CONDUITA IN URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

Curs 7 – INTOXICATIIARSURI

Dr. Gabriela Turcu

INTOXICATII MEDICAMENTOASE

cel mai frecvent - clasa barbituricelor (fenobarbital, ciclobarbital) si benzodiazepinelor ( diazepam, meprobamat)

intoxicatii accidentale la copii si voluntare la adulti

alte medicamente – intoxicatia digitalica, intoxicatia cu antibiotice

pentru aparitia intoxicatiei cu barbiturice prezinta importanta momentul ingestiei in legatura cu alimentatia, intrucat absorbtia este lenta dupa mese, rapida pe nemancate si foarte rapida in asociere cu alcoolul

INTOXICATII MEDICAMENTOASE

Simptome – depind de doza ingerata

in doze moderate: hipotonie, dificultati de vorbire, somnolenta, uneori agitatie

in doze mari: bradipnee, hipotensiune arteriala, pierderea cunostintei, cianoza, hipotermie

in formele grave: coma profunda cu insuficienta respiratorie si circulatorie acuta si mioza, care este semn de gravitate; moartea se produce datorita insuficientei respiratorii si circulatorii acute.

INTOXICATII MEDICAMENTOASE

Tratament in urgenta – indepartarea cat mai rapida a toxicului daca starea pacientului permite: provocarea varsaturilor, spalatura

gastrica, administrare de purgativ perfuzare cu solutii macromoleculare pt mentinerea TA, cu manitol

sau glucoza hipertona pt fortarea diurezei, hidratare cu Ringer Pacient in coma - se mentin manevrele de mai sus (mai putin

provocarea varsaturii), administrarea de oxigen 6-8l/min, dupa eliberarea cailor respiratorii, eventual intubatie traheala sau traheostomie

in caz de insuficienta respiratorie acuta sau stop respirator se instituie respiratie artificiala

INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON

cel mai frecvent accidental, in mediu industrial, casnic, incendii CO = gaz incolor, inodor, produs prin arderea incompleta a unor

materiale cum ar fi lemnele, carbunii, gazul metan

Manifestari clinice neurologic – oboseala, vertij, greata, varsaturi, labilitate emotionala,

parestezii, letargie, somnolenta, cefalee, coma, convulsii, stop respirator cardiovascular – durere toracica, palpitatii (aritmii), hipotensiune, stop

cardiac la concentratii mari de carboxiHb alte efecte – necroza tubulara acuta, edem pulmonar toxic, coagulare

intravasculara diseminata, leziuni tegumentare (flictene)

INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON

Conduita de urgenta

ABC, eventual resuscitare cardiopulmonara in caz de stop cardio-respirator

in forme usoare se administreaza oxigen, eventual intubatie orotraheala in cazul comei sau insuficientei respiratorii

in forme severe se administreaza oxigen hiperbar

INTOXICATII CU CIUPERCI

Exista peste 30 de specii de ciuperci care pot da intoxicatii

ciuperci cu perioada scurta de incubatie simptomele apar la 15 min – 3 ore de la ingestie

ciuperci cu perioada lunga de incubatie simptomatologia apare la 5 – 12 ore de la ingestie, sau chiar mai mult (20 de ore) intoxicatii de o mare gravitate, de regula mortale.

INTOXICATII CU CIUPERCI

Simptome

intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie: hipersalivatie, greata, diaree, dureri abdominale, lacrimare, transpiratii, dispnee, stare de agitatie, convulsii, tremuraturi, confuzie, halucinatii, bradicardie, hipotensiune, mergand pana la coma

intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie: greturi, varsaturi, colici abdominale, diaree sanguinolenta, icter, hepatomegalie, oligoanuire, cefalee, confuzie, convulsii, coma

INTOXICATII CU CIUPERCI

Tratament in urgenta

provocarea de varsaturi si spalatura gastrica – pt cele cu actiune rapida

perfuzii cu solutii glucozate si clorurate, mialgin sau antispastice pt calmarea colicilor, tratarea insuficientelor hepatice si renale acute si tratamentul socului care poate surveni

