morfopat i

Download Morfopat I

Post on 01-Feb-2016

152 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

MORFOPATOLOGIE COMBINATA

TRANSCRIPT

  • Anul III, Seria I Morfopat - Curs 1

    1.

    Capitolul 1 Tulburri de circulaie

    Hiperemia Definiie: hiperemia este cresterea cantitatii de sange dintr-un anumit segment. Clasificare:

    1. Hiperemie activ = hiperemie arterial = congestie = influx crescut de sange arterial. 2. Hiperemie pasiv = hiperemie venoas = staz = blocarea drenarii sangelui venos.

    Hiperemia activ (arterial) = congestia

    1) Definiie: hiperemia activa este creterea aportului de snge spre un organ sau esut. 2) Substratul anatomic: este reprezentat de dilatarea arteriolelor sau a capilarelor sau poate avea

    loc prin deschiderea unor capilare inactive. 3) Mecanismul congestiei: fie neurogen, fie prin intermediul substanelor vasoactive. 4) Clasificare:

    a) Hiperemia fiziologic, care nu are semnificatie de boala si apare in: 1. Peretele uterin i glanda mamar in menstruatie; 2. Muchii scheletici in efort; 3. Circulaia splanhnic in teritoriul digestiv postprandial; 4. Bufeuri n menopauz; 5. Eritem de pudoare.

    b) Hiperemia patologic, care poate fi: 1. Generalizat, ca de exemplu:

    a. Cresterea debitului cardiac: in hipoxie (anemii, boli pulmonare cronice); b. Cresterea activitii metabolice: ce apare in hipertiroidism sau in febr.

    2. Localizat, ca de exemplu: a. Factori fizici (UV, cresterea temperaturii); b. Factori mecanici dermografism; c. Factori biologici (virusuri, bacterii, ciuperci) inflamaia; d. Factori chimici (alcooli, acizi, baze, medicamente, mediatori chimici); e. Intervenii terapeutice (simpatectomia lombara la persoanele cu arteriopatie

    cronica lombara). 5) Anatomia patologic a congestiei:

    I. Macroscopie: a) Culoare roie aprinsa care dispare la vitropresiune; in hemoragii culoarea rosie se

    pastreaza la vitropresiune; b) Zona este cald; c) Tumefiere uoar datorita edemului; edemul este produs de serul ajuns in interstitiu;

    organul tumefiat e mai mare si are marginile rotunjite. II. Microscopie:

    a) Are loc dilatarea arteriolelor precapilare si capilare, care sunt pline cu snge. b) Vitez crescut de circulaie a sngelui (in vivo). c) Edem.

    III. Clinic: durere pulsatil. IV. Evoluie: hiperemia activa nu lasa sechele ci este un fenomen tranzitor (se vindeca).

    Creier congestie (examen) Febra: hiperemie generalizata Eritem de pudoare

    Congestie capilare alveolare + edem

  • Anul III, Seria I Morfopat - Curs 1

    2.

    Hiperemia pasiv (venoas) = staza

    1) Definiie: creterea cantitii de snge venos dintr-un anumit teritoriu. 2) Substrat: dilatarea venelor, venulelor, capilarelor. 3) Mecanismul stazei: obstacol n drenajul venos. 4) Etiologie: cauze ce tin a) de lumen, b) de peretele venos sau c) cauze externe (compresiune). 5) Clasificare:

    a) Staza local i. Intereseaza o ven si teritoriul drenat de aceasta un membru sau un organ.

    ii. Cauze: a. Intraluminale: tromb sau embol. b. Parietale: o inflamatie a peretelui venei (flebita) rezultand ingustarea lumenului. c. Externe: compresiuni extrinseci (garou), aparat gipsat, cicatrice, tumora,

    limfoganglioni mariti (adenopatie tumorala). iii. Efecte: apare edemul si cianoza (datorita acumularii sangelui venos).

    b) Staza regional: afecteaza un trunchi venos mai multe organe. Exemple:

    I. Staza venei cave superioare: a. Cauze: tumori mediastinale, adenopatii mediastinale (TBC, metastaze); b. Efecte: edem si cianoza cu distributie in pelerina.

    II. Staza venei porte (examen): a. Cauze:

    1. Prehepatice (intereseaza vena port): tromboza (piletromboz), inflamatie (pileflebit), compresiuni (tumora sau adenopatie).

    2. Hepatice: i. presinusoidale: fibroza hepatic congenital, hepatita cronic si

    schistosomiaza (parazitoza). ii. sinusoidale: ciroza hepatic (cea mai frecvent cauz de staza

    portala!!!) si fibroza perisinusoidal. iii. postsinusoidale: boala venoocluziv (pe vena centrolobulara).

    3. Posthepatice: insuficiena sever a inimii drepte; pericardit constrictiv; obstrucia venelor hepatice (Sdr. Budd-Chiari); obstrucia VCI (venei cave inferioare).

    b. Consecine: Sindrom de hipertensiune portal (triada de manifestari): 1. splenomegalie (staza in vena splenica); 2. circulaie colateral (anastomoze portosistemice):

    varice esofagiene (in treimea inferioara a esofaglui) = dilatarea venelor care se pot rupe!!! producand hemoragii mortale;

    varice rectale (hemoroizi);

    capul de meduz: este vizibil cu ochiul liber; se formeaza prin dilatarea venelor periombilicale si prin repermeabilizarea venei ombilicale.

