ciclul elementar

8/18/2019 CICLUL ELEMENTAR

1/70


2/70

4

Fluviul Dunărea

Din Germania, izvorând din Munţii Pădurea Neagră prin doiauenţi, Breg si Brigach, porneşte în lume uviul Dunărea, al doileaca lungime din Europa, după Volga. Lungimea totală a Dunării estede 2857 km, din care 1075 km pe teritoriul României. La vărsare înMarea Neagră formează Delta Dunării.

Fluviul este impărţit în trei sectoare: cursul superior, cu olungime de 1060 km (de la izvoare şi până la Poarta Devin-Slovacia),

cursul mijlociu (se desfăşoară între Poarta Devin şi Baziaş, lung de722 km) şi cursul inferior (între Baziaş şi până la vărsarea în Marea Neagră). Cursul inferior al Dunării mărgineşte sau străbate teritoriulRomâniei pe 38% din lungimea sa totală. El se împarte în patrusubsectoare cu caracteristici distincte: Deleul Dunării (Baziaş-Porţilede Fier), Subsectorul luncii (Porţile de Fier-Călăraşi), Subsectorul bălţilor (Călăraşi-Brăila), Dunărea Maritimă (Brăila-Marea Neagră).

Ştiaţi că…. Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros/ Istru / Hister / Danaistru, în scrierile greceşti şi Danubius în celelatino-romane. Dunărea este un important drum uvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia,

România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina). Trece prin patrucapitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.


3/70

5

Fig. 1 Bazinul hidrografic al Dunării

1. Arată pe hartă cursul Dunării, de la izvor la vărsare.2. Completând în textele de mai jos spaţiile libere cu expresiile/

cuvintele din paranteze, veţi descoperi cum au descris oamenii decultură Dunărea:

„De …….. şi de ……… se leagă întreaga viaţă a …….nostru; ea estepartea care ne tine în contact cu popoarele civilizate din ……… şicentrul ………...” (Grigore Antipa)(Dunăre, poporului, Carpaţi, apusul, Europei)

„Privită de pe pragul de …….. de la gura Oltului, Dunărea se dovedeştecovârşitoare şi …………. Într-o neînchipuită învălmăşeală, milioanede tauri ………. vin unul după altul, îmbulzindu-se orbeşte, abiaîncăpând în ………. săpată de năpraznicul lor ……….... Împărăţii deapă trec la vale, împărăţii întregi, ca şi cum undeva, într-un punct vital,s-ar fi desăcut ………… care tine legată materia. ” (Geo Bogza)(nisip, de necuprins, albia, lichizi, puhoi, nodul)

APLICATII


4/70

6

De ce este importantă Dunărea pentru Brăila?

Situarea geogracă a Brăilei pe valea Dunării şi marea bogăţie

de resurse naturale, în special de peşte, au constituit principalii factoricare au contribuit la evoluţia Brăilei într-un important centru economic.Dovezile istorice găsite pe teritoriul judeţului Brăila indică existenţaunor legături comerciale ale locuitorilor cu coloniile greceşti încă dinantichitate. Dunărea a fost pentru brăileni o poartă spre Marea Neagrăşi spre Europa Centrală. O perioadă istorică îndelungată, Brăila a fostcel mai important port comercial al Dunării de Jos.

În perioada 1836 – 1890 a fost decretat pentru oraşul Brăilaregimul de porto – franco, oraşul Brăila devenind loc de antrepozit, iarmărfurile care treceau prin portul Brăila erau scutite de taxă vamală.Brăila era astfel antrepozit pentru întreaga regiune dintre Carpaţi şiBalcani, sute de vase venind în ecare an; acestea încărcau grâu, orz,sare, miere, piei de vită, lână, seu, lemn de construcţii, cânepă, in,fasole şi aduceau pânzeturi şi stofe de bumbac, de mătase, in şi lână,

porţelanuri, bijuterii, coloniale, medicamente. Atraşi de puterea comercială a Brăilei, negustori din întreagaEuropă s-au aşezat pe aceste meleaguri. Populaţia cuprindea, pe lângălocuitorii autohtoni, şi numeroşi străini: greci, bulgari, evrei, turci,albanezi, italieni etc.

Dicţionar

antrepozit - loc, magazie în care se depozitează stocuri demărfuri sau de materiale.


5/70

7

Aplicaţii

1. Citeşte textul următor. Explică enunţul subliniat.„Brăila, oraş situate pe malul stâng al Dunării şi-n partea estică

a Câmpiei Bărăganului, pare un oraş ca oricare altul, dar este deneasemuit cu niciunul. Modestul colţ de lume care nu te uimeşte pringrandoare şi strălucire a trăit prin port. El a dat oraşului personalitateşi pitoresc.” (Dumitrica Albu – „O singură Dunăre”)

2. Priveşte imaginea următoare şi descrie Dunărea la Brăila pentruun prieten real sau imaginar, invitându-l să viziteze aceste locuri.

Fig. 2 Dunărea la Brăila………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….................................


6/70

8

Unde se găseşte Balta Micăa Brăilei?

Balta Mică a Brăileise găseşte în subsectorulbălţilor.

Reprezintă o porţiunerestrânsă din Balta Brăilei(Insula Mare a Brăilei) şi se

desăşoară pe 62 km, de lalocalităţile Giurgeni şi Vadu-Oii, până în apropiere demunicipiul Brăila, ocupând osupraaţă de 241 Km2.

Fig. 3 Balta Mică a Brăilei.

Harta fizico - geografică

Dicţionar:Insula Mare a Brăilei –

partea cea mai extinsă aluncii, cuprinsă între braţeleDunării (Măcin şi DunăreaNavigabilă), transormatăîntr-o regiune agricolă înurma desecării şi îndiguirii.


7/70

9

Aplicaţii:

1. Identifică pe hartă Balta Mică a Brăilei.2. Caută următoarele cuvinte ascunse: Giurgeni, Vadu – Oii,

Dunărea navigabilă (braţul Harapu), braţul Vâlciu (Cravia), Brăila.

D U N A R E A X A R N A V I G A B I L AR T G I U R G E N IV A D U - O I I M UT B H A R A P U N M

E R P U V A L C I UX C R A V I A X L IA B Y B R A I L A X

Dacă le-ai găsit, acum ştii care sunt limitele Bălţii Mici a Brăilei:

S – punctul de ramificare a Dunării în braţele Dunărea Veche şiDunărea navigabilă/ Podul Giurgeni – Vadu Oii;

SV, V, NV – Dunărea navigabilă;

SE, E, NE – braţul Vâlciu;

N – confluenţa braţelor Dunărea navigabilă (Arapu) şi Vâlciu(Cravia), în apropierea localităţii Brăila.Arată-i colegului tău aceste limite, olosindu-te de harta din manual.

Dicţionar:confluenţă - locul de unire a două sau mai multe cursuri de apă


8/70

10

Care este aspectul Bălţii Mici a Brăilei?

Cei care au vizitat Balta Mică a Brăilei au fost uimiţi de

asemănarea izbitoare cu Delta Dunării. Balta Mică a Brăilei s-a formatîntr-un sector împletit cu braţe multiple ale uviului în care depunealuviunile, iar delta s-a individualizat la ţărmul mării, prin umplereacu sedimente a unui vechi golf al Mării Negre.

Dicţionar Aluviuni – materiale transportate şi depuse de apele curgătoare;

Golf - parte a mării care înaintează într-o deschizătură largă auscatului.

Fig. 4: Delta Dunării Fig. 5: Balta Mică a Brăilei


9/70

11

Aplicaţii:

Citeşte textele următoare, apoi completează ciorchinele cu însuşiri aleBălţii Mici a Brăilei, aşa cum reies din textele date:

„…este încă tulburătoare, un unicat în popasul Dunării înainte devărsare. Anotimpurile se întrec în frumuseţe.”„…recunoscută ca ţinut de patrimoniu natural european, pecete aistoriei Dunării.” (Dumitrica Albu – ”O singură Dunăre”)

„Alunecam pe sub sălcii stufoase, care ne ascundeau cerul înstelat,

singura călăuză în aceste meleaguri. Curând sălciile se răriră, cerul searătă în toată frumuseţea sa nocturnă şi întinderi de pământ, mari şiîntunecate, se deschiseră în faţa noastră. Ne găseam într-un adevăratlabirint de canaluri naturale, mirosind a nămol şi a peşte. (…) Gustam, pentru întâia oară, plăcerea rară de a mă simţi pierdut în imensitatea bălţilor, de a nu auzi alt zgomot decât plescăitul lopeţilor, salturile peştilor la suprafaţă şi ţipătul bufniţei în întunecimea nopţii.” (PanaitIstrati – „Codin”)

Balta Mică a

Brăilei


10/70

12

Relieful Bălţii Mici a Brăilei?

Între braţele Dunării există suprafeţe mai mari sau mai mici de uscat,denumite ostroave, formate prin acumularea sedimentelor transportate

de Dunăre. La o primă vedere, relieful este neted, având înălţimi pânăla 10 m. Există însă şi mici neregularităţi, microrelieful bălţii indformat din:• treapta înaltă – reprezentată de grindurile longitudinale;• treapta medie – are aspectul unor câmpuri slab înclinate cualtitudini mai mari de 2,5 m, care realizează trecerea spre porţiunileocupate de bălţi, mlaştini, gârle, lacuri etc.