INTOXICATIA ETANOLICA

Simptomatologia - evolueaza in 3 faze: faza de excitatie – logoree, volubilitate, tendinta la violenta, facies congestiv,

congestie conjunctivala faza de incordare motorie – confuzie, agitatie psihomotorie, tulburari de

echilibru si coordonare, tulburari de vorbire, contractura musculara accentuata faza de coma etilica – relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza,

relaxare sfincteriana, facies vultuos, uneori paloare cadaverica, puls tahicardic si aritmic, hipotensiune arteriala, halena alcoolica

exista riscul asfixiei prin aspiratia varsaturii gastrice sau aparitia bronhopneumoniei de aspiratie; decesul poate surveni prin deprimarea respiratiei de cauza centrala, obstructie respiratorie, edem pulmonar acut, accident vascular cerebral

INTOXICATIA ETANOLICA

Conduita in urgenta

in formele usoare - provocarea de varsaturi, spalatura gastrica sau doze succesive de cafea concentrata; in caz de coma, spalatura gastrica se face dupa intubatia traheala

perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza, vitamina B1, B6, eventual diazepam

MUSCATURA DE SARPE

Vipere - venin cu actiune hemolitica si hemoragica, foarte toxic Simptome locale – durere intensa, ca o arsura, eritem perilezional (piele inrosita cu

tendinta la innegrire) si edem care se extinde foarte repede; in 12-24 ore apar flictene cu continut serohematic, echimoze, petesii, care duc la necroza tesuturilor si gangrena

generale – slabiciune, ameteala, senzatie de lesin, greturi, varsaturi sanguinolente, hemoragii in 24-48 de ore: epistaxis, hematemeza, melena, hematurii, gingivoragii; pupile dilatate cu tulburari de vedere, obnubilare, coma, stare de soc

moartea apare la 3-4 zile prin hemoragii, insuficienta renala acuta, stop respirator

MUSCATURA DE SARPE

Tratament in urgenta pt incetinirea ritmului de intrare in circulatie a veninului, se linisteste

accidentatul, se aplica garouri superior si inferior de plaga, se fac incizii pe cele 2 puncte de muscatura sau o incizie intre cele 2 puncte ale muscaturii, urmata de aspirarea lichidului din plaga; deasemeni injectarea unui vasoconstrictor local in paralel cu aplicatii reci

se va incerca neutralizarea veninului cu ser antiviperin, in paralel cu administrarea de ATPA si antibiotice cu spectru larg

se vor trata manifestarile care apar – tratarea socului; in caz de hemoragii – transfuzii, corticoizi; in caz de coagulare intravasculara diseminata – heparina; tratarea insuficientei renale si respiratorii

ARSURILE

In functie de mecanismul de producere, arsurile pot fi:

termice – lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri incandescente, flacara, radiatii

chimice – acizi, baze electrice – date de flama electrica

Gravitatea unei arsuri - functie de suprafata si de profunzimea arsurii

ARSURILE

Profunzimea se exprima in patru grade:

GR.I – eritem, edem, caldura locala, usturime; vindecare in 7 zile GR.II – “flictena alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent,

eritem, edem; vindecare cu “restitutio ad integrum” in 14 – 21 de zile

GR.III – “flictena rosie”, continut sanguinolent, tulbure, vindecare cu cicatrice, escara subtire, elastica, de obicei alba

GR.IV – escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate, cu distrugerea muschilor, osului, cu evolutie spre escara; vindecare imposibila, necesita grefa cutanata

Arsuri

ARSURILE

Pt aprecierea suprafetei arsurii, se utilizeaza “regula lui 9”, care se bazeaza pe faptul ca segmentele corpului pot fi evaluate prin cifra 9 sau multipli ai acestuia. Astfel:

capul si gatul reprezinta aprox. 9% din suprafata corpului fiecare membru toracic – 9% fiecare membru plevin – 18% trunchiul anterior si posterior – fiecare cate 18%

Prognosticul unei arsuri care depaseste 30% este rezervat.

