De aceea;i autoare la Editura Nemira

TRILOGIA FARSEER

tlcenicul asasinuluiAsasinul regal

Bdzbunarea asasinului

TBILOGIA OMUL ABAMIUMisiunea bufonului

Bufanul de aur

ROStr{ HoSS este al doilea pseudonim al romancierei americane Margaret Astrid

Lindholm Ogden. Niscuti in lg'2,inCalifornia, a crescut in Alaska 9i a urmat

cursurile Universitllii Denver timp de un an. La vArsta de optsprezece ani s-a

cisitorit, a abandonat facultatea gi s-a mutat pe Insula Kodiak, in apropiere de

Alaska, unde a incepur si scrie qi si publice in revistele pentru copii. Intre 1983

qil992,a semnat exclusiv cu pseudonimul Megan Lindholm, in maioritate lucriri

de fantasy contemporan. Din 1995 a adoptat pseudonimul Robin Hobb pentru

ci4i de fantasy european medieval, tradilional. [Jcenicul asasinului, romantl de

debut sub pseudonimul Robin Hobb, a fost nominalizat pentru British Fantasy

Award. PAna in 2003 c54i1e ei se vAnduseri in peste un milion de exemplare.

i" -"f 2006, romanul Forest Mage aoblinut Pr.mirrl Endeavour. tn ultimii

zece ani,autoarea a publicat mai multe volume de succes, primind numeroase

premii, 9i a devenit din ce in ce mai admirati.

ROBII\ HOBB

forffim$mrxil*nt

Eorln a II-a

Traducere din limba englezd

ANtuze Grrrrrscu

NEMIRA

Prolog

CELE PIEHDUTE TN UITAHE

in fiecare dimineapd. fttd trezesc cu miinile murdare de cerneald.

(Jneori. zac cu brapele desfdcute, cu fapa tn jos, pe ntasa de scris, prin tal'

meS-balmesul de pergamente Si. bhrtii. Cind vi.ne la rnine cu tana cu rnin'

care, bdiatul rneu md ceartd uneori. cd nu m'am culcat tn pat cu o seard

tnainte. Dar alteori se uitd la cbipul meu si nu tndrdzneste sd scoatd o

vorbd. Nu tncerc sd-i. explic de ce fac ceea ce fac. Nu e un secret pe care sd'l

incredi.npezi unui tindr, ci. pe care el trebuie sd-l merite Si sd'l afle singur.

Omul trebui.e sd aib,i un pel in aiapd. $ti.u a.stA Acttnt, dar rni'a luat

pri.mii doudzeci de ani din ai.apd ca s'o aflu. Nu sunt, nici pe departe,

singurul care a pdlit aSa. TotuSi, e o lecpie pe care, odatd inttdfatd, n-am

mai. uitat-o. ASadar, cum doar pupine sunt lucruri.le care tmi ocupd astdzi

timpul, tn afara suferi.npei., mi.-am cdutat un pel. Am ales o tndatorire pe

care Si Lady Patience, Si scribul Fedwren au suslinut'o cu muhd rtreme tn

urmd. Am inceput aceste pagini strddui.ndu'md sd pun pe bhrtie istoria

coerentd a celor $ase Ducate. Dar am descoperit cd mintea rnea na se poate

concentra mult timp asuprrt. unui singur subiect, aSa cd tmi abat atenpia

de la ea cu lucrdri. mai pupi.n iTnportante, despre teoriile mele legate de

magi.e, despre obseroapii.le privitoare la structurile politi.ce Si despre reflec'

pii.le mele tn ce priaeste alte culturi.. Ci'nd sunt foarte tulbarat $i nu'mi. pot

pune ordi.ne in ginduri ca sd le a;tern pe birti.e, lucrez la taduceri sau

incerc sd rescriu lizi.bi.l documente mai. oechi.. Dau de lucru miinilor, tn

sperdnla cd aSa imi voi. pi.ne mintea ocupatd.

