chiriacescu alina - lucrare de disertatie
TRANSCRIPT
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 1/61
UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU
FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICEṢ Ṭ
PROGRAMUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE DE MASTERAT:
FINAN E I ASIGURĂRIṬ Ṣ
LUCRARE DE DISERTAŢIE
DISCIPLINA: FINAN E CORPORATISTEṬ
TEMA: ORGANIZAREA CONTABILITǍŢII STOCURILOR DE
MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN CADRUL
SOCIETǍŢII COMERCIALE DICOSTA PRODUCT
S.R.L
Coordonator ştiinţific:
Conf.univ.dr. EMILIA CORNELIA STOICA
Masterand :
ALINA-DANIELA CHIRIACESCU
Bucureşti
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 2/61
2013
CUPRINS
INTRODUCERE
4
SECŢIUNEA 1 - DELIMITĂRI ŞI FUNDAMENTĂRI PRIVIND STOCURILE 8
1.1. Definiţii, criterii de recunoaştere şi structuri privind stocurile 8
1.2 .Evaluarea stocurilor
11
1.2.1 Evaluarea la intrare a stocurilor
14
1.2.2 Evaluarea la bilanţ
14
1.2.3 Evaluarea la inventar
15
1.2.4 Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu
171.2.5 Documente privind evidenţa operativă a stocurilor
18
1.2.6 Particularităţi ale conturilor de cheltuieli şi venituri specifice contabilităţii
stocurilor
19
SECŢIUNEA 2 - APROFUNDĂRI PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR 20
2.1 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale privind stocurile
20
2.1.1 Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene (CEE) valabile din 1 ianuarie 2010, introduse de ordinul
5
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 3/61
M.F.P nr. 3055 / 2009
20
2.1.2 IAS 2 “Stocurile”
22
2.1.2.1 Obiectiv
22
2.1.2.2 Aria de aplicabilitate
22
2.1.2.3 Evaluarea stocurilor potrivit IAS 2
23
2.2 Metode de contabilizare a stocurilor
302.2.1 Metoda inventarului permanent
30
2.2.2 Metoda inventarului intermitent
32
SECŢIUNEA 3 - PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII DICOSTA PRODUCT
S.R.L. 34
SECŢIUNEA 4 - STUDIU DE CAZ. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE PRIVIND
STOCURILE IN CADRUL SOCIETATII DICOSTA PRODUCT S.R.L.
38
4.1. Opera iuni generaleṭ
38
4.2 Analiza economico-financiară a societăţii DICOSTA PRODUCT S.R.L.
43
4.2.1 Analiza potenţialului material
43
6
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 4/61
4.2.2 Analiza eficienţei utilizării activelor circulante
43
4.2.3 Viteza de rotaţie a activelor circulante
44
4.3 Analiza rentabilităţii
45
4.3.1. Rata rentabilităţii costurilor
45
4.3.2. Rata rentabilităţii veniturilor
45
4.3.3. Rata rentabilităţii resurselor ocupate
454.3.4. Rata rentabilităţii financiare
46
4.3.5. Rata rentabilităţii economice
46
4.4 Analiza patrimonială
46
4.4.1 Fondul de rulment46
4.4.2. Nevoia de fond de rulment
46
4.4.3. Trezoreria netă
47
4.5 Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii
48
4.5.1 Rata lichidităţii patrimoniului
49
4.5.2 Rata lichidităţii parţiale
49
7
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 5/61
4.5.3 Rata solvabilităţii patrimoniale
49
4.5.4 Rata datoriilor
49
CONCLUZII
50
BIBLIOGRAFIE
52
ANEXE
INTRODUCERE
Actuala lucrare este o prezentare a organizării contabilităţii stocurilor,
reglementarilor contabile naţionale şi internaţionale privind stocurile şi analiza economico-
financiară pe baza activelor circulante.
Stocurile sunt importante deoarece cuprind materiile prime şi materialele
consumabile, producţia în curs de execuţie, produsele finite, elemente care ne transmit informaţii
certe despre activitatea entităţii. Sunt poziţiile din bilanţ care generează majoritatea veniturilor şi
cheltuielilor din contul de profit şi pierdere, unde ochiul vigilent al oricărui investitor caută
amănuntele despre ceea ce se întâmplă pentru a vedea dacă sunt tranzacţii şi dacă valorile
existente sunt mai mari sau mai mici faţă de cele de la începutul exerciţiului financiar. Prin
aceste elemente pulsează viaţa entităţii deoarece reprezintă suportul majorităţii activităţilor desfăşurate de entităţile economice, contribuind de manieră semnificativă la obţinerea profitului.
Şi dacă simpla trecere în revistă a datelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere ne oferă doar
partea imagistică a radiografiei, o alta, respectiv notele la situaţiile financiare ne oferă cheia de
deschidere şi pătrundere a acestora. In note găsim, sau ar trebui să găsim răspunsurile la
8
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 6/61
întrebările legate de recunoaşterea acestor categorii de active, de metoda de evaluare, de
algoritmii sau judecăţile folosite pentru determinarea valorii realizabile nete, despre metodele,
principiile şi preocupările care formează conţinuturile politicilor contabile aplicate de entitatea
economică în legătură cu stocurile. Afirmăm aceasta deoarece nu mai este posibil astăzi să
judecăm corect performanţa unei entităţi economice pe baza situaţiilor financiare dacă nu
stăpânim în detaliu politicile contabile ale entităţii.1
Structurată pe patru capitole, lucrarea urmăreşte următorul plan :
Prima secţiune este o descriere sau o tratare globală a ceea ce înseamnă stocurile,
criterii de recunoaştere, structuri privind stocurile şi evaluarea stocurilor.
Secţiunea a doua reprezintă o prezentare a Reglementarilor contabile naţionale şi
internaţionale cu Directiva a IV a a Comunităţilor Economice Europene, introduse de Ordinul
M.F.P nr. 3055/2009 începand cu data de 1 ianuarie 2010, data la care se abrogă Ordinul M.F.Pnr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene şi
Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 2.
Aceste reglementări prevăd formatul şi continutul situaţiilor financiare anuale,
principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a
elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare,
potrivit legii şi publicare a situaţiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de
gestiune, Planul de conturi general şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile valabile din01.01.2010.
Evaluarea cu ocazia inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii se face potrivit Ordinului M.F.P nr. 3055/2009 şi normelor emise în acest
sens de Ministerul Finanţelor Publice, publicate în Ordinul MFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.
Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 2 se aplică la orice stoc de
bunuri sau servicii, cu excepţia: celor deţinute de producători agricoli şi forestieri, stocurile de
produse agricole după recoltă şi stocurile de minerale, în măsura în care acestea sunt exprimate la
valoarea lor netă de realizare şi stocurile agenţilor comerciali în produse de bază.
1 Prof. univ. dr. Iulia JIANU, Lect. univ. dr . Cristina Venera GEAMBAŞU, Lect. univ. drd., Ionel JIANU -EVALUAREA STOCURILOR – ÎNTRE PRUDENŢĂ ŞI NONPRUDENŢĂ, Analele Universităţii “ConstantinBrâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010
9
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 7/61
Secţiunile trei şi patru reprezintă un studiu de caz pentru societatea comerciala
DICOSTA PRODUCT S.R.L, o analiză a situaţiei economico-financiare, a organizării
contabilităţii în cadrul societăţii, şi a rolului important pe care stocurile îl joacă în cadrul
societăţii.
Sursa informaţională de bază necesară analizei este bilanţul contabil, document
de sinteză ce dă imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat sub dublu aspect : al
asigurării juridice (pasiv) şi al destinaţiei economice (activ).
Analiza structurii patrimoniale are ca obiect stabilirea raporturilor dintre diferitele
elemente patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia mijloacelor şi
surselor generate de schimbările interne şi de intervenţia cu mediul economic.
Analiza potenţialului material implică abordarea celor două categorii active, fixeşi circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii şi eficienţei lor. Relevant pentru
evidenţierea manierei de valorificare a potenţialului material la societatea DICOSTA PRODUCT
S.R.L este eficienţa acestuia.
Din analiza efectuată în studiul de caz, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie
a activelor circulante, respectiv mărirea duratei unei rotaţii cu 32,65 zile, ceea ce are ca efect
direct o imobilizare de capital în sumă de 6.826.231,90 lei. Încetinirea vitezei de rotaţie a
activelor circulante s-a datorat, în totalitate, creşterii soldului mediu al activelor circulante într-un
ritm superior celui al cifrei de afaceri.
Din datele prezentate în studiul de caz, rezultă că societatea a înregistrat un fond
de rulment pozitiv în anii 2010 şi 2011 ceea ce semnifică un excedent de lichidităţi potenţiale sau
marjă de siguranţă faţă de riscurile activităţii viitoare.
În ceea ce priveşte nevoia de fond de rulment, acest indicator înregistrează valori
pozitive pe toată perioada analizată. Valoarea sa pozitivă semnifică faptul că necesităţile
temporare posibile de imobilizat.
Trezoreria netă a înregistrat valori pozitive pe toată perioada analizată, ceea cesemnifică o autonomie financiară a societăţii pe termen scurt. Trezoreria netă pozitivă este un
excedent monetar al exerciţiului financiar, fiind obţinut ca urmare a unei activităţi rentabile.
Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii societăţii evidenţiază proprietatea părţii
materiale a capitalului de a se transforma în bani.
10
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 8/61
Valoarea ratei lichidităţii patrimoniului este expresia existenţei unui fond de
rulment care îi permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor
circulante. Valoarea ridicată a acestui indicator (374,26% în 2010 şi 383,03% în 2011) pune la
adăpost societatea de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea
datoriilor la cererea creanţierilor.
Rata solvabilităţii patrimoniale înregistrează în anii 2010 şi 2011 valori care nu se
încadrează între cele considerate normale (60-70%) situaţia putând fi apreciată ca negativă.