• treapta joasă - este constituită din toate adânciturile de pesuprafaţa bălţii.

Dicţionar Ostrov – suprafaţă alungită de uscat, asemănătoare unei insule, formată prin depunerea de aluviuni transportate de uviu;Sedimente - acumulare sub formă de straturi a unei roci, provenită dinsfărâmăturile altor roci sau minerale.Grind longitudinal – formă de relief pozitivă creată de-a lungulmalurilor prin depunerea aluviunilor de către apele curgătoare Privalsau Gârlă – suprafaţă acvatică îngustă şi puţin adâncă, prezentă subforma unui canal sau braţ secundar care leagă albia râului de o baltă;

Stiaţi că …în geograe, termenul de insulă este utilizat pentru domeniul oceanic

şi semnică o porţiune de uscat înconjurat din toate direcţiile de apă?În domeniul continental, porţiunile de uscat încojurat de apă poartădenumirea de ostrov.


11/70

13

Aplicaţii...

1.Ordonează silabele următoare astel încât să obţii denumirile apatru din cele şapte ostroave care se găsesc în Balta Mică a Brăilei.

Subliniază-le în lista alăturată, apoi identifică-le pe hartă.

Ostroave din Balta Mică a Brăilei: Ostrovul Harapu, Ostrovul FunduMare, Ostrovul Calia, Ostrovul Insula Mică a Brăilei/ Ostrovul Popii,Ostrovul Crăcănel, Ostrovul Vărsăturii, Ostrovul Orbu.

2. Citeşte textul următor: „Ţinut venit din veşnicie, cu pământ puţin şinou, cu salba de lacuri şi câmpuri de stuăriş, cu păduri întunecoase desălcii unde antasmele îşi joacă umbrele uitate de timp, luminişuri cuiarbă crescută înalt, se reăcea cu fiecare an, singur. Putrezeşte culoareaîn mâl, unde o uzină chimică lucrează pentru încă o aventură ce-isortită milenar să treacă prin patru anotimpuri.” (Dumitrica Albu –„O singură Dunăre”)

a) Explică expresia „ţinut…din veşnicie, cu pământ… puţin şi

nou”...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b) Identifică, prin subliniere, elemente ale relieului.

ra – pu – Ha

a – Ca - li

că - nel - Cră

rii – să – Văr – tu


12/70

14

Clima Bălţii Mici a Brăilei

Suprafeţele mari ocupate de apă în Balta Mică a Brăilei (lacuri,

bălţi, braţele Dunării) inuenţează clima temperat continentală a

regiunii, temperaturile medii anuale ind de aproximativ 11°C. În cea

mai caldă lună a anului – iulie – temperatura medie ajunge la 22-23°C,

iar în luna ianuarie coboară până la - 3 °C.

Precipitaţiile sunt reduse, frecvent cu caracter torenţial vara şi

sub formă de ninsoare iarna.

Vânturile specice Bălţii Mici a Brăilei sunt: Crivăţul,

Băltăreţul şi Suhoveiul.

Balta Mică a Brăilei are un topoclimat de luncă şi baltă, datorat

inuenţei factorilor locali (întinderile de apă, vegetaţia de luncă etc.).

Dicţionar Crivăţul - vânt foarte puternic, rece şi uscat care bate în special

iarna, apoape zilnic. El determină geruri mari, îngheţuri şi viscole

puternice.

Băltăreţul - vânt umed, specic bălţilor Dunării, bate mai rar,

în special primăvara şi toamna.

Suhoveiul - vânt uscat şi cald cu o frecvenţă mai redusă datorităînuenţei acvatice.

Topoclimat – climat local determinat de factori locali.


13/70

15

Ştiaţi că … Suhoveiul mai poartă, în popor, denumirea de Traistă goală

sau Sărăcilă pentru că determină seceta, cu consecinţe negative asupra producţiei agricole?

Aplicaţii…

Reciteşte textul lecţiei şi completează ciorchinele următor, precizând caracteristicile climei în Balta Mică a Brăilei

Balta Mică a Brăilei

clima

Temperatura

………………………

………………………

Precipitații

…………………

……………

Vânturi

………………

………………

Topoclimat de …………… și ………………. .


14/70

16

Hidrograa Bălţii Mici a Brăilei

Reţeaua hidrogracă este formată din braţele Dunării şi privaluri care fac legătura cu numeroasele lacuri, bălţi, mlaştini etc.

Când se topesc zăpezile din regiunile montane, debitul uviuluicreşte considerabil şi se produc viituri (apa se revarsă peste maluri şiacoperă întreaga suprafaţă a Bălţii Mici a Brăilei). Stagnează o perioadăde timp, funcţie de arşiţa verii, uneori până toamna târziu. Cele maivizibile sunt braţele Dunării (Navigabilă, Harapu, Cravia, Calia, Orbu,Cremenea, Vâlciu) şi cele 52 de lacuri, printre care amintim: Chiriloaiaşi Fundu Mare (nord), Curcubeu, Dobrele şi Lupoiu (sud).

Dicţionar Reţea hidrogracă - totalitatea organismelor uviale (torenţi, pâraie, răuri, uvii) dintr-un bazin hidrograc; Debit - volumul de apă care se scurge printr-o secţiune a râului,într-o perioadă de timp; Viitură - creştere puternică şi bruscă a nivelului apei curgătoare.

Fig. 6 Lacul Chiriloaia la începutul verii


15/70

17

Aplicaţii…

Citeşte versurile următoare (Victor Eftimiu – „Dunărea”).Asociază ecare strofă cu un anotimp şi dă un titlu ecărui tablou.

Subliniază expresiile care te-au ajutat să denumeşti tabloul. Care suntstrofele care descriu o viitură? Ilustrează un tablou, la alegere.

Stiaţi că … marea capacitate de stocare a apelor în albia minoră face caîn cazul viiturilor de pe Dunăre, acestea să se desfăşoare pe perioadelungi de timp, în una, două sau mai multe luni, iar creşterea şi scădereanivelului apei se realizează cu doar câţiva centimetri pe zi. Viitura dinanul 2006 a durat 102 zile, din luna martie şi până la începutul luniiiulie?

Stroa Denumirea tabloului

Noiembrie – şi Dunărea e scundă…În violet începe să se îmbrace…

E ruşinată; apele săraceCât mai adânc ar vrea să şi le-ascundă.

Visează vremea ei când îşi desace,Copleşitoare, fiecare undă,Şi salcia zăvoaielor inundă,Şi Bărăganu-n baltă îl preace.

O, primăverile biruitoare,

Când se înalţă-n turnuri de vâltoareŞi duduie, pământul să-l înece!

Curând va îngheţa. Supusă, blândă,Clocindu-şi pofele, va sta la pândă:Dragon de oc sub carapacea rece.


16/70

18

Vegetaţia Bălţii Mici a Brăilei

Vegetaţia Bălţii Mici a Brăilei este unică. S-au dezvoltat maiales plantele iubitoare de umezeală, specice vegetaţiei de luncă:

stuf, papură, pipirig, săgeata apei, nufărul alb, nufărul galben, plutica,cornaciul etc.La acestea, se adaugă arborii care formează o adevărată pădure

(zăvoi). Aici întâlnim: salcia albă şi plesnitoare, plopul alb, plopulnegru şi plopul euramerican, plantat pe locul pădurilor naturale. Gradul înalt de umiditate face ca salcia să se simtă ca acasă..Salcia are un rol important în protecţia malurilor Dunării.

Dicţionar Zăvoi – pădure ormată din specii de arbori de esenţă moaledezvoltată pe malul apei.

Ştiaţi că…din tulpina salciei, se extrăgea salicina, substanţă care intră în com-ponenţa aspirinei (care se numeşte acid acetilsalicilic)?

Aplicaţii…

1. Identifică şapte nume de plante care se găşesc în Balta Mică aBrăilei.

P A P U R A N X M CI Y L Q A A E A E ZP A O S A L C I A X

I W P T B R A D N NR X N U F A R W A BI A A F M O L I D AG C O R N A C I U L

2. Realizează pentru portooliul personal un desen reprezentând vegetaţia Bălţii Mici a Brăilei


17/70

19

PARADA VIEŢUITOARELOR DIN BALTA MICĂ A BRĂILEI -PLANTELE DE APĂ

Trestia are tulpinile înalte, netede, goale pe dinăuntru, cu noduri

din loc în loc. Frunzele pornesc de la aceste noduri, înfăşoară tulpina pe o porţiune şi apoi se desprind. Spre toamnă apar orile grupate maimulte la un loc, ca cele din vârful porumbului. Ele sunt mai mătăsoaseşi au culoarea purpurie – albicioasă.

Ştiaţi că… Trestia, papura şi pipirigul se întâlnesc pe malul lacurilor pânăla o adâncime a apei de 1 metru, formează desişuri înalte de 2-3 metri

şi fac trecerea către pădurile de sălcii şi plop.

papura trestia pipirig


18/70

20

Nufărul alb este o plantă caracteristică Bălţii Mici a Brăilei. Florilealbe şi mătăsoase, cât palma, se deschid direct pe suprafaţa apei, printrefrunze verzi, mari, ajungând până la 0,5 metri în diametru. Rădăcinaeste xată în nămolul de la fundul lacului, iar tulpina (lujerul) poateavea şi 2-3 metri lungime. Remarcabilă este rezistenţa plantei lauscăciune. Dacă în timpul verii lacul seacă, bulbul nufărului rămâneîn sol şi trăieşte până la inundaţia viitoare.

