citeva intrebari esentiale la morfopat pe scurt

7/29/2019 Citeva Intrebari Esentiale La Morfopat Pe Scurt

1/12

Relese from MedTorrents.comCiteva intrebari esentiale la morfopat pe scurtAdenocarcinomul

-este o tumora epiteliala maligna a epiteliilor cavitare

(tub digestiv,cai biliare,arbore respirator,pancreas,prosstata,glanda mamara)

sau a epiteliului parenchimatos(ficat,rinichi).

-microscopic-tumorile pot fi : nesecretante(au lumene glandulare atipice,

iar invazia e prezenta in tesutul subiacent) sau mucosecretante(in organele al caror epiteliu secreta in mod obisnuit

mucus)

*Chistadenocarcinomul de ovar: macroscopic-tumorile seroase sunt mai voluminoase decat cele

mucoase.Microscopic-lumenele glandulare sunt dilatate si delimitate de epiteliu malign.

*Schirul-apare in glanda mamara/stomac.prostata

*pt. organele parenchimatoase:cancerele apar mai ales in ficat si rinichi

*pt tumorile maligne din celule germinale (testicul si ovar ) se foloseste denumirea de seminom

*carcinoamele endocrine apar mai ales in tiroida si suprarenala.

Adenomul

Cuprinde tumorile benigne care formeaza modelele glandulare, fara a fi obligatorie reproducerea modelului

glandular al organismului parenchimatos,a glandelor exocrine sau endocrine in care s formeaza.Celulele epiteliale

tumorale sunt dispuse pe o membrana bazala intacta pe 1-2 straturi.

Macroscopic:formatiunile nodulare pot fi unice/multiple,de dimensiuni variabile,bine delimitate sau incapsulate.

Microscopic:celulele tumorale pot fi dispuse in travee sau tubular.Unele glande s dilata chistic prin acumulare d

mucus sau lichid seros.Cand apar dilatatii chistice denumirea este de chist adenom papilifer seros sau mucus d ovar.

Tumorile dezvltate din glandele endocrine pastreaza adesea functia secretorie hormonala cu aparitia unei

hiperfunctii endocrine.

Adenoamele pot fi insotite de proliferarea altor tesuturi.

I.Tulburarile Circulatorii

1.Hiperemia

Def: cresterea masei de sange intravascular, intr-un tesut, organ sau teritoriu al organismului.

Diagnosticul diferential: se face pletora - cresterea absoluta a masei de sange in tot teritoriul circulator.

Clasificarea hiperemiilor:a) dupa sediu:

- hiperemie arteriala;

- hiperemie venoasa, insotita constant de hiperemie capilara;

b) dupa patologie:

- hiperemie activa - crestera raportului de sange arterial cu circulatie venoasa normala;

- hiperemie pasiva - aportul de sange arterial normal cu scaderea debitului citculatiei venoase.

1.1 Hiperemia activa

Def: cresterea masei de sange in arteriole si capilarele lor eferente, interesand un teritoriu limitat din org. uman.Dupa etiologie se clasifica in hiperemie activa fiziologica si hiperemie activa patologica.

Hiperemiile active fiziologice apar in cursul activitatii tesuturilor si organelor (efort muscular, efort digestiv la nivelul

mucoasei tubului digestiv, premenstrual0 sau in distoniile neurovegetative. Clinic poate sa apara o crestere minima a


2/12

Relese from MedTorrents.com

temperaturii cu o vaga senzatie de arsura; culoarea tegumentelor si mucoaselor este rosiatica fiind denumita, in

general, "eritem".

Hiperemia activa patologica este cea mai frecventa tulburare circulatorie insotita de manifestari clinice. De ex la

nivelul tegumentelor pot apare zone de eritem circumscris (rozeola sifilitica) sau confluent (exantem insotit de

enantem) ca in bolile infectioase de tipul rujeolei (rujeola porneste de la orificiile fetei, se extinde pe tot

Hemoragia

-reprezinta insirea sangelui din sistemul cardio-vascular prin rupere, prin fisurare sau prin diapedeza. Poate fi

exogena sau endogena; de natura traumatica, chimica sau biologica.

Clasificare:

a) dupa tipul vasului:de origine arteriala, venoasa sau capilara;

b) dupa patogeneza: spontana sau provocata;

c) dupa sediu si accesibilitatea la examenul clinic:

- externa sau vizibila la examenul direct;

- interna: sediul este inaccesibil la exementul direct. Sange extravazat se acumuleaza si ramana in interiorul corpului.

- exteriorizata: originea hemoragiei este la nivelul mucoaselor organelor. sangele poat fi eliminat pe cai naturale

(epistaxis, hemoptizie, hematemeza, melena, hematurie, menoragie, metroragie).

