Tora, io vã-alas cu ghini.
Vangheli - Hãrioasã.
Nata - Lucrul ‘mbarã.
Mi duc s-vã pitrec sh-cafeia. (easi)
Vangheli (cãnd Nata-agiundzi la ushã) - Vedz, ti mini fà-u-amarã.
(Nata easti)
STSENA X
Chendra shi Vangheli
(Doilji lucreadzã tãcuts. Vangheli opi, opi mutreashti cãtrã
Chendra sh-da caplu ciudusit)
Vangheli - E! tsi dzãts? Feci ghini Chendra? Esc’ io om acãchisit?!
(Chendracoasi ninti fãr di sh-mutã caplu)
Nu-i ashà cà-nji ved... sh-pultàrà?! Di zbor... a vã fãnãtit?!
(Chendra nu-lji toarã, lucreadzã ninti. Vangheli lu mutreashti
sh-da caplu ciudusit)
Nu vrei sã-nji zburàshti lài Chendra? Tsi-ai? Dzã-nji?
Eshti nãrit pi mini?
(Chendra tatsi)
Feci ràù cà ti-alãsai singur?
(Chendra tatsi)
Mi-ashtiptam sã-ts parã ghini!
(Chendra tãcut tut coasi)
Ca sã shteam cà nu-a s-pots Chendra, s-u scots ‘n cap cu-unã muljeari.
Nu mi dipãrtam di tini. Ti-aspãrashi? Tsã-arucà teari?!
(Chendra tatsi. Vangheli mutreashti la Chendra
sh-da caplu ciudusit)
Ashà pati-atsel tsi-ù tsãni narea-nsus!
(tatsi putsãnã oarã) Ghini ts-u featsi!
Tsi tut ti-anvãrteshti di oai macà nu ti shti birbeatsi?!
(Chendra hamu-arãdi, coasi sh-tatsi)
Dzã-nji, zbura-nji, tsi-ts dzãsi Chendra? Sh-tsi-lji dzãseshi?
(Chendra tatsi) ‘Mutsã mãratlu!
Lu-acãtsà di oclji mãcarea! Mini... unã shtiù: “bãrbatlu,
Sh-ma mult’, atsel cu mustacã, cumu-i Chendra-a nost’ buoarã,
Crimã fatsi macà ocljilji la muljeari xeanã lj-toarã!
(Chendra hamu-arãdi, tatsi sh-coasi ninti. Vangheli
lu mutreashti sh-ca cu caplu)
Ma-nji dzãtseai, lài Chendra frati, s-armãneam ‘n casã cu tini!
Poati nu va-ts fudzea mintea dupã fustanea cu cljini!?
(Chendra hamu-arãdi sh-mash coasi)
Ti shteam om cu giudicatã, sãnãtos, sh-la cap cu minti,
Nu shteam s-eshti “mumulig” Chendra!
(Chendra hamu-arãdi sh-tatsi) Defi fà-ti di dininti!
(Chendra hamu-arãdi, ãl mutã caplu, mutreashti-ndreptu la Vangheli)
Bãrbat cu mustàts eshti tini?
(Chendra-arãdi) Bravo! tsã-ardi sh-ti-arãdeari!
S-u shti di la mini Chendra: “tuti mushtli nu scot njeari!”
Ashà cà... sã-ts yixeshti zborlu, vi vrei s-arãmãnji pãstrit.
(Chendra-arãdi)
Tora... dzã-nji: tini cu Nata... di zbor a vã fãnãtit?
Chendra (dupã tsi-l mutreashti-ntr-oclji) -
Vangheli!
Vangheli (curyios) - Grea frate!
Chendra - Ascultã!
Vangheli (apleacã caplu sh-cu mãna la ureaclji) - Ascult’... na... u feci hunii.
(singur) Cum ved lj-vinirã gãrãtsli... vru Mushata Stã-Mãrii.
Chendra - Vangheli! ts-dzãsi vãr pãn tora cà tsi soi di om eshti?
Sh-cà... ashà, cum ti ports’ cu sotslji, ts-dzãsi vãr cãt ahãrzeshti!
Vangheli (sh-fatsi crutsea) - Dumidzali-m, alasã-lji mintea.
Chendra (cu hamu-arãs pi budzã) - Pistuseshti cà vàhi mi-asparsh’?
Vangheli - Ni tamam nu eshti, lài Chendra!?
Chendra - S-nu-ai gailei cà nu mi-arsh’.
Tu-ahurhitã... nj-fu ca zori; nj-si pãrea cà loclu s-minã,
Sh-cà... ‘nã mãnã nividzutã tu hauùã caftã s-mi-aminã.