Atenţie ! Nu rupeţi orile de nufăr, deoarece odată rupte, nu rezistă mai

mult de 2-3 ore, chiar în apă.


19/70

21

Plutica este asemănătoare cu nufărul, de dimensiuni mai micişi cu oarea de culoare galbenă.

Cornaci este probabil planta de apă cu

dezvoltarea cea mai agresivă din parc. În lunileiunie-iulie se dezvoltă atât de tare încât acoperăîn întregime suprafaţa lacului şi face aproapeimposibilă deplasarea cu barca pe lac. O parte dinfrunze, sub formă de romb, se aă sub apă, celelalte – la nivelul apei –sunt dispuse în formă de rozetă. Fructul este de culoare maro, lemnos,cu 2-4 coarne şi se mai numeşte şi castană de apă, ind comestibil.

Ştiaţi că ... fructul cornaciului este hrana favorită a gâştelor, care pot văzute cu fundul în sus şi cu capul în apă pe suprafaţa lacului, pescuindcastanele ? Sunt atât de atrase de aceste fructe, încât atunci când la pescuiesc pot vânate cu uşurinţă, deoarece nu mai sunt atente la pericolele din jur. fructele de cornaci pot utilizate ca antivenin, în cazulmuşcăturilor de şerpi şi păianjeni.

cornaci


20/70

22

Lintiţa este cea mai mică plantă cu flori din România,prezentându-se sub orma unor firicele verzi care plutesc pe supraaţaiazurilor. Planta are o tulpină de ormă serică, ără runze şi, de regulă,cu o singură rădăcină, aflată sub apă.

Ştiaţi că …Lintiţa produce cele mai mici flori din lume. Acestea se

ormează în nişte pungi microscopice şi sunt lipsite de petale. Sunt atâtde mici încât un buchet ormat dintr-o duzină intreagă poate să încapăără probleme pe vârul unui ac.

lintita

Aplicaţii

1. Realizaţi o machetă cu plante şi animale din Balta Mică aBrăilei.

2. Realizaţi un nuăr din hârtie, prin tehnica Origami, urmărindurmătoarele instrucţiuni: Materiale necesare: hârtie, oarece, sârmă sau soară. Pentru a putea realiza nuărul modular avem nevoie de 2pătrate verzi pentru sepale şi de 8 pătrate colorate sau albe pentru pet-ale. Nuărul este alcătuit din 20 de unităţi.


21/70

23

Construirea unei unităţi se ace în cinci paşi:

Taiem pătratele în jumătate. Unităţilesunt împăturite din bucăţi dreptung-hiulare de hârtie

Dreptunghiul aşezat cu partea color-ată în sus, îl împăturim pe jumătate.

Avem grijă ca hârtia să fie cu de-schizătura în sus, apoi îndoim colţu-rile.Repetăm pe partea cealaltă.

Îndoim stratul de supraaţă pe jumătate. Repetăm pe partea cealaltă.

Desacem modelul, să arate ca înimagine


22/70

24

Construim toate cele 20 de unităţi, inclusiv cele verzi pentrusepale. Asamblarea nuarului: Vom ace 4 grupuri de câte 5 unităţi. Aşezăm unităţile una

peste cealaltă, cu aţa în sus, începând cu una verde şi continuând cucele pentru petale, de la exterior spre interior. Fiecare grup va fi îndoitpe jumătate pe lungime şi prins cu o agraă. Cele 4 grupuri vor fi legatela jumătate cu aţa (sau sârmă), apoi se va ridica cate o petala din fiecaregrup.

Nuărul va arăta astel:


23/70

25

Fauna Bălţii Mici a Brăilei

Balta Mică a Brăilei este o ţară a păsărilor. Unele sunt „gazde”, adică păsări sedentare, ce trăiesc aici permanent, altele sunt „musari”,

numite păsări migratoare ori de pasaj. Pe malurile lacurilor, ale bălţilorşi în stufăriş întâlnim: corcodei (corcodelul mic, corcodelul cu gâtroşu), cormoranul mare şi mic, buhaiul de baltă, stârcul pitic, stârculde noapte, ţigănuşul, lopătarul, lebăda de vară etc.

corcodel cu gat rosu

cormorani starc de noapte prundaras de saratura


24/70

26

lopatar lebada de vara

buhai de balta


25/70

27

Tiganusul

nagat


26/70


27/70

29

pescarusgasca cu gat rosu

pelican cretprundaras de saratura


28/70

30

Mamierele specifice sunt: mistreţul, iepurele de câmp,căpriorul, vulpea, pisica sălbatică, câinele enot, vidra, bizamul.

mistret

vulpe

iepure de camp pisica salbatica


29/70

31

caine enot

bizam

vidra


30/70

32

În ape se întălnesc: peşti migratori - scrumbia şi sturionii(morunul, nisetrul, păstruga, cega);

pastruga

scrumbia

morun

nisetru


31/70

33

Pesti semimigratori - somnul, crapul, plătica, şalăul, avatul;

somn

crap

salau


32/70

34

DicţionarPăsări sedentare – păsări care nu migrează în timpul iernii;Sturionii – peşti migratori din Marea Neagră, care depun icre negre(caviar) pe cursul inerior al Dunării.

Ştiaţi că…Morunul este cea mai importantă specie de sturioni. El este un uriaş,putând ajunge până la 9 m lungime şi 1 300 kg. Există dovezi că poatetrăi peste o sută de ani. Pentru depunerea icrelor, morunul părăseşteapele Mării Negre şi urcă pe Dunăre, până în zona Porţilor de Fier,pentru a-şi lăsa, la o anumită adâncime a apei, pe un substrat de pietriş,o cantitate enormă de icre – până la 7 milioane de boabe. După aceasta,

uriaşii peşti se întorc în mare, iar puii lor urmează acelaşi traseu, abiapeste 1 – 2 ani.

Aplicaţii...Folosind un atlas zoologic sau Internetul, scrie denumirea fiecăreipăsări din imagine şi o curiozitate despre aceasta.

Cormoranii au un mod aparte de a se apăra

de intruşi: atunci când cineva se apropie decuib, cormoranii împroaşcă pe intrus cumateriale ecale, care provoacă arsuri.


33/70

35

PARADA VIEŢUITOARELOR DIN BALTA MICĂ A BRĂILEI -MAMIFERE

Dintre mamierele întâlnite în pădurile din parc, căprioara şipisica sălbatică sunt protejate la nivel european.

Căprioara este cea mai mică specie de capre sălbatice originare dinEuropa. Blana este de culoare maro sau castaniu aprins vara şi cenuşiusau maro-cenuşiu iarna. Coada este oarte scurtă, de doar câţiva

centimetri. Înălţimea este de 63-67 cm., iar lungimea de 95-135 cm.Durata medie de viaţă este de 8 ani.Căprioara preeră vegetalele bogate în apă şi consumă ramuri tinere,lăstari, runze, ructe şi chiar scoarţă de copac. Dacă parcul este inundatsau iarna, când este oarte rig, căprioara migrează spre terenurileagricole din vecinătate, unde îşi procură hrana mai uşor.


34/70

36

Pisica sălbatică este un mamier asemănător cu pisica domestică,dar este mai mare, are culoarea cenuşiu-gălbui iar coada este egală cagrosime pe toată lungimea sa şi prezintă mai multe inele de culoareînchisă cu un smoc de păr negru în vâr. De asemenea, mai are o dungăde culoare neagră pe toată lungimea spatelui, de la cap la coadă. Sehrăneşte cu şoareci, şobolani, păsări, atacând chiar şi iezii de căprioară.Trăieşte izolat, ziua se ascunde prin scorburi, vizuini părăsite, găuri înstânci, iar noaptea vânează. Trăieşte în medie 13-14 ani.

Ştiaţi că … Pisica sălbatică se mai numeşte mâţă săbatică, cotoi sălbatic sau

mârtan sălbatic? Distanţa pe care o parcurge o pisică în timpul unui salt poate fide până la 5 ori mai mare decât lungimea corpului său?


35/70

37

Bizamul este un rozător care provine din teritoriile mlăştinoaseale Americii de Nord, unde este vânat pentru blana lui şi carnea esteconsumată sub denumirea de „iepure de mlaştină”. S-a adaptat deminune mediului acvatic, fiind un bun înotător şi scuundător. Este de

culoare maro, cu corpul robust şi o coadă lungă şi subţire, ca la şoareci.Capul este rotund, cu urechi mici şi nasul de culoare neagră, pătrat.Are puţini duşmani naturali, vulpea şi pisica sălbatică nu sunt tentatesă vâneze un animal care înoată. Nici păsările răpitoare nu sunt atrasesă-l „pescuiască”, mai ales că este un animal cu precădere nocturn.

Uneori bizamul este vânat de somn, ştiucile mari sau buniţe.