- in organe cavitare: hematosalpinz, hematocolpos,

Carcinomul scuamos(spinocelular)

-este cea mai frecventa forma d cancer dezvoltat din epiteliu avimentos.

-tumora se dezvolta la ivelul pielii,a mucoaselor pavimentoase, a mucoaselor metaplaziate pavimentos(bronhii,cai

biliare,col uterin)

Macroscopic:apar proliferari vegetante,formatiuni ulcerate acoperite d cruste uscate,margini indurate si infiltrate cubaza ulceratiei dura.

Microscopic:proliferarea celulelor maligne este dispusa in plaje,insule,travee,inconjurate de o stroma conjunctiv

vasculara bine reprezentata.

Tumora este agresiva , metastazele limfatice aparand f repede in evolutie.Cu cat forma tumorala este mai anaplazica

cu atat tumora este mai agresiva.

Coagularea intravasculara diseminata

Este o coagulopatie de consum cu microtromboze in micrcirculatie,urmata de fibrinoliza secundara.

CID este insotita intotdeauna de hemoragii.

CID nu este o boala primara si se asociaza cu activarea trombinei.

Morfologic:gasim microtromboze in :creier/cord/pulmon/rinichi/suprarenala/splina/ficat.

La nivelul creierului apar microinfarcte si hemoragii.

La nivelul plamanului apar trombi fibrinosi cu sau fara edem pulmonar acut si exudat fibrinos ducand la formarea de

"membrane hialine"

La nivelul rinichiului apar microtrombi in capilarele glomerurale rezultand microinfarcte glomerurale sau necroza

bilaterala corticala.

La nivelul suprarenalelor: sindromul Waterhouse-freiderichsen


3/12


Cordul amiloid:

apare in orice forma de amiloidaza sistematica, ami ales cea derivata imunocitar; frecvent apare ca atingere izolata la

olnavii peste 70 de ani.

Macroscopic cordul este marit de volum, ferm fara modificari semnificative la sectiunile transversale, sau ca

formatiuni nodulare - roz-gri subendocardice. Microoscopic: depozitele se dezvolta intre fibrele miocardice

expansiunile depozitelor, producand atrofia musculaturii cardiace; pot apare acumulari vasculare si subepicardice,

separate si imprasitate; cand sistemul de conducere subendocardic este lezat, apar modificari EKG (voltajul scade,

apar aritmii) cu raspuns discret sau absent la terapia difitalica. In general, se produce o cardiopatie de tip restrictiv

(ca in pericardita constrictiva cronica).

Tractul gastro intestinal este atins la orice nivel, de la cavitatea orala (gingie - limba) pana la anus. Leziunile recente

predomina perivascular si apoi se extind in ariile submucoasei, mucoasei, subseroasei cu formarea de placi sau benzi

de substanta ferma, gri.

Depozitele nodulare: pot fi linguate (produc macroglosie cu inelasticitate si imposibilitatea de a vorbi sau inghiti);

gastrice, enterale (determina diaree, sindrom de malabsorbtie etc.).

Bolnavilor suspectati clinic de amiloidoza li se recomanda biopsie renala (mai ales daca exista leziuni renale) sau

biopsii jugale, gingivale si/sau rectale. Biopsia negativa nu infirma diagnosticul, stiind caracterul localizat al leziunii.

Prognostic: bolnavii cu amiloidoza sistematica au un prognostic sarac; pentru cei cu amiloidoza derivata imunocitar

supravietuirea de maxim 14 luni de la diagnostic.

Distrofia amiloida:

Definitie: amiloidul este o substanta proteica patologica depozitata intercelular, insidios.

Amiloidul prezinta microscopic 2 componente : componenta fibrilara (majora) si componenta p (minora).

Amiloidul are in compozitia chimica 90% proteine fibroase si 10% hidrati d carbon.Este insol in apa si sol in acizi

puternici.

Amiloidul se localizeaza cu predilectie la niv subst fundamentale de-a lungul fibrelor d reticulina si colagen ,precum

si de-a lungul membr bazale epiteliale si in media vaselor mici.RENAL-->Macroscopic rinichii pot fi normali sau cu volumul marit,cu consistenta crescuta,duri,cu supraf

ondulata.Rinichiul poate fi retractat datorita stenozelor vasculare prin depunderea amiloidului in peretii

vasculari.Microscopic: corpusculii malpighi ai membranele glomerurale ingrosate,membr bazale ale tubilor renali

sunt ingrosate,peretii vaselor pot prezenta si ei ingrosari.