Tish ca ciocutli di sati nj-bãtea inima tu cheptu;
Oclji-a melji, pistusea frate, nu putea s-mutreascã dreptu,
Cà... aveam Soarli ninga mini! Truplu nj-si fãtsea gljets, neauùã;
Nj-si pãrea cà moartea nj-sudzi sãndza tutã, tish ca-aryeauùã!
Ma... nu tricu multã oarã, sh-tamam cãnd’ mi shteam chirut,
Di pãltàri, pi ni-ashtiptatã, mãna-a ta mi scuturã tut...
Shi... nj-grishi fãrã si-ts ved fatsa: “Chendra! grea! hai tsi tut tats?
Cum? Fatsã di-unã muljeari di-arusheni vrei s-ti fats?
Grea! tsi-ts yini Chendra! haidi! vearsã-ts foclu, vearsã-ts pira.
Grea, lài Chendra, fãr di fricã, s-nu shi-arãdã nicuchira.”
Zboarli-a tali, Vangheli frati, mi-nyearã, nj-deadirã banã!
Un zbor di-a tàl, sh-Nata dzãsi, cà-i mihlemi pisti ranã!
(Vangheli coasi ninti fãrã s-mutreascã la Chendra)
Eshti un om, cum dzãsi sh-Nata: “pãnea-al Dumidzà”, nu altã!
Cu-a tàl zbor scachi tihilailji s-nu cadã tu ràù, tu baltã!
Vangheli (pirifan) -
Ghini cà-ts vinirã càprã...; poati s-esc’ ashà cum dzãts;
Ma s-iram io altãsoi, pitã sh-fripturi era s-mãts?
Am vidzutã shi-am avdzãtã multi, ma... un zbor nu gresc’.
Pi nafoarã, Chendra frati, a tseia nu pot s-nu-ts spun,
Nu pot s-tsãn ascumt’, di tini, ici-tsiva, di cãti-adun!?
(bãrbãteashti)
Sh-tini, ljea-aminti Chendra! tsi zburãm aoa, s-armnã!
Cari s-greascã un zbor ti Nata, loclu ni mortu s-nu-l tsãnã!
(intrã Marushea cu cafeili)
STSENA XI
Vangheli, Chendra, Marushea
Marushea (ãl bagã pheatlu cu scafili di cafeia dininti-al Chendra shi-al Vangheli) -
Ursits cãti ‘nã cafei sh-‘nã chelchi cu-apã-aratsi.
Vangheli - Si-ts mãcàm numta nipoatà.
Chendra - Tatã-tu va s-yinã-aoatsi?
Marushea - Va s-yinã, lale... sh-cu dada...
(Marushea easi)
Vangheli (dupã tsi-ù bea cafeia) - Tuti nã neg, azã,-mbarã!
Oaminji, cum sãnt’ Nata sh-Chita, zori-i s-aflji-altsã,Chendra-n hoarã!
Chendra -
Ni ca noi, alts’ rafts’ nu si-aflã, lài Vangheli; him masturi bunji.
Vangheli - Eshti sh-nu him..., io... nu-am ‘nvitsatã...
Chendra - Aduchii iu bats... iu-asunji!
Cum shti s-coshi shigunji sh-guneli, tut ashà ai s-coshi sh-fustànji;
Nu mult’ dupã ‘nã stãmãnã va s-crueshti cu-a tali mãnji.
Vangheli (hãrãcop) - Ti-un ahtari sots, ca tini, cum s-nu-alumt’ tu itsi dzuùã?
Cãt va s-hi deadun cu mini ai s-beai mash dzamã di-auùã!
Tini, cãnd’ s-ti-adunji cu Chita, s-cafts’ ma mults’ pradz ti fustànji...
La mãcàri... s-ti-alashi pi mini... cà-am s-ti-ndop tish ca la stani!!
(arãd doilji, sh-mutrescu di lucru, sh-cãntã fãrshiruteashti)
(Dumnidzà, lài Dumnidzali)
(cãntic popular)
Cãt bãnai, nu va-nji bãnedz
Tsi nji-u voi shi-ahtari banã,
Chideri sh-cu halã mari,
Halã sh-cu chideri mari!
Mi bag pi-un brats mi shuts pi-alantu
Cu somnul mi-acats azmu,
Chideri sh-cu halã mari,
Halã sh-cu chideri mari!
Mi bag shi-u-am mintea la tini,
Bo, bo, bo, tsi-nji pãtsãi mini,
Chideri sh-cu halã mari,
Halã sh-cu chideri mari!
Mi bag sh-somnul nu mi-acatsã
Mi-nyisedz cu vruta-mbratsã,
Chideri sh-cu halã mari,
Halã sh-cu chideri mari!
Dumidzà, Dumnidzà, lài Dumidzali-m
Titsi mi plãsashi ahtari,
Chideri sh-cu halã mari,
Halã sh-cu chideri mari?!
- Cadi pirdàlu -
B I T I M I