Ştiaţi că…în Europa, bizamul a ost colonizat, la începutul secolului

al XX-lea, în Cehoslovacia, pe o moşie în jurul Pragăi, de unde şi-aredobândit libertatea în urma unei inundaţii; bizamul îşi ace în malurile abrupte adevărate apartamente, cu

multe camere legate între ele prin galerii, cu guri de aerisire, mai multeintrări şi ieşiri, cu locuri de dormit, cămări unde ţine hrana, camerepentru pui. Dacă nu există maluri potrivite, bizamul construieştecuiburi plutitoare din vegetaţie, care pot ajunge şi până la 1 metru(runze de papură, fire de iarbă, stu, brădiş). Dacă este prins în plaselepescarilor, le taie imediat şi eliberează peştii cât ai zice „peşte”.


36/70

38

Aplicaţii

1.Identifică în imaginile următoare căprioara, pisica sălbatică şibizamul:

2. Organizaţi în clasă sau între clase un concurs de desene cutema: Animale şi plante ocrotite în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei


37/70

39

PARADA PĂSĂRILOR

Dintre speciile de păsări întâlnite în pădurile din Parcul NaturalBalta Mică a Brăilei unele sunt protejate prin lege, cum ar fi vulturul

codalb, lopătarul, egreta mică, cormoranul mic. Vulturul codalb este una dintre cele mai mari răpitoare dinRomânia şi cea mai mare pasăre răpitoare de zi din parc. Adulţii auculoarea maro închis, ciocul masiv şi galben şi coada albă, de undeîi vine şi numele. De la cinci ani începe să se observe bine culoareeaalbă de la baza cozii, care se extinde pe măsura îmbătrânirii. În zboreste identificat cu uşurinţă datorită dimensiunilor mari (atinge între

190 şi 250 de cm. cu aripile deschise) şi a ormei dreptunghiulare aaripilor. Îşi construieşte un cuib enorm pe stânci sau în copaci mari,unde petrece oarte mult timp stând şi privind în jur. Se hrăneşte cupeşte, dierite păsări şi mamiere, broaşte testoase la care le dă drumuldin zbor pentru a le sparge. Iarna mănâncă şi hoituri.

Ştiaţi că ... În perioada clocitului, masculul stă de strajă în preajma cuibului ?un vultur codalb are nevoie de o supraaţă de cca. 50 de km2 pentrua-şi asigura hrana ? De aceea, în parc, pe o supraaţă de peste 200 km2au ost identificate până în prezent doar 3 cuiburi de codalb.


38/70

40

Lopătarul este o podoabă tot mai rară a bălţilor dunărene, oarterumoasă, de culoare albă, cu ciocul şi picioarele de culoare închisă.Cuibăreşte în stuărişuri sau în copaci, ormând colonii împreună cualte specii de păsări. Se hrăneşte cu larve de tot elul, insecte acvatice,

puiet de peşte, melci, mormoloci, broaşte şi ţipari.

Ştiaţi că … Numele în engleză al acestei păsări este « spoonbill », careînseamnă « cioc-lingură » ? Uneori scoate nişte sunete ca aceleaproduse când îţi dregi vocea. Poartă pe cap (numai vara) un moţ stuos de pene îndreptate

spre spate.


39/70

41

Egreta mică este o pasăre delicată, de culoare albă, cu ciocul şipicioarele negre, cu excepţia labelor care sunt de culoare galbenă. Pecap prezintă două pene ornamentale lungi, tot albe. În secolul XIX,acesta a ost unul dintre motivele pentru care populaţiile de egrete au

ost mult reduse, întrucât moda vremii cerea ca pălăriile doamnelorsă fie ornate cu aceste pene. În zbor ţine picioarele drepte, spre spate,şi gâtul îndoit. Egreta mică se hrăneşte în ape puţin adânci prin carese plimbă tacticoasă, pescuind cu ciocul său lung peşti mici, broscuţe,crustacei. Pasăre sensibilă la rig, soseşte în România primăvara, pela mijlocul lunii aprilie, şi pleacă în septembrie în ţinuturile din jurulMării Mediterane.

Ştiaţi că… Culoarea galbenă a labelor o ajută să-şi procure hrana ? Mişcareapicioarelor de culoare galbenă reflectă în apă lumina, degetele părând

astel nişte peşti micuţi, care atrag alţi peşti, astel egreta prinzându-şimai uşor hrana.


40/70

42

Cormoranul mic este o pasăre de culoare închisă, în zbor pareneagră, dar de apt capul şi gâtul sunt castaniu închis, iar corpul negru- verzui strălucitor, cu mici pete albicioase, iar ciocul este gălbui. Zboarăcu bătăi dese din aripi. Se hrăneşte doar cu peşte, motiv pentru care

numărul lor a ost redus, deoarece pescarii se plângeau că le mănâncătot peştele. Când înoată îşi udă penajul; adesea îl vedem când îşi usucăaripile desăcute ; în această poziţie aminteşte de păsările de pe steme,sigle. La ora actuală este o specie protejată, vânătoarea lui fiind interzisă.

Ştiaţi că …în perioada de cuibărit comunică prin sunete care imită lătratul

câinelui?în zbor, gâtul lor alungit şi coada lungă apar ca o cruce ?

Dintre celelalte păsări, amintim:

Lebăda de vară domneşte pe ape ca într-un imperiu al păcii, al

măreţiei şi al blândeţii. De culoare alb imaculat, îşi ţine gâtul curbat înorma de „S”, iar ciocul este roşu, cu baza neagră. Atinge dimensiuneade 160 de cm. şi se hrăneşte cu vegetaţie acvatică, pe care o culegescuundându-şi ciocul şi gâtul lung în apă. Cuibul este oarte mare,chiar 2-3 metri în diametru, şi este oarte bine ascuns în stu. Puii suntcenuşii şi devin albi abia în al treilea an de viaţă.

Ştiaţi că ... lebăda de vară se mai numeşte şi

lebădă mută, deoarece exista credinţa călebăda nu poate cânta decât în momentulmorţii? S-a dovedit că poate emite suneteca nişte sâsâituri şi grohăituri.

Lebăda de vară ormează perechi pe viaţă.


41/70

43

Lişiţa este o pasăre recvent găsită în Balta Mică a Brăilei. Aredimensiunile unei găini, este neagră, cu ciocul şi runtea albe, ca şimarginile aripilor, dar acestea se văd numai în zbor. Îşi ace cuibulîn stu, la marginea pădurii. Ouăle sunt galben-maronii cu pete mai

închise. Puii ies pe rând şi sunt hrăniţi de mascul până termină emelaclocitul.

Ştiaţi că ... Un spectacol deosebit îl oeră momentele când mama îşi scoatepuii la plimbare? Aceştia înoată grupat în spatele ei şi arată ca nişteghemuleţe de lână cu ciocul roşu.

Gârliţa mare (gâsca cu runtea albă) este cea mai comunăpasăre de pasaj care poate fi văzută în aceste locuri. Este o pasăre cu

simţuri deosebit de agere, dar oarte sperioasă. Formează stoluri uriaşede sute de indivizi care întunecă cerul iar gâgâitul lor poate fi auzit dela distanţe mari. Seamănă mult cu gâsca domestică, dar este mai mare,are dungi negre pe abdomen, o pată albă pe runte, iar ciocul şi labelesunt roz.


42/70

44

Atenţie !Ce semnificaţie are expresia „MINTE DE GÂSCĂ”?

1. Gâştele zboară în stoluri de orma literei V. Când fiecaregâscă dă din aripi, creează un curent ascendent ce o susţine pe cea dinspatele său. Astel, stolul înaintează cu 71% mai repede decât atuncicând fiecare gâscă ar zbura singură.

2. Când o gâsca iese accidental din ormaţie, ea simte imediat

rezistenţa curentului de aer şi de aceea revine imediat în stol.

3. Când gâsca din runtea stolului oboseşte, pe motiv că nubeneficiază de curentul ascendent, se retrage în mijlocul ormaţieipentru a se odihni, timp în care o alta gâscă îi ia locul din aţă.

4. Gâştele din stol gâgâie pentru a o încuraja pe cea din aţă sămenţină viteza.

5. Când o gâsca se îmbolnăveşte sau este rănită, două gâşte dinstol ies din ormaţie şi zboară în jos dupa ea pentru a o ajuta şi proteja.Ele rămân cu gâsca bolnavă până când aceasta îşi revine sau moare, iarapoi îşi continuă drumul cu un alt stol.


43/70

45

Aplicaţii

1. „Siluete de păsări”: Recunoaşteţi păsările care trăiesc în ParculNatural Balta Mică a Brăilei după silueta lor.

2. Realizati un colaj cu tema: Păsări ocrotite din Parcul NaturalBalta Mică a Brăilei.

3. Răspunzând la următoarele ghicitori, descoperi două păsări carepot fi văzute în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei:

Zână albă ca o vrajă/ Lin pe apă ea pluteşte,

Între trestii stă de strajă/ Şi în apă ea priveşte.Cine e? Cine-o ghiceşte? (……………..)