SPLENIC-->Macroscopic poate sa apara o moderata splenomegalie.Depozitele d amiloid s pot limita la nivelul

foliculilor splenici.Microscopic peretele arteiolei centrale este ingrosat.

Distrofie hialina

Definitie: substanta omogena acidofila care inglobeaza structurile pe care se depun (fibrele nu se mai identifica).

Macroscopic: organele sunt dure, translucide: sectiunile sunt transparente, cu aspect sticlos,

albicios-depunerea este fiziologica: pe corpii albiciosi din ovar. depunerea este patologica extracelulara si

intracelulara.

Depunerea extracelulara se evidentiaza pe capsule (splina, ficat) dand aspect de glazura de

tort alb sidefie; pe seroase: pleura (pahipleurite cu aspect glazurat), pericard (placi laptoase epicardice)

aderente peritoneale; in fibroamele uterine; in arteriolele uterine la femeile care au nascut; in diabetul zaharat

hialinul este prezent in arteriole medii datorita excesului de substante proteice din membrana bazala; in tuberculoza,

pe fibrele de reticulina din limfoganglioni; pe cicatricile cheloide ( cicatrici extinse, vechi postarsuri sau

postinterventii chirurgicale). Cea mai importanta depunere este hialinoza arterei renale din arterioscleroza renala:hialinul este depus subendotelial, cu atrofia medie fiind prezent in tub rigid de hialin cu lumen minim.

Depunerea intracelulara este exemplificata prin: picaturi de hialin in nefrocitele din tubii

contorti proximali, cand exista si proteinurie. Plasmocitele normale sau tumorale pot contine incluzii de hialin sau


4/12


corpii Russel, reprezentand agregate de imunoglobuline; in infectiile virale hepatice sau din sfera genitala (papilloma

virus uman); in hepatocacinoame (prezenta de alfa-fetoproteine); in ficatul consumatorilor de etanol (corpi Mallory).

Embolia

Reprezinta vehicularea unui corp strain prin sangele circulant si oprirea lui intr un vas deoarece dimensiunea sa nu-i

permite sa inainteze.

Embolii pot fi:

1.endogeni(bucati de os,trombilichid amniotic) sau exogeni(picatura de grasime aer)

2.solid/lichid/gazos

3.septic/aseptic

4.cu vehiculare directa(urmeaaza sensul circulatie sanguine) ; cu vehiculare paradoxala( trece din circulatia venoasa

in cea arteriala su invers fara a strabate reteaua capilara) ; cu vehiculare retrograda(in sensul invers al circulatiei

sanguine).

Varietati de embolii: tromboembolism pulmonar, embolism sistemic, embolia grasa, embolia cu lichid amniotic,

embolia gazoasa.

Fibroadenomul mamar

-cea mai obisnuita forma de tumora benigna a sanului la femei.

-formatiunea se dezvolta ca rezultat al cresterii sensibilitatii la estrogeni ale unor arii focale ale sanului

-este solitara sau multipla

-tumora este mobilizabila,neaderenta la piele sau tesut subiacent

-talie:2-4cm sau mai amare,culoare gri-alba,consistenta ferma la sectiune

Microscopic:tumora prezinta 2 componente:proliferarea stromei(tesut conjunctiv) si proliferarea de ducte si acini.

In funtie de lumenul acinilor si a ductelor avem 2 tipuri de fibroadenom:fibroadenom pericanalicular(cu lumenul

rotund) si fibroadenom intracanalicular(cu lumenele deformate datorita dispunerii inegale a tesutului conjunctiv.

Ambele proliferari sunt benigne.Tumorile pot fi excizate chirurgical.

Ficatul amiloid:

Depozitele apar la bolnavii cu amiloidoza reactiva sistemica sau cu amiloidoza derivata imunocitar. Macroscopic:

hepatomegalia poate fi marcata sau discreta cu aspect palid, gri-lucios-ceros si consistenta ferma. Microscopic:

amiloidul apare initial in spatiul Disse si apoi progresiv inconjoara hepatocitele si sinusoidele si in timp, atrofiaza

hepatocitele cu eventuala disparitie a lor, inlocuind mari arii de parenchim; functia normala a ficatului este in general

pastrata chiar in agresiunile hepatice severe.

Ficatul de staza

Staza acuta: presiunea sangelui creste brusc in vena centrolobulara si duce la necroza hepatocitelor din jurul

ei(cauze: soc, intoxicatie)(tromboze in venele hepatice/suprahepatice). Daca bolnavul nu moare => fibrozza minima

pericentrolobulara.