8 HOBIN HOBB

Scrisul md ajutd a$a curn l-a ajutat cindoa pe Writy trasatul barpilor.Detaliul Si concentrdred necesare sunt aproape suficiente pentru a te facesd uipi Si poftele dependenpei, Si urmele dureroase ldsate de o adicpie tre-cutd. Te ?oli pierde tntr-o asemenea muncd Si uita de tine. Sau popi merge

mai departe Si gdsi numeroase amintiri ale sinelui t,iu de demult. De prearnube ori rn-a.n7 ponTenit cd dioagbez de la istoria ducatelor la poaestea

lui FitzCbfualry. Acele amintiri rnd aduc fapa tn fapa cu cel care a fostcindaa Fitz, dar Si cu cel in care s-d transformat.

Cind eSti atit de cufandat tntr-o astfel de povestire, te mird cite amd-nunte tpi oin tn minte. Nu toate an'tintirile pe care le eooc sunt dureroase.

Am aout partea nTea de prieteni buni gi am descoperit cd mi-au fost maicredinciosi decit asfifost indreptdpit sd le-o cer. Am cunoscutfrumusepile

Si bucuriile care mi-au pus inima la incercare in aceeasi mQsurd in careau fdcut-o uriciunile Si nenorociri.le. Dar am, cred, mai multe amintiritriste decit majori.tatea oamenilor; pulini au aflat ce tnsearnnd sd moriintr-o temniyd sau sd-;i amintetti curn ardtd pe dinduntru un sicriu tngro-pat sab zdpadd. Mintea sefereSte de amdnuntele unor tntirupldri cA d.ces-

tea. Una e sd-mi amintesc cd Regal m-a omorit, Si alta e sd md concentrezpe detali.ile zilelor Si noppilor tn care m-a tnfometat ;i apoi a pus s,i fiuucis tn bAtaie. Cind o fac, simt o gbeard rece tn sto?r7ac, cbiar Si dupd

.aatipia ani. Imi amintesc de ocbii bArbatului Si cum mi-a piriit nasul cindmi l-a spart cu pumnul. Tot mai exi.std pentru mine un loc pe care ii ai-zitez tn somn, tn care md zbat sd rdmin tn picioare, incerci.nd sd nu mdgindesc la ultimul meu efort de a-l omort pe Regal. imi amintesc loaituraprimita de la el, care mi-a despicat pielea umflat,i Si mi-a ldsat cicatriceaoizibil,i Si astdzi pe obraz.

Nu mi-am iertat niciodatd cd l-ant ldsat sd triumfe cind anr. tngbifitotraea. Si am murit.

Dar mai dureroase.decit eoenimentele pe ca.re rni le a.duc arninte suntcele pe care le-am pierdut. Cind m-a looit Regal, am murit. Nu am mai

fost niciodatd canoscat drept FitzCbivalry, nu am mai reluat legdturile cu

locuitorii din Buckkeep care md cunoSteau de cind aaeam Sase ani. Nu an't

mai locuit tn castelul Bucbkeep, nu drn mai slujit-o pe Lady Patience, nunt-am mai dtezat pe piatra cdminului, la picioarele lui Cbade. Pierdwt

Wtrtt. mine afost ritmul oiepilor care se tmpletiserd ca a n7ea. unii prietmiau murit, alpii s-au cdsdtorit, au aout copii, copiii lor au crescut, iar eu nuam pdzut nimic din toate acestea. DeSi nu mai am trupal unui tin,ir

rizbunarea asasinului S

zdravdn, n'tai trdiesc mulpi dintre aceia care m-au numit odatd prieten.Citeodatd totusi imi dorescfoarte tare sd-i prioesc, sd ne ddm mina, sd-mialin ati,pia ani de singurdtate.

Dar nu pot.

Anii aceia sunt pirdupi pentru mine, ca Si toSi cei pe care ti aoi trai deacum tncolo. Pierdutd e Si perioada aceea de numai o lund, desi pare multmai lungd, in care amfost tnchis tn temnipd Si pe urrnd in sicriu. Regele meuimi. muise tn brape, tnsd nuJ vdzusem tngropat. $i nici nu am fost de faSn laconsiliul adunat dupd moartea n7eA, care m-a gdsit oinoaat de folosireaHarului, consid.erind, aSadar, cd-mi merit sfirSitul dc care am apilt parte.