O dihanie ciudată/ Poartă-n gură o lopată!Cine e? (………………..)4. Minipiramide – sinonime: Aranjaţi cuburile din minipiramida

de mai jos, astel încât literele să ormeze un cuvânt care să însemne înacelaşi timp: stol, cârd, pâlc, ceată, mulţime

Ă

Ă M

D G A R


44/70

46

PARADA PEŞTILOR

Somnul este un peşte de talie mare, cu corpul cilindric până laînotătoarea dorsală, apoi se turteşte lateral. Capul este mare şi turtit,

gura oarte mare, cu dinţi ascuţiţi şi deşi ca o perie. Are 3 perechide mustăţi, una oarte lungă, pe care o oloseşte ca momeală pentrupeştişori. Culoarea este verde cenuşie pe spate şi laterale, iar pe burtăalbă-gălbuie. Nu are solzi. Trăieşte în ape adânci cu undul nămolos.Îşi procură hrana stând la pândă, prin atacuri ulgerătoare. Din cauza vieţii sale nocturne, somnul poate fi zărit oarte rar, eventual ridicându-se la supraaţă în perioada reproducerii sau înaintea unor urtuni mari.

Ştiaţi că …numele său vine de la aptul că este un peşte de pândă şi stă

mult timp nemişcat aşteptând prada şi pare că doarme.În vocabularul pescarilor nu se oloseşte o singură expresiepentru „somn”; somnul până la un sert de kilogram este „moacă”,între o litră şi un kilogram se numeşte „somotei”, de la 1 kg la 4 kg este„iaprac”, până la 10 kg se numeşte „iarma”, iar peste această greutate –„pană”. Crapul este una dintre cele mai răspândite specii din ţaranoastră. Are corpul usiorm, acoperit cu solzi mari, de ormă rotundă.Capul este mic, iar pe maxilar are 4mustăţi, 2 mai scurte şi 2 mai lungi.Spatele este negru-cenuşiu, abdomenulalbicios, iar înotătoarele de pe burtă şicea anală sunt roşii-portocalii, oarterumoase. Preeră lacurile, bălţile şirâurile cu curgere liniştită, cu ape carese încălzesc până la 25-300 C.


45/70

47

Ştiaţi că ... dimensiunile normale sunt de 40-70 de cm. lungime şi 1-4 kg.greutate, dar recordul mondial este de … 48 de kilograme? În timpul

reproducerii nu se hrăneşte. În vocabularul pescarilor, crapul sălbatic până la o jumătate dekilogram e „ciortănică”, până la 1 kg „ciortan”, între 1 – 3 kg „ciortocrap”şi abia peste 3 kg este crapul propriu – zis.

Ştiuca este un peşte de talie mijlocie, cu lungimea de 30-50 cm,excepţional 1,5 metri. Are corpul lung, usiorm, cu spatele de culoare verde spre negru, lateralele verde-gri, cu dungi verticale, iar abdomenul

mai albicios. Dungile îl ajută să se camufleze în ierburile din apă. Capuleste lung, cu maxilarele în ormă de cioc de raţă, iar mandibula esteoarte mobilă şi mai lungă decât maxilarul.

Ştiaţi că … ştiuca este supranumită „rechinul apelor dulci”? Gura sa arepeste 700 de dinţi ascuţiţi cu care prinde tot ceea ce trece pe lângă ea.Uneori încearcă să prindă chiar şi organisme de dimensiuni mari şis-au întâlnit cazuri când s-au suocat cu victima în gură. Se odihneşteîn poziţie înclinată la 45o, cu capul în jos. Ştiuca este cunoscută şi ca„sanitarul lacurilor”, deoarece consumă exemplarele bolnave ale altorspecii.


46/70

48

Aplicaţii

1. Citiţi abula „Racul, broasca şi ştiuca”, de A. Donici, apoiilustraţi această lectură printr-un desen.

2. „Fuga cuvintelor”: Completaţi proverbele şi expresiile de mai jos, olosind cuvinte potrivite; veţi descoperi un cuvânt olosit recventîn această lecţie.……………., …………….., mămăliga prăpădeşte.……………… cel mare înghite pe cel mic.………………. de la cap se împute.Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă/ Dar mai ştiu că ştiuca-i ………… .

3. Răspunzând la următoarele ghicitori, veţi descoperi câteva vieţuitoare care trăiesc în apa canalelor, bălţilor şi lacurilor:

Căţeluş de lângă baltă/ Saltă, latră şi iar saltă. (……..)

O surcică argintie,/ Numa-n apă şade vie! (………)

Cine nu-şi ascute oarecele niciodată? (……….)

Se-ntinde şi se strânge/ Şi lacomă suge sânge! (……….)

Răspunsuri: broasca, peştele, racul, lipitoarea

4. Recunoaşte următorii peşti după siluetele lor:somn, ştiucă, sturion, crap


47/70

49

Solurile Bălţii Mici a Brăilei

Inundaţiile au avorizat dezvoltarea solurilor aluviale.

Inundarea recventă a Bălţii Mici a Brăilei şi stagnarea apelorpe perioade mai lungi sau mai scurte determină deseori înmlăştiniri.

Dicţionar

Aluviale – soluri ormate prin depunere de aluviuni.

Mlaştină - teren pe care se acumulează şi stagnează apaprovenită din ploi, din inundaţii sau din pânză reatică.


48/70

50

Parcul Natural Balta Mică a BrăileiParcul Natural Balta Mică a Brăilei este un parc natural – adică o zonă care

are ca obiective protecţia şi conservarea unor peisaje care au luat naştere prinacţiunile combinate ale omului şi naturii. Fiind situat de-a lungul Dunării,este şi Zonă Umedă de Importanţă Internaţională – adică o arie protejată careasigură protecţia şi conservarea biodiversităţii specifice zonelor umede. Deasemenea, din 2007, parcul este şi sit Natura 2000. Un sit Natura 2000 (sit =zonă, loc) este un loc în care se găsesc habitate şi specii de plante sau animaleprotejate la nivel european. Aceste zone sunt oarte importante pentruprotecţia naturii şi ormează o reţea europeană numită Reţeaua Natura 2000.

Aplicaţii 1. Scrie în dreptul fiecărei afirmaţii litera A, dacă o consideri adevărată,sau F dacă o consideri alsă:.... Pentru salcie şi plop, Balta Mică a Brăilei nu constituie un mediu ideal de

dezvoltare, datorită gradului înalt al umidităţii..... Salcia are un rol important în protecţia malurilor Dunării..... Solurile aluviare se întâlnesc în luncile râurilor şi zonele joase şi mlăştinoase.

2. Citeşte textul următor şi identifică enunţurile care se reeră la solurilealuviale.„La rădăcina florii şi sub culcuşul păsării ş-al mistreţului, în împletituriledin care se înalţă generaţiile noi de trestii, se află căzute, amestecate, ţesute,

pulberile pe care le-a adus vântul, nămolul pe care l-au dăruit revărsărileDunării, oasele vulturului şi ale prăzilor lui, scheletele mistreţilor şi rândurilenesârşite ale vietăţilor mărunte. A ost un fir de nămol; astăzi e o insulăplutitoare.” (Mihail Sadoveanu – din volumul „Ţara de dincolo de negură” -”Taine”)

3. Minipiramide – sinonime :Aranjaţi cuburile din minipiramida de mai jos, astel încât literele să ormezeun cuvânt care să însemne în acelaşi timp: băltoacă, mocirlă, smârc, rovină,băltiş,

NL A T

Ă I M Ş


49/70

51

Dicţionar Parc naţional = supraaţă întinsă de teren, protejată şi îngrijită, în care esteinterzisă activitatea omului pentru a se păstra neschimbat mediul natural. Parc natural = teritoriu delimitat în care atributele naturale, istorice şi

culturale sunt protejate pe baza unui regulament, pentru o conservare şidezvoltare durabilă. Într-un parc natural activităţile umane au un loc binestabilit, integrându-se într-un tot unitar cu cadrul natural din care ac parte.Aplicaţii

1.Folosind surse bibliografice şi internetul, completează lista parcurilornaţionale şi naturale din România cu alte exemple: Parcul Naţional Retezat,Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Porţile de Fier, .......................

......................................, ................................................, .............................................., ................................................, ..................................................., .........................

........................, ..............................................

2. Gândeşte-te la un monument al naturii, documentează-te, apoirealizează o descriere ştiinţifică şi o descriere literară, după modelul: Prin monument al naturii înţelegem specie de plante, animale rare, ormăde relie etc., de interes ştiinţific.

Egreta mică: Pasăre migratoare cu corpul de circa 56 cm. Penajul estede un alb imaculat. Ciocul este negru. Picioarele sunt negre şi terminate cudegete galben – verzui. Pe cap poartă un moţ de pene albe. De pe umeriatârnă pene mari (egrete) întocmai ca nişte ranjuri. Pasăre sensibilă larig, soseşte în România pe la mijlocul lunii aprilie şi pleacă în septembrie.Cuibăreşte în stu. În trecut această specie a ost intens vânată pentru penajulsău; astăzi este declarată monument al naturii. (după Gh. Mohan, „Rezervaţii

şi monumente ale naturii din România”)

„Erau doi stârci, două egrete, ca zăpada de albe, cu ochii cercuiţi de rubin,subţiri şi elegante, cu picioarele portocalii, cu moţul lung şi mlădios âlâind.Erau aşa de gingaşe paserile acestea de nea curate, încât nu putui stăpâni unstrigăt de uimire…” (Mihail Sadoveanu – „Pe Dunărea veche”)


50/70

52

salcia: copac caracteristic

pelicanul: pasăre care pate fi văzută în parc în grupuride câteva sute de exemplare când vine să se hrănească

papura: se găseşte pe malul tuturor lacurilor din parcşi reprezintă locul unde cuibăresc oarte multe păsări

lacul: este caracteristic pentru parc, aici găsindu-se 52 de lacuri

Sigla Parcului Natural Balta Mică a Brăilei

Sigla parcului este o emblemă care încearcă să oere o reprezentare atuturor elementelor caracteristice acestuia. Pentru Parcul Natural Balta Mică

a Brăilei sigla cuprinde:

Mascota este reprezentată de un lucru sau fiinţă carereprezintă parcul şi îi poartă noroc. Mascota ParculuiNatural Balta Mică a Brăilei este broscuţa Oac-oac.