Contul de profit şi pierdere (cont de rezultate) nu este altceva decât oglinda fidelă
a rentabilităţii societăţii. Acest cont cuprinde totalitatea veniturilor din exploatare, financiare şi
alte categorii de venituri specifice sau nespecifice, pe de o parte, iar pe de altă parte totalitatea
cheltuielilor – pentru exploatare, financiare, excepţionale sau alte categorii de cheltuieli pe care
societatea le-a afectat pe parcursul unui exerciţiu financiar.În urma prezentării situaţiei economico-financiare a societăţii în cauză, (pe baza
bilanţului, contului de profit şi pierdere ) indicatorii de eficienţă sunt reprezentaţi nu doar de
profit şi ratele profitului, ci şi de alţi indicatori precum cei legaţi de utilizarea resurselor de
finanţare, structura veniturilor, structura cheltuielilor, rentabilitate.
Ratele rentabilităţii se utilizează nu doar pentru valoarea lor intrinsecă, ci şi
pentru faptul că permit efectuarea de comparaţii.
Indicatorii calculaţi exprimă oglinda situaţiei economico-financiare a societăţii.Pe baza valorii lor intrinseci calculată, factorii de decizie abilitaţi din societate , urmează să-şi
fundamenteze deciziile pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul următor,
pentru fundamentarea strategiei generale a societăţi şi pentru luarea de măsuri concrete şi clare
acolo unde acestea se impun.
Ca obiective strategice pentru imbunatăţirea organizării contabilităţii şi
profitabilităţi în cadrul societăţii DICOSTA PRODUCT S.R.L se impun următoarele:
• Maximizarea rentabilităţii, vizând atât profitul aferent cifrei de afaceri, în mărime
absolută, cât şi a ratei rentabilităţii;
• Îmbunătăţirea programului de aprovizioare şi gestiune a stocurilor;
• Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare faţă de valoarea
materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilităţii astfel încât acestea să poată
11
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 9/61
furniza informaţii cu privire la nivelul şi structura cheltuielilor de transport
aprovizionare.
• Dezvoltarea şi aplicarea unor soluţii de management al stocurilor care să permită
organizaţiei să optimizeze stocurile de produse finite şi costurile asociate acestora.
• Previzionarea profitului pe termen mediu sau lung pentru a putea să-şi păstra poziţia pe
o piaţă puternic concurenţială.
• Reducerea soldului mediu al creanţelor pentru a accelera viteza de rotaţie a activlor
circulante.
SECŢIUNEA 1
DELIMITĂRI ŞI FUNDAMENTĂRI PRIVIND STOCURILE
1.1. Definiţii, criterii de recunoaştere şi structuri privind stocurile
Stocurile sunt active circulante deţinute pentru a fi vândute pe parcursul
desfăşurării normale a activităţii, stocuri în curs de producţie în vederea vânzarii în procesul
desfăşurării normale a activităţii sau fie sub forma materiilor prime, a materialelor şi altor
consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de
servicii; fie în curs de producţie sau ca produse finite, în vederea vânzării; fie sunt cumpărate şi
deţinute cu scopul revânzării (de exemplu: mărfurile sau terenurile şi alte proprietăţi imobiliare
deţinute cu scopul de a fi revândute).
Destinaţia stocurilor este influenţată de domeniul de activitate al societăţii
respective şi determină încadrarea lor în aceste categorii.
Definitia stocurilor potrivit Standardului Internaţional de Contabilitate numărul 2
IAS 2 "Stocuri", pune în evidenţă, direct sau indirect, trei criterii în funcţie de care acestea sunt
clasificate şi delimitate în contabilitatea financiară:
12
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 10/61
• fizic (forma corporală a stocurilor),
• destinaţia (întrebuinţarea lor)
• faza ciclului de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere).
Corespunzător acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri:
1. materii prime;
2. materiale consumabile;
3. materiale de natura obiectelor de inventar;
4. produse sub forma semifabricatelor( produse în curs de fabricaţie);
5. animale tinere, animale la îngrasat, pasari şi colonii de albine;
6. producţie în curs de execuţie;
7. mărfuri şi asimilate (terenurile şi alte proprietăţi imobiliare deţinute pentru revânzare);
8. ambalaje.
Nu se include în cadrul stocurilor instrumentele financiare, producţia în curs de
execuţie generată de contractele de construcţii şi stocurile de pasări, produse agricole şi forestiere
care aparţin producătorilor.
Un al patrulea criteriu după care sunt clasificate stocurile în contabilitatea
financiară este locul de creare a gestiunilor, în raport cu care stocurile se grupează în:
• stocuri aflate în depozitele întreprinderii,
• stocuri în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate,
• stocuri sosite fără factură,
• stocuri livrate dar nefacturate,
• stocuri facturate dar nelivrate,
• stocuri aflate la terţi.
Corespunzător criteriilor de clasificare sunt individualizate două structuri
informaţionale de bază :
Structura financiară standardizată, proprie gestiunii şi contabilităţii financiare
şi operează pe baza a două criterii : destinaţia şi faza ciclului de exploatare.Intereseul
13
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 11/61
informaţional este cel al finanţării pe termen scurt , calculării şi analizei mecanismului fondului
de rulment şi gestionarea activităţii de trezorerie.Această structură se realizează şi se identifică
prin conturile grupă sau principale din Planul de conturi general.
Structura internă sau de gestiune este opozabilă contabilităţii interne degestiune şi se delimitează prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare sortimentelor şi
gestiunilor.
Stocurile sunt destinate productiei de baza, executarii lucrarilor de intretinere si
reparatii; avem urmatoarele tipuri de stocuri: stoc curent, stoc de siguranta, stoc de pregatire sau
de conditionare, stoc de iarna.
Stocul curent reprezinta cantitatea de materii prime nei si de materialerefolosibile care pevede sa se acumuleza in cadrul depozitelor intreprinderii consumatoare cu
scopul asigurarii continuitatii alimentarii procesului de productie in intervalul dintre doua
aprovizionari consecutive. Acest stoc reprezinta o marime dinamica ce inregistreaza pe parcursul
existentei si miscarii lui niveluri cantitative diferite in functie de evolutia procesului de consum
si de ritmul livrarilor de la furnizori.
Stocul de siguranta reprezinta cantitatea de materiale acumulata in cadrul
depozitelor unitatii consumatoare cu scopul asigurarii continuitatii alimentarii consumului productiv cand stocul curent a fost epuizat, iar livrarea partizilor de materiale urmatoare sau
sosirea lor pentru reintregirea acesteia a fost intrerupta sau intarzie un anumit timp din cauza
unor deficiente ivite la un furnizor sau la un transport. Acest stoc este intangibil, el nu trebuie sa
fie consumat pentru aprovizionarea curenta a productiei, ci numai in cazuri exceptionale. Din
acest motiv stocul de siguranta trebuie refacut imediat din primele intrari de materiale pentru a-si
putea relua functia de asigurare a continuitatii productiei.
Stocul de pregatire sau de conditionare reprezinta cantitatea de materiale ce se
prevede sa se acumuleze in depozitele intreprinderilor cu scopul asigurarii continuitatii
alimentarii procesului de productie in cazul eventualelor stationari de materiale din stocul curent
inainte de a fi eliberate pentru consum.
14
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 12/61
Stocul pentru transportul intern reprezinta cantitatea de materiale prevazuta
pentru acumulare cu scopul asigurarii continuitatii productiei in cazul in care sunt necesare
transporturi de la un depozit la punctele de consum.
Contabilitatea stocurilor este un subiect foarte important pentru multe entităţieconomice, datorita semnificaţiei sale din contul de profit şi pierdere (costul bunurilor vândute)
şi din bilanţ.
O problemă fundamentală a contabilităţii stocurilor o constituie valoarea costului
ce urmează a fi recunoscut drept activ şi raportată pâna când veniturile aferente sunt recunoscute.
Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se
realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a 3 - a din Planul de conturi general,denumită “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.
Sunt conturi de bilanţ sau inventar, ele furnizează informaţia de reflectare şi
control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi comenzilor în curs de execuţie. Soldul
lor debitor este preluat în activul bilanţului.Preţul de înregistrare din conturi, corespunzător
valorii contabile de intrare a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, este egal cu costul de
achiziţie pentru bunurile procurate din afară şi costul de producţie pentru bunurile obţinute din
producţia proprie.Conturile de stocuri şi producţia în curs de execuţie au funcţia contabilă deactiv. Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale prin
achiziţionarea de la furnizori, aportate de către asociaţi, realizate din producţia proprie şi din alte
surse. Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale prin consum,
vânzare şi alte destinaţii. Soldul conturilor este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor şi
serviciilor în stoc sau în sold la sfârşitul exerciţiului financiar.
1.2 Evaluarea stocurilor
Evaluarea iniţiala a stocurilor se efectuează la intrarea lor în întreprindere, se face
la cost, iar evaluarea la bilanţ, se face la cea mai mica valoare dintre cost şi valoarea realizabilă
netă.Costul stocurilor trebuie sa cuprindă toate costurile aferente achiziţiei, prelucrării, precum
şi toate costurile suportate pentru a aduce stocurile la forma şi la locul unde se găsesc.
15
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 13/61
In ceea ce prive te metodele de evaluare, sunt cunoscute, în funcţie de momentulș
realizării evaluării: evaluarea la intrare (cost de achiziţie, de producţie, respectiv valoare justă),
evaluarea la data bilanţului (minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă) şi la ieşire (CMP,
FIFO, LIFO). FIFO presupune recunoaşterea pe cheltuieli a celor mai vechi preţuri în contul de
profit şi pierdere. Această caracteristică este văzută adesea ca o deficienţă a metodei FIFO
deoarece costul curent de înlocuire a stocurilor nu este corelat cu veniturile pe care le generează
aceste stocuri. Totuşi, în bilanţ, evaluarea stocurilor prin metoda FIFO prezintă stocurile la cele
mai recente preţuri şi – dacă rata de rotaţie a stocurilor este suficient de rapidă – evaluarea prin
metoda FIFO va aproxima costul curent. Dacă CMP şi FIFO sunt cunoscute şi acceptate de
standardele internaţionale de raportare financiară, despre LIFO sunt necesare unele precizări
deoarece această metodă este interzisăîn standardele IFRS. Astfel „Se acceptă ideea că evaluarea
stocurilor prin metoda LIFO este preferată pentru calculul profitului deoarece costul bunurilor vândute are la bază, în general, costul curent al stocurilor. În schimb, metodele non-LIFO sunt
mult mai utile pentru evaluarea stocurilor în bilanţ deoarece acestea sunt prezentate la costul lor
curent care reflectă mai bine capacitatea stocurilor de a genera fluxuri viitoare de numerar pentru
entitate” (Ross Jennings& all, 1996).