Starea cronica: cauze: decompresarea cordului drept , afectiuni ale VCI

* senzatie de apasare + durere in hipocondrul drept

* ficatul coborat sub rebordul costal

* la percutie: matitate

Macroscopic:

-ficat marit in volum si greutate

- capsula Glissom este destinsa


5/12


-suprafata externa neteda

-culoare cianotica

- la sectiune: se scurge o cantitate mare de sange venos, ia dimensiunea ficatului scade vizibil.

Leziunea evolueaza in 4 etape:

1. Staza incipienta: zone punctiforme negricioase alterneaza cu zone brune.

2.+3. Staza prelungita si intensa: "ficat pestrit"

4. Ciroza cardiaca: "ficat in cocarda" (tricolor)

Hiperemia=cresterea masei de sange intravascular intr-un tesut, organ/teritoriu al organismului.

Hiperemie

-activa:cresterea volumului sanguin in artere, cu circulatie venoasa normala

-pasiva:circulatie arteriala normala, cu scaderea volumului sanguin venos.

Hiperemie Activa

-fiziologica:in efort muscular, digestiv, premenstrual; apare eritemul=coloratierosiatica a tegumentelor si a

mucoaselor

-patologica: apar zone de eritem curcumscris sau confluent-ca in tipul rujeolei sau scarlatinei.

Patogenia:este legata de activitatea sistemului nervos vegetativ

=>hiperactivitatea formatiunilor vasodilatatoare

=>paralizia formatiunilor vasoconstrictoare = relaxarea muschilor din peretele arterial.

-fenomen acut de scurta durata

-cauze:fizice (radiatii); clinice (alcool); biologici (virusuri, bacterii, necroze tisulare.

-nu lasa sechele.

Macroscopic

-temperatura locala ridicata

-eritem

-puls accelerat

Microscopic

-capilarele dilatate pline cu hematii uniform colorate

-edem simplu

Hiperemia pasiva=staza saunguina=cresterea masei de sange in teritoriul venos si capilar, cu circulatie arteriala

normala.

In functie de teritoriul cuprins pot fi deosebite:

-hiperemie pasiva locala: are de obicei cauze mecanice=obstacole in circulatia de intoarcere a vasului;

pansamante;aparate gipsate.

-regionala: leziuni ale peretilor venelor mari: VCS, VCI; compresiune prin tumori; anevrisme aortice. Perturbarea

circulatiei vene

i porte in ciroza hepatica duce la hipertensiune portala.

-generalizata: cauza: INSUFICIENTA CARDIACA DECOMPENSATA

Staza sanguina acuta:

-Macroscopic: cianoza datorata cresterii masei de hemoglobina redusa; cresterea volumului si greutatii organului

datorita cresterii masei de sange; la sectiune se scurge sange venos, negricios.


6/12


-Microscopic: venele si capilarele sunt dilatate; hematii alipite de colorabilitate inegala.

Staza sanguina cronica;

-Macroscopic: teritoriul afectat este cianotic, temperatura locala scade, volumul si greutatea sunt crescute->urmate

de tumefiere si edem.

-Microscopic: permeabilitate vasculara crescuta; macrofagele locale se incarca cu hemosiderina => fibroza locala.

Urmari:

-> hiperemia pasiva acuta: cedeaza fara sechele dupa ce dispare cauza

-> hiperemia pasiva cronica: odata cu disparitia cauzei se restabileste circulatia si persista sau nu modificarile aparute

pe parcurs in masura in care au aparut scleroza si depunerile de hemosiderina.

Infarctul Alb

Infarctul reprezinta o necroza ischemica de coagulare prin oprirea circulatiei sangelui intr un teritoriu arterial

terminal,bine delimitat.

Infarctul alb apare in zone cu circulatie de tip terminal sau cu circulatie care se comporta ca o circulatie de tip

terminal: cord , rinichi , creier.

Infarctele albe recente sunt in general triunghiulare pe suprafata de sectiune, cu varful spre centrul organului.Zona d

necroza predomina la supraf oraganului , consistenta e ferma, inconjurata de un lizereu leucocitar alb si o zona

hiperemica hemoragica.

INFARCTUL MIOCARDIC

Este necroza ischemica a muschiului cardiac.

Clinic: bolnavii prezinta insuficienta cardiaca acuta, scaderea tensiunii cu soc cardiogenic, stare de rau anginos,

durere retosternala cu caracter constrictiv, anxietate, zgomote pericardice, cresterea temperaturii, hiperleucocitoza.

Pe EKG : - unda T inversata simetric - supradenivelarea segmentului ST.

Creste : creatinfosfokinaza, TGO,TGP,LDH,mioglobina si lanturile usoare ale troponinei.