1.Foloseşte un atlas botanic/ zoologic sau alte surseşi adaugă alte inormaţii pentru fiecare elementcaracteristic din sigla Parcului Natural Balta Mică a Brăilei

salcia

pelicanul

papura

lacul

2. Broscuţa Oac-oac are nevoie de o poveste. Imaginează-ţi povesteabroscuţei şi împărtăşeşte-o cu ceilalţi colegi.

Povestea broscuţei Oac – oac.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


51/70

53

Activităţi permise în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Accesul turiştilor pe teritoriul ariei protejate este restricţionat, fiindpermise doar anumite categorii de mijloace motorizate ce pot fi utilizate în

ostroavele ce alcătuiesc zona tampon şi doar anumite modalităţi de campareîn parc. În Parcul Natural Balta Mică a Brăilei se poate ajunge cu ajutorulbacului (în localitatea Măraşu - pentru maşini, căruţe şi oameni) sau cu barca(pentru oameni – localităţile Stăncuţa, Gropeni, Ţăcău, Băndoiu şi Măraşu).

În zonele de protecţie strictă (1,7% din supraaţa parcului) suntinterzise activităţile umane, cu excepţia eectuării de cercetări ştiinţifice. În celelate zone sunt permise activităţi ştiinţifice şi educative,ecoturism controlat şi specializat numai pe traseele marcate şi în limitele

capacităţii de suport turistic, intervenţiile pentru menţinerea habitatelor,lucrări de reabilitare ecologică sau acţiuni de combatere în masă a dăunătorilororestieri, activităţile tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile ărăimpact asupra ecosistemelor (recoltări de lăstari de salcie, papură etc.) Conorm Regulamentului de uncţionare, în Parcul Natural BaltaMică a Brăilei sunt prezente: turismul nautic, practicat atât individual (cucaiacul), cât şi în grup (barca cu rame sau ambarcaţiuni cu motor); turismulecvestru sau cu atelaje trase de cai; cicloturismul; turismul pedestru.

Cercetare ştiinţifică :

Ecoturism :

Practicarea de sporturi (terestre sau acvatice) :

Activităţi tradiţionale :

Silvicultură durabilă :


52/70

54

3. PEISAJE (I) Dacă am încerca să filmăm sau să otografiem peisaje din Balta Mică aBrăilei, am rămâne surprinşi de diversitatea lor.Întâlnim următoarele tipuri de peisaj: de lacuri, de stepă, privaluri (canalenaturale), vegetaţie de pădure, peisaj modificat de om (antropic). În călătoria

noastră vom descrie toate aceste peisaje şi le vom cunoaşte mai bine.Peisajul de lacuri şi bălţi Urmărind cu atenţie peisajele de pe lacurile Chiriloaia, Misăilă, Popa,Cucova, Sbenghiosu, Curcubeu, descoperim caracteristica dominantă:

vegetaţia acvatică de la supraaţa apei (nuăr, plutică, ciulin de baltă) şimalurile acoperite cu stu şi papură. Studind harta, observăm că lacurile seîntâlnesc pe aproape jumătate din supraaţa parcului, întinderea lor fiindinfluenţată de nivelul apelor din Dunăre.

„Fuga vocalelor”Înlocuind liniile cu vocale, găsiţi proverbe în care figurează un cuvânt magicpentru Balta Mică a Brăilei – APA._P_ C_RG_, P_ _TR_L_ R_M_N._P_L_ M_C_ F_C R_ _R_L_ M_R_._-_ V_N_T _P_ L_ M_ _R_.M_RG_ C_ _P_ L_ D_ _L.N_ C_RC_ M_R_ _ C_ D_G_T_L, N_C_ _P_ F_ _RT_ C_ B_Ţ_L.

Aplicaţii Identifică în careul următor şase activităţi permise în Parcul Natural BaltaMică a Brăilei

S C E R C E T A R E

I I P E R E A P R CL C E A F F S O T O

V L G B G G D I Y T

I O T I H H F U Y U

C T S L J J G Y Y R

U U A I K K H T U I

L R B T L L J R U S

T I G A N S K E U M

U S T R B D L E I HR M R E V F E W I K

A V E C G R W O J


53/70

55

Aplicaţii

Subliniază în textul de mai jos elemente ale peisajului de lacuri şi bălţi.

Foloseşte expresiile literare într-o compunere despre baltă.

„Dar îndeosebi era un ochi de baltă…, ca o arenă circulară, mare cât un stadion,înconjurat într-o parte de un zid de stuărişuri şi liane, iar în cealaltă de un şirde sălcii, cu trunchiuri groase şi de necrezut roşcate. Pluteau pe apă, ancoratecu lungi ţevi de plută moale ca de un cauciuc verde, oile uriaşe cu carneagroasă şi geometric întinsă, acele tipsii rotunde şi uşoare care sunt runzelede nuăr, iar pe ele, oerite singurătăţii şi soarelui de duhul nămolului, florile

involte ca trandafirii galbeni cu miez portocaliu…. Jumătate din luminişul deapă zăcea acoperit de nueri, iar o bună parte din rest oerea, ca o lintiţă, unmodel redus de nueri, crinii de baltă, cu florile portocalii, roşii, deschise catrandafirii sălbatici. Era o întrecere de culori tari ca nişte ţipete de dincolo delume, într-o singurătate pătrunsă de ea însăşi.” (Camil Petrescu – „Moarteapescăruşului”, vol. „Nuvele”)

Peisajul de stepă

Deoarece lacurile din parc sunt alimentate cu apă din Dunăre, când nivelulacesteia este scăzut, majoritatea lacurilor seacă complet şi sunt înlocuite

cu pajişti întinse. Aici întâlnim: gramineele, morcovul sălbatic, holera,scaiul-dracului, traista ciobanului. Fauna este destul de săracă, cel mai binereprezentate fiind nevertebratele (mai ales insecte).


54/70

56

3. PEISAJE (II)Privalurile

Am învăţat la „relie” despre privaluri, canale naturale care ac legăturaîntre Dunăre şi lacuri, reprezentând modalitatea prin care bălţile suntalimentate cu apă primăvara.

Dunărea (sau apropierea de Dunăre) influenţează şi aici peisajul.Acolo unde curentul de apă este mai puternic, găsim mai ales lintiţa şi ciulinul

de baltă. În apropierea lacurilor, curentul de apă scade mult şi se întâlnesccomunităţi de răchită, zălog, salcie albă şi mur.

Vegetaţia de pădure (orestieră)

În Parcul Natural Balta Mică a Brăilei întâlnim păduri (zăvoi), unele naturale,alte plantate de om, iar solul este acoperit cu un covor des de mur sălbatic.Dintre copaci amintim : salcia, plopul alb şi plopul negru, ulmul şi rasinul.Fauna este reprezentată de amfibieni, reptile şi păsări.

E

S P A

E I J

1. Minipiramide – sinonime :Aranjaţi cuburile din minipiramida de mai jos, astel încât literele să ormezeun cuvânt care să însemne în acelaşi timp: privelişti, picturi, panoramă,

vedere, cadru, perspectivă.


55/70

57

Peisajul modificat de om (antropic)

Peisajul iniţial al parcului a suferit modicări, datorităactivităţilor desfăşurate de om: construirea de stăvilare (baraje) pe

canale pentru a prinde peşte, păşunatul animalelor, plantaţii de copacidin specii care nu aparţin zonei, exploatarea lemnului, construcţii,turism. Din acest motiv, administraţia parcului şi-a propus să protejeze biodiversitatea şi peisajul şi să promoveze un turism prietenos faţă denatura înconjurătoare.

Aplicaţii

Precizează tipul de peisaj descris în textul de mai jos. Creează patru versuri folosind cuvintele subliniate în text. „Dunărea iar s-a umat, a crescut şi a ieşit din matca eiobişnuită. Privalurile au crescut şi ele, ca şi bălţile din care ies. Dinsubţiri şuviţe de apă care şerpuiesc de obicei la margini de şesurimlăştinoase, pornind din locurile create de Dunăre şi întorcându-se canişte cordele de argint tot în ea, privalurile s-au topit, au dispărut înapa care a cuprins totul.” (G. Banea – „Vin apele!”, vol. „Muşchetarii

în Balcani”)............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

„Dictionarul meu de rime”Caută rime pentru cuvintele date, după modelul următor (poţi folosi şi

dicţionarul de rime).Model: zăvoi – şuvoi, nevoi, convoi, vâlvoiCuvinte date: salcie, răchită, peisaj, canale, pădure...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


56/70

58

TURISMULÎN PARCUL NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI

Cum ne pregătim pentru o excursie în Parcul Naţional Balta

Mică a Brăilei? Pentru a avea o excursie reuşită, ne documentăm asupratraseului propus (putem lua inormaţii după site-ul official realizatde administraţia parcului), asupra mijloacelor de transport olosite,condiţiilor meteorologice din perioada vizitei, stabilim durata şi scopulcălătoriei.

