Download - C7_-_Intoxicatii._Arsuri.ppt
CONDUITA IN URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE
Curs 7 – INTOXICATIIARSURI
Dr. Gabriela Turcu
INTOXICATII MEDICAMENTOASE
cel mai frecvent - clasa barbituricelor (fenobarbital, ciclobarbital) si benzodiazepinelor ( diazepam, meprobamat)
intoxicatii accidentale la copii si voluntare la adulti
alte medicamente – intoxicatia digitalica, intoxicatia cu antibiotice
pentru aparitia intoxicatiei cu barbiturice prezinta importanta momentul ingestiei in legatura cu alimentatia, intrucat absorbtia este lenta dupa mese, rapida pe nemancate si foarte rapida in asociere cu alcoolul
INTOXICATII MEDICAMENTOASE
Simptome – depind de doza ingerata
in doze moderate: hipotonie, dificultati de vorbire, somnolenta, uneori agitatie
in doze mari: bradipnee, hipotensiune arteriala, pierderea cunostintei, cianoza, hipotermie
in formele grave: coma profunda cu insuficienta respiratorie si circulatorie acuta si mioza, care este semn de gravitate; moartea se produce datorita insuficientei respiratorii si circulatorii acute.
INTOXICATII MEDICAMENTOASE
Tratament in urgenta – indepartarea cat mai rapida a toxicului daca starea pacientului permite: provocarea varsaturilor, spalatura
gastrica, administrare de purgativ perfuzare cu solutii macromoleculare pt mentinerea TA, cu manitol
sau glucoza hipertona pt fortarea diurezei, hidratare cu Ringer Pacient in coma - se mentin manevrele de mai sus (mai putin
provocarea varsaturii), administrarea de oxigen 6-8l/min, dupa eliberarea cailor respiratorii, eventual intubatie traheala sau traheostomie
in caz de insuficienta respiratorie acuta sau stop respirator se instituie respiratie artificiala
INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON
cel mai frecvent accidental, in mediu industrial, casnic, incendii CO = gaz incolor, inodor, produs prin arderea incompleta a unor
materiale cum ar fi lemnele, carbunii, gazul metan
Manifestari clinice neurologic – oboseala, vertij, greata, varsaturi, labilitate emotionala,
parestezii, letargie, somnolenta, cefalee, coma, convulsii, stop respirator cardiovascular – durere toracica, palpitatii (aritmii), hipotensiune, stop
cardiac la concentratii mari de carboxiHb alte efecte – necroza tubulara acuta, edem pulmonar toxic, coagulare
intravasculara diseminata, leziuni tegumentare (flictene)
INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON
Conduita de urgenta
ABC, eventual resuscitare cardiopulmonara in caz de stop cardio-respirator
in forme usoare se administreaza oxigen, eventual intubatie orotraheala in cazul comei sau insuficientei respiratorii
in forme severe se administreaza oxigen hiperbar
INTOXICATII CU CIUPERCI
Exista peste 30 de specii de ciuperci care pot da intoxicatii
ciuperci cu perioada scurta de incubatie simptomele apar la 15 min – 3 ore de la ingestie
ciuperci cu perioada lunga de incubatie simptomatologia apare la 5 – 12 ore de la ingestie, sau chiar mai mult (20 de ore) intoxicatii de o mare gravitate, de regula mortale.