Patimce a aenit sd-mi ceard trupul. Sopia tadlui meu, cindoa aait detulburatd aflind cd sopul ei zdmislise un bastard tnainte de cdsdtorie, afostced cAre ft7-tt scos din celuld. Ale ei aufost miinile care m-du spdlat pentruinmormintare, cd,re rni-au tndreptat bralele si m-au invelit in giulgiu.Ciudata, excentrica Lady Patience, din cine Stie ce motio, mi-a spdlat r,inilesi le-a oblojit cu atAtd rdbdare, de parc,i aS fi. fost tn oiapri. Ea singurd aporuncit sd mi se sape mormintul Si w tngrijit sd-mifi.e ingropat sicriul.Numai ea Si Lacey, seroitoarea ei, m-au jelit atunci ci.nd topi ceilalyi, dinteamd sau dezgustapi de faradelegile mele, rn-au pdrdsit.

Cu toate acestea, ed nu a fiiut cd Bunicb Si CbddE, mentorul meu asasin,

au oenit la mormintul meu peste citeva noppi Si-au dat la o parte zipada;i bulg,irii de pdrnint tngbepapi care fusese azoirlipi peste ntine. Numai eiaufost defapd cind Bunich a spart capacul siuiului Si mi-a scos trupul, apoil-a chemat,folosi.nduse dc propriul Har, pe lupul cdruia tifusese tncredin-lat su/letul meu. Au smuls sufbtul acela din lup Si l-au tnchis la loc in trupulscbilodit din care eoadase. M-au inviat ca sd-mi recapdt tnfaptsarea de om,sd-mi reamintesc ce tnseamnd sd am un rege Si sd fiu legat de el prin jur,i-mint. Nici astdzi nu Stiu dac,i trebuie sd le mulpumesc pentru asta. Poatecd, aSa cum stdruie bufonul, n-du aout de ala. Poate cd nu trebuie nici sd

le mulsumesc, nici s,i-i invinoodpac, ci doar sd recunosc existenpaforpelorcare ne-au harazit o soartd inettiabila si ne-au legat de ea.

1

HENA$TEHEA DIN MORMAruT

in Statele Chalced se practicd sclaoia. Sclartiifac munci.le grele. Ei sunt

mineri., suflatori tn foale, cei care trag la galere, mdnd cdrulele cu gunoai'e,

lucreazd ogoarele Si. se prostitueazd. Ci.udat, dar tot ei sunt Si dddace, tutori

de copi.i., bucdtari, scri.bi si. artizani. pricepupi. intreaga civi.lizapie tnflo,i'

toare a Sutelor Chalced, dc la mari.le biblioteci din Jep la legendarele f^n'tini Si bdi di.n Si.njon, se tntemeiazd pe existenld. clasei. sclaoilor.

Negastori.i din Bingtown sunt principala sursd de sclaai.. Mai. demult,

robii erau prizonieri. de rdzboi, i'ar Sutele Cbalced incd susSi.n oficial c,i e

adeorirat. in ultimii ani, nu aa mai exi.sUt suficiente conJlicte ca sd se ^copere

cererea de sclaoi educapi. Neguydtorii din Bingtownt Stiu unde sd gdseascd Si

afue surse, iar pirateria nestdoiliai din Insulele Negustorilor e deseori pome'

ni.td in legdtard cu ele. Pe propriearii de sclaoi din Statele Cbalced nu'i

i.ntereseazd aproape deloc de unde prooin aceSti.a, citd wem.e sunt sdndtoSi'

Sclapia e un obicei care nu a prins niciodatd rAdAcini tn cele $ase

Ducate. [Jn om tnchi.s pentru o faradelege poate fi. pus sd-l slujeascd pe cel

cdrui.a i-a fdcut rdu, dar namai. o anamitd perioadd, Si nu e prioit abfel

decAt un on7 care isi i.spdseye o pedcapsa. Dacdfdrddelegea e prea graod ca

sd fi.e rdscumpdratd prin muncd, atunci rdufdcdtorul pl,iteSte cu oiapa'