În uncţie de inormaţiile obţinute, ne acem bagajele, luând în

calcul următoarele:• Îmbrăcămintea – trebuie să fie lejeră, practică, uşor de

transportat în bagaj, de tipul: trening (uşor lavabil şi de întreţinut,se poate purta pe traseu sau în cort), pantaloni lungi (pentrudrumeţii pe jos şi ca protecţie împotriva ţânţarilor), hanorac (neapără de ploaie şi de vânt, în buzunarele lui putem transportaobiecte utile excursiei), pălărie, şapcă (ne erim de ploaie, vânt,

insolaţie), impermeabil (ocupă loc puţin în bagaje, are o greutateneglijabilă, ne apără de ploaie).• Încălţămintea – vara se poartă încălţăminte uşoară, din piele

sau din pânză; pentru pescari şi vânători se recomandă cizmele decauciuc.

• Alte echipamente şi accesorii:• Cort, saltea pneumatică, sac de dormit, plasa împotriva

ţânţarilor, pătura (în cazul în care înnoptăm în parc);• Alte accesorii: busolă, hartă, trusă medicală, lanternă, insec-ticid împotriva ţânţarilor, aparat de orografiat, binoclu, briceag, veselă, saci de plastic pentru resturile menajere etc.

Atenţie! Înainte de a merge în excursie trebuie să vă inormaţidespre activităţile permise/ nepermise, altel riscaţi să fiţi amendaţi.


57/70

59

Traseele turistice

Traseul turistic este o cărare în natură special desemnată şimarcată pentru o oeri turistului un drum sigur şi posibilitatea de a

admira mai multe obiective turistice. Marcajul unui traseu este reprezentat întotdeauna de o ormăgeometrică (triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc) de culoare roşie saualbastră, pe un undal deschis la culoare. Aceste marcaje se asază ladierite distanţe unele de altele, în uncţie de teren. Ele pot fi realizatedin diverse materiale (tablă, lemn) sau pot fi desenate cu vopsea chiarpe pietre sau trunchiul copacilor.

Fig. … Marcaje din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

În Parcul Natural Balta Mică a Brăilei există 15 trasee turis-tice, 8 pe uscat şi 7 pe apă, gândite astel încât să asigure turistuluiun drum sigur prin parc şi vizitarea cât mai multor locuri rumoase(păduri, colonii de păsări, lacuri). Ştiaţi că ... Orientarea în teren ără busolă se poate ace:

• după poziţia soarelui? În timpul verii, Soarele ocupă pe boltacerească următoarele poziţii: la ora 6 dimineaţa - est; la ora 12 - sud;la ora 18 - vest.• cu ajutorul Stelei Polare? Stând cu faţa către Steaua Polară, vom avea nordul în aţa noastră.• Cuiburile, culcuşurile şi vizuinele animalelor au în generalintrarea îndreptată spre sud.


58/70

60

Decalogul verde al turistului în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei1. Circulaţi doar pe traseele marcate şi în prezenţa personalului parcului;2. Aprindeţi focul doar în locurile special amenajate şi aveţi grijă să estins când plecaţi;

3. Faceţi baie în Dunăre doar în locurile indicate;4. Puneţi corturile doar în locurile indicate şi special amenajate;5. Păstraţi liniştea când sunteţi în natură;6. Protejaţi biodiversitatea, nu luaţi suveniruri “vii”, cum sunt orile, ouăde păsări etc.;7. Scoateţi din parc toate gunoaiele pe care le produceţi;8. Nu distrugeţi infrastructura turistică;9. Nu aruncaţi produse lichide sau solide în Dunăre sau în lacuri;10. Păstraţi natura intactă, doar aşa vă veţi bucura de ea şi voi şi cei carevor veni după voi.

Aplicaţii1. După efectuarea unei excursii reale sau imaginare în Parcul NaturalBalta Mică a Brăilei, realizaţi un punct de informare în şcoală.

2. Dezlegând următoarele ghicitori, descoperi câteva dintre obiectelenecesare unei excursii:

Unde apele nu curg,/ Treci prin munţi fără poteci/Şi în mări nu te îneci. (……………….)

Călăuza asta chiar/ Poţi s-o ţii… în buzunar/Cât e ea de mititică,/ Drumul sigur îţi indică. (………)

Am o raţă/ Fără viaţă.Trece apa cât de mare/ Şi te poartă în spinare. (……….)

Pe ploaie, pe soare, pe vânt/ De trebuinţă omului sunt. (……………)

Nu-i plapumă, nici perdea,/ Noaptea stai ascuns sub ea. (……………)

R: Găseşti răspunsurile printre cuvintele următoare – busolă, barcă, pătura,hartă, pălării


59/70

61

JOCURI ŞI APLICAŢII


60/70

62

Legăturile din lumea vie (interdependenţă)

Obiective: Elevii vor identifica modul în care toate elementelelumii vii sunt legate unele de altele, ormând adevărate pânze de

păianjen. Materiale necesare: hârtie/carton, creioane colorate, un ghemde soară, un spaţiu de aproximativ 12 m2. Durata activităţii: 50 de minute.

Colectivul unei clase va fi împărţit în grupe de câte 10 elevi.Fiecare grup va primi materiale de desen şi un ghem de soară. Pe

hârtie sau carton se vor desena şi trece numele unei specii de animalsau plantă, conorm figurii 1. Fiecare elev din grup va primi căte oastel de plăcuţă cu numele şi imaginea unei specii, pe care le ţin la vedere (eventual lipite în piept). Unul dintre elevi va primi ghemul desoară iar elevii se vor aşeza în cerc. Elevul care are ghemul spune cu voce tare ce specie de animalsau plantă reprezintă şi ace o mişcare specifică acestuia / acesteia.Priveşte plăcuţele celorlalţi elevi şi alege un elev cu care consideră căare o legătură şi îi înmânează ghemul de soară, păstrându-şi capătul.Acesta va continua jocul la el, dând mai departe ghemul, dar rămânândlegat de soară în continuare. De exemplu: elevul 1 are plăcuţa cu”vulpe”, el va alege ”raţa”, deoarece vulpea mănâncă ouăle de raţă dincuiburile de pe sol. ”Raţa” va alege ”ciulinul de baltă”, ale cărui ructe îiplac oarte mult, şi aşa mai departe. Jocul continuă până când se termină ghemul de soară sau

legăturile ormate creează o reţea prea complexă. La sârşit fiecare elevtrebuie să fi primit cel puţin o dată ghemul de soară. La sârşit, între ceizece elevi din cerc s-a ormat o adevărată pânză de păianjen, incredibilde complicată.


61/70

63

În acest moment se va cere unuia dintre elevi să dea drumulsorilor pe care le ţine. Rezultatul va fi destrămarea ”pânzei” şi a celor-lalte legături ormate.

Concluzii ! ”Pânza de păianjen” arată cât de complicată este natura şi ap-tul că toate animalele şi plantele sunt legate unele de altele.

Dispariţia unui singur element din natură duce la ruperealegăturilor ormate şi la dezechilibre grave, cu eecte pe termen lung şinedorite şi asupra oamenilor.

Figura 1

Pisică sălbatică Egretă mare

Vultur codalb Libelulă

Căprioară Ciulin de baltă

Vulpe Nuăr alb

Raţă Crap

Jocul se poate desăşura şi cu alte specii care se găsesc în Parcul Natu-ral Balta Mică a Brăilei.


62/70

64

Mulţumesc Natură !

Obiective: Discutând de obiectul preerat, elevii îşi vor daseama că totul provine din natură. Materiale necesare: hârtie / carton, creioane, mostre dinmaterialele din figura 2 pe cât posibil. Durata activităţii: 50 de minute.

Fiecare elev din clasă se va gândi la un obiect preerat, şi îşi va

nota secretul pe o bucată de hârtie / carton şi va realiza şi un desen alobiectului.Atenţie! Secretul va fi păstrat până la sârşitul jocului. Lucrul preerat nu poate fi o fiinţă (om, animal, plantă). Prima etapă a jocului va dura 15 minute, iar lângă desen se va nota şi materialul din care este ăcut obiectul, olosindu-se listamaterialelor din figura 2, care va fi afişatăpe tablă. Se vor orma echipe de câte 2 elevi, de preerat din copii careau stat la distanţă unul de celălalt. Scopul este acela de a ghici obiectulpreerat al partenerului. Echipa se va împărţi în ”elevul ghicitor” şi ”elevul care răspunde”.Elevul ghicitor va pune întrebări despre materialele din care este ăcutobiectul preerat al partenerului, iar acesta va răspunde doar cu ”da”sau ”nu”. De exemplu: obiectul este ăcut din lemn?, iar partenerul va răspunde cu ”da” sau ”nu”. Ghicitorul poate pune numai 15 de

întrebări, iar dacă răspunsul final va fi greşit, elevul va fi descalificat.Dacă ghiceşte obiectul va câştiga jocul. Fiecare dintre cei 2 parteneri va juca pe rând rolul ”ghicitorului” şi al ”elevului care răspunde”.