INFARCTUL RENAL

Este o necroza d coagulare aparuta in caz de obstructie completa si brutala a aterei renale, cel mai frcvent d origine

embolica.

Se datoreaza in geneal emboliei sistemice,sursa cea mai importanta fiind infarctul miocardic cu tromboza parietala.

Clasificarea macroscopica a infarctelor renale in functie de vasul obstruat: I cortical cuneiform(obstructia a radiale) ; I

cortical trapezoidal(obstructie de a arcuata) ; I cineiform cortico-medular(obstructie a interlobara)

Clasificare: Infarctul subtotal(obsructia ramului extrarenal al arterei renale); Infarctul total(obstructia brutala a

arterei renale); infarctul incomplet(scleroza a renale,cu atrofie importanta a rinichiului).

INFARCTUL CEREBRAL

Reprezinta ramolismentul cerebral sau ischemia de teritorii arteriale terminale superficiale sau prfunde.

Etiopatologie--oprirea circulatiei apare datorita spasmelor pe arterele cu ateroscleroza , d obicei pe placile de

aterom ulcerate ale acestora.Clinic cauza ramolismentului poate fi ictusul apopleptic,iar integritatea cordului este un

factor decisiv.

Ramolirea este cmplexa si prezinta 3 etape: ramolismentul alb; ramolismentul rosu si ramolismentul galben.

Infarctul rosu

Infarul reprezinta o necroza ischemica de coagulare prin oprirea circulatiei sangelui intru un teritoriu arterial

terminal,bine delimitat.


7/12


Infarctul rosu apare in organe bine vascularizate,cu multiple anastomoze:pulmon,intestin subire,intestin gros,rar in

ficat/testicul.

INFARCTUL ROSU PULMONAR

Se produce prin embolii(tromboembolism pulmonar) cu punct d plecare mai ales din trombii din micul bazin.Se

produce o ischemie brutala cu necroza consecutiva,zona care va fi invadata de sangele din circulatia nutritiva,in caz d

staza concomitenta in mica circulatie.

Initial:clinic este acuzata o durere toracica,dispnee si hemoptizie.Macroscopic zona d necroza are forma de piramida

cu baza spre pleura si varful spre hilul pulmonului.

Pulmonul este deprimat,brun(datorita depozitelor de hemosiderina),cu consistenta crescuta sau scleroza pigmentata

feruginoasa.

INFARCTUL INTESTINAL

necroza hemoragica a intestinului subtire

Este provocata de ocluzia unei artere.

Ocluzia unei vene produce fenomenul de infarctizare : zonele de necroza sunt mai intinse , mai putin delimitate fata

de infarctul arterial intestinal.

Macroscopic: se observa o zona de hemoragie intinsa,situata mai ales pe jejuno-ileon cu limite nete. peretele

intesinal este rigid,ingrosat,culoare rosie-violacee.In intestin s gaseste o serozitate sanguina

Microscopic: se observa necroza hemoragica

Ischemia

Reprezinta scaderea progresiva a circulatiei arteriale intr un anumit teritoriu.

Obstructia arterelor terminale duce la necroza ischemica,pe viscere apare necroza uscata sau infarctul;pe extremitati

denumirea este de gangrena uscata, iar pe creier apare necroza cu lichefiere sau ramolismentul.

Leiomiomul

este o tumora benigna care imita muschii netezi si poate sa apara oriunde in partile moi cu muschi neted sau in

peretii vaselor.

Leiomiomul uterin este cea mai frecventa tumora uterina din viata fertila; este bine capsulat; localizare subseroasa,

intramiometriala sau submucoasa. Clinic desvoltarea tumorala este asemptomatica sau se manifesta prin durere sau

prin memometroragii. Tumorile sunt hormonodependente: cresc mai repede in timpul sarcinii sau in timpul utilizarii

de contraceptive.

Leiomiomul gastric este cea mai frecventa tumora mezenchimala gastrica. Mai frecvent se foloseste termenul de

tumora stromala benigna. Leiomioamele pot sa apara la orice varsta dar cel mai des apar la varste cuprinse intre 30

si 70 de ani. Tumorile pot fi identificate incifrntal iar cand au peste 3 cm pot da sangerari, durere sau alte simptome.

Talia tumorii este intre 1-20 cm. Tumora este de obicei intramurala, producand o discreta ridicare a mucoasei.

Uneori este atasata la muscularis mucosae printr-un pedicul care proiecteaza spre oment.

Papilomul

este o tmora benigna a epiteliilor scuamoase. Este localizat pe epiteliul pavimentos stratificat (cheratinizat si

necheratinizat) si tranzitional. Aceeasi denumire se foloseste si pt tumorile benigne epiteliale cu proliferare

intraductala (glanda mamara).