Pornind de la o realitate binecunoscută şi acceptată de lumea contabilă, respectiv
prezentarea informaţiilor din situaţiile financiare la cost, trebuie reafirmată nevoia de autentic,
sau mai bine zis, de real. Valoarea impusă de realitatea pieţei, diferită de cea oferită de cost, pare
a fi viitorul, existând premise clare sub forma anumitor elemente, deja prezentate la valoare justă
în situaţiile financiare. Susţinerea acestei schimbări în problematica stocurilor poate fi
reprezentată prin următorul exemplu „în multe cazuri, stocurile în curs de execuţie generează
mari pierderi în procesul de producţie, fără a fi luate însă în considerare. Managerii trebuie să
cunoască valoarea de piaţă a stocurilor în curs de execu ie deoarece ei sunt cei care iau decizii laț
nivelul întregii organizaţii (Lloyd J Taylor & al., 2004). Buletinul de cercetări şi tehnologii
contabile (1961) defineşte principiul costului astfel „costul principal sau costul rezidual care areîntotdeauna cea mai mică valoare”. Dacă utilitatea bunului, reprezentată prin vânzarea în cursul
normal al afacerilor va fi mai mică decât costul, indiferent dacă este datorată de deprecierea
fizică, schimbările tehnologice care influenţează preţurile sau din alte cauze, diferenţa trebuie să
fie recunoscută ca o pierdere în perioada curentă.
16
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 14/61
Referitor la acest aspect trebuie exemplificat prin ceea ce prevede IAS 2
„principala baza de evaluare a stocurilor este costul, care în general este definit ca preţul plătit
pentru a achiziţiona un activ. Adaptat la stocuri, costul reprezintă suma aferentă cheltuielilor sau
costurilor directe sau indirecte apărute în procesul de producţie a unui bun” (IASB, 2009). IAS 2
cere ca stocurile să fie evaluate la data bilanţului la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă
netă. Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul
desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a
costurilor necesare vânzării. Estimarea valorii realizabile nete ia în considerare fluctuaţiile de
preţ şi de cost care sunt direct legate de evenimente ce au intervenit după terminarea perioadei, în
măsura în care aceste evenimente confirmă condiţiile existente la sfârşitul perioadei.
Valoarea realizabilă netă se determină la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar. IAS
2 precizează: „Dacă acele condiţii care au determinat decizia de a diminua valoarea stocului până
la valoarea realizabilă netă au încetat să mai existe, valoarea de intrare este stornată (stornarea
fiind limitată la valoarea înregistrării originale), astfel încât noua valoare contabilă a stocului să
fie egală cu cea mai mică valoare dintre valoarea de intrare şi valoarea realizabilă netă revizuită.
Aceasta se întâmplă, de exemplu, când un produs din stoc, care este înregistrat la valoarea
realizabilă netă, este încă în stoc într-o perioadă ulterioară, iar preţul său de vânzare creşte”.
Toate elementele prezentate anterior, transformate în cerinţe de performanţă înlegătură cu conturile de stocuri, conduc la fiabilitate informaţională, respectiv la informarea
corectă a destinatarilor. În acest scop, în prezentul articol ne-am propus să realizăm o analiză
cantitativă şi calitativă a modului în care entităţile economice care aplică IFRS prezintă în notele
la situaţiile financiare metodele folosite pentru evaluarea stocurilor şi modul de determinare a
valorii realizabile nete.
Reflectarea metodelor de evaluare şi a celor de depreciere a stocurilor în notele la
situaţiile financiare sunt percepute diferit de utilizatorii informaţiei contabile în funcţie deimportanţei lor. Cu toate că IFRS prevăd obligativitatea prezentării în notele la situaţiile
financiare a metodelor de evaluare a stocurilor şi a modului de determinare a valorii realizabile
nete, puţine sunt firmele care respectă acest imperativ.2
2 EVALUAREA STOCURILOR – ÎNTRE PRUDENŢĂ ŞI NONPRUDENŢĂ - Prof. univ. dr. Iulia JIANU, Lect.univ. dr . Cristina Venera GEAMBAŞU, Lect. univ. drd., Ionel JIANU, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi”
17
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 15/61
1.2.1 Evaluarea la intrare a stocurilor
La intrare stocurile sunt evaluate şi înregistrate la costul istoric, identificat după
caz, prin costul de achiziţie, pentru stocurile cumpărate, costul de producţie pentru stocurile
fabricate, la valoarea de aport la capitalul social şi la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu
titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
Costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv taxele de import şi
celelalte taxe de cumpărare,costurile de transport şi de manipulare şi alte costuri accesorii de
achiziţie imputabile direct, cu excepţia rabaturilor şi remizelor primite de la furnizori.
Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi
materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie (transformare) precum şi cota
cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia bunurilor. De
asemenea pot fi incluse dobânzile la creditele bancare contractate pentru
producţia cu ciclu lung de fabricaţie, aferente perioadei.
Pentru stocurile intrate prin aport la capitalul social, cu titlu gratuit sau recuperate
din dezmembrarea mijloacelor fixe, costul istoric este egal cu valoarea de utilitate estimată în
funcţie de preţul pieţei, utilitatea şi starea acestora.
1.2.2 Evaluarea la bilanţ
În scopul întocmirii situa iilor financiare anuale, societăţile trebuie să procedezeț la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin
ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru
din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010
18
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 16/61
stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât
valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin
constituirea unei ajustări pentru depreciere.
Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.
Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care
ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.
Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi
valoarea de intrare, în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de
valoare nu se înregistreaza în contabilitate.
Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar
şi valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. În contabilitate
aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare
datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din
valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi
înregistrate provizioane, se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ.
1.2.3 Evaluarea la inventar
Institutiile de normalizare din tara noastra nu au facut precizari exprese in ceea ce
priveste valoarea retinuta in momentul inventarierii ca valoare actual sau valoare de inventar a
stocurilor si productiei in curs de executie. De aceea consideram ca la stabilirea valorii actuale a
acestor active circulante stau aceleasi criterii ca si in cazul evaluarii altor bunuri, respectiv utilitatea
bunului si pretul pietei.
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea
la valoarea actuală sau de utilitate denumita şi valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în
funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de
destinaţia lor, astfel:
19
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 17/61
• Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de
realizare, care este data de preţul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu
transport, comisioane etc.
• Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor
materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare.
• Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la
costul lor de înlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia
nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În acest sens:
• În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea
bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea
înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din
contabilitate.
• În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate, în
listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.
• Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri
relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte
situaţia reală existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din
punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru
deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.
• În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua masuraimputarii acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înţelege
costul de achiziţie, în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele
nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.
20
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 18/61
1.2.4 Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare
decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vinzarea lor. In acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaza pina la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentrudepreciere. Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vinzare estimat care ar putea fi
obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea
bunului, atunci cind este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum, stocurile sunt evaluate şi se
înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentala a
înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru
evaluarea stocurilor ieşite.
Marfurile achizitionate cu titlu oneros se evalueaza la cost de achizitie egal cu
pretul de cumparare din factura furnizorului la care se adauga toate cheltuielile din procesul
aprovizionarii. Cheltuielile din procesul aprovizionarii sunt formate din cheltuieli de incarcare,
transport, asigurare pe timpul transportului, descarcare, manipulare si eventuale taxe
nerecuperabile ca accize si taxa pe valoarea adaugata pentru neplatitorii de taxa. Pentru marfurile
provenite din import, in cheltuielile de aprovizionare, respectiv in costul de achizitie se mai
include taxele si ccomisioanele vamale.
Marfurile produse de intreprindere se evaluaza la cost de productie, adica suma
costului de achizitie al materiilor prime si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adauga
cota parte din regia sectiei prelucratoare.
In ceea ce priveste marfurile intrate in patrimoniu cu titlu gratuit se evalueaza la
valoarea actuala, adica pretul pe care l-ar da dobanditorul lor, daca le-ar achizitiona in acel
moment, la locul si in starea in care se afla. Valoarea actuala se stabileste pornind de la pretul
pietii pentru marfuri similare sau asemanatoare si corectandu-l in functie de starea si utilitatea
marfii pentru intreprindere.
În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii, aceleaşi feluri de bunuri
se procură la preţuri diferite, pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate, având
21
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 19/61
la bază valoarea de intrare a acestora, reglementările şi standardele internaţionale recomandă
următoarele metode de evaluare:
• Metoda costului mediu ponderat (CMP);
• Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);
• Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);
• Metoda costului standard.
1.2.5 Documente privind evidenţa operativă a stocurilor
Documentaţia care stă la baza operaţiunilor legate de stocuri, cuprinde în principal
:
- documentul de evidenţă operativă a magaziei sau depozitului – fişa de magazie;
- bonul de consum pentru eliberarea materialelor din magazine pentru consum;
- bonul de predare-transfer-restituire pentru predarea la magazine a produselor obţinute
din producţie proprie şi pentru tranzitarea materialelor de la un depozit la altul;
- avizul de insoţire a mărfii şi/sau factura fiscală.
22
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 20/61
1.2.6 Particularităţi ale conturilor de cheltuieli şi venituri specifice contabilităţii
stocurilor.
În cadrul clasei 6 “Conturi de cheltuieli”, grupa 60 Cheltuieli privind stocurile,
cuprinde toate conturile utilizate în realizarea evidenţei stocurilor.Pentru evidenţierea
cheltuielilor privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante se utilizează contul 6841.
Conturile de venituri specifice contabilităţii stocurilor sunt cuprinse în categoria
venituri din exploatare, astfel :
- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, prestări servicii şi executări de lucrări, care
intră în componenţa cifrei de afaceri nete;
- venituri din subvenţii de exploatare pentru materiii prime şi materiale consumabile;
- venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (contul 7814);
- veniturile care reprezintă variaţia stocurilor, contul 711, respectiv variaţia în plus
(creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor
de produse şi producţie în curs de la sfarşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs.