INTOXICATII CU CIUPERCI
Simptome
intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie: hipersalivatie, greata, diaree, dureri abdominale, lacrimare, transpiratii, dispnee, stare de agitatie, convulsii, tremuraturi, confuzie, halucinatii, bradicardie, hipotensiune, mergand pana la coma
intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie: greturi, varsaturi, colici abdominale, diaree sanguinolenta, icter, hepatomegalie, oligoanuire, cefalee, confuzie, convulsii, coma
INTOXICATII CU CIUPERCI
Tratament in urgenta
provocarea de varsaturi si spalatura gastrica – pt cele cu actiune rapida
perfuzii cu solutii glucozate si clorurate, mialgin sau antispastice pt calmarea colicilor, tratarea insuficientelor hepatice si renale acute si tratamentul socului care poate surveni
INTOXICATIA ETANOLICA
Simptomatologia - evolueaza in 3 faze: faza de excitatie – logoree, volubilitate, tendinta la violenta, facies congestiv,
congestie conjunctivala faza de incordare motorie – confuzie, agitatie psihomotorie, tulburari de
echilibru si coordonare, tulburari de vorbire, contractura musculara accentuata faza de coma etilica – relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza,
relaxare sfincteriana, facies vultuos, uneori paloare cadaverica, puls tahicardic si aritmic, hipotensiune arteriala, halena alcoolica
exista riscul asfixiei prin aspiratia varsaturii gastrice sau aparitia bronhopneumoniei de aspiratie; decesul poate surveni prin deprimarea respiratiei de cauza centrala, obstructie respiratorie, edem pulmonar acut, accident vascular cerebral
INTOXICATIA ETANOLICA
Conduita in urgenta
in formele usoare - provocarea de varsaturi, spalatura gastrica sau doze succesive de cafea concentrata; in caz de coma, spalatura gastrica se face dupa intubatia traheala
perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza, vitamina B1, B6, eventual diazepam
MUSCATURA DE SARPE
Vipere - venin cu actiune hemolitica si hemoragica, foarte toxic Simptome locale – durere intensa, ca o arsura, eritem perilezional (piele inrosita cu
tendinta la innegrire) si edem care se extinde foarte repede; in 12-24 ore apar flictene cu continut serohematic, echimoze, petesii, care duc la necroza tesuturilor si gangrena
generale – slabiciune, ameteala, senzatie de lesin, greturi, varsaturi sanguinolente, hemoragii in 24-48 de ore: epistaxis, hematemeza, melena, hematurii, gingivoragii; pupile dilatate cu tulburari de vedere, obnubilare, coma, stare de soc
moartea apare la 3-4 zile prin hemoragii, insuficienta renala acuta, stop respirator
MUSCATURA DE SARPE
Tratament in urgenta pt incetinirea ritmului de intrare in circulatie a veninului, se linisteste
accidentatul, se aplica garouri superior si inferior de plaga, se fac incizii pe cele 2 puncte de muscatura sau o incizie intre cele 2 puncte ale muscaturii, urmata de aspirarea lichidului din plaga; deasemeni injectarea unui vasoconstrictor local in paralel cu aplicatii reci
se va incerca neutralizarea veninului cu ser antiviperin, in paralel cu administrarea de ATPA si antibiotice cu spectru larg
se vor trata manifestarile care apar – tratarea socului; in caz de hemoragii – transfuzii, corticoizi; in caz de coagulare intravasculara diseminata – heparina; tratarea insuficientei renale si respiratorii
ARSURILE
In functie de mecanismul de producere, arsurile pot fi:
termice – lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri incandescente, flacara, radiatii
chimice – acizi, baze electrice – date de flama electrica
Gravitatea unei arsuri - functie de suprafata si de profunzimea arsurii
ARSURILE
Profunzimea se exprima in patru grade:
GR.I – eritem, edem, caldura locala, usturime; vindecare in 7 zile GR.II – “flictena alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent,
eritem, edem; vindecare cu “restitutio ad integrum” in 14 – 21 de zile
GR.III – “flictena rosie”, continut sanguinolent, tulbure, vindecare cu cicatrice, escara subtire, elastica, de obicei alba
GR.IV – escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate, cu distrugerea muschilor, osului, cu evolutie spre escara; vindecare imposibila, necesita grefa cutanata
Arsuri
ARSURILE
Pt aprecierea suprafetei arsurii, se utilizeaza “regula lui 9”, care se bazeaza pe faptul ca segmentele corpului pot fi evaluate prin cifra 9 sau multipli ai acestuia. Astfel:
capul si gatul reprezinta aprox. 9% din suprafata corpului fiecare membru toracic – 9% fiecare membru plevin – 18% trunchiul anterior si posterior – fiecare cate 18%
Prognosticul unei arsuri care depaseste 30% este rezervat.
