CIOC! CIOC! CIOC!CIOC! CIOC! CIOC! de Emil de Emil

GGâârleanurleanu

Emil GEmil Gâârleanu ( 1878 – 1914 )rleanu ( 1878 – 1914 )

Cea mai cunoscută operă a lui Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu este Emil Gârleanu este Din lumea celor Din lumea celor care nu cuvântăcare nu cuvântă (1910), în care a (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viața relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor și gâzelor, păsărilor, animalelor și plantelor. El plantelor. El a surprins viata micilor a surprins viata micilor vietvietăţăţi si dramele acestora, i si dramele acestora, deschizdeschizâând o paginnd o paginăă plin plinăă de duio de duioşşie ie si sensibilitate spre lumea si sensibilitate spre lumea miraculoasmiraculoasăă a a acestui acestui univers. univers. AlAlăături de naraturi de naraţţiunea ,,Cioc!, Cioc!, iunea ,,Cioc!, Cioc!, Cioc!”,Cioc!”, î în volumul ,,Din lumea celor n volumul ,,Din lumea celor care nu cuvcare nu cuvâântntăă”(1910) mai pot fi ”(1910) mai pot fi citite ,,Gcitite ,,Gâândacelul”ndacelul”, ,,Fricosul , ,,Fricosul ””,,

,,C,,Căăprioara”,prioara”, ,,Sărăcuţul ,,Sărăcuţul!!... ... ””,,Frunza ,,Frunza ”” etc.etc.

Într-o toamnă aurie ca Într-o toamnă aurie ca acum, veveriţa apornit să-şi acum, veveriţa apornit să-şi caute provizii pentru iarnă. A caute provizii pentru iarnă. A căutat prin toată pădurea şi, căutat prin toată pădurea şi, într-o bună zi, a dat peste un într-o bună zi, a dat peste un

pom ciudat. Avea roada pom ciudat. Avea roada rotundă, tare, dar cu miezul rotundă, tare, dar cu miezul gustos. Dăduse peste alun.gustos. Dăduse peste alun.

I-AU PĂCUT ALUNELE ŞI, FIINŢĂ PREVĂZĂTOARE, A CĂRAT TOATĂ TOAMNA, PÂNĂ ŞI- A UMPLUT SCORBURA. SE BUCURA CĂ DĂDUSE NOROCUL PESTE DÂNSA. FĂCEA PLANURI SĂ NU SE MIŞTE TOATĂ IARNA DIN

CĂSUŢĂ.

Într-o bună dimineaţă, se zgârie la picior într-o coajă de alună. De unde? Că ea nici nu se atinsese de merindele

strânse. Cercetează:un sfert din alune- mâncate!

S-a mâniat veveriţa şi s-a pus la pândă să prindă hoţul.

S-a ghemuit în fundul scorburii.

Ce era? Ciocănitoarea, cum e ea: sai ici, vâră-te colea, a dat de scorbură, în scorbură alune, şi...craţ-craţ-craţ! S-a pus pe mâncat. Din ziua aceea venea în fiecare amiază să-şi ia prânzul...

A sosit şi acum tot aşa grăbită, dar de-abia intră în scorburăşi A sosit şi acum tot aşa grăbită, dar de-abia intră în scorburăşi veverita se şi repezi asupra ei.Ciocănitoarea voi să o veverita se şi repezi asupra ei.Ciocănitoarea voi să o

zbughească afară, dar veveriţa o prinse de coadă. Dă-i în sus, zbughească afară, dar veveriţa o prinse de coadă. Dă-i în sus, dă-i în jos, lăsă coada în laba veveriţei şi...pe-aici ţi-i drumuldă-i în jos, lăsă coada în laba veveriţei şi...pe-aici ţi-i drumul!!

Mai târziu, când i-a venit inimala loc şi s-a văzut fără coadă,s-a intors la veveriţă să se roa-ge de dânsa. N-a mai intrat in scorbura. A bătut cu ciocul :Cioc! Cioc! Cioc! Dar veveriţa îşi mutase culcuşul.

De atunci, mereu ciocăneştela fiecare copac, dar nici că dăde răspuns.

GGăăsisiţţi i povestireapovestirea,,apoi citiţi,apoi citiţi, pe pe rrâând, fragmentele nd, fragmentele îîn care se n care se povestepovesteşşte despre:te despre:a)a) Timpul Timpul şşi locul i locul îîn care veverin care veveriţţa a

a descoperit alunele:a descoperit alunele:

b)b) StrStrâângerea proviziilor pentru ngerea proviziilor pentru iarniarnăă;;

c)c) ,,,,HHooţţul’’ care fura alunele;ul’’ care fura alunele;

d)d) Prinderea,,hoPrinderea,,hoţţului’’ de cului’’ de căătre tre veveriveveriţăţă;;

e)e) ÎÎncercarea ciocncercarea ciocăănitoarei de a-nitoarei de a-şşi i lua coada de la veverilua coada de la veveriţăţă..

AlcAlcăătuituiţţi enuni enunţţuri cu uri cu expresiile:expresiile:

,,,,s-a pus la ps-a pus la pâândndăă”, ,,s-a ”, ,,s-a ghemuit”, ,,sghemuit”, ,,săă o o zbugheasczbugheascăă”,”,

,, pe-aici ,, pe-aici ţţi-i drumul’, ,,i-a i-i drumul’, ,,i-a venit inima la loc’’.venit inima la loc’’.

PunePuneţţi i îîn ordine ideile n ordine ideile principaleprincipale

VeveriVeveriţţa descopera descoperăă lipsa alunelor. lipsa alunelor. VeveriVeveriţţa descopera descoperăă alunul cu alunul cu

fructe gustoase.fructe gustoase. Ea prinde ciocEa prinde ciocăănitoarea furnitoarea furâând nd şşi i

îîi smulge coada.i smulge coada. CiocCiocăănitoarea intrnitoarea intrăă s săă se ospateze se ospateze

cu alune.cu alune. CiocCiocăănitoarea cautnitoarea cautăă s săă--şşi ia coada i ia coada

îînapoi de la veverinapoi de la veveriţăţă.. VeveriVeveriţţa a îşîşi face provizii pentru i face provizii pentru

iarniarnăă..