23
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 21/61
SECŢIUNEA 2
APROFUNDĂRI PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR
2.1 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale privind stocurile
2.1.1 Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene (CEE) valabile din 1 ianuarie 2010, introduse de Ordinul
M.F.P nr. 3055 / 2009 .
Aceste reglementări prevăd formatul şi continutul situaţiilor financiare anuale,
principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a
elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare,
potrivit legii şi publicare a situaţiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de
gestiune, Planul de conturi general şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile valabile din
01.01.2010 .
De asemenea, aceste reglementări stabilesc reguli privind organizarea şi
conducerea contabilităţii şi raportările efectuate în conformitate cu cerinţele instituţiilor statului,
pentru uzul tuturor categoriilor de utilizatori.
Aceste reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale
consolidate, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor
financiare anuale consolidate.
Ordinul M.F.P nr. 3055/2009 intră în vigoare în data de 1 ianuarie 2010, dată la
care se abrogă Ordinul M.F.P nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene. Ordinul M.F.P nr. 3055/2009 precizează că în scopul
întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
24
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 22/61
În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele
inventarierii.
Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE se aplică inclusivîn cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie.
Conform Ordinului M.F.P nr. 3055/2009 valoarea contabilă a unui activ este
valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele
amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.
Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii se face potrivit Ordinului M.F.P nr. 3055/2009 şi normelor emise în acest
sens de Ministerul Finanţelor Publice, publicate în Ordinul MFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei,
potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor
de valoare.
Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate înminus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiaza distinct în contabilitate, în
conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.
Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin
ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru
stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât
valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează pâna la valoarea realizabilă netă, prin
constituirea unei ajustări pentru depreciere. Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de
execuţie.
În înţelesul Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, prin
valoare realizabilă netă a stocurilor se inţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut
pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea
25
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 23/61
bunului, atunci când este cazul şi costurile estimate necesare vânzării.
Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă
de încasare sau de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la
inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama
ajustărilor pentru deprecierea creanţelor. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru
pierdere de valoare.
2.1.2 IAS 2 “Stocurile”
2.1.2.1 Obiectiv
Descrierea tratamentului contabil al stocurilor în sistemul costului istoric.
Standardul ofera indicatii referitoare la recunoasterea valorii stocurilor la data bilantului,
determinarea costului stocurilor si recunoasterea cheltuielilor cu stocurile, considerând orice
înregistrare la valoarea realizabila neta.
2.1.2.2 Aria de aplicabilitate
Standardul IAS 2 se aplică la orice stoc de bunuri sau servicii, cu excepţia: celor
deţinute de producători agricoli şi forestieri, stocurile de produse agricole după recoltă şi
stocurile de minerale, în măsura în care acestea sunt exprimate la valoarea lor netă de realizare şi
stocurile agenţilor comerciali în produse de bază, dacă acestea sunt exprimate la valoarea lor
justă netă.
În tratamentul contabil, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre
cost şi valoarea realizabilă netă, in concordanţă cu principiul prudenţei. Recunoaşterea stocurilor
se realizează la intrarea lor în gestiune potrivit surselor de provenienţă, adică: la achiziţie, la
obţinerea din producţie, la aducerea lor ca aport la capitalul social, la primirea lor prin donaţie şi
subvenţii.
26
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 24/61
Anularea recunoaşterii se realizează la iesirea din gestiune potrivit destinaţiilor
acestora: la vânzare, la predarea lor prin donaţie, la constatarea pierderilor din calamităţi, etc.
IAS 2 se aplica pentru contabilizarea tuturor stocurilor reflectate în situatiile
financiare întocmite în sistemul costului istoric, cu exceptia:
a) productiei în curs de executie obtinuta în cadrul contractelor de constructie, inclusiv celor
de prestari de servicii direct legate de acestea (IAS 11 - Contracte de constructie);
b) instrumentelor financiare (IAS 39 - Instrumente financiare: recunoastere si evaluare);
c) stocurilor de produse agricole, forestiere, minereuri care apartin producatorilor atunci
când sunt evaluate la valoarea realizabila neta, pe baza unor practici specifice fiecarui sector în
parte.
2.1.2.3 Evaluarea stocurilor potrivit IAS 2
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea
realizabila neta.
1. Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si
prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se
gasesc în prezent.
Aceste costuri pot fi:
a) Costurile de achizitie a stocurilor care cuprind pretul de cumparare, taxe de
import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritatile
fiscale), costuri de transport, manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de
produse finite, materiale si servicii. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare
sunt deduse pentru a determina costurile de achizitie.
Costurile de achizitie pot include diferentele de curs valutar care au aparut direct
din achizitionarea recenta de bunuri facturate în valuta doar în acele cazuri rare care sunt permise
prin tratamentul alternativ prevazut de IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb
valutar. Aceste diferente de curs valutar se limiteaza doar la acelea care au rezultat dintr-o
27
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 25/61
depreciere monetara accentuata împotriva careia nu exista nici un mijloc practic de acoperire a
riscului si care afecteaza datorii care nu pot fi deconectate, rezultate din achizitia recenta a
stocurilor.
Potrivit IAS 2, costul de achiziţie cuprinde: preţul de cumpărare, inclusiv taxelede import şi celelalte taxe de cumpărare, costurile de transport şi de manipulare şi alte costuri ce
pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri.
Societatea DICOSTA PRODUCT SRL a achiziţionat un utilaj din import pentru
care se consideră următoarele date:
- preţul de cumpărare facturat de către furnizor 436.000 lei
- taxele vamale achitate in vamă 8.000 lei
- TVA achitată în vamă 84.360 lei
- cheltuieli de transport 23.000 lei
- cheltuieli de manipulare 4.000 lei
- reducere acordată de furnizorul extern 9.000 lei
Costul de achiziţie = 436.000+8.000+23.000+4.000-9.000
Costul de achiziţie = 462.000 lei
b) Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitatilor
produse, cum ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea, ele includ si alocarea sistematica
a regiei de productie, fixa si variabila, generata de transformarea materialelor în produse finite.
Regia fixa de productie consta în acele costuri indirecte de productie care ramân relativ
constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, întretinerea sectiilor si
utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. Regia variabila de
productie consta în acele costuri indirecte de productie care variaza direct proportional sau
aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt costurile indirecte cu materiile
prime si materialele si cu forta de munca.
28
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 26/61
Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza
capacitatii normale de productie. Capacitatea normala de productie este productia estimata a fi
obtinuta, în medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane, în conditii normale,
având în vedere si pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului.
Nivelul actual de productie poate fi folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea
normala. Valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati de produs se majoreaza ca urmare a
obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. Regia nealocata este recunoscuta
drept cheltuiala în perioada în care a aparut. În exercitiile în care se înregistreaza o productie
neobisnuit (anormal) de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati de produs este
diminuata, astfel încât stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor. Regia
variabila este alocata fiecarei unitati de produs pe baza folosirii reale a facilitatilor productive.
Un proces de productie poate aduce la obtinerea simultana a mai multor produse.
Este cazul, de exemplu, al produselor cuplate sau în cazul în care un produs este principal si altul
este un produs secundar. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru
fiecare produs în parte, acesta se aloca pe baza unei metode rationale, aplicate cu consecventa.
Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vânzare relativa pe fiecare produs, fie în
stadiul de productie în care produsele devin identificabile, fie în momentul finalizarii procesului
de productie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativa. În
aceste cazuri, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabila neta si aceasta valoare se deduce
din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabila a produsului principal nu difera în
mod semnificativ fata de costul sau.
c) Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în masura în care reprezinta
costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se gasesc în prezent. De
exemplu, poate fi adecvata includerea în costul stocurilor a regiilor sau costul proiectarii
produselor destinate anumitor clienti.
Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul
stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
• Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie înregistrate peste limitele
normale admise;
29
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 27/61
• Cheltuieli de depozitare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în
procesul de productie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricatie;
• Regii generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor în forma si în
locul în care se gasesc în prezent; si
• Costuri de desfacere.
În anumite circumstante, costul îndatorarii poate fi inclus în costul stocurilor.
Aceste circumstante sunt identificate prin tratamentul contabil alternativ permis IAS 23 Costul
îndatorarii.
2. Valoarea realizabila neta este pretul de vânzare estimat în conditiile normale
de activitate, diminuat cu costurile necesare finalizarii lor, precum si cu costurile de vânzare.
Costul stocurilor nu este recuperabil daca aceste stocuri au suferit deteriorari, au
fost uzate moral integral sau partial sau preturile lor de vânzare s-au diminuat.
Practica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pâna la valoarea realizabila neta,
este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate în bilant la o valoare
mai mare decât valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vânzarea lor.
De obicei, stocurile sunt diminuate pâna la valoarea realizabila neta element cu
element. În unele cazuri poate fi mai adecvata gruparea elementele similare sau conexe. Acesta
poate fi cazul unor elemente de stoc care apartin aceleiasi game de produse care au scopuri sau
utilizari similare, stocuri care sunt produse sau comercializate în aceeasi zona geografica, etc.
Estimarea valorii realizabile nete se bazeaza pe cele mai credibile dovezi în
momentul în care are loc estimarea valorii stocurilor si trebuie sa ia în considerare fluctuatiile de
pret si de cost care sunt direct legate de evenimentele care au intervenit dupa finele perioadei, în
masura în care aceste evenimente confirma conditiile existente la sfârsitul perioadei.
Estimarea valorii realizabile nete ia în considerare, de asemenea, scopul pentru
care stocurile sunt detinute. Astfel, valoarea realizabila neta a stocurilor ce urmeaza a fi livrate în
baza unor contracte ferme pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii este pretul stabilit
30
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 28/61
contractual. În situatia în care cantitatea contractata este mai mica decât cantitatea detinuta,
valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vânzare
practicate pe piata.
Valoarea materialelor si a consumabilelor folosite în productie nu este diminuatasub cost daca se estimeaza ca produsele finite în care urmeaza sa se încorporeze vor fi vândute
pentru un pret mai mare sau egal cu costul lor. În caz contrar, costul materialelor aferente se
diminueaza pâna la valoarea realizabila neta.