Nimeni nu ajunge rob ln cele $ase Ducate, dupd cum nici legile noastre nu

permi.t ca o familie s,i ad.uc,i sclaoi. tn regat Si sti'i. pdstreze ca atd.re. Din acest

motiv, mulpi robi careSi cilgtig,i li.bertatea tntr'un fel sau altul pornesc

ad.esea spre cele $ase Ducate ca sPre locul unde oor tncepe o noud oi.apd.

rizbunarea asasinului 11

Sclaaii aduc cu ei tradipiile Sifolclorul propriilor locuri tndepdrtate.Una dintre pooeStile pdstrate de mine aorbeSte despre o fatd din neamulVecci. sau, cum i-am zice noi, tnzestratd cu Har. Ea aoia sd plece'din casa

pdrinlilor ca sd-l urmeze pe bdrbatul pe carel iubea si sd-i fi.e sopic. Ai ei nul-au considerat demn dc ea si nu i-au dat voie sd plece cu el. Cind nu i-audat consimpdmintul, fata s-a dooedit un copil prea ascultdtor ca sd nu se

s,4pund ooinlei lor, dar Si oferneie prea pdtinTafd ca sd tniiascd/drd dragos-

tea ei adeodratd. S-a intins pe pat Si a muit dc durere. P,irinpii au tngro-pat-o cu jale mare Si Si-aw rqrotat muh cd n-au ldsat-o sdSi urn?eze inirna.Dar,fdr,i Stiinpa lor,faa s-a legat prin Har dc o ursoaicd. Iar cind a murit,ursoaica i-a luat spiritul in pdstrare, ca sd nu fugi din lwme. La trei nopyidup,i ce afost tnmormintatd, ursoaica a scos-o din groap,i Si i-a redat spiri-tul. Renasterea din mormint a f,icut din fat,i un on7 nou., care nu maidatora supunere pdrinpilor. ASa cd a pdrdsit sicriul spart Si a pornit tn cdw-

tarea bdrbatului iubit. Popestea are un sf,irSit nefericit, pentru c,i, fiindmuhd areme ursoaicd, fata n-a mai fost niciodatd femeie adeadratd, iariubitul ei n-a mai vrut s-o primeascd inapoi.

Pe aceastd frinturd de pooeste s-a tntemeiat botdrirea lui Burricb de atncerca sd md elibereze din temnipa pri.npului Regal, otrdoindu-md.

Camera era prca calda. 5i prea mici. M-am ridicat de la masigi m-am dus la butoiul cu apl din col1. Am ridicat capacul gi ambaut cu sete. Inima Haitei inalla ochii spre mine, gata sI mArAie.

- Folosegte o cani, Fitz.Apa mi se scurse pe barbie. Am ridicat capul spre el 9i l-am

privit fix.- $terge-te pe fa1d.

Inima Haitei i;i tntoarse ochii de la mine la mAinile sale. Aveaunsoare pe ele gi freca nigte curele. Am adulmecar-o. Mi-am linsbuzele.

- Mi-e foame, i-am spus.

- Stai jos 9i termini-pi treaba. Apoi vom mAnca.Am incercat sI-mi amintesc ce voia de la mine. A intins mAna

spre masd gi atunci mi-am dat seama. Mi agtepta o grlmadi decurele de piele. M-am intors gi m-am a$ezat pe scaunul tare.

- Mi-e foame acum, i-am explicat.

ROBIN HOBB

MI privi din nou fere sa-gi arate col1ii, dar tot marait se chema.

Inima i{aitei qtia sd maraie din priviri. Am oftat. I-Insoarea pe

care o folosea mirosea foarre bine. Am inghilit tn sec. Apoi m-am

uitat in jos. tn fala nea,pe masl, zdceav curele de piele 9i lu9itid. *.tri. Le-am privit o vreme. Dupi un timp, fnima Haitei i9i

lese la o parte piopriile curele 9i se gterse pe mAini cu o cArpr'

Veni si rarrt. in picioare lAngr mine, iar eu am fost nevoit si mirlsucesc spre el ca si-l vId.