63/70

65

După încheiera jocului, fiecare echipă va prezenta colegilor obiectelepreerate ale partenerilor şi va explica din ce sunt ăcute aceste obiecteşi mai ales ce resurse din natură se olosesc.

Figura 2Lista de materiale

Materialele din care sunt abri-cate obiectele preerate

Cum se obţin aceste materiale

Material plastic Se abrică din petrol şi gaze na-

turale care se găsesc în pământ şise ormează prin descompunereaanimalelor şi plantelor în milio-ane de ani

Metal Metalul este extras din pământ

Lemn Copaci

Sticlă Nisipuri speciale cu cuarţ

Piele Animale

Hârtie Copaci

Lână Oaie

Pânză (ţesături) Plante (bumbac, in), viermi de mătase

Nu uitaţi să mulţumiţi Naturii pentru tot ce ne oeră !!!


64/70

66

Casa noastră

Obiective: Copii vor înţelege ce însemnă ”habitatul”, cât este de

important şi cum poate fi protejat. Materiale necesare: carduri conorm figurii 3 şi 4, scaune, unfluier. Durata activităţii: 50 minute.

Habitat – locul în care trăieşte orice fiinţă şi care îi oeră totelucrurile necesare pentru viaţă: apă, hrană, adăpost, spaţiu. Din cauza

dispariţiei habitatelor, unele specii de plante şi animale dispar (devinextincte). Ce poate ace omul pentru a împiedica acest lucru?

În prima etapă a jocului se va discuta cu tot colectivul clasei ceînseamnă ”habitat” şi ce oeră el pentru plante, animale şi oameni. În a doua etapă a jocului se vor aşeza 20 de scaune pe 2 rânduri,spate în spate. Pe fiecare scaun va fi aşezat câte un card din cele de la

figura 3. Cardurile cu schimbări de la figura 4 se vor aşeza într-o cutie,amestecate. Jocul este destinat unui număr de 20 de elevi. Dacă suntmai mulţi copii, se vor adăuga mai multe carduri la schimbări şi se vamări numărul de scaune. Scaunele reprezintă habitatul şi fiecare scaun oeră câte ceva –hrană, apă, adăpost, spaţiu. La început copii se vor plimba în linişte în jurul scaunelor. Lasemnalul fluierului, fiecare va ocupa un loc pe scaun. Deocamdatăexistă loc pentru toţi copiii. Apoi ei se vor ridica şi îşi vor reluaplimbarea în jurul scaunelor.


65/70

67

Din cutia cu schimbări se va extrage un card. Dacă schimbareaaectează apa, se va scoate un scaun care cartonaş cu ”apă”. La un nousemnal al fluierului, copiii se vor aşeza pe scaune, dar acum un elev nu va mai avea loc. El va privi jocul în continuare de pe margine. Aceste

operaţiuni se vor relua până când mai rămâne un singur elev şi unsingur scaun, când jocul se încheie. În a treia etapă a jocului elevii vor fi grupaţi câte 4, fiecare echipă va trebui să acă o listă cu 5 posibilităţi de protecţie a habitatelor.

Figura 3

Spaţiu Adăpost

Apă Hrană

Figura 4

Spaţiu Adăpost

În parc a ost introdusă o specienouă care se înmulţeşte oarte re-

pede şi ocupă spaţiul altor specii.

Parcul este vizitat de prea mulţioameni, iar păsările nu îşi mai

ac cuib.

Se taie o pădure pentru a seconstrui o abrică. Animalele caretrăiau în zonă rămân ără spaţiu.

O pădure este tăiată, iaranimalele din zonă nu vor maiavea adăpost.


66/70

68

Omul ia un teren pentru a construiun cartier de locuinţe, spaţiulspeciilor sălbatice fiind redus.

Vizitatorii din parc adunăcuiburi şi ouă de păsări.

Turiştii care campează şi ac

picknick pe malul Dunării ocupăspaţiul altor specii de plante şianimale.

Pe un braţ al Dunării se

construieşte un stăvilar care vaopri curgerea apei, iar plantele vor muri.

Oamenii care olosesc bărci cumotor pe lacuri gonesc peştii dinspaţiul lor de viaţă.

Un lac este secat pentru a secultiva cereale. Toate speciilecare trăiesc acolo nu mai auadăpost.

Apă Hrană

Oamenii aruncă gunoaie în apă, iaranimalele şi plantele mor din cauzapoluării.

Din cauza poluării peştii mor, iarpăsările care se hrănesc cu peştenu mai au hrană.

Pe un braţ al Dunării s-a construito hidrocentrală, iar cursul apei s-a

modificat.

Oamenii culeg toate mureledintr-o zonă, iar animalele şi

păsările care se hrănesc cu elerămân ără mâncare.

O abrică aruncă substanţe chimicetoxice în apă.

Sunt împrăştiate insecticide înaer care omoară multe insecte cereprezintă hrana păsărilor.

Din cauza depunerii de nămol,lacurile din parc seacă, plantele şi

animalele nu pot trăi ără apă.

Pe o păşune este un număr preamare de vaci care mănâncă toate

plantele, iar animalele sălbaticesunt înometate.

Copacii de pe malul Dunării auost tăiaţi, pământul de pe malurieste luat de apă, care devinetulbure, iar speciile de animale nuo mai pot bea.

Oamenii vânează prea multeanimale şi păsări, iar răpitoarelenu mai găsesc hrană.


67/70

69

Pădurea = Viaţă

Obiective: Cunoaşterea pădurii şi a tot ce ne oeră ea. Materiale necesare: hârtie/carton, instrumente de desen.

Durata activităţii: 50 de minute.

Pădurea este ”plămânul verde” al planetei. Este posibilă viaţa ără păduri?

Prima etapă a jocului constă în împărţirea colectivului uneiclase în grupe de maxim 10 elevi, astel încât să avem 3 echipe. Fiecare

echipă va primi hârtie şi instrumente de scris şi de desen. În a doua etapă, fiecare echipă va trebui să scrie pe hârtie o listăcu ce ne oeră pădurea, conorm următoarelor categorii:

- alimente; - produse altele decât alimentele; - beneficii.

Apoi câte un reprezentant al fiecărei echipe va scrie pe tablălista pe care a întocmit-o şi va prezenta colegilor ce ne oeră pădurea(figura 5). Dacă elevii cred că pădurea ne poate oeri şi alte categorii debeneficii sunt liberi să le adauge şi să le discute. Dacă elevii au înţeles pe deplin care este rolul pădurii în viaţanoastră se va trece la etapa a treia a jocului. Fiecare echipă trebuie săscrie a scurtă povestire despre o zi din viaţa noastră ără pădure şi ărăcopaci.

Atenţie! - în povestire nu trebuie să apară nici-un obiect din lemn!


68/70

70

Fiecare echipă va citi povestea în aţa colegilor sau va o vaprezenta sub orma unei scurte scenete în care să fie implicaţi toţicolegii.

Ce ne oeră pădurea? (exemple)

În ultima etapă a jocului fiecare echipă va trebui să prezintecolegilor ce măsuri cred ei că trebuie luate pentru a proteja pădurea,astel încât să se evite pericolul de a rămâne ără copaci.

Jocul poate fi adaptat şi la alte componente ale mediului

înconjurător – apă, aer, etc., astel încât copiii să înţeleagă ce importanţăare fiecare element din jurul nostru.

Figura 5

Alimente Produse Beneficii

Fructe de padure Hartie Oxigen

Caea Lemn de oc Absoarbe bioxid decarbon

Alune Mobila Reduce zgomotul

Scortisoara Creioane Adapost pentru animale


69/70

71

Cum măsurăm înălţimea unui copac?

Obiectiv: aplicaţii practice despre natură. Materiale necesare: scândură, echer, cuie, soară şi o ruletă sau

un metru de tâmplărie. Durata aplicaţiei: 50 de minute.

În prima etapă a jocului se va construi instrumentul de măsurat:- Din 2 bucăţi de scândură late de 20 de centimetri se va construi un”T” cu dimensiunile de 0,5 metri / 1,5 metri. Scândura de 0,5 metri vafi baza instrumentului. La înălţimea de 1,5 metri măsurând chiar de la

bază se va trasa o linie la 45 grade olosind un echer. De-a lungul linieise vor bate 2 cuie, iar de cuiul inerior se va lega o soară cu lungimeade 1 metru, la capătul căreia se va lega o greutate. Instrumentul trebuiesă arate ca în figura 6.

Utilizarea instrumentului pentru a calcula înălţimea unuicopac. Un elev se va deplasa cu instrumentul la o depărtare de copacaproximativ egală cu înălţimea presupusă a copacului. Instrumentulse aşează pe pământ cu latura mică a ”T-ului”, cu grijă ca sora să fieperect verticală. Priviţi printre cele 2 cuie şi deplasaţi-vă înainte sauînapoi până când vedeţi printre cele 2 cuie vârul copacului (figura 7).Faceţi un semn pe pământ şi apoi măsuraţi distanţa de la trunchiulcopacului până la semn (x). La acest număr adăugaţi 1,5 metri şi gata.Aţi aflat înălţimea exactă a arborelui!


70/70

Figura7

Figura 6

ciclul elementar

Documents