Pentru fiecare perioada ulterioara se efectueaza o noua evaluare a valorii
realizabile nete. Daca acele conditii care au determinat decizia de a diminua valoarea realizabila
neta au încetat sa mai existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel
încât noua valoare contabila a stocului sa fie egala cu cea mai mica valoare dintre valoarea de
intrare si valoarea realizabila neta revizuita.
3. Evaluarea stocurilor la ieşire.
Ieşirea stocurilor din gestiune se face, in principal, prin consum şi prin vânzare. IAS 2
grupează stocurile în funcţie de posibilitatea de identificare a lor în: stocuri identificabile şi
stocuri fungibile şi delimitează următoarele metode de evaluare:
1. pentru stocurile identificabile : Metoda Identificării Specifice(IS)
2. pentru stocurile fungibile :
● ca tratamente contabile de baza :
- metoda costului mediu ponderat (CMP);
- metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO);
● ca tratament contabil alternativ- metoda ultimul intrat-primul ieşit (LIFO);
● alte tratamente
- metoda preţului prestabilit( cost standard);
31
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 29/61
- metoda la preţ cu amănuntul;
4. Metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO)
Metoda FIFO presupune evaluarea ieşirilor din stoc la costul intrărilor, în ordinea
cronologică a apariţiei, iar stocul final fiind constituit din elementele cele mai recente.
Considerând următoarele date pentru stocul de şuruburi în decembrie 2008, în
cadrul societăţii DICOSTA PRODUCT SRL:
- stoc iniţial 50 buc x 2,0lei/buc;
- intrări : 03.12.2008: 10 buc x 2,20lei/buc;18.12.2008: 20 buc x 2,40lei/buc;
- ieşiri : 10.12.2008: 30 buc x 2,0lei/buc = 60 lei
28.12.2008: 20 buc x 2,0lei/buc= 40 lei
100 buc x 2,20lei/buc=220 lei
10 buc x 2,40lei/buc=24 lei 284 lei
344 lei
● stoc final : 10 buc x 2,40= 24 lei
Evaluarea ieşirilor prin metoda FIFO, la cele mai mici costuri conduce la o
majorare a rezultatului exerciţiului(profitului) şi a impozitului pe profit.
5. Calculul costului stocurilor ieşite după metoda LIFO
Metoda LIFO presupune evaluarea ieşirilor de stocuri din gestiune la costul
ultimei intrări (lot), la costul lotului anterior, în ordine cronologică.În felul acesta stocul final
este evaluat la cele mai vechi costuri.
6. Evaluarea stocurilor la inventar
32
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 30/61
Potrivit normei IAS 2, cu ocazia inventarierii stocurile se evaluează la valoarea
actuală(de inventar), valoare realizabilă netă(VRN). VRN este preţul de vânzare estimat, mai
puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzarii.
Prevederile normei IAS 2 rezultă că valoarea realizabilă netă este determinată prin
estimare, in funcţie de o serie de factori : constatare, probe sau alte modalităţi(deprecierea
costurilor, fluctuaţiile de preţ şi de cost,etc).
7. Evaluarea la bilanţ
IAS 2 prevede că, în bilanţ, stocurile sa fie evaluate la cea mai mică valoare dintre
cost şi valoarea realizabilă netă.
Situaţiile financiare trebuie să prezinte urmatoarele informaţii:• Politicile contabile, inclusiv formulele de calcul utilizate pentru determinarea costului.
• Valoarea totală a stocurilor şi valoarea contabilă a fiecărei categorii de stocuri.
• Valoarea stocurilor inregistrate la VRN.
• Valoarea oricăror diminuări şi stornări ale diminuărilor valorii stocurilor.
• Stocurile gajate în contul datoriilor.
• Costurile stocurilor recunoscute drept cheltuială.
Informatiile privind valoarea contabila a diverselor categorii de stocuri, precum si
dimensiunea modificarilor acestor active sunt utile beneficiarilor situatiilor financiare.
2.2 Metode de contabilizare a stocurilor
2.2.1 Metoda inventarului permanent
În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în conturile de stocuri se
înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric, ceea ce permite
stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.
33
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 31/61
Conform normelor contabile din ţara noastră, în condiţiile utilizării inventarului
permanent, unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie
de specificul activităţii şi de necesităţile proprii.
În cazul utilizării inventarului permanent, conturile de stocuri se debitează cuintrările de bunuri şi se creditează cu ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfârşitul
exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite
prin inventariere. Dacă există diferenţe în plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza
aducându-se stocurile la nivelul lor real.
Metoda inventarului permanent este utilizat de unităţile mari şi mijloci şi constă în
utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări în permanenţă stocul scriptic al
acestora după fiecare operaţie de intrare şi de ieşire, astfel, contabilitatea sintetică a stocurilor va
reflecta:
• stocul iniţial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate
fi decât debitor,
• intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor înregistra în debitul
contului,
• ieşirile din cursul lunii, pe baza documentelor de ieşire, vor forma rulajul creditor al
contului,
• în baza elementelor menţionate: stoc iniţial, intrări, ieşiri – se va stabili în permanenţă
stocul scriptic al bunurilor, care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile
faptice, din a căror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
• utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor,
• folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor,
• conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele
de contabilitate analitică.
34
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 32/61
Evidenţierea analitică a stocurilor în varianta inventarului permanent poate fi
organizată după una din metodele :
1. metoda operativ contabilă sau pe solduri, ce presupune :
- evidenţierea cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare, pe categorii de stocuri, cu
ajutorul fişelor de magazie întocmite pe baza documentelor de intrare-ieşire.
- Preluarea documentelor de intrare – ieşire în contabilitate, pe baza borderoului de predare a
documentelor.
- întocmirea registrului stocurilor la sfarşitul perioadei în care se va menţiona cantităţile de
stocuri, valorile stocurilor calculate prin înmulţirea cantităţilor cu preţurile de facturare şi
totalurile valorilor pe pagini , pe grupe, subgrupe şi conturi sintetice.
2. metoda cantitativ valorică sau pe fişe de cont analitice şi presupune :
- înregistrarea cantitativă a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în fişele de magazine;
- înregistrarea documentelor în fişele de cont analitice pentru valori materiale;
- verificarea concordanţei înregistrarilor din fişele de cont analitice cu situaţia din fişele de
cont sintetice cu ajutorul balanţei de verificare analitice.
3. metoda global valorică , constă în ţinerea evidenţei numai valoric, atât la locul de
depozitare, cât şi in contabilitate.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de muncă, dar
asigură o mai riguroasă cunoaştere, în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al
integrităţii lor.
2.2.2 Metoda inventarului intermitent
Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate
pe baza inventarierii lor la finele fiecărei luni. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă între
35
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 33/61
valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor, pe de o parte şi valoarea stocurilor finale
stabilite prin inventariere, pe de altă parte. Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea:
E = Si + I - Sf
În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a
conturilor de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi , respectiv, a recalculării stocurilor scriptice
după fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul
lunii, iar intrările de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli
corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ prestabilit, după caz. La sfârşitul
fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de
stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul
lunii următoare.
Metoda inventarului intermitent constă în:
• înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri, din cursul unui exerciţiu financiar, direct în
conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
• regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare faptice prin:
- destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza căacesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar,
- restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului
financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
În urma acestei tehnici de înregistrare, conturile de stocuri reflectă mărimea reală
a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile efective
cu aceste consumuri.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unităţile mici şi mijlocii şi
constă în neurmărirea prin contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în cursul
perioadelor. Conturile de stocuri se utilizează numai la finele perioadelor de gestiune când se
debitează cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere.
36
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 34/61
Mişcările de stocuri din cursul perioadei nu afectează conturile de stocuri, ci direct conturile de
cheltuieli.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate,
dacă inventarierile faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar. Ea nu permite, însă, un control rigurosal gestionării şi al asigurării integrităţii lor.
Dezavantajul acestei metode constă în lipsa unor informaţii detaliate privind
stocurile existente in patrimoniu, la un moment dat.
Potrivit principiului permanenţei metodelor , metoda aleasă trebuie să fie
utilizată, cu consecvenţă, de la un exerciţiu financiar la altul, pentru elemente similare de natura
stocurilor.
SECŢIUNEA 3
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
DICOSTA PRODUCT S.R.L
Denumirea societăţii este DICOSTA PRODUCT SRL, având ca scop principal
fabricarea şi montarea de echipamente electrice de iluminat în cantitatea şi calitatea necesare,care să permită onorarea cerinţelor clienţilor.
Activităţile societăţii se derulează în România. Clienţii principali sunt din ţară,iar
furnizorii sunt localizaţi în România.
37
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 35/61
Societatea are 2 asociaţi şi este condusă de către un director general , care la
rândul său are în subordine 30 salariaţi.
Compartimentul Contabilitate
Compartimentul contabilitate asigură şi răspunde de evidenţa şi cunoaşterea
situaţiei patrimoniului, a modului de realizare a indicatorilor prevăzuţi în plan şi modul în care se
administrează fondurile materiale şi băneşti puse la dispoziţia societăţii comerciale, avănd
următoarele atribuţii:
• Asigură şi răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii
valorilor patrimoniale;
• Răspunde de efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind:
- Contabilitatea operaţiunilor de capital (modificări ale capitalului social, diferenţe
de reevaluare, rezerve, rezultate);
- Contabilitatea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare (evidenţa
terenurilor, înregistrarea permanentă a existenţei şi mişcării imobilizărilor corporale, precum şi
calculul amortizării acestora pe grupe, efectuarea plăţilor pentru achiziţii de mijloace fixe,
încasarea facturilor, evidenţa mijloacelor fixe date sau primite cu chirie, evidenţa titlurilor de
participare);
- Contabilitatea stocurilor (evidenţa permanentă a intrărilor şi ieşirilor de materii
prime, materiale, ambalaje pe analitici şi gestiuni de la nivelul societăţii, precum şi a celor aflate
la terţi, evidenţa materialelor de natura obiectelor de inventar în depozit şi în folosinţă pe gestiuni
şi pe oameni, calculul uzurii acestora, întocmirea balanţelor sintetice şi analitice la toate conturile
de stocuri, urmand concordanţa dintre acestea);
• Contabilitatea creditorilor (evidenţa sumelor datorate de unitate unor terţe persoane fizice
sau juridice şi restituirea lor în timp);
• Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatul exerciţiului ;
38
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 36/61
• Întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice urmărind concordanţa cu
balanţele analitice şi depune raportările contabile conform normelor metodologice
aprobate de Ministerul Finanţelor;
• Întocmeste situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanţurile
semestriale şi anuale cu anexele respective;
• Răspunde de întocmirea şi păstrarea documentelor contabile, conform legii contabilităţii,
opozabile în justiţie: registrul jurnal; registrul inventar; cartea mare.