Macroscopic tumora poate fi pediculata sau sesila; neteda sa urugoasa; unica sau multiplu-pavimentoasa.


8/12


Microscopic poate fi observata acantoza. Dermul formeaza "axe conjunctivo-vasculare".

Evolutia se manifesta prin ulcerare si infectare secundara cu infiltrat inflamator in corion; daca etiologia este data de

HPV(Human papilloma vinus), se poate produce malignizarea.

Printre diversele specii de papiloame se intalnesc:

a) Condinomul

-strat profund al pielii in care se gasesc vase si nervi

-proliferare epiteliala (acantoza si hipercheratoza) cu prezenta unui bogat infiltrat inflamator limfomononuclear, in

corionul imediat subiacent.

b) Cheratoacantomul apare prin expunere la soare ale zonelor descoperite ale pielii, mai ales la femeile albe in varsta

de peste 50 de ani.

Evilutia inregistreaza o regresie lenta pana la vindecare.

Plamanul de staza

Staza acuta pulmonara edem pulmonar acut ( apare cel mai frecvent in cazul infarctului miocardic acut)

Macroscopic

-pulmon crescut in greutate si volum

-culoare cianotica

-la palpare: crepitatii absente

-la sectionare; se scurge sange venos si lichid de edem spumos.

Microscopic

-capilare si venule enorm dilatate, pline cu hematii alipite

-alveole pline cu serozitate

Staza cronica pulmonara: apare in stenoza nitrala

Macroscopic

-pulmon crescut in volum isi greutate

-culoare cianotica-bruna

-fibroza

-crepitatii absente

-la sectiune se scurge in sange venos si foarte putin lichid de edem

-pulmon mai dens, cu zone hipoaerate mai putin paros

Microscopic

-capilare si vene dilatate; cu hematii alipite

-septurile alveolare si interlobare -> ingrosate

Polipi

Sunt formatiuni protruzive cilindrice sau cubice ce proemina la suprafata mucoaselor . pot fi pediculati sau sesili,

unuci sau multipli, neoplazici sau non-neoplazici

Rinichiul amiloid:


9/12


Este cea mai obisnuita localizare si cea mai serioasa atingere a unui organ fiind de obicei cauza decesului.

Macroscopic: rinichiul este normal in talie si culoare sau crescut in dimensiuni, ferm, gri-palid; corticala foarte palida

si medulara cu piramidele colorate normal. Frecvent, suprafata corticala are ondulatii slabe, datorita maselor

subcapsulare de amiloid. Frecvent, suprafata corticala are ratatina pe seama amiloidului din peretele arterelor si

arteritelor. Microscopic: depunerea initiala este in glomeruli, apoi in tesutul interstitial peritubular, artere si arteriole

producand ingrosarea matricei mezangiale si respectiv ingrosarea membranei bazale (m.b.) a caplarelor glomerulare,

a tubilor etc. La ME acumularea fibrilelor de amiloid incepe in spatiul endotelial al m.b., o inunda, cuprinzand si

podocitele, astfel ca, celule endoteliale sunt invelite; apoi lumenul capilar de amiloid si, in timp, se va produce

obtinerea spatiului urinar. Depozitele peritubulare incep la nivelul m.b. tubulare si, progresiv, se extind in tesutul

conjunctiv intertubular ca si in lumenu tubular. Clinic: hipoalbuminemie proteinurie, cilindri proteici celulari cu

aparitia sindromului nefrotic; progresiva obliterare a glomerulului determina uremie dar exceptional HTA.

Rinichiul de staza cronica

Apare din cauze generale (insuficienta cardiaca globala sau insuficienta ventriculara dreapta cu staza de vena cava

inferioara) sau prin compresiuni ale venelor renale prin tumori, anevrisme de aorta etc.

Macroscopic aspectul rinichiului este de "rinichi mare pestrit". Afectarea renala este bilatertala, rinichii cresc in

volum si greutate, suprafata externa este neteda, capsula este destinda, transparenta, parechinull este rosu-vinetiu

cu mici picheteuri violacee inchis, brun, de consistenta elastica, friabilitate usor crescuta. Decapsularea se face usor.

Pe suprafata de sectiune, corticala este palid-violacee, glomerulii cu staza au aspect pestrit, venele sunt dilatate si au

aspect de dungi fine rosii-negricioase, medulara este de culoare cianotic-violacee, mai intens colorata decat

corticala.

Microscopic se observa capilarele glomerulare peritubulare dilatate, cu lumenul ocupat de hematii conglomerate.