ARSURILEIn evolutia unui ars se deosebesc 4 etape, incomplet delimitate:

std I – primele 3 zile, corespunzatoare socului postcombustional: sdr. de deshidratare (hipovolemie, edem, oligoanurie), sdr. digestiv (varsaturi, hemoragii)

std II – primele 3 saptamani – in arsuri severe complicatii infectioase, hepatice, digestive, insuficienta renala acuta, sindrom hemoragic; la sfarsitul acestei etape: arsurile de gr. I si II sunt vindecate, cele de gr. III au escarele in curs de eliminare

std III – primele 60 de zile – cresc sansele de vindecare, se pot aplica grefe

std IV – pacientii arsi, ce nu au fost tratati precoce si corect, la care persista plagile; organismul este epuizat si sensibil la agresiuni minore, putandu-se decompensa ireversibil

ARSURILE

Conduita in urgenta degajarea victimei din focar, stingerea flacarilor,

indepartarea hainelor cand este posibil linistirea pacientului si calmarea durerilor cu

algocalmin, romergan, mialgin resuscitarea cardiorespiratorie, atunci cand este

nevoie se administreaza oxigen, se prinde o linie

venoasa pe care se administreaza glucoza, se face ATPA

se instaleaza o sonda urinara si se face toaleta chirurgicala a plagii

INSOLATIA

Consecinta expunerii prelungite sau necontrolate la soare Manifestari insolatia propriu – zisa sincopa calorica

Insolatia propriu-zisa Clinic – cefalee, ameteli, fotofobie, dureri ale globilor oculari,

congestia fetei, neliniste greturi, varsaturi, inapetenta, la care se pot adauga rigiditatea

cefei si coma, in insolatiile grave

INSOLATIA

Conduita scoaterea de sub influenta razelor, comprese reci pe cap administrarea de antalgice – aspirina, vitamina C in caz de coma se asigura libertatea cailor aeriene si se

administreaza oxigen se face hidratarea prin perfuzii cu ser fiziologic, Ringer, dextran

in caz de hipotensiune combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol

si furosemid

HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Degeraturile sunt leziuni tisulare consecutive actiunii frigului

Clinic degeraturile intereseaza mai ales extremitatile: nas, urechi,

fata, maini si picioare manifestarile clinice merg de la senzatia de arsura locala la

cea de durere importanta, in functie de severitatea leziunilor

HIPOTERMIA - DEGERATURILE

In functie de severitate - 4 grade: gr.I – eritem, edem, hiperemie, prurit local, descuamare

tegumentara in 5-10 zile gr.II – eritem, edem, flictene clare, descuamare pielii cu formare d

escare gr. III – afectare profunda pana la tesutul subcutanat, edem,

tegumente de culoare gri-albastrui, flictene violacee sau hemoragice, necroza tegumentara, gangrena in cateva zile

gr. IV – gangrena uscata - sunt afectati muschi, tendoane, oase, tesuturile sunt uscate, cianotice, necrozate, cu flictene, edem, gangrena apare in cateva ore

HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Tratament

in prespital: combaterea hipotermiei si a deshidratarii, scoaterea hainelor umede si reci, evitarea pierderilor de caldura, reincalzire treptata

in spital – baie calda, analgezice parenteral

HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Hipotermia generalizata – scaderea temperaturii rectale sub 35oC duce la instalarea hipotermiei paralitice

manifestari - imobilitate, astenie musculara, somnolenta, bradicardie, bradipnee, hiporeactivitate

stadiul de coma hipotermica se instaleaza cand temperatura centrala rectala tinde spre 30oC

temperatura compartimentului exterior este cu 10 grade mai mica decat cea a compartimentului interior.

HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Hipotermia generalizata Conduita – impiedicarea pierderii de caldura prin plasarea accidentatului

intre doi salvatori se evita mobilizarea activa sau pasiva a persoanelor aflate in hipotermie

mai avansata, deasemeni se evita frictionarile energice deoarece se amesteca sangele periferic, cu cel putin 10 grade mai rece decat cel central si poate surveni moartea prin scaderea temperaturii viscerale

incalzirea se va face treptat, cu monitorizarea functiilor vitale, se administreaza perfuzii, oxigen

ingestia de alcool este posibila numai daca temperatura rectala a atins 35 oC.