Obiectivele contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt, în
principal legate de realizarea funcţiilor comerciale ale întreprinderii.
Principalele obiective ce revin contabilităţii în acest domeniu sunt:
• Urmărirea şi controlul realizării programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenţei
pe grupe şi feluri de stocuri, precum şi a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri
de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigură informaţii utile
cu privire la stadiul aprovizionării.
• Asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi urmărirea
permanentă a mişcării lor. Se asigură prin organizarea contabilităţii mijloacelor circulante
materiale pe gestiun şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ şi valoric,
înregistrarea exactă şi la timp a cuantumului mişcărilor şi a diferenţelor constatate la
inventariere.
• Urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea
mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea
lor din depozit, evidenţa economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum şi a
materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secţiile de fabricaţie.
• Evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra patrimoniului şi
rezultatelor, prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.
39
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 37/61
• Promovarea principiului prudenţei şi principiului continuităţii activităţii la evaluarea şi
înregistrarea în contabilitate a stocurilor.
Realizarea acestor obiective este condiţionată de studierea şi luarea în considerarea factorilor specifici care influenţează organizarea contabilităţii activelor circulante materiale
printre care:
• mărimea întreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate
sintetică a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului
intermitent.
• structura organizatorică şi funcţională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul
documentelor primare şi evidenţa analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activităţii
de aprovizionare şi livrare, depozitare şi mişcare a stocurilor de materiale constituie
premise de bază a contabilităţii, întrucât operaţiile specifice lor generează o mare
diversitate de documente primare de a căror corectă întocmire şi completare depinde
gradul de exactitate a informaţiilor furnizate.
• caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în funcţie de care se
face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii şi conturile sintetice
corespunzătoare lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor şi pe această bază se
organizează evidenţa operativă şi contabilitatea analitică.
• modul de evaluare a activelor circulante materiale influenţează, în special, modul de
înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică, dar şi alegerea metodelor de determinare
a preţurilor de ieşire a stocurilor.
• sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenţează organizareacontabilităţii stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative şi valorice a intrărilor,
ieşirilor şi stocurilor, precum şi a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, în
funcţie de care se aleg metodele de contabilitate analitică a stocurilor.
40
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 38/61
SECŢIUNEA 4
ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE PRIVIND STOCURILE IN CADRUL
SOCIETATII DICOSTA PRODUCT S.R.L
4.1. Opera iuni generaleṭ
Operaţia 1) Societatea achiziţionează în data de 31.11.2011 de la furnizor , materii prime sub
forma a 60 foi de tablă zincată pentru realizarea de panouri publicitare(60bucx100lei).
Cheltuielile de transport aferente acestei tranzacţii sunt de 350 lei, cheltuielile de manipulare 150
lei. Furnizorul va fi plătit în data de 17.12.2011 .În data de 10.12.2011 se vor da în folosinţă 35
foi de tablă zincată la preţ de achiziţie.
a) Înregistrarea datoriei către furnizor şi a intrării de materii prime conform facturii nr.4088 din
data de 31.11.2011 :
• valoare de intrare = 60 buc x 100 + 350 + 150 = 6.500 lei.
41
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 39/61
• preţul de achiziţie a unei foi de tablă zincată = 6.500 / 60 buc = 108,34 lei
% = 401 7.735 lei
Furnizori
301 6.500 lei
Materii prime
4426 1.235 lei
TVA deductibilă
b) Se înregistrează darea în consum a materiilor prime conform bonului de consum nr. 700 din
data de 05.12.2011.
• valoarea de dat în consum : 35 buc x 108,34 = 3.791,90 lei
601 = 301 3.791,90 lei
Cheltuieli cu materii Materii prime
Prime
c) Plata furnizorului conform ordinului de plată 778 din data de 17.12.2011
401 = 5121 7.735 lei
Furnizori Conturi la banci in leiOperaţia 2) În data de 15.12.2011 societatea recepţioneză obiecte de inventar de la furnizor,
preţul de cumpărare 5.000 lei, plata în data de 17.12.2011.
a) Se înregistrează datoria faţă de furnizor şi a intrării de obiecte de inventar conform facturii
1556 din data de 15.12.2011 :
% = 401 5.950 lei
Furnizori
303 5.000 lei
Materiale de natura
obiectelor de inventar
4426 950 lei
TVA deductibilă
42
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 40/61
Concomitent se înregistrează cheltuielile cu obiectele de natura inventarului.
603 = 303 5.000 lei
Cheltuieli privind Materiale de natura
materialele de natura obiectelor de inventar
obiectelor de inventar
b) Plata furnizorului conform ordinului de plata 779 din data de 17.12.2011.
401 = 5121 5.950 lei
Furnizori Conturi la banci in lei
Operaţia 3) Societatea DICOSTA PRODUCT S.R.L prezintă următoarele informaţii privind
stocul de materie primă (foi de tablă zincată pentru realizarea de panouri publicitare) pentru luna
decembrie 2011.- stoc iniţial în data de 05.12.2011
25 bucăţi x 108,34 lei = 2.708,50 lei
- pe parcursul lunii au existat intrări de materii prime în stoc astfel :
06.12.2011 – 100 bucăţi x 110 lei = 11.000 lei (cost efectiv materii prime + cheltuieli de
transport şi manipulare).
22.12.2011 – 80 bucăţi x 120 lei = 9.600 lei ( cost efectiv materii prime + cheltuieli de transport
şi manipulare).Operaţia 4) Consumurile înregistrate pe parcursul lunii au fost următoarele :
10.12.2011 - 110 bucăţi;
29.12.2011 - 70 bucăţi;
a) Înregistrarea intrării de 100 bucăţi de tablă zincată din data de 06.12.2011 conform facturii nr.
566:
% = 401 13.090 lei
Furnizori
301 11.000 lei
Materii prime
4426 2.090 lei
TVA deductibilă
43
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 41/61
b) Înregistrarea consumului de 110 bucăţi de tablă zincată din 10.12.2011 conform bonului de
consum nr. 708 aplicând metoda F.I.F.O.:
601 = 301 12.058,50 lei
Cheltuieli de Materii prime
materii prime 25 buc x 108,34 2.708,50 lei
85 buc x 110 9.350 lei
c) Înregistrarea intrării de 80 bucăţi foi de tablă zincată din data de 22.12.2011 conform facturii
nr. 793
% = 401 11.424 lei
301 9.600 leiMaterii prime
4426 1.824 lei
TVA deductibilă
d) Înregistrarea consumului de 70 bucăţi de tablă zincată din data de 29.12.2011 conform bonului
de consum nr. 711 aplicând metoda F.I.F.O
601 = 301 8.250 lei
Cheltuieli de Materii primematerii prime 15 buc x 110 1.650 lei
55 buc x 120 6.600 lei
- La sfârsitul lunii au rămas în gestiune 15 bucăţi de tablă zincată x 120 lei/buc = 1.800lei
Operaţia 5) Societatea DICOSTA PRODUCT S.R.L obţine în data de 18.12.2011 în urma
procesului de producţie 100 de panouri publicitare , valoarea unui panou la cost de producţie
1.000 lei .În data de 22.12.2011 societatea vinde 50 de panouri la preţul de 1.250 lei / bucata,
acestea se trimit prin note de Predare – Primire, pentru a se înregistra în gestiunea produselor
finite şi ies din gestiune la întocmirea facturii, iar încasarea vânzarii se va face în data de
31.12.2011 în bancă.
a) Înregistrarea celor 100 de panouri publicitare la cost de producţie în data de 18.12.2011.
- valoarea : 100 bucăţi x 1.000 = 100.000 lei
44
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 42/61
345 = 711 100.000lei
Produse finite Variaţia stocurilor
b) Înregistrarea vânzării celor 50 de panouri publicitare în data de 22.12.2011 conform facturii
nr. 5567.
- valoare de vânzare : 50 bucăţi x 1.250 = 62.500 lei
411 = % 74.375 lei
Clienţi
701 62.500 lei
Venituri din vânzarea
Produselor finite
4427 11.875 leiTVA colectată
c) Înregistrarea ieşirii din gestiune a celor 50 panouri publicitare în urma vânzării din data de
22.12.2011:
- valoare : 50 bucăţi x 1.000 = 50.000 lei
711 = 345 50.000 lei
Variaţia stocurilor Produse finite
d) Înregistrarea încasării prin bancă a vânzării în contul curent în lei.
5121 = 411 74.375 lei
Conturi la bănci Clienţi
în lei
Metoda de inventariere utilizată în cadrul societăţii este inventarul permanent.La
sfârsitul exerciţiului financiar se compară soldurile conturilor de stocuri cu valorile care rezultă
în urma inventarierii.Dacă se constată diferenţe între cele două valori(scriptice şi faptice), acestea
se înregistrează în contabilitate, în vederea reflectării în bilanţ a valorii reale a stocurilor.
1) Plusurile de materii prime, constatate la inventariere se înregistrează astfel :
301 = 758
45
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 43/61
Materii prime Alte venituri din exploatare
2) Minusurile de materii prime constatate la inventariere se înregistrează astfel :
601 = 301
Cheltuieli cu Materii prime
materii prime
3) În cazul în care acestea sunt imputabile unei persoane se face urmatoarea înregistrare
contabilă :
461 = 758
Debitori diverşi Alte venituri din exploatare
4.2 Analiza economico-financiară a societăţii DICOSTA PRODUCT S.R.L
Sursa informaţională de bază necesară analizei este bilanţul contabil, document de
sinteză ce dă imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat sub dublu aspect : al
asigurării juridice (pasiv) şi al destinaţiei economice (activ).