- Aici, imi zise el, atingAnd pielea din fala mea' Aici o repari'

Stitu aplecat deasupra mea pAna cAnd am luat cureaua inmAna. M-am lesat tn jos ca s-o adulmec ai mI lovi peste umlr'

- Nu mai face asta!

Mi-a tremuratbuza,dar n-am mArAit. MAriitul meu il supira

foarte, foarte tare. O vreme, am rlmas cu pielea tn mAn6' Pe urml,. p"r! c5 mAinile giau amintit ce aveau de fdcut inaintea minlii.M-aIn uitat la degetele mele frecand cureaua. La sfarqit, am ridi-

cat-o in fala lui gi am tras tare de ea, ca si-i ardt cd nu se va nrPe

nici dacl armtrsarul igi va da capul pe spate.

- Dar nu mai avem cai, "* d"t eu glas unei amintiri' Toli caii

au plecat.Frate?Vin.M-amridicat de pe scaun. M-am dus la uql'

- trrtorr..-te qi agazl-te, imi porunci Inima Haitei'Ocbi intunecayi a;teapai., i-am spus. Atunci mi-am adus aminte

ci nu mI aude. Mi-am ns cd'at Putea, dacdat lncerca, dar nu voia

si incerce. $tiam cI, dacd i-ag vorbi din nou in-acelaqi fel, m-ar res-

pinge. Nu mI hsa si vorbesc aga nici cu ochi Intunecagi. I1 respin-

g.rii p. luqdacl imi vorbea prea mult. Pirea un lucru foarte ciudat.- - Ochiintunecagi a$teaPte, am rostit cu glas tare'

- $tiu.- E vreme bunl de vAnat acum.

- E si mai buni sI stai induntru. Am de mAncare aici pentru tine'

- O.t i tnt,rnecrli qi cu mine am Putea glsi carne proaspltl'Am inceput si salivez 1a gAndul

"i. Ut iepure sfAgiat, aburind

in noaptea de iarnl. Asta pofteam eu.

- Ochi intunecali va tiebui si vAneze singur ln noaptea asta,

tmi zise Inima Haitei.

rizbunarea asasinului

Se duse la fereastrx qi desflcu pupin obloanele. Aerul rece pI-truflse imediat tn camerl. L-am adulmecat pe Ochi Intunecali qi,

in deplrtare, o felinl. Lupul scheunl.

- Pleacx! ii porunci Inima Haitei. Pleacd, du-te la vAnetoare,caute-fi de mAncare. Nu am destuld gi pentru tine aici.

Ochi Intunecali dispiru din lumina care se risipea printreobloane. Dar nu se indepnni prea mult. Mi agtepta ,.o[o, afard,, dargtiam cI nu poate a$tepta la nesfArgit. Ca gi mie, ii era foame acum.

Inima Haitei merse la focul inabugitor. LAnge el era o oah pe care

o impinse cu vitraiul gi dedu jos capacul. Iegiri aburi gi, odati cu ei,mirosul. Cereale gi rldecini ii o bucllicd de carne, prea fiarti. Darimi era atdt de foame, ci am adulmecat-o. Am inceput si scheaun,instr Inima Haitei imi aruncI privirea aceea care linea loc de mArAit.Aga ci m-am lntors pe scaunul tare. M-am a$ezat. Am agteptat.

Inima Haitei nu se grlbi deloc. Lui curelele de pe masi gi leagIld de un cArlig. Muti 9i vasul cu unsoare. Aduse oala fierbintepe masi. Pregiti doud castroane gi doui cini. Turnd api in cini.Lua apoi un culit li doue linguri. Scoase pAine 9i un btrcan micde gem din dulap. Imi umplu castronul cu tocani, dar gtiam cinu am voie si mi ating de ea. Trebuia sI agtept plna taie pAinea

9i-mi da o felie. Aveam voie sI iau felia, dar nu sI mugc din ea,

pAntr nu se ateza qi el la masI, tn dreptul castronului qi al feliei lui.- Ia-1i lingura, imi aminti el.DupI aceea se aqezd pe scaun lAngI mine. Jineam lingura qi pAi-

nea gi agteptam, atteptam, atteptam. Nu-mi luam ochii de la el, darnu-mi puteam opri miqcirile gurii. L-am supdrat. Am tnchis gura.