ARSURILEIn evolutia unui ars se deosebesc 4 etape, incomplet delimitate:
std I – primele 3 zile, corespunzatoare socului postcombustional: sdr. de deshidratare (hipovolemie, edem, oligoanurie), sdr. digestiv (varsaturi, hemoragii)
std II – primele 3 saptamani – in arsuri severe complicatii infectioase, hepatice, digestive, insuficienta renala acuta, sindrom hemoragic; la sfarsitul acestei etape: arsurile de gr. I si II sunt vindecate, cele de gr. III au escarele in curs de eliminare
std III – primele 60 de zile – cresc sansele de vindecare, se pot aplica grefe
std IV – pacientii arsi, ce nu au fost tratati precoce si corect, la care persista plagile; organismul este epuizat si sensibil la agresiuni minore, putandu-se decompensa ireversibil
ARSURILE
Conduita in urgenta degajarea victimei din focar, stingerea flacarilor,
indepartarea hainelor cand este posibil linistirea pacientului si calmarea durerilor cu
algocalmin, romergan, mialgin resuscitarea cardiorespiratorie, atunci cand este
nevoie se administreaza oxigen, se prinde o linie
venoasa pe care se administreaza glucoza, se face ATPA
se instaleaza o sonda urinara si se face toaleta chirurgicala a plagii
INSOLATIA
Consecinta expunerii prelungite sau necontrolate la soare Manifestari insolatia propriu – zisa sincopa calorica
Insolatia propriu-zisa Clinic – cefalee, ameteli, fotofobie, dureri ale globilor oculari,
congestia fetei, neliniste greturi, varsaturi, inapetenta, la care se pot adauga rigiditatea
cefei si coma, in insolatiile grave
INSOLATIA
Conduita scoaterea de sub influenta razelor, comprese reci pe cap administrarea de antalgice – aspirina, vitamina C in caz de coma se asigura libertatea cailor aeriene si se
administreaza oxigen se face hidratarea prin perfuzii cu ser fiziologic, Ringer, dextran
in caz de hipotensiune combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol
si furosemid
HIPOTERMIA - DEGERATURILE
Degeraturile sunt leziuni tisulare consecutive actiunii frigului
Clinic degeraturile intereseaza mai ales extremitatile: nas, urechi,
fata, maini si picioare manifestarile clinice merg de la senzatia de arsura locala la
cea de durere importanta, in functie de severitatea leziunilor
HIPOTERMIA - DEGERATURILE
In functie de severitate - 4 grade: gr.I – eritem, edem, hiperemie, prurit local, descuamare
tegumentara in 5-10 zile gr.II – eritem, edem, flictene clare, descuamare pielii cu formare d
escare gr. III – afectare profunda pana la tesutul subcutanat, edem,
tegumente de culoare gri-albastrui, flictene violacee sau hemoragice, necroza tegumentara, gangrena in cateva zile
gr. IV – gangrena uscata - sunt afectati muschi, tendoane, oase, tesuturile sunt uscate, cianotice, necrozate, cu flictene, edem, gangrena apare in cateva ore
HIPOTERMIA - DEGERATURILE
Tratament
in prespital: combaterea hipotermiei si a deshidratarii, scoaterea hainelor umede si reci, evitarea pierderilor de caldura, reincalzire treptata
in spital – baie calda, analgezice parenteral
HIPOTERMIA - DEGERATURILE
Hipotermia generalizata – scaderea temperaturii rectale sub 35oC duce la instalarea hipotermiei paralitice
manifestari - imobilitate, astenie musculara, somnolenta, bradicardie, bradipnee, hiporeactivitate
stadiul de coma hipotermica se instaleaza cand temperatura centrala rectala tinde spre 30oC
temperatura compartimentului exterior este cu 10 grade mai mica decat cea a compartimentului interior.
HIPOTERMIA - DEGERATURILE
Hipotermia generalizata Conduita – impiedicarea pierderii de caldura prin plasarea accidentatului
intre doi salvatori se evita mobilizarea activa sau pasiva a persoanelor aflate in hipotermie
mai avansata, deasemeni se evita frictionarile energice deoarece se amesteca sangele periferic, cu cel putin 10 grade mai rece decat cel central si poate surveni moartea prin scaderea temperaturii viscerale
incalzirea se va face treptat, cu monitorizarea functiilor vitale, se administreaza perfuzii, oxigen
ingestia de alcool este posibila numai daca temperatura rectala a atins 35 oC.