Analiza structurii patrimoniale are ca obiect stabilirea raporturilor dintre diferiteleelemente patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia mijloacelor şi
surselor generate de schimbările interne şi de intervenţia cu mediul economic.
Problematica analizei financiare este circumscrisă în aspectele următoare:
• caracterizarea generală a structurii patrimoniale a unităţii;
• sistemul de factori care acţionează asupra structurii patrimoniale a unităţii;
• analiza de structură.
Pe baza datelor din bilanţul contabil şi din contul de profit şi pierdere, pe baza
raportului de gestiune se face o analiză de ansamblu a activităţii economico - financiare a
societăţii.
46
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 44/61
4.2.1. Analiza potenţialului material
Analiza potenţialului material implică abordarea celor două categorii active, fixe
şi circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii şi eficienţei lor.
Relevant pentru evidenţierea manierei de valorificare a potenţialului material la societatea
DICOSTA PRODUCT S.R.L este eficienţa acestuia.
4.2.2 Analiza eficienţei utilizării activelor circulante
Analiza eficienţei utilizării activelor circulante se realizează cu ajutorul indicatorilor: viteza de
rotaţie a activelor circulante şi durata recuperării creanţelor.
4.2.3 Viteza de rotaţie a activelor circulante
Viteza de rotaţie a activelor circulante se exprimă prin:
• număr de rotaţii Ac
CA Nr =
• durata unei rotaţii Nr
D360
=
Viteza de rotaţie a activelor circulanteTabelul nr.1
Nr.crt.
Indicatori 2010 2011 ∆2011/2010 %2011/2010
1. Cifra de afaceri - lei 50.206.286 75.266.263 25.059.977 149,912. Active circulante – lei 19.027.416 35.349.091 16.321.675 185,783. Rotaţia activelor circulante
(zile) 136,43 169,08 32,65 123,93
4. Rotaţia activelor circulante
(nr. de rotaţii) 2,64 2,13 -0,51 80,685. Eliberare/imobilizare de
active circulante (lei) - 6.826.231,90 - -
Imobilizarea(+) sau eliberarea(-) de active circulante( )
360
1*01 CA D D −
=
47
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 45/61
( )
90.231.826.6360
263.266.75*43.13608.169=
−
= I lei
Din analiza efectuată, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor
circulante, respectiv mărirea duratei unei rotaţii cu 32,65 zile, ceea ce are ca efect direct oimobilizare de capital în sumă de 6.826.231,90 lei. Încetinirea vitezei de rotaţie a activelor
circulante s-a datorat, în totalitate, creşterii soldului mediu al activelor circulante într-un ritm
superior celui al cifrei de afaceri.
4.3 Analiza rentabilităţii
Ratele rentabilităţii sunt calculate în tabelul 2. Examinarea informaţiilor din tabel
atestă o situaţie nefavorabilă din punct de vedere economic pentru această zonă a analizei.
Indicatorii de rentabilitate Tabelul nr. 2
Nr.crt.
IndicatoriRealizări -lei -
2010 20111. Cifra de afaceri (lei) 50.206.286 75.266.2632. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (lei) 46.154.040 68.109.1353. Profit brut (lei) 6.273.672 8.680.6674. Active totale (lei) 23.797.715 41.317.2955. Capital propriu (lei) 10.471.185 14.424.9846 Capital permanent (lei) 10.471.185 14.424.9847. Rata rentabilităţii costurilor Rc =
(Profit brut/Cheltuieli totale*100) 13,59% 12,75%8. Rata rentabilităţii veniturilor Rv=(Profit
brut/Cifra de afaceri *100) 12,50% 11,53%
9. Rata rentabilităţii activelor totale Rf =(Profit brut/Active totale *100) 26,36% 21,01%
10. Rata rentabilităţii financiare Rf =(Profit brut/Capital propriu *100) 59,91% 60,18%
48
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 46/61
11. Rata rentabilităţii financiare Rf =(Profit brut/Capital permanent*100) 59,91% 60,18%
• Rata rentabilităţii costurilor, reflectă modul în care societatea a gestionat resursele
care au intrat în costuri – scade de la 13,59% în anul 2010 la 12,75% în anul 2011.
Evoluţia negativă a acestui indicator se datorează creşterii costurilor într-un ritm mai
mare decât creşterea profitului;
• Rata rentabilităţii veniturilor scade de la 12,50% la 11,53% ceea ce înseamnă
creşterea profitului într-un ritm mai mic decât veniturile, deci o înrăutăţire relativă a
activităţii societăţii;
• Rata rentabilităţii resurselor ocupate (a activelor) înregistrează valori peste pragul
limită de 1% (un nivel de 1% sau mai mare de 1% este pozitiv). Valorile indicatoruluiînregistrează însă o scădere în anul 2011 comparativ cu 2010 (de la 23,36% la 21,01%
ceea ce indică un aspect negativ pentru activitatea viitoare a societăţii);
• Rata rentabilităţii financiare, care arată capacitatea capitalului investit de a produce
profit, creşte de la 59,91% în anul 2010 la 60,18% în anul 2011;
• Rata rentabilităţii economice este în anul 2010 de 59,91% crescând în anul 2011 până
la 60,18%.
4.4 Analiza patrimonială
4.4.1 Fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă
Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea economică a
societăţii, capacitatea acesteia de a face faţă necesităţilor financiare la un moment dat.
Fondul de rulment reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii, impusă de
diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum şi de decalajul dintre termenulmediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe
termen scurt devin exigibile.
Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilanţului patrimonial, este rezultatul
formulei:
49
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 47/61
FR = Capital permanent – Active imobilizate
Necesarul de fond de rulment (NFR), reprezintă diferenţa dintre nevoile
temporare şi sursele temporare, respectiv suma necesară finanţării decalajelor, care se produc în
timp, între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate, în principal, de activitatea de
exploatare.
Pe baza datelor din bilanţul patrimonial necesarul de fond de rulment se poate
determina astfel:
NFR = (Stocuri+Creanţe) – Obligaţii pe termen scurt
Trezoreria netă (Tn) este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de
rulment şi nevoia de fond de rulment, reflectând situaţia financiară a firmei, atât pe termen mediu
şi lung, cât şi pe termen scurt. Tn=FR-NFR
Indicatori privind fondul de rulment
Tabelul nr. 3
Nr.crt.
INDICATORI -lei- 2010 2011
1. Capital permanent 10.471.185 14.424.9842. Active fixe imobilizate 4.633.439 5.646.4613 Fond de rulment (1-2) 5.837.746 8.778.5234. Active circulante 19.027.416 32.349.091
5. Disponibilităţi 13.333.147 21.687.5696. Stocuri+creanţe (4-5) 5.694.269 13.661.5227. Datorii curente 5.083.927 9.228.9118. Nevoia de fond de rulment (6-7) 610.342 4.432.6119. Trezoreria netă (3-8) 5.227.404 4.345.912
Din datele prezentate rezultă că societatea a înregistrat un fond de rulment pozitiv
în anii 2010 şi 2011 ceea ce semnifică un excedent de lichidităţi potenţiale sau marjă de siguranţă
faţă de riscurile activităţii viitoare.
În ceea ce priveşte nevoia de fond de rulment, acest indicator înregistrează valori
pozitive pe toată perioada analizată. Valoarea sa pozitivă semnifică faptul că necesităţile
temporare posibile de imobilizat.
50
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 48/61
Trezoreria netă a înregistrat valori pozitive pe toată perioada analizată, ceea ce
semnifică o autonomie financiară a societăţii pe termen scurt. Trezoreria netă pozitivă este un
excedent monetar al exerciţiului financiar, fiind obţinut ca urmare a unei activităţi rentabile.
Cum fondul de rulment se utilizează pentru acoperirea parţială a activelor circulante (îndeosebi stocurile), prezintă importanţă două rate: rata de finanţare a capitalului
circulant şi rata de acoperire a stocurilor, calculate cu relaţiile:
Fond de rulmentRata de finanţare a capitalului circulant = * 100
Active circulante
Fond de rulmentRata de acoperire a stocurilor= * 100
Active circulante
Indicatori financiariTabelul nr. 4
Nr.crt.
IndicatoriRealizări - lei -
2010 20111. Fond de rulment (lei) 5.837.746 8.778.5232. Active circulante (lei) 19.027.416 35.349.0913. Stocuri (lei) 770.616 896.0964. Rata de finanţare a capitalului circulant 31% 25%5. Rata de acoperire a stocurilor 757,5% 979,6%
Situaţia poate fi considerată sub nivelul normal din punctul de vedere al ratei de finanţarea capitalului circulant care înregistrează valori cu mult sub 50% (31% în anul 2010 şi 25% în
anul 2011).
Valori înregistrate de rata de acoperire a stocurilor se datorează specificului societăţii
care nu operează cu stocuri.
51
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 49/61
4.5 Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii
Analiza lichidităţii şi a solvabilităţii societăţii evidenţiază proprietatea părţii materiale a
capitalului de a se transforma în bani.
Indicatorii utilizaţi în acest sens sunt calculaţi în tabelul 5.
Lichiditatea şi solvabilitatea
Tabelul nr.5Nr.crt.
IndicatoriRealizări -lei -
2010 20111. Active circulante (lei) 19.027. 416 35.349.0912. Datorii pe termen scurt (lei) 5.083.927 9.228.9113. Stocuri (lei) 770.616 896.0964. Capitaluri proprii (lei) 10.471. 185 14.424.9845. Datorii totale (lei) 13.326. 530 26.892.3116. Total pasiv (lei) 23.797. 715 41.317.2957. Rata lichidităţii patrimoniului
RLP= Active circulante/Datorii pe termen scurt*100
374,26% 383,03%
8. Rata lichidităţii parţialeRLp=(Active circ-stocuri)/Datorii pe termen scurt*100 359,11% 373,32%
9 . R at a s ol va bi li tă ţi i p at ri mo ni al eRSP=Capitaluri proprii/Total pasiv*100 44% 34,91%
10. Rata datoriilorRD=Datorii totale/Total pasiv*100 56% 65,9%
Valoarea ratei lichidităţii patrimoniului este expresia existenţei unui fond de
rulment care îi permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor
circulante. Valoarea ridicată a acestui indicator (374,26% în 2010 şi 383,03% în 2011) pune laadăpost societatea de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea
datoriilor la cererea creanţierilor.