- Acum vom mAnca, zise el, intr-un sfArgit.Dar agteptarea nu se oprea aici. Aveam voie sI iau doar o tn-

ghiliturd o dati. Trebuia s-o mestec ai s-o tnghit inainte de a luainctr una, altfel mi pocnea. Aveam voie sI inghit numai atAtatocanl cAti inctrpea in linguri. Am luat cana gi-am blut. InimaHaitei imi zAmbi:

- Bine, Fitz. Bun btriat!I-am zAmbit gi eu, dar am mu$cat prea mult din pAine gi l-am

ftrcut se se incrunte. Am incercat s-o mestec incet, insi imi erateribil de foame, iar mAncarea se afla in faga mea, deci nu price-peam de ce nu mtr lasa s-o m5nAnc. MAncatul dura foarte mult.

13

14 BOBIN HOBB

tmi daduse tocana prea fierbinte intenlionat, ca sI-mi ard gttadacl inghit prea mult. M-am gandit la asta un timp. Apoi am sPus:

- Mi-ai dat tocana prea fierbinte intenlionat. Ca si mi ard daclmlnAnc prea repede.

Zimbet,i apiru mai greu. Inima Haitei incuviinll din cap.

Tot am terminat inaintea lui. A trebuit sd stau pe scaun pAnIa terminat gi el.

-Ei,Fitz, rosti el in cele din urmi, n-a fost prea rIu azi. Nu-iaga, beiete?

L-am privit.- Spune-mi qi tu ceva, mI indemni.- Ce?

- Orice.- Orice.Se incruntl la mine Ei am vrut si mArAi, doar am ficut ce mi-a

cerut.^Dupe o vreme se ridicl gi aduse o sticle. t;i turne din ea incani. Intinse sticla citre mine.

- Vrei gi tu?M-am dat inapoi. Mirosul fu de ajuns ca si-mi irite nirile.- Respunde, tmi aminti el.

- Nu. Nu, nu-i apI buni.- Nu, rachiul nu e bun. Rachiu de afine, foarte ieftin. Mie

nu-mi pldcea, qie-1i pldcea.

Am pufnit simlind mirosul.- Nu ne-a plecut niciodati.Inima Haitei puse sticla gi cana pe masl. Se ridicl gi se duse la

fereastri. O deschise din nou.

- Du-te la vAnitoare, am zis!

. L-am simlit pe Ochi intunecali cum sare qi o ia la goani. Ochiintunecali se teme de Inima Haitei la fel de tare ca mine. Odatil-am atacat pe Inima Haitei. Am fost bolnav multi vreme, darm-am ficut bine. Am vrut sI merg la vAnetoare, gi el nu m-a lesat.

S-a prollpit in f.alaugii gi-atunci m-am repezit la el. M-a lovit cu

pumnul, apoi m-a ginut nemigcat la plmAnt. Nu e mai mare decAt

mine. Dar e mai viclean gi mai degtept. $tie cum sd te imobilizezein mai multe feluri gi majoritatea dor. M-a fnut cu spatele lipitde podea, cu gAtul gol, agteptAnd si-i simt collii, multI, multi

rizbunarea asasinului 15

vreme. De cAte ori mI migcam, md pocnea. Ochi lntunecagi mA-

riiaaf.ard,dar nu preaaproape de ugl, gi nu tncerca sI intre. CAndam cerqit mile scheunAnd, Inima Haitei m-a lovit din nou.

- Gura!CAnd am ticut, mi-a spus:

- Tu egti mai tAn*. Eu sunt mai betrAn qi gtiu mai multe. Luptmai bine decAt tine, vinez mai bine decAt tine. Intotdeauna suntmai bun decAt tine. Vei face tot ce vreau eu. Vei face tot ce-tispun. tnqelegi?