Inn spatiul glomerului si tubulae se gasesc hematii extravazate si depozite de hemosiderina care se coloreaza in

albastru prin coloratia Perls; epiteliile tubulare prezinta leziuni distrofice prin hipoxie.

SIFILISUL

Boal infecioas cu evoluie cronic produs de Treponema pallidum.Ca: de obicei veneriana, dar si

cutanat(caracter profesional) sau transplacentara (sifilis congenital).

Caractere generale morfopatologice ale inflamaiei luetice:

Triada lezionalar:

1. leziuni vasculare de tipul panvascularitei, n care predomin procesul de endotelit proliferativ cu tendin

obstructiv endotelit obliterant;

2. leziuni infiltrativ - proliferative, realizand inflamaia granulomatoas luetic, frecvent cu dispoziie

perivascular. Infiltratul este de tip limfo-plasmocitar, cu dispoziie difuz sau nodular(granulomul luetic)

3. leziuni alterative de tipul necrozei gomoase.

SIFILISUL DOBANDIT

Evolueaza in 3 stadii:

1.Sifilis dobandit - apare dupa o incubatie medie de 21 zile. Leziunea initiala sancrul de inoculare sancru

dur.Macroscopic papula indurata al carui centru se exulcereaza.Ulcerul apare rotund - ovalar, cu dim. de 3-4mm

pana la 1,5cm, nedureros , cu margini netede , consistenta ferma. Microscopic infiltrat inflamator limfo-

plasmocitar perivascular si endotelita hiperplazica obliteranta.Dupa aprox. 3 sapt sancrul s vindeca fara cicatrici.

2. Sifilisul secundar apare la 6-10 sapt. - Leziunile caracteristice - sifilidele - leziuni cutaneo-mucoase

generalizate

3. Sifilisiul tertiar -nu este obligatorie. Apare dupa o perioada de latenta de 2-4 luni pana la 30 ani. Leziuneacaracteristica=goma sifilitica.

Sifilisul poate produce si leziuni cardio-vasculare : aorta luetica, sau leziuni la nivelul SNC, la nivelul

dermului,ficatului sau oaselor.


10/12


Splina amiloida:

Macroscopic da o mederata splenomegalie (pana la 800 g). Se crede ca depozitele incep in spatiul perifolicular,

dar de obicei se observa post mortem doua modele. Un model defineste depozitele din limitele la foliculi splenici,

asemeni splenici, asemeni granulelor de topioca sau splina sagu. Microscopic: amiloidul inconjoara celulele foliculare

sau depuneri individuale pana la o masa conglomerata ce inlocuieste foliculul. Un alt model definestedepozitele din

foliculii limfoizi si din peretele sinusurilor splenice ultima zona fiind mai afectata de obicei sau splina sunca

(lardacee). Microscopic: depozitele sunt interstitiale, aproape de m.b. a celulelor mononucleate si a sinusurilor

splenice.

Splina de staza

Se poate manifesta ca staza generalizata de origine cardiaca sau staza regionala de origine portala.

Macroscopic splina este crescuta in volum si in greutate, cu suprafata neteda, capsula transparenta, destinsa; la

sectiune se zbarceste ca urmare a scurgerii de sange. Culoarea este rosie-vinetie omogena, cu aspect de "sfecla

coapta"; consistenta este crescuta; la sectiune se scurge sange venos in cantitate mare. Se observa fibroza difuza iar

pulpa alba se gaseste in cantitate redusa.

Microscopic sinusurile pulpei rosii sunt foarte mult dilatate, pline de hematii, peretii sunt fibrozati. Se gasesc si

hematii extravazate cu focare hemoragice recente si vechi (depunere de hemosiderina) cu organizare fibroasa, cu

depunere de fier, calciu (noduli Gamna-Gandy sau filamente sidero-calcare).

Steatozele pot fi hepatice si extrahepatice (renale sau miocardice).

a. Steatoza hepatica : este o acumulare de trigliceride cu crestere absoluta intracelular si aparitia de vacuole

clare (grasimi) care in timp si in cantitate excesiva duc la ciroza.

Etiologie: este sistematizata dupa localizarea celulelor distrofice predominant (peri) centrolobular: in

anorexie, anemie, dupa agresiunea de factori toxici.

Patogeneza

1. Aport excesiv de aciz grasi liberi (A.G.L.) in ficat (mari obzi: inanitie; terapie corticosteroida).

2-3. Creste sinteza si scade oxidarea de A.G.L. (alcoolosm cronic, D.Z. - lipsa glucidelor impiedica arderea

lipidelor; agresiuni toxice).