Rata lichidităţii parţiale exprimă capacitatea societăţii de a-şi onora datoriile pe
termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.
52
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 50/61
Rata solvabilităţii patrimoniale înregistrează în anii 2010 şi 2011 valori care nu
se încadrează între cele considerate normale (60-70%) situaţia putând fi apreciată ca negativă.
Societatea DICOSTA PRODUCT S.R.L are un grad mare de îndatorare (56% în
2010 şi 65,09% în 2011).
CONCLUZII
Evaluarea stocurilor reprezintă un factor important pentru orice organizaţie,
metodele de evaluare a stocurilor av nd implicaţii financiare asupra rentabilităţii întreprinderii.ȃ
De asemenea, gestiunea eficientă a stocurilor minimizează riscul lipsei de lichiditate şi
îmbunătăţeşte performanţele financiare ale întreprinderii prin eficientizarea capitalului de lucru.
Problematica stocurilor este abordată, în mod direct, prin Standardul IAS denumit
"Stocuri", care se ocupă, în principal, de evaluarea stocurilor, cu excepţia evaluării lucrărilor în
curs. Acest standard precizează care sunt cheltuielile ce se iau în calculul costului stocurilor, iar
obiectivul principal al acestuia este să prescrie tratamentul contabil ce se aplică stocurilor, în
sistemul costului istoric. Un aspect important în contabilizarea stocurilor este valoarea costului
ce urmează a fi recunoscută drept activ şi "amânată" până la contabilizarea veniturilor aferente(aplicarea principiului conectării cheltuielilor la venituri). Prin acest standard sunt precizate
indicaţii practice referitoare la determinarea costului stocurilor şi contabilizarea sa ulterioară la
cheltuieli (ieşirea stocurilor), inclusiv a oricărei deprecieri până la nivelul valorii realizabile nete.
53
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 51/61
Datele rezultate în urma studiului de caz reliefează faptul că societatea a
înregistrat un fond de rulment pozitiv în anii de referinţă ceea ce reprezintă o marjă de siguranţă
faţă de riscurile activităţilor viitoare sau un excedent de lichidităţi potenţiale. Nevoia de fond de
rulment înregistrează valori pozitive ceea ce semnifică faptul că necesităţile temporare sunt
posibil de imobilizat. Ca rezultat al activităţili rentabile a intreprinderii, se remarca o autonomie
financiară pe termen scurt, concluzie trasă din valoarea pozitivă a trezoreriei nete.
Valoarea ridicată a ratei lichidităţii patrimoniului (374,26% în 2010 şi 383,03% în
2011) pune la adăpost societatea de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de
rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor. Un aspect negativ este dat de rata solvabilităţii
patrimoniale care nu se încadrează între limitele cele considerate normale (60-70%).
Ca si propuneri în ceea ce priveste activitatea ulterioara a companiei Dicosta
Product SRL am putea specifica îmbunătăţirea programului de aprovizioare şi gestiune astocurilor, prin aplicarea unor soluţii de management al stocurilor, care sa aduca in acelasi timp
si o optimizare a stocurilor de produse finite şi o optimizare a cheltuielilor de transport –
aprovizionare. De asemenea, se recomanda accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante
prin reducerea soldului mediu al creanţelor.
Pe o piaţă concurentiala puternică, pentru a-şi păstra poziţia fermă între
competitori, se recomandă ca societatea Dicosta Product SRL să îşi previzioneze şi prognozeze
profiturile viitoare, pe termen mediu si lung, astfel încât să se poată adapta în cazul unor schimbări ce pot apărea în derularea actitivăţii, fără ca rentabilitatea şi profitul să fie afectate
semnificativ.
54
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 52/61
B I B L I O G R A F I E
► Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă - Control financiar şi expertiză contabilă, Editura Eficient, Bucureşti,1996;
► Cicilia Ionescu - Contabilitate.Baze şi proceduri, editia a III a, revizuită, editura Fundaţia România deMâine, Bucureşti, 2008
► Cicilia Ionescu - Contabilitate- Bazele teoriei si practicii contabile , Editura Fundaţia România deMâine, Bucureşti, 2005
► Iosefina Moroşan - Analiza economico-financiară, ediţia a II a, revăzută şi adăugită, Editura FundţiaRomânia de Mâine, 2008
► Vasile Răileanu, Mihai Ristea, Dumitru Vişan - Contabilitatea financiară a înteprinderii; EdituraUniversitară, Bucureşti, 2004
► Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu - Analiză economico-financiară; Ediţia a doua
revizuită şi adăugită; Editura Economică , 2005
LEGISLATIE
► Legea 82/1991, Legea Contabilităţii, actualizată şi republicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr. 545/18.VI.2008.
55
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 53/61
► Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 927/23.XII.2003.
► O.M.F.P nr. 1752/2005 Reglementari Contabile conforme cu Directivele europene, Monitorul Oficialal României, nr. 1080 bis /30.XI.2005
► O.M.F.P nr. 3055 Reglementări Contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial alRomâniei , Partea I, Nr. 766 bis/10.XI.2009
► O.M.F.P nr. 2861 Organizarea şi efectuarea inventarierii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ,
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 / 20.X.2009
ALTE SURSE
http://www.listafirme.ro
http:// anaf.mfinante.ro
ANEXE 3
ANEXA 1
Date informative privind agentul economic cu codul unic de identificare 16503
Denumire: DICOSTA PRODUCT S.R.L.
Adresa: Sos. IANCULUI 37 BUCURESTI
Judetul: MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Numar de inmatriculare la Registrul Comertului: J40 /6619 /1992
Act autorizare: -
Codul postal: 21718
Telefon: 0213506466
Fax: -
3 Sursa tuturor anexelor acestei lucrări este: www.listafirme.ro
56
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 54/61
Stare societate: INREGISTRAT din data 19 martie 1992
Observatii privind societatea comerciala: -
Data inregistrarii ultimei declaratii: (*) 08 aprilie 2009
Data ultimei prelucrari: (**) 10 April 2009
Impozit pe profit (data luarii in evidenta): 01-JAN-03
Impozit pe veniturile microintreprinderilor (data luarii inevidenta):
NU
Accize (data luarii in evidenta): NU
Taxa pe valoarea adaugata (data luarii in evidenta): 01-AUG-93
Contributia de asigurari sociale (data luarii in evidenta): 31-JAN-04
Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator (data luarii in evidenta):
31-JAN-04
Contributia de asigurari pentru somaj (data luarii inevidenta):
31-JAN-04
Contributia angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale (data luarii in evidenta):
NU
Contributia pentru asigurari de sanatate (data luarii inevidenta):
31-JAN-04
Contributii pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice (data luarii in evidenta):
NU
Taxa jocuri de noroc (data luarii in evidenta): NU
Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (dataluarii in evidenta):
01-JAN-03
57
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 55/61
Impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna(data luarii in evidenta):
NU
Redevente miniere/Venituri din concesiuni si inchirieri(data luarii in evidenta):
NU
Redevente petroliere (data luarii in evidenta): NU
(*) Data ultimei cereri de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a ultimei declaratii de inregistrare/mentiuni de laorganul fiscal competent.
(**) Data prelucrarii cererii de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a declaratiei de inregistrare/mentiuni de laorganul fiscal competent, de catre ANAF
(***) Pentru modificarea informatiilor referitoare la datele de identificare ale contribuabililor comercianti(inregistrati la ONRC), va rugam sa va adresati Oficiului Registrului Comertului competent. Dupa modificareadatelor de la Oficiul Registrului Comertului, informatiile se vor actualiza si pe site-ul MFP.
ANEXA 2
Indicatori din situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2011 depuse la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor Publice cf. OMFP nr. 52/2012 privind aspecte legate de întocmirea şi
depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor anuale la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor Publice, de către entităţile al căror exerciţiu financiar coincide cu anul
calendaristic, care au aplicat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu
modificările şi completările ulterioare.
Tip situatii financiare depuse
BILANT SCURTCONFORM
ORDINULUI
1752/2005
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 579006
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 247943
58
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 56/61
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 200291
Creante 191782
Casa si conturi la banci -144130
CHELTUIELI IN AVANS -
DATORII - TOTAL 521385
VENITURI IN AVANS -
PROVIZIOANE -
CAPITALURI - TOTAL, din care: 305564
Capital social subscris varsat 450
Patrimoniul regiei -
Patrimoniul public -
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 704749
VENITURI TOTALE 704749
CHELTUIELI TOTALE 692577
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 12172
-Pierdere 0
59
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 57/61
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 8800
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 13
Tipul de activitate, conform clasificarii CAENServicii de reprezentare
media
ANEXA 3
Indicatori din situaţiile financiare la 31 decembrie 2010 ale operatorilor economici care auaplicat în exerciţiul financiar 2010 OMFP NR. 3055/2009 cu modificările şi completărileulterioare.
Tip situatii financiare depuse
BILANT SCURTCONFORM
ORDINULUI1752/2005
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 514604
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 209127
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 194804
Creante 152293
Casa si conturi la banci -137970
60
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 58/61
CHELTUIELI IN AVANS 40001
DATORII - TOTAL 364671
VENITURI IN AVANS -
PROVIZIOANE -
CAPITALURI - TOTAL, din care: 399061
Capital social subscris varsat 450
Patrimoniul regiei -
Patrimoniul public -
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 543854
VENITURI TOTALE 548539
CHELTUIELI TOTALE 534980
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 13559
-Pierdere -
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 7109
-Pierdere -
Indicatori din DATE INFORMATIVE
61
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 59/61
Numar mediu de salariati 11
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Servicii de reprezentaremedia
ANEXA 4
62
7/29/2019 Chiriacescu Alina - Lucrare de Disertatie
http://slidepdf.com/reader/full/chiriacescu-alina-lucrare-de-disertatie 60/61
ANEXA 5
Statistici
63