Da, i-am rispuns. Da, d.a, asta e haita, tnpeleg tnpeleg. Dar n-a

flcut decAt sI md loveascl din nou gi si mI lini acolo cu gAtul

dezvelit, pAnI cAnd am vorbit cu glas tare:

- Da, inleleg.CAnd Inima Haitei se intoarse la masi, imi turnl rachiu in

cani. tl puse in fala mea, ca si fiu obligat^sdJ miros. Am pufnit.- Incearcd, mi indemnl. Numai putin. I1i placea. Il beai in oraq,

cAnd erai mai tAnrr gi n-aveai voie sI intri in cArciumi frre mine.

$i pe urml mestecai mente gi credeai cI eu nu-mi dau seama.

Am scuturat din cap.

- N-a$ face ce miai spus si nu fac. Am inleles.Scoase sunetul acela, de parcl s-ar fi inecat gi-ar fi strlnutat

deodatl.

- O, ba fdceaif.oarte des ce-1i spuneam si nu faci. Foarte des.

Am scuturat iar din cap.

- Nu-mi aduc aminte.

- tncl nu. Dar i1i vei aminti. Arlti spre rachiu. Di-i drumul.Gusti. Numai putin. fi-ar prinde bine.

$i, pentru ci imi spusese cI trebuie, am gustat. Mi-a ars guragi nasul gi n-am putut sclpa de gust. Am scuipat restul in cani.

- Ei, ce i-ar mai phcea lui Patience, zise Inima Haitei.Pe urmi mI puse si iau o cArpl gi sl gterg ce-am scuipat. Apoi

str spll vasele qi si Ie gterg gi pe ele.

CAteodatI mi apuca tremuratul gi cideam. Aga, din senin.

Inima Haitei incerca sI mi lini nemiqcat. IJneori, tremuratul miadormea. Mai tArziu, mdtrezeam in dureri. MI dureau pieptul,

.16 ROBIN HOBB

fpatele. Alteori imi mugcam limba. Nu-mi pldceau clipele acelea.

Il speriau pe Ochi Intunecali.$i uneori mai era cineva cu Ochi Intunecali gi cu mine, cineva

care gindeaimpreunl cu noi. Foarte mic, dar era. Nu-l voiam cu

noi. Nu mai voiam pe nimeni cu Ochi Intunecaii gi cu mine. $i-adat seama de asta gi s-a frcut atit de mic, incAt de cele mai multeori nici nu era acolo.

Mai tirziu, a apdrtt un barbat.

- Vine un berbat, l-am anunlat pe Inima Haitei.Era intuneric ai focul de-abia mai.ardea. Trecuse vremea de

vAnitoare. Se intunecase de-a binelea. in curAnd, Inima Haitei ne

va obliga sl dormim.Nu-mi rlspunse. Se ridicdiute si fera zgomot gi lui culitul care

stetea intotdeauna pe masI. Imi facu semn sI mI duc in col1, sinu-i stau in cale. Se apropie de uql in linigte gi aqteptd. Am auzitpagii b;rbatului in zdpadd. Apoi l-am adulmecat.

- E cenugiul, am spus. Chade.Inima Haitei deschise uga foarte incet qi cenugiul intri. Am

strlnutat din catza mirosurilor pe care le aducea. Intotdeaunamirosea a prafuri de frunze uscate gi a fum. Era slab gi betrAn, darInima Haitei se purta cu el de parcd ti era gef tn haite. Inima Haiteimai puse lemne pe foc. Camera se luminl gi se tncllzi mai tare.

Cenugiul igi scoase gluga. Se uiti la mine o vreme cu ochii lui viucolorali, parci agteptAnd ceva. Apoi se adresl Inimii Haitei:

- Cum se simte? E mai bine?

Inima Haitei scuturi din umeri.- Cind te-a simqit, 1i-a rostit numele. N-a mai avtt crize

de-o sdptdmAnl. Acum trei zile mi-a reparat un ham. $i a ficuto treabl bund.

- Nu mai incearcd sI roadd pielea?

- Nu. Cel pudn, nu cAnd mi uit la el. Pe lAngi asta, e o muncdpe care o cunoa$te foarte bine. Poate ci-i atinge o coarde sensibile.Inima Haitei rAse scurt. Micar hamurile rcparate se pot vinde.