4. Creste esterificarea AGL in trigliceride datorita cresterii de alfa-glicero-fosfat (otravire cu etanol).

5. Scade sinteza de apoproteine (otravire cu Cl4, Ph sau in malnutritia protein-calorica).

6. Scade secretia de apoprotine din ficat (etanol, carente proteice globale- sindrom Kwashiokor, acid

orotic).

Macroscopic, ficatul creste in volum si greutate (3-5 kg) are margini rotunjite, este moale; la sectiune

culoarea este omogen galbuie pe lama cutitului ramanand picaturi de grasime, iar la jetul de apa parenchimul

dilacereaza. Examenul microscopic evidentiaza lipidele doar prin congelarea prelevatelor si colorarea cu Scharlach

(rosu); Sudan III (portocaliu); acid osmic (negru) albastru de Neel (albastrui). tehnica obisnuita, cu includerea

prelevatelor in parafina si colorarea HE, evidentiaza hepatocite marite de volum prin vacuole clare (grasimile au fost

dizolvate) care imping nucleii la periferie sau il distrug, cu aparitia de chiste grasoase (hepatocite degradate,

confluente), surse de emboli grasosi.

Tuberculoza

-inflamatie granulomatoasa specifica

-este data de : mycobacterium tuberculosis homini(bacil), bacilii Koch(BK)


11/12


Cau de patrundere a germenilor in organism:

a) calea respiratorie: prin inhalarea BK de la bolnavii care elimina sputa bacilifera)

b) calea digestiva

c) calea cutanata

Tesuturi rezistente la infectia TBC: cord, muschi striati, tiroida, pancreas; tesuturi favorite pt infectia TBC: maduva

osoasa, limfoganglionii, ficat, splina, rinichi, glandele suprarenale, prostata, veziculele seminale, trompele uterine,

endotermul, meningele.

Macroscopic:leziunile TBC pot fi:

*leziuni nodulare: granulatii miliare, noduli simplii, tuberculomul(formatiune unica de 5-10 cm cu localizare in

pulmon, rinichi, ficat sau creier. Prezenta lui evidentiaza o evolutie pozitiva a bolii. Tuberculomul: capsula fibroasa

periferica - delimiteaza tesut de granulatie specific ce are in centru cazeum.

*leziuni difuze: pot fi localizate in orice organe dar sunt specifice pt pulmon si seroase.

a) infiltrat pulmonar

b) serozitele TBC (pteurezie, pericardita, peritonita, poliserozita)

*leziuni alterativ-ulcerative: cazeumul, ulceratie TBC

*Caverna TBC

-localizate pulmonar sau extrapulmonar

-se constituie in perioada primara de evolutie a bolii (caverna precoce) si secundara a TBC (ftizie de organ)

Evlutia TBC ca boala

TBC primara: este prezenta o singura leziune :focarul Ghon - localizat imediat subiacent pleurei in partea inferioara a

lobilor superiori sau in partea superioara a lobilor inferiori -> zone foarte bine aerate. Are un diametru de 1.5 cm.

TBC primara progresiva

TBC secundara: incepe in segmentele apicale/posterioare ale unuia sau ambilor lobi pulmonari superiori, in

apropierea claviculei.

Caverna veche

TBC de organ -> afectiune izolata, cel mai frecvent localizata la nivelul limfoganglionilor cervicali.

Alte localizari: la nivelul SNC, oesteoarticular, urogenital, suprarenale(boala Adisson), piele (lupusul TBC).

Tromboza

:reprezinta procesul d coagulare al sangelui,intr-un sistem cardio-circulator inchis,in timpul vietii.Coagulul poarta

numele de tromb.

Trombul:macroscopic;este aderent la peretele vascular/cardiac,uscat,mat,sfaramicios,are suprafata rugoasa.Tromb

prezinta 3 parti:cap,corp,coada.capul este portiunea cea mai veche,situat la locul de implantare,totdeauna de

culoare albicioasa,format din aglomerari de plachete sanguine.Corpul e stratificat,format din zone ale si rosii

alternante=liniile lui zahn.coada e totdeauna formata dintr un cheag rosu constituit dintr o rete de fibrina carecuprinde toate elementele figurate ale sangelui.

Clasificarea trombilor:


12/12


1.Trombii albi-dimensiuni reduse,formati din hematii in centru si leucocite la periferie.Se gasesc cel mai frecvent pe

placile de aterom.

2.Trombii rosii-se gasesc oriunde sangele stagneaza,il general in vene.sunt recenti si mari si inconjurati de hematii.

3.trombii micsti:cei mai frecventi.

Trombii pot fi : parietali(ocupa doar o parte a lumenului vasc) sau obliteranti(astupa vasul in totalitate).

citeva intrebari esentiale la morfopat pe scurt

Documents