    3. ascit (lichid in cavitatea peritoneala). c) Staza generalizat

    1. cauze: insuficiena VD, insuficiena cardiac global; 2. consecine: creste presiunea n:

    - VCS dilatarea venelor jugulare; - VCI staz visceral retrograd; - microcirculaie edeme cutanate, transsudate (lichid de edem in cavitati

    preformate). 6) Morfologia stazei

    I. Macroscopie: 1. staza acut/recenta: organ mare si greu, cu margini rotunjite, de culoare albastruie-

    violacee, din care la sectionare curge o cantitate crescuta de sange violaceu iar apoi capsula organului se cuteaza.

    2. staza cronic: culoarea devine bruna iar consistenta organului este crescuta.

  • Anul III, Seria I Morfopat - Curs 1

    3.

    II. Microscopie: 1. staza acut: capilare sunt dilatate, pline cu snge edem; 2. staza cronic: apar microhemoragii (numar scazut de hematii datorita presiunii

    intravasculare crescute); ulterior apar depozite de hemosiderina, fibroz.

    Staza pulmonara

    Patogenez: apare atunci cand creste presiunea din atriul stang => cresterea presiunii venoase pulmonare => capilare.

    1. Staza acut Cauze: infarctul VS (din lipsa de oxigen) => edem (rapid).

    2. Staza cronic Cauze:

    - cresterea cantitatii de sange din atriul stang datorita stenozei mitrale (ingustarea orificiului valvei mitrale); stenoza mitrala poate fi congenitala sau mai frecvent din cauza reumatismului articular acut.

    - boli care reduc debitul ventriculului stang (insuficienta VS). Anatomie patologic:

    I. Macroscopie: 1. staza acut: plaman mare, greu, cu margini rotunjite; pe sectiune are aspect umed si curge

    sange violaceu. 2. staza cronic: plamanul are un aspect mai uscat, o culoare bruna si o consistenta ferma =

    induraia brun a plamanului. II. Microscopie:

    a) staza acut: capilarele septale dilatate si pline cu snge edem in septe si alveole. b) staza cronic: in septe (staza si edem), in alveole (celule cardiace):

    - capilare dilatate pline cu sange; - microhemoragii: hematiile ajunse in septe sunt degradate de macrofage iar

    hemoglobina e transformata in hemosiderina de culoare bruna. - o parte din hemosiderina este preluata de macrofagele alveolare, eliminata prin

    expectoratie, in sputa identificate macrofage incarcate cu hemosiderina (siderofage) denumite si celule cardiace.

    - o parte din hemosiderina ramane in interstitiu si determina fibroza. Consecine:

    1. tulburarea difuziunii la nivel pulmonar; 2. reducerea excursiilor pulmonare => restricie ventilatorie;

    Esofag varice esofagiene (examen)

    F+S (ciroza hepatica + splenomegalie) (examen) Ficat staza cronica (examen)

    Cianoza + edem pelerina

    Schistosomiaza

    Hemoroizi

  • Anul III, Seria I Morfopat - Curs 1

    4.

    3. cresterea presiunii n artera pulmonar => cord pulmonar cronic: dilatarea VD, insuficienta inimii stangi si ICG (insuficien cardiac global). !!! cea mai frecvent cauz a insuficienei VD este insuficiena VS (staz pulmonar).

    Staza hepatica

    Condiii de apariie: in insuficiena inimii drepte sau in insuficiena cardiac global. Patologie

    1. Macroscopie: a. Staza hepatic acut: ficat mare, greu, cu marginile rotunjite, de culoare violacee. La

    sectionare curge sange violaceu. Se observa puncte violacee pe suprafata de sectiune care reprezinta venele centrolobulare pline cu sange, care au devenit vizibile macroscopic. Ficatul are aspect lucios.

    b. Staz hepatic cronic: aspect de ficat pestrit/ficat muscad fibroz (ciroz) cardiac. Macroscopic, pe suprafata de sectiune se observa puncte violacee inconjurate de un inel de culoare galbena (grasimi) care prezinta la periferie o rama caramizie de ficat normal.

    2. Microscopie 1) Staza acuta: se observa venele centrolobulare (VCL) dilatate si pline cu sange, precum si

    sinusoidele din jurul VCL dilatate si pline cu sange. 2) Staza cronic:

    zona centrolobular: VCL si sinusoidele din jurul VCL sunt pline cu sange. Prin compresiune si hipoxie determina atrofia hepatocitelor.

    zona mediolobular: in citoplasma hepatocitelor se acumuleaza grasimi (TG) datorita hipoxiei (in HE se prezinta sub forma unor vacuole clare).

    zona periferic (periportal): se observa hepatocite normale 3. In evoluie: hepatocitele centrolobulare mor si sunt inlocuite cu tesut conjunctiv => fibroza

    hepatica sau ciroza cardiaca (nu e o ciroza reala deoarece nu se formeaza noduli hepatocitari incojurati de fibroz).

    4. Aspect particular: necroza hemoragic central: hepatocitele din jurul VCL mor brutal.

    Plaman

Recommended

View more >