Cenuqiul se duse lAngi foc ai-qi intinse mAinile spre el. Aveapete pe ele. Inima Haitei scoase sticla de rachiu. BIurI amAndoidin clni. imi oferirl gi mie pe fundul unei cini, dar nu mn obli-gari s-o gust. Vorbirl lung gi pe indelete, despre lucruri care nu

r6zbunarea asasinului '17

aveau nicio legdturi cu mXncatul, dormitul sau vAnatul. Cenugiulluzise ceva despre o femeie. Ar putea fi un lucru hotlrAtor, unpunct de apropiere a ducatelor. Inima Haitei spuse:

- Nu vreau sI vorbesc despre asta in fala lui Fitz. Am promis.Cenuqiul tl intrebe daci crede cI inleleg, iar Inima Haitei ii

rrlspunse cI nu conteazd, el igi d;duse cuvAntul. Eu voiam sd miduc la culcare, dar m-au obligat sd stau cuminte pe un scaun. Candccl mai in vArsti trebui si plece, Inima Haitei ii spuse:

- E periculos pentru tine sI vii aici. Un drum atit de lung...Vei putea si te intorci?

Cenuqiul zdmbi.- Am eu clile mele, Burrich.Am zAmbit gi eu, amintindu-mi cd se mAndrise intotdeauna

cu secretele sale.

trrtr-o zi,Inima Haitei a plecat 9i m-a lesat singur. Nu m-alcgat, doar mi-a spus:

- E nigte ovdz acolo. Dacd vrei sd minAnci cit sunt plecat, vatrebui s[-qi amintegti cum sIJ gltegti. Dacn iegi pe ugl sau pe fe-reastrtr, daci numai deschizi u$a sau fereastra, eu voi gti. $i te voiomori in betaie. Ai injeles?

- Da.PIrea foarte supdrat pe mine, dar nu-mi aminteam si fi flcut

r,eva ce-mi poruncise si nu fac. Deschise o cutie gi scoase nigteobiecte din ea. Majoritateaerau din metal, rotunde. Monede. Iatitun obiect pe care mi-l aminteam. Era lucios gi curbat ca semiluna

;;i mirosise a sAnge cAnd pusesem mAna pe el prima oarl. MiIuptasem cu altul pentru el. Nu mai gtiam de ce il dorisem, darrnl luptasem gi-l cAgtigasem. Acum nu-mi mai trebuia. Inimallaitei il apropie de lanpl sIu ca sal vadi mai bine, apoi il puse

intr-un siculel. Nu mi-a plsat cI l-a luat cu el.PAnI cAnd s-a tntors, mi s-a fecut o foame teribila. A adus cu

cl un miros. Un miros de femele. Nu foarte puternic, ci amestecatt'u miresme de pajiqte. Dar era plecut qi m-a fdcut si-mi doresc('('va, nu si minAnc, nici sI beau apd, nici sl vAnez. M-am apropiattlc Inima Haitei ca si-l amugin, insl nu gia dat seama. A gltittt,rciul de ovdz gi l-am mAncat. Apoi s-a aqezat lAngl foc gi a pirut

862 HOBIN HOBB

ecou. Atunci stau lAngi fereastri gi scrutez neglurlle de deasupravArfului Insulei Cornului. MI prind de mAini ca sI nu tremure gi

refiiz sd mI arunc in rAul Megtequgului care a$teapti, a$teapte

intotdeauna sd mI scufund in vAltoarea lui. Ar fi atAt de simplu!lJneori, singurul lucru care mI regine e mintea unui lup care omAngAie pe a mea.

Biiatul a invlgat ce inseamnl privirea mea din clipele aceleagi mlsoarl scoarfa de spiridug, ca sI mI amorleasc5. Pune inea qi carryme, gi ghimbir, ca si-i mai indulceascd amdreala.Apoi imi aduce hirtia, pana gi cerneala gi mx lasl cu scrisulmeu. $tie ci, atunci cAnd vine dimineala, mi va glsi cu capulpe masd, adormit pe hArtiile imprdgtiate, cu Ochi Intunecagitolanit la picioarele mele.

VisIm ci ne cioplim propriul dragon.